Conform conceptiei lui Horatiu poetul e dator sa fie un deschizator de

drumuri, un datator de masura, un educator al cetatii: utilis urbi.

Totodata, Horatiu sustine ca in procesul de creatie este necesara
respectarea unor principii fundamentale, care dau valoare operei:
claritatea, simplitatea, unitatea dintre forma si fond, originalitatea, concizia,
armonia, noutatea vocabularului in concordanta cu continutul. Toate
acestea sunt conditii izvorate din natura si functiunea poeziei, inteleasa ca
imagine a vietii si ca lectie pentru umanitate. Conform conceptiei lui
Horatiu poetul e dator sa fie un deschizator de drumuri, un datator de
masura, un educator al cetatii: utilis urbi.
Totodata, Horatiu sustine ca in procesul de creatie este necesara
respectarea unor principii fundamentale, care dau valoare operei:
claritatea, simplitatea, unitatea dintre forma si fond, originalitatea, concizia,
armonia, noutatea vocabularului in concordanta cu continutul. Toate
acestea sunt conditii izvorate din natura si functiunea poeziei, inteleasa ca
imagine a vietii si ca lectie pentru umanitate.

Devenita clasica sub denumirea de Arta poetica (Ars poetica), Epistola

catre Pisoni face parte din cartea a doua a Epistolelor, fiind scrisa in anul
14 i.Hr. Aici sunt formulate principiile estetice ale clasicismului antic.
Fiul lui Pisoni dorea sa-si exerseze talentul in arta tragediei. Acesta este
pretextul de care se serveste poetul pentru a se ridica impotriva diletantilor
in ale creatiei poetice, a celor care nesocotesc mestesugul artistic,
dezvoltand in acelasi timp o seama din opiniile sale literare: poezia este o
arta nobila, care nu trebuie privita ca o desfatare usoara. Realizarea ei
necesita respectarea anumitor canoane estetice, presupune munca,
perseverenta, putere de asteptare, credinta intr-un ideal. Modelul grec
trebuie tot timpul urmat. Misiunea poeziei se afirma in trei planuri: moral,
social si religios.