Grossularia reclinata L.

(agriş)
• Agrişul se gă seşte în flora spontană din Europa, Asia, America de Nord şi America
centrală .
• Principalele specii sunt: agrişul european – G. reclinata, agrişul slab ghimpat – G.
hirtella şi agrişul ghimpos – G. acicularis.
• Sistemul radicular al agrişului este superficial (10-40 cm) adâ ncime, puternic ră sfirat.
Agrişul creşte sub formă de tufă deasă sau ră sfirată , mai deasă decâ t coacă zul. Are
înă lţimea de 1,0-1,5 m.
• Din zona coletului cresc lă stari viguroşi, care se arcuiesc sub greutatea frunzelor şi a
fructelor.
• Tulpinile în primii ani cresc şi ramifică formâ nd ramuri de schelet. Pe mă sură ce
înaintează în vâ rstă creşterile scad ca intensitate, apar mugurii de rod iar producţi cea
mai mare se obţine pe tufe de 6-8 ani, aproximativ constantă , o perioadă de 6-7 ani.
• Înfloreşte primă vara devreme dar într-un ritm lent ceea ce face ca îngheţurile tâ rzii de
primă vară să -l afecteze doar parţial.
• Florile sunt autofertile cu glande nectarifere.
• Pot fi solitare sau grupate (maxim trei), cu diametrul de 8-11,6 mm, sepalele sunt roşii
verzui mate, pubescente pe partea exterioară şi au vâ rfurile orientate în sus în timpul
înfloritului, iar mai tâ rziu aplecate.
• Petalele sunt scurte albe-verzui, uneori roz.
• Fructul este o bacă , sferic-alungită , de diferite nuanţe. Prezintă striuri dispuse
longitudinal, colorate în galben-verzui pâ nă la roşu vişiniu. Au greutatea medie de 5-
10,5 g. Pieliţa fructului este subţire, elastică , transparentă şi rezistentă la cră pare.
• Fructele ajung la maturitate în a doua decada a lunii iulie.
• Recoltarea fructelor se face câ nd culoare, gustul şi aroma devin specifice iar pulpa se
înmoaie.
Conservarea agriselor prin congelare
Agrişele se pretează foarte bine la congelare şi depozitare, fiind recomandate soiuri de
culoare verzuie. Materia primă trebuie să îndeplinească urmă toarele condiţii: să prezinte
culoare şi un grad de maturare câ t mai uniform, fă ră defecte, cră pă turi sau arsuri de soare,
cu lungimea maximă de 18 mm pentru calitatea I-a şi peste această dimensiune pentru
calitatea a II-a.
Materia primă , după calibrare se spală , se cură ţă de pedunculi sau se spală şi se
introduce în instalaţii în strat fluidizant. Durata de congelare este de 8-10 minute.
La congelarea cu zahă r sau sirop de zahă r, se recomandă opă rirea timp de 2-3 minute
sau înţeparea fructelor. Congelarea ră zleaţă a agrişelor se face după o prealabilă opă rire
într-unsirop de zahă r cu concentraţie de 10%.
Durata de depozitare la -18C este de 9-10 luni pentru agrişele congelate ră zleţ şi 12-16
luni pentru cele congelate în sirop de zahă r.

PĂSTRAREA, TRANSPORTUL ŞI COMERCIALIZAREA PRODUSELOR CONGELATE

Pă strarea produselor congelate se face în spaţii frigorifice la temperatura minimă de
--18C, durata de pă strare oscilâ nd între 4-24 luni, funcţie de particularită ţile produsului.
După desfacere, la consumatori pentru perioade scurte, depozitarea se face la -12C.
Nerespectarea regimului de temperatură la depozitare, ca şi fluctuaţiile acestora
influenţează
în mod negativ calitatea produselor congelate.
Pentru transportul fructelor congelate se folosesc vehicule refrigerente sau frigorifice.
Transportul la distanţe mari, se face numai cu vehicule frigorifice, dotate cu agregate de
producere a frigului cu motor, compresor şi condensator montate în partea din faţă a
semiremorcii sau pe acoperiş în cazul autofurgonetelor, iar evaporatorul în interior (pe
partea
din faţă sub tavan). De la unitatea de comandă amplasată în cabină se efectuează dirijarea
şi
monitorizarea condiţiilor pe durata transportului.
La comercializarea produselor congelate se folosesc agregate frigorifice (vitrine
frigorifice, lă zi frigorifice, rafturi închise) care realizează temperaturi cuprinse între
-12...-18C.
Sisteme şi circuite de distribuţie a agriselor
In comercializarea agriselor, există mai multe categorii de actori, organizaţi
astfel:
a) Culegă tori;
b) Colectori;
c) En-grosişti;
d) Detailişti;
e) Consumatori.
Categoriile că rora le aparţin vâ nză torii sau cumpă ră torii depind de tipurile de fructe de
pă dure, precum şi de zona luată în studiu.
a) Culegătorii: sunt reprezentaţi de bă rbaţi, femei, chiar şi copii, care aparţin uneori
aceleiaşi familii. Ei reprezintă prima verigă în cadrul circuitului de distribuţie a
fructelor de pă dure. Activitatea acestora se desfă şoară în general în prima parte a zilei,
de multe ori, dimineaţa devreme. Este o activitate liberă , fă ră constrâ ngeri financiare,
întrucâ t resursele se regă sesc în natură . Singura constrâ ngere este cea de natură fizică ,
întrucâ t culesul fructelor de pă dure presupune a munci uneori departe de casă , în
condiţii nu întotdeauna uşoare, fiind nevoie şi de anumite materiale şi instrumente de
colectare (de exemplu: „pieptenele” pentru culesul afinelor). Odată culese, fructele
sunt pă strate în diferite recipiente (gă leţi) şi vâ ndute fie direct consumatorilor, fie
colectorilor, detailiştilor sau engrosiştilor.
b) Colectorii: sunt reprezentaţi de persoane care realizează stocuri de fructe de pă dure,
din colectarea acestora de la culegă tori, care de cele mai multe ori revâ nd unui
cumpă ră tor care achiziţionează cantită ţi însemnate. Ei pot să vâ ndă aceste fructe şi en
detail.
c) En-grosiştii: pot fi definiţi ca nişte persoane care cumpă ră cantită ţi foarte mari de
fructe de pă dure de la colectori şi pe care le revâ nd en gros sau demi-gros. En-grosistul
poate vinde fructele de pă dure şi direct consumatorului (cazul en-grosistului detailist).
În practică , en-grosiştii cumpă ră de la colectori în perioadele câ nd fructele de pă dure
abundă şi de la culegă tori, în situaţia în care acestea sunt rare.
d) Detailiştii: sunt reprezentaţi de vâ nză torii care se aprovizionează de la actorii
menţionaţi anterior şi care vâ nd fructele de pă dure en detail, direct consumatorilor.
e) Consumatorul: este definit ca persoana care cumpă ră de la detailişti fructe de pă dure,
pentru consumul direct al acestora.
Analiza circuitelor de comercializare este destinată să furnizeze o imagine asupra
filierei fructelor de pă dure, de la originea acestora pâ nă la consumul final.