Politica vamala.

            Generalitati/ concepte. 
            Politica vamala este o componenta a
politicii comerciale a unui stat, cuprind
totalitatea dispozitiilor legale (realizata cu
ajutorul reglementarilor adoptate de stat) cu
privire la intrarea si iesirea in/ din tara a
marfurilor si care implica controlul cu ocazia
trecerii frontierei de stat a marfurilor si
mijloacelor de transport, indeplinirea
formalitatilor vamale si plata taxelor vamale
(sau impunerea vamala). Instrumentul principal
de realizare al acesteia este tariful vamal (care
include si legile vamale, regulamentele vamale,
etc.), care cuprinde taxele vamale (care se
percep asupra marfurilor importate sau
exportate). 
            Taxele vamale sunt impozite indirecte
percepute de catre stat asupra marfurilor care
trec granitele vamale ale tarii respective, cu
incidenta directa asupra pretului produselor care
fac obiectul comertului exterior. Impunerea
vamala indeplineste 3 functiuni de baza: 
- de natura fiscala (taxele vamale fiind o sursa
de venit la bugetul statului); 
- de natura protectionista (protejeaza economia
nationala de concurenta straina in sensul ca taxa
vamala perceputa la import ridica pretul
marfurilor importate reducandu-le forta
concurentiala in raport cu produsele autohtone); 
- de negociere (in sensul ca statele pot negocia
intr-un cadru bilateral sau multilateral concesii
vamale, reciproce sau nereciproce, care pot
stimula schimburile comerciale). 
            Taxele vamale/ impunerea vamala pot fi
clasificate dupa urmatoarele criterii: 
- obiectul impunerii vamale sau felul operatiei
de comert exterior, taxele vamale clasificandu-
se in: 
            - taxe vamale de import - care au un
nivel mai ridicat decat taxele de export sau de
tranzit pentru protejarea productiei nationale,
motiv pentru care sunt principalul element de
negociere bi sau multilaterala, care se percep
asupra marfurilor importate atunci cand acestea
trec granitele tarii importatoare - in principiu ele
sunt platite de firma importatoare si suportate de
consumatorul final deoarece sunt incluse in
pretul de desfacere pe piata interna dar, uneori,
ele sunt suportate si de catre firma exportatoare
care, pentru a contracara efectul nefavorabil al
taxei vamale asupra competitivitatii marfurilor
sale poate recurge la o reducere a pretului de
ofertare, 
            - taxe vamale de export - se aplica unui
numar mult mai redus de produse destinate in
special limitarii exportului de produse de baza -
produse neprelucrate, materii prime industriale
sau agricole, in vederea prelucrarii lor pe plan
intern - pentru stimularea exporturilor de
produse manufacturate, incurajarea dezvoltarii
anumitor ramuri industriale, s.a. - secundar,
taxele vamale de export au si scopul de a riodica
pretul la produsele respective pe piata externa
dar acest element este destul de sensibil la
existenta pa piata a unor ofertanti de produse
similare, si 
            - taxe vamale de tranzit - pentru
marfurile straine, care tranziteaza/ traverseaza
teritoriul statului/ teritoriul vamal respectiv, au
un nivel in general redus, scopul lor fiind pur
fiscal, deoarece statele au tot interesul sa
incurajeze tranziturile prin teritoriul lor vamal
(pentru atrageera de venituri suplimentare ca
urmare a utilizarii cailor si mijloacelor de
transport, a porturilor, depozitelor,
antrepozitelor, s.a.) 
- scopul instituirii taxei vamale sau scopul
impunerii/ nivelul impunerii (taxe vamale
protectioniste - care urmaresc imbunatatirea
balantei comerciale, motiv pentru care au, de
obicei, un nivel foarte ridicat, urmarindu-se in
primul rand reducerea fortei concurentiale a
marfurilor importate si, implicit, protejarea
economiei interne de concunreta straina, si
taxele vamale cu caracter fiscal - pentru
obtinerea de venituri la bugetul statului, care au
in general un nivel redus, singurul scop al
acestora fiind obtinerea de venituri la buget), 
- modul de percepere al taxei vamale: 
            - taxe vamale specifice - cand se percep
pe unitatea de masura fizica a marfurilor
importate sau exportate (bucata, tona, mertru
cub, s.a.) si se stabilesc sub forma unei cifre/
sume absolute in moneda tarii respective (de
aceea practicarea lor este foarte greoaie si
complexa presupunand existenta unui tarfi
vamal foarte complex, permanent cu cerinta de a
fi revizuit, fapt pentru care acest tip de taxe
vamale nu sunt prea raspandite in practica cu
toate ca ele inlatura posibilitatea frustrarii
statului de drepturile legale de vama intrucat
taxa vamala se raporteaza la unitatea de masura
fizica a marfii importate, volumul incasarilor
nefiind influentat de variatiile de pret ci numai
de volumul fizic al marfurilor importate -
datorita lipsei de influenta a preturilor, acest tip
de taxa vamala, are un efect protectionist
superior celor ad valorem), 
            - ad valorem - cand se aplica sub forma
unei cote procentuale raportate la valoarea
vamala a marfii importate, de obicei, dar si
asupra celor exportate, valoarea vamala fiind
exprimata in moneda nationala a tarii
importatoare, calculandu-se prin transformarea
pretului marfii importate exprimat intr-o valuta
straina, in moneda nationala la un curs agreat
(sunt cele mai vechi tipuri de taxe cunoscute
prezentand avantajul ca sunt foarte usor de
stabilit, neimplicand elaborarea unui tarif vamal
elaborat dar avand inconvenientul ca aceste taxe
sunt sensibile la variatiile preturilor marfurilor
importate fiind necesare introducerea unor taxe
suplimentare la produsele caror preturi au scazut
sau prin perceperea alaturi de taxa vamala ad
valorem a unor taxe specifice pe o perioada
limitata de timp - prezinta si dezavantajul
capacitatii de "manipulare" al taxelor platite prin
declaratiile intentionat subevaluate cu privire la
valoarea marfurilor) si 
            - mixte - cand se percep ca adaos la cele
ad valorem, atunci cand acestea nu sunt
suficient de protectioniste, pe langa taxa vamala
ad valorem percepandu-se o taxa vamala
specifica cand preturile inregistreaza scaderi
impotante. 
- modul de fixare/ stabilire al taxei vamale: 
            - taxele vamale autohtone/ generale - de
regula mai ridicate (de multe ori sunt
prohibitive), stabilite de stat in mod independent
si nu pe baza de intelegeri cu alte state,
percepute asupra marfurilor provenite din tarile
cu care statul respectiv nu aplica clauze, etc,
constituindu-se ca cele mai puternice bariere
tarifare, 
            - taxele vamale conventionale/
contractuale - fixate de stat prin intelegerea cu
alte state cu care isi acorda reciproc clauze s.a.,
fiind mult mai reduse decat cele autohtone, fiind
in general obiectul negocierilor tarifare in cadrul
GATT respectiv OMC. 
            - taxele vamale preferentiale/ de favoare
- stabilite la un nivel redus, comparativ cu restul
taxelor vamale, aplicate tuturor sau numai
anumitor marfuri importate din anumite tari,
fara a se extinde asupra marfurilor identice
provenite din alte tari, 
            - taxele vamale de retorsiune/ de raspuns
- aparute, de regula, ca raspuns la politica
comerciala neloiala a altui stat, motiv pentru
care se remarca a fi taxe vamale antidumping,
percepute de catre stat peste taxele vamale
obisnuite, pentru a anihila efectele
antidumpingului si taxe vamale compensatorii,
pentru a inlatura efectele subventionarii
exporturilor sau ale primelor de export - ele au
un nivel prestabilit, in sensul ca nu pot depasi
un anumit nivel, respectiv taxele antidumping
nu pot depasi marja de dumping, adica diferenta
dintre pretul international si pretul de dumping
sau nivelul subventiei de export, al primei de
export, s.a. - de aceea se aplica numai dupa o
procedura de ancheta prin care sa se dovedeasca
politica neloiala care a determinat aplicatia
acestui tip de taxe, taxele de retorsiune avand o
dubla natura, tarifara si netarifara.
          Tariful vamal. 
            Tariful vamal este un catalog care
cuprinde nomenclatorul produselor supuse
impunerii vamale si taxele vamale percepute
asupra fiecarui produs sau grupa de produse in
parte. Ca regula generala in acest catalog sunt
cuprinse si produsele scutite de impunere
vamala la importul sau exportul lor pe teritoriul
vamal al tarii respective. 
            Clasificarea marfurilor in tarifele vamale
s-a facut si se face in raport cu o serie de criterii:
alfabetic, in functie de originea marfurilor
(produse vegetale, animale, minerale), in functie
de gradul de prelucrare (materii prime,
semifabricate, produse finite) sau de o
combinatie de criterii, tinandu-se seama de toate
criteriile mentionate anterior. In decembrie 1950
a fost adoptat Nomenclatorul Vamal de la
Bruxelles (NVB - numit in prezent
Nomenclatorul Consiliului de Cooperare
Vamala NCCV) accptat de peste 140 de tari.
Criteriul de clasificare in cadrul NCCV este
gradul de prelucrare al marfurilor, combinat cu
originea lor. Nomenclatorul cuprinde 1097
pozitii repartizate in 99 de capitole si 21 de
sectiuni. Tot in 1950 Biroul de Statistica ONU a
facut o clasificare similara numita tip standard.
In 1983 a fost adoptata Conventia Internationala
privind sdistemul armonizat de descriere si
codificare a marfurilor supuse impunerii
vamale, care va inlocui treptat celelalte sisteme
de clasificare si la care au aderat peste 100 de
state (acest sistem este ceva mai detaliat decat
celelalte si prezinta o serie de avantaje pe linia
derularii schimburilor comerciale
internationale). 
            Tarifele vamale pot fi simple, sau cu o
singura coloana de taxe vamale pentru toate
produsele supuse impunerii vamale, indiferent
de provenienta lor (taxe conventionale), si
compuse, cu doua sau mai multe coloane si in
care se trec diferentiat, pe marfuri si pe tari de
provenienta, taxele vamale autonome,
conventionale si preferentiale. 
            Pe baza tarifelor vamale productia
interna poate fi protejata impotriva concurentei
straine, se pot negocia concesii in domeniul
politicii vamale sau se pot institui discriminari
in relatiile cu anumite state. Concesiile vamale
pot imbraca forma reducerilor directe de taxe
vamale, mergand pana la eliminarea lor
completa, forma consolidarii acestora, adica a
mentinerii lor la nivelul existent pe o perioada
de timp determinata. In cadrul negocierilor
tarifare se pot aplica mai multe metode de
reducere a taxelor vamale cum sunt: metoda
reducerii directe a taxelor vamale, fie "produs
cu produs", fie "tara cu tara", specifica tratatelor
bilaterale, metoda reducerii lineare si reciproce,
care presupune reducerea tuturor taxelor vamale
cu acelasi procent si este specifica tratatelor
multilaterale dar aceasta problema nu rezolva
insa problema disparitatilor tarifare, adica a
reducerii diferentei dintre nivelul taxelor vamale
ale mai mutor tari pentru acelasi produs, metoda
amortizarii taxelor vamale, potrivit careia
reducerea este cu atat mai mare cu cat acestea
sunt mai ridicate.
          Protectia vamala. 
            Efectul protectionist al tarifelor vamale
imbraca doua forme: 
- protectia nominala/ taxe vamale nominale -
vizeaza valoarea intregului produs supus
impunerii vamale si este exprimata de taxele
vamale inscrise in tarifele vamale oficiale ale
statelor, date publicitatii si, de regula, are valori
mai mici decat cea efectiva (nivelul taxelor
vamale nominale percepute la importul de
marfuri este diferit de la un produs la altul, de la
o grupa de produse la alta, nivelul impunerii
vamale fiind direct proportional cu gradul de
prelucrare al marfurilor), 
- protectia efectiva - vizeaza valoarea nou creata
si incorporata in produsul supus impunerii
vamale (manopera, etc.). 
            Taxele vamale nominale publicate in
tarifele vamale oficiale ale statelor indica
nivelul protectiei nominale, in timp ce protectia
aplicata numai asupra valorii adaugate in
produsul supus impunerii vamale, obtinut in
procesul de productie pe plan intern reprezinta
protectia efectiva. 
            Rata protectiei efective se calculeaza
dupa formula:
Te = 100 x (Tf x Vf - Tm x Vm)/ (Vf - Vm)
unde Te - taxa vamala efectiva (rata protectiei
efective), Tf - taxa vamala nominala perceputa
asupra produsului finit importat, Tm - taxa
vamala nominala perceputa asupra materiei
prime importate, Vf - valoarea vamala a
produsului finit, Vm - valoarea vamala a
materiei prime. 
            Protectia efectiva variaza direct
proportional cu nivelul taxei vamale percepute
asupra produsului finit si cu nivelul dispersiei
tarifare (diferenta dintre nivelul taxelor vamale
pe grupe de produse integrate pe verticala, in
functie de gradul lor de prelucrare) si invers
proportional atat cu nivelul taxei vamale
percepute asupra materiilor prime care intra in
componenta produsului respectiv, cat si cu
ponderea valorilor nou adaugate in componenta
produsului finit. 
            Tariful vamal al unei tari se aplica la
toate marfurile care fac obiectul importurilor dar
la importurile cu tarile cu care sunt intretinute
relatii comerciale pe baza unor conventii sau
intelegeri internationale aplicarea taxelor
vamale se va face potrivit acestora. 
            Guvernul, la propunerea Ministerului
Finantelor si ale Ministerului Comertului, poate
aproba taxe reduse sau exceptari de la plata
taxelor vamale. In acveleasi conditii pot fi
instituite suprataxe vamale de import, cu
caracter temporar, in cazul in care, anumite
importuri, prin cantitatile sau conditiile de
realizare, produc sau ameninta cu producerea
unyui prejudiciu grav producatorilor interni ai
unor produse similare sau produse direct
concurente. Aceste suprataxe se vor aplica pana
la eliminarea influentelor negative avute in
vedere la instituirea lor. 
            Tariful vamal al Romaniei clasifica
marfurile potrivit NCCV de la Bruxelles,
incadrarea marfurilor in nomenclatura folosita
pentru tariful vamal de import efectuandu-se in
conformitate cu Regulile generale pentru
incadrarea in nomenclatura vamala, precum si
cele de stabilire a originii marfurilor.
Clasificarea marfurilor in acest tarif vamal se
detaliaza de la 6 la 8 cifre, are 97 de capitole si
21 de sectiuni si are "anexat" un Ghid de
utilizare care cuprinde prevederi legate de de
tariful vamal de import, reguli de interpretare a
nomenclaturii sistemului armonizat, reguli
generale de stabilire a asigurarii bunurilor,
acorduri multilaterale si regionale de comert
(Acordul European si Acordul Interimar
incheiate cu Comunitatile Europene, Acordul de
comert liber incheiat cu tarile membre AELS,
Acordul privind sistemul global de preferinte
comerciale intre tarile in curs de dezvoltare
SGPC, protocolul privind preferintele
comerciale intre tarile in curs de dezvoltare sau
Protocolul celor 16, etc.). Acest ghid cuprinde 7
coloaneL prima coloana cuprinde taxele vamale
de import (conventionale), a doua coloana
cuprinde taxa vamala care se percepe (tot
conventionala), a treia cuprinde taxele vamale
care se percep la importurile din Uniunea
Europeana, a patra cuprinde taxele vamale care
se percep de la tarile membre AELS, a cincea
coloana cuprinde taxele si uimpozitele
percepute de la tarile unde exista acorduri de
liber schimb (cum sunt Cehia, Slovacia, etc.), a
sasea coloana cuprinde taxele vamale percepute
in relatiile cu tarile semnatare SGPC si ultima
coloana cuprinde taxele vamale percepute
pentru tarile semnatare ale Protocolului celor
16. Taxele vamale sunt percepute ad valorem si
se aplica la valoarea in vama a marfurilor
importate, varsandu-se la bugetul administratiei
centrale de stat. Valoarea in vama se calculeaza
pe baza pretului de import, transformat in lei la
cursul de schimb stabilit si comunicat periodic
de catre BNR, la care se adauga cheltuielile de
incarcare/ descarcare si de manipulare conexe
transportului marfurilor importate, achitate pe
parcursul extern, costul asigurarii precum si
orice alte cheltuieli pe parcurs extern. 
            Romania fiind membra GATT, respecta
prevederile articolului VII din Acordul General,
precum si cele ale Codului Vamal adoptat la
Runda Tokio (1979) la care a aderat, in ceea ce
priveste metodologia de evaluare a marfurilor
supuse impunerii vamale. 
            Marfurile se considera introduse legal in
tara, pe baza liberului de vama ce se acorda in
scris, dupa indeplinirea conditiilor si efectuarea
formalitatilor de vamuire, inclusiv incasarea
taxelor vamale de import. Operatiunile de
primire temporara a marfurilor din strainatate
pot fi efectuate numai cu garantarea platii
taxelor vamale, iar aceasta se face de catre
importator prin depunerea la unitatea vamala a
unei sume banesti egala cu cuantumul taxelor
vamale aferente bunurilor. 
            Tariful vamal de import este unul dintre
cele mai importante instrumente de politica
comerciala, actinand ca un instrument menit sa
sprijine procesele economice si indeplineste mai
multe functii: este un instrument de politica
comerciala coinexat la economia mondiala, este
un instrument de protectie la nivelul a diferite
ramuri sau sectoare de importanta economica
sau strategica deosebita, are o functie fiscala
(taxele vamale incasate fiind o sursa de venituri
la bugetul statului) si este un instrument de
negociere bi sau multilaterala, prin care se pot
obtine concesii de ordin tarifar care sa
favorizeze si exporturile.
POLITICA VAMALA - note de seminar - 1.Definitie: O componenta a politicii comerciale care
cuprinde totalitatea relgementarilor si normelor emise de stat prin institutii abilitate care vizeaza
intrarea sau iesirea in si din tara a marfurilor. 2.Instrumente de politica vamala: -legile, codurile
si regulamentele vamale -tarifele vamale -taxele vamale. 3.Obiectivele sistemului vamal:
-protejarea intereselor economice ale statului -elaborarea de statistici relevante despre activitatea
de comert exterior -infaptuirea politicii fiscale a statului -incurajarea activitatilor de export prin
diverse forme si mijloace. 4.Functiile impunerii fiscale: -functia fiscala -functia protectionista
-functia de negociere. 5.Protectia vamala nominala: -vizeaza ansamblul intregului produs supus
impunerii vamale -nivelul protectiei vamale nominale este dat de nivelul taxelor vamale inscrise
in tariful vamal oficial -este direct proportionala cu gradul de prelucrare al marfurilor importate.
6.Protectia vamala efectiva: -vizeaza nivelul impunerii vamale asupra valorii nou create si
incorporate in produsul importat -masoara sporul de valoare nou creata pe unitate de produs in
conditiile impunerii vamale fata de sporul de valoare nou creata pe unitate de produs in absenta
impunerii vamale. 7.Clasificarea taxelor vamale: -d.p.d.v. al scopului impunerii: 1.cu caracter
fiscal 2.cu caracter protectionist. -d.p.d.v. al obiectului impunerii: 1.de import 2.de export 3.de
tranzit. -d.p.d.v. al modului de percepere: 1.ad valorem (%) 2.specifice (per unitate) 3.mixte
(combinatie intre cele doua de mai sus). -d.p.d.v. al modului de stabilire sau fixare de catre stat:
1.autonome (generale) independent 2.conventionale (contractuale) intelegeri intre state
3.preferentiale (de favoare) 4.de retorsiune: - taxe anti-dumping - taxe compensatorii. 8.Tariful
vamal definitie: Catalog care cuprinde nomenclatorul produselor supuse impunerii vamale,
precum si taxele vamele percepute asupra fiecarui produs sau grupa de produse. Principalul
instrument pentru reglementarea schimburilor comerciale externe (art. XI GATT). 9.Clasificarea
marfurilor in tarifele vamale criterii: -originea marfurilor -gradul lor de prelucrare -o combinatie
a celor doua criterii.

Politica tarifara reprezinta un ansamblu de

reglementari de natura publica, prioritar cu
caracter fiscal, pentru a controla bunurile
care trec graniþa vamala a statului
respectiv. k3k14kt
Funcþiile politicii vamale:
1.Functia fiscala (colectarea de venituri la
bugetul statului)
2.Functia protecþionista
3.Functia de negociere
Aplicarea regimului vamal presupune
respectarea urmatoarelor operaþiuni:
-controlul bunurilor si al mijloacelor de
transport care trec granita vamala;
-verificarea documentelor insotitoare ale
fluxurilor comerciale (declaratia vamala
dispozitia de transport si vamuire, etc.);
-impunerea vamala, adica calculul si plata
drepturilor vamale.
Teritoriul vamal este spaþiul geografic in
interiorul caruia se aplica acelasi regim
vamal, aceeasi legislatie comerciala.
Forme de restrangere a teritoriului vamal:
-portul liber sau portul franco;
-zona libera;
-perimetrul liber;
-antrepozite vamale: a.reale: -industriale
-de stocaj b.nominale
-zone economice speciale.
Extinderea teritoriului vamal reprezinta
aplicarea aceluiasi regim vamal pe
teritoriul a 2 sau mai multe state.
Forme de extindere a teritoriului vamal:
-uniunea vamala;
-zona de liber schimb.
Uniunea vamala reprezinta ansamblul
teritoriilor comerciale a 2 sau mai multe
state care decid ca: a.schimburile
comerciale reciproce sa fie complet
liberalizate; b.in relatiile comerciale
externe cu terþii, sa practice o politica
comerciala unica, comuna.
Uniunile vamale sunt de 2 feluri:
-perfecte (complete), care supun
procesului de liberalizare toate produsele
-imperfecte (incomplete).
Zona de liber schimb este o forma a
integrarii regionale care implica
participarea a 2 sau mai multe state, care
convin:
-liberalizarea parþiala sau totala a
schimburilor comerciale reciproce;
-ca in materie de politica comerciala
externa, fiecare þara sa-si pastreze
autonomia.
Efecte ale creerii de uniuni vamale si zone
de liber schimb: a.crearea de comert;
b.deturnarea (devierea) de comert.
a.Crearea de comert reprezinta inlocuirea
unor surse de furnizare mai putin
avantajoase din punct de vedere al
costurilor de productie, cu altele mai
eficiente, mai competitive din punct da
vedere al costurilor de productie. Crearea
de comert poate fi interna sau externa.
b.Deturnarea de comert reprezinta
inlocuirea unor surse de aprovizionare mai
avantajoase ca si costurile de productie
din afara uniunii vamale, cu surse de
aprovizionare mai putin avantajoase ca si
costuri de productie din interior, care devin
mai eficiente ca pret, ca urmare a
diferentei de tratament comercial intre
furnizori.

(1) Politica vamala este parte integranta a

politicii externe si interne a statului.
   (2) Politica vamala urmareste asigurarea
eficientei operatiunilor vamale, reglementarii
schimbului de marfuri pe teritoriul vamal al
Republicii Moldova, contributia la rezolvarea
problemelor politice si comerciale privind
protectia pietei interne si stimularea
dezvoltarii economiei nationale, alte obiective
stabilite de legislatie.
(1) Activitatea vamala se constituie din
promovarea politicii vamale, asigurarea
respectarii reglementarilor vamale la
trecerea marfurilor, mijloacelor de transport
si persoanelor peste frontiera vamala a
Republicii Moldova, perceperea drepturilor
de import si drepturilor de export, vamuirea,
controlul si supravegherea vamala, din alte
activitati de promovare a politicii vamale.
    (2) Activitatea vamala se desfasoara in
conformitate cu normele si cu practica
internationala. Republica Moldova participa
la colaborarea internationala in domeniul
activitatii vamale.
  (1) Teritoriul Republicii Moldova
reprezinta un teritoriu vamal unic ce include
teritoriul terestru, apele interioare, apele
teritoriale si spatiul aerian de de-asupra
acestora.
    (2) Pe teritoriul Republicii Moldova se pot
afla zone libere si antrepozite vamale. Zonele
libere si antrepozitele vamale sint parte a
teritoriului vamal al Republicii Moldova
(denumit in continuare teritoriu vamal), in
care se aplica regimul vamal respectiv.
    (3) Frontiera de stat a Republicii Moldova,
perimetrul zonelor libere si al antrepozitelor
vamale constituie frontiera vamala a
Republicii Moldova (denumita in
continuare frontiera vamala).
 (1) Legislatia vamala este constituita din
prezentul cod, din Legea cu privire la tariful
vamal, din alte acte normative si acorduri
internationale in domeniul vamal la care
Republica Moldova este parte.
    (2) Activitatea vamala se desfasoara in
conformitate cu legislatia care este in vigoare
la data la care organul vamal a primit
declaratia vamala si alte documente, cu
exceptia cazurilor prevazute de legislatie. In
cazul trecerii ilegale de marfuri si mijloace de
transport peste frontiera vamala, se aplica
legislatia vamala in vigoare la momentul
trecerii de facto a acestor bunuri peste
frontiera vamala.
 Autoritatea centrala de specialitate care
exercita conducerea efectiva a activitatii
vamale in Republica Moldova este Serviciul
Vamal.
TAXELE, TARIFELE SI
REGLEMENTARILE VAMALE –
INSTRUMENTE ALE POLITICII VAMALE
Acest capitol isi propune clarificarea
termenilor vamali din punct de vedere
fiscal, prezentarea terminologiel
vamale pentru „a putea vorbi aceeasi
limba cu vamesii din strainatate si, nu
in ultimul rând, aprofundarea
legistatiei vamale.
1.1. Taxele vamale
Taxa vamala reprezinta un impozit
indirect perceput de catre stat asupra
marfurilor, în momentul în care
acestea trec granitele vamale ale tarii
respective.
Taxele practicate de o anumita tara,
indiferent de felul lor, sunt trecute
într-un tabel (sau catalog, dupa unii
autori) care poarta numele de tarif. În
tariful vamal sunt specificate, pentru
fiecare categorie de produse sau
produse individualizate, taxele vamale
care se aplica.
1.1.1 Clasificarea taxelor vamale
Taxele vamale se pot clasifica din mai
multe puncte de vedere (schema II)
obisnuite
ÎN FUNCTIE DE TAXE VAMALE DE
IMPORT suprataxe
-- OBIECTUL TAXE VAMALE DE
EXPORT
IMPUNERII TAXE VAMALE DE
TRANZIT
TAXE VAMALE FISCALE
-- DUPA TAXE VAMALE
PROTECTIONISTE (PROHIBITIVE)
SCOPUL LOR TAXE VAMALE
PREFERENTIALE 
TAXE VAMALE DE RETORSIUNE (DE
RASPUNS)
TAXE VAMALE SPECIFICE
TAXE TAXE VAMALE AD VALOREM
VAMALE -- DUPA MODUL TAXE
VAMALE ALTERNATIVE
DE PERCEPERE TAXE VAMALE
SEZONIERE
TAXE VAMALE COMPUSE (MIXTE)
ÎN FUNCTIE DE TAXE VAMALE
AUTONOME
-- MODUL DE 
STABILIRE TAXE VAMALE
CONVENTIONALE
Dupa forma lor de exprimare, taxele
vamale pot fi de trei feluri: ad
valorem, specifice si compuse.
În functie de nivelul lor, taxele vamale
de import, mentionate în tariful vamal
national sau de grup, pot fi: taxe
vamale în conditia clauzei natiunii
celei mai favorizate (conventionale),
taxe vamale autonome si taxe vamale
preferentiale.
A. În functie de obiectul impunerii,
taxele vamale se clasifica în: 
- taxe vamale de import - sunt
impozite percepute de stat asupra
marfurilor straine la intrarea lor într-o
anumite tara. Ele constituie mijlocul
principal al protectionismului vamal
din tarile capitaliste.
Tot din aceasta categorie de taxe fac
parte si suprataxele vamale. Acestea
pot fi introduse în cazuri bine
justificate, de exemplu, situatiile de
dezechilibru în balanta de plati. Aceste
taxe se introduc pe o perioada limitata
si trebuie eliminate imediat ce dispar
cauzele introducerii lor. De exemplu,
suprataxele trebuie introduse asupra
produselor importate din toate tarile,
respectiv, acestea nu trebuie sa aiba
un caracter discriminatoriu. Pentru a
exclude riscul ca întreprinderile
comerciale de stat sa aplice în
practica o politica comerciala bazata
pe alte considerente decât comerciale,
legate direct de pret, de calitate etc.,
statutul G.A.T.T. prevede (articolul
XVII) ca partile contractante sa
practice prin aceste întreprinderi
numai operatiuni fondate pe criterii
comerciale;
- taxe vamale de export - se percep
de catre stat asupra marfurilor
¬indigene la exportul lor în
strainatate. Aceste taxe nu au o
raspândire prea mare în tarile
capitaliste si se aplica mai ales la
acele categorii de marfuri pentru care
tara respectiva este principalul
exportator pe piata mondiala si
doreste fie sa obtina un venit
suplimentar, fie sa ridice pretul la
produsele respective pe piata
mondiala.
De asemenea, aceste taxe se aplica si
asupra marfurilor al caror export
doresc sa-l limiteze tarile respective
(de exemplu, în scopul mentinerii in
tara a unor materii prime pentru a fi
prelucrate si exportate sub forma de
produse finite, încurajându-se, în felul
acesta, dezvoltarea anumitor ramuri
industriale);
- taxe vamale de tranzit - se percep
de catre stat asupra marfurilor care
trec pe teritoriul vamal al tarii
respective. Nici aceste taxe vamale nu
au o raspân-dire prea mare sau, daca
se percep, ele nu sunt prea ridicate,
întrucat, în general, tranzitul aduce
venituri însemnate tarilor prin care
trec marfurile straine spre tarile
importatoare, ca urmare a folosirii
cailor ferate sau a altor mijloace de
transport, a porturilor, a depozitelor
din tara prin care tranziteaza.

Sistemului vamal al Republicii Moldova îşi are

începuturile imediat după proclamarea
independenţei şi suveranităţii ţării noastre la 4
septembrie 1991, odată cu intrarea în vigoare a
Decretului Preşedintelui nr.189 din 03.09.91
„Cu privire la subordonarea instituţiilor vamale
situate pe teritoriul Republicii Moldova". Actul
normativ dispunea trecerea tuturor structurilor
vamale din teritoriu sub gestiunea Guvernului
Republicii Moldova, compuse la acel moment
din  vama
Ungheni, vama Leuşeni
şi vama internă Chişinău.

Primul Cod vamal - actul

legislativ de bază care
reglementează principiile
organizatorice şi de activitate
ale sistemului vamal a fost
adoptat la 09.03.93. Noua
redacţie a Codului vamal a fost
adoptată la 20 iulie 2000.

Din luna octombrie  anul 1994

Republica Moldova a devenit
membru cu drepturi depline a
Organizaţiei Mondiale a
Vămilor.

Serviciul Vamal al Republicii

Moldova este organul
administraţiei publice centrale
subordonat Ministerului
Finanţelor care asigură
securitatea economică a statului,
promovează politica vamală şi
conduce nemijlocit activitatea
vamală în Republica Moldova.

Serviciul Vamal este un organ

de drept, cu statut de persoană
juridică, dispune de ştampilă cu
Stema de Stat a Republicii
Moldova, activează conform
principiului de instituţie
bugetară finanţată din bugetul
de stat, dispune de mijloace
(fonduri) speciale, precum şi de
resurse financiare obţinute de la
activitatea unităţilor din
subordine aflate la autogestiune.
Misiunea Serviciului Vamal
constă în promovarea politicii
vamale cu scopul asigurării
securităţii economice a statului
prin facilitarea comerţului,
securizarea traficului
internaţional de mărfuri şi
mijloacelor de transport,
asigurarea respectării
reglementărilor vamale,
perceperii drepturilor de import
şi export, lupta împotriva
fraudelor vamale, dezvoltarea
unei administraţii profesioniste
şi transparente, care
implementează standarde
internaţionale în vederea
simplificării procedurilor de
vămuire şi protejează societatea
aplicând uniform şi imparţial
legislaţia vamală.

Serviciul Vamal asigură în

corespundere cu standardele
internaţionale securitatea
economică a statului, facilitează
comerţul în colaborare cu
societatea civilă şi mediul de
afaceri, întru sporirea
comerţului extern şi crearea
unui climat favorabil pentru
atragerea investiţiilor.

Utilizator:PaulFCB
De la Wikipedia,
enciclopedia liberă

COMERT INTERNATIONAL
CURS 5 - POLITICA
COMERCIALA -
ISTRUMENTE SI MASURI
FOLOSITE PE PLAN
INTERNATIONAL
CURS 5 COMERT
INTERNATIONAL

POLITICA COMERCIALA -
ISTRUMENTE SI MASURI
FOLOSITE PE PLAN
INTERNATIONAL
Economia politica, politica
economica si politica
comerciala sunt
confundabile, din punct de
vedere etimologic, pentru
neinitiati, dar sunt foarte
diferite din punctul de vedere
al continutului lor.
Economia politica a fost
titulatura stiintei economice
cunoscuta pe plan
international ca “economics”,
termen care, desi e inteles,
pentru romani este
intraductibil. Economia
politica este, de fapt, un
studiu stiintific care incearca
sa construiasca legi
economice cu valabilitate
generala, analizand date,
formuland si testand diverse
teorii asupra relatiilor dintre
diferite fenomene ale vietii
social-economice.
Politica economica, spre
deosebire de “economics”,
reprezinta, de fapt, totalitatea
mijloacelor prin care un
guvern incearca sa
reglementeze sau sa
modifice situatia economica
a unei natiuni, sa stabileasca
obiectivele urmarite prin
acea politica economica.
Scopul principal al unei
politici economice depinde
de grupul de persoane in
beneficiul caruia este
promovata politica
economica respectiva.
Politica economica, in tarile
democratice, este orientata,
in general, pentru:
*
mentinerea unui
grad cat mai mare si
mai stabil de ocupare
a fortei de munca;
*
 asigurarea unei
cresteri a
standardului de viata
national;
*
evitarea
inflatiei si tinerea
acesteia sub control;
*
urmarirea
stabilitatii balantei
de plati;
*
urmarirea
realizarii unei cat
mai corecte
redistribuiri a
venitului national
real, prin sistemul
de taxare -
subventionare;
*
reducerea
situatiilor de
monopol pe care
diversi agenti
economici le detin
intr-o economie.
POLITICA COMERCIALA:
DEFINIRE, OBIECTIVE,
FUNCTII
Politica comerciala este o
parte componenta a politicii
economice a unui stat, care
vizeaza sfera relatiilor
economice externe ale
acestuia. Ca si politica
economica, este atributul
fiecarui stat.
Politica comerciala
reprezinta totalitatea
reglementarilor adoptate de
un stat cu caracter
administrativ, juridic, fiscal,
bugetar, financiar, valutar
etc., in scopul promovarii sau
restrangerii schimburilor
comerciale externe si a
protejarii economiei
nationale de concurenta
straina.
Pentru ca relatiile economice
externe sunt un factor
important al cresterii
economice, principalul
obiectiv, pe termen lung, pe
care statele il urmaresc cu
ajutorul instrumentelor si
masurilor de politica
comerciala este stimularea
dezvoltarii economiei
nationale si protejarea
acesteia de concurenta
straina.
Drept urmare, politica
comerciala a fiecarui stat
trebuie sa indeplineasca trei
functii principale:
1.
promovarea
relatiilor economice
externe, adica
impulsionarea
exporturilor;
2.
protejarea
economiei nationale
de concurenta
straina, ceea ce
presupune
reglementari si
controlul asupra
importurilor;
 3.
urmarirea pentru
a realiza un
echilibru dinamic in
balanta comerciala si
balanta de plati,
concomitent cu
sporirea rezervei
valutare a statului.
Din aceste obiective pe
termen lung se desprind mai
multe obiective pe termen
scurt si mediu:
*
perfectionarea
structurii
schimburilor
comerciale externe;
*
fie
restrangerea, fie
stimularea comertului
cu anumite produse
sau grupe de produse;
*
orientarea
geografica a
fluxurilor comerciale
internationale:
restrangerea acestor
fluxuri cu unele tari
si dezvoltarea lor cu
altele;
 *
imbunatatirea
raportului de schimb
prin sporirea puterii
de cumparare a
exportului.
Toate aceste obiective sunt
diferite de la stat la stat, in
functie de conditiile interne si
internationale.
In perioada postbelica, in
conditiile in care
interdependentele
economice internationale s-
au adancit, o reglementare a
relatiilor economice intre
state a devenit obiectiva,
reglementare prin care s-a
urmarit coordonarea modului
de actiune a statelor in
domeniul politicii comerciale.
Ca urmare, in afara unor
reglementari a relatiilor
economice dintre state, in
cadru bilateral, regional sau
subregional, apare tendinta
de multilateralizare a
relatiilor economice externe
prin intermediul unor
acorduri ce au incercat sa
codifice anumite principii si
reguli, in ceea ce priveste
folosirea diferitelor
instrumente si masuri de
politica comerciala in relatiile
reciproce.
In acest domeniu, pentru
sistemul comercial mondial,
o activitate specifica a
dezvoltat Acordului General
pentru Tarife si Comert
(GATT) care, de la 1 ianuarie
1995, a devenit Organizatia
Mondiala a Comertului
(OMC).
Pana la aparitia OMC, in
practica relatiilor comerciale
externe s-a aratat ca multe
state au elaborat si aplicat
diverse instrumente de
politica comerciala tot mai
variate, prin care au incalcat
chiar diverse reglementari si
statuari, urmare a anumitor
acorduri privind folosirea
acestor instrumente in
relatiile economice reciproce,
in acelasi timp cu
promovarea unor puternice
tendinte de regionalizare a
schimburilor.
In domeniul politicii
comerciale, in general, se
actioneaza cu ajutorul a trei
categorii principale de
instrumente si masuri:
 1.
masuri de natura
tarifara (vamala);
2.
masuri de natura
netarifara, inclusiv
paratarifara;
3.
masuri de natura
promotionala (de
promovare si
stimulare).
Primele doua categorii se
refera la import, iar ultima
vizeaza exportul.
1.
SISTEMUL VAMAL DIN ROMANIA

Măsurile pe care Guvernul României le va promova în

ceea ce priveşte politica vamală a României pornesc de la

funcţiile de bază pe care instituţia vamală le îndeplineşte

în contextul procesului de integrare a României în

Uniunea Europeană.

În timp ce funcţia fiscală a vămii se redimensionează,

funcţiile de facilitare a comerţului precum şi de protejare a

cetăţenilor din spaţiul comunitar, dată fiind poziţionarea

noastră la graniţa exterioară Uniunii Europene, îşi vor

spori în mod semnificativ importanţa.

Disfuncţiile existente, care afectează bugetul de stat şi

mediul de afaceri, urmează să fie înlăturate prin

accelerarea măsurilor de reformă instituţională şi

legislativ-procedurală:

– includerea autorităţii vamale în administraţia fiscală

centrală, ca organ executiv autonom al Ministerului de

Finanţe;

– atribuirea de noi competenţe autorităţii vamale pe linia

administrării şi a altor categorii de impozite, cu precădere

a accizelor, a TVA-ului ş.a., ceea ce va duce la creşterea

gradului de colectare a acestor impozite, prin dispariţia

unor verigi administrative şi simplificarea procedurilor de

constatare, calculare, încasare şi urmărire a creanţelor

bugetare;

– legiferarea unui nou Cod şi Regulament vamal român

complet armonizat cu acquis-ul comunitar;

– generalizarea procedurilor simplificate de vămuire,

aplicabile agenţilor economici cu volume de activitate,

active, investiţii şi personal angajat semnificative,

personalul eliberat putând fi focalizat pe activităţile de

depistare a evaziunii, a traficului ilicit de frontieră etc.;

– punerea imediată la dispoziţia agenţilor economici în

formă tiparită sau în format electronic a Tarifului vamal

integrat român, instrument necesar în vederea înlăturării

aplicării arbitrare a legii de către personalul vamal şi

reducerii corupţiei;

– eliminarea corupţiei din sistemul vamal prin

reorganizarea activităţii regionalelor vamale, regândirea

întregului sistem al competenţelor acesteia, inclusiv în

materia eliberării diferitelor autorizaţii cerute în exces de

legislaţia în vigoare, precum şi prin crearea unui

mecanism transparent de stimulare materială a

personalului vamal combinat cu pregatirea profesională

intensivă;

– regândirea sferei de competenţă a tuturor autorităţilor

statului care îşi desfăşoară activitatea în punctele de

trecere a frontierei; adoptarea şi în această privinţă a

modelelor performante ale vămilor statelor membre ale

Uniunii Europene, prin stabilirea unor atribuţii ferme

referitoare la subordonare, cooperare şi colaborare;

– înfiinţarea unei Şcoli naţionale a autorităţii vamale, prin

care să se creeze posibilitatea selectării şi pregătirii

corespunzătoare a personalului vamal, precum şi creării

unui corp profesionist vamal de elită;

– elaborarea în domeniul reglementării a procedurilor de

intervenţie în situaţia derulării operaţiunilor vamale cu

mărfuri pirat, conform reglementărilor comunitare şi cu

respectarea drepturilor de proprietate intelectuală legate

de comerţ;
– îmbunătăţirea infrastructurii vamale prin optimizarea

comunicaţiilor şi asigurarea protecţiei datelor din sistemul

informatic comunitar de urmărire a tranzitului;

– continuarea investiţiilor în securizarea frontierelor de

Nord şi Est pentru a finaliza lucrările începute anterior în

sedii de birouri vamale, modernizarea celor existente şi

dotarea cu echipamente de detecţie şi control;

– intensificarea cooperării autorităţile vamale cu celelalte

instituţii competente pentru culegerea de informaţii,

schimbul de date şi procesarea acestora în vederea

depistării şi combaterii traficului ilicit de bunuri şi

persoane.