Categoria – IV – Evaluarea întreprinderilor

1. Evaluarea economicã si financiarã a unei întreprinderi se face pe baza:

a) bilantului contabil;
b) bilantului economic;
c) bilantului resurselor si destinatiilor acestora.

2. Care din urmãtoarele categorii de factori fac necesarã pozitionarea

sistematicã a întreprinderii pe piatã:
a) factori legati de existenta preturilor libere;
b) inflatia;
c) politicile de restructurare.

3. Cum se reevalueazã stocurile de materii prime din întreprinderea supusã

evaluãrii, pe bazã de expertizã si diagnostic:
a) aplicând una din metodele FIFO sau LIFO;
b) în functie de raportul de schimb leu/dolar;
c) la preturile zilei sau, dacã intrãrile sunt mai rare, la media preturilor de
achizitie din cea mai recentã perioadã.

4. Ce relatie existã între rata de actualizare si riscul de tarã:

a) cu cât riscul de tarã e mai mare, cu atât rata de actualizare e mai mare;
b) corectarea tuturor distorsiunilor dintre valoarea contabilã si valoarea
economicã a bunurilor;
c) corectarea valorii contabile cu inflatia si cu influentele din modificarea
raportului de schimb leu/dolar.
b) cu cât riscul de tarã e mai mic, cu atât rata de actualizare e mai mare;
c) cu cât riscul de tarã e mai mare, cu atât rata de actualizare e mai micã.

5. Ce relatie existã între valoarea întreprinderii si rata de actualizare:

a) direct proportionalã;
b) invers proportionalã;
c) depinde de numãrul si mãrimea riscurilor.

6. Estimarea de cãtre experti a unor rate de actualizare diferite poate avea ca

explicatie:
a) o perceptie diferitã despre riscuri;
b) nivel diferit de informare si documentare;
c) nu este posibilã o astfel de situatie.

1
7. Insuficienta de amortizare a imobilizãrilor dintr-o întreprindere (amortizarea
scripticã este inferioarã amortizãrii tehnicoeconomice) influenteazã artificial
valoarea patrimoniului întreprinderii în sensul:
a) micsorãrii;
b) majorãrii;
c) nu are nicio influentã.

8. Când se doreste determinarea valorii actuale a bunurilor dintr-o întreprindere, se

urmãreste:
a) actualizarea valorii bunurilor la inflatie;
b) corectarea tuturor distorsiunilor dintre valoarea contabilã si valoarea economicã
a bunurilor;
c) corectarea valorii contabile cu inflatia si cu influentele din modificarea raportului
de schimb leu/dolar.

9. Evaluarea economicã si financiarã a unei întreprinderi poate fi efectuatã:

a) numai când e prevãzutã prin acte normative;
b) sistematic, pentru o bunã gestiune a afacerii;
c) dacã normele contabile permit aceasta.

10. Atunci când se determinã fluxul de trezorerie, în vederea evaluãrii unei

întreprinderi, profitul net se corecteazã cu:
a) cheltuielile nedeductibile, necesarul de fond de rulment si investitia de mentinere;
b) amortismentele, variatia necesarului de fond de rulment si investitia de
mentinere;
c) investitia de mentinere, amortismentele si necesarul de fond de rulment.

11. Cresterea necesarului de fond de rulment (NFR) influenteazã valoarea

întreprinderii, în sensul:
a) reducerii, deoarece se reduce fluxul de trezorerie;
b) reducerii, deoarece creste fluxul de trezorerie;
c) cresterii, deoarece creste necesarul de resurse.

12. Care este valoarea patrimonialã de bazã a unei întreprinderi care prezintã
urmãtorul bilant economic: imobilizãri 60.000; capital social 70.000; obligatii
640.000; creante 400.000; stocuri 300.000; diferente din reevaluare 50.000; profit
10.000; rezerve 10.000; disponibilitãti 20.000:
a) 140.000;
b) 150.000;
c) 780.000.

Valoarea patrimoniala de baza = 60.000-640.000 + 400.000 + 300.000 + 20.000 =

140.000 
Sau 
= 70.000+50.000+10.000+10.000 = 140.000 

2
13. Câte variante teoretice sunt pentru determinarea capacitãtii beneficiare a unei
întreprinderi în ce priveste perioada de referintã:
a) 2;
b) 3;
c) 4.

14. Evaluãrile pot fi:

a) evaluãri contabile, evaluãri administrative si evaluãri bazate pe expertizã si
diagnostic;
b) evaluãri contabile si evaluãri economice;
c) evaluãri pe bazã de acte normative.

15. Obiectivul evaluãrii economice si financiare îl reprezintã:

a) determinarea valorii patrimoniale si a valorii prin rentabilitate a
întreprinderilor;
b) determinarea valorii de piatã a bunurilor si întreprinderilor;
c) reevaluarea bunurilor din întreprindere, în vederea aducerii la inflatie.

16. Care este diferenta dintre uzura scripticã si uzura fizicã a unei clãdiri:
a) nu este nicio diferentã;
b) uzura scripticã este durata de recuperare a investitiei, iar cea fizicã este durata
de viatã;
c) apreciere economicã a vietii unei clãdiri.

17. La ce se foloseste reevaluarea mijloacelor fixe:

a) sã schimbe valorile mijloacelor fixe din bilantul contabil;
b) sã reactualizeze valoarea patrimonialã pentru privatizare, asociere etc.;
c) sã stabileascã valorile reale de impozitare.

18. Care sunt metodele de piatã de evaluare a terenurilor folosind chiria si

informatiile de tranzactionare:
a) metoda rentei de bazã si a capitalizãrii rentei de bazã;
b) metoda comparatiei directe;
c) doar metoda rentei de bazã.

19. Capacitatea beneficiarã se referã la:

a) beneficiul realizat în trecut;
b) un beneficiu viitor;
c) beneficiul realizat de întreprindere la data analizei.

20. Activul net corectat prin metoda aditivã se determinã dupã formula:
a) capitaluri permanente +/– diferentele din reevaluare;
b) capitaluri proprii +/– diferentele din reevaluare;
c) activul reevaluat corijat +/– total datorii.

3
21. Activul net corectat, prin metoda substractivã, se determinã dupã formula:
a) capitaluri proprii +/– diferentele din reevaluare;
b) activul reevaluat corijat – total datorii;
c) activul reevaluat corijat – obligatiile financiare.

22. Care dintre urmãtoarele elemente pot constitui niveluri ale ratei de capitalizare?
a) dobânda la împrumutul de stat;
b) rata de remunerare a activelor fixe;
c) dobânda bancarã.

23. Rata de actualizare este:

a)un element al pietei financiare;
b) un element al pietei de bunuri si servicii;
c) dobânda la împrumutul de stat.

24. Care este valoarea patrimonialã de bazã a unei întreprinderi sau a unui activ:
a) activul net contabil;
b) activul net corijat (corectat);
c) activul net reevaluat.

25. Sinteza diagnosticelor functiilor întreprinderilor reprezintã:

a) o metodã de cunoastere a rentabilitãtii;
b) o modalitate de determinare a profitului net;
c) o centralizare a concluziilor privind diagnosticele functiilor întreprinderii la un
moment dat.

26. Diagnosticul functiei organizãrii, conducerii si gestionãrii personalului

urmãreste examinarea:
a) structurii întreprinderii;
b) absenteismului;
c) resurselor umane ale întreprinderii.

27. Obiectivul diagnosticului functiei organizãrii, conducerii si gestionãrii

personalului are drept scop:
a) încadrarea întreprinderii (micã, mijlocie, mare);
b) analiza structurii umane si a capacitãtii sale de a contribui la realizarea
obiectivelor si functiilor întreprinderii;
c) stabilirea calitãtii conducerii si a salariatilor întreprinderii.

28. Obiectivul diagnosticului organizãrii, conducerii si gestionãrii personalului are

drept scop:
a) încadrarea întreprinderii (micã, mijlocie, mare);
b) analiza structurii umane si a capacitãtii sale de a-si da concursul la realizarea
activitãtilor întreprinderii;
c) stabilirea organigramei întreprinderii.

4
29. Obiectivul diagnosticului tehnic, tehnologic si de exploatare, în cadrul evaluãrii
întreprinderii, are drept scop:
a) stabilirea gradului de uzurã si a valorii mijloacelor fixe;
b) necesitatea de restructurare a întreprinderii;
c) aprecierea în ce mãsurã mijloacele de productie material rãspund nevoilor
actuale sau viitoare ale întreprinderii sau ale achizitorului (cumpãrãtorului) ei
potential.

30. Diagnosticul functiei comerciale se aflã în relatie de interdependent cu

diagnosticul:
a) functiei de organizare, conducere si gestionare a personalului;
b) functiei de exploatare;
c) tuturor functiilor întreprinderii.

31. Diagnosticul comercial urmãreste determinarea:

a) raporturilor dintre întreprindere si mediul sãu exterior social–economic;
b) pietei si a locului ocupat de întreprindere pe aceastã piatã;
c) nivelul calitativ al produselor si serviciilor sau al lucrãrilor executate de
întreprindere.
32. Goodwill-ul reprezintã:
a) fondul comercial al întreprinderii;
b) un plus de valoare recunoscutã întreprinderii cu ocazia unei transmiteri care are
ca sursã elementele intangibile ale acesteia;
c) un plus de valoare înregistratã în bilant care corespunde fondului comercial al
întreprinderii.

33. Evaluarea economicã si financiarã a întreprinderii se face pe baza:

a) unui act normativ;
b) unei expertize si diagnostic;
c) bilantului contabil al întreprinderii.

5
34. Elementele de calcul pentru a evalua o întreprindere prin rentabilitate sunt:
a) profitul din bilant, rata de actualizare si perioada de referintã;
b) capacitatea beneficiarã, rata de actualizare si perioada de referintã;
c) capacitatea beneficiarã, rata inflatiei, rata de actualizare si perioada de referintã.

35. Goodwill-ul unei întreprinderi se gãseste înregistrat în bilantul întreprinderii la

închiderea exercitiului:
a) da;
b) nu; creset
c) da, ca fond comercial.

36. Elementele intangibile influenteazã valoarea întreprinderii:

a) patrimonial;
b) prin rentabilitate;
c) nu influenteazã.

37. Bilantul contabil serveste ca bazã de date pentru stabilirea:

a) activului net contabil;
b) rezultatului net contabil;
c) conturilor de regularizare.

38. Modalitatea de prezentare a conturilor de venituri si cheltuieli în contul de profit

si pierdere se face:
a) dupã regulile de deductibilitate fiscalã;
b) dupã natura veniturilor si cheltuielilor;
c) dupã principiul necompensãrii veniturilor cu cheltuielile.

6
39. Modalitatea de prezentare a posturilor contabile în bilantul contabil se face:
a) în ordinea crescândã a simbolurilor conturilor;
b) în sume nete atât în activ, cât si în pasiv;
c) în ordinea fluxurilor economice.

40. Diagnosticul functiei contabile are ca obiectiv:

a) stabilirea corectã a înregistrãrilor contabile;
b) aprecierea fiabilitãtii conturilor anuale;
c) determinarea profitului brut.

41. Analiza structurii salariatilor pe niveluri de pregãtire, sexe si vechime în

întreprindere relevã anomalii în ceea ce priveste:
a) nivelul corespunzãtor de pregãtire a personalului;
b) ocuparea functiilor de conducere de cãtre personalul feminin;
c) nivelul corespunzãtor de pregãtire a sefilor de compartimente.

42. Separarea bunurilor din întreprinderea supusã evaluãrii se face în functie de:
a) prevederile legale;
b) gradul de utilizare a acestora;
c) utilitatea exprimatã si mãsuratã prin gradul de participare la realizarea
profiturilor.

43. Tehnicile pentru realizarea actualizãrii sunt:

a) capitalizarea si actualizarea propriu-zisã;
b) factorul timp si fructificarea;
c) rata de actualizare sau de capitalizare.

44. Care din urmãtoarele ajustãri aduse profitului din bilant, în vederea
determinãrii capacitãtii beneficiare a întreprinderii, este inexactã:

7
a) corectii legate de politica de amortizare a întreprinderii;
b) corectii legate de politica de salarizare a întreprinderii;
c) corectii legate de politica de comercializare a întreprinderii.

45. În ce constã ajustarea profitului din bilant în functie de politica de amortizare a

întreprinderii:
a) înlãturarea excesului sau insuficientei de amortizare;
b) calculul amortizãrii în functie de metoda liniarã, indifferent de metoda folositã de
întreprindere;
c) evitarea metodei de amortizare acceleratã.
46. Urmãtorii factori trebuie avuti în vedere, atunci când se reevalueazã bunurile
dintr-o întreprindere, unul din ei fiind eronat:
a) evolutia preturilor;
b) raportul de schimb leu/dolar;
c) modul de contabilizare a costurilor.
47. Care este valoarea activului net corijat al unei întreprinderi care, dupã
reevaluarea bunurilor, prezintã urmãtoarea situatie patrimonialã: capital social
3.000.000; imobilizãri 8.000.000; stocuri 20.000.000; creante 15.000.000; rezerve
500.000; profit 1.000.000; diferente din reevaluare 14.000.000; disponibilitãti
500.000; obligatii nefinanciare 25.000.000; instalatii luate cu chirie 10.000.000:
a) 43.500.000;
b) 18.500.000;
c) 28.500.000.

1. Metoda substractivă
Activul Net Corectat = Total active reevaluate corijate – Total
datorii

2. Metoda aditivă
Activul Net Corectat = Capitaluri proprii + Total influenţe
rezultate din înlocuirea valorilor contabile cu valorile economice

Activ net corectat= Capitaluri proprii+ Diferente din reevaluare

= (3.000.000+500.000+1.000.000)+14.000.000 = 18.500.000

8
48. Care este valoarea substantialã brutã a unei întreprinderi care, dupã
reevaluarea bunurilor, prezintã urmãtoarea situatie patrimonialã: capital social
3.000.000; imobilizãri 8.000.000; stocuri 20.000.000; creante 15.000.000; rezerve
500.000;

profit 1.000.000; diferente din reevaluare 14.000.000; disponibilitãti 500.000;

obligatii nefinanciare 25.000.000; instalatii luate cu chirie 10.000.000:
a) 53.500.000;
b) 28.500.000;
c) 18.500.000.

Valoarea substanţiala bruta este egala cu activul reevaluat plus valoarea bunurilor
folosite de întreprindere fara a fi proprietara acestora, minus valoarea bunurilor care, deşi
sunt înregistrate in patrimonial întreprinderii, nu sunt folosite din diverse cauze.

VALOAREA SUBSTANTIALA BRUTA (VSB) =Activ net contabil corectat ( ANCC +

Datorii )+ Active obtinute prin inchiriere sau leasing- Active imprumutate/inchiriate/cedate
tertilor- Costuri pentru reparatii si cheltuieli de punere in functiune

Ea semnifica valoarea bunurilor, capacitatea reflectata in active, de care dispune si le

poate utiliza întreprinderea la un moment dat, prezentând valoarea activului pe baza
principiului prevalentei economicului asupra juridicului.

Identificare element Suma in lei

capital social 3,000,000.00
imobilizãri 8,000,000.00
stocuri 20,000,000.00
creante 15,000,000.00
rezerve 500,000.00
profit 1,000,000.00
diferente din reevaluare 14,000,000.00
disponibilitãti 500,000.00
obligatii nefinanciare 25,000,000.00
instalatii luate cu chirie 10,000,000.00
Valoarea substanţiala
bruta 53,500,000.00

49. Metoda de evaluare „la termen” este recomandabil sã fie folositã în cazul:
a) întreprinderilor aflate în dificultate;
b) întreprinderilor aflate în dificultate, neredresabile;
c) întreprinderilor aflate în dificultate, redresabile.

50. Dacã se poate determina valoarea patrimonialã a unei întreprinderi, care este
aceasta, dispunând de urmãtoarele informatii: capital social 3.000.000; rezerve

9
10.000.000; alte fonduri proprii 15.000.000; imobilizãri necorporale (cheltuieli de
înfiintare) 5.000.000:
a) da, 23.000.000;
b) da, 33.000.000;
c) nu.
Valoarea patrimoniala este activul net corijat obtinut ca diferenta intre activul
bilantului economic si datoriile inscrise in acest bilant.
Valoarea patrimoniala a unei intreprinderi este activul net corijat
ANC= CAP PROPRII -/+ DIF DE REEVALUARE
ANC= 3.000.000+10.000.000+15.000.000=23.000.0000 (capital propriu)
51. O instalatie datã cu chirie influenteazã valoarea patrimonialã de bazã a unei
întreprinderi?
a) da;
b) nu;
c) da, deoarece se amortizeazã altfel.

52. În evaluarea unei întreprinderi prin rentabilitate, profitul din bilantul contabil
constituie:
a) un element de calcul al valorii întreprinderii;
b) punct de pornire în determinarea capacitãtii beneficiare a întreprinderii;
c) un profit economic la care, prin aplicarea unui multiplicator (coeficient), se obtine
valoarea întreprinderii.

53. Care din urmãtoarele afirmatii este inexactã:

a) cresterea ratei de actualizare micsoreazã valoarea întreprinderii;
b) cresterea riscurilor legate de politica economicã, vamalã, fiscalã, contabilã
micsoreazã valoarea întreprinderii;
c) cresterea riscurilor legate de politica economicã, vamalã, fiscalã contabilã
micsoreazã rata de actualizare si, ca atare, micsoreazã valoarea întreprinderii.

54. Metodele combinate de evaluare abordeazã:

a) atât activul, cât si pasivul din bilant;
b) atât patrimoniul, cât si rentabilitatea;

10
c) atât resursele, cât si destinatia acestora.
55. Ce semnificatie are relatia ANC . i în evaluarea elementelor intangibile ale unei
întreprinderi în care: ANC = activul net corijat (valoarea patrimonialã a
întreprinderii); i = rata de capitalizare:
a) prag de semnificatie în cadrul diagnosticului;
b) prag de rentabilitate al întreprinderii;
c) goodwill-ul întreprinderii.

56. Alegerea metodelor de evaluare utilizate are la bazã criteriul principal:

a) recomandat de bibliografia consultatã;
b) rationamentul profesional al evaluatorului;
c) tipul de întreprindere de evaluat.

57. Evaluarea întreprinderii necesitã aplicarea:

a) a trei sau mai multe metode;
b) cel putin a douã metode;
c) metodelor care dau rezultate apropiate.

58. Evaluatorul, în procesul de evaluare, estimeazã:

a) costul;
b) valoarea;
c) toate cele de mai sus.

59. Utilizarea unei metode de evaluare depinde de:

a) conditiile concrete de evaluare;
b) constatãrile din diagnosticul de evaluare;
c) dorinta beneficiarului evaluãrii.

11
60. Pretul pietii pentru bunurile care au utilitate pentru întreprindere este egal cu:
a) valoarea de intrare, mai putin deprecierea;
b) pretul de cumpãrare a unui bun similar sau cu caracteristici similare, mai putin
deprecierea;
c) pretul de vânzare existent în cataloagele furnizorilor.

61. Utilitatea bunului în întreprindere se determinã în functie de:

a) gradul de participare la realizarea profiturilor;
b) parametrii tehnici de eficientã;
c) gradul de uzurã.

62. Valoarea de lichidare a unui bun este egalã cu:

a) valoarea de origine, mai putin uzura;
b) pretul de vânzare posibil de obtinut, mai putin datoriile care greveazã bunul si
cheltuielile ocazionate de lichidare;
c) valoarea actualã a bunului.

63. Diagnosticul efectuat de evaluator urmãreste:

a) stabilirea competitivitãtii întreprinderii;
b) modalitatea de manifestare a functiilor întreprinderii si stabilirea concluziilor;
c) determinarea rentabilitãtii întreprinderii.

64. Concluziile diagnosticului efectuat de evaluator tine seama de:

a) mediul economic exterior întreprinderii si conditiile asigurate de întreprindere
mediului intern de manifestare a functiilor ei;
b) dispozitiile legale în vigoare;
c) vointa proprietarilor întreprinderii.

12
65. Soldul clientilor la 31 decembrie este de 15.375 mii lei, iar rulajul creditor anual
al acestora este de 186.150 mii lei. Care a fost durata în zile a încasãrii clientilor?
a) 15 zile;
b) 45 de zile;
c) 30 de zile.
Viteza de rotatie a debitelor clienti=Sold mediu clienti/Cifra de afacerix365
= 15.375 x 365 / 186.150 = 30 zile
66. Se dau urmãtoarele elemente de bilant:
– total activ = 425.000 mii lei;
– cheltuieli constituire = 2.500 mii lei;
– cheltuieli de cercetare = 15.500 mii lei;
– brevete proprietate = 125.000 mii lei.
Existã un cumpãrãtor pentru o parte din brevete care oferã 75.000 mii lei.
Stabilind bilantul economic al întreprinderii, bilantul contabil va fi ajustat (corijat)
în minus cu:
a) 93.000 mii lei;
b) 143.000 mii lei;
c) 118.000 mii lei.
Cheltuieli de constituire 2.500 mii lei +cheltuieli de cercetare 15.500 mii lei + brevete
proprietate 125.000 mii lei

67. Bilantul economic se prezintã cu un:

a) activ net corijat de 23.000 mii lei;
b) pasiv net corijat de 23.000 mii lei, din care datorii totale de 5.000 mii lei.
Valoarea patrimonialã a întreprinderii va fi de:
a) 18.000 mii lei;
b) 20.000 mii lei;
c) 19.000 mii lei.

13
Valoarea patrimoniala = ANC – Datorii = 23.000 – 5.000 = 18.000 mii lei.
68. Se constatã cã o halã industrialã, în valoare rãmasã de 145.000 mii lei, nu mai
are utilizare de peste trei ani, iar situarea ei în partea perifericã a uzinei face
posibilã vânzarea terenului încã liber de orice sarcinã. Cheltuielile de demolare a
halei sunt estimate la 85.000 mii lei, iar transportul si taxele materialelor
nerecuperabile la suma de 35.000 mii lei. Pentru materialele recuperabile se
estimeazã obtinerea din vânzarea acestora a sumei nete de 45.000 mii lei. Stabilind
bilantul economic, cu ce sumã urmeazã a fi ajustat (corijat) în minus, bilantul
contabil:
a) 265.000 mii lei;
b) 75.000 mii lei;
c) 220.000 mii lei.

Ca urmare a faptului că hala industriala nu mai are nici o utilitate și ea nu poate fi

valorificata pe piață, a rezultat că valoarea evaluată a acestui activ este zero și deci este
necesară ajustarea valorii contabile a activelor imobilizate cu minus 145.000 mii lei la
care se mai adauga tot cu minus cheltuielile de demolare de 85.000 mii lei, transportul si
taxele 35.000 mii lei si cu plus valorificarea materialelor recuperabile in valoare de
45.000 lei.

Ajustare cu minus = 145.000+85.000+35.000-45.000= 220.000 mii lei.

69. Activul net corijat al întreprinderii este de 22.000 lei, capacitatea beneficiarã de
3.000 lei, iar rata neutrã de 20%. Superprofitul va fi de:
a) plus 2.000 mii lei;
b) minus 1.400 mii lei;
c) plus 1.400 mii lei.
Superprofitul a reprezinta profitul suplimentar asigurat de o intreprindere pentru
capitalurile investite in activele sale fata de un plasament, de o marime egala, remunerate
la rata medie a pietei.
Superprofitul = Profit – rata neutra x ANC = 3.000 – 20% x 22.000 = -1.400 mii lei
70. Activul net contabil este de 425.000 mii lei. Valoarea bunurilor închiriate este de
105.000 mii lei, iar valoarea bunurilor întreprinderii închiriate la terti este de 75.000
mii lei. Valoarea substantialã brutã a întreprinderii va fi de:

a) 455.000 mii lei;

b) 320.000 mii lei;

14
c) 350.000 mii lei.
Valoarea substanţiala bruta este egala cu activul reevaluat plus valoarea bunurilor
folosite de întreprindere fara a fi proprietara acestora, minus valoarea bunurilor care, deşi
sunt înregistrate in patrimonial întreprinderii, nu sunt folosite din diverse cause
Valoarea substantiala bruta = 425.000 + 105.000 – 75.000 = 455.000 mii lei
71. Capacitatea beneficiarã a întreprinderii este de 8.000 mii lei, iar dobânda la
certificatele de depozit ale trezoreriei statului este de 30%. Valoarea întreprinderii,
utilizând valoarea de rentabilitate sau metoda de capitalizare a veniturilor, va fi
de:
a) 25.600 mii lei;
b) 26.500 mii lei;
c) 26.667 mii lei.
Capacitatea beneficiara înseamnă aptitudinea unei întreprinderi de a genera un beneficiu
dat, in viitorul apropiat, in condiţii de motivare si de gestiune considerate normale,
identice cu cele din ultimii ani, daca nici-o schimbare semnificativa nu a avut loc =
randamentul totalitarii capitalurilor care finanţează întreprinderea 

Capacitatea beneficiara se poate exprima prin următorii indicatori:

- profit brut (diagnosticul financiar-contabil);
- profitul net se foloseste in evaluari prin metode bazate pe capitalizarea veniturilor;
- dividend folosit in evaluari bazate pe randamentul capitalului;
- prin flux de trezorerie sau cash-flow folosit in evaluarile bazate pe actualizarea
fluxurilor degajate de întreprindere.

Metoda Capitalizării directe sau metoda de rentabilitate- este o metoda

utilizată pentru transformarea venitului aşteptat pentru un singur an într-un indicator
de valoare a proprietăţii. Transformarea se poate face fie prin divizarea venitului
estimat printr-o rată de capitalizare, fie prin multiplicarea venitului estimat printr-un
factor corespunzător de multiplicare (inversul ratei de capitalizare). Rata de
capitalizare sau factorul de multiplicare selectat reprezintă relaţia între venit şi valoare,
relaţie acceptată pe piaţă şi rezultată dintr-o analiză a vânzărilor de proprietăţi
comparabile.
Valoarea estimată se determina prin relaţia:
13
V=VNE/c, unde V= Valoarea estimata; VNE= Venit Net din Exploatare; c= rata de
capitalizare.

V = 8.000 / 0.3 = 26.667 mii lei.

15
72. Valoarea patrimonialã a întreprinderii (ANC) este de 8.000 mii lei, capacitatea
beneficiarã este de 1.000 mii lei, rata neutrã de plasament (i) este de 11%, iar rata
de actualizare (c) este de 25%. Valoarea întreprinderii prin metoda bazatã pe
goodwill este de:
a) 8.800 mii lei;
b) 8.600 mii lei;
c) 8.480 mii lei.

Goodwill sau marca comerciala, reprezinta valoarea pe care o are numele (marca) unei
companii, reputatia buna a acesteia privind relatiile cu clientii, profesionalismul
angajatilor si alti factori asemanatori care se considera ca se traduc printr-o putere mai
mare de castig. nu se inregistreaza in rapoartele financiare ale companiei cu exceptia
cazului in care compania este cumparata de catre o alta companie la un pret (valoare de
piata) mai mare decat valoarea contabila, caz in care este considerat un activ intangibil.
formula de calcul este: Goodwill = Capacitatea beneficiara - ( Activ net corectat * Rata
dobanzii ) / Rata de actualizare

V = ANC + GW unde V – Valoarea intreprinderii

ANC = Activ net corijat
GW - goodwill
GW = (Capacitatea beneficiara – rata neutra x ANC)/ rata de actualizare
GW = (1.000 - 0.11*8.000)/0.25 = 480 mii lei
V = 8.000 + 480 = 8.480 mii lei.
73. O întreprindere neredresabilã, cu un activ net pozitiv, intrã în lichidare având
urmãtoarele date estimative:
– activ net contabil = 120.000 mii lei;
– plus valoarea imobilizãrilor = 5.000 mii lei;
– minus valoarea imobilizãrilor = 6.000 mii lei; (plusul si minusul sunt estimate a fi
rezultate în urma lichidãrii vânzãrii imobilizãrilor);
– cheltuieli de dezafectare si functionare în timpul lichidãrii = 2.000 mii lei.
Valoarea estimatã a trezoreriei disponibilã dupã lichidare este de:
a) 117.000 mii lei;
b) 118.000 mii lei;
c) 116.000 mii lei.

16
Valoarea estimata a trezoreriei = 120.000+5.000-6.000 -2.000 = 117.000 mii lei
74. În câte grupe se pot împãrti metodele de evaluare combinate?
a) 3;
b) 2;
c) 4.

Metodele de evaluare, combinate, se împart în două grupe, în funcţie de tehnicile

folosite, astfel :
- tehnici bazate pe ponderea între o valoare patrimonială şi una de rentabilitate ;
- tehnici bazate pe asocierea la valoarea patrimonială a unuia sau a mai multor elemente
intangibile ;
Metodele combinate fac referire atât la valori statice, patrimoniale, cât ăi la valori
dinamice bazate pe rentabilitate sau pe randament.Valoarea patrimonială constituie
valoarea de bază a întreprinderii, care poate beneficia, între altele, de o rentă economică
(valoare dinamică) obţinută prin calculul goodwill-ului sau badwill-ului.

75. Valoarea patrimonialã a întreprinderii (ANC) este de 8.000 lei, capacitatea

beneficiarã este de 1.000 lei, rata neutrã (i) este de 11%, iar rata de actualizare a
superprofitului este 25%. Valoarea globalã a întreprinderii va fi de:
a) 8.600 lei;
b) 8.800 lei;
c) 8.480 lei.
Vezi problema 72.
76. Reluând informatiile de la întrebarea 72, precizati care este valoarea goodwill-
ului aplicând o ratã de actualizare de 30%:
a) – 4.666 lei;
b) + 6.666 lei;
c) + 4.666 lei.

???

77. Cresterea necesarului de fond de rulment (NFR) influenteazã valoarea

întreprinderii în sensul:
a) reducerii;
b) cresterii;
c) nu influenteazã.

78. Ce relatie existã între rata de actualizare si riscul de tarã?

a) direct proportionalã;
b) invers proportionalã;
c) nu existã relatie directã.

79. Explicati necesitatea evaluãrii economice si financiare a unei întreprinderi.

Procesul de evaluare economica are drept obiectiv
- stabilirea valorii de piaţa,

17
- a valorii de circulaţie a bunurilor, activelor si întreprinderilor,
- el constituie un instrument de orientare a operatorilor economici in spaţiul economic al
tarii.
Necesitatea evaluării unei întreprinderi apare când in viata întreprinderii au loc unele
schimbări semnificative cum sunt:
- modificări in mărimea si structura capitalului social,
- modificări in numărul si componenta acţionarilor sau asociaţilor,
- actiuni juridice cu scop patrimonial (succesiuni, falimente, partaje),
- in cazul tranzacţiilor comerciale,
- cu ocazia privatizării când elementele prezentate in bilanţul contabil nu reflecta valori
de piaţa ci mai degrabă valori administrative, sau costuri istorice mult diferite de valorile
juste

80. Explicati rolul bilantului contabil în evaluarea unui activ sau a unei
întreprinderi.
Orice evaluare de active, firma sau societate etc. are ca punct de pornire bilanţul contabil,
deoarece in el se reflecta volumul fondurilor proprii, piaţa, strategiile aplicate de firma, el
reflecta situaţia patrimoniului, a averii acumulate de firma de la înfiinţare si rezultatele
financiare obţinute in ultima perioada pentru care s-a incheiat.

81. Explicati diferentele dintre pret si valoare.

Preţul este suma de bani ce se poate obţine din vânzarea unui bun de bunăvoie, intre parţi
aflate in cunoştinţa de cauza, in cadrul unei tranzacţii in care preţul este determinat
obiectiv. Stabilirea preţului presupune negocierea, evaluatorul nu-si propune sa determine
preţului ci gama de valori, respective zona in care ar putea începe negocierea si care ar
putea probabil sa se situeze preţul.
Valoarea unui bun se fondează pe noţiune de schimb, se poate considera astfel ca
valoarea comerciala constituie punctul de echilibru in care vânzătorul accepta sa vanda si
comparatorul sa cumpere. Valoarea depinde de unele criterii sau factori care influenţează
dorinţa de a cumpăra sau vinde; aceste criterii pot fi subiective, de natura psihologica sau
economica si obiective, prin aplicarea unor metode de evaluare care abordează atât
separate cat si împreuna , latura patrimoniala si profitabilitatea bunului, activului sau
întreprinderii in ansamblul sau.

82. Clasificati diferitele tipuri de evaluãri.

Din punct de vedere al utilizatorului evaluarii
- evaluari contabile
- evaluari administrative (cele solicitate de administrator)
- evaluari bazate pe expertiza si diagnostic

Din punct de vedere al obiectului evaluarii:

- evaluari de intreprinderi
- evaluari de bunuri
- evaluari de grupe de bunuri

18
Din punctul de vedere al scopului evaluarii:
- evaluari efectuate in concordanta cu cerintele statutare
- evaluari contractuale
- evaluari generate de initiative antreprenoriale (fuziuni, suplimentari de fonduri, ,
transferal activelor nete, oferte publice initiale, rascumparari manageriale) evalurari in
scopuri comerciale, fiscale

83. Care este rolul diagnosticului în evaluarea întreprinderii?

Diagnosticul are drept scop
- înţelegerea factorilor economici care influenţează sectorul de activitate al întreprinderii;
- cunoaşterea regulilor concurenţiale ale sectorului din care face parte întreprinderea;
- determinarea oportunităţilor si riscurilor, punctelor forte si slabe in prezent si in viitor;
- facultatea de integrare a rezultatelor in reprezentarea sintetica sau modelul, in sens
calitativ, pe care utilizatorii raportului de evaluare il căuta in acea întreprindere pentru a
deduce rapid consecinţele la nivelul rezultatelor sale.
Rolul diagnosticului in evaluarea întreprinderii :
- este de a orienta evaluatorul in etapa de evaluare propriu-zisa respectiv in stabilirea
ipotezelor de evaluare,
- alegerea metodelor,
- ajuta la anticiparea viitorului firmei,
- la depistarea factorilor de risc si
- la stabilirea ipotezelor de evaluare scara valorilor determinate prezentate in raportul
final.

84. Explicati legãtura dintre scop si metodã în evaluarea întreprinderii.

M etoda de evaluare se alege de evaluator in functie de scopul propus

De exemplu metoda patrimoniala abordeaza intreprinderea exclusiv patrimonial, iar

in evaluarile effectuate cu scopul stabilirii valorii intreprinderii pentru privatizare nu
trebuie utilizate numai metodele patrimoniale ci se folosesc metodele de evaluare
combinate sau prin rentabilitate, dupa specificul intreprinderii

85. Definiti valoarea de piatã.

Valoarea de piaţa reprezintă suma estimata pentru care o proprietate ar putea fi schimbata
la data evaluării, intre un cumparator si un vanzator, hotăraţi si avizaţi, care actioneaza in
cunoştinţa de cauza, prudent si fara constrângeri, intr-o tranzacţie echilibrata după un
marketing adecvat.

19
86. Definiti valoarea justã.
Valoarea justa reprezintă suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de buna voie
intre doua parţi aflate in cunoştinţa de cauza, in cadrul unei tranzacţii cu preţul determinat
obiectiv.
87. Definiti valoarea actualã a unui bun.
Valoarea actuala a unui bun este valoarea actualizata a viitoarelor intrări nete de numerar,
care urmează a fi generate de derularea normala a activităţii întreprinderii.
Valoarea actuala = valoare de utilitate
88. Definiti valoarea de origine
Valoarea de origine, cunoscuta si sub numele de valoare istorica sau de achiziţie
reprezintă totalitatea costurilor necesare pentru achiziţionarea si punerea bunului sau
activului in stare de utilizare sau de folosire..
89. Definiti valoarea de utilizare

Reprezinta totalitatea costurilor necesare pentru dobandirea unui bun susceptibil a fi

folosit in acelasi scop, in aceleasi conditii de utilizare, avand aceeasi durata
prezumata de folosinta si posedand aceleasi performante ca si bunul supus
reevaluarii.

90. Definiti valoarea substantialã.

Reprezinta activul reevaluat in ipoteza continuarii activitatii plus valoarea bunurilor

folosite de intreprindere fara a fi proprietara acestora, minus valoarea bunurilor care
desi sunt inregistrate in patrimonial intreprinderii, nu sunt folosite din diverse cause
(ex. inchiriate).

91. Prezentati 3 momente din viata întreprinderii în care este obligatorie evaluarea
-modificări in mărimea si structura capitalului social
- modificări in numărul si componenta acţionarilor sau asociaţilor
- actiuni juridice cu scop patrimonial (succesiuni, falimente, partaje).
92. De ce este obligatorie evaluarea în cazul privatizãrii unei întreprinderi?
-din punct de vedere patrimonial, majoritatea elementelor patrimoniale din bilanţurile
societatilor cu capital de stat nu reflecta valori de piata ci valori administrative,
reevaluarea fiind necesara pentru stabilirea valorii de piata a bunurilor
- din punct de vedere al rentabilitatii, trecutul întreprinderii trebuie considerat ca
nereproductibil; nu toti factorii care au determinat sau au influentat profitul din bilanturile
societatilor cu capital de stat pot fi extrapolate in perioada post privatizare
- cumparatorul nu investeşte pentru ce a obtinut fostul proprietar ca profit ci pentru ce va
obtine le, de aceea profitabiliatea intreprinderii trebuie ragandita;
- valoarea intreprinderii trebuie determinate in functie de gradul de utilitate a tuturor

20
elementelor patrimoniale, cumparatorul netrebuind sa fie penalizat pentru politica de
investitii a fostului proprietar, stiut fiind ca un bun fara utilitate nu are valoare sau aceasta
este nesemnificativa. Cu ocazia evaluarii pentru privatizare, trebuie observata si analizata
necesitatea unei eventuale restructurari.
93. Obiectivul si mijloacele de realizare ale diagnosticului juridic.
Obiectivul il constituie aprecierea situatie juridice a societatii in raport cu proprietarii, cu
tertii sau cu salariatii.
Constatari - Ţinând seama de prevederile legale in vigoare expertul evaluator va stabili
daca:
- Societatea este constituita legal;
- Exista acte si contracte privind drepturile de proprietate;
- Exista contracte incheiate cu partenerii externi;
- Exista actiuni juridice in curs;
- Exista contracte individule de munca;
- Care este regimul fiscal al intreprinderii?

Concluzia: După trecerea in revista a mijloacelor de realizare si a procedurilor de lucru se

stabilesc:
• Oportunităţile existente in mediul exterior întreprinderii, adică evoluţii cu un caracter
previzibil pozitiv pt întreprinderea evaluata cum ar fi legislaţie si reglementari specifice
favorabile.
• Riscurile existente in mediul extern întreprinderii, adică evoluţii cu un efect previzibil
negativ (invers oportunităţilor) ;
• Punctele forte, adică atuurile ca urmare a unor factori, cum ar fi:
- o buna organizare si funcţionare a întreprinderii;
- contract si statut corespunzătoare;
- relaţii contractuale corecte;
- finanţare asigurata;
- absenta litigiilor;
- reglementari fiscale aplicate corecte;
- obligaţii fiscale îndeplinite la timp;
• puncte slabe, adică deficiente constatate in organizarea si funcţionarea întreprinderii:
- statutul si contractul necorespunzătoare situaţiei de fapt;
- existenta unor litigii contractuale cu terţii si cu proprii salariaţi;
- conflicte de munca;
- obligaţii fiscale nerespectate.

21
94. Obiectivul si mijloacele de realizare ale diagnosticului comercial.
Obiectivul îl reprezintă determinarea locului ocupat pe piaţa de întreprindere in prezent si
in viitor.
Constatări
a) Pornim de la nomenclatorul de produse sau la principalele activitati ale întreprinderii
se va calcula ponderea lor in volumul total al activităţii;
b) Se va efectua o analiza a clienţilor cu pondere importanta sau mare si pentru aceştia
durata de recuperare a creanţelor ;se vor analiza clientii incerti;
c) Se vor analiza furnizorii;
d) Se va identifica concurenta actuala si potentiala;
e) Se va analiza reteaua de distributie a intreprinderii;
f) Se va analiza gradul de permeabilitate a pietei;
g) Se va analiza tipurile de actiuni promotionale facute de întreprindere, cuantumul
cheltuielilor publicitare, evolutia politicii de promovare a produselor si a imaginii firmei;

Concluzia
• Oportunităţile
• Riscurile
• Punctele forte ca de ex: retea de vanzare puternica, clienti statornici,calitate f buna a
produselor si serviciilor
• puncte slabe ca de ex: produse si servicii scumpe si de o calitate indoielnica, cunosterea
insuficienta a pietii.

95. Obiectivul si mijloacele de realizare ale diagnosticului tehnic, tehnologic si de

exploatare.
Obiectivul consta in stabilirea măsurii in care mijloacele de producţie materiale răspund
nevoilor actuale sau viitoare ale întreprinderii sau ale potenţialului cumparator.

Constatări
- se impune cunoaşterea potenţialului de producţie la un moment dat si evoluţia sa in
timp;
- stabilirea dinamicii imobilizărilor;
- stabilirea nivelului de amortizare;
- stabilirea nivelului de productivitate;
- analiza potenţialului de cercetare-dezvoltare pentru a putea determina strategia de viitor
previzibil a întreprinderii;

Concluziile se prezintă sub forma:

• Oportunităţilor
• Riscurilor
• Punctele forte ca de ex: o buna utilizare a capitalului de producţie;utilaje moderne,
produse si servicii competitive
• puncte slabe ca de ex: o planificare defectuasa a producţiei, o conducere defectuasa a

22
aprovizionării si transporturilor, probleme de calitate a produselor si serviciilor.

96. Obiectivul si mijloacele de realizare ale diagnosticului de organizare,

management si resurse umane.
Obiectivul îl reprezintă analiza structurii umane si a capacitaţii personalului de a
contribui la realizarea activităţii întreprinderii.

Constatări se fac următoarele demersuri:

a) Analiza structurii umane si anume:
- Organizarea ierarhica si funcţionala a întreprinderii;
- Date cu privire la personal: pregătirea ,gradul de ocupare; vechimea in întreprindere;
fluctuaţiile, absenteism.

b) Date cu privire la conducerea întreprinderii: varsta, pregatire,experienta,stil de

conducere,sistem de remunerare,legatura cu actionariatul
c) Date sociale: climatul social,protectia muncii,organizare sindicala.
Concluzia Analizand datele de mai sus se poate stabili:
• Oportunităţile
• Riscurile
• Punctele forte : personal tanar, flexibil, bine pregatir, exista o buna organizare, exista
motivarea muncii.
• puncte slabe : proasta functionare a conducerii;salarizare nestimulata;relatii de rudenie
intre conducere si salariati.

97. Obiectivele si mijloacele de realizare ale diagnosticului financiar-contabil.

Obiective:
a) Stabilirea existentei imaginii fidele, clare si complete a patrimoniului, a rezultatului
financiar si a stării de sănătate a societarii;
b) Evaluarea diferenţelor intre ratele de rentabilitate economice pe cel puţin trei exerciţii
financiare;
c) Utilizarea relaţiilor efectului de levier pentru afaceri, diagnosticului ratei de
rentabilitate a capitalurilor proprii.

Constatări In urma analizei efectuate, având ca mijloace de efectuare datele si

informaţiile conţinute in situaţiile financiare, pe ultimii 3-5 ani, preluate potrivit
metodologiei specifice evaluării lor prin metode patrimoniale.
Concluzile se exprima sub forma:
• Oportunităţile
• Riscurile
• Punctele forte
• puncte slabe

23
98. Aveti urmãtoarele informatii despre întreprindere: cheltuieli de înfiintare 5.000;
licente 10.000; clãdiri 50.000; echipamente 100.000; stocuri 200.000; creante
300.000; bãnci 10.000; venituri în avans 80.000; capital social 125.000; rezerve
5.000; furnizori 250.000; împrumuturi bancare 150.000 (din care 75.000 pe termen
lung); provizioane pentru riscuri si cheltuieli 65.000.

Eliberati bilantul contabil în principalele sale mase, bilantul financiar si bilantul

functional, si explicati rolul acestora în cadrul diagnosticului de evaluare.

FR = AC totale – Datorii sub un an = Cap permanent – Active imobiliz.

Cap.permanent. = Active imob + FR = Cap propr. + Proviz.+ Dat. peste un an

NFR = AC – TREZORERIE – DAT SUB UN AN

NFR = AC (stoc+creante+ch in avans)- datorii (inclusiv venit in avans)

Trezoreria = FR – NFR = + sau –

Trezoreria negative poate fi acoperita de credite bancare sau de datorii resstante, fie
intrepr este decalata in faliment.

Trezoreri = disponibilit- dat finance pe t.s.

Bilantul contabil

Active imobilizate 165.000

Imobilizari necorporale 15.000

-chelt infiintare 5.000

- licente 10.000

Imobilizari corporale 150.000

- cladiri 50.000

- echipamente 100.000

Active circulante 510.000

- stocuri 200.000

- creante 300.000

24
- banci 10.000

Obligatii curente 325.000

- furnizori 250.000

- imprum. bcare 75.000

Activ net curent 185.000

Obligatii pe t.l. 75.000

Venituri in avans 80.000

Provizioane 65.000

Activ net 130.000

Cap soc. 125.000

Rezerve 5.000

Cap proprii 130.000

Bilantul functional

Activ Pasiv

Functia de investitii Imobilizari brute 165.000 130.0000 fd proprii de orig externa

Functia de exploatare NFR 95.000 65.000 fd propr. orig. interna

Functia de trezorerie 10.000 75.000 datorii financ (impr fin)

270.000 270.000

Bilantul financiar

ACTIV PASIV
I Activ imobilizat 165.000 IV Capitaluri permanente 270.0000
II Stocuri, creante 500.000 V Datorii nefinanciare 330.000
III Disp si alte val mob plasament 10.000 VI Datorii financiare pe term lung 75.000

Capitaluri permanente = 130.000+75.000+65.000 =270.000

25
 FR = IV-I = 270.000-165.000 =205

T = III-VI = 10 – 75.000=-65.000

NFR = II – V = 500.000-330.000=170.000

99. Rolul bilantului în diagnosticul de evaluare

Bilanţul contabil este documentul contabil de sinteza prin care se prezintă activul si
pasivul unitatii patrimoniale, precum si rezultatele perioadei pentru care se întocmeşte,
potrivit legii. Bilanţul contabil este sursa de date ce se prelucrează pentru realizarea
diagnosticului contabil si financiar.
100. Rolul bilantului functional în diagnosticul de evaluare.
Bilanţul este instrumentul de analiza, pe baza posturilor din bilant, a principalelor functii
ale întreprinderii:
- funcţiile de investiţii,
- de exploatare si
- de trezorerie – in active si
- funcţia de finanţare in pasiv.
101. Care sunt pasii (etapele) în determinarea activului net corectat al unei
întreprinderi?
1.Separarea tuturor elementelor de active in elemente necesare exploatării si elemente in
afara exploatării (necesare întreprinderii)
2. Reevaluarea tuturor elementelor patrimoniale de active necesare exploatării;
3. Calculul matematic al activului net corectat.
102. Care sunt componentele fundamentale ale oricãrei evaluãri de întreprindere?
- activul net corectat si
- capacitatea beneficiara
103. În ce constã separarea bunurilor dintr-o întreprindere în bunuri necesare si
bunuri nenecesare?
Separarea bunurilor in necesare exploatarii si nenecesare sau in afara exploatarii se face
in functie de utilitatea fiecarui bun, exprimata prin gradul de participare la realizarea
profiturilor.
104. Care sunt criteriile în functie de care se face evaluarea bunurilor dintr-o
întreprindere în vederea determinãrii activului net corijat?
Criteriile in functie de care se face evaluarea bunurilor in vederea determinarii ANC sunt
> deprecierea monetara, modalitatile de amortizare, evolutia preturilor, modalitaile de
contabilizare a op si proceselor , utilitate, alti factori depistati cu ocazia diagnosticului

26
care pot antrena distorsiuni importante intre bilantul contabil si cel economic, intre val
contabile si cele de circulatie.
105. Care sunt metodele de calcul al activului net corectat al unei întreprinderi?
Metodele de calcul al ANC sunt: metoda substractiva si met. aditiva
106. În ce constã metoda substractivã de calcul a activului net corijat?
Met. substractiva consta in deducerea din totalul activului reevaluat corectat (val.
matematica) a tuturor datoriilor actualizate
107. În ce constã metoda aditivã de calcul a activului net corijat?
Met aditiva consta in corectarea capitalurilor proprii din bilantul contabil cu influentele
din reevaluarea elementelor patrimoniale
108. Explicati relatia dintre activul net corijat al unei întreprinderi si valoarea
acesteia
ANC reprezinta valoarea patrimoniala propriu-zisa sau valoarea intrinseca a
intreprinderii..
109. Cum se calculeazã valoarea substantialã brutã a unei întreprinderi? Explicati
semnificatia acesteia.
Val. substantiala bruta este egala cu activul reevaluat plus valoarea bunurilor folosite de
intreprindere fara a fi proprietara acestora, minus valoarea bunurilor care, desi sunt
inregistrate in patrimonial intreprinderii, nu sunt folosite din diverse cauze
110. Determinati activul net corijat al unei întreprinderi, prin ambele metode,
cunoscând urmãtoarele elemente din bilantul economic al acesteia: casa 10.000;
banca 150.000; cheltuieli de înfiintare 15.000; clãdiri 200.000; echipamente 250.000;
stocuri 300.000; furnizori 400.000; creditori 80.000; împrumuturi bancare t.l.
200.000; capital social 100.000; reserve 10.000; venituri anticipate 80.000; profit
55.000.

Met aditiva

Capitaluri Proprii 110.000

Cap social 100.000

Rezerve 10.000

Profit 55.000

27
 Ch infiintare 15.000

ANC 150.000

Met substractiva

Cladiri 200.000

Echipamente 250.000

Stocuri 300.000

Casa 10.000

Banca 150.000

Total active 910.000

Furnizori 400.000

Creditori 80.000

Imprum 200.000

Ven anticip 80.000

Oblig 760.000

ANC 150.000

111. Ce este rata de actualizare?

Rata de actualizareeste rata de rentabilitate utilizata pentr determinarea valorii
actualizate, la o anumita data, a unui varsamant unic sau a unei serii de varsaminte de
incasat sau de platit ulterior.
112. Care sunt tehnicile de actualizare?
Rata de actualizare este un element al pieţei financiare introdus in calculul parametrilor economici si al indicatorilor financiari.
Actualizarea si capitalizarea sunt 2 tehnici legate dar diferite; sunt legate prin factorul
timp.
Economia de piata are 3 piete diferite:
1. piata de bunuri si servicii;
2. piata financiara;

28
3. piata muncii.
In piaţa de bunuri si servicii o marfa sau un produs cu cat sta mai mult cu atât aduce
pagube.
In piaţa financiara , banul cu cat sta mai mult cu atat aduce pagube. In aceasta piaţa banii
sunt neechivalenti si pentru a-i putea face comparabili trebuie sa folosim tehnicile de
actualizare.
Actualizarea se realizează si se exprima prin 2 tehnici speciale , după cum este luat in
considerare factorul timp, astfel:
1. Daca factorul timp se ia in calcul din direcţia trecut – prezent - viitor , se aplica regula
capitalizării sau tehnica de capitalizare numita si de fructificare;
- suma cheltuita azi „X” are ca echivalent in viitor, peste „n” ani, o suma „y” daca suma
X o amplificam cu factorul de capitalizare (1+i)n .

2. daca factorul timp se ia in calcul din directia viitor –prezent - trecut se aplica tehnica
de actualizare numita si regula de actualizare
- suma „y” prevazuta a fi chetuita in viitor peste „n” ani are in prezent valoarea „x” daca
suma y o aplificam cu factorul de actualizare 1/(1+i)n
- suma Y prevăzuta a fi fluxul de trezorerie in viitor peste n ani are in prezent valoarea X
daca pe Y il amplificam cu factorul de actualizare

X = Y ___1____
(1+i)n
- rd (rata deflatata) = i-f
(1+f)n
- rata neutra de plasament 1

An= 1 - (1+t)n
t

- actualizarea unei serii de fluxuri constante t

- actualizarea pe baza indicatorului PER

113. Prezentati 3 metode de determinare a ratei de actualizare.
-Rentabilitatea specifica aşteptata pentru investitii alternative,
-rata de actualizare = dob obligatiiunilor de stat + prima de risc,.
- rata neutra de plasament pe piata financiara
- rata dobanzii ceruta pentru plata datoriei planificate;
Rata dobanzii care este bazata pe o estimare subiectiva a componentelor sale (rata
dobanzii de baza fara risc)

29
114. Ce este actualizarea?
Actualizarea este estimarea valorii prezente, la data evaluarii, a unui flux banesc viitor.
Scopul utilizarii acestei tehnici este acela de a transforma un flux monetar viitor in
capacitatea de a genera venituri anuale. Se refera in general la sumele anuale viitoare de
marimi inegale (de exemplu cash-flow-ul disponibil pentru proprietari).

115. Prezentati si explicati modul de determinare a costului capitalului unei

întreprinderi.
Rata de actualizare poate reflecta costul mediu ponderat al capitalului întreprinderii.
Desigur, se înţelege ca, atunci când firma nu utilizează credite, rata de actualizare va fi
egala cu costul capitalurilor proprii.

Formula de calcul a costului capitalului mediu ponderat al capitalului este:

CMPC = CKpr*Kpr/v+CD* (1-Ci) , unde:

CMPC = costul mediu ponderat al capitalului

CKpr = costul capitalului propriu
Kpr = capitalul propriu
V = valoarea de piata a intreprinderii (capital la dispozitia furnizorilor de capital)
CD = credite
Ci = cota de impozit pe profit

116. Cum se determinã costul capitalului propriu al unei întreprinderi?

Costul capitalurilor proprii constituie o componenta a costului mediu ponderat al capitalurilor dar si o posibila rata de actualizare folosita de
intreprindere.
-Cost cap propriu expr prin act commune = dividend ultimul an/val justa medie a
actiunii+crestere preconizata a dividendului
- cand se considera ca remunerarea fondurilor proprii se realizeaza prin dividende
distrbuite si prin profituri reinvestite, costul capitalurilor va fi :

KCPR = DIV + (1-d)*π

S CPR

DIV = dividendul pe actiune distribuit

S = cursul bursier al actiunii firmei analizate
d = rata de distribuire a dividendelor
π = profitul net al firemie
CPR = valoarea contabila a cap proprii ale firmei

30
117. Explicati relatia dintre riscuri si rata de actualizare.
Profiturile viitoare ale intreprinderii nu se pot proganoza cu certitudine din cauza faptului
ca viitorul este nesigur.
Acceptarea unor asfel de incetitudini antreprenoriale este recunoscuta de catre
participantii de pe piata prin intermediul unor prime de risc. La analiza unei astfel de
abordari a riscului, incertitudinile legate de profiturile viitoare ale intreprinderilor se pot
reflecta in evaluarea prin doua metode:
1. ca o deducere din suma scontata a profiturilor intreprinderii (metoda echivalarii
sigurantei sau metoda deducerii profitului) sau
2. ca o crestere a ratei de actualizare (metoda cresterii dobanzii, metoda primei de risc).
Rata de actualizare trebuie sa fie o rata înainte de impozitare ce reflecta evaluările pieţei
curente ale valorilor-timp a banilor si riscurile specifice activului. Rata de actualizare
trebuie sa reflecte riscurile pentru care estimările viitorului flux de numerar au fost
ajustate.
O rata care reflecta evaluările pieţei curente asupra valorii –timp a banilor si riscurile
specifice activului este rentabilitatea pe care investitorii ar solicita-o daca au ales o
investitie care ar genera fluxuri de numerar, cu valori, durata si profil al riscului
echivalente cu acelea pe care intreprinderea le asteapta sa fie generate din active.
Sunt luate in considerare si riscuri cum ar fi: riscul de tara, riscul monetar, riscul de
proiect si riscul fluxului de numerar.
118. Explicati relatia dintre riscuri si valoarea întreprinderii.
Riscul, prima de risc care se cuprinde in rata de actualizare este o imbinare intre riscul
pietei si riscul determinat de punctele slabe rezultate din sinteza diagnosticelor.
Prin urmare o intreprindere cu multe puncte slabe va avea o prima de risc si implicit o
rata de actualizare mai mare.
119. Explicati relatia dintre rata de actualizare si valoarea întreprinderii.
Intre rata de actualizare si valoarea intreprinderii este o relatie invers proportionala cu cat
rata este mai mare valoarea intreprinderii va fi mai mica.
120. Enumerati unele posibile riscuri externe si riscuri interne ale unei întreprinderi
cu influentã asupra ratei de actualizare.
riscuri externe: riscul de tara,riscul de politica economica,fiscala,riscul
deneadaptare a managementului la exigentele economiei ce piata
riscuri interne: dezechilibru financiar,tehnologii invechite,echipamentedepasite,produse
demodate, etc.

Riscuri externe- riscul de tara, riscul monetare, riscul de prêt

Riscuri interne - Amplasarea, structura de finantare, dependenta de client, gama de

produse, coeficentul de marketing si al titlurilor de participatie ale entitatii

31
121. Ce semnificatie are coeficientul de volatilitate al actiunilor unei întreprinderi
asupra valorii acesteia?
Beta reflectă riscul de piaţă al societăţii emitente. Nu există motive în a considera
că acest parametru trebuie sa fie constant în timp. Din contră, în funcţie de deciziile pe
care societatea le ia, riscul de piaţă al acesteia va varia. Astfel, creşterea ratei de
îndatorare a societaţii va creşte riscul financiar şi implicit riscul de piaţă măsurat prin
beta. Adoptarea unor proiecte de activitate riscante, de către societate, va duce la
creşterea riscului acesteia. A considera că întreprinderea emitentă a titlului are aceleaşi
caracteristici de la o perioadă la alta este valabil numai dacă aceste perioade sunt foarte
apropiate. Pe perioade lungi societaţile nu vor mai avea aceeaşi structură financiară,
aceeaşi parte din piaţă sau aceeaşi tehnologie. În consecinţă ele nu vor mai avea aceleaşi
perspective privind beneficiile. Altfel spus, coeficientul beta care măsoară riscul de piaţă,
nu va avea motive sa fie constant pe perioade mari de timp.
β
= coeficient care semnifica volatilitatea actiunii intreprinderii de
evaluat.Conform teoriei moderne a portofoliilor,
β
este elementul central pentru că el
măsoară riscul sistematic al acelui titlu sau portofoliu.El exprima si masoara sensul si
marimea abaterii rentabilitatii actiunilor intreprinderii fata de marimea abaterii
rentabilitatii actiunilor pe piata (ramura) din care face parte intreprinderea. În funcţie de
valoarea pe care o ia acesta, acţiunile se pot împărţi în mai multe categorii :
- acţiuni cu volatilitate unitară: variază în acelaşi sens şi în aceeaşi proporţie cu
piaţa; achiziţionarea unei astfel de acţiuni presupune expunerea investitorului exact la
riscul pieţei ;
- acţiuni cu volatilitate subunitară (nevolatile): variază în acelaşi sens dar într-o
proporţie mai mică ca piaţa; expunerea la riscul pieţei este mai mică, ele fiind acţiunile
„defensive”;
- acţiuni cu volatilitate supraunitară (volatile): variază în acelaşi sens dar într-o
proporţie mai mare ca piaţa; sunt acţiunile „ofensive” care amplifică variaţia pieţei şi sunt
atractive când se anticipează o tendinţă ascendentă a pieţei .
Cu ajutorul coeficientului de volatilitate se determina costul capitalului
propriu in baza relatiei: Ccp = Rn+(Rr-Rn) x ß

122. Ce este valoarea patrimonialã a unei întreprinderi si prezentati câteva din

metodele de determinare.
Valoarea patrimoniala este activul net corijat obtinut ca diferenta intre activul bilantului
economic si datoriile inscrise in acest bilant.
Valoarea patrimoniala a unei intreprinderi este activul net corijat

Activul net corijat se calculează prin doua metode:

1. metoda aditiva
ANC= CAP PROPRII -/+ DIF DE REEVALUARE
2. metoda substractiva

32
ANC = ACTIVE REEVALUTE – DATORII

Metodele de determinare sunt:

Activul net corectat poate fi determinat prin doua metode:
Metoda aditiva
Metoda substractiva
Metoda valorii substanţiale
Alte metode patrimoniale (Metoda capitalului permanent necesar exploatarii )
123. Ce este capacitatea beneficiarã a unei întreprinderi si ce semnificatie are în
evaluarea întreprinderii.
Capacitatea beneficiara înseamnă aptitudinea unei întreprinderi de a genera un beneficiu
dat, in viitorul apropiat, in condiţii de motivare si de gestiune considerate normale,
identice cu cele din ultimii ani, daca nici-o schimbare semnificativa nu a avut loc =
randamentul totalitarii capitalurilor care finanţează întreprinderea

Capacitatea beneficiara se poate exprima prin următorii indicatori:

- profit brut (diagnosticul financiar-contabil);
- profitul net se foloseste in evaluari prin metode bazate pe capitalizarea veniturilor;
- dividend folosit in evaluari bazate pe randamentul capitalului;
- prin flux de trezorerie sau cash-flow folosit in evaluarile bazate pe actualizarea
fluxurilor degajate de întreprindere.
124. Care sunt pasii (etapele) pentru determinarea capacitãtii beneficiare a unei
întreprinderi?
Etapele determinării capacitaţii beneficiare sunt:
- studiul rezultatelor trecute (3 ani)
- examenul previziunilor
- mixajul elementelor rezultate din primele doua etape in scopul desprinderii capacitaţii
beneficiare
I. Studiul rezultatelor trecute are drept scop determinarea pe trei ani in urma a profitului
din bilant care indeplineste cumulativ 4 conditii:
1. este un profit stabil;
2. este un profit real;
3. este un profit cert;
4. profitul poate fi considerat ca neproductibil in viitor.

Se porneste de la profitul din bilant caruia i se aduc corectii:

A. corectii pe orizontala intre exercitii care scot in evidenta modificarile din legislatie.
Deci trebuie sa facem comparabile bilanturile si sa le aducem la nivelul ultimului an.
B. Corectii pe verticala adica pentru fiecare exetcitiu in parte de la CA pana la profitul
net sunt ajustate, corectate, toate marjele intreprinderii pe baza constatarilor din
diagnosticul de evaluare.:
-marja bruta;
-valoarea adaugata

33
-excedent brut/net din exploatare;
-profit net
A. prima categorie de corecţii se refera la corectarea profitului obţinut din diferenţe de
curs valutar;
B. a doua categorie de corecţii sunt legate de amortismente – se înlătura orice exces de
amortizare si se adăuga orice insuficienta de amortizare, referinţa constituind-o fie legea
fiscala fie standardele profesionale emise de experţii tehnici;
C. a treia categorie se refera la salarii si asimilate salariilor - insuficientele sau exagerările
trebuie adăugate sau eliminate, referinţa constituind-o standardele si studiile efectuate de
experţi in munca si protecţia sociala;
D. a patra categorie se refera la stocuri – se verifica daca sistemul de evaluare a fost
constant pe întreaga perioada, realitatea si jocul stocurilor de la început si sfârşit de
perioada, anomaliile trebuind reintegrate sau deduse din rezultatul contabil;
E. a cincia categorie se refera la profituri si pierderi excepţionale – se reţin numai acele
profituri care provin din operaţiuni obişnuite, cere se reproduc in mod sistematic in viitor
F. corecţii legate de sinergii
G. alte corecţii care pot rezulta din diagnostic

In concluzie, pe baza constatărilor din diagnostic, se poate creste sau se poate scădea
valoarea întreprinderii.

II. Examenul previziunilor

Evaluatorul face discuţii cu conducerea asupra viitorului întreprinderii din care trebuie sa
rezulte ca întreprinderea va avea continuitate in viitor, altfel evaluatorul va folosi metode
lichidative.
III.Calculul matematic prin 4 variante de lucru din acre evaluatorul va folosi una:
a) capacitatea beneficiara la nivelul mediei profiturilor nete anuale previzionate; se
recomanda in evaluarea pentru privatizare unde trecutul este neproductibil.
b) Capacitatea beneficiara ca medie a profiturilor nete anuale corectate, se foloseste in
evaluari pt fuziuni, divizari, majorari de capital.
c) Capacitatea beneficiara ca medie a profiturilor nete anuale din intreaga periaoda
trecuta si viitoare; se utilizeaza in evaluarea pt vanzari intre proprietari privati.
d) Capacitatea beneficiara ca medie a profiturilor nete anuale din diferite perioade trecute
si viitoare, de ex: 3 ani din trecut si 1 an viitorsau 1 an trecut si 3 ani viitor.

125. Prezentati si explicati 4 corectii ce pot fi aduse rezultatelor din bilantul contabil
pentru determinarea capacitãtii beneficiare.
A. prima categorie de corecţii se refera la corectarea profitului obţinut din diferenţe de
curs valutar;
B. a doua categorie de corecţii sunt legate de amortismente – se înlătura orice exces de
amortizare si se adăuga orice insuficienta de amortizare, referinţa constituind-o fie legea
fiscala fie standardele profesionale emise de experţii tehnici;
C. a treia categorie se refera la salarii si asimilate salariilor - insuficientele sau exagerările
trebuie adăugate sau eliminate, referinţa constituind-o standardele si studiile efectuate de

34
experţi in munca si protecţia sociala;
D. a patra categorie se refera la stocuri – se verifica daca sistemul de evaluare a fost
constant pe întreaga perioada, realitatea si jocul stocurilor de la început si sfârşit de
perioada, anomaliile trebuind reintegrate sau deduse din rezultatul contabil;
E. a cincia categorie se refera la profituri si pierderi excepţionale – se reţin numai acele
profituri care provin din operaţiuni obişnuite, cere se reproduc in mod sistematic in viitor
F. corecţii legate de sinergii
G. alte corecţii care pot rezulta din diagnostic

In concluzie, pe baza constatărilor din diagnostic, se poate creste sau se poate scădea
valoarea întreprinderii.

126. Ce corectii se aduc rezultatelor financiare din bilantul contabil în legãturã cu

amortizãrile si provizioanele pentru deprecierea imobilizãrilor?

amortismente – se inlatura orice exces de amortizare si se adauga orice insficienta de

amortizare, referinta constituind-o fie legea fiscala fie standardele profesionale
emise de expertii tehnici;

-      se analizeaza si se readuc in situatiile financiare provizioanele nefundamentate

127. Ce corectii se aduc rezultatelor financiare din bilantul contabil în legãturã cu

cheltuielile salariale?
salarii si asimilate salariilor- insuficientele sau exagerarile trebuie adaugate sau eliminate,
referinta constituind-o satndardele si studiile effectuate de experti in munca si protectia
sociala;
128. Explicati corectiile legate de sinergii ce trebuie aduse profitului din bilantul
contabil pentru a determina capacitatea beneficiarã a întreprinderii
Efectele sinergice presupun complementaritate de activitati ale caror rezultate sunt
superioare celor reiesite din insumarea algebrica a rezultatelor individuale. Printr-un
diagnostic bine executat se pot descoperi toate complementaritatile din activitatea
intreprinderii si se pot ajusta rezultatele financiare.
129. Ce sunt efectele sinergice si ce influentã au asupra valorii unei tranzactii?

Efectele sinergice presupun complementaritate de activitati ale caror rezultate sunt

superioare celor reiesite din insumarea algebrica a rezultatelor individuale

De exemplu produsele obtinute de o intreprindere cu productie integrata

35
130. Care sunt variantele teoretice de calcul matematic al capacitãtii beneficiare a
unei întreprinderi?
Capacitatea beneficiara se poate calcula in una din urmatoarele variante:
- ca medie a profiturilor anuale corectate din perioadele trecute si a profiturilor anuale
corectate din perioadele trecute si a profiturilor anuale previzionate;
- ca medie a profiturilor anuale corectate din perioadele trecute;
- ca medie a profiturilor anuale previzionate;
- ca medie a profiturilor anuale din unele perioade trecute si viitoare.
131. Care sunt elementele de calcul necesare pentru evaluarea întreprinderii prin
rentabilitate?

Elementele de calcul pentru evaluare prin rentabilitate a unei intreprinderi sunt:

- rata de capitalizare (fructificare sau actualizare);

- profitul respective acel profit care exprima capacitatea beneficiara a intreprinderii;

- perioada de referinta;

132. Ce întelegeti prin perioada de referintã a unei întreprinderi în evaluarea

acesteia prin rentabilitate?
Perioada de referinta corespunde perioadei de prognoza a intreprinderii, respective
perioada la sfarsitul careia proprietarii ar trebui sa-si modifice atitudinea fata de afacerea
sa, adica sa provoace asemenea schimbari in viata intreprinderii incat sa-I permita sa-si
reia ciclul vietii.
Astfel de schimbari constau in masuri de restructurare cum ar fi: divizarea, asocierea,
formarea de noi societati comerciale, injectii de capital pentru modernizarea
echipamentelor si tehnologiilor, pentru reinnoirea produselor, etc.
Din punctul de vedere al investitorului perioada de prognoza corespunde cu termenul de
recuperare al investitiei.
133. Ce este si cum se determinã prima de risc a unei întreprinderi?

Prima de risc a unei intreprinderi reprezinta o rata de ajustare care reflecta modul in
care piata ar evalua riscurile specifice afluxurilor de numerar. Prima de risc se
stabileste pe baza estimarilor de piata la care se adauga primele de risc specifice
intreprinderii evaluate.

134. Ce relatie este între rata de actualizare, capacitatea beneficiarã si valoarea

întreprinderii?

36
Invers proportionala
135. Capacitatea beneficiarã a unei întreprinderi exprimatã prin profitul net este de
800, iar dobânda la obligatiunile de stat este de 12%. Care este valoarea
întreprinderii prin metoda capitalizãrii veniturilor si explicati semnificatia acesteia.
Vintrepr=CB/I = 800/0,12=6.666
136. Ce semnificatie are multiplicatorul capitalistic y pentru evaluarea prin
rentabilitate a unei întreprinderi si care sunt formele de prezentare a acestuia?

Multiplicatorul capitalistic Y reprezinta o rata de capitalizare, de fructificare,

actualizare a veniturilor si este reprezentat de:

a) rata neutra de plasament;

b) nr. de unitati ,,an” - actualizarea unei serii de fluxuri financiare constante pana in
anul ,,n” in care Y reprezinta un nr. de unitati an,

1 - 1__

an= (1+t)n

c) rata de plasament aferenta PER secdetremina ca raport intre 1/PER si semnifica

durata de recuparare a investitiei V= CBxPER

PER= Cursul bursier al unei actiuni

dividend platit+profit nerepartizat

137. Ce este valoarea de randament propriu-zisã si cum se determinã?

Valoarea de randament sau capacitatea beneficiara reprezinta randamentul totalitatii
capitalurilor care finanteaza intreprinderea
Valoarea de randament este estimata prin actualizarea fluxului de dividende previzionate
a fi oferite actionarilor de-a lungul perioadei pentru care se face eval;uarea, in ipoteza
unei rate de actualizare constante pe intreaga eprioada. Valoarea intreprinderii este privita
prin prisma actionarilor, respective a veniturilor pe care le primesc.
138. Ce este valoarea de rentabilitate limitatã si cum se determinã?
Valoarea de rentabilitate limitata este estimate prin actualizarea fluxurilor de profituri
nete previzionate a fi obtinute de intreprindere de-a lungul unei perioade determinate de
timp, in ipoteza unei rate de actualizare constante pe intreaga perioada. De exemplu, in

37
cazul unei afaceri, intreprinderi ce presupune exploatara unui contract cu durata de viata
limitata (contract de concesiune, de inchiriere, asociere in participatiune), perioada de
previziune va coincide cu durata contractului.
139. Ce este valoarea de rentabilitate continuã si cum se determinã?

Valoarea de rentabilitate limitată şi valoarea de rentabilitate

continuă sunt derivate ale valorii de rentabilitate şi se obţin astfel:

V = CB+CB/i
CB – profitul net mediu anual previzional
CB/I – valoarea de rentabilitate

Cartea lui Toma

140. Definiti capacitatea beneficiarã a unei întreprinderi si prezentati formele de
exprimare a acesteia.
Capacitatea beneficiara inseamna atitudinea unei intreprinderi de a genera un beneficiu
dat, in viitorul apropiat, in conditii de motivare si de gestiune considerate normale,
identice cu cele din ultimii ani, daca nici-o schimbare semnificativa nu a avut loc =
randamentul totalitatii capitalurilor care finanteaza intreprinderea
141. Cum se determinã si ce semnificatie au fluxurile de trezorerie în evaluarea unei
întreprinderi?
Fluxurile de trezorerie sunt acele profituroi ale intrepr. Care sunt disponibile tuturor
furnizorilor de capital catre intreprindere dupa analizarea restrictiilor de distributie
conform legii societarilor.
Fluxul de trezorerie reprezintă profiturile întreprinderii după scăderea cheltuielilor si
impozitelor pe imobilizări, dar înaintea dobânzii.
FLUXUL DE TREZORERIE SE POATE STABILI INDIRECT:
Profit (pierdere) pe an
+ dobânda pe datoria la terţi
- economia la impozitul aferent întreprinderii datorata deductibilităţii dobânzii pentru
datoria la terti
+impozitul pe venit care poate fi compensate
+ deprecierea si alte cheltuieli care nu sunt in numerar
- venituri care nu aduc numerar
- cheltuieli de capital
+/- deducerea/creşterea fondului de rulment, inclusiv a lichidităţilor/datoriilor
Flux de trezorerie
142. În ce constã metoda fluxurilor de disponibilitãti actualizate?

38
Metoda DCF consta in însumarea fluxurilor de disponibilitati care raman in fiecare an in
unitate, pana in anul ,,n”, când se apreciază ca proprietarul ar trebui sa-si reconsidere
modul de abordare a afacerii sale; in acest an ,,n” se stabileşte valoarea reziduala a
activului sau a întreprinderii

143. Care sunt cele 4 etape (pasi) în evaluarea întreprinderii prin metoda fluxurilor
de disponibilitãti actualizate?
Aplicare metodei se face in patru etape:

1. Calculul fluxului de lichiditati nete istorice pe minim trei ani folosind sinteza
diagnosticelor

2. Proiectarea fluxului de lichiditati nete pe o perioada mai lunga, dar compatibila cu

orizontul de prognoza stabilit întreprinderii; deci o buna viziune, o înţelegere a fluxurilor
trecute: vânzări, preturi, structura cheltuielilor, riscuri, etc.

3. Determinarea valorii reziduale ce urmează a fi adăugata la cash-flow-ul din ultimul an

proiectat; orizontul prognozat este in general, estimate tinand seama de constatarile
diagnosticelor, marcand momentul cand prorpietarul va decide viitorul intreprinderii in
anul ultimo prognozat; valoarea reziduala, de regula se calculeaza prin aplicarea unui
multiplicator z la cash flow-ul ultimului an prognozat (Vr=ZxCF) sau aplicand modelul
Gordon

___1___, unde K este coeficientul de ajustare pentru risc, iar g este creşterea pe
K-g termen lung a fluxului de numerar

4. Determinarea ratei de actualizare, cu ajutorul careia este posibila readucerea fluxurilor

nete viitoare se a valorii reziduale in valori de azi; numita si rata neutra
Ea poate fi detreminata pornind de la dobanda obligatiilro sau titlurilor de stat.
144. Ce este valoarea rezidualã, cum se determinã si când se foloseste în evaluarea
întreprinderii?

Valoarea reziduala reprezinta suma net ape care intreprinderea sconteaza sa o obtina
in schimbul unui bun, la finele duratei sale de utilizare, dupa deducerea tuturor
costurilor de cedare prevazute.

Valoarea reziduala, de regula se calculeaza prin aplicarea unui multiplicator z la

cash flow-ul ultimului an prognozat (Vr=ZxCF) sau aplicand modelul Gordon

___1___, unde K este coeficientul de ajustare pentru risc, iar g este cresterea pe

39
 K-g termen lung a fluxului de numerar

145. Ce sunt elementele intangibile ale unei întreprinderi si care sunt acestea?
Elementele intangibile sunt imobilizarile necorporale, respective, cheltuieli de
constituire, de cercetare dezvoltare, licente,marci, brevete, softuri, fondul commercial,
etc.

146. Ce este partea „invizibilã” a unei întreprinderi si cum se determinã valoarea

acesteia?

147. Ce este pragul de rentabilitate al unei întreprinderi si ce semnificatie are în

evaluarea acesteia?
Pragul de rentabilitate reprezinta cantitatea de produse ce trebuie realizata de
intreprindere astfel incat incasarile obtinute din vanzarea lor sa acopere atat
cheltuielile variabile implicate de prcesul de productie cat si de cheltuielile fixe ale
acestuia.
La nivelul pragului de rentabilitate profitul obtinut de intreprindere este nul

148. Ce este superprofitul, superbeneficiul sau renta de swill, ce semnificatie are si

cum influenteazã valoarea întreprinderii?
Superprofitul a reprezinta profitul suplimentare asigurat de o intreprindere pentru
capitalurile investite in activele sale fata de un plasament, de o marime egala, remunerate
la rata medie a pietei.
Superprofitul este diferenţa dintre capacitatea beneficiara a întreprinderii (profitul
întreprinderii) si profitul care ar fi generat de investirea pe piaţa financiara a unui capital
echivalent cu valoarea ANC.
Sp = CB –ANC x i , i= rata neutra de capitalizare
Influenţează valoarea întreprinderii in sensul creşterii.
149. Ce este goodwill-ul unei întreprinderi si în ce relatie se aflã cu valoarea
acesteia?
Goodwill – este excedentul de valoare globala a întreprinderii in raport cu suma valorilor
diferitelor active care il compun. Partea din valoarea globala a unei întreprinderi care are
ca sursa buna gestionare si exploatarea elementelor intangibile de care dispune acea
întreprindere; se obţine prin capitalizarea profitului obţinut de întreprindere peste pragul

40
de rentabilitate.
Relaţia cu valoarea întreprinderii este direct proporţionala.
150. Ce relatie existã între fondul comercial si goodwill-ul unei întreprinderi?

151. Ce sunt metodele combinate de evaluare a întreprinderii si în câte grupe se pot

clasifica?
152. Explicati în ce constã metoda practicienilor de evaluare a întreprinderii.
153. În ce constã metoda remunerãrii valorii substantiale brute?
154. În ce constã metoda remunerãrii capitalurilor permanente necesare exploatãrii?
155. Care sunt ipotezele de bazã în evaluarea întreprinderii prin metoda remunerãrii
valorii substantiale brute?
156. Se dau urmãtoarele informatii: imobilizãri corporale 29.000; fond de comert 1.000;
stocuri 20.000; creante 50.000; disponibilitãti 5.000; capitaluri proprii 50.000; diferente
din reevaluare 25.000; obligatii nefinanciare 25.000 si împrumuturi bancare 5.000; rata
de remunerare a valorii substantiale brute este de 15%; capacitatea beneficiarã exprimatã
prin profitul previzional net 1.000/an; rata de actualizare este de 12%.
Se cere sã evaluati întreprinderea calculând o rentã a goodwillului redusã la 5 ani.
157. Cum se evalueazã actiunile detinute de întreprindere la capitalul altor întreprinderi?
158. Cum se evalueazã stocurile din cadrul unei întreprinderi pentru a determina valoarea
acesteia?

159. Cum se evalueazã creantele din bilantul unei întreprinderi pentru a determina
valoarea acesteia?
160. Cum se evalueazã disponibilitãtile din bilantul unei întreprinderi pentru a determina
valoarea acesteia?
161. Cum se evalueazã imobilizãrile necorporale ale unei întreprinderi pentru
determinarea valorii acesteia?
162. Cum se evalueazã obligatiile din bilantul unei întreprinderi pentru determinarea
valorii acesteia?
163. Care sunt situatiile în care este posibilã evaluarea unei întreprinderi în dificultate?
164. În ce constã metoda activului net de lichidare, când se foloseste si cum se calculeazã
valoarea întreprinderii în dificultate?

41
165. În ce constã metoda valorii la termen, când se foloseste si cum se calculeazã
valoarea întreprinderii în dificultate?
166. Evaluarea întreprinderii în cazul fuziunii si divizãrii.
167. Care este structura standard a unui raport de evaluare a întreprinderii?
168. Cum influenteazã raportul de schimb al monedei nationale valoarea unei
întreprinderi?
169. Cum influenteazã modificarea preturilor valoarea unei întreprinderi?
170. Rata de remunerare a activelor este de 10%, valoarea patrimonialã a întreprinderii
este de 10.000, iar capacitatea beneficiarã exprimatã prin profitul net este 1.500. Care
este superprofitul, superbeneficiul sau renta de goodwill a întreprinderii?
171. Care este valoarea unei întreprinderi dacã are o capacitate beneficiarã exprimatã prin
profitul net de 10.000, iar costul capitalului acestei întreprinderi este de 15%?
172. Se dau urmãtoarele informatii despre o întreprindere: total active 150.000, din care
cheltuieli anticipate 10.000; total datorii 75.000; diferente din reevaluare

50.000; capitaluri proprii 25.000. Determinati activul net corijat al acestei întreprinderi.
173. Care este rolul bilantului economic în evaluarea unei întreprinderi?
174. Explicati rolul evaluãrii pentru elaborarea situatiilor financiare ale întreprinderii.
175. Explicati influenta politicilor de amortizare asupra valorii întreprinderii.
176. Cum explicati relatia dintre politicile contabile si valoarea întreprinderii?
177. Ce întelegeti prin valoarea patrimonialã a unei întreprinderi?
178. Cum influenteazã riscul de tarã valoarea unei întreprinderi?
179. Conturile din afara bilantului influenteazã valoarea unei întreprinderi? Dacã da,
cum?
180. O întreprindere si-a constituit un patrimoniu compus în principal din participatii
minoritare în afaceri industriale si comerciale. Bilantul sãu se prezintã astfel la sfârsitul
exercitiului N:

ACTIV PASIV

Imobilizari corporale nete 5 Capitaluri proprii 112

Imobilizari financiare 120 Datorii financiare 25

Disponibilitati banesti 12

42
 TOTAL 137 Total 137

Imobilizãrile corporale ale afacerii sunt constituite în principal din mobilier de birou pe
care îl utilizeazã pentru propriile nevoi si care are o valoare de piatã estimatã la 11
milioane u.m. Imobilizãrile financiare cuprind portofoliul de participatii minoritare care
includ douã categorii distincte:
– titluri ale societãtilor necotate pentru o valoare netã contabilã de 88 milioane u.m. care
genereazã, în opinia managerilor, plusvalori potentiale brute de 15 milioane u.m.;

– titluri ale societãtilor cotate a cãror valoare bursierã reprezintã, pentru partea detinutã
de întreprindere, 50 milioane u.m.
Întreprinderea are, ca urmare a unor pierderi aferente exercitiului anterior, un rezultat
reportat negativ de 15 milioane u.m.
Aceste pierderi se vor recupera în urmãtorii 5 ani, perioadã în care se va determina o
economie de impozit pe profit. Impozitul pe profit este de 40%, cel aferent plusvalorilor
activelor de 28%. Rentabilitatea capitalurilor proprii asteptatã de piatã pentru acest tip de
afacere este de 10%.
Sã se determine plusvalorile nete aferente activelor.
181. Se reia enuntul de la problema 180 cu urmãtoarea cerintã: sã se determine economia
de impozit pe profit indusã de pierderi.
182. Se reia enuntul de la problema 180 cu urmãtoarea cerintã: sã se calculeze activul net
contabil.
183. Grupul Y detine, prin intermediul societãtii-mame, un control majoritar asupra a trei
societãti: A, B si C.
Bilantul societãtii-mame, încheiat la sfârsitul exercitiului N, se prezintã astfel:
Se mai cunosc urmãtoarele:
– imobilizãrile corporale corespund clãdirii ce reprezintã sediul social al grupului
(regrupeazã ansamblul serviciilor administrative si comerciale ale grupului si ale

celor trei filiale); o expertizã recentã îi atribuie o valoare de piatã de 16 milioane u.m.;
– imobilizãrile financiare cuprind, pe de o parte, valoarea netã contabilã a participatiilor
în societãtile A, B, C si, pe de altã parte, un împrumut de 12 milioane u.m. acordat unui
partener comercial al grupului care are unele dificultãti financiare. Dupã ultimele
informatii, acest partener ar putea ajunge în situatia încetãrii plãtilor.
În privinta filialelor, se mai stie:
– A reprezintã în bilantul grupului o valoare netã contabilã de 50 milioane u.m. Este o
societate necotatã care are datorii financiare de 18 milioane si care a obtinut în ultimul
exercitiu un rezultat din exploatare de 9 milioane. Societãtile cotate ale aceluiasi sector de
activitate prezintã actualmente urmãtorii multiplii asupra rezultatelor ultimului exercitiu:
10 pentru rezultatul exploatãrii si 15 pentru rezultatul net;

43
– B este o societate cotatã pe piata secundarã de 2 ani. Valoarea netã contabilã în cadrul
grupului, care detine din capitalurile sale o cotã de 55%, este de 35 milioane. În urma
unor performante deosebite, B prezintã la ora actualã, pe baza mediei cursurilor
înregistrate pe parcursul ultimei luni bursiere, o capitalizare bursierã de 130 milioane;
– C este o societate tânãrã, în puternicã crestere, a cãrei finantare a fost realizatã
deocamdatã doar din capitaluri proprii. Rentabilitatea sa nu este mare, dar tinând seama
de potentialul sãu, se estimeazã o valoare global apropiatã de cifra de afaceri anualã, de
32 milioane pentru ultimul exercitiu. Grupul detine 100% din capitalul sãu. Alte
informatii: impozit pe profit 40%, impozit pe plusvalorile aferente activelor pe termen
lung 28%.
Sã se determine valoarea actualã a participatiilor în societãtile A, B si C.
184. Se reia enuntul de la problema 183 cu urmãtoarea cerintã: sã se calculeze activul net
contabil corectat al grupului Y.
185. Societatea A, cotatã la bursã, prezintã caracteristicile financiare urmãtoare:
– capitaluri proprii 100 milioane u.m.

– datorii financiare 200

– imobilizãri nete 220
– nevoie de fond de rulment 80
– rezultatul exploatãrii 50
Se mai stie cã:
– rata dobânzii fãrã risc pe piatã 5,7%;
– prima de risc mediu pe piata actiunilor 4%;
– rata medie a dobânzii la datoriile societãtii 7,5%;
– cota de impozit 40%;
– coeficientul β 1,1;
– capitalizarea bursierã a societãtii este actualmente de 225 milioane u.m.;
– imobilizãrile nete cuprind o participatie minoritarã, în sumã de 20 milioane, într-o altã
societate cotatã, a cãrei valoare de piatã (pe baza mediei cursurilor ultimei luni bursiere)
este de 35 milioane u.m.;
– investitiile realizate de societate în cursul ultimului exercitiu au fost de 50 milioane si
nevoia de fond de rulment a crescut cu 10 milioane. Cheltuielile cu amortizarea au fost de
45 milioane u.m.

44
Sã se determine costul mediu ponderat al capitalului ca si referintã a ratei de actualizare.
186. Un grup de societãti prezintã urmãtoarele situatii financiare pentru ultimul exercitiu:
Cifra de afaceri 1.000 milioane u.m.
Excedent brut de exploatare 250
– Amortizãri 50
= Rezultatul exploatãrii 200

+ Rezultat financiar – 15
+ Rezultat extraordinar 25
– Impozit pe profit 85
– Amortizare pe plusvalori (specificã consolidãrilor) 10
= Rezultat net consolidat 115
BILANT
Alte informatii:
– investitiile au reprezentat 60 milioane u.m. în cursul ultimului exercitiu:
– nevoia de fond de rulment reprezenta 150 milioane u.m. la sfârsitul exercitiului
precedent;
– cota de impozit pe profit 40%;
– rata de rentabilitate a pietei, fãrã risc 4%;
– prima de risc medie a pietei actiunilor este de 5%;
– coeficientul β al grupului este de 1,3%;
– rata dobânzii la datoriile financiare ale grupului 7%.
Se cere sã se calculeze valoarea creatã de grup în ultimul exercitiu.
187. Se reia enuntul de la problema anterioarã cu urmãtoarea cerintã: sã se evalueze
afacerea prin comparatii bursiere, stiind cã pentru societãtile cotate din acelasi sector de
activitate s-au observat multiplii urmãtori pentru rezultatele

ultimului exercitiu: PER = 18, multiplul rezultatului din exploatare = 10. 192. Se reia
enuntul de la problema 190 cu urmãtoarea cerintã: sã se evalueze afacerea prin metoda
cash-flow-urilor disponibile, (pentru afacere, entitate) actualizarea presupunând cã acest
cash-flow va creste cu 10% pe an în urmãtoarele trei exercitii, apoi cu 4% pânã la infinit.

45
188. O întreprindere oferã actionarilor un randament global pe dividende de 3%. stiind cã
pentru clasa de risc consideratã, piata cere o rentabilitate a capitalurilor proprii de 10%,
trebuie gãsitã rata de crestere implicitã a dividendelor la infinit care permite asigurarea
acestei rentabilitãti.
189. O întreprindere a fost introdusã la Bursã în exercitiul N-1. Ultimul sãu dividend de
10 u.m. tocmai s-a plãtit. Se asteaptã o crestere a dividendului sãu într-un ritm anual de
8% pânã la sfârsitul celui de-al treilea an, apoi de 6% pe an pentru urmãtorii doi ani si
apoi o crestere de 4% pânã la infinit. Sã se determine valoarea de piatã a afacerii
(actiunii) stiind cã rata de rentabilitate asteptatã de actionari pentru capitalurile proprii
este de 10%.
190. Dacã pretul actiunii unei întreprinderi este actualmente 25.000 lei, rata de crestere
anticipatã a beneficiilor de 9% si dividendul anticipat la sfârsitul exercitiului este de
1.500 lei, care este rata de rentabilitate speratã a titlului?
191. O întreprindere prezintã caracteristicile urmãtoare:
– capitaluri investite de actionari si creditori: 1.000 milioane u.m.;
– rentabilitate minimã cerutã de la capitalurile investite pe piatã: 7,5%;
– rentabilitate asteptatã (previzionalã) a capitalurilor investite în afacere: 10%.
Sã se calculeze goodwill-ul întreprinderii pe baza impozitelor: superprofitul va fi constant
pe o duratã nedeterminatã de timp.
192. O întreprindere prezintã caracteristicile urmãtoare:
– capitaluri investite de actionari si creditori: 1.000 milioane u.m.;
– rentabilitate minimã cerutã de la capitalurile investite pe piatã: 7,5%;
– rentabilitate asteptatã (previzionalã) a capitalurilor investite în afacere: 10%.

Sã se calculeze goodwill-ul întreprinderii pe baza ipotezelor: superprofitul va creste cu o

ratã anualã constantã de 5% pe un orizont de prognozã de 10 ani.
193. Conducerea unei întreprinderi doreste sã lege primele acordate agentilor comerciali
pentru depãsirea obiectivelor care le-au fost fixate de crearea de valoare pentru
întreprindere. A fost studiatã ipoteza urmãtoare:
– cresterea cifrei de afaceri cu mai mult de 5% fatã de obiective.
Se mai cunosc urmãtoarele:
– marja profitului din exploatare (operational) înainte de impozit: 20% (PO/CA);
– CMPC: 7%;

46
– CA medie realizatã de un agent comercial: 10 milioane u.m.;
– Cota de impozit pe profit 40%.
Care este cresterea valorii economice adãugate în ipoteza de mai sus?
194. Conducerea unei întreprinderi doreste sã lege primele acordate agentilor comerciali
pentru depãsirea obiectivelor care le-au fost fixate de crearea de valoare pentru
întreprindere. A fost studiatã ipoteza urmãtoare:
– reducerea cu 15 zile de stoc mediu (raportat la cifra de afaceri).
Se mai cunosc urmãtoarele:
– marja profitului din exploatare (operational) înainte de impozit: 20% (PO/CA);
– CMPC: 7%;
– CA medie realizatã de un agent comercial: 10 milioane u.m.;
– Cota de impozit pe profit: 40%.
Care este cresterea valorii economice adãugate în ipoteza de mai sus?
195. O întreprindere prezintã urmãtoarele conturi previzionale:
Cifra de afaceri 100 milioane u.m.

Rezultatul exploatãrii 150

Rezultatul financiar 9
Rezultatul extraordinar 20
Impozit pe profit 71,6
Rezultat net consolidat 107,4
Rezultat aferent participatiilor minoritare (11)
Rezultat net – partea grupului 96,4
Informatiile cu privire la societãtile cotate din acelasi sector de activitate conduc la
urmãtorul multiplu aplicat rezultatului asteptat pentru exercitiul N+1: PER = 21.
Impozit pe profit: 40%.
Sã se determine valoarea întreprinderii, partea apartinând grupului prin metode
comparative.
196. O întreprindere prezintã urmãtoarele conturi previzionale:

47
Cifra de afaceri 100 milioane u.m.
Rezultatul exploatãrii 150
Rezultatul financiar 9
Rezultatul extraordinar 20
Impozit pe profit 71,6
Rezultat net consolidat 107,4
Rezultat aferent participatiilor minoritar (11)
Rezultat net partea grupului 96,4
Informatiile cu privire la societãtile cotate din acelasi sector de activitate conduc la
urmãtorul multiplu aplicat rezultatului asteptat pentru exercitiul N+1: multiplul pentru
rezultatul exploatãrii = 13.

Impozit pe profit: 40%.

Sã se determine valoarea întreprinderii, partea apartinând grupului, prin metode
comparative.
197. Sã se determine activul net contabil corectat pe baza urmãtoarelor informatii:
– capital social: 10.000 u.m.;
– rezerve: 3.000;
– rezultat reportat: 5.000;
– cheltuieli de constituire: 2.000;
– cheltuieli de cercetare: 10.000, din care 4.000 destinate creãrii unui produs pentru
înlocuirea altuia care va iesi de
pe piatã anul urmãtor;
– cheltuieli în avans pentru abonamente la reviste de specialitate: 1.000.
198. Care este valoarea care se stabileste pentru activele considerate în afara exploatãrii?
199. Care ar fi motivele pentru care actionarii ar accepta un pret de vânzare negativ
pentru o întreprindere redresabilã (în locul optiunii falimentului)?
200. Care dintre principiile contabile aplicabile la ora actualã în România nu pot fi
acceptate în totalitate, în cazul evaluãrii economice, fiind necesare corectii ale bilantului
elaborat pe baza acestora?

48
201. Care dintre urmãtoarele puncte nu se încadreazã în analiza SWOT aplicabilã functiei
juridice, în vederea stabilirii diagnosticului partial: relatiile comerciale cu furnizorii
traditionali, promovarea produselor întreprinderii, existenta Regulamentului de ordine
interioarã, posibilitãti de îmbunãtãtire a cãilor de acces si a utilitãtilor?
202. Care dintre verificãrile urmãtoare vi se par relevante pentru stabilirea diagnosticului
resursei umane: locul de muncã anterior angajãrii în întreprinderea

evaluatã, dependent managerilor de bãnci sau actionarii majoritari, structura si numãrul

sindicalistilor, calificarea medie a personalului de executie?
203. Cum poate fi definit superprofitul aferent întreprinderii?
204. Care este inversul ratei de capitalizare aplicabile unor beneficii constante sau care
cresc cu o ratã constantã pe o perioadã nedeterminatã (infinitã) de timp?
205. Ce exemple de coeficienti multiplicatori utilizati în practica evaluãrii puteti da?
206. În câte moduri puteti scrie formula de calcul a valorii unei afaceri dacã se
capitalizeazã beneficiul (B) generat de afacere pe un orizont de prognozã nedeterminat si
se considerã cã acest beneficiu este constant?
207. Cum poate fi definitã valoarea rezidualã a unei afaceri inclusã în calculele de
actualizare a cash-flow-urilor?
208. Care sunt premisele aplicãrii metodei rentei goodwill-ului?
209. Care sunt premisele aplicãrii metodei capitalizãrii superprofitului?
210. Care este semnificatia Price Earnings Ratio (PER) (indicatorul pretului pe actiune)
indicator bursier si coeficient multiplicator?
211. Care este caracteristica ratei de actualizare deflatate?
212. Care este caracteristica ratei de actualizare nedeflatate?
213. Ce sunt ratele de evaluare utilizate în cadrul metodelor comparative si ce exemple
puteti da?
214. Care este definitia goodwill-ului?
215. Care sunt metodele care pot fi utilizate pentru evaluarea terenurilor atunci când se
determinã valoarea patrimonialã Activ net contabil corectat?
216. Care sunt metodele care pot fi utilizate pentru evaluarea constructiilor atunci când se
determinã valoarea patrimonialã Activ net contabil corectat?
217. Care sunt metodele care pot fi utilizate pentru evaluarea echipamentelor atunci când
se determinã valoarea patrimonialã Activ net contabil corectat?

49
218. În cadrul formulei de calcul a costului mediu ponderat al capitalului (una dintre
referintele necesare determinãrii ratei de actualizare) în ce mod se ia în considerare
influenta fiscalitãtii atunci când se determinã costul datoriilor?
219. Care sunt factorii în functie de care se estimeazã de cãtre evaluator coeficientul de
depreciere utilizat, spre exemplu, în cadrul metodei costului de înlocuire net (CIN)?
220. Care este formula de calcul a ratei de actualizare deflatate necesarã determinãrii ratei
de actualizare?
221. Care este criteriul principal de clasificare a elementelor bilantului functional –
instrument complex de analizã financiarã – utilizat pentru stabilirea diagnosticului
financiar?
222. Care dintre indicatorii urmãtori poate fi folosit pentru aprecierea circulatiei si
stabilitãtii personalului?
– numãr de grevisti/numãr total de salariati x 100;
– intrãri de personal/numãr mediu scriptic de personal x 100;
– numãr de personal cu vechime mai mare de 5 ani/numãr mediu scriptic de personal.
223. Care este formula de calcul a lichiditãtii restrânse – indicator calculat pentru
interpretarea bilantului contabil în cadrul diagnosticului financiar?
224. Care sunt documentele financiare de sintezã pe care le verificã auditorul financiar
sau evaluatorul pentru a se asigura de credibilitatea datelor contabile?
225. Cãrei optici îi corespund valorile patrimoniale functionale (de exemplu, Valoarea
substantialã)?
226. Cãrei optici îi corespund valorile patrimoniale matematice (de exemplu, Activul net
contabil corectat)?
227. Ce reprezintã rata de actualizare a capitalurilor?
228. Care sunt situatiile în care, în contabilitate, se apeleazã la evaluãri economice ale
activelor?

229. Care sunt caracteristicile lichidãrii judiciare a întreprinderii din punctul de vedere al
evaluãrii?
230. Prin ce se deosebesc valorile entitãtii (functionale, ale ansamblului resurselor
investite) de cele ale capitalurilor proprii (matematice, nete)?
231. Care este formula de calcul a fondului de rulment – indicator de echilibru financiar
specific bilantului functional?

50
232. Prin ce se deosebeste goodwill-ul de activele intangibile identificabile?
233. Care sunt factorii în functie de care se alege un etalon de comparatie reprezentativ
(actiune sau afacere)?
234. Cum poate fi definitã evaluarea economicã?
235. Care dintre cele trei categorii de metode de evaluare specific activelor (metoda
capitalizãrii rezultatelor, metoda costurilor, metoda comparatiei directe) se poate aplica si
fãrã sã se dispunã integral de informatii de piatã?
236. De ce uzura scripticã a bunurilor de natura imobilizãrilor corporale nu poate fi
acceptatã în cazul unei evaluãri economice?
237. Dacã se lucreazã în unitãti monetare curente, din ce se compune rata de actualizare?
238. Care este formula de calcul a rentabilitãtii economice, ca indicator compus al
rezultatelor?
239. Cum poate fi transformat un rezultat contabil într-un cashflow?
240. Care este semnificatia includerii amortizãrii (alãturi de rezultatul net contabil, cu
semnul plus) la determinarea cashflow-ului?
241. Prin ce se deosebeste valoarea estimatã de evaluator de pretul care este eventual
stabilit de cãtre cei care au cerut efectuarea evaluãrii?
242. Care este formula de calcul a capitalurilor permanente necesare exploatãrii – valoare
patrimonialã?

243. Dati exemple de factori care influenteazã mãrimea orizontului de prognozã estimat
în cadrul metodelor de randament.
244. Indicati tipul de valoare aferentã activelor cãreia îi corespunde definitia: suma
estimatã pentru care o proprietate (activ) ar putea fi schimbatã la data evaluãrii, între un
cumpãrãtor si un vânzãtor hotãrâti, într-o tranzactie echilibratã, dupã un marketing
adecvat, în care fiecare parte actioneazã în cunostintã de cauzã, prudent si fãrã
constrângeri.
245. Precizati când este recomandabil sã fie folositã rata de evaluare „Curs bursier/Cash-
flow”.
246. Marcati cu adevãrat (A) sau fals (F) rãspunsurile la urmãtoarea afirmatie: Situatiile
financiare ale întreprinderii nu sunt prelucrate ca atare de evaluator, fiind necesare
corectii:
a) contabilitatea nu este tinutã întotdeauna potrivit normelor si principiilor contabile în
vigoare;
b) se referã la o perioadã trecutã;

51
c) nu reflectã neapãrat valori de piatã;
d) include goodwill-ul, or acesta nu este întotdeauna calculate de evaluator.
247. Enumerati trei dintre scopurile evaluãrii de active sau de afaceri.
248. Motivati prin 3-4 argumente utilitatea diagnosticului pentru evaluarea afacerii.
249. Prezentati criteriile dupã care se judecã o întreprindere ca fiind în dificultate.
250. Prezentati trei dintre conditiile obtinerii valorii de piatã a activelor, incluse în
definitia acesteia conform Standardelor Internationale de Evaluare (IVS – International
Valuation Standards).
251. Prezentati teoria care stã la baza determinãrii valorilor de randament ale afacerii.
252. Prezentati teoria care stã la baza determinãrii valorilor patrimoniale ale afacerii.

253. Prezentati teoria care stã la baza determinãrii valorilor bazate pe comparatii de piatã
ale afacerii.
254. Expuneti tipurile de valori care se determinã pentru activele detinute de o
întreprindere care îsi continuã activitatea.
255. Expuneti tipurile de valori care se determinã pentru activele detinute de o
întreprindere care îsi înceteazã activitatea.
256. Prezentati trei dintre corectiile care se aplicã rezultatului contabil pentru a-l
transforma într-un beneficiu reproductibil, recurrent (capacitate beneficiarã).
257. Prezentati caracteristicile activelor intangibile identificabile.
258. Exemplificati trei principii ale evaluãrii specifice sau aplicabile metodelor de
randament.
259. Prezentati diferentele dintre actualizare si capitalizare – în întelesul lor pentru
evaluare.
260. Enumerati câteva rate de rentabilitate ale pietei care pot fi alese ca si ratã neutrã –
componentã a ratei de actualizare.
261. Prezentati caracteristicile afacerilor redresabile.
262. Prezentati caracteristicile generale ale unui cash-flow.
263. Expuneti elementele de compunere ale costului de înlocuire net – valoare sau
procedurã de evaluare a activelor.
264. Prezentati componentele ratei de actualizare atunci când e înteleasã ca si ratã de
rentabilitate a investitiilor alternative.

52
265. Enumerati patru elemente intangibile care pot fi evaluate distinct.
266. Marcati afirmatia corectã în privinta verificãrilor care se fac pentru stabilirea
diagnosticului juridic:
– contractele de muncã individuale si colective;
– relatiile cu furnizorii traditionali;

– controlul productiei ca si existentã si organizare.

267. Marcati afirmatia corectã în privinta verificãrilor care se fac pentru stabilirea
diagnosticului comercial:
– ritmicitatea aprovizionãrilor;
– oferta întreprinderii comparativ cu sectorul ei de activitate;
– productivitatea muncii.
268. Marcati afirmatia corectã în privinta verificãrilor care se fac pentru stabilirea
diagnosticului tehnic:
– principalele surse de venit ale întreprinderii ca evolutie trecutã si viitoare;
– organizarea generalã a productiei;
– existenta unui regulament de organizare si functionare.
269. Marcati afirmatia corectã în privinta verificãrilor care se fac pentru stabilirea
diagnosticului resursei umane:
– respectarea principiului de protejare a patrimoniului;
– starea cãilor de acces si a utilitãtilor pentru productie;
– atributiile, competentele si instructiunile emise de cadrele de conducere.
270. Marcati afirmatia corectã în privinta verificãrilor care se fac pentru stabilirea
diagnosticului financiar:
– nivelul activitãtii si al rezultatului;
– echilibrul financiar;
– gradul de utilizare a capacitãtii de productie.
271. Dati exemple de valori patrimoniale clasificate, dupã criteriul resurselor investite în
afacere, în categoria valorii capitalurilor proprii (valori matematice, nete).

53
272. Dati exemple de valori patrimoniale clasificate, dupã criteriul resurselor investite în
afacere, în categoria valorii ansamblului resurselor investite (valori ale entitãtii, valori
functionale).
273. Prezentati formula de calcul a PER (Price Earnings Ratio), indicator bursier si
coeficient multiplicator în cadrul metodelor de randament.
274. Prezentati formula de calcul a costului de înlocuire net – procedurã de evaluare sau
valoare atribuitã activelor atunci când se determinã Activul net contabil corectat sau
valori juste destinate înregistrãrilor contabile.
275. Redati formula de calcul a indicatorului „Viteza de rotatie a creantelor clienti”
exprimat în zile de cifrã de afaceri – utilizatã pentru stabilirea diagnosticului financiar.
276. Redati formula de calcul a indicatorului „Viteza de rotatie a datoriilor furnizori”
exprimat în zile de cifrã de afaceri – utilizatã pentru stabilirea diagnosticului financiar.
277. Redati formula de calcul a indicatorului „Viteza de rotatie a stocurilor” exprimat în
zile de cifrã de afaceri – utilizatã pentru stabilirea diagnosticului financiar.
278. Precizati prin ce se caracterizeazã pozitia de consultant a evaluatorului.
279. Indicati formula de calcul a trezoreriei nete – indicator de
echilibru financiar, specific bilantului functional.
280. Marcati afirmatiile care se potrivesc evaluãrii administrative (reevaluãrile obligatorii
din anii 1990, 1992 si 1994):
– uzura luatã în calcule este cea scripticã (din contabilitate) si nu realã (tehnicã);
– metoda de stabilire a valorii administrative este unicã (indicialã);
– indicii aplicati au tinut seama de inflatie, de curs valutar si de alti factori de naturã
economicã.
281. Prezentati formula de calcul a valorii lichidative, un activ net determinat în cazul
lichidãrii benevole (progresive, nejudiciare) a întreprinderii.

282. Dati exemple privind corectiile care pot fi aplicate activelor curente în vederea
determinãrii Activului net contabil corectat.
283. Indicati câteva corectii aplicate rezultatului contabil pentru a-l transforma în
capacitate beneficiarã (metode de randament).
284. Prezentati semnificatia superprofitului – punct de plecare în dimensionarea
goodwill-ului.
285. Prezentati semnificatia badwill-ului aferent unei întreprinderi.

54
286. Dati câteva exemple privind cauzele intrãrii unei întreprinderi în stare de dificultate.
287. Indicati formula de calcul a profitabilitãtii economice, ca indicator specific
diagnosticului financiar.
288. Prezentati formula de calcul a valorii substantiale brute – valoare patrimonialã a
întreprinderii.
289. Marcati afirmatia corectã în privinta verificãrilor care se fac pentru stabilirea
diagnosticului comercial:
– actiunile juridice în curs pentru litigii cu caracter comercial;
– actele de proprietate asupra bunurilor întreprinderii;
– actele de închiriere asupra bunurilor utilizate de întreprindere.
290. Marcati afirmatia corectã în privinta verificãrilor care se fac pentru stabilirea
diagnosticului resursei umane:
– dacã au depus garantiile legale;
– dacã au studii superioare de specialitate;
– dacã sunt si actionari ai societãtii analizate;
– dacã au un stil de conducere descentralizat sau centralizat.

55