Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr.
2/2008
ASPECTE COMPARATIVE
ÎNTRE CONTENCIOSUL
ADMINISTRATIV-FISCAL
ROMÂN ŞI CONTENCIOSUL
ADMINISTRATIV-FISCAL
FRANCEZ
OCTAVIA MARIA CILIBIU, lector
universitar, Facultatea de ŞtiinţeJuridice,
Universitatea “Constantin Brâncuşi”,
Tg-Jiu
Abstract: Din analiza instituţiei contenciosului
administrativ-fiscal în cele două ţări reiese că în Franţa această
instituţie s-a dezvoltat de-a lungul timpului fiind mult mai
complexă decât contenciosul administrativ-fiscal român, care
a cunoscut o dezvoltare mai accentuată după Revoluţia din
1989.
Pentru a scoate în evidenţă aspectele
comparative între contenciosul administrativ-fiscal
român şi contenciosul administrativ-fiscal francez
trebuie să plecăm în analiza noastră de la definiţia
contenciosului administrativ-fiscal. Astfel,
contenciosul administrativ-fiscal reprezintă
activitatea de soluţionare a litigiilor dintre
contribuabili şi administraţia fiscală, litigii care au
ca obiect anularea în tot sau în parte a unui act
administrativ fiscal, act prin care contribuabilul se
consideră vătămat într-un drept sau interes legitim
recunoscut de lege.
Din analiza instituţiei contenciosului
administrativ-fiscal în cele două ţări reiese că în
Franţa această instituţie s-a dezvoltat de-a lungul
timpului fiind mult mai complexă decât
contenciosul administrativ-fiscal român, care a
cunoscut o dezvoltare mai accentuată după
Revoluţia din 1989 întrucât în perioada comunistă
instituţia contenciosului administrativ fiscal a fost
suspendată, iar apoi o dată cu aprobarea Codului
de procedură fiscală şi intrarea sa în vigoare la 1
ianuarie 2004 s-a reglementat procedura prealabilă
Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Economy Series, Issue 2/2008
41
COMPARATIVE ASPECTS
BETWEEN THE ROMANIAN
AND THE FRENCH
ADMINISTRATIVE-FISCAL
COURT
OCTAVIA MARIA CILIBIU, Lector
University,
Faculty of Science Juridical,
“Constantin Brâncuşi” University
Abstract: The analysis of the administrative-fiscal
court in the two countries shows that in France this
institution has developed in time, being more complex than
the one in Romania. The latter has encountered a more
pronounced development after the Revolution of 1989.
In order to emphasize, the comparative
aspects between the Romanian administrative
fiscal court and the French administrative fiscal
court we have to start our analysis with the
definition of the administrative fiscal court. Thus,
the administrative fiscal court represents the
activity of solving the litigations between the tax
payers and the fiscal administration, litigations
that are about the vocation, totally or partly, of an
administrative fiscal act, act on the base of which
the tax payer considers himself deprived of a right
or legitimate interest recognized by low.
From the analysis of the administrative
fiscal court from both countries, it is sown that in
France this institution has developed in time,
being much more complex than the Romanian
administrative fiscal court which, has developed
more after the Revolution of 1989 because during
the communist period the body of administrative
fiscal court, was suspended and then with the
approval of the Code of fiscal procedure and its
validity on 1_st January 2004, it was settled a
preliminary procedure for the administrative
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 2/2008
a contenciosului administrativ-fiscal, contestaţia
fiscală. Mai mult Codul de procedură fiscală face
trimitere la Legea contenciosului administrativ în
ceea ce priveşte faza jurisdicţională a
contenciosului administrativ-fiscal.
Legea contenciosului administrativ nr.
554/2004 face pentru prima dată vorbire de
instituţia contenciosului administrativ fiscal atunci
când reglementează competenţa materială a
instanţelor de contencios administrativ: „…actele
care privesc impozite, taxe, datorii vamale precum
şi accesorii ale acestora de până la 500 000 lei se
soluţionează de tribunalele administrativ-fiscale”,
iar „cele care privesc impozite, taxe, datorii vamale
precum şi accesorii ale acestora de peste 500 000
lei se soluţionează de secţiile de contencios
administrativ+fiscal ale Curţilor de Apel”.
Iată de aici extragem un alt element de
comparaţie între contenciosul administrativ-fiscal
român şi cel francez. Astfel, pe când în Franţa
litigiile de contencios administrativ fiscal sunt
soluţionate fie de tribunalele administrative, fie de
tribunalele judiciare, în România litigiile în
contencios administrativ-fiscal se soluţionează de
tribunalele administrativ-fiscale (până la înfiinţarea
acestora de către secţiile de contencios
administrativ-fiscal ale tribunalelor), de către
secţiile de contencios administrativ-fiscal ale
Curţilor de Apel şi de către Secţia de contencios
administrativ-fiscal a Curţii de Casaţie şi Justiţie.
Deşi, odată cu intrarea în vigoare a Legii
nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ-
fiscal s-a prevăzut înfiinţarea tribunalelor
administrativ-fiscale ca instanţe specializate ale
instanţelor judecătoreşti de drept comun acest lucru
nu s-a realizat nici până în prezent. Acest lucru este
necesar întrucât presupune specializarea
judecătorilor în domeniul administrativ-fiscal. Ar fi
preferabil ca aceste tribunale administrativ-fiscale
să facă parte din administraţia activă, aşa cum este
în Franţa, şi nu instanţe specializate ale instanţelor
judecătoreşti de drept comun. Însă pentru început
este un pas înainte întrucât nu ne putem compara
cu Franţa unde există o adevărată justiţie
administrativă cu tradiţie. Mai mult pentru o
specializare mai accentuată am propune înfiinţarea
tribunalelor fiscale care să aibă ca obiect de
activitate soluţionarea litigiilor administrativ-
Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Economy Series, Issue 2/2008
42
fiscal court, the fiscal content. Furthermore, the
Code of fiscal procedure makes reference to the
Low of administrative court regarding the
jurisdictional phase of the administrative fiscal
court.
The Low of administrative court no.
554/2004 speaks for the first time about the body
of administrative fiscal court when it settles the
material competences of the bodies of
administrative court: “… the acts dealings with
taxes, duties, custom debts as well as its
accessories less than 500.000 lei are solved by the
sections of the administrative fiscal Courts of the
Courts of Appeals …”
From this we can reveal another element
of comparison between the Romanian and the
French administrative fiscal court. Thus while in
the France the litigations of the administrative
fiscal court are solved other by the administrative
or by judicial tribunals, in Romania the litigations
of the administrative fiscal court are solved by the
administrative fiscal tribunals (until their
foundation by the sections of tribunals), by the
section of administrative fiscal court belonging to
the Courts of Appeals and by the Section of
administrative fiscal court from the Court of
Cassation and Justice.
Although, together with the validation of
Low no. 554/2004, about the administrative fiscal
court, it was established the foundation of
administrative fiscal courts, as specialized
instances of judicial instance of common right.
This settlement hasn’t been carried out
until now. This thing is necessary because it in
values the judges specialization in the
administrative fiscal domain. It would be
preferable if this administrative fiscal court were
port of the active administration like in France,
and not specialized instances of judicial instances
of common right. But for the beginning it’s a step
ahead because we can not compare with France
where there is a whole tradition of administrative
justice. Furthermore, for a more intense
specialization we would propose the foundation
of fiscal tribunals having as goal of activity the
solving of administrative fiscal litigations.
At present in France the institution of
administrative fiscal court is settled by “Book of
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 2/2008
fiscale.
În Franţa, în prezent, instituţia
contenciosului administrativ-fiscal este
reglementată de Livre des procedures fiscales, cu
modificările şi completările ulterioare1. Acest act
normativ reglementează atât procedura prealabilă,
cât şi procedura jurisdicţională, fie în faţa
jurisdicţiei administrative, fie în faţa jurisdicţiei
judiciare.
Un alt element de comparaţie reiese din
procedura contenciosului administrativ-fiscal.
Astfel, în Franţa în există proceduri diferite în
funcţie de tipul de contencios administrativ-fiscal:
contenciosul asietei, contenciosul recuperării,
contenciosul excesului de putere şi contenciosul
responsabilităţii, pe când în România există o
singură procedură unitară pentru contestarea
tuturor actelor administrativ-fiscale, deşi unele
forme ale contenciosului administrativ francez,
cum ar fi contenciosul asietei, contenciosul
recuperării s-ar regăsi şi în ţara noastră.
În ceea ce priveşte procedura prealabilă,
atât în Franţa cât şi în Români aceasta este
obligatorie. Diferenţa este că în Franţa din numărul
total de recursuri prealabile ajung în faţa instanţei
doar 1%, pe când în România numărul recursurilor
prealabile nerezolvate de administraţia fiscală şi
care ajung în faţa instanţei de contencios
administrativ este foarte mare. Deşi se doreşte a fi
o cale de dialog între administraţie şi contribuabil,
administraţia fiind confruntată cu o prezentare
inedită a argumentelor contribuabilului pentru a
încerca un acord „etapa administrativă arareori se
concretizează în aşa ceva, întrucât aceasta ar
presupune ca administraţia fiscală română să
admită public faptul că poate greşi. Pentru a se
realiza acest lucru ar fi necesară o schimbare
radicală de mentalitate, care ar trebui să se
concretizeze într-o schimbare radicală a
managementului public, care la rândul lor ar trebui
să determine o reaşezare a raporturilor ierarhice în
cadrul organelor fiscale, dar şi a raporturilor dintre
fisc, pe de o parte, şi contribuabili, pe de altă
parte”2.
Termenul de introducere al procedurii
prealabile diferă în cele două ţări. Astfel, în Franţa,
conform art. 196-1 din Cartea procedurilor fiscale,
reclamaţiile relative la impozite, altele decât
Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Economy Series, Issue 2/2008
43
fiscal procedures”, with subsequent modifications
and additions5. This normative document settles
both the preliminary procedure as well as the
jurisdictional one, other in front of the
administrative jurisdiction, or in front of the
judicial jurisdiction.
Another element of comparison appears
from the procedure of administrative fiscal court.
Thus in France there are different procedures
depending on the type of administrative fiscal
court: trim legal department, recovery legal
department, excess of power legal department
and responsibility legal department, while in
Romania there is only one unitary procedure to
contest all administration fiscal documents,
though some form of the French administrative
court such as the trim legal department, the trim
legal department are to be found in our country.
The preliminary procedure is compulsory
both in France end Romania. The difference is
that in France, from the whole number of
unsolved preliminary appeals only 1% is dealt
with in court, while in Romania the number of
unsolved preliminary appeals of fiscal
administration which are dealt in the
administrative court is very big. Although, it
should be a way of dialogue between the
administration and the tax payer, the
administration is given a full presentation of the
tax payer’s arguments to try an agreement “the
administrative stage is rarely finished in this
manner, because this would mean that the
Romanian fiscal administrative would publicly
admit that it might have been wrong. To make
this thing work, it would mean to make a radical
change of mentality, which should materialize in
to a radical change of public management, which
in turns, should determine a reestablishment of
hierarchical stages with in the fiscal bodies, as
well as the relations between the fisc on the one
hand and the tax payer, on the other hand.”6
The limit to introduce a preliminary
procedure differs in the two countries thus, in
France according to art. 196-1 from the Book of
fiscal procedures, the complaints about taxes,
others than the direct local taxes must be handed
to the administration no later than 31_st
December of the following second year: citizen
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 2/2008

impozitele directe locale, trebuie să parvină
administraţiei cel târziu până la 31 decembrie al
celui de-al doilea an care urmează: fie de la
depunerea impozitului contestat când acesta nu a
existat la stabilirea unui rol sau unei notificaţii, a
unui aviz pentru percepere (cazul unei cereri în
restituire, a unui impozit plătit spontan, de ex.
TVA), fie de la realizarea unui eveniment care
motivează reclamaţia3. În ţara noastră, termenul de
introducere a plângerii prealabile este de 30 de zile
de la data comunicării actului.
Un element de specificitate întâlnim în
Franţa unde doctrina franceză4 face distincţia între
jurisdicţia graţioasă şi jurisdicţia contencioasă.
Jurisdicţia graţioasă desemnează
totalitatea acţiunilor judiciare în care contribuabilii
cer o favoare fără să conteste caracterul întemeiat
al impunerii, cum ar fi: scutiri totale sau parţiale de
impozite stabilite în mod legal, atunci când
contribuabilul se află în imposibilitate de plată din
cauza unei lipse sau jene financiare pe care o
încearcă, scutiri totale sau parţiale de penalităţi.
Deciziile administrative în acest domeniu nu sunt
susceptibile de a fi atacate, decât cu unele excepţii,
şi atunci numai pentru excese de putere.
Jurisdicţia contencioasă desemnează
reclamaţiile prin care contribuabilii contestă
impunerea şi încearcă să obţină, fie repararea
erorilor, fie beneficiul unui drept care rezultă dintr-
o dispoziţie normativă.
Deşi, în România, instituţia contenciosului
administrativ-fiscal este la început, a cunoscut o
dezvoltare rapidă, complexă, cu multe elemente
pozitive şi de noutate, dar şi cu unele lipsuri, cum
ar fi existenţa unor instanţe specializate, cu
magistraţi specializaţi în domeniul fiscal, care să
soluţioneze litigiile dintre contribuabili şi
administraţia fiscală.
since the deposition of the contested tax when this
didn’t exist while establishing a role or a
notification, or a notification of perception (the
case of a restored demand, or a tax spontaneously
paid for example TVA) or to make an event
which motivates the complaint. In our country,
the term for sending the preliminary complaint is
of 30 days from the date of the act’s
communicates.7
In France there is a peculiar element as
the French doctrine8 makes a distinction between
the gracious, jurisdiction and the legal department
jurisdiction.
The gracious jurisdiction refers to all
judicial actions in which the tax payers ask for a
favor to contest the strong nature of the constraint
such as: total or partial exemptions of legally
established taxes, when the tax payer is in
impossibility of paying due to a financial crisis or
difficulties total or partial exemption of penalties.
The administration decisions in this
domain are not likely to be attacked, witch some
exceptions and those of power excess.
The legal department’s jurisdiction deals
with the complaints in which the tax payers
contest the constraint and try to abstain either to
mend the errors, or the benefit of a right resulting
from a normative disposal.
Although, in Romania, the institution of
administrative fiscal court has just started, it had a
quick and complex development with many new
and positive elements but also with some
deficiencies, such as the absence of a specialized
court with magistrates specialized in the fiscal
domain that would solve the litigations between
the tax payers and the fiscal administration.

1
Modificată prin Legea nr. 91-650/1991 privind reforma procedurii civile de execuţie, prin Decretul de aplicare a acesteia nr. 92-
755/1992, precum şi prin alte acte normative.
2
Cristina Oneţ, Procedură fiscală, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2006, p. 172.
3
Michel Bouvier, Introduction au droit fiscal général et á la théorie de l'impot, 3 e édition, L. G. D. J., Paris, 2000,, p. 123.
4
Louis Trotabas, Jean-Marie Cotteret, Michel Laflandre, Droit fiscal, 8-e édition, Ed. Dalloz, Paris, 1997, p. 259
5
Modified by Low no. 91-650/1991 about the reform of civil procedure of execution, trough it’s Decree of enforcement no. 92
755/1992, as well as other normative documents.
6
Cristina Oneţ, Procedură fiscală, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2006, p. 172.
7
Michel Bouvier, Introduction au droit fiscal général et á la théorie de l'impot, 3 e édition, L. G. D. J., Paris, 2000,, p. 123.
8
Louis Trotabas, Jean-Marie Cotteret, Michel Laflandre, Droit fiscal, 8-e édition, Ed. Dalloz, Paris, 1997, p. 259

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Economy Series, Issue 2/2008
44