Sunteți pe pagina 1din 5

Ecografia Doppler 105

ECOGRAFIA DOPPLER
Dr. Dobreanu Dan

Ecografia Doppler reprezintă o modalitate de explorare a aparatului cardiovascular cu


ajutorul ultrasunetelor, bazată pe efectul Doppler.

Christian Johann Doppler, matematician şi fizician austriac, a descris efectul


Doppler în 1842, la vârsta de numai 39 de ani.

BAZELE FIZICE ALE ECOGRAFIEI DOPPLER

► Efectul Doppler constă în modificarea frecvenţei semnalului recepţionat, atunci


când sursa de emisie şi/sau receptorul se deplasează unul faţă de celălalt.

În cazul aparatului cardiovascular, sursa este fixă, studiindu-se modificarea frecvenţei


ultrasunetelor reflectate de hematiile în mişcare, faţă de frecvenţa iniţială (Figura nr.
89).

fo

c
V
f
fo

f V

Figura nr. 89. Aspectul fasciculului de ultrasunete emis de un cristal


piezoelectric înainte şi după reflexia lui pe o ţintă mobilă. Atunci când ţinta
se apropie de sursa de emisie, frecvenţa reflectată este mai mare, iar atunci
când ţinta se îndepărtează, frecvenţa reflectată este mai mică decât cea
iniţială.

► Diferenţa între frecvenţa undei reflectate şi frecvenţa iniţială este numită semnal
Doppler (Figura nr. 90). Acesta depinde de frecvenţa iniţială de emisie, viteza de
propagare a ultrasunetelor, viteza de deplasare a ţintei şi unghiul dintre direcţia de
deplasare a ţintei şi direcţia fasciculului de ultrasunete după formula:

2  fo  v  cos 
f 
c
unde: fo = frecvenţa de emisie a fasciculului de ultrasunete (2 - 10 MHz)
v = viteza de deplasare a ţintei (hematiile)
c = viteza de propagare a ultrasunetelor (pentru mediul apos al
organismului 1540 m/s)
cos α = cosinusul unghiului dintre direcţia de deplasare ţintei şi direcţia
de propagare a ultrasunetelor).
106 Lucrări practice de fiziologie

fo

Figura nr. 90. Semnalul Doppler (f) reprezintă diferenţa dintre frecvenţa
undei reflectate de hematiile în mişcare (f) şi frecvenţa undei emise de
cristalul piezo-electric (fo). El poate fi ascultat sau înregistrat grafic.

Prin analiza semnalului Doppler obţinut, se pot obţine informaţii despre direcţia şi
viteza de deplasare a sângelui în diferite teritorii.

TEHNICILE DE EXAMINARE

► Ecografia Doppler în sistem pulsatil (PWD = Pulsed Wave Doppler) utilizează


un singur cristal piezoelectric, care funcţionează atât ca emiţător cât şi ca receptor;
acesta emite un semnal de scurtă durată, aşteptând apoi să recepţioneze semnalul
reflectat.

În funcţie de parametrii semnalului emis se apreciază caracteristicile circulaţiei


sângelui la o distanţă stabilită de examinator, reprezentând eşantionul de volum;
evaluarea vitezelor este însă mai puţin exactă.

Tehnica este folosită la studiul cordului, când este necesară localizarea exactă a
locului de producere a diverselor fenomene. Stabilirea eşantionului de volum se face
prin înregistrarea simultană a ecocardiogramei în modul B.

► Ecografia Doppler în sistem continuu (CWD = Continuu Wave Doppler)


utilizează un cristal piezoelectric pentru emisia ultrasunetelor şi un altul pentru
recepţionarea lor continuă. În acest mod pot fi apreciate cu exactitate vitezele de
circulaţie ale sângelui, de-a lungul fasciculului de ultrasunete, fără însă a mai putea
localiza eşantionul de volum.

Tehnica este folosită atât la studierea cordului cât şi la studierea circulaţiei în vasele
sanguine.

ANALIZA SEMNALULUI DOPPLER

Analiza semnalului Doppler se poate realiza în două moduri:

► Ascultarea semnalului este posibilă întrucât el este cuprins în domeniul


frecvenţelor audibile (400-5000 Hz). Are doar o valoare orientativă, depinzând de
experienţa examinatorului.
Ecografia Doppler 107

Permite localizarea unor fenomene şi aprecierea tipului de curgere; curgerea


laminară produce tonalităţi de tip muzical, de mică intensitate, în timp ce curgerea
turbulentă produce un zgomot aspru, rugos, de intensitate mai mare.

► Înregistrarea grafică a semnalului se poate face pe hârtie sau pe un ecran


special; pe baza acesteia se poate evalua cu exactitate viteza de circulaţie.

A B
Figura nr. 91. Reprezentare schematică a principiului ecografiei Doppler în
sistem continuu (A) şi pulsatil (B).

EXAMENUL DOPPLER AL VASELOR DE SÂNGE

► Se face în sistemul Doppler continuu (CWD). Aspectul normal al semnalului


Doppler înregistrat la nivel vascular depinde de:
– ejecţia ventriculului stâng, care determină creşterea vitezei sângelui (unda
a);
– elasticitatea şi tonusul muscular activ al peretelui vascular, care permite
înmagazinarea în sistolă a unei cantităţi de energie,restituită sub forma unei uşoare
accelerări diastolice - unda c
– repartiţia vitezelor hematiilor în cadrul coloanei de sânge, semnalul Doppler
reprezentând o medie a acestora.

a
c

b
Figura nr. 92. Aspectul semnalului Doppler înregistrat în mod normal la
nivelul vaselor de sânge. Unda a este determinată de ejecţia VS; unda b
marchează sfârşitul fazei de ejecţie, când există o uşoară tendinţă de reflux
a sângelui în spre VS; unda c este determinată de elasticitatea arterială
care determină o accelerare diastolică a coloanei de sânge.
108 Lucrări practice de fiziologie

► Patologia circulaţiei la nivelul vaselor de sânge cuprinde două entităţi: stenoza şi


obstrucţia.
– stenoza reprezintă îngustarea calibrului vascular. Consecinţele
hemodinamice se pot localiza la locul stenozei şi/sau distal de aceasta.
- local se produce creşterea vitezei de circulaţie, care atunci când
depăşeşte numărul lui Reynolds produce turbulenţă; turbulenţa poate fi produsă şi de
neregularităţi ale peretelui vascular.
- distal de stenoză se produce scăderea amplitudinii semnalului
Doppler şi accentuarea undei negative protodiastolice.

– obstrucţia reprezintă întreruperea circulaţiei într-un anumit teritoriu


vascular. La nivelul obstrucţiei, semnalul Doppler este absent, iar distal de acesta el
poate apare cu o amplitudine scăzută datorită existenţei circulaţiei colaterale.

a
a

b b
Figura nr. 93. Aspectul semnalului Doppler înregistrat proximal şi distal de o
stenoză vasculară. Se remarcă scăderea amplitudinii semnalului şi
accentuarea undei negative protodiastolice (b).

EXAMENUL DOPPLER AL CORDULUI

► Se face în sistem Doppler pulsatil (PWD), concomitent cu examinarea 2D-ECO;


sistemul Doppler continuu este folosit atunci când este necesară măsurarea unor
viteze mari, cum sunt cele care apar în cazul stenozelor valvulare.

► Aspectul normal al semnalului Doppler obţinut depinde de sediul eşantionului de


volum (Figura nr. 94).

Pe baza vitezelor măsurate se pot calcula, luând în considerare legile hemodinamicii,


o serie de parametrii ai circulaţiei sângelui în cavităţile inimii. Modelele matematice
folosite în acest scop sunt într-o continuă perfecţionare, permiţând aprecierea
presiunilor din cavităţile inimii şi vasele mari, a gradientelor presionale transvalvulare,
a ariei orificiilor valvulare, precum şi a unor indici de performantă cardiacă (volum
bătaie, fracţie de ejecţie, debit cardiac). De asemenea, în situaţii patologie, poate fi
apreciată cantitativ severitatea regurgitărilor în insuficienţele valvulare şi valoarea
şunturilor între inima stângă şi dreaptă în cazul unor malformaţii cardiace.

Compararea rezultatelor obţinute prin această tehnică cu cele obţinute în mod direct,
prin cateterismul cardiac au arătat o bună corelaţie.
Ecografia Doppler 109

Figura nr. 94. Aspectul semnalului Doppler pentru diverse poziţii ale
eşantionului de volum. 1. VS-camera de intrare; 2. AS; 3. VS-camera de
ejecţie; 4. Aorta ascendentă. Viteza maximă normală este de 90 cm/sec
pentru poziţia 1, 60 cm/sec pentru poziţia 2 şi de 130 cm/sec pentru poziţiile
3 şi 4.

ECOGRAFIA DOPPLER COLOR

Progresele rapide realizate în tehnologia aparatelor de explorare cu ultrasunete, au


făcut posibil ca, prin prelucrarea semnalelor cu ajutorul microprocesoarelor, să se
realizeze imagini color ale curgerii sângelui.

Afişarea semnalului se face în timp real şi este codificată în două culori primare:
roşu, pentru fluxul sanguin care vine spre transductor şi albastru, pentru fluxul
sanguin care se depărtează de transductor. Se utilizează o scară semi-cantitativă cu
16-32 de trepte; dacă viteza creşte, culoarea roşie sau albastră devine mai
strălucitoare, iar dacă scade, culoarea devine tot mai închisă.

La ora actuală, examenul Doppler color este utilizat pentru aprecierea calitativă şi
cantitativă, cu deosebită acurateţe, a regurgitărilor valvulare, a şunturilor intra-
cardiace, a curgerii sângelui în vasele mari, etc.

Răspundeţi la întrebările din Fişa de lucru!

S-ar putea să vă placă și