Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Ghid Chim L PDF
Ghid Chim L PDF
Chimia
Ghid de implementare
a curriculumului modernizat
pentru treapta liceală
Elaborat și editat în cadrul Proiectului Educaţie de calitate
în mediul rural din Republica Moldova, finanţat de Banca Mondială.
Aprobat la ședinţa Consiliului Naţional pentru Curriculum, proces-verbal nr.12 din 5 noiembrie 2010.
Aprobat prin Ordinul nr.810 din 9 noiembrie 2010 al ministrului Educaţiei.
Recenzenţi:
Valeriu Gorincioi, profesor, grad didactic superior, LT M. Sadoveanu, Călărași
Galina Dîmovscaia, profesoară, grad didactic superior, LT Gaudeamus, Chișinău
ISBN 978-9975-79-649-1
37.016.046:54
C 45
Autori:
Elena MIHAILOV,
profesoară, grad didactic superior,
Liceul Teoretic „Academicianul C. Sibirschi”, Chișinău, coordonator
Nadejda VELIȘCO,
doctor conferențiar,
Ministerul Educației
Maia CHERDIVARĂ,
profesoară, grad didactic superior,
Liceul Teoretic „I. Vatamanu”, Strășeni
Tatiana LITVINOVA,
profesoară, grad didactic superior,
Liceul Teoretic „T. Maiorescu”, Chișinău
Sofia OBREJA,
profesoară, grad didactic superior,
Liceul Teoretic „M. Koțiubinschi”, Chișinău
Anatolie CARAIVAN,
profesor, grad didactic superior,
Liceul Teoretic „A. Pușkin”, Rezina
4 Chimia
Sumar
Să descrie... + + * + + + + + + +
Să exemplifice... Antrenare + + * + * * + + * 0
Să coreleze... + + 0 + * * + + * 0
Să caracterizeze + + 0 + * * + + * 0
Să explice... + + 0 + * + + + * 0
Capacităţi
Să elaboreze... + + * + + + + + + 0
Reflecţie
Să deducă... + + 0 + + + + * + 0
Să analizeze... + + 0 + + + + + + 0
Să propună... + + 0 + + + + + + 0
Cerinţe didactice:
• Corespunderea/corelaţia clară cu subcompetenţele și obiectivele lecţiei.
Cu cît strategia didactică este mai structurată pe obiective, cu atît este
mai eficientă. Pentru tipuri de subcompetenţe și obiective diferite, se
vor adopta strategii diferite.
Ghid de implementare a curriculumului modernizat pentru treapta liceală 21
Exemple:
1) Competenţa de a comunica în limbajul chimic: alcătuirea glosarului de
termeni chimici, citirea „chimică” a ecuaţiilor chimice, argumentarea/
corectarea unei erori în afirmaţii etc.
2) Competenţa de a investiga experimental substanţele și procesele chi-
mice: lucrare practică, experiment chimic, experienţă de laborator.
• Selectarea celor mai raţionale tehnici și metode, mijloace de instrui-
re, stimulare și control în raport cu natura conţinutului. Același
conţinut poate fi predat diferit: într-o formă de-a gata construită sau
printr-o manieră de solicitare activă.
În funcție de specificul clasei se poate aplica abordarea deductivă,
inductivă sau analogică. Chiar și consecutivitatea lecţiei în orar poa-
te influienţa tipul strategiei.
• Coordonarea metodelor, antrenînd diferite forme de organizare
(frontală, în grup, perechi sau individuală), amplificînd caracterul
lor formativ.
• Diversificarea metodelor și tehnicilor pentru a evita surmenajul,
monotonia și plictiseala. Contează mult numărul optim de metode
utilizate (se recomndă 3-4), accentul fiind pus pe integrarea lor.
Este important să se țină cont că fiecare metodă trebuie utilizată
anume acolo unde ea își realizează în modul cel mai efectiv funcţia
cognitivă, educativă, dezvoltativă, formativă.
Cerinţe psihologice:
• Respectarea particularităţilor de vîrstă ale elevilor, tipurilor lor de in-
teligenţă și stilurilor de învăţare (vizual, auditiv, practic).
• Corespunderea principiului instruirii dezvoltative.
• Activităţi de cunoaștere conștientă, bazate pe activităţi cu aspect prac-
tic, aplicativ, de cercetare și investigare.
• Activităţi de gîndire și imaginaţie.
• Delegarea funcţiilor și responsabilităţilor profesorului către elevi.
• Racordarea la specificul nivelului de instruire:
– în clasa a 10-a strategiile didactice trebuie să contribuie la aducera la
un numitor comun al elevilor care au fost instruiţi în instituţii dife-
rite sau în aceeași, precum și la formarea unei viziuni de ansamblu
asupra Chimiei, argumentînd prestaţia fregventă a metodelor algo-
ritmice;
– în clasa a 11-a specificul conţinuturilor paralele permite abordarea
lor preponderent prin comparare și deducere;
– specificul clasei a 12-a predispune spre utilizarea strategiilor bazate
pe analiză și sinteză (proiectul, lucrarea de creaţie, dezbaterea).
22 Chimia
(în limba greacă „competo” înseamnă a dobîndi, a obţine) presupune din start
abordarea acesteia sub două aspecte: ca finalitate și ca proces.
Competenţa în aspect de finalitate poate fi prezentată/determinată prin expre-
sia următoare:
Comportament/Atitudine Competență
Tabelul 1. Expunerea/Prelegerea
Metoda/esenţa Optimizarea/variante
metodei Avantajele metodei Dezavantajele metodei de integrare cu alte
și caracteristicile ei metode/tehnici
Exemple de aplicaţii
În cazul Expunerii/Prelegerii tradiţionale profesorul enunţă tema lecţiei, obi-
ectivele vizate, relatează conţinutul pe un fundal de liniște colectivă, ce denotă nu
atît atenţie, cît indiferenţă, nesiguranţă, teamă faţă de volumul de informaţii ce se
revarsă. Ca rezultat, cunoștinţe minimale, formale, la un număr nesemnificativ
de elevi, rentabilitatea acestei metode fiind mică. Atunci cum trebuie să procedăm
în cazul unui volum informaţional mai mare?
O regulă de bază a Didacticii moderne afirmă că „activitatea cognitivă nu ră-
sare din nimic, pe loc gol”, ci are nevoie stringentă de prezenţa necesităţii cogniti-
ve, caracterizate prin stările: am nevoie să cunosc aceasta, vreau/doresc să cunosc
deoarece/ pentru că ... . Aceste stări pot fi generate prin:
• Specificarea importanţei acestui conţinut pentru activităţile ulterioare, din
perspectiva aplicării practice personale.
28 Chimia
Tabelul 2. Conversația
Optimizarea/variante
Metoda/esenţa metodei
Avantajele metodei Dezavantajele metodei de integrare cu alte
și caracteristicile ei
metode/tehnici
un anumit fel
aceeași un anumit număr
Exemple de aplicaţii:
Clusteringul poate fi abordat la lecţie în diferite moduri: creîndu-l treptat în
procesul de învăţare a unei unităţi de conţinut (de exemplu, în baza tehnicii dedu-
cerii pe pași), sau prin alcătuirea/discutarea schemei ca o metodă de generalizare
în etapa de reflecţie. Economia de timp în acest caz poate fi obţinută prin aplica-
rea tehnicii de alcătuire a schemei cu ajutorul cartonașelor mobile.
34 Chimia
Exemple de aplicaţii
Metoda Cubului este specifică în felul său, deoarece îmbină în sine armonios
trei elemente importante ale instuirii:
Ghid de implementare a curriculumului modernizat pentru treapta liceală 35
Exemplu: clasa a 11-a. Tema „Alchenele” (sînt vizate mai multe subcompe-
tenţe specifice).
1) Descrie alchenele conform algoritmului: compoziţie, structură, tipul
legăturilor chimice, hibridizarea, tipurile de izomerie.
2) Compară alchenele cu alcanii (diagrama Venn).
3) Asociază formulele de structură propuse cu denumirile corespunză-
toare ale substanţelor.
4) Analizează care din substanţele propuse vor reacţiona cu alchenele
(modelarea ecuaţiilor).
36 Chimia
Activitatea frontală
Profesorul dirijează activitatea instructiv-educativă a întregului grup de elevi
pentru realizarea unei sarcini comune pentru toţi, utilizînd preponderent metode
euristice. În acest mod este asigurată discutarea sarcinii, analiza ei, compararea opi-
niilor, generalizarea rezultatelor obţinute nemijlocit în cadrul procesului, incluzînd
Ghid de implementare a curriculumului modernizat pentru treapta liceală 41
Activitate în grup/perechi
În acest caz clasa se împarte în grupuri mai mici pentru a realiza o sarcină sau
sarcini diferite. Numărul elevilor în grup și componenţa lor sînt determinate de
specificul clasei, tipul sarcinii didactice, condiţiile de realizare, variind de la caz
la caz (în mediu 3-5). Pot fi grupe permanente (echipe), de exemplu în cazul rea-
lizării lucrărilor practice sau de laborator pentru o monitorizare mai complexă a
deprinderilor practice, a corectitudinii repartizării sarcinilor și obligaţiilor.
Compoziţia grupurilor poate fi și variată, în funcție de competenţa vizată/tipul
sarcinii. De exemplu: pentru formarea competenţelor de rezolvare a problemelor
sau de aplicare a cunoștinţelor în practică se pot forma grupuri omogene, fiecare
din grupuri primind seturi de sarcini de o anumită dificultate, efectuînd colabo-
rarea la nivel de grup. Sau se formează grupuri cu compoziţie neomogenă, care
primesc seturi de sarcini diferenţiate (prezentate în ordinea creșterii dificultătii),
42 Chimia
Activitate individuală/independentă
Acest tip de învăţare nu presupune contactul nemijlocit al unui elev cu ceilalţi.
În esenţă, constă în realizarea sarcinilor individuale, independente, antrenînd
procese de autodirijare prin imbolduri volitive, asigurînd nu doar învăţarea auto-
nomă, ci și autoevaluarea personală.
În cazul cînd elevul realizează o sarcină comună pentru toţi, în același tempou,
dar fără a contacta colegii, activitatea are caracter individual. Dacă elevul reali-
zează o sarcină individuală, elaborată de profesor ţinînd cont de particularităţile
lui personale, în tempoul lui, atunci această formă se numește individualizată.
Aceste sarcini au caracter divergent și se prezintă, ca regulă, pe suport material,
pentru a facilita atenţia elevului, a-l elibera de lucru mecanic, a face economie de
timp (tip: fișe de lucru cu text lacunar sau cu supliment de sarcini gradate după
dificultate, suporturi de curs, modele de rezolvări cu sarcini similare sau derivate,
suporturi de întrebări orientative etc.).
În acest caz pentru stimularea învăţării independente se realizează „îmbogă-
ţirea orizontală” a sarcinilor (prin propunerea mai multor sarcini cu același nivel
de dificultate) sau „îmbogăţirea pe verticală” (oferirea sarcinilor cu caracter mai
avansat, ce anticipează lecţiile următoare, sau cu un caracter mai complex).
În ambele cazuri se admite o integrare parţială a metodelor de diversificare,
pentru a evita riscul unei monotonii și plictiseli sau a unui dezechilibru în acti-
vitatea de instruire prin diversificare exagerată. Indiferent de gradul diferit de
Ghid de implementare a curriculumului modernizat pentru treapta liceală 43
6. Strategii de evaluare
„…evaluare… o proceură formativă, care urmărește
să-l perfecționeze pe elev și nu să-l judece.”
Michel Minder
școlară, evaluarea este scindată în plan teoretic în diferite tipuri [8]: sumativă, de
certificare, continuă, curentă, formativă, autentică, automatizată etc.
Însă cea mai mare parte a autorilor-metodiști, inclusiv și chimiști, vin cu ur-
mătoarea clasificare [5, 7, 9, 10]:
Tipuri de evaluare
1. Evaluarea iniţială
Acest tip de evaluare are scopul de a stabili cît mai exact cu putinţa cîteva
lucruri absolut necesare fiecărui profesor de chimie, pentru a-și elabora strategia
didactică, și anume:
− nivelul de pregătire al elevilor la începutul activităţii, condiţiile în care
aceștia se pot integra în programul de predare-evaluare;
− constituie una din premisele conceperii programului de instruire;
− constituie o condiţie hotărîtoare pentru reușita activităţii didactive;
− cunoașterea capacităţilor de învăţare ale fiecărui elev [10].
Evaluarea iniţială are drept obiectiv principal diagnosticarea calitatății și
cantitatății cunoștinţelor elevilor, identificarea lacunelor cu scopul organizării
adecvate a predării în continuare.
2. Evaluarea continuă (curentă, formativă)
Se caracterizează prin aceea că verificarea și aprecierea sînt incluse în procesul
de instruire și se efectuează sistematic. Acest tip de evaluare își propune să eva-
lueze performanţele tuturor elevilor privind întreg conţinutul esenţial al materiei
parcurse la chimie și dă posibilitatea de a constata rezultatele, de a sprijini elevii,
de feed-back, de corectare a greșelelor și ameliorare, reglare a procesului de pre-
dare-învăţare și de motivare, prevenind eșecul.
În evaluarea continuă este apreciată ca o evaluare de progres și permite cadrului
didactic de a interveni imediat. Evaluarea formativă se poate realiza după o secvenţă
de lecţie, după o lecţie integrală sau chiar după mai multe lecţii. Acest tip de evalua-
re prezintă avantajul că se realizează un feedback continuu, asigurînd cunoașterea
de către profesor și elevi a rezultatelor obţinute. În procesul de evaluare a rezultate-
lor școlare accentul se va pune pe evaluarea formativă în cadrul fiecărei lecţii.
Ghid de implementare a curriculumului modernizat pentru treapta liceală 55
Verificarea scrisă
Se realizează recurgîndu-se la mai multe tipuri de lucrări [10]:
− probe scrise de control curent (extemporale) cuprinzînd cîteva între-
bări din lecţia curentă și care durează 10-15 minute;
− lucrări de control la sfîrșitul unui modul, folosite mai ales în cazul în
care se urmărește evaluarea continuă (formativă);
− lucrări scrise semestriale, pregătite prin lecţii, de recapitulare și de sin-
teză;
− teste [8, 10, 11, 12].
Avantaje: se asigură uniformitatea subiectelor pentru toţi elevii supuși evaluă-
rii; posibilitatea de a evalua un număr mai mare de elevi în același timp; avantaja-
rea unor elevi timizi sau care se exprimă defectuos pe cale orală.
Dezavantaje: implică un feed-back mai slab (la teste, de exemplu, elevii pot
ghici răspunsurile la itemurile cu alegere multiplă; la extemporale și la teze se poa-
te copia) și unele erori nu pot fi eliminate operativ prin intervenţia profesorului.
Inconvenientul constă în relativa întîrziere în timp a momentului în care se
realizează evaluarea și corectarea probelor. În general, metoda de verificare scri-
să nu oferă aceași posibilităţi de investigare a pregătirii elevilor (cunoștinţe, de-
prinderi, abilităţi, capacităţi, competenţe etc.) ca evaluarea orală. Este mult mai
avantajos și efectiv combinarea celor două metode. În acest mod vom realiza o
evaluare cît mai apropiată de adevăr. Pentru a realiza o evaluare efecientă este ne-
cesar într-o primă etapă stabilirea obiectivelor, formarea itemilor și a schemei de
notare. Deci orice probă de evaluare trebuie să conţină: obiective; itemi; punctaj
acordat; răspunsurile scontate.
2) Probele scrise
sînt recunoscute ca cele mai obiective forme de evaluare curentă, deoarece toţi
elevii sînt puși în aceleași condiţii, deminuează influenţa factorilor emoţionali
asupra notei, pentru elev și profesor.
Instrumentele de bază ale probelor scrise sînt: lucrările de control, testele, lu-
crările de autoevaluare.
În proiectarea probelor de evaluare scrise, profesorul trebuie să îndeplinească
cîteva cerinţe (1, 8, 10, 15):
− să stabilească scopul probei și definirea obiectivelor operaţionale și a
subcompetenţelor;
− să aleagă tipul de itemi corespunzători fiecărui obiectiv.
În cadrul aceleiași probe scrise este preferabil să se utilizeze 2-3 tipuri de itemi:
− itemii să fie scriși cu respectarea principalelor cerinţe;
− să elaboreze schema de notare (analitică sau holistică);
− să comunice și să discute rezultatele cu elevii, iar dacă e cazul și cu pă-
rinţii;
− să proiecteze o strategie de ameliorare a dificultăţilor constante.
Notele
Numele
Nr.
Deprinderi experimentale de familie
d/o
al elevului
1 2 3 total
3 Introducerea porţelanului/nisipului + + + +
4 Montarea instalaţiei + + + +
5 Aprinderea spirtierei + – – –
8 Încetarea încălzirii + – + +
9 Demontarea instalaţiei + + + +
Nota finală 10 7 8
Interni Externi
1) fiziologici: 1) sociali:
− vîrsta – mediul familial
− dezvoltarea fizică – grupul social ș.a.
− starea de sănătate
− potenţialul de muncă etc.
2) psihologici: 2) pedagogici:
− cognitivi – organizarea și desfășurarea
− non-cognitivi procesului de învăţămînt
− atitudini – resursele activităţii școlare
− interese – metode, procedee
− aspiraţii etc. – pregătirea profesorului ș.a.
Profesorul, școala sînt acei factori externi (pedagogici) de care depinde
(25-30%) succesul elevului.
Succesul este în egală măsură rezultatul a trei factori esenţiali:
a) al unor relaţii construite pe încredere și respect reciproc;
b) al unui proces de lucru eficient;
c) al unor rezultate la nivelul celor mai înalte așteptări.
Succesul școlar se obţine în rezultatul următoarelor activităţi:
Instrumente
conținut tehnici
Evaluarea
Succes Insucces
Ghid de implementare a curriculumului modernizat pentru treapta liceală 63
Dacă în rezultatul acestei activităţi obţinem insucces [8], căutăm cauza eșe-
cului. Aceasta poate fi: nu sînt „bune” obiectivele; nu am ales adecvat instrumen-
tariul (conţinutul sau tehnicile); de vină pot fi și tipul, metodele, formele de eva-
luare. În acest caz ne întorcem la veriga care a dus la eșec.
Deci, în concluzie se poate spune că:
1. Succesul școlar reflectă gradul de eficienţă pedagogică a activităţii de
instruire.
2. Evaluarea bazată pe succes depinde de calitatea pregătirii profesionale,
calitatea metodelor și instrumentariului de predare-învăţare, de exis-
tenţa laboratorului de chimie în școală, unul bine amenajat.
3. Succesul școlar depinde mult de relaţia profesor-elev și de modul de
oraganizare a lecţiilor de chimie.
4. Rolul cadrelor didactice este definitoriu în corelarea obictivelor eva-
luării cu posibilitatea de reflectare asupra rezultatelor învăţării, pentru
formarea unei imagini cît mai corecte a elevilor despre competenţele
proprii și orientarea lor spre succes.
c) Mediana
Mediana reprezintă scorul obţinut de candidaţii din „mijloc”, după ce notele
au fost scrise în ordine crescătoare sau descrescătoare.
10, 9, 9, 9, 8, 8, 8, 8, 8, 8, 8, 7, 7, 7, 7, 6, 6, 6, 5
După ce am scris toate notele, reducem una din stînga, alta din dreapta.
10, 9, 9, 9, 8, 8, 8, 8, 8, 8, 8, 7, 7, 7, 7, 6, 6, 6, 5
10, 9, 9, 9, 8, 8, 8, 8, 8, 8, 8, 7, 7, 7, 7, 6, 6, 6, 5
10, 9, 9, 9, 8, 8, 8, 8, 8, 8, 8, 7, 7, 7, 7, 6, 6, 6, 5
Candidatul din „mijloc” a obţinut nota 8 + 8 = 8,0
2
Deci: Media aritmetica – 8,0. Modul – 8,0. Mediana – 8,0. Cu așa rezultate
vorbim despre un caz ideal.
Mult mai obiective vor fi aceste date, dacă le vom compara cu capacităţile crea-
tive ale profesorului.
Scara evaluării măiestriei pedagogice după V. Mândâcanu [15]:
Nivelul de realizare
Caracteristicile nivelului în activitatea proximă Punctaj
a deprinderilor profesionale
1. Foarte scăzut Se realizează insuficient, eronat, incompetent. 1-2
2. Scăzut Se realizează nesigur, eronat. 3-4
3. Mijlociu Se realizează la un nivel mediu, necreator. 5-6
4. Satisfăcător Se realizează conștient, cu siguranţă, 7-8
dar la nivelul șablonului, tipicului.
5. Înalt Se realizează în mod responsabil și creator. 10
Pentru un caz ideal, toţi cei patru parametri (nota medie, modul, mediana și
punctajul din scara evaluării măiestriei pedagogice) trebuie să coincidă; în caz
contrar, vorbim despre note majorate sau cerinţe exagerate.
Unii profesori determină și nivelul de însușire (NÎ) al clasei aplicînd formula [33]:
(0,36 x N5-6) + (0,64 x N7-8) + (1 x N9-10)
NÎ = · 100%
N elevilor evaluați
Apelînd la datele din exemplul precedent (pag. 63), obţinem:
(0,36 x 4) + (0,64 x 11) + (1 x 4)
NÎ = · 100% = 66,84% – este nivelul minim de
19
însușire al clasei la teza de iarnă la chimie în clasa a 10-a real.
Stabilirea nivelului de însușire permite profesorului:
– să monitorizeze traiectoria dezvoltării clasei de la un modul la altul;
– să depisteze problemele în dezvoltarea clasei și lacunele în proiectarea
lecţiei sau în selectarea metodelor și tehnicilor;
Ghid de implementare a curriculumului modernizat pentru treapta liceală 65
7. 2. Particularităţile curriculumului
modernizat la chimie
„Nici un lucru nu apare fără motiv,
însă totul apare pe o temelie oarecare
dintr-o anumită necesitate.”
Democrit
2006 2010 2006 2010 2006 2010 2006 2010 2006 2010 2006 2010
Predare – învăţare 70 55 59 33 86 37 25 20 28 19 26 17
Rezolvarea proble-
17 35 27 50 3 10 11 12
melor, exersare
Lucrări practice 6 6 4 3 8 9 2 2 1 1 3 3
Evaluare sumativă 9 6 5 5 8 6 4 2 5 3 5 2
1.2 Hidrocarburi Surse naturale de hidrocarburi: gazele naturale, petrol, cărbune Transferare, co-
saturate (compoziţia, răspîndirea în natură, proprietăţi fizice și utilizare). masate cu modulul
(alcani) Compoziţia gazului natural. Petrolul. Fracţiile distilării petrolului „Surse naturale de
hidrocarburi”
Cicloalcanii Redus
Ghid de implementare a curriculumului modernizat pentru treapta liceală 75
2.1. Hidrocarburi Hibridizarea sp3. Caracteristica legăturii covalente; tipuri de Transferat din modulul
saturate scindare „Bazele teoretice ale
(alcani, chimiei organice”
cicloalcani).
Halogeno- Oxidarea parţială a alcanilor cu formarea acizilor carboxi- Transferată în modulul
derivaţii ale lici „Acizii carboxilici”
alcanilor
Cicloalcanii pentaatomici Redus
2.2. Hidrocar- Hibridizarea (sp2, sp), legături σ-, π- Transferat din modulul 1
buri nesatu-
rate (alchene, Trimerizarea alchinelor Concretizat: pe exemplul
alcadiene, acetilenei
alchine)
Reacţia de substituţie cu metalele a hidrogenului acetilenic. Redus
Reacţia de adiţie a hidrogenului, bromului, reacţia de ardere
a alcadienelor
2.3. Hidrocarbu- Etilbenzenul, izomerii lui, denumirea izomerilor Redus. Ca omolog al ben-
ri aromatice zenului se studiază doar
toluenul.
3. Derivaţii Include alcoolii, fenolul, aminele, compușii carbonilici, aci- Aminele: tranferate din
funcţionali zii carboxilici și esterii. clasa a 12-a
ai hidrocar-
burilor.
Cursul de chimie în clasa a 12-a este centrat pe axa cognitivă: compuși organici
cu importanţă vitală – compuși organici cu importanţă industrială – tehnologie
chimică – elemente de analiză chimică, accentuînd caracterul lor formativ, rele-
vînd favorabil legăturile cauză-efect dintre module, consecutiviatea lor, asigurînd
realizarea modulului „Diversitatea și unitatea lumii substanţelor” la nivel de ana-
liză și sinteză.
Modulul 1. Compuși organici cu importanţă vitală și industrială
include submodulele:
1.1 „Legătura genetică dintre hidrocarburi și derivaţii lor” (recapitularea
cursului din clasa a 11-a);
1.2 „Compușii organici cu importanţă vitală” include temele Grăsimile.
Hidraţii de carbon. Aminoacizii. Proteinele. Vitaminele. Fermenţii;
3.3 „Compuși macromoleculari sintetici”;
3.4 „Generalizarea cursului de chimie organică”.
Această reeșalonare a unităţilor de conţinut, unificarea într-o singură temă/
modul „Compușii organici cu importanţă vitală și industrială” a hidraţilor de
carbon, grăsimilor, aminoacizilor, proteinelor cu compușii macromoleculari sin-
tetici favorizează realizarea legăturilor intradisciplinare, asigurînd transferul
fin de la compușii micromoleculari naturali la cei macromoleculari naturali, apoi
la compușii macromoleculari sintetici (rolul, importanţa, necesitatea obţinerii),
creînd suportul motivaţional pentru realizarea modulului „Reacţiile în produ-
cere și în analiza chimică”. Modificările de conţinut, în acest caz, sînt legate de
transferul temei „Grăsimile” din clasa a 11-a, absolut justificat, deoarece grăsimile,
ca și hidraţii de carbon, aminoacizii, proteinele se caracterizează nu doar prin rolul
biologic important, dar și printr-o compoziţie, structură și funcţie complexă. În
consecinţă, în clasa a 11-a se vor studia compușii organici monofuncţionali, iar
în clasa a 12-a – compușii cu o structură mai complicată, care conţin două grupe
funcţionale. Această abordare creează mai multe posibilităţi pentru legăturile in-
tradisciplinare atît pe orizontală, cît și pe verticală (aminoacizii se vor studia ca
derivaţi ai acizilor carboxilici și ai aminelor), în același timp asigurînd respectarea
principiul instruirii de la simplu la compus.
Este necesar de accentuat cîteva concretizări/completări în conţinuturile
modulului:
• la tema „Grăsimile” se include Influenţa apei dure asupra proprietăţilor
săpunului;
• la tema „Hidraţii” de carbon se propune Extragerea zahărului din sfecla de
zahăr ca una dintre ramurile industriei alimentare a Republicii Moldova;
• la tema „Compușii macromoleculari sintetici” s-a adăugat viscoza, ca
exemplu de compus macromolecular artificial;
78 Chimia
Tabelul 7.
Lucrarea practică nr. 4: Studierea proprietăţilor chimice ale Nemetalele [17], р. 223,
oxidului de carbon (IV) LP nr. 4
Reieșind din cele spuse mai sus, numărul și conţinutul lucrărilor practice nu
s-a modificat comparativ cu curriculumul 2006. Dar sînt și unele deosebiri, de
exemplu: în cadrul lucrării practice nr. 1 elevii vor efectua prepararea soluţiei
doar cu o anumită parte de masă a substanţei dizolvate (comparativ cu curricu-
lum 2006, prepararea soluţiei cu o anumită concentraţie molară s-a redus). Spre
deosebire de clasa a 8-a, în care această lucrare se realizează frontal și toţi elevii
prepară soluţie de clorură de sodium cu aceeași parte de masă a substanţei dizol-
vate, în clasa a 10-a elevilor li se propune să prepare soluţii de substanţe diferite, ei
fiind organizaţi în grupe mici sau în perechi. Profesorul are libertatea de a selecta
substanţele în funcție de necesităţile laboratorului școlar, dar ţinînd cont de res-
pectarea normelor și regulilor de securitate.
Lucrările practice propuse sînt de două tipuri:
• lucrări practice ce se efectuează conform instrucţiunilor (nr. 1, 3, 4);
• rezolvarea problemelor experimentale (nr. 2, 5, 6).
Comparativ cu cursul gimnazial, tehnica realizării lucrărilor în baza instruc-
ţiunilor se complică: în gimnaziu se efectuează experimentul chimic utilizînd ca
regulă ustensile simple (eprubete, cleștare), iar în liceu se complică tehnica efec-
tuării, elevii fiind puși în situaţia de a monta aparate și de a lucra cu ele. De exem-
plu: lucrarea practică nr. 3 și 4 prevede montarea și utilizarea aparatului pentru
obţinerea gazelor.
Pentru efectuarea lucrării practice nr. 4 „Studierea proprietăţilor chimice ale
oxidului de carbon (IV)”, în calitate de sursă de gaz poate fi utilizată o sticlă cu
apă carbogazată intens, creînd posibilitatea nu numai de a studia procesul chimic
vizat, dar și favorizînd înţelegerea unor procese chimice din viaţa cotidiană; core-
larea proprietăţilor apei gazate și influenţa ei asupra organismului uman.
În tabelul următor sînt prezentate experienţele de laborator pentru clasa a 10-a,
profil real.
Tabelul 9. Experiențe de laborator, clasa a 10-a, profil real
Denumirea experienţei Tema Sursa/instrucţiuni
Experienţa de laborator nr. 1: Studierea și compararea Legătura chimică (se propun recoman-
proprietăţilor fizice ale substanţelor cu diferite tipuri de și structura sub- dări în continuare)
legătură chimică stanţelor
Experienţa de laborator nr. 2: Determinarea pH-ului diferi- Soluţii. Disociaţia [17], р. 135,
tor soluţii apoase cu ajutorul indicatorului universal electrolitică Exp. nr. 3
Experienţa de laborator nr. 4: Reacţiile de identificare a ani- Nemetalele [17], p. 227, tab. 7.5.
onilor: SO42-, PO43-, CO32-/ HCO3-, Cl- și a cationului NH4+ Identificarea anionilor
86 Chimia
Experienţele de laborator nr. 1-2 „Efectele termice ale reacţiilor chimice. Viteza
reacţiilor chimice”, „Efectele termice la dizolvarea substanţelor”, propuse în cur-
riculum 2006 și în manual „Chimie 10” [17] se exclud din experimentul practic al
clasei a 10-a, dar la dorinţa profesorului pot fi incluse în activitate ca experimente
demonstrative (excepţie facînd experienţele Factorii care influenţează viteza de
reacţie, transferate în clasa a 12-a corespunzător temelor).
În clasa a 10-a se dezvoltă competenţele de investigare experimentală a sub-
stanţelor și proceselor chimice, de aceea în practicumul chimic au fost incluse
două experienţe de laborator noi: nr. 1 și nr. 4.
Experienţa de laborator nr. 1 „Studierea și compararea proprietăţilor fizice
ale substanţelor cu diferite tipuri de legătură chimică” are scopul de a demon-
stra elevilor legătura dintre compoziţia, structura și proprietăţile substanţelor.
Această experienţă de laborator poate fi efectuată la prima lecţie din tema „Le-
gătura chimică și structura substanţei” pentru crearea unei situaţii de problemă
și actualizarea cunoștinţelor elevilor; sau la lecţia de consolidare și sistematizare
a cunoștinţelor. Ţinînd cont că experienţa de laborator nr. 1 nu este descrisă în
manualul clasei a 10-a, mai jos se propun recomandări metodice pentru realizarea
acestui experiment.
Experienţa de laborator nr. 1. Studierea și compararea proprietăţilor fizice
ale substanţelor cu diferite tipuri de legătură chimică
Ustensile și reactive: stativ cu eprubete, baghetă de sticlă, paletă, cleștar, spir-
tieră, pahar cu apă, vase cu reactivi (clorură de sodiu, sulf, cupru, zahăr, grafit,
apă).
Sarcina: Examinează substanţele primite (clorură de sodiu, sulf, cupru, zahăr,
grafit, apă). Cercetează proprietăţile substanţelor: acţiunea la temperatură, solu-
bilitatea în apă.
Determină proprietăţile fizice specifice, notează-le. Descrie substanţele con-
form algoritmului de mai jos, corelează proprietăţile fizice ale substanţelor cu spe-
cificul legăturilor chimice, tipul reţelei cristaline, formulează concluzii.
Planul: Substanţa (denumirea, formula chimică) _____________________
Aspectul exterior (starea de agregare, culoarea, mirosul) _______________
Acţiunea la temperatură ______________________________________
Solubilitatea în apă __________________________________________
Proprietăţile fizice specifice ____________________________________
Tipul reţelei cristaline ________________________________________
Tipul legăturii chimice _______________________________________
Concluzie_________________________________________________
Profesorul poate schimba sau completa șirul substanţelor propuse.
Ghid de implementare a curriculumului modernizat pentru treapta liceală 87
Ecuaţiile reacţiilor
Ionii identificaţi Reactivi Observaţii
(EM, EIR)
Așa cum s-a menţionat mai sus, curriculumul 2010 include și unele activităţi
experimentale specifice, ca de exemplu în clasa a 10-a:
• Investigaţie experimentală a proprietăţilor chimice generale ale acizi-
lor, bazelor, sărurilor și argumentarea lor în baza TDE.
• Cercetarea propietăţilor caracteristice ale compușilor metalelor și neme-
talelor utilizate în viaţa cotidiană (de exemplu: sarea de bucatarie, soda
alimentară, bioxidul de carbon, varul stins, soluţia amoniacală ș.a.).
Efectuarea acestor experimente asigură formarea și dezvoltarea competenţelor
de a investiga experimental substanţele și procesele chimice. Aceste activităţi, la
nivel de experiment problematizat, pot fi folosite pentru a proiecta lecţia conform
unei scheme ce contribuie la activatatea independentă a elevilor în cadrul lecţiilor
de comunicare și instruire, de exemplu, în formă de lecţie-investigaţie.
Pe lîngă activităţile experimentale menţionate, respectînd principiul caracte-
rului formativ și practic al conţinuturilor studiate, curriculumul modernizat re-
comandă activităţi creative cu caracter experimental pronunţat. De exemplu:
• Cercetarea proprietăţilor acido-bazice ale unor substanţe utilizate în
viaţa zi de zi (oţetul, soda, laptele, apa gazoasă);
• Investigarea influenţei aerului, apei, sărurilor și a apei sărate asupra
coroziunii fierului;
• Investigarea transformărilor reciproce ale carbonaţilor și hidrocarbo-
naţilor în natură și în viaţa cotidiană.
Investigaţiile experimentale propuse pot fi aplicate la elaborarea unor proiec-
te individuale sau în grup în cadrul lecţiilor sau al activităţilor extrașcolare cu
reprezentarea rezultatelor în faţa colegilor de clasă sub diverse forme: prezentare
grafică, Power-Point, raport oral, realizarea unei reviste sau a unui poster etc.
Lucrarea practică nr. 1: Identificarea carbonului, hi- Hidrocarburi [18], р. 41, LP nr. 1
drogenului și a halogenilor în compușii organici saturate [19], р. 45, LP nr. 1
Lucrarea practică nr. 2: Obţinerea etilenei și studierea Hidrocarburi [18], р. 55, LP nr. 2
proprietăţilor ei nesaturate [19], р. 73, LP nr. 2
Lucrarea practică nr. 3: Studierea proprietăţilor chimi- Acizii carbo- [18], р. 123,
ce ale acidului acetic în comparaţie cu cele ale acidului xilici și esterii LP nr. 3-4
sulfuric/clorhidric [19], р. 173, LP
nr. 3
Ghid de implementare a curriculumului modernizat pentru treapta liceală 89
Mersul lucrării:
1. Se mărunţește în mojar pastila de aspirină și se dizolvă în apă (10-15 ml).
2. Soluţia obţinută se trece într-o eprubetă, se fierbe și apoi se filtrează.
3. La filtratul obţinut se adaugă 1-2 picături de soluţie FeCl3. Se observă
apariţia unei culori caracteristice violete.
Această experienţă are un pronunţat caracter de integrare, conferă cunoștinţelor
chimice un caracter formativ, deoarece permite elevilor să utilizeze informaţiile
obţinute pentru viaţa de zi cu zi, oferind răspunsuri la diferite întrebări cu aspect
practic; de exemplu: poate fi utilizată aspirina pentru conservarea legumelor?, cît
de inofensivă este această utilizare?
Activităţile creative cu caracter experimental, propuse în curriculumul pentru
clasa a 11-a, sînt orientate cu preponderenţă pentru relevarea legăturilor dintre
materia teoretică studiată și viaţa cotidiană. De exemplu:
• Examinarea mostrelor de polietilenă, polipropilenă, cauciuc. Examina-
rea ambalajului din masă plastică: compoziţia, marcajul, proprietăţile
fizice (a determina marcajul, a descifra polimerul după marcaj, a corela
proprietăţile polimerului cu domeniile de utilizare).
• Modelarea situaţiilor reale care ar necesita identificarea derivaţilor hi-
drocarburilor.
• Studiul de caz: investigarea acţiunii aldehidei formice asupra proteine-
lor.
• Modelarea situaţiilor reale pentru deducerea caracterului nesaturat al
unor compuși organici (de exemplu, cum se demonstrează că uleiul ve-
getal conţine substanţe cu caracterul nesaturat).
• Efectuarea investigaţiilor pentru evidenţierea unor caracteristici ale
compușilor organici, utilizaţi în viaţa de toate zilele.
Activitatea experimentală ocupă un rol important și în cursul de chimie al cla-
sei a 12-a, profil real. În tabelul 12 sînt specificate lucrările practice preconizate:
Tabelul 12.
Denumirea lucrării Tema Instrucţiuni
Lucrarea practică nr. 2: Produșii pe bază de compuși Compuși macro- [18], р. 185,
macromoleculari utilizaţi în viaţa cotidiană moleculari sintetici LP nr. 6; [22]
Experienţa de laborator nr. 1: Studierea proprietăţilor săpunului Substanţe orga- [18], р. 135, LP nr. 5;
și ale detergenţilor sintetici nice cu impor- [19], р. 188, LP nr. 4
tanţă vitală
Experienţa de laborator nr. 2: Solubilitatea hidraţilor de car- [18], р. 138, 146
bon; reacţiile de identificare a glucozei și a amidonului
Tabelul 14. Lucrări practice, profilurile umanist, arte, sport, clasa a 10-a
Sursa
Denumirea lucrării Tema
(instrucţiuni)
Lucrarea practică nr. 1: Identi- Compușii organici cu importanţă [18] reacţiile de cu-
ficarea proteinelor. Denatu- vitală (grăsimi, hidraţi de carbon, loare a proteinelor,
rarea proteinelor aminoacizi, proteine) § 13
Tabelul 17.
Denumirea Tema Sursa/instrucţiuni
Experienţa de laborator nr. 1: Oxidarea aldehide- Aldehidele, acizii [19], § 7.2 exp. de-
lor (identificarea) carboxilici, esterii monstrativ, р. 153
Experienţa de laborator nr. 2: Proprietăţile chi- Aldehidele, acizii [19], § 8.7, р. 173
mice ale acidului acetic carboxilici, esterii LP nr. 3,
Experienţa de laborator nr. 3: Studierea propri- Compușii organici [19] § 9.4 р. 188,
etăţilor săpunului și ale detergenţilor sintetici cu importanţă vitală LP nr. 4
Nr. de
Nr. temei Tema Din ele
ore total
Modelul 1.
Tema
Subcompetenţele
Nr. lecţiei, Subiectul lecţiei, Forme de
Elevul/eleva Evaluare
data conţinuturile activitate
va fi capabil
Modelul 2.
Unitatea Competenţe Conţinuturi Numărul
Săptămîna Note
de învăţare specifice vizate de ore
Modelul 3.
Sub- Tema Numă- Metode Mijloace Lucru
Conţi-
compe- (notată în rul și pro- de Evaluare pentru Note
nuturi
tenţele catalog) de ore cedee instruire acasă
Modelul 4
Resurse
Nr. Su- Competenţele- Subcompetenţele
Conţi-
lecţiei, biectul cheie Compe- Elevul/eleva
nuturi Proce- Mate- Eva-
data lecţiei tenţele specifice va fi capabil
durale riale luare
Ghid de implementare a curriculumului modernizat pentru treapta liceală 101
Principiul
Tipurile de lecţii
de clasificare
Principiul axat 1. Lecţie de formare a competenţelor (LFC) de a dobîndi cunoștinţe.
pe competenţe 2. LFC de a înţelege cunoștinţele dobîndite.
3. LFC de a aplica cunoștinţele dobîndite și interpretate (explicate).
4. LFC de analiză-sinteză a cunoștinţelor dobîndite, interpretate și aplicate.
5. LFC de a evalua critic cunoștinţele dobîndite, interpretate, aplicate, analizate și sintetizate.
Principiul axat 1. Lecţii în cadrul cărora prioritar se demonstrează posedarea materiei de studiu.
pe realizări 2. Lecţii în cadrul cărora prioritar se realizează unele transferuri operaţionale.
3. Lecţii în cadrul cărora prioritar se realizează formarea personalităţii elevului.
4. Lecţii în cadrul cărora prioritar se realizează asimilarea de anumite cunoștinţe și abilităţi.
5. Lecţii în cadrul cărora prioritar se realizează însușirea unor strategii cognitive.
6. Lecţii în cadrul cărora prioritar se realizează formarea unor atitudini (de cunoaștere,
de comportament etc.)
Principiul axat 1. Lecţii de asimilare a cunoștinţelor noi.
pe scopul di- 2. Lecţii de formare și consolidare ale abilităţilor și deprinderilor.
dactic de bază 3. Lecţii de generalizare și sistematizare ale cunoștinţelor.
4. Lecţii pe verificare și evaluare ale cunoștinţelor (lecţii de control).
5. Lecţii mixte.
102 Chimia
Nr. lecţiei
Subiectul lecţiei. Conţinutu- Activităţi de învăţare – eva-
Tipul lecţiei CS S E Notă
rile luare (exemple)
Data
1. LFC de a CS1 S1 Hidrocarburi nesaturate. Al- Exerciţii: I
dobîndi CS2 S2 chenele, alcadienele, alchinele: • Corelarea: compoziţia
cunoștinţe CS3 S4 definiţia, compoziţia, formula hidrocarburilor, structura,
generală, seria omoloagă, tipul legăturii chimice,
structura, tipul legăturilor chi- hibridizarea (și invers).
mice (σ, π), tipul de hibridizare
(sp2, sp).
2. LFC de a CS1 S1 Nomenclatura sistematică, ti- Exerciţii: F Test
înţelege CS2 S2 purile de izomerie a hidrocar- • Corelarea: compoziţia hi- forma-
și a aplica CS3 S3 burilor nesaturate: de catenă, drocarburilor, tipul izome- tiv
cunoștinţele de poziţie, de funcţiune. riei, izomeri posibili,
dobîndite formulele lor de structură,
3. LFC de denumirile (și invers).
a aplica • Compararea hidrocarbu-
cunoștinţele rilor saturate și nesaturate
dobîndite (tipurile de izomerie, no-
menclatura).
4. LFC de a CS1 S1 Alchenele. Metodele de obţine- Exerciţii:
dobîndi CS2 S2 re: dehidrogenarea alcanilor, • Modelarea proprietăţilor F
cunoștinţe CS3 S4 deshidratarea alcoolilor, trata- chimice și metodelor de
S5 rea derivaţilor monohalogenaţi obţinere a alchenelor prin
S7 cu KOH în soluţie alcoolică și ecuaţiile reacţiilor.
a derivaţilor dihalogenaţi vici- • Elaborarea schemelor
5. LFC de CS1 S8 nali cu Zn. pentru caracterizarea
a aplica CS2 S9 Proprietăţile fizice. Proprietă- metodelor de obţinere și
cunoștinţele CS4 ţile chimice: proprietăţilor chimice ale
dobîndite CS5 adiţia la dubla legătură a H2, X 2 alchenelor.
(X = Cl, Br), HX, H2O (regula • Prognozarea domeniilor
lui Markovnikov); polimeriza- de utilizare a alchenelor în
rea; arderea, oxidarea etenei cu baza proprietăţilor lor.
soluţie de KMnO4 (mediu neu- Activitatea experimentală:
tru). Utilizarea alchenelor. • Familiarizarea cu mostre
de polietilenă, polipropile-
nă.
• Analiza ambalajelor din
plastic (compoziţia, mar-
caj, proprietăţile fizice).
104 Chimia
Metode,
Etapele procedee,
О Activitatea profesorului Activitatea elevului Evaluare
lecţiei forme de
organizare
I. Moment • Salută elevii, organizează, Formează grupuri, aleg liderii
organiza- motivează grupurilor
toric
II. Actua- О1 • Conduce elevii spre formu- • Notează și numesc asociaţii Curentă Asociaţii
lizarea larea temei și obiectivelor cu noţiunile: hidraţi de car- libere,
cunoștin- lecţiei prin: bon, grăsimile, proteinele (în schemă
ţelor sarcina nr. 1: în timp de 1 mi- majoritate se numesc produ-
(Evocare) niut să scrie cît mai multe aso- se alimentare).
ciaţii cu cuvîntul propus; Formulează subiectul lecţiei.
sarcina nr. 2: să comunice ca- • Prezintă „nota informativă Formativă Tehnica
racteristicile principale ale hi- chimică” despre hidraţii de cubului
draţilor de carbon, grăsimilor, carbon, grăsimile, proteinele
proteinelor. (grupele 1, 2, 3).
Ш. Etapa О1 Propune o situaţie-problemă: • Propun să se aplice reacţiile Lucrul în
motivaţio- de demonstrat prezenţa hidra- de identificare. grupuri
nal-orien- ţilor de carbon, grăsimilor, • Specifică reacţiile de identifi- mici
tativă proteinelor în produsele ali- care ale hidraţilor de carbon,
(Realiza- mentare. grăsimilor, proteinelor (gru-
rea sensu- • Propune în cadrul grupelor pa 4).
lui) să fie realizate cercetările • Repartizează sarcinile în Elaborarea
independente: grup. planului de
О2 – experimente de identifica- • Realizează experienţele de Evaluarea cercetare
re a grăsimilor, hidraţilor identificare a hidraţilor de experi- Experienţa
de carbon, proteinelor în carbon, grăsimilor, protei- mentală de labora-
mostre de produse alimen- nelor în mostrele de alim- tor
tare; ente propuse. Studiază și
– analiza informaţiei analizează textul, elaborează
știinţifice despre transfor- scheme. Evaluarea Analiză
marea grăsimilor, hidraţi- • Prezintă rezultatele experi- în grup Elaborarea
lor de carbon, proteinelor; mentelor, formulează con- schemelor
• Explică instrucţiunile. cluzii privitor la prezenţa
substanţelor cercetate în
mostrele propuse. Evaluarea Prezentarea
• Solicită să fie explicate • Prezintă schemele de trans- formativă rezultatelor,
experienţele și formulate formare a hidraţilor de car- frontală formularea
concluziile vizînd consumul bon, grăsimilor, proteinelor. concluzii-
substanţelor principale din • Completează schema de lor.
alimente. reper. Analiză
• Analizează, formulează con- Generali-
cluzii. zare
Ghid de implementare a curriculumului modernizat pentru treapta liceală 111
c) utilizarea
în organism
– Să stabi- Proprie- Ce reacţii chimice sînt specifice alcanilor? Răspund (reacţia Convor-
lească tăţile chi- Cum credeţi, ce reacţii chimice sînt caracteristi- de substituire și bire eu-
corelarea mice ale ce alchenelor? De ce ? dehidrogenare); ristică
dintre alchenelor I. r. de adiţie; esenţa reacţiei constă în desfacerea propun reacţiile Proble-
structura 5` legăturii С=С și adiţia în locul ruperii legăturii a alchenelor. matizare
și propri- 2-3` altor particule. Alcătuiesc schema Conspec-
etăţile de reper. te-reper
alchenelor. Fac notiţe în caiete. Schemă
– Să mon- de reper
teze
aparatul
pentru
obţinerea Lucrarea
etilenei și practică II. Reacția de oxidare: este posibilă oxidarea
să studieze nr. 2 „Obţi- totală (arderea) și parțială: oxidant KMnO
proprie- nerea și (soluție apoasă)
4
– Să apre- 4. Totalu- Am reușit să realizăm obiectivele lecţiei? Ce opi- Evaluiază activi- Evaluarea
cieze critic rile lecţiei. nii aveţi despre activitatea realizată, activitatea tatea. atitudini-
activitatea Lucrul proprie? Notează elevii, propune tema pentru Se autoevaluiază. lor
realizată, pentru acasă: §3.1, 3.2 ex. 15, 17 р. 48, ex. 26 р. 53.
cît și pe acasă. Ex- Argumentaţi necesitatea construirii uzinelor de
cea perso- tindere. producere a etilenei.
nală? 2-3`
116 Chimia
La geografie:
• Să identifice caracteristicile structurii superioare a invelișului scoarţei
terestre și structurii inferioare – О5.
• Să demonstreze legătura reciprocă dintre elementele geostructurale ale
scoarţei terestre cu formele de relief și zăcămintele minerale– О6.
• Să argumenteze corectitudinea concluziilor proprii în baza hărţii tec-
tonice și fizice a lumii, accentuînd atenţia pe polurile metalogenice ale
Pămîntului -О7.
• Să explice/argumenteze necesitatea protecţiei bogăţiilor/tezaurului
scoarţei terestre – О8.
La biologie:
• Să evalueze influenţa lipsei metalelor în organism – О12.
• Să explice necesitatea întrebuinţării produselor alimentare ce conţin
metale – О13.
• Să demonstreze avantajele și dezavantajele utilizării metalelor în con-
diţii casnice – О14.
• Să identifice legea dialectică a unităţii materiei vii – О15.
La literatură:
• Să exemplifice importanţa multiplă a metalelor în literatură– О16.
• Să caracterizeze metalele prin expresii artistice – О17.
• Să explice utilizarea caracteristicilor literare legate de metalele – О18.
Formele de evaluare: autoevaluare, evaluare reciprocă, evaluare în perechi,
evaluarea de către liderul grupei, evaluare de către profesor.
Mijloace de instruire: calculatorul; fișe cu sarcini; postere, marchere.
Oformarea cabinetului: placate cu maxime despre metale, hărţi.
Mottoul lecţiei: „Puterea și forţa știinţei constă în multitudinea de fapte, sco-
pul – în generalizarea acestei multitudini”. (D. I. Mendeleev)
Etapele Metode,
О Activitatea profesorilor Activitatea elevilor
lecţiei procedee
1.Mo- О1 Salută elevii. Prezintă experţii (profesori Cinci elevii de clasa a 12-a intră în Moment
ment la discipline). Propune elevilor să-și aleagă clasă în măști și prezintă ghicitori teatralizat
organiza- О una din măștile de pe masa profesorului. despre metale. Elevii clasei a 10-a
toric Concursul „Masca, eu te cunosc”. ghicesc metalele; avantaj în răspuns
Evocarea О4 Propune elevilor să răspundă la întrebărea: vor avea cei, a căror masca coincide.
2 minute Cum credeţi despre ce vom discuta astăzi După necesitate se includ și alţi
О8 la lecţie? Încercaţi să formulaţi tema lecţiei. elevi. Dialog
Proiectează pe ecran subiectul, propune Ascultă profesorul, propun și anali- TIC,
elevilor să formuleze obiectivele și să noteze zează obiectivele. proiector
subiectul în caiete. Anunţă mottoul lecţiei. Notează în caiete subiectul lecţiei.
118 Chimia
3. Gene- О1- Profesorii propun elevilor să mediteze asu- Aleg modalităţi de realizare a Analiza și
ralizarea 4 pra modalităţii de realizare a sarcinilor și sarcinilor. Lucrează în grupuri, sinteza
materiei О5- prezentarea lor. analizează, compară, formulează Generali-
studiate 8
Profesorii de istorie, geografie, chimie, bio- concluzii. Pregătesc prezentarea zarea
15 minute О1 logie, literatură propun elevilor algoritmul răspunsurilor: gr.1– «Ziarul viu»; gr. Concluzii
de evaluare a activităţii în grup. 2 – joc didactic; gr. 3 – prezentarea Prezenta-
Urmăresc lucrul elevilor în grup, acordă posterelor; gr. 4 – joc de rol teatrali- rea
ajutor și oferă consultaţiile necesare. zat; gr. 5 – slaiduri. Liderul grupului
decide cine dintre membrii lui va
prezenta rezolvarea problemei. Evaluare
formativă
4. Aplica- О Profesorii ascultă elevii, propun întrebări, Reprezentanţii grupurilor prezintă Prezenta-
rea conţi- О11 estimează oral răspunsurile. proiectele, răspund la întrebările rea proiec-
nuturilor О18 (20 de minute) colegilor. Evaluează reciproc activi- telor
studiate tatăţile propuse. Liderii grupurilor
pentru completează fișele de apreciere ale Evaluare
rezolva- membrilor grupului. reciprocă
rea pro-
blemelor
5. To- О8 Propune elevilor să comenteze maximele Citesc și comentează maximele des- Analiză
talurile despre metale (oformarea cabinetului). pre metale.
lecţiei О11 Propune un test sumativ la tema discutată. Realizează testul. Mini-test
5 minute Demonstrează filmul, vizionat la începutul Generalizează cunoștinţele despre Generali-
О5 lecţiei, propune să fie comentat încă o dată, metale, utilizarea și importanţa lor zare
accentuînd atenţia asupra elementelor noi în viaţa omului.
în aprecieri.
Propune lucrul pentru acasă: de repetat Concluzii
§ 6.1-6.5, de alcătuit un eseu la tema „O zi Expun opinii despre activitatea la Evaluare
din viaţa pe Pămînt fără metale”. Propune lecţie. finală
să se revină la scopul principal al lecţiei, să Citesc mottoul lecţiei și-l comen- (nivel de
evalueze nivelul realizării ei. tează. atitudini)
Ghid de implementare a curriculumului modernizat pentru treapta liceală 119
Anexă:
Sarcina grupului „Istoricii”.
Tema: „Epoca metalelor – schimbări în societatea umană”.
Mottoul: „…omul este un animal destul de leneș. Acestei calităţi, în esenţă, în
mare măsură se datorează progresul omenirii…” L. Troţkii
Subiectele:
1) Epoca metalelor – schimbările de epocă în colectivul oamenilor de la
neolitic (4 mii de ani – 2,5 mii ani î. e. n.) pînă la epoca de fier (1200
– 80 ani î. e. n.)
2) Civilizaţiile străvechi și rolul metalelor în viaţa lor.
3) Influenţa metalelor asupra dezvoltării societăţii în Evul Mediu și în
timpul nostru. Revoluţia industrială – propulsor al progresului.
4) Secolul XIX – secolul fierului și al aburului.
5) Ce a împins omenirea spre saltul gigantic: de la societate industrială la
o societate informaţională?
Bibliografie