Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca

Centrul de Formare Continuă, Învăţământ la Distanţă şi Frecvenţă Redusă

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI

SPECIALIZAREA PSIHOPEDAGOGIE SPECIALĂ

Suport de curs

PRACTICĂ DE SPECIALITATE
GHID DE PRACTICĂ

Dr. Anca Maier

Cluj-Napoca, 2017
 GHID DE PRACTICA
I. Informatii generale: Date de identificare a cursului

Date de contact ale titularului de curs
Nume : lector asociat dr. Anca Maier
Birou: Str. Sindicatelor nr.7
Telefon: +40-264-598.814 int.6100
Fax: +40-264-598.814
E-mail: maier.anca@yahoo.com
Consultaţii:
luni: 18-20
Recomandări:
Date de identificare curs si contact tutori
Numele cursului: Practica de specialitate
Codul cursului: PLR 2305
Anul II, semestrul 3
Tipul cursului: optional
Pagina web a cursului:
Tutor: Lector asociat dr. Anca Maier
Adresa email: maier.anca@yahoo.com

1.2. Condiţionări şi cunoştinţe prerechizite

Nu există condiţionări pentru înscrierea la acest curs. Este recomandată parcurgerea temelor din
cadrul disciplinelor prevazute in anul I de studiu. În totalitatea lor, aceste cunoştinţe prerechizite
vor fi utile pentru achizitionarea cunoştintelor şi pentru elaborarea lucrărilor de evaluare ce
încheie fiecare modul, respectiv în promovarea examenului de evaluare finală.

1.3.Descrierea cursului
Prin intermediul acestui caiet vă propunem să parcurgeţi paşii învăţării experienţiale, conform
modelului ciclului învăţării (Kolb, 1984). Practica de specialitate vă va oferi experienţa concretă,
pe care vă propunem să o valorificaţi în activităţi de observaţie reflexivă, conceptualizare şi
experimentare activă. Potrivit lui David Kolb (1984), învățarea este un proces continuu: pe baza
experienței, se asigură materialul necesar pentru observare și reflecție, procese în urma cărora,
indivizii își elaborează propriile teorii cu privire la fenomenul observat. Teoriile astfel obținute
vor fi supuse testării, pentru ajustare. Ciclul învățării nu se oprește aici, deoarece o dată cu
testarea, individul se expune unei noi situații de experiență concretă asupra căreia va reflecta și
pornind de la care își va ajusta teoriile.
Fig. 1. Ciclul învățării experiențiale (Kolb, 1984)
Practica de specialitate are menirea să vă ghideze în alegerea și parcurgerea experiențelor
concrete cu rol formativ, în vreme ce caietul de practică vă va ghida mai cu seamă pașii următori
ai ciclului de învățare pe baza experienței. Vă facem recomandarea să parcurgeți fiecare dintre
sarcinile propuse prin intermediul acestui caiet. Sarcinile formulate vizează competențele
profesionale și cele transversale ale domeniului Psihopedagogie specială.
C1. Evaluarea psihopedagogică sistematică a copiilor/ adolescenților și adulților cu
diferite dizabilități, tulburări ale limbajului, tulburări de învățare și de comportament.
C2. Interpretarea şi utilizarea rezultatelor evaluărilor psihopedagogice ale copiilor/
adolescenților și adulților cu diferite dizabilități, dar și a comportamentului acestora în
diferite situații de dezvoltare, învățare și de viață.
C3. Elaborarea unui curriculum adaptat nivelului de dezvoltare, de vârstă, etnic și
cultural, precum și potențialului de învățare al copilului de vârstă antepreșcolară, școlară,
studentului și adultului cu nevoi speciale.
C4. Elaborarea, aplicarea, monitorizarea și evaluarea proiectelor de intervenție
personalizată și/ sau a proiectelor de educație personalizată pentru copilul de vârstă
antepreșcolară, școlară, studentul și adultul cu dizabilități, dificultăți de învățare, tulburări
ale limbajului și comunicării, tulburări de comportament.
 C5. Utilizarea şi adaptarea tehnologiilor de acces pe baza principiilor design-ului
universal în programele de învățare și reabilitare pentru copiii de vârstă antepreșcolară,
preșcolară și școlară, studenți și adulți cu dizabilități.
C6. Proiectarea şi realizarea de activităţi de învăţare itinerantă, individualizată, şi de
consiliere psihopedagogică care să permită performanţa în toate ariile de conţinut,
facilitând integrarea într-o varietate de medii şi contexte a copiilor de vârstă
antepreşcolară şi şcolară, a elevilor, studenţilor şi adulţilor cu dizabilităţi, consiliere
psihopedagogică pentru familii care au persoane cu dizabilităţi.

Pentru o mai bună planificare a parcursului de formare inițială în domeniul Psihopedagogie

specială, studenții ar trebui să consulte obiectivele vizate prin intermediul Practicii de
specialitate.
Obiective generale vizate prin intermediul disciplinei Practică de specialitate:
 Familiarizarea cu screeningul si identificarea copiilor din invatamantul de masa care
prezinta intarzieri in dezvoltare sau dificultati de invatare.

 Familiarizarea cu eligibilitatea unui diagnostic: determinarea prezentei unei deficiente care

il incadreaza ca elev cu nevoi educationale speciale, precum si diagnosticarea naturii
specifice a problemelor sau dizabilitatii copilului.

 Familiarizarea cu strategiile puse in lucru de Comisia de Evaluare Complexa in vederea

plasarii intr-o anumita forma de invatamant a copilului cu dizabilitate.

 Familiarizarea cu planificarea instructiv-educativa si corectiv-compensatorie

 Analiza și aplicarea unor metode și tehnici de cunoaștere a particularităților

psihopedagogice ale copilului și tânărului cu nevoi educaționale speciale.
 Obiective specifice :

 Studentii vor urmări o serie de indicatori în timpul practicii la următoarele nivele:

o Copil: caracteristicile acestuia, informații cu privire la procesul de dezvoltare a

acestuia, adaptabilitatea la activitățile educative și corectiv-compensatorii;

o Învățare: familiarizarea și exersarea demersurilor educative și terapeutice cele mai

eficiente pentru identificarea nevoilor de învățare ale elevilor cu diverse
dizabilități, adaptarea procesului de învățare și formarea deprinderilor
instrumentale, modul de utilizare a metodelor și tehnicilor specifice pentru
promovarea învățării la copiii cu diferite categorii de dizabilitate;

o Predare: planificarea, realizarea și evaluarea planurilor de intervenție personalizată,

a proiectelor de lecție;

o Curriculum: modalitățile variate de cunoaștere, înțelegere, realizare, investigare,

adaptare și structurare a resurselor educaționale în raport cu nevoile copilului cu
dizabilități, precum și reflectarea acestora în predare.

Dincolo de aceste obiective propuse prin intermediul cursului de Practică, vă invităm să

consultați și standarde profesionale conturate de către organizații profesionale internaționale, ca
discurs dominant al ajustării practicilor din domeniul Psihopedagogiei speciale : Standardele
Council for Exceptional Children pentru activitatea profesională a specialiștilor din educația
specială (CEC, 2003). Competențele vizate și, specific obiectivele din cadrul practicii de
specialitate descriu și detaliază competențele solicitate de profesiile din domeniu. În scop
orientativ, vă oferim o diagramă cu constelația profesională a domeniului, cu mențiunea că nu
este exhaustivă:
Fig. 2. Constelația profesională pentru licențiații în Psihopedagogie specială.

Astfel, aveți la dispoziție câteva elemente care pot să vă ghideze în conturarea unui plan de
dezvoltare profesională, astfel încât să valorificați maximal experiența practică.
Aplicatie:

Reflectați:
1. Care este etapa în care mă aflu acum, din parcursul fomării mele profesionale?
2. Unde anume îmi doresc să ajung ?
3. Care sunt pașii necesari pentru a-mi atinge scopul?
4. Ce obstacole aș putea întâmpina pe parcurs?
5. Ce resurse sunt sau ar trebui create pentru a putea depăși aceste obstacole ?
6. Care sunt criteriile de evaluare a reușitei atingerii scopului ?

1.4. Organizarea temelor în cadrul cursului

Cursul este structurat pe module de învăţare, existând patru module în cadrul cărora sunt abordate
diferite teme care prezintă informaţii privind problematica practicii de specialitate. Astfel sunt
prezentate informaţii privind modalitățile de cunoaștere psihopedagogică a elevului cu nevoi
speciale, cunoașterea și utilizarea documentelor școlare care susțin derularea activităților
didactice, modalități de proiectare didactică a activității educative din învățământul special și
integrat, elaborarea planului de interventie personalizat în contextul muncii cu persoane cu
dizabilități. Nivelul de înţelegere şi utilitatea informatiilor prezentate în fiecare modul vor fi
optimizate, dacă în timpul parcurgerii suportului de curs, vor fi consultate sursele bibliografice
recomandate.

1.5. Formatul şi tipul activităţilor implicate de curs

Suportul de curs este structurat pe module, iar parcurgerea acestora va presupune muncă
individuală, dar şi întâlniri faţă în faţă (activităţi asistate şi consultaţii). Consultaţiile, inclusiv
prin e-mail sau accesarea platformei ID, trimis tutorilor sau responsabilului de curs, pentru care
prezenţa este facultativă, reprezintă un sprijin direct acordat din partea titularului si a tutorilor. Pe
durata acestora vom recurge la prezentări ale informatiilor aferente fiecarui modul dar mai cu
seama vor fi oferite, folosind mijloace auditive şi vizuale, explicaţii alternative, răspunsuri directe
la întrebările pe care ni le veţi adresa. În ceea ce priveşte activitatea individuală, aceasta o veţi
gestiona dumneavoastra si se va concretiza in parcurgerea tuturor materialelor bibliografice
obligatorii, rezolvarea lucrarilor de verificare si a proiectului de semestru. Reperele de timp si
implicit perioadele de rezolvare ale fiecărei activităţi (lucrări de verificare, proiect etc) sunt
monitorizate prin intermediul calendarului disciplinei. Modalitatea de notare şi, respectiv,
ponderea acestor activităţi obligatorii, în nota finală sunt precizate în secţiunea politica de
evaluare şi notare precum şi în cadrul fiecărui modul. Pe scurt, având în vedere particularităţile
învăţământului la distanţă dar şi reglementările interne ale CFCID al UBB parcurgerea şi
promovarea acestei discipline presupune antrenarea studenţilor în următoarele tipuri de activităţi:
a. consultaţii – pe parcursul semestrului vor fi organizate două întâlniri de consultaţii faţă în faţă;
prezenţa la aceste întâlniri este facultativă;
b. realizarea unui proiect de semestru cu o temă şi un set de sarcini anunţate cu cel puţin 30
de zile înaintea datei de depunere a acesteia.
c. cinci lucrări de evaluare care vor fi rezolvate şi, respectiv trimise tutorilor în conformitate cu
precizările din calendarul disciplinei.
d. forumul de discuţii – acesta va fi monitorizat de echipa de tutori şi supervizat de titularul
disciplinei.
1.6. Materiale bibliografice
La finele suportului de curs sunt precizate referinţele biblografice. Acestea au fost astfel stabilite
încât să ofere posibilitatea adâncirii nivelului de analiză. Printre sursele bibliografice importante
pentru formarea profesorilor se numara Bocos, M, Jucan, D. (2008) Teoria si metodologia
instruirii. Teoria si metodologia evaluarii. Repere si instrumente didactice pentru formarea
profesorilor, Editura Paralela 45 : Pitesti, Ghergut, A. (2007) Sinteze de psihopedagogie
speciala. Ghid pentru concursuri si examene de obtinere a gradelor didactice, Editura Polirom:
Iasi si de asemenea Rosan, A. (2006). Invatam impreuna. Repere metodologice in educatia
incluziva, Alma Mater, Cluj-Napoca. Acestora li se adaugă o serie de referinţe utile îndeosebi
atunci când aveţi nevoie de informaţii privind principalele abordări şi strategii educaţionale.
Lucrările menţionate la bibliografia obligatorie se regăsesc şi pot fi împrumutate de la Biblioteca
Facultăţii de Psihologie din cadrul Bibliotecii Centrale „Lucian Blaga”.

1.7. Materiale şi instrumente necesare pentru curs

Optimizarea secvenţelor de formare reclamă accesul studentilor la următoarele resurse:
- calculator conectat la internet (pentru a putea accesa bazele de date şi resursele electronice
suplimentare dar şi pentru a putea participa la secvenţele de formare interactivă on line)
- imprimantă (pentru tiparirea materialelor suport, a temelor redactate, a studiilor de caz)
- acces la resursele bibliografice (ex: abonament la Biblioteca Centrală „Lucian Blaga”)
- acces la echipamente de fotocopiere

1.8. Calendar al cursului

Pe parcursul semestrului III, în care se studiază disciplina de faţă, sunt programate întâlniri faţă în
faţă (consultaţii) cu toţi studenţii; ele sunt destinate soluţionării, nemediate, a oricăror nelămuriri
privind conţinutul sau a celor privind sarcinile individuale. Pentru prima întâlnire se recomandă
lectura atentă a primelor doua module; la cea de a doua se discută ultimele doua module şi se
realizează o secvenţă recapitulativă pentru pregătirea examenului final. De asemenea în cadrul
celor două întâlniri, studenţii au posibilitatea de solicita titularului şi/sau tutorilor sprijin pentru
rezolvarea anumitor lucrări de verificare sau a proiectului de semestru, în cazul în care prezintă
dificultăţi. Pentru a valorifica maximal timpul alocat celor două întâlniri studenţii sunt atenţionaţi
asupra necesităţii suplimentării lecturii din suportul de curs cu parcurgerea obligatorie a cel puţin
a uneia dintre sursele bibliografice de referinţă. Datele celor doua întâlniri sunt precizate în
calendarul sintetic al disciplinei, vezi anexa A. În acelaşi calendar se regăsesc şi termenele la care
trebuie transmise/depuse lucrările de verificare aferente fiecărui modul precum şi data limita
pentru depunerea proiectului de semestru.

1.9. Politica de evaluare şi notare

Evaluarea finală se va realiza pe bază unui colocviu desfăşurat in sesiunea de la finele
semestrului III. Nota finală se compune din:
a. colocviu în proporţie de 25% (2.5 puncte)
b. portofoliu – 75% (7.5 puncte)
Portofoliu cuprinde teme realizate atât în cadrul întâlnirilor asistative, cât și acasă, care vor fi
transmise tutorelui la termenele precizate în calendarul disciplinei. Instrucţiuni suplimentare
privind modalităţile de elaborare, redactare, dar şi criteriile de notare ale temelor, vă vor fi
furnizate de către titularul de curs sau tutori în cadrul întâlnirilor faţă în faţă.
Pentru predarea temelor se vor respecta cu stricteţe cerinţele formatorilor. Orice abatere de la
acestea aduce după sine penalizari sau pierderea punctajului corespunzator acelei teme. Evaluarea
acestora se va face imediat după preluare, iar afişarea pe site a notelor acordate se va realiza la cel
mult 2 săptămâni de la data depunerii/primirii lucrării. Dacă studentul consideră că activitatea sa
a fost subapreciată de către evaluatori atunci poate solicita feedback suplimentar prin contactarea
titularului sau a tutorilor prin email.

1.10. Elemente de deontologie academică

Se vor avea în vedere următoarele detalii de natură organizatorică:
- Orice material elaborat de catre studenţi pe parcursul activităţilor va face dovada originalităţii.
Studenţii ale căror lucrări se dovedesc a fi plagiate nu vor fi acceptaţi la examinarea finală.
- Orice tentativă de fraudă sau fraudă depistată va fi sancţionată prin acordarea notei minime sau,
în anumite condţtii, prin exmatriculare.
- Rezultatele finale vor fi puse la dispoziţia studentilor prin afişaj electronic.
- Contestaţiile pot fi adresate în maxim 24 de ore de la afişarea rezultatelor iar soluţionarea lor nu
va depăşi 48 de ore de la momentul depunerii.
1.11. Studenţi cu dizabilităţi:
Titularul cursului si echipa de tutori îşi exprima disponibilitatea, în limita constrângerilor tehnice
si de timp, de a adapta conţinutul şi metodelor de transmitere a informaţiilor precum şi
modalităţile de evaluare (examen oral, examen on line etc) în funcţie de tipul dizabilităţii
cursantului. Altfel spus, avem în vedere, ca o prioritate, facilitarea accesului egal al tuturor
cursanţilor la activităţile didactice si de evaluare.

1.12. Strategii de studiu recomandate:

Date fiind caracteristicile învăţământului la distanţă, se recomandă studenţilor o planificare
riguroasă a secvenţelor de studiu individual, coroborată cu secvenţe de dialog, mediate de reţeaua
net, cu tutorii si respectiv titularul de disciplina. Lectura fiecărui modul şi rezolvarea la timp a
lucrărilor de evaluare garantează nivele înalte de înţelegere a conţinutului tematic şi totodată
sporesc şansele promovării cu succes a acestei discipline.
 TEMA 1
Cunoaşterea particularităților psihopedagogice ale elevului cu nevoi speciale

Obiective:
- Familiarizarea cu principalele modalităţi de cunoaştere
psihopedagogică a elevului cu nevoi speciale
- Aplicarea unor metode și tehnici de cunoaştere a elevului cu nevoi
speciale prin intermediul activităţilor de practică (metode accesibile
profesorului psihopedagog)

Atât procesul didactic, cât şi cel terapeutic constituie procese care debutează cu o
cunoaştere temeinică a persoanei, grupului asupra căruia se va interveni. Astfel, se impune cu
necesitate cunoaşterea elevului cu nevoi speciale, atât din punct de vedere psihologic
(considerând factorii psihologici care influenţează învăţarea şi dezvoltarea), cât şi din punct de
vedere educaţional, sub aspectul factorilor pedagogici ce susţin învăţarea, sub aspectul nivelului
de cunoştinţe, priceperi şi deprinderi de care dispune acesta. Cadrul didactic are la îndemână o
gamă largă de modalităţi prin care poate ajunge la această cunoaştere.
Elevul se prezintă în instituţia şcolară dispunând de un dosar care cuprinde datele
demografice, traseul educaţional parcurs, evaluări anterioare etc. Studierea acestui dosar
constituie un bun punct de pornire. Această modalitate face parte din categoria mai largă a
metodelor biografice. Pe baza acestei metode se pot culege date cu privire la mediul socio-
economic de proveniență al elevului, domeniile de interes, atitudinile elevului, nivelul de
pregătire școlară etc. Analiza documentelor şcolare poate indica nu atât traseul educaţional, cât
nivelul cunoştinţelor la care se situează elevul în raport cu colegii de clasă, preferinţele pentru
anumite obiecte de studiu, evoluţia pe ciclu de şcolarizare etc.
Totuşi, o cunoaştere temeinică a nevoilor psihologice şi educaţionale ale elevului va
presupune punerea în lucru a unor modalităţi în care va trebui să interacţionaţi cu elevul, părinţii,
profesorii acestuia sau care să vă prezinte un proces de interes în dinamică. Alegerea judicioasă a
acestor modalităţi va economisi timp, dar va facilita această cunoaştere. Alegerea este efectuată
nu numai ţinându-se cont de criteriul timp, dar şi de vârsta cronologică a subiectului, de
posibilităţile proprii de a utiliza unele dintre aceste instrumente.
Una dintre modalităţile aflate la îndemâna profesorului psihopedagog este metoda
observaţiei. Această metodă, accesibilă cadrului didactic poate fi utilizată atât pentru
identificarea unor particularități psihologice, cât și pentru identificarea particularităților
educaționale. Marele avantaj este că metoda furnizează informații nu doar despre elev, dar
despre mediul școlar (mediul fizic, mediul formativ și mediul social al clasei), despre relaționarea
elevului cu colegii de clasă și cadrul didactic de la clasă etc. Mai mult, observația poate furniza
informații cu privire la diferitele etape în care se găsește elevul cu nevoi speciale, aflat în
procesul de intervenție, de la depistare, identificare și până la evaluarea planului de intervenție
personalizat. Observaţia poate fi liberă sau structurată cu ajutorul unor grile care să va permită să
identificaţi frecvenţa, durata, prezenţa anumitor comportamente. Descrierea acestor metode nu
face obiectul caietului de faţă (pentru a intra în detalii cu privire la această metodă, vezi Cohen și
Spenciner, 2002; Iluț, 1998) .

Aplicație:

 Activitate în diade. Efectuaţi o observaţie liberă asupra unui elev din clasa la care
sunteţi în practică. Confruntaţi observaţiile cu cele ale colegului de practică.
Reflectați asupra similarității celor două observații libere, asupra factorilor care
ar fi putut să influențeze cele două colecții de date.

O bună observație, dincolo de abilitățile celui care o realizează și de tipul fenomenului studiat,
depinde și de o bună planificare. De puține ori vom găsi o grilă care să corespundă nevoilor
noastre de cunoaștere. Astfel, vă propunem un bun exercițiu de realizare a unui astfel de plan de
observație.
a. Identificarea scopului pentru care efectuați observația. Ce tipuri de informații doriți să
obțineți în legătură cu elevul sau cu mediul în care acesta funcționează?
b. Definiți obiectul observației în termeni comportamentali, observabili și măsurabili.
 c. Clarificați-vă unde se vor efectua aceste observații și ce veți înregistra (prezența, durată,
frecvența unui anumit comportament etc.).
d. Coroborați datele obținute prin observație cu cele culese prin intermediul altor metode.
Pentru a ilustra modul concret de utilizare a metodei observației structurate pe baza unei grile de
observație, am selectat o grilă care permite analiza comunicării în timpul jocului la elevii cu
deficiență de auz. Grila a fost realizată pe baza îmbinării și îmbunătățirii a două grile, cea de
analiză a funcțiilor pragmatice ale actelor comunicative (Greenburg, 1980) și „Profilul de
comunicare funțională” (Calvert și Murray, 1985) (după Anca și Bodea, 2007). Grila de
observație ia astfel forma unui tabel de contingență, în care pe abscisă se situeză tipul actului
comunicativ, iar pe ordonată, funcțiile pragmatice ale acestuia.

Aplicație:

 Efectuați o observație asupra mediului fizic, formativ și social al clasei de elevi

din care face parte elevul cu nevoi educaționale speciale. Realizați un plan al
observației pe care urmează să o efectuați: ex. Pentru observarea mediului
instructiv- educativ: metode și mijloace utilizate, gradul de adecvare al acestora
în raport cu nevoile educaționale ale elevului, activitățile de învățare propuse,
tipurile de modificări introduse, metodele de evaluare utilizate etc.

Desprinsă din metoda observaţiei, este şi o metodă behavioristă pe care o veţi putea pune
în lucru de-a lungul anilor de activitate didactică, anume analiza funcţională de comportament.
Aşa cum transpare încă din denumire, este e metodă prin care analizăm un comportament sub
aspectul funcţiilor pe care acesta le atinge. Metoda porneşte de la premisa că un comportament
poate fi determinat să apară de anumite antecedente şi este întărit prin consecinţele sale. Metoda
propune analiza minuţioasă a antecedentelor şi a consecinţelor respectivului comportament.
O altă categorie mare de metode de care dispunem este cea a metodelor verbale de
culegere de informații: convorbirea (inclusiv tehnica anamnestică) și interviul. Pentru a
aprofunda cunoştinţele legate de metoda interviului, vezi Cohen și Spenciner, 2002,Iluț, 1998.
 Analiza produselor activității este o altă metodă la care aveți acces, metodă care vă poate
aduce informații utile, mai cu seamă cu privire la aptitudinile elevului, dar și la interesele acestuia
(Gherguț, 2005). Aceste informații pot fi utilizate pentru orientarea școlară și profesională, dar și
pentru a ghida alegerea judicioasă a strategiilor de intervenție.
Componenta de cunoaştere a particularităţilor educaţionale vizează nivelul de cunoştinţe
al copilului, gradul lor de asimilare şi corelează aceste informaţii cu potenţialul aptitudinal şi
nivelul intelectual al copilului, decelate prin procesul de cunoaştere a praticularităţilor
psihologice. Desigur, va evidenţia cerinţele educative speciale ale copilului. Parte din metodele
prezentate mai sus nu sunt specifice cunoaşterii psihologice, pot fi folosite şi în evaluarea
educaţională a elevului. Specifice vor fi testele de cunoştinţe, atât cele standardizate, cât şi cele
informale, propuse de către cadrul didactic de la clasă.

Aplicatie:

 Completați fișa de caracterizare psihopedagogică pentru un elev din instituția

unde vă desfășurați practica, utilizând cât mai multe metode de culegere de
informțtii. Oferiţi indicatori comportamentali pentru cât mai multe dintre
procesele cognitive.
CARACTERIZARE PSIHOPEDAGOGICĂ

Numele şi prenumele ……………………………………………….

Data naşterii …………………………………………………..
Clasa ……………

I.CARACTERISTICI ALE FUNCŢIONĂRII PSIHOMOTORII ŞI COGNITIVE

1. ATENŢIA
Nivelul calităţilor Slabă Mediocră Bună Foarte bună
atenţiei
Stabilitate
Grad de concentrare
Distributivitate
Mobilitate

HIPERACTIVITATE CU DEFICIT DE ATENŢIE: Da Nu

(A.D.H.D.)
2. PSIHOMOTRICITATEA

Slab dezvoltată Mediocră Normală/bună

Motricitate globală
Motricitate fină
Funcţie perceptiv-motorie
Organizare spaţio-temporală
Organizarea şi structurarea
spaţiului grafic

Instabilitate/agitaţie psihomotorie: Da Nu

3. STIL PERCEPTIV: pripit-impulsiv lent-inert echilibrat

 Analiza perceptivă: haotică relativ nesistematică sistematică

4. MEMORIA
slabă mediocră bună foarte bună
Memoria de lungă
durată
Memoria de lucru
Memoria mecanică
Memoria logică

5.LIMBAJUL VERBAL:
Volumul vocabularului: foarte sărac □ sărac □ mediocru □ bogat □
Pronunţia: dislalie simplă □ dislalie polimorfă □ pronunţie corectă □
Exprimare verbală: greoaie/lentă □ bâlbâială □ incorectă gramatical □
fluentă şi corectă gramatical □
6. SCRIS - CITITUL: în curs de structurare □
Lectura: corectă/fluentă □ lentă, cu poticniri □ dislexie □ alexie □
Scrierea: corectă □ disgrafie □ disortografie □ agrafie □
Competenţe matematice: în curs de structurare □ discalculie □ acalculie □

7. GÂNDIREA
a) Nivelul de dezvoltare al operaţiilor gândirii:

Foarte bună bună slabă

Analiza
Sinteza
Comparatia
Generalizarea
Clasificarea

II. MOTIVAŢIA PENTRU ACTIVITĂŢILE ŞCOLARE:

- foarte scăzută □ scăzută □ adecvată □ crescută □
- extrinsecă □ predominant extrinsecă □ predominant intrinsecă □
III.REZULTATE LA ÎNVĂŢATURĂ:
foarte slabe □ slabe □ mediocre □ bune □ foarte bune □

IV. AFECTIVITATEA:
Echilibru emoţional
Imaturitate afectivă (inhibiţie, opoziţie, încăpăţânare, dezinteres, timiditate, fuga de
responsabilitate, lipsa iniţiativei şi a actelor de decizie)
Labilitate afectivă ________________________________________________________
Anxietate □ Agresivitate emoţional-verbală □ Agresivitate manifestă □
Alte observaţii :__________________________________________________________
Rezistenţa la frustrare: foarte scăzută □ scăzută □ mare □

V. TEMPERAMENTUL:
□ coleric- puternic exteriorizat, impulsiv, nestăpânit, inegal, iritabil, uneori agresiv, activ,
rezistent la solicitări, cu tendinţe de dominare a altora;
□ sanguin-exteriorizat, energic, vioi, mobil, echilibrat, uşor adaptabil, vorbăreţ, guraliv,
nestatornic;
□ flegmatic - calm, controlat, reţinut, lent, uneori nepăsător, mai greu adaptabil, rezistent la
solicitări repetitive;
□ melancolic -hipersensibil, interiorizat, retras, nesigur, anxios;
□ tip combinat;

VI. CAPACITATEA DE AUTOREGLARE: foarte redusă □ redusă □ dezvoltată □

VII. MECANISME DE COPING: confruntative □ evitative □

VIII. STIMA DE SINE: foarte scăzută □ scăzută □ medie □ crescută □

IX. SOCIABILITATE : foarte scăzută □ scăzută □ medie □ crescută □

X. CONDUITA ELEVULUI LA LECŢIE ŞI ÎN CLASĂ :

1. Conduita la lecţie:
 atent, participă activ, cu interes;
 atenţia şi interesul inegale, fluctuante;
 de obicei pasiv, aşteaptă să fie solicitat;
 prezent numai fizic, cu frecvente distrageri
 învaţă în salturi, numai pentru a obţine nota de trecere
2. Purtarea în general:
 bună , fara tulburari de comportament;
 cu abateri comportamentale relativ frecvente, dar nu grave;
 abateri comportamentale grave, devianţă.
3. Stilul de muncă:
□ organizat
□ inegal, cu fluctuaţii în salturi
□ neglijent, copiază temele de la alţii
□ mari lacune în cunoştinţe, rămâneri în urmă la învăţătură şi la alte activităţi

XI. CONDUITA ÎN GRUP, INTEGRAREA SOCIALĂ A ELEVULUI :

 mai mult retras, rezervat, izolat, puţin comunicativ;
 participă la activitatea de grup numai dacă este solicitat;
 este în contact cu grupul, se integrează, dar preferă sarcinile executive;
 caută activ contactul cu grupul,sociabil, comunicativ,
 sociabil, comunicativ, cu iniţiativă, bun organizator al grupului.

XII. RECOMANDĂRI EDUCATIVE:

-necesita frecventarea programului de sprijin

 Da
 Nu

-terapie logopedică

Altele:________________________________________________________________

Profesor evaluator .......................

Profesor evaluator ......................
 TEMA 2:
Cunoașterea și utilizarea documentelor școlare care susțin derularea activităților didactice

Obiective:
- familiarizarea cu principalele documente școlare atât cele stabilite la
nivel național, cât și cele elaborate de către profesor
-utilizarea documentelor școlare în activitatea didactică
-familiarizarea cu principalele modalități de adaptare curriculară

Există numeroase documente școlare care susțin derularea activităților didactice, care trebuie
cunoscute foarte bine de profesor. Unele dintre ele sunt stabilite la nivel național (programa
școlară, planul cadru) și le regăsim pe site-ul ministerului (www.edu.ro), iar altele sunt elaborate
de profesor după studiul aprofundat al programei școlare, planului cadru, manualelor și
identificarea nevoilor elevilor din clasă (curriculum adaptat, planificarea anuală, planificarea
calendaristică).
Planul cadru este un document oficial care reglementează modul de alocare al resurselor de
timp în raport cu ciclul de școlarizare și disciplinele prevăzute în planul de învățământ.
Programa școlară (anexă), întâlnită și sub denumirea de curriculum școlar e un document
stabilit la nivel național și reprezintă elementul central în realizarea proiectării didactice, nefiind
privite ca ansambluri de conținuturi care ar limita libertatea profesorului, ci ca instrumente de
lucru (apud Bocos, 2008). Ele cuprind câteva elemente foarte importante, printre care amintim:
- 4-5 obiective cadru, și fiecăruia îi sunt asociate 4-7 obiective de referință, care se ating cu
ajutorul conținuturilor prezentate în ultima parte a programei (cu obiective cadru și
obiective de referință se operează în clasele primare)

- pentru clasele gimnaziale și de liceu, se operează cu termenii de competențe generale și

competențe specifice

- activități de învățare, cu caracter orientativ, pentru care poate opta profesorul, sau poate
opta pentru altele, adecvate condițiilor educaționale din clasa cu care lucrează
 - sugestii metodologice, care au rolul de a sprijini proiectarea și realizarea demersului
didactic. Ele se referă la resursele metodologice, materiale și strategiile de evaluare.
Specifică domeniului educației speciale este existența programelor școlare speciale pentru
elevi cu anumite categorii de disabilități și de diferite grade (vezi anexa).

Curriculumul diferențiat este un document școlar elaborat de către profesor și se referă la

modalitățile de selectare și organizare a conținuturilor, metodelor de predare-învățare, metodelor
și tehnicilor de evaluare, standardelor de performanță, mediului psihologic de învățare, în scopul
diferențierii experiențelor de învățare și de adaptare a procesului instructiv-educativ la
posibilitățile aptitudinale și de înțelegere, la nivelul intereselor și cerințelor educaționale, la
ritmul și la stilul de învățare al elevului. Această diferențiere are în vedere specificul potențialului
aptitudinal, dominantele personalității și capacitatea de înțelegere și prelucrare a informațiilor,
cunoștințelor dobândite de elev în cadrul procesului instructiv-educativ (apud Gherguț, 2007).
Curriculumul adaptat (anexa) este în strânsă legatură cu noțiunea de curriculum diferențiat,
diferențierea presupunând implicit și o adaptare a conținuturilor, a metodelor și mijloacelor
didactice, în conformitate cu nevoile educaționale speciale ale copiilor. Cei doi termeni sunt
oarecum sinonimi, în sensul că nu poate exista diferențiere fără adaptare, la fel cum nu poate
exista adaptare fără diferențiere. Noțiunea de curriculum adaptat apare mai mult în contextul
educației integrate, unde adaptarea conținuturilor la o categorie anume de elevi cu cerințe
educative speciale are în vedere atât volumul de cunoștințe, cât și particularitățile tipului
respectiv de deficiență.
Adaptarea curriculumului se poate realiza prin:
- extensiune, în cazul elevilor cu deficiențe vizuale sau fizice, a căror potențial intelectual
nu e afectat, prin introducerea unor activități suplimentare de comunicare, orientare
spațială, activități de socializare și integrare în comunitate

- selectarea unor conținuturi din curriculum general / programa școlilor de masă, care
corespund nivelului de înțelegere al copiilor cu nevoi speciale și renunțarea la cele cu un
grad de complexitate ridicat

- accesibilizarea și diversificarea componentelor curriculumului general prin introducerea

elevilor cu nevoi educaționale speciale într-o varietate de activități individuale
 compensatorii, terapeutice, recuperatorii și asigurarea participarii lor în mod eficient la
activitățile desfășurate în învățământul obișnuit

- utilizarea unor metode și mijloace didactice preponderent intuitive care să ajute elevul să
înțeleagă conținurile predate la clasă

- utilizarea unor metode de evaluare prin care să se evidențieze evoluția și performanțele

elevilor mai ales în plan aplicativ (gradul de valorificare a potențialului aptitudinal în
rezolvarea unor probleme de viață)

Curriculum adaptat
Școala:
Disciplina: Matematică
Clasa: a II-a
Profesor:
Obiectiv general (preluat din programa școlară)
Nr. Obiective de Metode si mijloace didactice Peri- Observații
crt. referință oada
-se -se selectează din  se indica adaptările curriculare
mențio programa școlara propuse pentru atingerea obiectivului
neaza acele obiective de de referință selectat
nr. ob referință care
din corespund nevoilor
progra educaționale ale
mă elevilor

Planificarea anuală și cea calendaristică (anexă) sunt documente școlare elaborate de către
profesor la începerea anului școlar, vizate de direcțiunea școlii. Elaborarea acestor documente
presupune parcurgerea mai multor etape:
- stabilirea asocierii între obiectivele de referință / competențe specifice și conținurile prin
care se ating acestea

- împărțirea conținuturilor instructiv-educative în unități de învățare

 - stabilirea succesiunii de parcurgere a unităților de învățare și detalierea conținuturilor
tematice ale fiecărei unități în raport cu obiectivele de referință / competențe specifice
care se propun a fi atinse

- verificarea concordanței dintre traseul educațional propus de profesor și oferta de resurse

educaționale materiale de care dispune (manuale, ghiduri, îndrumătoare)

- alocarea resurselor de timp considerate necesare pentru fiecare unitate de învățare, în

concordanță cu obiectivele de referință / competențele specifice vizate

Întreaga planificare calendaristică are o valoare orientativă, eventualele modificări care pot
interveni pe parcursul anului școlar putând fi menționate la rubrica observații.
Planificarea calendaristică orientativă
Școala:
Disciplina:
Clasa: / nr. de ore pe săpt: / anul:
Profesor:
Unitatea de Obiective de Conținuturi Număr ore Săptămâna Observații
învățare referință alocate
- denumește -sunt -sunt utilizate -se stabilește -se specifică -se trec
sintetic menționate cu formulările de către prof. numeric sau eventualele
conținuturile precizarea din lista de în funcție de calendaristic modificări
cuprinse în numărului pe conținuturi a nivelul clasei survenite în
acea structură care îl au în programei de elevi planificare pe
didactică programă parcursul
anului

Manualul școlar este unul dintre instrumentele de lucru pentru elevi care detaliază
sistematic temele recomandate de programele școlare la fiecare obiect de studiu și pentru fiecare
clasă (Cucoș, 2002). Profesorul psihopedagog trebuie să dobândească competențe în utilizarea a
două categorii de manuale: manualele alternative din învățământul de masă și cele pentru școlile
speciale.
Aplicații:

 Analizați modelul de planificare propus în anexă, identificând elementele sale

componente.
  Reflectați asupra diferențelor dintre un abecedar utilizat în școala de masă și unul
utilizat în școala specială.
 Care este tipul de programă școlară după care se lucrează în instituția in care va
efectuați practica?

 Adăugați în portofoliul personal un model de planificare calendaristică de la una

din școlile unde mergeți în practică.
 Programa școlară la disciplina matematică, clasa I, include obiectivul general -
Cunoașterea și utilizarea conceptelor specifice matematicii, iar ca obiective de
referință, următoarele:
o să înțeleaga sistemul zecimal de formare a numerelor (din zeci și unități),
utilizând obiecte pentru justificări

o să scrie, să citească, să compare și să ordoneze numerele naturale de la 0

la 100

o să efectueze operații de adunare și de scădere, în concentrul 0-30, fără

trecere peste ordin.

Propuneți un model de adaptare curriculară pentru un elev cu dificultăți de învățare la

matematică, integrat în școala de masă. La ce modalitate de adaptare a curriculumului ați
recurs?
 TEMA 3
Modalități de proiectare didactică a activității educative din învățământul special și integrat

Obiective:
-familiarizarea cu etapele proiectării didactice
-proiectarea de activități didactice inclusiv itinerante și individualizate

Proiectarea didactică este un demers care se raportează la trei aspecte importante:

activitatea anterioară secvenței proiectate, activitate supusă unei evaluări diagnostice, de
identificare a aspectelor reușite și a celor mai puțin reusite, în scopul anticipării unor demersuri
didactice ameliorative, situația existentă în momentul proiectării, respectiv resursele psihologice
ale elevilor, cele materiale, caracteristicile mediului de instruire și cerințele impuse de programa
școlară (Bocos, 2008).
Algoritmul după care se proiectează în general o activitate didactică este următorul:
1. stabilirea formei de organizare a activității instructiv-educative, încadrarea acesteia în
unitatea de învățare, și a tipului de lecție (transmitere, recapitulare, verificare a
cunoștințelor). Această etapă presupune analizarea locului și rolului lecției în cadrul
unității de învățare, precum și stabilirea obiectivului fundamental al lecției.
2. stabilirea obiectivelor operaționale, ce se doresc a fi atinse până la sfârșitul lecției,
care să corespundă obiectivelor de referință stabilite de programă
3. selectarea și prelucrarea conținutului științific ținând cont de nivelul general de
pregătire al elevilor, experiența lor anterioară. Scopul prelucrării didactice a
conținutului științific este de a le permite elevilor asimilarea conținutului, dar în
același timp să îi stimuleze pentru studiu intelectual sau practic-aplicativ
4. elaborarea strategiei de instruire și autoinstruire, respectiv tipul de experiență de
învățare în care vor fi angajați elevii (active, interactivă, creatoare, euristică,
problematizantă, experimentală), sistemul metodologic, sistemul mijloacelor de
învățământ și formele de organizare a activității elevilor (activitate frontal,
individuală, pe grupe)
5. stabilirea structurii procesuale a lecției, respectiv a etapelor lecției
 6. stabilirea strategiei de evaluare, respectiv a modalităților, tehnicilor și instrumentelor
de evaluare a cunoștințelor, abilităților elevilor și repartizarea lor în timp, în momente
diferite ale lecției
7. stabilirea strategiei de autoevaluare a elevilor. Aceasta se poate realiza prin
participarea activă la corectarea răspunsurilor colegilor, notarea reciprocă a unui grup
de colegi, fiind foarte importantă argumentarea.

În mod obișnuit o lecție include următoarele etape:

a) momentul organizatoric, în care se pregătesc materialele pentru lecție, se face liniște
în clasă
b) captarea atenției elevilor pentru studiul temei și sensibilizarea lor pentru activitatea
didactică, moment care se poate realiza printr-o ghicitoare, prezentarea unui element
surpriză, etc.
c) verificarea cunoștințelor anterioare fie orală, fie printr-un test scurt de 5-10 minute
d) anunțarea temei și a obiectivelor urmărite
e) dirijarea învățării, sau desfășurarea propriu-zisă a activității didactice
f) fixarea și consolidarea cunoștințelor
g) conexiunea inversă, sau asigurarea feed-back-ului

Proiectul de lecție sau de activitate didactică este un instrument de lucru, un ghid al

profesorului, ce oferă o perspectivă de ansamblu, globală și complexă a lecției. Acesta are un
caracter orientativ, având o structură flexibilă asupra căreia își pune amprenta cadrul didactic și
care poate suferi modificări, în funcție de situațiile neprevăzute care apar pe parcursul orei.

Proiectul de lecție
Data:
Clasa:
Obiectul de învățământ (disciplina):
Subiectul lecției:
Tipul lecției:
Obiective de referință:
Obiective operaționale:
Strategia didactică: Metode:
Mijloace de învățământ:
Forma de organizare a activității elevilor:
Etapele Conținutul activității Activitatea profesorului Activitatea Evaluare
activității elevilor
didactice
-se notează -se notează conținutul -se trece activitatea -se menționează -se notează
fiecare activității didactice profesorului în fiecare activitatea modalitatea
etapă a moment al lecției elevilor de evaluare
lecției a elevilor, și
alte
observații

Aplicații:

 Analizați cele două modele de proiecte de activitate propuse în acest ghid

de practică.
a)Prin ce diferă proiectarea activității de parteneriat profesor de
sprijin-profesorul de la clasă, de cea a activității de cabinet?
b)Care este abordarea pentru care se optează de cele mai multe ori
în cadrul activităților de sprijin individualizat ?
 Identificați și descrieți o metodă didactică specifică unei categorii de elevi
cu disabilități.

 Propuneți un proiect de activitate pentru clasa la care sunteți în practică

în săptămâna 8, la disciplina matematică, subiectul de lecție fiind cel
stabilit în planificarea profesorului de la clasă pentru una din zilele acelei
săptămâni. Țineți cont de specificul tipului de dizabilitate al elevilor din
acea clasă în momentul proiectării didactice.
 Completați fișe de asistență la minim 10 din activitățile didactice /
terapeutice la care ați participat în instituțiile unde ați fost repartizați.
 Proiect de activitate
- parteneriat –

Data: 26.10.2012
Clasa: a II-a B
Grupul țintă: 3 elevi cu nevoi educaționale speciale
Activitatea: Parteneriat
Obiectul de studiu: Matematică
Subiectul activității : Scăderea numerelor naturale formate din zeci și unitati, fara trecere peste
ordin (0 - 100)
Tipul activității: predare
Obiectiv cadru:
 cunoașterea și utilizarea conceptelor specifice matematicii

 dezvoltarea capacităților de explorare/investigare și rezolvare de probleme

 dezvoltarea interesului și a motivației pentru studiul și aplicarea matematicii

în contexte variate
Obiective de referință:
1.2 să scrie, să citească nr. nat. de la 0 la 100
1.3 să efectueze operații de: + si -, cu nr.nat. de la 0 la 100, fără trecere peste
ordin
2.6 să rezolve probleme care presupun 1-2 operații dintre cele învățate
4.1 să manifeste o atitudine pozitivă pentru aflarea rezultatelor unor ex. și
probleme
Obiective operaționale:
- să utilizeze un limbaj matematic adecvat, aplicând algoritmii de calcul învățați
- să efectueze adunări şi scăderi în concentrul 0 -99 fără trecere peste ordin
- să rezolve problema, respectând etapele de rezolvare, pentru a obține soluția corectă
- să respecte regulile jocurilor
- să reacționeze pozitiv dorind să lucreze și să fie apreciați
– să participe cu interes la oră și să colaboreze cu membrii echipei de lucru în rezolvarea
sarcinilor
– să adopte poziția corectă a corpului în timpul scrierii
– să se orienteze în spatiul grafic, coordonând corect mișcările mâinii în vederea scrierii corecte
Strategii didactice:
Metode și procedee didactice: observația, conversaţia, explicația, exercițiul, demonstrația
Mijloace didactice: fișe de lucru, caietul de observații
Forme de organizare a activității: frontală, pe grupe, în perechi
Profesor învățământ primar:
Profesor de sprijin:
 Etapele Conceperea și organizarea activității Activitatea Evaluare
activității Activitatea profesorului Activitatea elevilor
de la clasă profesorului de
sprijin
1.Moment -se pregătesc materialele -ajută, dacă este -elevii îşi
organizatoric necesare orei de cazul, elevii să- pregătesc
matematică și pregătească materialele
-se pregătește colectivul materialele necesare orei
de elevi, se asigură necesare orei de
liniștea matematică
2.Verificarea -se face verificarea -ajută la -corectează -observația
temei cantitativă și calitativă a corectarea temei tema pentru sistematică
temei -notează acasă
observațiile
făcute
3.Captarea -se rezolvă câteva calcule -încurajează -elevii sunt -încurajări
atenției orale pentru a identifica elevii să atenţi şi răspund verbale
literele care formează activeze, să la întrebările
titlul lecției (anexa 1) caute adresate
-fiecărui rezultat îi răspunsurile
corespunde o literă, iar corecte
prin ordonarea lor se
obține cuvântul
SCĂDERE
4.Anunțarea -se anunță titlul lecției -verifică modul -elevii scriu -observația
temei ,,Scăderea numerelor în care elevii au data şi titlul curentă
activității naturale formate din notat data și lecţiei pe caiete
zeci și unități, fără titlul în caiete și
trecere peste ordin”. -- se fac corecturile
se notează pe tablă și în necesare
caiete data și titlul lectiei
5.Desfășurarea -activitate pe grupe: -urmărește ca -efectuează -observația
activității Copiii sunt împărțiți în elevii să nu sarcinile sistematică
grupe de câte 4 elevi. rămână în urmă, corespunzătoare
Astfel, sunt 2 grupe de să rezolve grupei din care
furnicuțe, 2 grupe de fiecare copil câte face parte
greierași, 2 grupe de un sfert din
albinue. sarcinile primite
Fiecare grupă are de de grupa lui
rezolvat o fișă cu calcule
în scris, calcule în linie, -le oferă ajutor, -încurajări
sau exercitii de utilizare a dacă este cazul, verbale
unui limbaj matematic în rezolvarea
adecvat. Cu cele două cerințelor
grupe care au fișe identice
se verifică corectitudinea
rezolvării operațiilor. -după
Fiecare membru al grupei verificarea
are de rezolvat câte doi calculelor,
itemi din fișă. Pe rând notează
fiecare copil va citi exercițiile în -recompense
operația efectuată de el, caiete
iar dacă e corectă va
primi o recompensă.
(anexa 2)
-activitate frontală: Se
citește problema, se -le oferă
întocmește planul ei de explicații -notează pe -observația
rezolvare și se rezolvă. suplimentare caiete planul de sistematică
Albinuțele au invitat la celor care rezolvare
Carnavalul Insectelor 55 solicită
de furnici, iar greierași cu
23 mai puțini decât
furnici.
Câte insecte au participat?
6.Fixarea și -activitate în perechi: -urmărește ca -rezolvă -aprecieri
sistematizarea Jocul BINGO cu operații elevii să rezolve cerințele și apoi
activității de scădere cu numere sarcinile și apoi caută rezultatul
formate din zeci și unități, să caute obținut pe fișa
fără trecere peste ordin rezultatul obținut de bingo
7.Încheierea -se fac referiri în legătură - elevii cu CES -elevii notează -aprecieri
activității cu comportamentul vor primi tema tema şi sunt finale
elevilor pe parcursul orei diferențiată atenţi la
de matematică -verifică dacă explicaţiile
-se dă tema pentru acasă elevii și-au notat oferite de cei
corect tema doi profesori
 Proiect de activitate

Data: 17.01.2013
Clasa: a II-a B
Grupul țintă: un elev cu nevoi educaționale speciale
Activitatea: Cabinet
Obiectul de studiu: Activitate integrată
Subiectul activității: Omul de zăpadă
Tipul activității: sistematizare
Obiectiv cadru:
 dezvoltarea capacității de receptare a mesajului scris

 cunoașterea și utilizarea conceptelor specifice matematicii

 dezvoltarea capacităților de explorare/investigare și rezolvare de probleme

 dezvoltarea interesului și a motivației pentru studiul și aplicarea matematicii

în contexte variate
Obiective operaţionale:
- să citească în ritm propriu un text nou de mică întindere
- să desprindă informaţii esenţiale dintr-un text citit
- să efectueze adunări şi scăderi în concentrul 0-100, cu trecere peste ordin utlizând
calculul scris si suportul concret (socotitoare,degete)
- să identifice cuvintele cheie care presupun efectuarea operațiilor aritmetice (mai mult,
mai putin, adaugă, ia, pleacă…)
- să identifice operația corespunzătoare
- să transpună in acțiuni corespunzătoare informațiile obținute dintr-un text citit
- sa realizeze pași succesivi în rezolvarea sarcinilor date
Strategii didactice:
Metode și procedee didactice: conversaţia, explicația, exercițiul, jocul didactic
Mijloace didactice: cartonașe colorate, planșă
Profesor de sprijin: A. M.

Momentele Conținutul activității Activitatea profesorului Activitatea Evalua

activității elevilor re
1.Moment -pregătirea -se pregătesc
organizato- materialelor necesare pentru
ric activitate
2.Captarea - se captează atenția Iarna cea geroasa -eleva citeste -apreci-
atenției elevei prin versuri de A sosit acum versurile eri
iarna Fulgii de zapada notate pe un verbale
Isi fac loc pe drum... carton colorat

3.Anunța- -anunțarea temei Ne vom juca și vom realiza -obser-

rea temei activității împreună Omul de zapada, vare
activității urmand cu atentie indicatiile date. sistema
-tică
4.Desfășu- - citeste cu atentie 1.Unește punctele în ordine -citeste și -apreci-
rarea instructiunile date si crescătoare pentru a reîntregi rezolvă itemii eri
activității rezolva pas cu pas imaginea. propusi verbale
propriu-zise cerintele 2.Dacă ești băiat, colorează
fularul roșu.
Dacă ești fetiță, colorează fularul
mov.
3.Dacă îți place anotimpul iarna,
colorează pălăria omului de
zăpadă galbenă.
Dacă nu îți place anotimpul iarna,
colorează pălăria maro.
4.Micsoreaza pe 9 cu 7 si
desenează tot atatia ochi albaștri -rezolvă
pe fața omului de zăpadă. operatiile
5.Rezolvă exercițiul 13 – 5 = propuse
…… , desenează tot atâția nasturi
pe corpul omului de zăpadă, si
coloreaza-i apoi cu verde.
-se rezolvă operatiile 6.Dacă suma numerelor 8 si 6 este
de adunare și scădere 12, desenează un nas verde pe fața
cu trecere peste ordin omului de zăpadă.
Dacă suma numerelor 8 si 6 este
14, desenează un nas portocaliu
pe fața omului de zăpadă.
7. Dacă îti place să te joci cu
zăpadă, desenează trei cercuri
roșii, mici în locul gurii.
Dacă nu îți place să te joci cu
zăpadă, desenează trei cercuri
mici albastre în locul gurii.
8. Rezolvă exercițiul 14 - 7 = …..
și desenează tot atâția fulgi de
zăpadă.
9. Conturează cu albastru toate
formele de cerc de pe planșă.
5. -apreci-
Încheierea -aprecieri finale eri
activității finale
Numele: ______________________________ Data: ________

Omul de zăpadă
Citește cu atenție și urmează instrucțiunile:
1. Unește punctele în ordine crescătoare pentru a reîntregi imaginea.

2. Dacă ești băiat, colorează fularul albastru.

Dacă ești fetiță, colorează fularul roșu.

3. Dacă îți place anotimpul iarna, colorează pălăria omului de zăpadă galbenă.
Dacă nu îți place anotimpul iarna, colorează pălăria maro.

4. Micșorează pe 9 cu 7 și desenează tot atâția ochi albaștri pe fața omului de zăpadă.

5. Rezolvă exercițiul 13 – 5 = …… , desenează tot atâția nasturi pe corpul omului de zăpadă

și colorează-i apoi cu verde.

6. Dacă suma numerelor 8 și 6 este 12, desenează un nas verde pe fața omului de zăpadă.
Dacă suma numerelor 8 și 6 este 14, desenează un nas portocaliu pe fața omului de
zăpadă.

7. Dacă îti place să te joci cu zăpadă, desenează trei cercuri roșii, mici în locul gurii.
Dacă nu îți place să te joci cu zăpadă, desenează trei cercuri mici, albastre în locul gurii.

8. Rezolvă exercițiul 14 - 7 = ….. și desenează tot atâția fulgi de zăpadă.

9. Conturează cu albastru, toate formele de cerc de pe planșă.

 TEMA 4:
Elaborarea planului de interventie personalizat în contextul muncii cu persoane cu
dizabilități

Obiective:
- familiarizarea cu planul de intervenție personalizat, și cu
etapele demersului terapeutic
- familiarizarea cu specificul activităților educațional terapeutice

După cum se cunoaște, în activitatea din învățământul special și cel integrat un rol
deosebit de important îl joacă planul de intervenție personalizat. Atât profesorii psihopedagogi,
cât și profesorii de sprijin, logopezii, psihoterapeuții utilizează în munca cu elevii cu nevoi
educaționale speciale aceste instrumente. În continuare vom contura demersul terapeutic necesar
a fi parcus în elaborarea și implementarea acestor planuri de intervenție.
Astfel un prim pas constă în evaluarea sau reevaluarea copilului din punct de vedere
medical, psihologic, logopedic, social, în scopul obținerii de informații relevante, necesare pentru
stabilirea diagnosticului diferențial. Elevul este evaluat de către o echipă de specialiști, periodic
(în majoritatea cazurilor anual), de către comisiile de expertiză complexă, care apoi îl orientează
pentru tipul potrivit de instituție școlară, fie școala specială, fie școala de masă cu servicii de
sprjin, precum și continuu, în cadrul activităților zilnice, școlare și extrașcolare, destinate
recuperării și educării elevului deficient.
Un alt pas în cadrul demersului terapeutic constă în stabilirea echipei multidisciplinare
care va desfășura activități didactice și terapeutice cu elevul deficient (profesorii de la clasă,
profesorul de sprijin, logoped, kinetoterapeut, consilier școlar, etc).
Echipa multidisciplinară va elabora planul de intervenție personalizat, stabilind
obiectivele programului, pe termen scurt, mediu şi lung, diferenţiat pe domeniile implicate în
procesul recuperării şi educării (psihologic, pedagogic şi social) şi într-o formulă
operaţionalizată care să faciliteze o evaluare corectă.
 De asemenea, echipa va planifica activitățile și va stabili metodele și mijloacele didactice
potrivite procesului de recuperare și educare a elevului cu dizabilitate, în funcție de nivelul de
dezvoltare al acestuia și de particularitățile personalității sale.
Aceeași echipă multidisciplinară va identifica și alte instituții care ar putea oferi servicii
terapeutice, educaționale și de asistență, care să corespundă nevoilor elevilor aflați în dificultate
și să favorizeze integrarea lor în mediul social, instituții cu care se pot semna protocoale de
colaborare.
Dar, să nu uităm de rolul deosebit de important pe care îl are familia, și în acest sens,
aceeași echipă multidisciplinară va stabili căi eficiente de colaborare și implicare a familiei
elevului deficient în susținerea programului individual de recuperare, pornind de la premisa că o
mare parte din timpul copilului se consumă în relația sa cu membrii familiei din care provine
(Ghergut, 2007). Un alt aspect deosebit de important este faptul ca reuşita şi succesul
programelor de intervenţie individualizate depinde in mare măsură de vârsta copilului. Cu cât
programul este aplicat la vârste mai mici, când copilul receptează mai uşor influenţele externe, cu
atât şansele de reuşită sunt mai mari, iar urmările provocate de natura deficienţelor manifestate
scad simţitor.

Aplicații:

 Identificați 2 modele de PIP în școlile unde vă desfășurați practica, pe care să le

anexați în portofoliul dumneavoastră.

 Analizați PIP-ul propus și pentru obiectivul din PIP care vizează stimularea si
dezvoltarea atentiei si memoriei propuneți alte activități prin care ați putea să îl
atingeți în perioada respectivă.
 PLAN DE INTERVENȚIE PERSONALIZAT

I. DATE PERSONALE:
Numele elevului:
Data nașterii:
Şcoala integratoare:
Clasa: a II- a
Prof. de specialitate:
Prof. de sprijin:

II. NIVELUL DE DEBUT CONSTATAT / POSIBILITĂȚI

Diagnostic: Deficit atențional, asociat cu o capacitate intelectuală sub medie- RAVEN COLOR,
19.10.2011, C. I.E.C.
Descriere:
-își poate concentra atenția pt. perioade scurte de timp, prezentând un grad crescut de
distractibilitate la stimuli sonori și vizuali
-dific. în acordarea atenției la detalii, în menținerea atenției
-evită sarcinile care reclamă un efort mental susținut și abandonează sarcina
-cunoaşte şi scrie toate literele alfabetului român
- confundă şi are ezitări în cazul citirii şi scrierii grupurilor de litere
- citeşte destul de bine atât texte cunoscute, cât și texte la prima vedere
- prezintă dificultăți de înțelegere a textului citit
- se exprimă oral greoi, incorect, deține un vocabular redus
- formulează cu mari dificultăţi răspunsuri la întrebări
- alcătuieşte propoziţii cu cuvinte date, dar sărăcăcioase şi incorecte gramatical
- prezintă dificultăţi la despărţirea cuvintelor în silabe
- prezintă dificultăți la ordonarea cuvintelor în propoziție
- identifică corect forma de plural a cuvintelor date cu forma de singular și invers
- transcrie sau copiază cu greşeli un text, nu aşează corect textul în pagina caietului
- la scrierea după dictare pierde şirul, ţine greu ritmul cu ceilalţi elevi
- are nevoie permanent de încurajări
-cunoaşte numeraţia 0-100 (citire, scriere)
-prezintă dificultăți la citirea / identificarea numerelor 12-21, 13-31...
- are dificultăţi la completarea unui şir cu numerele care lipsesc, mai ales la un şir descrescător
- efectuează corect, dar numai pe baza unui suport concret operaţii de adunare şi scădere a
numerelor de la 0 la 100, fără trecere peste ordin
- nu reuşeşte să rezolve o problemă datorită dificultăţilor de intelegere a textului, nu asociază
expresii precum „cu atât mai mult /puţin, mai punem ,pleacă , zboară etc. „ cu operaţia
corespunzătoare
 III. DERULAREA PROGRAMULUI DE INTERVENŢIE

A. Domeniul de intervenție – Limbaj si comunicare

Perioada Obiective / Activ. desfășurate Evaluare Obs.

competente Nivel Metode
urmărite de
realiz.
Sept. - -să desprindă -formulează răspunsuri orale -încurajări
Octombrie informații scurte la întrebări legate de
esențiale dintr- aspecte esenţiale ale textului citit
un text citit - -completează enunţuri în legătură
cu un text citit
- aşează în ordine logică 3-4
enunţuri date referitoare la -observare -se insista
intamplari prezentate intr-un text sistemati- asupra
narativ că aspectelor
- identifică personajele principale esentiale ale
ale unui text citit textului citit
- povesteşte, cu sprijin, un text
scurt, cu fir epic simplu
-să citească în
ritm propriu un -citeşte în ritm propriu , cu
text nou de mică reveniri asupra cuvintelor, texte
întindere noi, dar accesibile

-să scrie corect

litere, silabe, -scrie corect, după dictare, -fișe de -citeste
cuvinte, litere, grupurile de litere lucru multumitor
enunţuri învăţate, silabe, cuvinte și texte la
enunțuri simple prima
-completează cuvintele cu vedere
silabele care lipsesc
-completează corect propozitiile -aprecieri
lacunare verbale -intampina
-foloseşte corespunzător probleme la
majuscula scrisul cu
-utilizează cu ezitari, semnele de majuscula
punctuație învățate desi
cunoaste
-să scrie corect, regulile de
lizibil şi îngrijit -scrie relativ corect, după scriere, si le
texte. dictare, un text scurt verbalizeaza
- copiază /transcrie corect
 cuvinte, enunţuri, texte scurte
- respectă, cu unele îndrumări şi
sprijin, regulile privind aşezarea
unui text în pagină (alineat,
spaţiu dintre cuvinte etc.) -se insista
- respectă spaţiul şi scrie -aprecieri asupra
caligrafic texte scurte verbale respectarii
spatiului de
scriere si
orientarii in
pagina

B. Domeniul de interventie – Stimulare cognitiva

Perioada Obiective / Activ. desfășurate Evaluare Obs.
competențe Nivel Metode
urmărite de
realiz.
-să scrie, să - scrie și citește numerele -observare -scrie,
Sept - citească, să naturale (0-100) sistemati- citeste nr.
Octombrie compare şi să - compară numerele date că nat, cu putin
ordoneze - completează șiruri de numere ajutor, in
numerele naturale - ordonează crescător și special la
de la 0 la 100 descrescător diferenta
dintre 13 si
-să efectueze - exerciții de adunare și scădere -aprecieri 31...sau 12
operații de 0-20 fără și cu trecere peste verbale si 21...
adunare și scădere ordin
0-20 fără și cu - verbalizarea demersului de -efectueaza
trecere peste calcul. operatii de
ordin - exerciții de aflare a numărului adunare si
necunoscut scadere
doar cu
-să rezolve - identifică cuvintele cheie în -fișe de suport
probleme care enunțul problemei lucru concret
presupun o - rezolvă probleme
singură operație

- sa exerseze -exercitii-joc de reintregire a -observare

dezvoltarea unor contururi, unind numerele sistemati-
proceselor de in ordine crescatoare, de că
atentie si identificare a unor numere
memorie prin ascunse in desen, de continuare
jocuri de atentie a unor patternuri
ANEXE
MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII SI TINERETULUI
CONSILIUL NATIONAL PENTRU CURRICULUM

PROGRAME ȘCOLARE REVIZUITE

LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ
CLASELE I

I. OBIECTIVE CADRU
1. Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului oral
2. Dezvoltarea capacității de exprimare orală
3. Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului scris (citirea/lectura)
4. Dezvoltarea capacității de exprimare scrisa

OBIECTIVE DE REFERINȚĂ ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

1. Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului oral

Obiectiv de referință
1.1. să înțeleagă semnificația -jocuri de executare a unor comenzi orale formulate de
globală a mesajului oral învățător sau elevi;
-exerciții pentru demonstrarea înțelegerii mesajului
audiat, prin apelare la alte modalități de redare a acestuia
(mima, desen etc.);
- exerciții de mimă, de sesizare a corespondenței
elementelor verbale cu cele non-verbale;
- exerciții de recunoaștere a unor comunicări care nu se
potrivesc cu un mesaj audiat anterior;
- exerciții de recunoaștere a unor momente din textul
audiat, pe baza unor imagini prezentate;
1.2. să sesizeze intuitiv -exerciții de selectare a propoziției corecte din enunțuri
corectitudinea unei realizate de elevilor;
propoziții - jocuri de ordonare logică a cuvintelor în propoziții;
ascultate - exerciții de percepție fonică a intonației propoziției
enunțiative și interogative (fără terminologie);
1.3. să distingă cuvintele dintr-o -exerciții de stabilire a poziției unui cuvânt într-o
propoziție dată, silabele propoziție;
dintr-un cuvânt și sunetele - jocuri de ordonare logică a cuvintelor în propoziție;
dintr-o silabă - jocuri de identificare a poziției silabelor în cuvânt;
-exerciții de descoperire a unor cuvinte care să înceapă, să
conțină sau să se termine cu o silabă dată;
- exerciții de distingere a sunetului inițial, final sau din
interiorul unei silabe sau al unui cuvânt;
1.4. să sesizeze sensul cuvintelor -jocuri de punere în corespondență a unui cuvânt auzit cu
într-un enunt dat imaginea corespunzătoare;
 -exerciții de eliminare a unui cuvânt care nu se potriveste
că înțeles cu celelalte dintr-o listă audiată;
1.5. să manifeste curiozitate față -exerciții de ascultare a dialogurilor elev-elev, învățător-
de mesajele emise de diferiți elev pe teme familiare copiilor;
interlocutori în situații de - jocuri de rol de tipul vorbitor-ascultător, vizând
comunicare concretă formarea comportamentului de ascultător activ;
- simulări ale unor situații concrete de comunicare pe
teme cotidiene concrete;
- jocuri de grup cu teme date.
2. Dezvoltarea capacității de exprimare orală
2.1. să formuleze clar și corect -exerciții de alcătuire a unor enunțuri, cu accent pe
enunțuri verbale potrivite pronunția corectă, clară;
unor situații date - exerciții de construire corectă a unor enunțuri după
imagini, folosind cuvinte date, legate de o situație creată;
- exerciții de reglare a tonului, volumului și a vitezei
vorbirii; exerciții de dicție;
-exerciții de prezentare a unor obiecte, activități familiare
copiilor;
- exerciții de formulare de întrebări și răspunsuri;
- povestirea unor întâmplări personale ale copiilor;
- recitări, dramatizări, repovestiri;
-exerciții de formulare de întrebari în vederea clarificării
unor nelamuriri legate de o cerință dată;
- exerciții de formulare de întrebări și răspunsuri pe
marginea unui mesaj ascultat;
-exerciții pentru demonstrarea înțelegerii mesajului
audiat, prin apelare la diferite modalități de redare a
acestuia (repovestire, dramatizare, desen etc.);
2.2. să integreze cuvintele noi în -jocuri didactice de sinonimie, antonimie, omonimie;
enunțuri -exerciții de utilizare a cuvintelor noi în contexte
adecvate;
- rebusuri, integrame, anagrame;
- jocuri pentru alcătuirea de propoziții conținând cuvinte
noi
- exerciții de modificare a sensului unei propoziții prin
eliminarea, înlocuirea sau adăugarea unui cuvânt;
- exerciții de despărțire a cuvintelor în silabe;
- exerciții de compunere a cuvintelor pornind de la o
silabă dată;
- exerciții de dicție, frământari de limbă;
- formularea unor propoziții alcătuite din cuvinte ce încep
cu același sunet;
- exerciții de schimbare a sensului unui cuvânt prin
modificarea unui sunet sau a unei silabe;
- exerciții de înlocuire a unor cuvinte cu altele cu înțeles
asemănător;
2.3. să manifeste inițiativă și -exerciții de dialog cu persoane diferite (folosirea
interes pentru a comunica cu formulelor de adresare, salut, prezentare etc.)
ceilalți - dialoguri pe teme cunoscute;
- simulări ale unor situații de comunicare; jocuri de rol;
- activități de exprimare a propriilor păreri în legatură cu
fapte, întâmplari cunoscute.
3. Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului scris (citirea / lectura)
3.1. să identifice litere, grupuri -exerciții de asociere a sunetului cu litera (grup de litere
de litere, silabe, cuvinte și sunet);
enunțuri în textul tiparit și în
-exerciții pentru lărgirea câmpului vizual prin
textul scris de mână identificarea silabelor în structura cuvintelor și a
cuvintelor în structura propozitiei, recunoașterea unor
cuvinte care se repetă într-un text, recunoașterea unor
modele repetitive etc;
- exerciții de punere în corespondență a cuvintelor cu
imaginile corespunzătoare;
- exerciții de citire selectivă;
- exerciții de citire la prima vedere, în contexte familiare,
a unor texte scurte (etichetele unor produse, indicatoare,
ecusoane, numele unor magazine etc.);
- exerciții de realizare a unor colaje, folosind decupaje de
texte și imagini (realizarea de afise publicitare, anunțuri,
invitații etc.);
3.2. să sesizeze legătura dintre -exerciții de formulare de întrebări și răspunsuri pe
enunțuri și imaginile care le marginea textului și a imaginilor care-l însoțesc;
însoțesc - exerciții de realizare a unor desene pornind de la
enunțurile citite (și invers);
- exerciții de punere în corespondență a cuvântului scris
de mâna sau de tipar cu imaginea;
- rebusuri în care cuvintele sunt reprezentate prin imagini;
- exerciții de anticipare a conținutului unui text pe baza
ilustrațiilor;
- exerciții de evidențiere a rolului ilustrațiilor unor cărți
3.3. să desprindă semnificația -exerciții de tipul adevărat/fals;
globală a unui text citit - exerciții de citire selectivă;
- exerciții de stimulare a atenției prin introducerea sau
eliminarea unor elemente din textul citit;
- exerciții de formulare de întrebări și răspunsuri pe
marginea textului citit;
3.4 să citească în ritm propriu, -exerciții de citire integrală a cuvintelor;
corect un text cunoscut - exerciții de citire a unor texte cunoscute;
- exerciții de citire selectivă;
3.5. sa manifeste curiozitate exercitii de acomodare cu cartea
pentru - exercitii de observare a cartii, de orientare în pagina, de
lectura respectare a directiilor de citire (de la stânga la dreapta, de
sus în jos);
 - dialoguri despre carti, personaje din texte cunoscute,
despre biblioteci, librarii etc.;
- memorari de versuri, dramatizari;
- exercitii de prezentare a unor carti citite în particular;
- exercitii de initiere în citirea unor carti pentru copii,
adecvate vârstei.
4. Dezvoltarea capacității de exprimare scrisă

4.1. să scrie corect litere, silabe,

-exerciții de trasare a elementelor grafice;
cuvinte - exerciții de adoptare a poziției corecte și comode pentru
scris;
-exerciții de scriere a unor elemente grafice pregătitoare,
care să faciliteze scrierea literelor și scriere în duct
continuu;
- exerciții de scriere a literelor, silabelor, cuvintelor și
propozițiilor;
4.2. să scrie corect, lizibil și -exerciții de scriere a literelor și a cuvintelor, respectând
îngrijit propoziții scurte; forma, mărimea lor;
-exerciții de încadrare corectă în pagină a textului (data,
alineat);
-exerciții de apreciere corectă a spațiului dintre cuvinte;
-exerciții de scriere corectă a cuvintelor și propozițiilor;
exerciții de ordonare corectă a cuvintelor într-o
propoziție;
- exerciții joc de stabilire a acordurilor gramaticale;
- exerciții de corectare și autocorectare a greșelilor de
exprimare;
-exerciții de alcătuire de propoziții folosind cuvinte date
4.3. să utilizeze convenții ale -exerciții de folosire a punctului, semnului întrebării și a
limbajului scris (punctul, scrierii cu majusculă;
semnul întrebării, scrierea -exerciții de plasare a semnelor de punctuație într-un text;
cu majusculă) -exerciții de copiere/transcriere a unor substantive proprii,
a unor propoziții enunțiative și a unor propoziții
interogative;
- dictări de cuvinte și propoziții;
4.4. să manifeste interes pentru -completarea de rebusuri;
exprimarea scrisă - realizarea unor etichete care să personalizeze clasa ori
lucrările elevilor;
-expunerea tuturor lucrărilor, caietelor elevilor în vederea
încurajarii performanțelor individuale.

B. CONȚINUTURILE ÎNVĂȚĂRII
1. Formarea capacității de citire/lectură
 Cartea – volum, coperte, foaie, pagină, numerotarea paginii, direcții de orientare în
pagină.
  Literele mici și mari ale alfabetului. Stabilirea ordinii de predare a literelor este la
latitudinea autorilor de manuale, în funcție de metoda didactică abordată..
Grupurile de litere: ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi.
 Citirea cuvintelor.
În perioada abecedară se vor utiliza progresiv cuvintele plurisilabice; spre sfârșitul perioadei se
pot folosi și cuvinte care conțin diftongii: oa, ea, ia, ie, ua, ua. Se vor folosi numai cuvinte titlu..
 Citirea propozițiilor.

 Intonarea propoziției interogative (fără terminologie).

 Citirea textelor.
Tematica textelor trebuie să reflecte universul copilăriei și valorile proprii acestuia. Autorii de
manuale pot utiliza texte literare, în proză sau în versuri, precum și texte non-literare, de mică
întindere, până la 75 de cuvinte, urmărind o creștere progresivă a numărului de cuvinte de la o
lecție la alta. Aceștia vor avea libertatea de a decide cu privire la: structurarea și dispunerea în
manual a unităților de conținut din programă; tratarea didactică originală a noțiunilor din
programă.
2. Formarea capacității de comunicare
 Comunicarea orală
Comunicarea – schimb de informații între oameni (dialoguri despre viața de școlar, despre
familie, despre mediul înconjurător etc.; participarea copiilor la activități de grup, inclusiv la cele
de joc, în calitate de vorbitor și de ascultător).
Autorii de manual vor avea în vedere viziunea comunicativă promovată de programă, astfel încât
noțiunile să fie abordate funcțional și aplicativ, contribuind la structurarea unei comunicări
corecte, eficiente și nuanțate.
Vor fi preferate situații de comunicare concrete și actuale pe baza unui suport vizual.
Formularea mesajului oral (aplicativ, fără teoretizări; în activități de grup și individuale).
- Cuvântul – element de comunicare. Utilizarea cuvintelor noi în contexte adecvate
(învățate și prezentate de copii colegilor sau adulților, în cadrul jocurilor sau al
activităților de învățare).
- Propoziția/enunțul - alcătuirea de propoziții/enunțuri despre obiecte, ființe, personaje din
povești, aspecte ale vieții cotidiene, fapte, întâmplări din viața personală etc.).
- Dialogul – convorbirea între două sau mai multe persoane. Formulele elementare de
inițiere și de încheiere a dialogului. Se recomandă ca elevii, folosindu-și deprinderile de
exprimare orală, să realizeze următoarele schimburi verbale:
- inițierea sau încheierea unui schimb verbal;
- identificarea unei persoane sau a unui obiect;
- formularea unor întrebări și a unor răspunsuri;
- oferirea unor informații despre identitatea proprie sau despre identitatea membrilor familiei;
- oferirea unor informații despre forma și despre utilitatea unor obiecte;
- exprimarea propriei păreri în legătură cu un fapt.
- Pentru contextualizarea actelor de vorbire se recomandă:
- discuții libere despre jocuri, jucării, filme de desene animate, filme pentru copii; despre
întâmplări și fapte din viata proprie, despre comportarea civilizată, despre mediul școlar,
despre regulile de circulație rutieră, despre regulile de igienă sanitară, despre ocrotirea
mediului înconjurător etc.
 Comunicarea scrisă
Procesul scrierii
- Organizarea scrierii. Elementele grafice utilizate în procesul scrierii, care facilitează
însușirea literelor și scrierea în duct continuu (linii, puncte, bastonate, zale, bucle,
semiovale, ovale, nodulețe). Literele mari și mici ale alfabetului. Scrierea cuvintelor.
Despărțirea cuvintelor în silabe (numai intuitiv, fără cunoașterea regulilor). Scrierea
propozițiilor enunțiative și interogative.
- Scrierea de mână. Așezarea corectă în pagină (data, alineatul în scrierea propozițiilor,
spațiul dintre cuvinte).
- Ortografia. Scrierea ortografică a cuvintelor. Scrierea cu literă mare la începutul
propoziției.
- Scrierea cu literă mare a substantivelor proprii (fără referire la terminologia gramaticală).
Scrierea corectă a cuvintelor care conțin grupurile de litere: ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi.
- Punctuația. Folosirea corectă a semnelor de punctuație: punctul, semnul întrebării.
Pentru dictare se vor utiliza litere, silabe, cuvinte și propoziții (enunțiative și interogative) - max.
15 cuvinte. Nu se vor utiliza texte în procesul scrierii.
Contexte de realizare
- Copierea literelor, a cuvintelor, a propozițiilor. Scrierea după dictare.
3. Elemente de construcție a comunicării
 Propoziția. Cuvântul. Silaba.
Noțiunile nu vor fi definite, lucrându-se cu acestea în mod intuitiv (nu se vor folosi noțiuni de
genul sinonime, antonime, omonime, propoziții enunțiative, exclamative, interogative, substantiv
propriu etc.). În perioada preabecedară, accentul se va pune pe comunicarea orală, folosindu-se
pentru silabație numai cuvinte monosilabice, bisilabice și trisilabice, care nu vor conține
diftongi, triftongi sau consoane redate în scris prin grupurile de litere: ce, ci, ge, gi, che, chi,
ghe, ghi.
 Sunetele limbii române. Articularea vocalelor și consoanelor.
Nu se vor utiliza termenii de vocale și consoane.
Aria curriculară: Limbă şi comunicare
Disciplina de învăţământ: Limba şi literatura română
Clasa I
Anul școlar: 2011-2012

Planificare calendaristică orientativă

Nr. Unitatea de Ob. de Conținutul învățării Săpt. Obs.

crt. învățare referință
1 La început de 1.1, 1.5, 2.1, -identificarea nevoilor elevilor propuși I-V
drum! 2.2, 2.3, 2.4, pentru activitățile educative
2.5 suplimentare;
-observarea comportam. Elevilor în
timpul orelor la clasă;
-comunicarea orală-elemente de
45raphic45tive a comunicării (prop.,
cuv., silabă, sunet);
-familiarizarea cu litera ca semn grafic
al sunetului;
-elemente grafice.
2 Etapa “mini 1.1, 1.2, 1.3, -sunetele și literele: A, a; S, s; U, u; I, V-X
alfabetului”de 1.4, 2.1, 2.2, i; N, n; O, o; E, e; R, r; L, l; M, m; C,
tipar 2.3, 2.4, 3.1, c; Ă, ă; T, t; P, p; D, d (corespondența
3.2, 3.3, 3.4, fonem-grafem);
3.5, 3.6, 4.1 -sunetele și grupurile de litere: ce, ci;
-elemente grafice
3 Etapa “mini 1.1, 1.4, 1.5, -prop. cuv. silabe cu suntele învățate X-IV
alfabetului “de 1.6, 2.1, 2.2, anterior;
mână 2.3, 2.4, 2.5, -diftongii: ea, uă, oa;
2.6, 3.1, 3.2, -literele: Ș, ș; Ț, ț;
3.3, 3.4, 3.5, -literele de mână: u, U; i, I; n, N; c, C;
4.2 e, E; a, ă; A, Ă; r, R; o, O;
4 Recapitulare si 1.1, 1.4, 1.5, -recapitularea sunetelor si literelor XIV-
sistematizare 1.6, 2.1, 2.2, invatate. XV
la sf. sem. I 2.3, 2.4, 2.5,
2.6, 3.1, 3.2,
3.3, 3.4, 3.5,
4.2
5 Etapa “mini 1.1, 1.4, 1.5, -diftongul “oa”; I-III
alfabetului”de 1.6., 2.1, 2.2, -literele: Ș, ș, Ț, ț
mână 2.3, 2.4, 2.5, -literele de mână m, M; s, ș; S, Ș; l, L;
2.6, 3.1, 3.2, t, ț ; T, Ț ; p, P; d, D.
3.3, 3.4, 3.5,
4.2
6 Etapa de 1.6, 2.1, 2.2, -mesajul; IV-XVI
 învățare în 2.3, 2.4, 2.5, -dialogul;
paralel a 3.2, 3.5 -literele de tipar și de mână: î, Î; â, Â;
celorlalte litere b, B; v, V; z, Z; g, G; f, F; h, H; x, X;
de mână și de k, K; q, Q; w, W; y, Y;
tipar -diftongii: ia, ie, ua;
-sunetele și grupurile de litere: ge, gi,
che, chi, ghe, ghi.
7 Etapa 3.4, 3.5, 3.6, -propoziții, texte, ex. de vocabular; XVI-
postalfabetară 3.7, 4.1, 4.2, -scriere caligrafică (copiere, XIX
4.3, 4.4 transcrieri).
8 Recapitulare și 3.4, 3.5, 3.6, -evaluarea capacității de citire și XIX-
sistematizare 3.7, 4.1, 4.2, scriere; XX
la sf. sem. II 4.3, 4.4 -evaluare finală.
 PROIECT DE LECŢIE

DATA:
CLASA: a II-a
ŞCOALA: GIMNAZIALĂ SPECIALĂ – C.R.D.E.I.I.
OBIECTUL: Scriere-comunicare
SUBIECTUL: Grupa I - Scrieţi cuvintele! (litera mică de mână „p”)
Grupa II – Exerciţii şi jocuri didactice (grupurile de litere mici de mână ghe, ghi).
OBIECTIVUL FUNDAMENTAL (COMPETENŢA): să achiziţioneze literele
alfabetului/grupurile de litere.
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
Gr. I: - O1: să reproducă grafic la tablă silabele directe/indirecte formate cu litera „p” ;
- O2: să scrie în caiete după model cuvintele date;
- O3: să redea grafic cât mai multe cuvinte de pe biletele date în cadrul concursului;
Gr. II: - O1: să completeze cuvintele lacunare cu silabele/ grupurile de litere corespunzătoare;
- O2: să despartă în silabe cuvintele date;
- O3: să formeze cuvinte cu literele şi grupurile de litere învăţate;
- O4: să redea grafic cât mai multe cuvinte de pe biletele date în cadrul concursului;
STRATEGIA DIDACTICĂ
- metode didactice: conversaţia, explicația, demonstrația, exerciţiul, jocul didactic;
- resurse materiale: fişe de lucru, săculeţi cu bilete pe care sunt redactate diferite cuvinte, caietele
de scriere;
TIPUL LECŢIEI: de fixare, consolidare şi formare de priceperi şi deprinderi.
Prof. psihopedagog:
 CONŢINUTUR OBIECTIVE ACTIVITAT RESURSE
ETAPE EVALUARE
I DETALIERI OPERAŢIONALE EA DE DIDACTI
ÎNVĂŢARE CE
1. - organizarea - să se pregătească - pregătirea Aprecieri verbale
Pregătir clasei; pentru oră; instrumentelo
ea r de scris;
- captarea - să reproducă 2 strofe
pentru atenţiei; din poezia „Albinuţe” - poezia
activitat de Ana-Maria „Albinuţe” de
e. Grigoraş; Ana-Maria
Grigoraş
(vezi Anexa);
2. Grupa I: - să reproducă grafic - exerciţii de Alfabetarul
Reactua la tablă silabele scriere la magnetic
- silabe directe/
lizarea directe/indirecte tablă a
indirecte;
cunoştin formate cu litera „p” ; silabelor Verificare scrisă
ţelor directe/indire individuală
anterioa cte compuse Întăriri pozitive
re. anterior cu prin aprecierea
alfabetarul răspunsurilor
magnetic; elevilor
Grupa II: - să scrie la tablă - exerciţii de
grupurile de litere reproducere
- grupuri de
învăţate; grafică a
litere învăţate;
grupurilor de
litere
învăţate;
3. Grupa I – - anunţarea
Anunţar „Scrieţi obiectivelor
ea cuvintele! (litera într-o manieră
titlului mică de mână accesibilă;
lecţiei. „p”)”
Grupa II –
Exerciţii şi jocuri
didactice
(grupurile de
litere mici de
mână ghe, ghi).
4. Grupa I: - să scrie în caiete - exerciţii de caietele de Verificare orală
Desfăşu după model cuvintele scriere după scriere frontală,
- scriere după
rarea date; model a individuală,
model; săculeţi cu
activităţ - să redea grafic cât cuvintelor bilete pe observarea
ii. - reproducere mai multe cuvinte de date; comportamentulu
care sunt
grafică cuvinte;
 pe biletele date în redactate i, proba scrisă,
- concurs
cadrul jocului diferite analiza,
„Săculeţul
didactic; cuvinte aprecierea
fermecat”
(câştigă Grupa I:
elevul care - foarte bine: să
scrie cele mai scrie după model
multe cuvinte şi să citească
corecte); toate cuvintele
date;

CONŢINUTURI OBIECTIVE ACTIVITATEA RESURSE EVALUARE

ETAPE
DETALIERI OPERAŢIONALE DE ÎNVĂŢARE DIDACTICE
Grupa II: - să completeze - exerciţii de fișe de lucru - bine: să
cuvintele lacunare completare a scrie după
- grupurile de
cu silabele/ cuvintelor model şi să
litere ghe, ghi;
grupurile de litere lacunare cu citească 6 din
corespunzătoare; silabele/ cele 9 cuvinte
grupurile de date;
- să despartă în
litere
silabe cuvintele - suficient: să
corespunzătoare;
date; scrie după
- exerciţii de model şi să
- să formeze
despărţire în citească 4 din
cuvinte cu literele şi
silabe; cele 9 cuvinte
grupurile de litere
date;
învăţate; - exerciţii de
formare a Grupa II:
- să redea grafic cât
cuvintelor cu
mai multe cuvinte - foarte bine:
literele şi
de pe biletele date să realizeze
grupurile de
în cadrul jocului toate
litere învăţate;
didactic; exerciţiile
- concurs date (6
„Săculeţul exerciţii);
fermecat” (din - bine: să
cele 2 echipe realizeze 4
formate va exerciţii din
câştiga echipa cele 6 date;
care scrie cele
mai multe - suficient: să
cuvinte corecte); realizeze 2
exerciţii din
cele 6 date;
 - verificarea - să verifice - exerciții de Evaluarea
5.
reciprocă
Concluzii, corectitudinii corectitudinea evaluare
reciprocă a între elevi,
aprecieri. scrierii cuvintelor scrierii cuvintelor la
în cadrul tablă de către elevilor; analiza,
concursului; cealaltă echipă; - se fac aprecieri aprecierea
colective şi
- aprecieri
individuale
verbale;
asupra modului
în care au activat
elevii pe
parcursul orei;
- elevii sunt
recompensaţi
pentru concursul
desfăşurat
evidenţiindu-i pe
câştigători;

„Albinuţa Zumizup
A ieşit un pic din stup
Ca să vadă dacă-i soare
Şi au dat caişii-n floare.

- Uraaaa! Haideţi, surioare,

Să zburăm din floare-n floare!
Primăvara a sosit!
Toţi copacii-au înflorit!

Şi-atunci hărnicuţele,
Toate albinuţele,
Din stup iute au ieşit
Şi spre flori au zumzăit.

Cu polen s-au încărcat

Şi au pus la preparat
Mierea dulce şi gustoasă
Pentru oameni sănătoasă.”
(Albinuţe, de Ana-Maria Grigoraş)
 FIŞĂ DE ASISTENŢĂ
Pentru Practică observaţională

INSTITUŢIA DE ÎNVĂŢĂMÂNT:
DATA:
ORA:
CLASA:
OBIECTUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT:
TEMA LECŢIEI:
TIPUL LECŢIEI:
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ:

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:

STRATEGIA DIDACTICĂ:
Metode:

Mijloace:

Forme de organizare:

METODE DE EVALUARE:
Etapele Obiective operationale Continutul lectiei Observatii
lectiei
Ce aspecte ale lecţiei aţi găsit a fi interesante şi instructive? Ce aţi fi făcut diferit ?

FIŞĂ DE EVIDENŢĂ A PRACTICII OBSERVAŢIONALE

Nr. Instituţia Clasa/grupa Data Ora Disciplina Tema Mentor Semnătura

crt. lecţiei mentorului
1

10
Cuprinsul portofoliului pentru stagiul de practică
- fișa de evidență a practicii de specialitate completată
- rezolvările aplicațiilor pe parcursul ghidului:
1. Efectuați o observație asupra mediului fizic, formativ și social al clasei de elevi din care
face parte elevul cu nevoi educaționale speciale. Realizați un plan al observației pe care
urmează să o efectuați: ex. Pentru observarea mediului instructiv- educativ: metode și
mijloace utilizate, gradul de adecvare al acestora în raport cu nevoile educaționale ale
elevului, activitățile de învățare propuse, tipurile de modificări introduse, metodele de
evaluare utilizate.
2. Completați fișa de caracterizare psihopedagogică pentru un elev din instituția unde vă
desfășurați practica, utilizând cât mai multe metode de culegere de informații.
3. Adăugați în portofoliul personal un model de planificare calendaristică de la una din
școlile unde mergeți în practică.
4. Programa școlară la disciplina matematică, clasa I, include obiectivul general -
Cunoașterea și utilizarea conceptelor specifice matematicii, iar ca obiective de referință,
următoarele:
o să înțeleagă sistemul zecimal de formare a numerelor (din zeci și unități),
utilizând obiecte pentru justificări

o să scrie, să citească, să compare și să ordoneze numerele naturale de la 0

la 100

o să efectueze operații de adunare și de scădere, în concentrul 0-30, fără

trecere peste ordin.

Propuneți un model de adaptare curriculară pentru un elev cu dificultăți de învățare la

matematică, integrat în școala de masă. La ce modalitate de adaptare a curriculumului ați
recurs? (sarcina de rezolvat in cadrul orelor din facultate)
5. Propuneți un proiect de activitate pentru clasa la care sunteți în practică în săptămâna 8,
la disciplina matematică, subiectul de lecție fiind cel stabilit în planificarea profesorului
de la clasă pentru una din zilele acelei săptămâni. Țineți cont de specificul tipului de
dizabilitate al elevilor din acea clasă în momentul proiectării didactice.
6. Completați fișe de asistență la minim 10 din activitățile didactice / terapeutice la care ați
participat în instituțiile unde ați fost repartizați.
7. Identificați 2 modele de PIP în școlile unde vă desfășurați practica, pe care să le anexați
în portofoliul dumneavoastră.
8. Analizați PIP-ul propus și pentru unul din obiectivelel din PIP care vizează stimularea si
dezvoltarea atentiei si memoriei, propuneți alte activități prin care ați putea să îl atingeți
în perioada respectivă (sarcina de rezolvat in cadrul orelor din facultate)
Bibliografie
Anca, M., Bodea C. (2007). Analiza comunicării in timpul jocului la prescolarii cu deficienţă de
auz-metodologia de construire a unei grile de observaţie, în Repere actuale in didactica
disciplinelor socio-umane, Editori: Albulescu,M. şi Diaconu,M. ARGONAUT: Cluj-Napoca
Bocos, M, Jucan, D. (2008) Teoria si metodologia instruirii. Teoria si metodologia evaluarii.
Repere si instrumente didactice pentru formarea profesorilor, Paralela 45 : Pitesti
Cohen, L.G. și Spenciner, L.J. (2003). Assessment of children and youth with special needs,
Allyn and Bacon: Boston.
Council for Exceptional Children (2008). Ce trebuie să știe fiecare educator din educația
specială, Mirton: Timișoara.
Ghergut, A. (2007) Sinteze de psihopedagogie speciala. Ghid pentru concursuri si examene de
obtinere a gradelor didactice, Polirom: Iasi
Iluț, P. (1998). Abordarea calitativă a socioumanului, Polirim: Iași.
Rosan, A. (2006). Invatam impreuna. Repere metodologice in educatia incluziva, Alma Mater,
Cluj-Napoca
www.edu.ro