Laura T.

Ilea, Ana-Maria Deliu

Examen Nietzscheanism_10 iunie 2020

1. Pornind de la următotul citat, explicați în 6 linii de ce apolinicul nu este decât un văl care
ascunde lumea dionisiacă: „Cu câtă mirare îl va fi privit grecul apolinic. Cu o mirare cu
atât mai mare cu cât i se adăuga groaza că toate acestea nu erau, de fapt, cu totul străine
caracterului său, ba mai mult, însăși conștiința sa apolinică nu era decât un văl ce-i
ascundea lumea dionisiacă.” (Fr. Nietzsche, Nașterea tragediei)
2. Pornind de la citatul de mai jos, explicați în 5 rânduri ce înseamnă pentru Nietzsche
genealogia moralei: „Este o pornire răutăcioasă, de nemărturisit sieși, de micșorare a
omului? Sau poate o bănuială pesimistă, neîncrederea unor idealiști decepționați,
posomorâți, încărcați de venin și fiere? Sau chiar un gust pervers pentru ciudățenii, pentru
paradoxuri dureroase, pentru nesiguranțele și absurdul existenței?” (Fr. Nietzsche,
Genealogia moralei)
3. Explicați în 5 rânduri de ce figura copilului este cea care se apropie cel mai mult, în ochii
lui Zarathustra, de figura supraomului: „Uitare este un copil, și nevinovăție, nou început
și joc, o roată ce se-nvârte prin ea însăși, mișcare primă și preasfântă afirmare.” (Fr.
Nietzsche, Așa grăit-a Zarathustra)
4. Pornind de la acest citat, explicați cum poate fi transgresat principiul individuației, în
Siddharta lui H. Hesse (6 rânduri): „Toate aceste lucruri, tot acest galben şi albastru,
fluviul şi pădurea, pătrundeau pentru prima oară prin ochii săi în Siddhartha, ele nu mai
erau farmece de-ale lui Maia, nu mai erau vălul lui Maia, nu mai reprezentau diversitatea
absurdă şi întâmplătoare a lumii fenomenelor, a acelei lumi care i se părea demnă de tot
dispreţul brahmanului cu gândire profundă, căci, căutând unitatea, el respinsese
diversitatea. Albastrul era albastru, fluviul era fluviu, şi chiar dacă în Siddhartha trăia pe
ascuns, în albastru şi în fluviu, acel ceva unic şi dumnezeiesc, felul şi sensul
dumnezeiescului constau tocmai în aceea că el era ici galben, dincolo albastru, ici cer,
dincolo pădure şi aici Siddhartha. Sensul şi esenţa nu se ascundeau îndărătul lucrurilor, ci
se aflau într-însele, în toate cele.”
5. Scrieți 6 rânduri despre deformarea dionisiacului în Parfumul lui Süskind : “Voia ca ei să
observe ce mult îi ura, voia ca ei să răspundă acestui unic sentiment pe care şi-l îngăduise
cu adevărat, să răspundă cu aceeaşi ură şi să-l distrugă la rândul lor, aşa cum avuseseră de
gând la început. Măcar o dată în viaţă voia să-şi arate adevăratul chip. Măcar o dată în
viaţă să fie şi el ca alţii şi să se dezvăluie: aşa cum ei iubirea şi prosteasca lor adoraţie, el
să-şi arate ura. Voia să fie o dată, o singură dată perceput în reala sa formă de existenţă şi
să primească de la altcineva răspuns pentru singurul său real sentiment, ura.”
6. Pornind de la ultimul text studiat în seminar, „The Misuse of Nietzsche in Literary
Theory”, aduceți un argument pertinent în favoarea ideii că Nietzsche nu este un nihilist
(6 rânduri).