Tipologia puterii

Rolul diplomației publice

 • Relațiile internaționale recunosc multiple înțelesuri/definiții
ale puterii. În toate cazurile, însă, distincția între diferitele
tipuri ale puterii este importantă pentru că puterea
interacționează cu alte variabile ale relațiilor internaționale
și de pe plan intern, fiind importantă, din acest punct de
vedere, determinarea și prognoza efectelor de divergență
care afectează, ca regulă, stabilitatea națională și pe cea
internațională.
• Dacă pe planul politicii interne prevalează concepte precum
„soft power vs. hard power” sau „smart power”, pe planul
Tipologia relațiilor internaționale sunt mai încetățenite tipurile
puterii legate de coerciție (coercive), negociere
(bargaining), concertare (concerted) și instituționalizare
puterii (institutionalized/political).
• Această tipologie este susținută de necesitatea de a distinge
între putere și violență, mai ales în contextul în care un
anumit nivel al caracterului coercitiv (de forță) al puterii
provoacă violența care, în cele din urmă, subminează
puterea. De asemenea, puterea nu poate fi disociată de
dominare, opresiune, exploatare și putere militară.
Contrapusă tuturor acestora este doar uniunea forțelor
pentru acțiunea comună.

2
 • În formă instituționalizată, puterea
reflectă capacitatea colectivității de a
modela, stabiliza și administra ordinea
politică. Recunoașterea acestei forme a
puterii politice depinde de legitimitate
și sprijin, cel puțin pasiv, al electoratului.
• Puterea coercitivă, dar și cea de
Tipologia puterii negociere (creatoare de
interdependență), depind în primul rând
de forță și resurse, în diferitele lor
forme.
• Puterea concertată se bazează pe
acțiune colectivă și sprijinul pentru
acest demers (fie al electoratului, fie al
aliaților, fie ambele).

3
 Tipologia puterii
Dimensiunea controlului:
CoP-Manipulare-BP-Persuasiune-CnP

4
 Tipologia puterii
Puterea directă:
A+B: Cop față de terți

5
 • Exemple:
• Putere coercitivă: Rusia vs Ucraina
• Putere de negociere: SUA vs Afganistan – la 20
septembrie 2001 Președintele George W. Bush
declară în Congresul SUA începerea războiului
împotriva terorismului și numește inamică gruparea
talibanilor din Afganistan. Formula folosită este
„cererile SUA nu sunt negociabile”. La 3 mai 2012
pierderile SUA în Afganistan reprezentau 1.900
militari morți, peste 15.000 răniți și o cheltuială de
1.000 miliarde dolari. La 3 ianuarie 2012 regimul
talibanilor din Afganistan deschide un birou de
Tipologia puterii legătură în Qatar: Casa Albă salută poziția de
deschidere a căii pentru instaurarea unei păci în
Afganistan – implicit SUA „legitimează” gruparea
talibanilor și îi dă recunoaștere internațională!
• Putere concertată: formă de putere pe orizontală
(între egali) cu capacitatea de a forma/organiza o
ordine politică sau de a modifica conturul și
conținutul unei ordini politice și sociale existente. Cel
mai grăitor exemplu este Uniunea Europeană.

6
 • Puterea instituționalizată: putere delegată, exercitată în
Tipologia numele unei colectivități față de care cei aflați „la putere”
trebuie să-i asigure bunuri colective esențiale, precum
puterii ordinea, securitatea și să urmărească atingerea scopurilor
colective legitime.
• Puterea politică delegată nu aparține celor care o exercită,
ci le este încredințată pe durată determinată și cu un
mandat explicit de atribuții. Ea este dependentă, în
exercițiu, de sprijinul celor care au „închiriat-o” pentru un
termen definit.
• DAR, și în acest caz resursele servesc drept bază pentru
accederea la putere, astfel încât puterea ajunge să fie
distribuită și exercitată de către cei bogați, puternici,
carismatici și cu statut de legitimitate. Astfel, ei se apropie
de „abuzul de putere”, devenit posibil nu doar ca urmare a
resurselor , ci și a pasivității la care electoratul participă în
virtutea unei atitudini de supunere a oamenilor față de cei
care îi guvernează.

7
 • Tipul dialogului: formal, informal, scris,
secret, institutionalizat
• Schimbul de documente diplomatice
Diplomatia si face parte din arhiva nationala si are
caracter de nedivulgare a continutului
grupurile de pe termen lung (uzanta standard este
interese 20-30 ani, dar poate ajunge si la 50 ani)
• Esenta continutului: particiaparea la
sfere de influenta si ocuparea cotelor
de piata
 • În relațiile internaționale riscul provine din
conflictul de interese:
• Economic, cultural, etnic, militar, teritorial
• Grupurile de interese interferează în
Riscul de interiorul complexului economic și politic,
dar și transfrontalier. In cele mai multe
stabilitate cazuri, obiectivele acestora sunt legate de
interese economice sau etnice și, prin
urmare, comportamentul lor nu se
confundă cu interesul național
 Efecte nedorite ale grupurile de interese

La un moment sau altul, asemenea

grupuri de interese pot exercita
controlul puterii. In funcție de natura Asemenea comportamente apar, de
vremelnică și egocentrică a regulă, din confundarea intereselor
intereselor, interferența acestora cu de stabilitate a națiunii cu vremelnicia
puterea conduce la reținere sau chiar autorității.
izolaționism pe plan internațional cu
consecințe pentru întreaga națiune.
 Diplomația publică promovează interesele naționale prin:

Înțelegerea Informarea Influențarea

Rolul
diplomației
audienței externe, prezentând acesteia diferitele vederi ale personalităților
și organizațiilor neguvernamentale, complementare și în paralel cu pozițiile
oficiale.

publice
Diplomația publică s-a impus după încheierea războiului rece, odată cu
constatarea că în statele post-comuniste nu a existat o tentativă reală de
crearea a unui consens popular favorabil democrației liberale și guvernele
reformiste nu s-au dovedit pregătite să convingă cetățenii de nevoia
acceptării ajustărilor structurale fără oferirea unei plase de siguranță.

11
 O diplomație interactivă
Obiectivul diplomației publice În condițiile accesului
Necesitatea construirii de
nu trebuie să-l reprezinte doar contemporan la informație,
raporturi de încredere între
argumentele câștigătoare, ci în guvernele devin tot mai puțin
guverne și corespondenții de
primul rând voința de convingătoare și implicarea lor
presă străini acreditați într-o
angajament pentru conlucrare directă în diplomația publică
țară.
cu ținta. devine contraproductivă.

Două provocări pentru

Diplomația publică nu este
diplomația publică: a) oferta
propagandă, ci construirea de
politică este mai avantajoasă
relații de lungă durată, care să
pentru țintă decât alternativele;
elimine percepțiile greșite și să
b) menținerea alianțelor în
sprijine cauzele comune.
condiții strategice modificate.

12
Dimensiunile diplomației publice
Scopul Reactivă (ore și zile) Proactivă (săptămâni, Construirea unei relații
luni) de lungă durată (ani)

Politic/Militar Reacționarea la Promovarea de mesaje Coordonare

evenimente care strategice internațională
interferează cu scopurile
strategice
Economic Coordonare internă Crearea unei agende de
activități și evenimente
care să întărească
mesajele cheie și să
influențeze percepțiile
Social/Cultural Menținerea obiectivelor Construirea unei relații
de lungă durată care să conducă la
recunoașterea valorilor
proprii și schimb de
experiență
13
 Informația comunicată (ex. declarația de
presă în cazul unui conflict militar) are 5
destinatari:
• Media
• Publicul domestic
• Capitalele străine (prietene sau inamice)
Managementul •
•
Inamicii direcți
Propriile trupe
informației
Congruența/discordanța mesajului:

• British Council – UK as a modern, multi-ethnic and

creative island
• British Tourist Authority – UK as tradition, ceremony and
history
14