Inovații incrementale și inovații radicale în sectorul

serviciilor

Managementul inovării
Proiect realizat de Nichitoaia Ana-Maria, student
FSEAP Management, anul 2
 Dacă aruncăm o privire în DEX, în dreptul cuvântului inovare apar următoarele
cuvinte: noutate, schimbare, modificare. Ne referim la schimbările făcute într-un domeniu,
într-un sistem etc. în scopul de a-i îmbunătăți calitățile. Dar și la rezolvarea unor probleme de
tehnică sau de organizare a muncii cu scopul îmbunătățirii productivității muncii,
perfecționării tehnice etc.

De-a lungul timpului, oamenii au fost martori a multor inovații atât în domeniul
producției cât și în domeniul serviciilor și suntem într-o continuă dezvoltare, astfel că
inovațiile sunt din ce în ce mai folositoare, mai spectaculoase și ușurează nivelul de trai al
omenirii.

Inovația este considerată, în general, ca motorul principal al creșterii economice în

economia globală de astăzi. Prin introducerea în practică a inovațiilor se pot obține produse cu
caracteristici de calitate îmbunătățite, servicii de calitate superioară, procese de producție noi,
mai eficiente și mai curate (ecologice), modele îmbunătățite ale sistemului de management al
afacerilor, metode moderne de management al forței de muncă etc. Există multiple motivații
ale întreprinderilor și organizațiilor pentru a inova, între care: creșterea cotei de piață,
cucerirea de noi piețe, ameliorarea calității produselor, lărgirea gamei de produse, înlocuirea
produselor învechite, reducerea impactului asupra mediului etc. Inovația este indisolubil
legată de creativitate (categorie din care face parte acest articol). Inovarea și creativitatea sunt
procese care se intercondiționează, deoarece găsirea soluției la problemele ce apar într-un
proces de inovare necesită creativitate. Inovația vizează o aplicare comercializabilă în practică
a unei invenții; totuși, inovația este posibilă și fără o prealabilă invenție.
 Inovații incrementale și inovații radicale

Termenii “inovații incrementale” și „inovații radicale” sunt diferențiați frecvent în

funcție de gradul de schimbare necesar pentru implementarea inovației, de nivelul de
intensitate tehnologică.

Inovațiile radicale (de ruptură) produc soluții cu totul noi pentru sisteme, procese,
produse sau servicii, care se dezvoltă într-o nouă afacere, pot cauza schimbări majore într-o
întreagă ramură industrială sau pot pune bazele unei noi industrii, însoțită de crearea unor noi
piețe. Inovațiile radicale asigură o valoare pentru clienți substanțial mai mare, aceasta din
urmă fiind o dimensiune a noutății. Exemple de inovații radicale sunt: laserul, fibrele optice,
industria computerelor, radarul etc.

Inovațiile radicale se caracterizează prin următoarele:

a) performanța produsului se îmbunătățește de 5...10 ori față de produsele similare

existente;

b) se creează premize pentru reducerea cu 30...50% și peste a costurilor;

c) produsele au caracteristici de performanță noi pe plan mondial. Actualmente,

cercetătorii sunt departe de un consens referitor la definiția formală a inovațiilor radicale.
 Inovațiile incrementale implică "adaptarea, rafinarea, simplificarea și îmbunătățirea
produselor existente și/sau a sistemelor de producție și de distribuție existente. Inovațiile
incrementale au fost definite de Banbury și Mitchell (1995) ca „rafinări și extinderi ale
proiectelor stabilite care conduc la beneficii substanțiale de preț sau funcționale la utilizatori".
Inovațiile incrementale sunt, de regulă, îmbunătățiri minore ale produselor și proceselor
existente. Inovația incrementală a unui produs sau serviciu se referă la un produs/serviciu
existent, ale cărui performanțe au fost intensificate sau îmbunătățite în ciclul de viață, de la o
versiune la alta. Un produs simplu poate fi îmbunătățit prin utilizarea unor componente sau
materiale cu performanțe mai înalte, în timp ce un produs complex, format din mai multe
subsisteme tehnice integrate, poate fi îmbunătățit prin schimbări parțiale aduse unuia dintre
subsistemele sale. Inovațiile incrementale pot consta și din extinderea liniilor de producție
existente, crearea de familii de produse sau extinderea funcțiunilor produselor existente prin
adăugarea de funcțiuni complementare. Inovațiile incrementale au caracter continuu (spre
deosebire de cele radicale care sunt discontinue) și o frecvență relativ mare, în vederea
satisfacerii necesităților percepute pe piață, însă asigură firmelor câștiguri mai mici în
comparație cu inovațiile radicale.

Categoria inovațiilor incrementale include și inovații "imitate", similare cu cele ale

concurenților, care sunt noi pentru firmă, însă nu sunt noi pentru piață. Inovațiile imitate au de
obicei o inovativitate tehnologică scăzută și o inovativitate de piață mai redusă.

Inovația în servicii

Serviciile constituie un domeniu important al economiilor moderne, reprezentând 60-

75 % din activitățile economice în Europa și un procent similar al angajaților din sectorul
privat. Inovațiile produse în sectorul serviciilor au un caracter diferit față de cele din
industriile primare (de exemplu industrii extractive) cât și din industriile secundare (fabricație,
construcții, utilități), cum ar fi utilizarea mai amplă a inovațiilor de marketing și a inovațiilor
organizaționale. Mai mult, inovațiile în servicii sunt deseori non-tehnologice, adică sunt
posibile și fără utilizarea de noi tehnologii.

O definiție cuprinzătoare a inovației în sectorul serviciilor a fost propusă de van Ark et

al (2003): Inovația în servicii este "un concept de serviciu nou sau considerabil îmbunătățit,
un nou canal de interacțiune cu clienții, un nou sistem de furnizare a serviciilor sau concept
tehnologic care în mod individual sau în combinație conduce la una sau mai multe funcțiuni
noi (reînnoite) ale serviciului, care sunt noi pentru firmă și schimbă serviciul oferit pe piață și
necesită noi capabilități tehnologice, umane sau organizaționale ale firmei de servicii".
Această definiție acoperă noțiunile de inovație tehnologică și non-tehnologică în servicii. O
definiție utilă a fost propusă de Finnish Funding Agency for Technology and Innovation:
"Inovația în servicii este un concept nou sau semnificativ îmbunătățit de serviciu care este
adoptat în practică. Acesta poate fi, de exemplu, un nou canal de interacțiune cu clienții, un
nou sistem de distribuție sau un nou concept tehnologic ori o combinație a acestora. O
inovație în servicii include totdeauna elemente reproductibile care pot fi identificate și
reproduse sistematic în alte cazuri sau medii....".

Pentru sectorul serviciilor pot fi acceptate următoarele definiții ale inovației de

produs,respectiv de proces:

Inovațiile de produs sunt servicii a căror utilizare intenționată sau ale căror caracteristici de
performanțe diferă semnificativ de cele deja existente. Introducerea unor servicii complet noi
reprezintă inovații de produs.

Inovațiile de proces sunt reprezentate de utilizarea de metode,proceduri,echipamente și/sau

competențe noi sau semnificativ îmbunătățite pentru furnizarea serviciilor.

Introducerea sistemului de navigație GPS (Global Positioning System) în

servicii de transport

Global Positioning System este un sistem global de navigație prin satelit și unde radio.
Sistemul GPS este o rețea de sateliți care orbitează în jurul Pământului în puncte fixe deasupra
planetei, transmițând semnale tuturor receptorilor aflați la sol. Aceste semnale conțin un cod
de timp și un punct de date geografice care permit utilizatorului să primească poziția exactă în
care se află, viteza și ora din orice regiune de pe planetă. GPS funcționează în orice condiții
meteorologice, oriunde în lume, 24 ore pe zi.

Principalul sistem de poziționare prin satelit de tip GPS este sistemul militar american
numit "Navigational Satellite Timing and Ranging" (NAVSTAR). Acest sistem, inițiat și
realizat de către Departamentul Apărării al Statelor Unite ale Americii (DOD), poate calcula
poziția exactă = coordonatele geografice exacte ale unui obiect pe suprafața Pământului, cu
condiția ca acesta să fie echipat cu dispozitivul necesar - un receptor GPS. NAVSTAR
utilizează sistemul geodezic WGS84, la care se referă toate coordonatele geografice calculate
de sistem.

În prezent, sistemul GPS este utilizat în numeroase domenii, aviație și marină, găsirea
rutelor pentru șoferi, crearea hărților, cercetare seismică, studii climatice, căutare de comori
etc. Obiectul poate fi și o persoană, care poate astfel să se orienteze pe pământ, pe apă, în aer
sau și în spațiu (în apropierea Pământului).

După implementarea GPS-ului în cadrul serviciilor de transport, deplasările din

punctul A în punctul B au devenit mai rapide și mai eficiente. S-a trecut de la citirea hărților
la “îndrumarea” de către GPS pe rutele cele mai convenabile într-un ritm alert. Astfel se
economisește timp deoarece nu mai sunt necesare opririle dese pentru a consulta harta sau alte
metode mai puțin favorabile. Oamenii au fost rapid încântați de această idee și s-au adaptat la
noile condiții. Astăzi, GPS-ul este folosit pe întreg globul de aproape toată lumea.

Linii aeriene "low-cost"

 O companie aeriană low-cost sau low cost airline este o companie aeriană care oferă în
general bilete la prețuri foarte scăzute prin eliminarea unor servicii tradiționale oferite
pasagerilor. Conceptul este originar din Statele Unite de unde s-a răspândit rapid în Europa la
începutul anilor 1990. Termenul low-cost caracteriza inițial companiile aeriene care reușeau
să aibă costuri mai reduse decât competitorii, însă ulterior, datorită publicului și mediei,
termenul a început să se refere la companiile aeriene care oferă bilete la prețuri foarte scăzute
prin eliminarea unor servicii

Ryanair, EasyJet, Norwegian , Vueling, Wizz Air, Eurowings, Pegasus Airlines,

Tansavia Airlines, Jet2.com, SunExpress, Blue Air și FlyOne sunt companiile aeriene care au
adoptat acest tip de transport aerian. Multă lume îi preferă pe aeștia deoarece calătoriile devin
mai accesibile atât ca preț cât și din punct de verdere a timpului petrecut în mijlocul de
transport.

Noi servicii de tehnologia informației și comunicațiilor

Tehnologia informației și a comunicațiilor, abreviat TIC, este tehnologia necesară

pentru prelucrarea (procurarea, procesarea, stocarea, convertirea și transmiterea) informației,
în particular prin folosirea computerelor (calculatoarelor electronice).

Termenul a fost folosit pentru prima dată în 1958 într-un articol publicat în revista
Harvard Business Review, articol în care autorii Leavitt și Whisler afirmă: «Noua tehnologie
încă nu are un nume bine stabilit; noi o vom denumi „tehnologia informației”». Tehnologia
informației este un domeniu element de legătură între electrotehnica clasică și mult mai noua
informatică, multe instituții profesionale profilate (inițial) electrotehnic extinzându-se cu
timpul și spre domeniul de tehnologia informației.
 Tehnologia informației găsește aplicare pe multiple domenii legate de date și
informații, cum ar fi: procesoare, calculatoare, hardware și software, limbaje de programare,
structuri de date și altele. Sunt considerate ca făcând parte din largul domeniu IT toate
elementele care prelucrează, într-un fel sau altul, date, informații sau cunoștințe.

Ocupațiile specialiștilor din acest domeniu sunt foarte variate, de la instalarea de

software aplicație și până la proiectarea unor rețele de calculatoare complexe și a bazelor de
date de informații. Câteva sarcini tipice sunt: managementul datelor, construcția de hardware
pentru calculatoare, proiectarea de software, administrarea unor întregi sisteme
informaționale. În ultimii ani sfera de răspândire s-a lărgit mult, cuprinzând acum nu numai
calculatoare și rețelele lor, dar și telefoane mobile celulare, telefoane inteligente
(smartphones), televizoare cuplabile la Internet, automatizarea automobilelor, aplicații
militare și multe altele. De aceea, cererea de specialiști de vârf pe piața mâinii de lucru a
domeniului este constant mare. De aceea și instituțiile superioare de învățământ au introdus
noi catedre, cursuri, profile și examene corespunzătoare, pentru a ține pasul cu aceste tendințe
din cadrul IT, pe lângă domeniile Informatică și Sisteme informatice.

De asemenea, acest domeniu este în continuă dezvoltare și inovare, oferind atât

servicii cât și produse noi și satisfăcătoare pentru oameni.

Bibliografie

1. https://dexonline.ro/
2. https://ro.wikipedia.org/wiki/Inova%C8%9Bie
3. https://ro.wikipedia.org/wiki/Global_Positioning_System
4. https://ro.wikipedia.org/wiki/Companie_aerian%C4%83_low-cost
5. https://ro.wikipedia.org/wiki/Tehnologia_informa%C8%9Biei