Plan orientativ

De la realismul socialist la realismul magic. Ocurențe ale poeticii latino-americane în

scrierile lui Ștefan Bănulescu, Sorin Titel, Fănuș Neagu, D.R. Popescu și Alexandru Ivasiuc

1. Apariția literaturii latino-americane pe scena culturii românești.

(Acest capitol vizează reorientarea interesului spre literatura Americii de Sud, atât la nivel
național, cât și internațional, mijloacele prin care această literatură ajunge în spațiul românesc,
impactul pe care îl are, dar și influențele pe care le produce. Printre principalele surse pe care
vreau să le folosesc aici sunt: Mapping World Literature: International Canonization and
Transnational Literatures, articolul lui Ștefan Baghiu, Traducerea romanului în România
realismului socialist. De la centrul ideologic la marginile geografice, articolul Ilincăi Ilian,
Destinul literaturii latino-americane în România regimului comunist (1948-1989), dar și alte
articole pe care le voi putea consulta doar în periodice.)

2. Spații patriarhale. O incursiune în tradiție, în simbol, în ritual și în supersiție.

(Așa cum am menționat în titlul capitolului, intenționez să analizez, în special,
simbolurile, tradițiile, superstițiile, rituaulurile – elemente ce aparțin imaginarului realist
magic – prezente în romanelele lui Titel, respectiv romanul lui Fănuș Neagu. De
asemenea, analiza va cuprinde modul în care sunt relatate evenimentele, construcția
personajelor și cronotopul.)
2.1. Țara îndepărtată.
2.2. Clipa cea repede.
2.3. Îngerul a strigat.
3. Potențarea realității prin parabolă și mit.
(În acest capitol voi discuta despre modalitățile prin care Alexandru Ivasiuc, în special, și
D. R. Popescu devoalează adevărul și problemele acelei perioade; proiectarea acțiunii
într-un alt spațiu, apelul la diferite mituri etc.)
3.1. Racul.
 3.2. F.
4. Expediție într-un Bărăgan imaginar. Realismul magic în opera lui Ștefan Bănulescu/
Realitatea miraculoasă a lumii bănulesciene.
(În acest capitol voi încerca să conturez caracterul realist-magic al operelor lui Ștefan
Bănulescu, inventariind și analizând elemnetele/particularitățile proprii acestei mișcări,
regăsite în cele două texte: contopirea dintre real și imaginar, caracterul dual al
personajelor, atemporalitatea, descrierea unei geografii imaginare, reîntoarcerea la arhaic,
alunecarea în simbol, mit, tradiției, ritual, superstiție, eresuri, dar și prezentarea
neobișnuitului într-un mod firesc etc.)
4.1. Iarna Bărbaților.
4.2. Cartea Milionarului. Cartea de la Metopolis.