Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Manual de Interpretare RAVEN
Manual de Interpretare RAVEN
factorul “g” plecând mai ales de la factorul major de grup “V:ed”1 (figura
1)
Figura 1.
Gc Gf
- Necolorat
- Raven - Colorat
- Mill Hill - Avansat
G
- Crichton
V:ed K:m
1
"V:ed" (factorul verbal-educaţional) este unul din cei doi factori majori de grup,
alături de "K:m" (factorul spaţial-mecanic), descrişi de P.E. Vernon.
5
Figura 2
? OPUSUL
Proba A Proba B
Probele din cadrul unei serii sunt de dificultate crescândă, dar ele
se rezolvă pe baza aceluiaşi principiu (aceloraşi principii), pe care
subiectul trebuie să-l (să le) descopere.
Tabelul numărul 1
Seria A - Înţelegerea identităţii şi a schimbărilor produse în interiorul matricelor continue
Succesiunea Ordinea (sistemul) şi natura problemelor care trebuie rezolvate Alegeri posibile
matricelor
1 2 3 4 5 6
1 Completarea matricelor simple, continue, prin înţelegerea deosebirii, asemănării şi identităţii a b x b j
2 Completarea matricelor simple, continue, prin înţelegerea DEOSEBIRII şi identităţii a a a s x a
3 Completarea matricelor simple, continue, prin înţelegerea deosebirii, ASEMĂNĂRII, identităţii x a j a a a
4 Completarea matricelor simple, continue, prin înţelegerea deosebirii, ASEMĂNĂRII, identităţii b x j j b b
5 Completarea matricelor simple, continue, prin înţelegerea deosebirii, ASEMĂNĂRII, identităţii j c b j j x
6 Completarea matricelor simple, continue, prin înţelegerea deosebirii, asemănării, orientării, identităţii i j x b b ij
7 Completarea matricelor simple, continue, prin înţelegerea deosebirii, asemănării, formării Gestaltului, x
tendinţei de închidere
j j b e j
8 Completarea matricelor simple, continue, prin înţelegerea deosebirii, asemănării, formării Gestaltului, g x f j c h
9 Completarea matricelor într-o singură direcţie cu schimbări progresive în două direcţii prin înţelegerea i
deosebirii, asemănării, orientării, identităţii
x b b b jc
10 Completarea matricelor într-o singură direcţie cu schimbări progresive în două direcţii prin înţelegerea
deosebirii, asemănării, orientării
b i x b jc jc
11 Completarea matricelor într-o singură direcţie cu schimbări progresive în două direcţii prin înţelegerea b
deosebirii, asemănării, formării Gestaltului, tendinţe de închidere
j c g jx h
12 Completarea matricelor într-o singură direcţie cu schimbări progresive în două direcţii prin înţelegerea h
asemănării, orientării şi educaţiei de corelate
j jc i g x
12
Tabelul numărul 2
Seria Ab - Înţelegerea figurilor discontinue (separate) ca şi întreguri legate spaţial
Succesiunea Ordinea (sistemul) şi natura problemelor care trebuie rezolvate Alegeri posibile
matricelor
1 2 3 4 5 6
1 Completarea matricelor discontinue (separate) implică perceperea deosebirii, ASEMĂNĂRII, identităţii b j j x b b
2 Completarea matricelor discontinue (separate) implică perceperea deosebirii, ASEMĂNĂRII,
ORIENTĂRII, identităţii
b ec b i x c
3 Completarea matricelor discontinue (separate) implică perceperea asemănării, orientării, identităţii x c c c i j
Completarea matricelor discontinue (separate) implică înţelegerea faptului că cele trei figuri sunt elemente independente ale unui
întreg care se completează cu un al patrulea element prin sesizarea:
4 deosebirii, SIMETRIEI ÎNCHISE şi orientării părţii care lipseşte g e b h b x
5 deosebirii, SIMETRIEI ÎNCHISE şi orientării părţii care lipseşte f x g b e h
6 ASIMETRIEI închise şi orientării părţii care lipseşte x g f ei h e
7 deosebirii, simetriei DESCHISE şi orientării părţii care lipseşte e g x b h c
8 asimetriei închise, SCHIMBĂRII şi orientării părţii care lipseşte c g ec x f c
9 simetriei deschise, SCHIMBĂRII şi orientării părţii care lipseşte e f g d h x
10 simetriei deschise şi orientării părţii care lipseşte cb b x f e g
11 simetriei închise şi orientării OBLICE a părţii care lipseşte h bc f e x bd
12 ASIMETRIEI DESCHISE, schimbării şi orientării părţii care lipseşte g x c h i j
14
Frecvenţa după
Felul alegerilor Tipul şi natura figurilor eligibile
poziţie
1 2 3 4 5 6
a Deosebire Figura nu conţine nici un fel de model
b Deosebire Figura aleasă este total inadecvată 2 2 2 2 2 2
Identificarea
c Figura cuprinde elemente inadecvate şi distorsiuni 2 1 2 1 3
neadecvată
Identificarea
d Figura combină (uneşte) elementele în mod inadecvat 1
neadecvată
Identificarea Figura este însuşi modelul sau jumătatea din el cu care se
e 2 2 1 2 2 1
neadecvată completează lacuna
Figura este identică cu partea din matrice care se găseşte deasupra
f Repetarea matricei 1 1 2 1 1
şi în stânga lacunei
Figura este identică cu partea din matrice care se găseşte deasupra
g Repetarea matricei 2 3 2 1
lacunei
Figura este identică cu partea din matrice care se găseşte la stânga
h Repetarea matricei 1 2 3 1
lacunei
I Corelaţie incom- Figura are orientare greşită 1 2
pletă
j Corelaţie incom- Figura se încadrează corect în matrice, dar completarea este 1 1 2
pletă parţială
x Figura adecvată Figura completează matricea atât pe orizontală, cât şi pe verticală 2 2 2 2 2 2
15
Tabelul numărul 3
Seria B - Înţelegerea schimbărilor asemănătoare (analoge) ale figurilor legate în mod spaţial şi logic
Succesiunea Ordinea (sistemul) şi natura problemelor care trebuie rezolvate Alegeri posibile
matricelor
1 2 3 4 5 6
1 Completarea matricelor discontinue (separate) implică perceperea deosebirii, asemănării, identităţii b x b b b b
2 Completarea matricelor discontinue (separate) implică perceperea deosebirii, asemănării, identităţii b c c c aj x
3 Perceperea celor trei figuri ca şi un întreg care se completează prin înţelegerea asemănării, SIMETRIEI ŞI x c j ch f e
ORIENTĂRII părţii care lipseşte
4 Perceperea celor trei figuri ca şi un întreg care se completează prin înţelegerea asemănării, SIMETRIEI ŞI j x e g ec h
ORIENTĂRII părţii care lipseşte
5 Perceperea celor trei figuri ca şi un întreg care se completează prin înţelegerea asemănării, ASIMETRIEI ŞI x b h f g b
ORIENTĂRII părţii care lipseşte
6 Gândirea (raţionare) “concretă” coerentă, sinteza analogiilor spaţiale prin înţelegerea SCHIMBĂRII d
ASIMETRICE şi orientării oblice a figurii care lipseşte
h j x g i
7 Gândirea (raţionare) “concretă” coerentă, sinteza analogiilor spaţiale prin înţelegerea SCHIMBĂRII i
ASIMETRICE şi orientării oblice a figurii care lipseşte
h g c j x
8 Gândirea (raţionare) “concretă” coerentă, sinteza analogiilor spaţiale prin înţelegerea schimbării asimetrice x
în figură MODIFICATĂ
ch i f h g
9 Gândirea (raţionare) “concretă” coerentă, sinteza analogiilor spaţiale prin înţelegerea SCHIMBĂRII
ASIMETRICE şi orientării oblice a figurii care lipseşte
g c j x h fc
10 Gândirea (raţionarea) abstractă “discontinuă” implică înţelegerea analogiilor logice prin perceperea g h x j d f
ADĂUGĂRII unei caracteristici date la o figură modificată
11 Gândirea (raţionarea) abstractă “discontinuă” implică înţelegerea analogiilor logice prin perceperea f
SCĂDERII unei caracteristici date dintr-o figură modificată
d h g x d
Gândirea (raţionarea) abstractă “discontinuă” implică înţelegerea analogiilor logice prin perceperea
12 DUBLEI SCĂDERI din caracteristicile date ale figurii j g h j x f
16
Frecvenţa după
Felul alegerilor Tipul şi natura figurilor eligibile
poziţie
1 2 3 4 5 6
a Deosebire Figura nu conţine nici un fel de model 1
b Deosebire Figura aleasă este total inadecvată 2 1 1 1 1 2
Identificarea
c Figura cuprinde elemente inadecvate şi distorsiuni 1 3 2 2
neadecvată
Identificarea
d Figura combină (uneşte) elementele în mod inadecvat 1 2 1
neadecvată
Identificarea Figura este însuşi modelul sau jumătatea din el cu care se
e 1 1 1
neadecvată completează lacuna
Figura este identică cu partea din matrice care se găseşte
f Repetarea matricei 1 1 1 4
deasupra şi în stânga lacunei
Figura este identică cu partea din matrice care se găseşte
g Repetarea matricei
deasupra lacunei
Figura este identică cu partea din matrice care se găseşte la
h Repetarea matricei 2 2 2 1 1 1
stânga lacunei
i Corelaţie incompletă Figura are orientare greşită 1 1 1
Figura se încadrează corect în matrice, dar completarea este
j Corelaţie incompletă 2 1 2 3
parţială
x Figura adecvată Figura completează matricea atât pe orizontală, cât şi pe verticală 2 2 2 2 2 2
17
După o nouă alegere făcută de către subiect, indiferent dacă este corectă
sau nu, psihologul întreabă: “Aceasta este figura corectă ?” Dacă copilul
răspunde afirmativ, examinatorul acceptă alegerea. Dacă însă subiectul are
îndoieli şi de data aceasta, psihologul continuă: “Dar care este cea corectă ?”
Figura indicată la această întrebare se consideră decizia finală a subiectului.
una este corectă. Care este aceea ? S-o arăţi numai atunci când eşti sigur că
ai găsit-o pe cea corectă.”.
Seriile Ab şi B.
Ab1 - Ab5: La Ab1, psihologul arată pe rând cele trei figuri ale modelului
şi în cele din urmă lacuna: “Vezi cum merg ? Aceasta, aceasta, aceasta ......
Care va fi aceea ? Fii atent ! Uită-te pe rând la fiecare. Numai una se
potriveşte. Care este aceea ?”
De la Ab1 la AB5, după ce subiectul indică una din cele 6 figuri, indiferent
dacă alegerea este corectă sau nu, psihologul întreabă: “Aceasta este figura
care încheie bine ? (corect) modelul (i se arată figura aleasă şi lacuna din
model) ? Ca şi mai înainte, dacă copilul răspunde prin “da”, psihologul
aprobând răspunsul, acceptă alegerea indicată. Dacă însă copilul doreşte să-şi
schimbe părerea, psihologul procedează întocmai ca şi la seriile A. El va
accepta drept corectă alegerea la care ţine copilul în cele din urmă.
Ab6 - Ab12: După a 5-a matrice, copilul nu mai trebuie întrebat asupra
corectitudinii alegerii. Psihologul va spune doar următoarele: “Priveşte atent
modelul (i se arată pe rând figurile modelului, apoi lacuna care urmează să fie
completată). Fii atent, numai o singură figură completează corect modelul (i
se arată pe rând fiecare figură). Care este aceea ? Această instrucţie se va da şi
la sarcinile următoare, în măsura în care ea este necesară.
subliniază că din cele 6 figuri prezentate sub model, doar una singură este
adecvată, invitându-l să examineze atent fiecare figură şi să indice alegerea
după care s-a convins că a găsit-o pe cea corectă.
Copiii mai dotaţi, sunt invitaţi să-şi consemneze ei înşişi alegerile în fişa
de răspuns. În aceste cazuri, examinatorul supraveghează succesiunea corectă a
itemilor (subiectul să nu întoarcă două sau mai multe pagini, “sărind” peste
itemi) şi corectitudinea însemnării alegerilor (numărul figurii alese să fie
introdus la locul potrivit în fişa de cotare. Majoritatea copiilor cu VC > 8 ani
realizează corect această sarcină. Astfel, de la VC > 8 ani testul poate fi aplicat
colectiv, în condiţiile unei supravegheri atente.
Dacă testul MP (c) este rezolvat corect şi uşor de către subiectul examinat
în mod individual, la vârsta de 8 ani, se poate trece în continuare la seriile C, D,
iar începând de la 9 ani la seriile C, D, E ale Matricelor Progresive Standard.
În aceste cazuri, performanţa (cota parţială) de la seria Ab nu se consideră în
calcularea celei totale. Cota totală astfel obţinută se interpretează după etalonul
Ravenului necolorat.
22
Tabelul numărul 4
Itemul 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Seria
A 4 5 1 2 6 3 6 2 1 3 4 5
Ab 4 5 1 6 2 1 3 4 6 3 5 2
B 2 6 1 2 1 3 5 6 4 3 4 5
Tabelul numărul 5
Scoruri (cote)
Centile
6 ani 7 ani 8 ani 9 ani 10 ani
100 23 26 28 28 33
90 20 24 26 27 29
80 18 21 24 24 28
70 17 19 22 23 26
60 16 17 20 22 25
50 15 16 18 21 24
40 15 15 17 19 22
30 14 14 16 17 20
20 12 13 15 16 17
10 11 12 14 15 16
Tabelul numărul 6
Scoruri (cote)
Centile 51/2 61/2 71/2 81/2 91/2 10 101/2
6 ani 7 ani 8 ani 9 ani 11 ani
ani ani ani ani ani ani ani
95 19 21 23 24 25 26 28 30 32 32 33 35
90 17 20 21 22 23 24 26 28 31 31 31 34
75 15 17 18 19 20 21 23 26 28 28 29 31
50 14 15 15 16 17 18 20 22 24 24 26 28
25 12 13 14 14 15 16 17 19 21 22 22 24
10 - 12 12 13 14 15 15 16 18 20 20 21
5 - - - 12 12 13 14 15 16 17 17 17
Tabelul numărul 7
Tabelul numărul 8
Tabelul numărul 9
În cursul celui de-al doilea război mondial M.P. (s) a fost utilizat pe scară
larga în Anglia (fiind aplicat la cca.3 milioane recruţi). De atunci şi până în
prezent matricele progresive Raven (necolorat) şi-au dovedit validitatea atât în
33
Testul M.P. (s) cuprinde 60 de itemi sau probe elementare. Fiecare item
constă dintr-un desen abstract, adesea dintr-un grupaj de figuri (“matrice”), din
care lipseşte o parte (un element). În urma examinării matricei, subiectul trebuie
să decidă care este figura unică (din cele 6 sau 8 oferite pe aceeaşi planşă sub
matrice) potrivită pentru “încheierea” corectă a matricei. Probele simple sunt
grupate în serii de câte 12 matrici, seriile fiind notate de la “A” la “E”. Fiecare
serie dezvoltă o temă diferită (“A” - stabilitatea de relaţii în structura matricei
continue; “B” - analogii între perechile de figuri ale matricei, “C” - schimbări
progresive în figurile matricei; “D” - permutări, adică grupări de figuri în
interiorul matricei; “E” - descompuneri în elemente ale figurilor matricei). Testul
M.P. (s) deşi cuprinde un singur gen de sarcini, prin varietatea temelor sale poate
evidenţia, în strânsă legătură cu inteligenţa generală, capacitatea de restructurare
(mobilitatea - rigiditatea mintală) şi de transfer întrucât subiectul îşi exersează
tehnica de rezolvare în cursul parcurgerii probelor.
3.2.1. Seria A
3.2.2. Seria B
În seria B fiecare matrice se compune din 4 elemente dintre care cel de-al
IV-lea lipseşte. În itemii B1 şi B2, cele 4 părţi ale matricei sunt identice. În itemii
următori elementele diferă şi formează un întreg cu o structură relaţională logică.
Sarcina subiectului constă în descoperirea analogiei între două figuri (stabilirea
relaţiilor), prin diferenţierea treptată a elementelor (capacitatea de a concepe
simetria între figuri). Elementul potrivit pentru completarea matricei se alege din 6
figuri.
3.2.3. Seria C
Seria C este formată din matrici de câte 9 elemente ordonate (3 x 3) din
care unul lipseşte. Probele seriei se rezolvă prin descoperirea schimbărilor
progresive ale figurilor în interiorul matricei. Figurile prezintă modificări continue
de poziţie şi schimbări spaţiale dinamice, care determină îmbogăţirea figurilor atât
în plan orizontal, cât şi în plan vertical (totalizarea elementelor noi în figura care
lipseşte). Răspunsul corect se alege din 8 posibilităţi.
35
3.2.4. Seriile D şi E
Seriile D şi E cuprind câte 12 matrici, fiecare fiind compusă din câte
9 elemente (dar unul lipseşte). Partea care lipseşte se alege din 8 figuri prezentate
sub matrice. Probele din seriile D sunt repartizate după principiul restructurării
figurilor pe plan orizontal şi vertical. Rezolvarea corectă presupune urmărirea
regularităţii consecutive a figurilor şi alternarea lor în structura matricei
(descoperirea criteriilor schimbării complexe).
de ani ritmul rezolvării testului este mult mai rapid, timpul mediu fiind de 30-35
minute.
corect, ca formă şi ca desen, imaginea mare (li se arată matricea A 1). Care este
acea figură unică ? Dacă cineva răspunde corect spunem: “Foarte bine”. Dacă
cineva răspunde greşit spunem: “Mai gândiţi-vă!”. Apoi, indiferent dacă au
găsit sau nu figura adecvată, continuăm: “Dacă alegem figura nr.1, observăm
că ea completează desenul ca formă, dar în interior nu are acelaşi desen.
Acelaşi lucru îl constatăm şi în cazul figurilor 3 şi 5. Figura nr.2 este
nepotrivită fiindcă nu cuprinde nici un desen. Limitele din interiorul figurilor
nr.4 şi 6 sunt la fel cu cele din imaginea mare, care trebuie completată. Care se
potriveşte dintre 4 şi 6 ? Figura nr.6 nu, deoarece are o parte albă, incompletă
(li se arată). Deci figura nr.4 este cea corectă, fiindcă primele 2 liniuţe
orizontale din interiorul ei (li se arată) şi cele 4 liniuţe verticale de la marginea
interioară (li se arată) continuă exact liniuţele începute, dar neterminate ale
imaginii mari (li se arată din A1).
Tabelul numărul 1
Seria A B C D E
Itemul
1. 4 2 8 3 7
2. 5 6 2 4 6
3. 1 1 3 3 8
4. 2 2 8 7 2
5. 6 1 7 8 1
6. 3 3 4 6 5
7. 6 5 5 5 1
8. 2 6 1 4 6
9. 1 4 7 1 3
10. 3 3 6 2 2
11. 4 4 1 5 4
12. 5 5 2 6 5
Tabelul numărul 2
Tabelul numărul 3
Test colectiv - Etalon pentru copii (Anglia)
Vârsta cronologică (în ani)
Centile 1 1
8 8 /2 9 9 /2 10 101/2 11 111/2 12 121/2 13 131/2 14
95 38 39 41 43 45 48 50 51 52 52 52 53 53
90 34 36 38 41 43 45 47 49 49 50 50 51 52
75 24 29 32 34 37 39 41 45 45 46 47 48 48
50 18 21 24 38 30 33 35 37 39 41 43 44 44
25 0 14 16 18 20 23 26 29 32 34 35 37 38
10 0 0 0 13 13 15 16 18 22 25 27 28 28
5 0 0 0 0 0 13 14 15 16 17 19 21 23
Tabelul numărul 4
Test colectiv - Etalon pentru adulţi (Anglia)
Vârsta cronologică adulţi (Anglia)
Centile
20 25 30 35 40 45 50 55 60 65
95 55 55 54 53 52 50 48 46 44 42
90 54 54 53 51 49 47 45 43 41 39
75 49 49 47 45 43 41 39 37 35 33
50 44 44 42 40 38 35 33 30 27 24
25 37 37 34 30 27 24 21 18 15 13
10 28 28 25 0 0 0 0 0 0 0
5 23 23 19 0 0 0 0 0 0 0
Tabelul numărul 5
Test individual - Etalonul pentru copii (Anglia)
Vârsta cronologică (în ani)
Centile 1 1
6 6 /2 7 7 /2 8 81/2 9 91/2 10 101/2 11 111/2 12 121/2
95 19 22 25 28 33 37 39 40 42 44 47 50 52 53
90 17 20 22 24 28 33 35 36 38 41 44 48 49 49
75 15 17 19 21 23 26 29 31 33 35 38 42 43 45
50 13 14 16 17 19 21 22 24 26 29 31 35 37 38
25 0 0 13 14 14 16 17 18 20 23 26 28 30 31
10 0 0 0 0 0 13 13 14 14 15 20 21 23 24
42
5 0 0 0 0 0 0 0 0 13 14 16 18 19 20
Tabelul numărul 6
Test colectiv (30 minute) – Etalon realizat pe populaţie generală
(România)
Tabelul numărul 7
Transformarea rezultatelor în QI
18. 100 95 91 85 82 79 76 74 71 70 68 67 66
19. 101 97 92 86 84 80 78 75 72 71 69 69 67
20. 103 98 94 88 85 81 79 76 73 72 71 70 69
21. 104 100 95 89 87 83 80 78 75 74 72 71 70
22. 105 101 97 91 88 84 82 79 76 75 73 72 71
23. 107 103 98 92 90 86 83 81 77 76 74 74 72
24. 108 104 100 94 91 87 85 82 79 78 76 75 74
25. 109 106 101 95 93 89 86 83 80 79 77 76 75
26. 110 107 103 97 94 90 87 85 81 80 78 77 76
27. 112 108 104 98 96 91 89 86 83 82 80 79 78
28. 113 110 106 100 97 93 90 88 83 83 81 80 79
29. 115 111 107 102 99 94 92 89 85 84 82 81 80
30. 116 113 109 103 100 96 93 90 87 86 83 82 82
31. 117 114 110 105 102 97 94 92 88 87 85 84 83
32. 118 115 112 106 103 99 96 93 89 88 86 85 84
33. 120 117 113 108 104 100 97 95 91 90 87 86 86
34. 121 118 115 103 105 102 99 96 92 91 88 87 87
35. 122 120 116 111 107 103 100 97 93 92 90 89 88
36. 123 121 118 112 109 105 102 99 95 93 91 90 90
37. 125 122 119 114 110 107 104 100 96 95 92 91 91
38. 126 124 121 115 112 108 105 102 97 96 94 92 92
39. 127 125 122 117 113 110 107 104 99 97 95 94 94
40. 129 127 124 118 115 112 109 106 100 99 96 95 95
41. 130 128 125 120 117 113 111 108 102 100 97 96 96
42. 131 129 127 121 118 115 112 109 104 102 99 97 98
43. 132 131 128 123 120 117 114 111 106 104 100 99 99
44. 134 132 130 125 121 118 116 113 108 106 102 100 100
45. 135 134 131 126 123 120 118 115 110 109 105 102 102
46. 136 135 133 127 125 122 120 117 112 111 107 105 104
47. 138 136 134 129 126 123 121 118 114 113 109 107 106
48. 139 138 136 130 128 125 123 121 116 115 111 110 108
49. 140 139 137 132 129 127 125 123 118 117 114 112 110
50. 142 141 139 133 131 128 127 124 120 119 116 115 112
51. 143 142 140 135 133 130 128 126 122 121 118 117 114
52. 144 143 142 136 134 132 130 128 124 123 121 120 116
53. 146 144 143 138 136 133 132 130 126 126 123 122 118
54. 147 146 145 139 137 135 134 132 128 128 125 123 120
55. 148 148 146 141 139 137 136 134 130 130 127 127 122
56. 149 149 148 142 144 138 137 136 132 132 130 130 124
57. 151 150 149 144 142 140 139 138 134 134 132 132 126
58. 152 152 151 145 144 142 141 139 136 136 134 134 128
59. 153 153 152 147 145 143 143 141 141 138 138 137 130
60. 155 155 154 148 147 144 143 140 140 140 139 139 130
45
Tabelul numărul 8
Vârsta cronologică %
16-30 100
35 97
40 93
45 88
50 82
55 76
60 70
rotunjit.
Tabelul numărul 9
Clasificarea intelectuală
QI Nivel de inteligenţă
Peste 140 inteligenţă extrem de ridicată
120 - 140 inteligenţă superioară
110 - 119 inteligenţă deasupra nivelului mediu
100 - 109 inteligenţă de nivel mediu (bună)
90 - 99 inteligenţă de nivel mediu (slabă)
80 - 89 inteligenţă sub medie
70 - 79 inteligenţă de limită
50 - 69 deficienţă mintală uşoară (debilitate mintală)
20 - 49 deficienţă mintală medie (imbecilitate)
0 - 19 deficienţă mintală gravă (idioţie)
Persoana examinată poate “rezolva” (corect sau greşit) prin ghicire, unele
din cele 60 de probleme cuprinse în MP (s). Numărul alegerilor ghicite este
proporţional cu totalul răspunsurilor greşite. Persoanele cu performanţe scăzute
rezolvă corect, în general, mai multe probleme prin ghicire decât subiecţii cu
cote ridicate. Din această cauză, un scor total scăzut este întotdeauna mai puţin
valid şi mai puţin fidel decât unul ridicat.
Tabelul numărul 10
Tabelul numărul 11
Ilustrăm cele spuse prin prezentarea cazului L.S. (Cl. a VIII-a, Sc. gen.,
VC = 15 ani şi 9 luni, sex bărbătesc):
Gradul: IV ;
QI = 71;
Timp = 30 minute.
Tabelul numărul 12
Subiecţi MP(s)
Variabile corelate Scor Autor
Nr. V.C. (în ani) QI
total
150 6 – 13 Termen – Merril EM 0,86 J.C. Raven (1948)
? sub 30 Mill Hill Scor total 0,60 J.C. Raven (1948)
70 9 –10 QIT QIP 0,75 E.S. Barrett (1956)
70 9 – 10 WISC QIP 0,69 E.S. Barrett (1956)
70 9 – 10 QIV QIP 0,70 E.S. Barrett (1956)
37 11 – 12 WISC QIT 0,66 T. Kulcsar (1974)
37 11 - 12 WISC QIV 0,58 T. Kulcsar (1974)
37 11 – 12 WISC QIP 0,62 T. Kulcsar (1974)
37 11 – 12 Binet – Simon QI 0,72 T. Kulcsar (1974)
37 11 – 12 Bender-Santucci Scor total 0,42 T. Kulcsar (1974)
37 11 – 12 Probe piagetiene Scor total 0,72 T. Kulcsar (1974)
Tabelul numărul 13
MP (a) versiunea din 1962 este astfel construită încât proba să poată fi la
fel de bine utilizată cu sau fără limitarea timpului de aplicare.
eficienţei intelectuale seria a II-a se aplică cu timp limitat ca orice test de viteză
(durata optimă este de 40 de minute).
58
5. Cuprinsul
1. Matricele Progresive Raven...............................................................................................1
1.1. Consideraţii generale............................................................................................................1
1.2. Noţiunea de inteligenţă generală (factorul “g”)..................................................................2
1.3. Natura psihologică a factorului “g”.....................................................................................4
2. Matricele Progresive Colorate MP (c) - seriile A, Ab şi B................................................7
1.1. Prezentarea testului...............................................................................................................7
1.2. Principiile care stau la baza construirii testului.................................................................8
1.3. Instrucţiunile de aplicare....................................................................................................17
1.4. Cotarea răspunsurilor.........................................................................................................22
1.5. Interpretarea rezultatelor...................................................................................................23
1.5.1. Interpretarea cantitativă.................................................................................................................23
1.1.2. Interpretarea calitativă a performanţei..........................................................................................29
1.6. Calităţi psihometrice ale MP (c).........................................................................................31
3. Matricele Progresive Standard M.P. (s) - seriile A, B, C, D şi E................................32
3.1. Consideraţii generale..........................................................................................................32
1.2. Prezentarea testului.............................................................................................................33
1.2.1. Seria A............................................................................................................................................34
1.2.2. Seria B............................................................................................................................................34
1.1.3. Seria C............................................................................................................................................34
1.1.4. Seriile D şi E..................................................................................................................................35
1.3. Desfăşurarea examinării.....................................................................................................35
1.4. Cotarea răspunsurilor.........................................................................................................39
1.5. Interpretarea rezultatelor...................................................................................................40
1.5.1. Interpretarea cantitativă.................................................................................................................40
1.1.2. Interpretarea calitativă...................................................................................................................48
1.6. Calităţi psihometrice ale testului MP (s)...........................................................................56
4. Matricele Progresive Avansate - MP(a)..........................................................................57
5. Cuprinsul..........................................................................................................................57