Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Ce este un stereotip?
1
Termenul de “stereotip” provine din greaca veche, fiind format prin alăturarea cuvintelor
stereos = puternic, solid și typos = imagine, impresie. Folosit pentru prima oară în anul 1798,
referindu-se la placa metalică reprezentând reproducerea unui text și întrebuințată ca formă de
tipar la tipărirea edițiilor unei lucrări de mare tiraj, ulterior acest termen a căpătat și o conotație
psihosocială.
Stereotipurile sunt credințele referitoare la caracteristicile psihologice sau comportamentele
unor categorii de indivizi sau grupuri sociale.
Mulți dintre noi operăm cu astfel de stereotipuri în viața de zi cu zi, iar acestea se pot referi
la:
De ce folosim stereotipuri?
• “Economia” gândirii
3
• Accesarea rapidă de informații despre lumea în care trăim
• Construirea unei identități sociale, prin a ne defini ca aparținând unui grup caracterizat
de anumite calități.
De foarte multe ori, avem stereotipuri puternice despre categorii de persoane cu care nu am
avut niciodată contact direct.
Femeile sunt...
Bărbaţii sunt...
Homosexualii sunt...
Romii sunt...
Persoanele cu dizabilităţi sunt...
Evreii sunt...
Arabii sunt...
Vegetarienii sunt...
sau
Toţi bărbaţii balerini sunt...
Toţi bărbaţii stilişti sunt...
Toţi băieţii care poartă cercei sunt... Toţi
oamenii de culoare sunt...
4
Prejudecata
Prejudecata reprezintă o judecată de valoare, o apreciere despre alte persoane, fiind preluată
fără o examinare detaliată a acesteia.
Allport defineşte prejudecata astfel: ,, o atitudine negativă sau o predispoziţie de a
adopta un comportament negativ faţă de un grup sau faţă de membrii acestui grup, bazată pe o
generalizare eronată şi rigidă”.
În societatea contemporană, prejudecățile pot lua diferite forme, de la exprimarea
directă a urii (ex.: urăsc persoanele de etnie romă) până la forme mai subtile, de exemplu
convingerea că membrii unui grup (ex.: romi) nu mai sunt afectați de discriminarea etnică și,
de aceea, nu ar trebui să beneficieze de tratament special (ex.: locuri speciale în licee și
facultăți), convingere însoțită de o atitudine negativă față de grupul respectiv.
La fel ca stereotipurile, prejudecățile se manifestă în viața noastră de zi cu zi, uneori fără să
conștientizăm acest lucru. Unii cercetători afirmă că toți oamenii au prejudecăți (chiar și cei
care nu cred acest lucru), manifestate în cel mai bun caz prin tendința de a favoriza grupul din
care facem parte în fața altor grupuri sau prin cunoașterea stereotipurilor referitoare la
celelalte grupuri. În ceea ce privește formarea acestora, toți experții sunt de acord că acestea
apar la vârste foarte fragede. Spre exemplu, un copil de 4-5 ani întrebat cine conduce mai bine
mașina va spune că bărbații, iar dacă l-am întreba cine face mâncare mai bine, va răspunde că
femeile. Copiii mici fac rapid categorizări bazate pe sex sau culoarea pielii, la care se adaugă
5
aprecierile negative făcute de adulții din jurul lor la adresa unui grup sau a altuia (ex.: dacă nu
ești cuminte, o să te fure țiganii).
Discriminare
Exemple:
situaţia în care i se cere unei persoane, care doreşte să se angajeze la un atelier de
croitorie, diploma de bacalaureat deşi este calificată în acest domeniu.
accesul în școală este permis doar elevilor care poartă uniforma școlii, ceea ce ar
putea reprezenta o problem pentru elevii din medii defavorizate, care nu își permit
achiziționarea uniformei respective;
evaluarea performanțelor elevilor ia în considerare criteria precum contribuția la fondul
clasei /școlii sau achiziționarea anumitor materiale didactice.
7
Hărţuirea reprezintă o formă a discriminării. Ea constă în crearea unui cadru intimidant,
ostil sau degradant orientat împotriva unei persoane datorită unei caracteristici a acesteia.
Este un comportament discriminatoriu repetitiv.
Exemplu:
colegii din capitală ai unui student din provincie fac glume, au remarci ofensatoare
legate de zona din care provine.
după ora de sport, dirigintele clasei îi cere unui elev rom să-și dea jos tricoul pentru ca
toți colegii lui să vadă cum miroase un “țigan împuțit”;
un elev este în mod repetat ridiculizat de ceilalți colegi pe seama apartenenței etnice
sau orientării sexuale, însă acest lucru este ignorat de cadrele didactice și conducerea
școlii, pe motiv că “așa sunt copiii, se joacă unii cu alții”;
Discriminarea structurală are loc atunci când refuzarea unui drept al unei persoane
este un efect al modului în care sistemele sociale sunt organizate.
Exemple:
Criteriile avute în vedere pentru accesibilizarea instituțiilor pentru accesul persoanelor
cu dizabilități nu sunt suficient de relevante, de aceea accesibilizarea se reduce la
construirea
unei rampe de acces care de multe ori este impracticabilă, fiind prea abruptă;
Curriculumul școlar nu include referiri la istoria și originile minorităților entice
sau activități care să vizeze explorarea și demontarea stereotipurilor.
8
Forme ale dicriminarii, grupuri vulnerabile
Rasismul exprimă o prejudecată care constă în respingerea indivizilor care aparţin
unei alte rase, decât cea proprie individului respectiv punându-se accent pe superioritatea
unei rase. John F. Dovidio și Samuel L. Gaertner vorbesc despre rasismul “ambivalent”. Pe de o
parte promovarea egalității, iar pe de alta parte este vorba despre reacțiile emoționale
negative care generează evitarea membrilor grupului supus prejudecății.
9
- de a interzice folosirea limbii materne in public
- excluderea colegilor din grupuri sociale din cauza etniei acestora
- a forţa persoane de a participa la activitaăţi care vin in conflict cu religia lor
- promovarea unor publicaţii oponente unor grupuri etnice sau culturale
- a face prezumţii legate de abilităţile sau preferinţele persoanelor în funcţie de apartenenţa
culturala a acestora
- comportament de intimidare faţă de persoane de alte etnii sau culturi
Oamenii din toată lumea fac deosebiri foarte clare între băieţi şi fete, între bărbaţi şi femei.
Problema nu este dacă aceste stereotipuri există. Realitatea lor este incontestabilă şi, ca atare,
nu trebuie să îngrijoreze. În fond, negarea oricăror diferenţe dintre cele două sexe este un
simptom de morbiditate socială şi psihică, generată de anumite carenţe identitare ale unor
indivizi lipsiţi de alte repere definitorii. Psihosociologii se întreabă însă:
(1) când aceste stereotipuri ne influenţează percepţia socială?;
(2) dacă ele sunt corecte? – iar dacă nu sunt,
(3) de ce sunt atât de rezistente?
În 1978, Kay Deaux şi Brenda Major afirmă că trei factori contribuie la activarea
stereotipurilor legate de gen: subiectul perceptor, ţinta şi situaţia. Uniisubiecţi sunt mai atenţi
decât alţii la genul persoanelor percepute. Sandra Bem îi numeşte „schematici gender“ şi îi
caracterizează prin faptul că au tendinţa să împartă lumea în termeni de masculin şi feminin.
Spre deosebire de ei, indivizii echilibraţi în orientările lor faţă de cele două sexe sunt
perceptori „genderaschematici“, pentru care genul nu este o categorie socială dominantă. În
general, schematicii acordă o atenţie sporită genului celorlalţi, formându-şi impresii negative
despre cei care violează normele culturale de comportament acceptabil pentru bărbaţi şi
femei.
Gadamer distinge atât prejudecăţi adevărate sau productive, cât şi prejudecăţi false
sau obstructive. Altfel spus, nu toate prejudecăţile sunt neapărat eronate.
Theodor Adorno consideră că prejudecata este specifică unei personalităţi patologice:
personalitatea autoritariană. Experienţele din copilărie şi socializarea primară contribuie la
formarea acestui tip de personalitate. Cu alte cuvinte, un copil care este supus unor
10
tratamente dure de către părinţi va dezvolta la nivelul inconştientului ostilitatea. În ceea ce
priveşte socializarea acestuia, el a fost învăţat că doar formele conformiste sunt acceptabile.
Ţintele prejudecăţilor sunt stigmatizate. În acest sens este relevant un experiment
rivind efectele prejudecăţii în care Joshua Bell, unul dintre cei mai buni muzicieni ai lumii a
interpretat câteva piese la vioară, într-o staţie de metrou iar nimeni nu s-a oprit să-i
asculte piesele. Altfel spus, ţinând cont de prejudecata ,, cei care cântă în staţii de metro nu au
talent şi vor doar bani”, trecătorii nu au dat importanţă.
Din punctul de vedere al lui Goffman prejudecata poate fi considerată un instrument
de management al impresiei întrucît indivizii îşi pot justifica acţiunile prin prisma acestora şi să
se prezinte într-o lumină favorabilă comparativ cu alţii.
11
om are dreptul la libertatea gandirii, a constiintei si a religiei; acest drept include si libertatea
de a-si schimba religia sau convingerile, libertatea de a-si exprima singur sau impreuna cu
altii, in public sau in mod privat, religia sau convingerile prin venerarea, predarea, practicarea,
predarea sau respectarea acesteia”.
Articolul 14 din aceeasi lege prevede faptul ca „drepturile si libertatile prevazute in
aceasta Conventie vor fi asigurate fara discriminare pe motive de sex, rasa, culoarea pielii,
limba, religie, opinii politice sau alte opinii, origine nationala sau sociala, de asociere cu o
minoritate, proprietate, nastere sau alte imprejurari.
DATE STATISTICE
In conformitate cu Recensamantul realizat in anul 2002:
86,8 % dintre romani s-au declarat ortodocsi (18.086.428);
4,5 % dintre romani s-au declarat romano-catolici (1.028.400);
3,7 % dintre romani s-au declarat reformati;
1,5 % dintre romani s-au declarat penticostali;
0,9 % dintre romani s-au declarat greco-catolici.
În Dobrogea exista o minoritate islamica, compusa majoritar din turci si tatari. Exista si un
numar de atei, agnostici si persoane care nu si-au declarat religia.
Păreri diferite.
Conform Annuario Pontificio Romano, buletinul oficial al Sfantului Scaun, in aceeasi
perioada, recensamantul intern al Bisericii Catolice a numarat in Romania 1.193.806
credinciosi romano- catolici (cu 165.405 persoane mai mult comparativ cu cele inregistrate de
autoritatile romane). Aceasta cifra este disputata de Biserica Catolica , acesta
pretinzand ca au existat multe nereguli, cum ar fi faptul ca, cei care completau
chestionarele au refuzat sa bifeze afiliatia Romano- Catolica si au inscris, in mod automat,
afiliatia Ortodoxa, ceea ce a dus la un rezultat inexat.
12
diformităţi fizice (membre lipsă, desfigurări faciale),
slăbiciuni sau defecte de caracter (dominat de instinct, lipsit de voinţă, dependenţa de
droguri şi alcool, comportament psihotic),
apartenenţa la diferite grupuri sociale nedezirabile ( grup etnic, religios, rasial). Punctul
comun al acestora este reprezentat de atragerea atenţiei din partea celorlalţi,
atunci când o persoană care prezintă o astfel de trăsătură interacţionează cu aceştia.
Concluzii
Prejudecata→discriminare→stigmatizare
După cum se poate observa prejudecata este veriga cu care porneşte acest lanţ în
13
jurul unui individ uman. Astfel, o atitudine negativă rezultată în urma unei generalizări
va determina un comportament discriminatoriu. Acest comportament discriminatoriu va
genera stigmatizarea. Cu alte cuvinte, o persoană prejudiciată poate întâmpina atât
discriminarea cât şi stigmatizarea. De exemplu, rromii sunt consideraţi hoţi, nespălaţi iar în
virtutea acestei prejudecăţi sunt discriminaţi pe piaţa muncii şi stigmatizaţi.
14