http://www.scribd.

com/doc/20806590/Totul-despre-cafea
Istoric firmă

SC ILVAS SA Vaslui a luat fiinţă prin preluarea patrimoniului fostei Intreprinderi de

Industrializare a Laptelui, construită in anul 1971, transformată in anul 1991 in societate pe acţiuni iar
incepand cu anul 2002 face parte din Grupul de firme RACOVA.
Principalul obiect de activitate al societatii este prelucrarea si comercializarea laptelui si a produselor
lactate fiind cea mai mare fabrica de prelucrare a laptelui din judetul Vaslui.
In perioada 2003-2004 societatea a implementat un amplu proiect co-finantat cu fonduri SAPARD, de
modernizare si retehnologizare a capacitatilor de productie, care au fost aliniate la standardele europene.
In prezent capacitatea de prelucrare a fabricii este de peste 120 000 hl lapte / an.
In anul 2004, pe langa procesul de modernizare si retehnologizare a unitatilor de productie
societatea a implementat un proiect de schimbare a imaginii si a lansat pe piata gama de produse lactate
VIO, produse naturale, de calitate superioara. Produsele sunt recunoscute si bine apreciate de catre
consumatori, iar firma se bucura de încredere din partea partenerilor de afaceri.
In anul 2005 SC ILVAS SA a demarat implementarea unui sistem de management
integrat calitate - siguranta alimentara, in conformitate cu prevederile standardului SR ISO 9001:2001 si
principiile sistemului HACCP  obtinandu-se certificarea la sfarsitul anului.
Sistemul HACCP a fost recertificat in anul 2008 prin implementarea standardului SR ISO 22000:2005.
Tot in anul 2008 societatea a demarat si implementat sistemele de management de mediu in
conformitate cu standardul SR ISO 14001:2005 si sistemul de managementul securitatii si sanatatii in
munca in conformitate cu SR ISO 18001:2008 obtinandu-se certificarea la inceputul anului 2009.
In anul 2008 SC ILVAS SA VASLUI a finalizat si obtinut autorizarea sanitar veterinara pentru
schimburi intracomunitare cu produse alimentare de origine animala fiindui atribuita stampila ovala cu
numarul de autorizare L2. Acest lucru certifica faptul ca SC ILVAS SA Vaslui este o unitate sigura si
respecta conditiile igienice si de calitate impuse de Uniunea Europeana. 
Laptele materie prima provine in proportie de 80% de la cele 2 ferme din cadrul grupului de firme,
restul fiind colectat de la ferme moderne din judetul Vaslui.
Fermele grupului de firme au fost modernizate si retehnologizate cu utilaje si instalatii de ultima
generatie aliniindu-se astfel la standardele europene. Laptele provenit din aceste ferme corespunde
standardelor de calitate privind numarul total de germeni si celule somatice.
 
   
Productia poate fi structurata in 3 categorii:
 Produse proaspete – lapte integral standardizat UHT 3.5%ug, lapte semidegresat UHT1.5%ug, lapte
semidegresat UHT 1.8%ug, lapte pasteurizat semidegresat 1.8%ug., lapte pasteurizat integral standardizat
3.5%ug, lapte batut , iaurt , iaurt degresat , sana , smantana15%ug si  20%ug, .
 Branzeturi – branza dulce
 Unt – unt de masa

Produsele societatii noastre sunt comercializate in hypermarket-urile din regiunea moldovei cat si prin
magazinele de specializate in comercializarea produselor alimentare.
Obiectivele imediate de dezvoltare ale firmei constau in diversificarea gamei sortimentale, marirea
capacitatii de productie, cresterea cotei de piata prin extinderea zonei de desfacere.
 Portofoliu de produse al firmei SC.ILVAS SA

Lapte de consum

 Produs obtinut din lapte de vaca pasteurizat

 Grasime 1.8%
 Ambalaj : Cutie 1 litru
 Termen de valabilitate : 7 zile

Lapte consum

 Produs obtinut din lapte de vaca pasteurizat

 Grasime 3 %
 Ambalaj : Cutie 1 litru
 Termen de valabilitate : 7 zile

Lapte consum

 Produs obtinut din lapte de vaca pasteurizat

 Grasime 1.8%
 Ambalaj : Punga 1 litru
 Termen de valabilitate : 7 zile

Lapte consum

 Produs obtinut din lapte de vaca pasteurizat

 Grasime 3 %
 Ambalaj : Punga 1 litru
 Termen de valabilitate : 7 zile

Lapte batut
  Produs obtinut din lapte de vaca pasteurizat si culturi lactice selectionate

 Grasime 2 %
 Ambalaj : Punga 1 litru
 Termen de valabilitate : 10 zile

Iaurt clasic

 Produs obtinut din lapte de vaca pasteurizat si culturi lactice specifice

pentru iaurt
 Grasime – 2.8 %
 Ambalaj : Pahar 370 gr
 Termen de valabilitate : 21 zile

Lapte batut

 Produs obtinut din lapte de vaca pasteurizat si culturi lactice selectionate

 Grasime 2 %
 Ambalaj : Pahar 370 gr
 Termen de valabilitate : 21 zile

Iaurt dietetic

 Produs obtinut din lapte de vaca pasteurizat si culturi lactice specifice

pentru iaurt
 Grasime – 0.1 %
 Ambalaj : Pahar 370 gr
 Termen de valabilitate : 21 zile

Smantana

 Produs obtinut din lapte de vaca pasteurizat si culturi lactice selectionate

 Grasime : 20%
 Ambalaj : Galetusa 1000 gr
 Termen de valabilitate : 21 zile

Smantana

 Produs obtinut din lapte de vaca pasteurizat si culturi lactice selectionate

 Grasime : 20%
 Ambalaj : Pahar 370gr
 Termen de valabilitate : 21 zile

Branza proaspata

 Produs obtinut din lapte de vaca pasteurizat

 Continut de grasime / SU : min 27%
 Ambalaj : Galetusa 1000gr
 Termen de valabilitate : 10 zile

Branza proaspata

 Produs obtinut din lapte de vaca pasteurizat

 Continut de grasime / SU : min 27%
 Ambalaj : Caserola 500gr
 Termen de valabilitate : 10 zile

Unt de masa

 Produs obtinut din smantana pasteurizata

 Grasime : 65+0.5%
 Ambalaj : Pachet 200 gr
 Termen de valabilitate : 30 zile
Cascaval

 Produs fabricat prin procedeul de oparire a casului obtinut din lapte crud
de vaca
 Continut grasime / SU : Min 45%
 Greutate ~ 1 kg
 Termen de valabilitate : 6 luni

Telemea de vaca

 Produs obtinut din lapte de vaca pasteurizat

 Continut de grasime/ SU : min 42%
 Greutate ~ 1 kg
 Termen de valabilitate : 6 luni

Branza de burduf

 Produs obtinut din 50% cas de oaie si 50% cas de vaca

 Continut de grasime/ SU : min 45%
 Greutate ~ 0.650 kg
 Termen de valabilitate : 6 luni

Bautura pe baza de cafea cu adaos de lapte si smantana

Pentru producerea unei bauturi pe baza de cafea cu adaos de lapte si smantana si cu aroma puternica de
cafea.Principalele materii prime ale acestei bauturi sunt cafeaua , laptele si smantana care sunt supuse unei
sterilizari la temperaturi ridicate.Procesul include adaugarea de bicarbonat de sodiu in componenta de
cafea si efecturarea sterilizarii la temperature ridicate dupa ce componenta de lapte si cea de smantana au
fost amesctecate cu componenta de cafea.Coagularea la etapa de amestecare a componentelor de lapte si
smantana impreuna cu componenta de cafea este impedicata.Fenomenul de aparitie a precipitatelor care
tind sa se formeze dupa sterilizarea la temperaturi ridicate este impiedicat prin adaugarea unei cantitati
mici de bicarbonat de sodiu.
Smantana se adauga la aceasta bautura pentru ca aceasta sa devina mai cremoasa si pentru a-i ridica
valoarea nutritiva.
 Cafeaua se consuma din cele mai vechi timpuri pentru calitatile ei revigorante, Aceasta imbunatateste
performantele fizice, rezistenta la efort, ne ajuta sa fim mai vigilenti si reduce senzatia de oboseala si
indispozitie.
Aceasta bautura se adreseaza persoanele consumatore de cafea de toate varstele. Nu se adreseaza
persoanelor care au probleme cu inima dearece este foarte concentrata.
Aceasta poate fi consumata si de persoanele care sufera de diabet dar nu este recomandata copiilor
sau sau persoanelor in varsta.
Pentru asi pastra calitatile senzoriale si valoarea nutritiva voi ambala acesta bautura in cutii
carton Cutiile sunt sterilizate pe masina prin suflare de aer fierbinte in interiorul acestora la o temperature de
230 grade Celsius.
Ambalarea se face in cutii de 250ml ideale pentru a fi consummate o data toata.

Firme concurente.Prezentare produselor similare

Tnuva

Frappe

Produs obtinut din :lapte pasteurizat, apă, zahăr, cafea 0,3%, sirop de zahăr
caramelizat, corector de aciditate fosfat de sodiu, stabilizatori caragenan, aroma de cafea
şi vanilie
Valoare nutritivă medie pentru 100 g:
 valoare energetică: 68 kcal/288 kJ,
 proteine 2,8 g,
 glucide 9,8 g,
 lipide 2 g

Lapte cu cacao

Ingrediente:lapte pasteurizat,zahar,0.8% cacao,stabilizatori(caragenan)

Valoare nutritivă medie pentru 100 g:

 valoare energetică: 78 kcal/327 kJ,

 proteine 3.3 g,
 glucide11.6g,
 lipide 2 g

Albalact

 Fulga

Lapte si cacao cu gust de ciocolata

 Ingrediente: lapte semidegresat (1,5% grasime); zahar; baza cu aroma de ciocolata (contine: sirop de zahar
invertit, arome, pudra de cacao,acidifiant: acid citric); pudra de cacao 0,2%; stabilizatori: caragenan si guma
de xantan.

Valoare nutritivă medie pentru 100 g:

 valoare energetică: 44 kcal,

 proteine 2.9 g,
 glucide 6g,
 lipide 1 g

Lapte cu gust de capsuni

I Ingrediente: lapte semidegresat 1,5% grăsime; zahăr; preparat de căpşuni 2% (conţine: sirop de glucoză-
fructoză; suc concentrat de căpşuni; aromă; stabilizator: pectină; regulator de aciditate: citrat de
sodiu;colorant: cosenila; acidifiant: acid citric).

Valoare nutritivă medie pentru 100 g:

 valoare energetică: 44 kcal,
 proteine 3.2 g,
 glucide 9g,
 lipide 1.5 g

Lapte cu gust de vanilie

Ingrediente: lapte semidegresat 1,5% grăsime; zahăr; preparat de vanilie 2% (conţine:

sirop glucoză-fructoză; aromă; acidifiant: acid citric; stabilizator: caragenan; colorant:
beta-caroten); aromă naturală de vanilie.
Valoare nutritivă medie pentru 100 g:
 valoare energetică: 58 kcal,
 proteine 3.2 g,
 glucide 8g,
 lipide 1.5 g

Lapte cu suc multi-fruct

 Ingrediente:    apa, lapte semidegresat (1,5% grasime); zahar; suc de fructe 15%, în proportie variabila:
mar, portocala, maracuya, ananas, lamâie, banana, caise si piure de mango; stabilizator: pectina; acidifiant:
acid citric, corector de aciditate: citrat trisodic; coloranti naturali: beta caroten si riboflavina
Valoare nutritivă medie pentru 100 g:
 valoare energetică: 58 kcal,
 proteine 0.7 g,
 glucide 6g,
 lipide 0.1 g

Lapte cu suc de portocale si ananas

Ingrediente: apa; lapte semidegresat (1,5% grasime); zahar; suc de portocala (9,7%) si
ananas (5,3%); stabilizator: pectina; acidifiant: acid lactic; arome, colorant natural: beta
caroten
Valoare nutritivă medie pentru 100 g:
 valoare energetică: 27kcal,
 proteine 0.7 g,
 glucide 6g,
 lipide 0.1 g

 Zuzu

Lapte cu cacao si gust de ciocolata

Ingrediente: lapte semidegresat 1,5% grasime, zahar, baza cu arome de

ciocolata (contine: sirop de zahar invertit, arome, pudra de cacao, acidifiant:
acid citric); pudra de cacao 0,5%; stabilizatori: caragenan si guma de xantan.
Valoare nutritivă medie pentru 100 g:
 valoare energetică: 66.3kcal,
 proteine 3.2 g,
 glucide 10g,
 lipide 1.5 g

Espresso
 Ingrediente: . lapte semidegresat 1,5% grăsime, bază de cafea espresso 10% (extract de cafea), amidon
modificat de porumb (unul dintre E1410/E1414/E1412/E1440), colorant E150d (caramel), corector de
aciditate E524 (hidroxid de sodiu, sodă caustică), aromă, stabilizator gumă de carruba (E410), antioxidant
acid ascorbic (E300), zahăr, corector de aciditate E339 (fosfat de sodiu).
Valoare nutritivă medie pentru 100 g:
 valoare energetică: 62kcal261kj,
 proteine 2.8 g,
 glucide 9.3g
 lipide 1.5 g
 Conţinut cofeină 103,5 mg

CHESTIONAR

1. Sunteţi consumator de lapte?

  Da
 Nu
 Ocazional

2. Cunoaşteţi produsele firmei Ilvas?

 Da
 Nu

3. Care sunt produsele firmei?

 Lapte de consum Vio
 Smantana Vio
 Lapte batut Vio
 Iaurt clasic Vio
 Iaurt cu fructe Vio
 Frappuccino Vio

4. Cât de des consumaţi lapte?

 Zilnic
 Săptămânal
 Lunar

5. Sunteţi consumator de lapte :

 Cu arome
 Fără arome

6. Ce tip de lapte consumaţi?

 Cu adaos de cacao
 Cu adaos de cafea
 Cu adaos de fructe
 Simplu
 Cu alte adaosuri. Exemplu:…………………………
7. Aţi dori sa consumati cafea cu adaos de lapte si smantana ?
  Da
 Nu
 Poate

8. Sub ce formă doriţi să apară pe piaţă aceasta bautura?

 Pet
 Sticlă
 Cutie
 Doza

9. În ce categorie de vârstă vă încadraţi?

 18- 30 de ani
 30- 50 de ani
 Peste 50 de ani

10. Sexul:
 Feminin
 Masculin

Laptele de la inceputuri până în prezent

Origini
 Istoria laptelui si a produselor din lapte dateaza din timpuri indepartate din vremea in care omul a
inceput sa domesticeasca animalele si sa le creasca.

Acum 8.000 de ani, populatia Mesopotamiei a incercat sa domesticeasca mamiferele,

si sa le foloseasca si prelucreze laptele lor pentru consumul propriu.

Recent, un grup de arheologisti au gasit in Troina – Sicilia una din cele mai vechi
„ferme” din zona Mediteranei, datand din epoca Bronzului (de acum 6.000 de ani).

In Piadena (Cremona), cercetatorii au gasit o stracuratoare de teracota datand de acum

3.500 e ani care probabil folosea la scurgerea zerului de pe cheag.

Legenda despre cum s-a nascut BRANZA

De-a lungul timpului au aparut mai multe legende despre modalitatea prin care Omul a descoperit
cum se produce branza..
Cea mai cunoascuta este cea a unui comerciant Arab care a traversat desertul si a adus cu el mai
multe feluri de mancare printre care si lapte. Pentru transport, el a folosit un sac facut din stomacul uscat
al unei oi. Miscarea din timpul calatoriei, caldura si enzimele care au ramas pe una din partile stomacului
de oaie au facut ca laptele sa devina acid si au solidificat proteinele prezente in el . Asa s-a nascut
Cheagul.
Descoperirea cheagului a ocupat un loc important in Mitologia greaca, aceasta descoperire fiind
atribuita nimfelor despre care se spune ca l-au invatat pe Aristeo, fiul lui Apollo, arta de a face Cheagul si
a transforma laptele.
Foarte probabil este ca descoperirea branzei sa se fi facut dintr-o greseala, in incercarea de a
transporta si conserva laptele pe perioade mai lungi de timp.

Civilizatia Romana

Laptele consumat de stramosii nostri provenea in special de la capre, oi si magari.

Romanii au avut un rol important in dezvoltarea consumului de lapte, prin introducerea lapteleui de vaca
in alimentatie si prin perfectionarea tehnicii de prelucrare a acestuia, pe care apoi au raspandit-o pe toata
suprafata imperiului, in nordul Italiei, Gallia, Germania si Anglia.

Procedurile de prelucrare a laptelui

Incepand cu sfarsitul secolului 19, au fost dezvoltate tehnici speciale care sa elimine bacteriile prezente in
lapte si astfel sa-i prelungeasca durata de viata.
Datorita descoperirilor facute de doctorul francez Louis Pasteur, care in 1865 cerceta metode de stopare a
epidemiei de variola, azi laptele, este incalzit la temperaturi suficient de inalte incat sa ucida toti microbii.
Procesul de pasteurizare a laptelui a fost propus pentru prima data de Franz von Soxhlet in 1886.
In anul 1920 s-a inceput pasteurizarea unei cantitati semnificative de lapte. Curand avea sa inceapa si
productia de lapte pasteurizat ambalat la sticla.
Procesul de Pasteurizare asigura eliminarea microorganismelor patogene si a toxinelor produse de acestea
reducand drastic mediul microbian, dar in acelasi timp mentinand cea mai mare parte a proprietatilor
nutritionale ale laptelui.
Laptele pentru consumul direct este tratat prin pasteurizare rapida HTST (High Temperature – Short Time
– expunerea pentru scurt timp la temperatura inalta).
Pentru a obtine un lapte cu termen de garantie crescut, laptele este incalzit la 84 grade Celsius timp de 15
secunde.
Acest procedeu omoara 95% din bacterii. Pentru a incetini procesul de inmultire al bacteriilor ramase,
laptele este racit imediat la 4grade Celsius.
Sterilizarea, cunoascuta sub numele de UHT (Ultra High Temperature – Temperatura foarte ridicata),
asigura eliminarea completa a bacteriilor si a sporilor.
In general, laptele este incalzit la 140 -150 grade Celsius pentru 2-3 secunde, folosind jet de aburi. Dupa
acest tratament, laptele este racit la 18grade Celsius.
Acest procedeu, introdus in anii ”60, permite pastrarea valorilor nutritionale si a calitatilor organioleptice
ale laptelui.
Laptele UHT poate fi conservat pana la 6 luni.

Laptele-materie prima
Secretie biologica polifazica obtinuta din glanda mamara a mamiferelor sanatoase prin mulgere completa
si igienica. Este sursa principală de nutriţie a nou-născuţilor, înainte de fi capabili de a digera alte
mâncăruri

Este alimentul cel mai complex si mai usor asimilat de organism, constituind unul din alimentele de baza
si in nutritia omului. Laptele este denumit si „Sangele Alb” prin valoarea sa hranitoare. Are peste o suta de
substante nutritive necesare vietii omului(20 aminoacizi, peste 10 acizi grasi, 4 feluri de lactoze, 25
vitamine, peste 45 elemente minerale, proteine). Proteinele contin aminoacizi necesari cresterii si
mentinerii sanatatii. Grasimea in afara de rolul ei energetic constituie si la formarea rezervelor de grasime
inorganism. Vitaminele continute in proportii apreciabile ridica valoarea nutritiva a laptelui.

Important este faptul ca substantele nutritive din lapte se gasesc in proportii optime, astfel ca laptele este
asimilat de organism mai bine decat orice alt aliment, putand fi consumat atat in stare proaspata cat si sub
forma de diferite produse lactate.

Atat laptele cat si produsele lactice maresc rezistenta organismelor fata de infectii si intoxicatii, ridicand
nivelul de sanatate a populatiei

Importanta laptelui

Materia prima pentru industria laptelui si a produselor lactate o constituie laptele de vaca, de oaie, capra,
bivolita.

Este alimentul cel mai complet si mai usor asimilat de organism, constituind unul din alimentele de baza
in nutritia omului.

Laptele mai este denumit si „Sangele Alb” prin valoare sa hranitoare. Are peste 100 de substante nutritive
necesare vietii omului(20 aminoacizi, peste 10 acizi grasi, 4 feluri de lactoze, 25 vitamine, peste 45
elemente minerale, proteine).

Proteinele contin aminoacizi necesari cresterii si mentinerii sanatatii.Grasimea inafara de rolul ei energetic
contribuie si la formarea rezervelor de grasime din organism.
 Vitaminele continute in proportii apreciabile ridica valoarea nutritiva a laptelui.

Important este faptul ca substantele nutritive din lapte se gasesc in proportii optime, astfel ca laptele este
asimilat de organism mai bine decat orice alt aliment, putand fi consumat atat in stare proaspata cat si sub
forma de diferite produse lactate.

Atat laptele cat si produsele lactice maresc rezistenta organismelor fata de infectii si intoxicatii, ridicand
nivelul de sanatate a populatiei.

Factorii care influenteaza cantitatea si calitatea laptelui

 Factori interni:

1. Specia─ cea mai mare cantitate de lapte se obtine de la vaci, bivolite, capre si ovine.

2. Rasa, familia, linia─ sunt rase, linii sau familii care produc lapte mai mult si mai bogat in grasime si
proteine in timp ce altele produc lapte mai putin si cu o compozitie diferita.

3. Individualitatea─ da diferente chiar in sanul aceleiasi rase, linii sau familii si in conditii identice fiind
influentat de metabolismul fiecarui animal.

4. Forma si dezvoltarea ugerului─ influenteaza capacitatea productiva.

5. Varsta─ productia de lapte este mai mica la primele fatari, creste pana la a IV a fatare, apoi scade
treptat.

 Factori de mediu:

1. Naturali caldurile mari, ploile si umezeala au influenta negativa scazand astfel productia de lapte.

2. Artificiali:

a) hranirea, lipsa substantelor nutritive duce la scaderea cantitatii de lapte(aceste fenomen

se intampla iarna si primavara cand substantele nu au atatea substante hranitoare ca vara sau toamna)

b) adaparea

c) igiena corespunzatoare

d) mulsul

Cafeaua
  http://www.scribd.com/doc/20806590/Totul-despre-cafea
Fata de ceai, cafeaua a fost descoperita de-abia prin jurul anului 600. Se presupune ca la inceput
boabele uscate au fost zdrobite si apoi fierte in apa.  Prajirea lor a fost descoperita mai tarziu, pe la 1000-
1200. Prima cafenea in care se putea consuma cafea a fost infiintata in Constantinopol in 1415. Pe la
mijlocul secolului XVI obiceiul de a bea cafea era raspandit in Egipt, Siria, Persia si Turcia; prin secolele
XVI-XVII cafeaua a patruns si in Europa. Recolta de cafea din 2000-2001 a fost de circa 6,8 milioane
tone. Consumul de cafea se ridica in Europa si America la circa 5,3 kg/persoana (2002), in timp ce in
Romania este de abia 1,83 kg/persoana.
Cafeaua se obtine din seminte de Caffea Arabica sau Cafeea canephora (robusta). Cafeaua Arabica
este mai aromata. Exista peste 50 de soiuri de cafea care se cultiva in tari cu clima subtropicala, propice
pentru cultura ei. Se cultiva in America Centrala si de Sud, Caraibe, Indonezia. Prefera inaltimile. Robusta
se cultiva mai ales in Africa, dar si in America Latina.

Producţia de cafea
Arbori de cafea sunt indigeni în Africa, şi se mai pot găsi în creştere sălbatice pe dealurile din Etiopia. De
cafea Astăzi este cultivat în unele ţări, în optzeci de Sud şi America Centrală, Caraibe, Africa şi Asia, în
general, în zonele situate între tropice de Cancer şi Capricorn. Cei mai mari producători doi, de departe, sunt
Brazilia si Columbia, urmat de Indonezia, Vietnam şi Mexic. Arborelui de cafea este un arbust tropicale
Evergreen (genul Coffea), şi două fasole sunt, în general conţinute în fiecare de fructe, care, atunci când
coapte seamănă cu un Cherry Red. Cele două specii de vedere comercial cele mai importante sunt cultivate
soiuri de Coffea canephora (robustas) şi Coffea Arabica (arabicas). Acesta din urmă creşte la altitudini mai
mari, necesită ploaie mai puţin, şi fasole sale au un conţinut mai mic de cafeină decât cea a robustas. Copacii
nu începeţi fructe până când sunt intre trei si cinci ani, atunci când fiecare copac va randament între doi şi
patru kilograme de fructe. Cele mai multe de cafea este încă recoltate de mână, deşi unele gospodarii agricole
mai mari acum folosesc de recoltat mecanic..

Tehnologia de preparare a cafelei cuprinde:

 
  Decojirea “cireselor” (fructelor rosii) de cafea prin a) metoda umeda (arabica): indepartarea cojii
proaspete, spalarea si uscarea la soare a boabelor si b) metoda uscata (robusta): uscarea la soare/aer cald,
decojirea mecanica.
 
  Uscarea boabelor reduce umiditatea de la 65-70 % la 12-13 %. Pastrarea se face in saci de iuta, in
spatii aerisite din tari cu clima temperata.
  relucrarea boabelor. Cafeua Arabica cruda contine 1-1,75 % cofeina, robusta circa 2,5 %. Procesul
cuprinde mai multe etape succesive: prajirea la temperaturi de 220-230° C; racirea in curent de aer rece;
sortarea cu senzori optici; macinarea in mori speciale la dimensiuni ale granulelor cerute de modul de
preparare aplicat; ambalarea sub vid in pungi metalizate. 
  Pregatirea bauturii se face prin fierbere (sau infuzie) in cazul cafelei turcesti, filtrare in aczul cafelei
french sau percolare in cazul cafelei “filtru” si a celei espresso. 
Continutul in cofeina al cafelei Arabica este de 70-115 mg/ceasca pentru cafeaua obtinuta prin
fierbere, 80 mg/ceasca pentru cafeaua filtru sau espresso, iar pentru robusta, de 200 mg/ceasca. Cantitatea
de cafea folosita la prepararea unei cesti este de 6-8 g (o lingurita de masura rasa sau o lingura de supa
rasa).  

Modalitati de preparare a cafelei: 

 *Cafeaua turceasca – se prepara folosind o cafea foarte fin macinata si bine prajita. Una din variante
(utilizate pe Insula Ada-Kaleh) este urmatoarea: se pune apa intr-un ibric de cupru cositorit pe dinauntru.
In apa rece se pune cate o lingurita de cafea pentru fiecare ceasca, fara sa se agite, cafeaua ramanand la
suprafata apei. Se pune peste cafea cantitatea de zahar dorita si se pune pe foc nu prea intens. Pe masura
ce se incalzeste apa, are loc umectarea firelor de cafea, care se lasa treptat la fund. Intre timp se dizolva si
zaharul. Cand incep sa se degaje bule de aer din apa, granulele de cafea sunt aduse la suprafata si se umfla
in partea de sus a ibricului. Dupa unii, in faza aceasta se ia de pe foc si se adauga putina apa rece, lasand
sa stea 1-2 minute. Dupa altii se dau 2-3 clocote. Se serveste fierbinte in cesti mici. Prepararea cafelei se
poate face mai repede in baie de nisip.
 
*Cafeaua filtru – se pepara din cafea macinata mai grosier, deoarece extractia se face prin scurgerea
treptata a apei peste cafeaua pusa intr-o palnie cu filtru de hartie. Granulele de cafea vin in contact cu apa
fierbinte proaspata, avand loc o extractie avansata, substanta solubila din boabele macinate fiind tot timpul
in contact cu o solutie din ce in ce mai diluata, pe masura avansarii procesului de extractie. Se folosesc
granule mai mari, pentru a lasa sa treaca apa cofeinizata mai usor. O ceasca contine 80 mg cofeina.
Aceasta operatie se poate efectua manual sau mai comod in cafetiere comerciale, numite filtre de cafea.
*  Cafeaua espresso – se obtine in aparate de presiune, care asigura ridicarea temperaturii apei peste
cea normala. Peste cafeaua macinata se preseaza un jet de abur si apa, care extrage cu viteza ridicata
componentele solubile si volatile. Contine 80 mg cofeina pe ceasca.
*  French press – se prepara intr-o cafetiera formata dintr-un cilindru (0,5-1litru), prevazut cu un capac
prin care trece o tija avand la capat un disc perforat, ai carui margini asigura etansarea fata de cilindru. Se
scoate discul, se introduce cafea in cilindru, se toarna apa fiarta peste cafea, apoi se pune capacul, cu
discul ridicat in partea superioara. Dupa scurgerea timpului de extractie (3-4 minute) se impinge discul in
jos, deasupra lui filtrandu-se cafeaua limpede, care poata fi turnata.
*  Cafea solubila (Ness) – se obtine prin realizarea unei solutii concentrate de cafeaprintr-un prodedeu
de filtrare, dupa care apa se indeparteaza prin “atomizare”: o ploaie de picaturi fine in contracurent de aer
cald, sau prin liofilizare. Pulberea obtinuta, ca atare sau granulate, se ambaleaza ermetic in cutii de metal
sau borcane de sticla. Cafeaua solubila are calitatea de a se dizolva imediat (“instant”) in apa calda sau
chiar rece. Are 65 mg cofeina pe ceasca.
*Cafea decofeinizata – decofeinarea se realizeaza prin tratare cu aburi, urmata de extractie cu solventi
a boabelor verzi, si uscare. Aceasta operatie se aplica inainte de prajirea cafelei. Cafeaua decofeinizata
este recomandata persoanelor cu tensiune arteriala ridicata. 
*Cafeaua dietetica (Schonfaffe) – se mai numeste cafea de regim sau deacidulata.
Cafeaua contine si substante acide, iritante pentru tubul digestiv. Acestea se pot inlatura, pastrand
cofeina, sau eliminand-o si  pe aceasta in prealabil. Cafeaua deacidulata poate fi bauta si de persoane cu
stomacul sensibil la substante iritante. 
Bineinteles, ca de la cultura la cultura, de la regiune la regiune, cu tot felul de aparate si tehnnici, exista si
alte modalitati de preparare a cafelei.
 Schema tehnologica a produsului existent

Lapte Cafea Indulcitor Stabilizator

Receptie calitativa Extractie

si cantitativ

Concentrare
Filtrare

Amestecare
Racire(4-6o C)

Sterilizare(150 oC)
Curatire
(centrifugare la 35-40 oC) Ambalare

Normalizare Depozitare

Pasteurizare(72-74 oC)
 Schema tehnologica a produsului nou

Lapte Cafea Indulcitor Stabilizator Smantana

Receptie calitativa Extractie

si cantitativ

Concentrare
Filtrare

Amestecare
o
Racire(4-6 C)

Sterilizare(150 oC)
Curatire
(centrifugare la 35-40 oC) Ambalare

Normalizare Depozitare

Pasteurizare(72-74 oC)
 Descriere schema tehnologica

Amestecarea

Etapa de “amestecare” este critica in procesul de obtinere a bauturii pe baza de cafea cu adaos de lapte
si smantana.Specific,cand laptele si smantana sunt adaugate direct in extractul de cafea care are pH acid duce
la coagularea laptelui.De aceea se adauga in aceasta bautura bicarconat de sodiu pentru a preveni coagularea
laptelui.Acesta se foloseste pentru ca nu are culoare,miros si modifica foarte putin aroma.

Sterilizare

Etapa de “sterilizare” este deasemenea critica in procesul de fabricare a bauturii pe baza de cafea cu
adaos de lapte si smantana.In aceata etapa sterilizare la temperature ridicate dureaza 30 secunde pentru 85
o
C.Oricum,dupa sterilizare la temperaturi ridicate a acestei bauturi tinde sa apara fenomenul de producere a
precipitatelor.Acestea nu pun probleme in ceea ce priveste siguranta produsului,dar afecteaza calitatea
acestuia.
Ajustarea cu bicarbonate de sodiu pentru ca nu are culoare,miros si modifica foarte putin aroma si
pentru ca este o metoda ieftina si la indemana.