Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Stilul Brancovenesc
Stilul Brancovenesc
În pictură, chiar din epoca lui Matei Basarab (1580-1654), încep să-și facă
apariția temele istorice, să se pună mai mult accent pe figura umană, iar artistul
autohton să iasă din anonimat.
Contopire a unor structuri de obârșie româno-bizantine, cu câteva elemente
gotice întâlnite preponderent în Moldova, îmbinate cu elementele orientale,
renascentiste și baroce, pe scurt, așa se poate defini stilul brâncovenesc.
Prezența elementelor orientale și a celor nord- italiene în acest stil artistic, a
fost înlesnită de numeroasele călătorii realizate de boierimea valahă în Orientul
Apropiat, Grecia, Italia și Peninsula Balcanică. Un exemplu grăitor în acest sens este
cel al lui Constantin Cantacuzino (1650-1716), școlit la Padova și Constantinopol, a
jucat un rol important în politica Țării Românești la sfârșitul secolului al XVII-lea.
~1~
În secolul al XVIII-lea acesta devine stil național și se răspândește în toată
Țara Românească, până în Transilvania, fiind recunoscut astăzi ca primul stil
architectural românesc.
1. ARHITECTURA
După urcarea pe tron a liniei familiei Cantacuzino, edificiul reprezentativ a
continuat să fie palatul. Se distinge un gust rafinat al acestui stil architectural:
înlocuirea stâlpilor voluminoși de cărămidă cu acele colonade de piatră elegante,
zvelte și proporționate.
În timpul domnitorului Brâncoveanu activitățile de proiectare și construcție a
edificiilor iau amploare. Face numeroase danii Mănăstirii Sf. Ecaterina din Muntele
Sinai, mănăstirilor din Muntele Athos și la unele biserici din Ierusalim, Liban și Epir.
Stilul brâncovenesc a salvat arhitectura muntenească de uniformitatea
plictisitoare și de monotonie. În construcția clădirilor civice și religioase un rol
important îl joacă expresivitatea.
2. MĂNĂSTIREA VĂCĂREȘTI
3. MĂNĂSTIREA SINAIA
4. MĂNĂSTIREA GOVORA
5. MĂNĂSTIREA SURPATELE
7. BISERICA STAVROPOLEOS
8. BISERICA KRETZULESCU
12.PALATUL POTLOGI