Chestionar

Pe www.casandrachera.com 

Pentru evaluarea nivelului de burnout poti apela la chestionarul de burnout Maslach (Maslach
Burnout Inventory – Maslach C.Jackson, S. E.,1981). Burnout-ul poate fi definit ca o stare
de tensiune extremă şi specifică, ce apare datorită stresului ocupaţional de durată, cu manifestări
negative în plan psihologic, psihofiziologic şi comportamental (Greenberg, 1998).

Evaluarea burnout-ului se realizează pe cele trei dimensiuni ale scalei etichetate ca: epuizare
emoţională (EE), depersonalizare (DP) şi cogniţii de eficienţă şi realizare profesională . Astfel, un
nivel ridicat de burnout presupune obţinerea de către subiecţi a unor scoruri ridicate la subscalele de
epuizare (ex. Mă simt extenuat de muncă, simt că am ajuns la capătul puterilor),  şi depersonalizare
(ex. Nu îmi pasă cu adevărat de ceea ce se întâmplă cu unii dintre pacienţii/clienţii/elevii mei) .

Chestionarul conţine 25 itemi şi este structurat pe 3 dimensiuni: extenuare emoţională (9 itemi),

depersonalizare (6 itemi), reducerea realizărilor personale (10 itemi). Ca modalitate de răspuns am
utilizat o scală Likert în 5 trepte, cum urmează: 1 – foarte rar, 2 – rar, 3 – uneori, 4 – frecvent, 5 –
foarte frecvent. Avantajul acestei scale constă în faptul că permite o mai mare varietate de răspunsuri
şi în acest fel se diminuiază riscul de a obţine de la majoritatea subiecţilor acelaşi răspuns.

Pentru a contracara efectele unei eventuale monotonii în acordarea răspunsurilor, s-a intercalat în
chestionar itemi care se cotează invers, subiecţii fiind „obligaţi” să fie atenţi la formularea lor (nevoia
individului de consecvenţă).

Cheia – fiecărei dimensiuni îi corespund următorii itemi:

Extenuarea emoţională – 1, 2, 3, 7, 9, 15, 16, 18, 22.

Depersonalizarea – 5, 11, 12, 17, 20, 25.

Reducerea realizărilor personale – 4, 6, 8, 10, 13, 14, 19, 21, 23, 24.

Itemii subliniaţi se cotează invers (1=5 puncte, 2=4 puncte, 3=3 puncte, 4=2puncte, 5=1 punct).
Se calculează suma punctelor pentru fiecare dimensiune, obţinându-se câte un scor, care se
raportează la etalonul din tabelul 1.

Tabelul 1. Nivelele epuizării profesionale pe dimensiuni

Dimensiunea Nivel scazut Nivel mediu Nivel inalt

Extenuare 9-18 19-27 28-45
emotionala
Depersonalizare 6-12 13-18 19-30
Reducerea 10-20 21-30 31- 50
realizarilor
personale
Scor total 25-50 51-75 76- 125

Chestionar

Următoarele afirmaţii se referă la locul dumneavoastră de muncă. Vă rugăm să răspundeţi la ele

alegând una din variantele de răspuns, cea care se potriveşte cel mai bine cu starea dumneavoastră
actuală. Citiţi cu atenţie fiecare afirmaţie şi încercuiţi cifra ce indică cât de frecvent aveţi stările
descrise mai jos:

1 – foarte rar, 2 – rar, 3 – uneori, 4 – frecvent, 5 – foarte frecvent.

1 Ma simt secatuit 1 2 3 4 5
emotional
2 Spre sfarsitul 1 2 3 4 5
programului de
lucru ma simt ca
o lamaie stoarsa
3 Ma simt obosit 1 2 3 4 5
cand ma trezesc
dimineata si
trebuie sa merg la
serviciu
4 Am perioade in 1 2 3 4 5
care ma simt
deposit de situatie
5 Comunic cu unii 1 2 3 4 5
colegi cum as
comunica cu niste
obiecte
6 Nimic nu se 1 2 3 4 5
intampla dupa cum
imi doresc
7 Ma simt plin de 1 2 3 4 5
energie si
entuziasm
8 Pot gasi Solutia 1 2 3 4 5
corecta in situatii
conflictuale
9 Am o stare de 1 2 3 4 5
deprimare si apatie
10 Pot influenta 1 2 3 4 5
pozitiv
productivitatea
muncii
subordonatilor si
colegilor mei
11 In ultima perioada 1 2 3 4 5
am devenit mai dur
in relatiile cu
colegii, subordonati
12 Oamenii cu care 1 2 3 4 5
lucrez sunt
personae
neinteresante si
plictisitoare
13 Am multe planuri 1 2 3 4 5
de viitor si cred in
realizarea acestora
14 Am deziluzii 1 2 3 4 5
profesionale
15 Simt indiferenta 1 2 3 4 5
pentru lucruri fata
de care manifestam
interes mai inainte
16 Devin incordat si 1 2 3 4 5
tulburat cand ma
gandesc la
preocuparile mele
actuale
17 Uneori imi este 1 2 3 4 5
indifferent de ceea
ce se intampla cu
 subaltern , colegi
18 Vreau sa ma izolez 1 2 3 4 5
de toti si sa ma
odihnesc
19 Pot crea usor o 1 2 3 4 5
atmosfera
binevoitoare si de
cooperare intr-un
grup
20 Comunic usoar cu 1 2 3 4 5
oamenii indifferent
de statutul social si
caracterul lor
21 Reusesc sa fac 1 2 3 4 5
multe lucruri
22 Ma simt la limita 1 2 3 4 5
puterilor
23 Eu cred ca multe 1 2 3 4 5
voi reusi inca sa
obtin in viata
24 Ma simt ca unul 1 2 3 4 5
care a dat faliment
25 Subordonatii si 1 2 3 4 5
colegii pun pe
umerii mei povara
problemelor si
indatoririlor lor

/////////////////////////////////////

SINDROMUL BURNOUT CA FUNCŢIEA PERSONALITĂŢII ŞI CREATIVITĂŢII

BEATRICE BALGIU

BURNOUT SYNDROME ASFUNCTION OFPERSONALITY ANDCREATIVITYAbstractThe article intends to

investigate the Burnout syndrome viewed in the main case as physicaland emotional exhaustion, on 105
technical students. Internal factors as those from the Big Five personalityfactors,creativityandcreativemotivationwererelatedto
psychologicalBurnout.Theresultsreveal that for the analysed group, Agreeableness, orientation to intelectual
refinement and creativeattitudes are the conditions to stimulate Burnout. The Extraversion,
Conscientiousness in proffesionalarea and emotional control acted as obstacles against exhaustion,
depersonalization and high level of Burnout. On the other hand, Burnout syndrome does not correlate
with creativity but instead itcorrelates positively with creative attitudes.

Cuvinte cheie

sindrom burnout, studenţi, personalitate, Big Five.

 Key words

: burnout syndrome, students, personality, Big Five.

 1. INTRODUCERE

Termenul de burnout este introdus în psihologie de către J.H. Freudenberger (1974) din nevoia de a sesiza
uzura şi epuizarea fizică şi psihică datorate solicităriiexcesive a energiei, forţelor sau resurselor
individuale, care determină o scădere aîntregului potenţial de acţiune. Provenienţa noţiunii este de origine
tehnică, fiind preluată din industria aerospaţială unde desemnează

epuizarea prea rapidă acarburantului unei rachete având drept urmări supraîncărcarea şi distrugerea ei

.Ulterior, Christine Maslach şi Susan E. Jackson (1981) oferă un model al burnout-ului bazat pe triada
epuizare emoţională, depersonalizare şi reducerea realizărilor  profesionale şi accentuează natura
psihologică a sindromului mai degrabă decâtimportanţa mediului fizic.În literatura de specialitate se arată
că cei mai afectaţi de sindromul respectivsunt cei care lucrează în sfera relaţiilor cu publicul: medici,
psihologi, profesori,

Universitatea Politehnica Bucureşti, Catedra de ştiinţe socio-umane

Rev. Psih., t. 56, nr. 1–2, p. 21–31, Bucureşti, ianuarie – iunie 2010

 ///////////////////////////////////\

Spirit Center gazduieste Workshopul:

Preventia sindromului de burnout

,, Muncim ca sa ne castigam timpul nostru liber'' Aristotel

Te simti coplesit de evenimentele din viata ta? Simti ca nu mai faci fata cerintelor profestionale? Iti este
dificil sa impaci facultatea cu serviciul? Ti-e greu sa impaci viata de familie cu cariera? Ai
responsabilitatea ingrijirii mai multor copii sau a unor persoane bolnave si simti ca esti suprasolicitat?
Vino la workshopul nostru pentru a gasii solutii optime de a face fata acestor sarcini intr-un mod eficient
si sa previi astfel epuizarea fizica si psihica. Vom cauta sa va oferim o abordare cat mai practica a a
sindromului de suprasolicitare si preventia lui.

Scopurile workshopului:

- familiarizare participantilor cu conceptul de sindrom de burnout

- evaluarea riscului de sindrom de burnout (chestionar)

- implementarea unor strategii de preventie

Propunem teme de discutie:

 intelegerea procesului burnout, indicatorii burnout

 diferente si asemanari: burnout, anxietate, depresie

 mediul de munca ce predispune la acest sindrom

 aspecte personale ce determina burnout

 studiu de caz teoretic, realizarea transferului catre propria persoana

 strategii de preventie si interventie

 cazuri celebre de persoane confruntate cu burnout ,atat in literatura de specialitate cat si in media

Moderatori: -Chirca Elena-M.D. rezidenta in psihiatrie la Centrul Spitalicesc Universitar de Psihiatrie

din Caen, psihoterapeut in formare