Microscopie Semestrul I 2020

Lame netumorale

1. Staza pulmonară cronică

Coloraţie: Hematoxilină-Eozină;

Diagnostic de organ: Pulmon/Plămân: La examinarea microscopică a

preparatului se identifică fragment pulmonar/fragment de
pulmon/fragment de plămân alcătuit din septuri alveolare ce
delimitează spaţii alveolare.

Diagnostic histopatologic: La examinarea microscopică a preparatului

se identifică prezenţa lichidului de edem în cuprinsul spaţiilor
alveolare sub formă de material slab eozinofil, însoţit de hematii
extravazate şi macrofage încarcate cu hemosiderină (siderofage); se
observă îngroşarea septurilor alveolare pe seama fibrozei şi a
edemului interstiţial, cât şi hiperemia capilarelor din cuprinsul
septurilor.

Diagnostic final: Stază pulmonară cronică.

Diagnostic diferenţial: Se efectuează cu infarctul pulmonar: necroză

de coagulare a septurilor alveolare, infiltrat inflamator polimorf de
acompaniament, arii de hiperemie-hemoragie.

2. Staza hepatică

Coloraţie: Hematoxilină-Eozină;

Diagnostic de organ: Ficat: La examinarea microscopică a

preparatului se identifică fragment de ţesut hepatic compus din lobuli
hepatici alcătuiţi din hepatocite uniforme dispuse trabecular, centraţi
de câte o venă centro-lobulară, cu prezenţa periferică de spaţii porte.

Diagnostic histopatologic: La examinarea microscopică a preparatului

se identifică lobuli hepatici cu dilatarea venei centro-lobulare, aceasta
prezentând intraluminal numeroase hematii aglutinare, variabil
colorate. Se remarcă aplatizarea şi atrofia hepatocitelor zonei III
pericentrolobulare, leziuni de degenrescenţă (distrofie) grasă ale
hepatocitelor zonei II medio-lobulare şi aspectul indemn al
hepatocitelor zonei I periferice. Se observa hiperemia capilarelor
sinusoide.

Diagnostic final: Stază hepatică cronică.

Diagnostic diferenţial: Se efectuează cu 1) distrofia hepatică

hidroprotidică: nu se remarcă hiperemia, se observă balonizarea
hepatocitelor cu citoplasma spumoasă granulo-vacuolară şi păstrarea
poziţiei nucleului în celulă şi cu 2) distrofia hepatică grasă (steatoza
hepatică) în care este absentă hiperemia şi se remarcă vacuole unice
optic goale, intracitoplasmatice, unice, se împing nucleul la periferie.

3. Staza renală

Coloraţie: Hematoxilină-Eozină;

Diagnostic de organ: Rinichi: La examinarea microscopic a

preparatului se identifică fragment de parenchim renal cu prezenţa
glomerulilor şi a tubilor renali.

Diagnostic histopatologic: La examinarea microscopică a preparatului

se observă hiperemia capilarelor glomerulare cu diminuarea spaţiului
Bowman şi hiperemia intensă a capilarelor peritubulare. Se remarcă
leziuni de acompaniament de distrofie hidroprotidică a epiteliului
tubilor renali.

Diagnostic final: Stază renală

Diagnostic diferenţial: Se efectuează cu infarctul renal: necroza de

coagulare a glomerulilor şi a tubilor renali, infiltrat inflamator
polimorf, arii de hiperemie-hemoragie.

4. Tromb ul

Coloraţie: Hematoxilină-Eozină;
Diagnostic de organ: Vas de sânge: La examinarea microscopică a
preparatului se identifică perete vascular ce prezintă cele trei tunici:
intimă, muscular şi adventice.

Diagnostic histopatologic: La examinarea microscopică a preparatului

se observă prezenţa unui coagul intravascular ce aderă de peretele
vascular; zonei de aderenţă în corespunde întreruperea endoteliului
ce tapetează lumenul la interior.

Diagnostic final: Tromb secundar

Diagnostic diferenţial: se efectuează cu 1) cheagul cruoric: nu este

aderent de peretele vascular; 2) embolul: este alcătuit din material
exogen; 3) hematomul: este un coagul extravascular.

5. Infarctul miocardic

Coloraţie: Hematoxilină-Eozină

Diagnostic de organ: Cord: La examinarea microscopică a

preparatului se identifică fragment de cord ce prezintă endocard,
miocard şi pericard cu prezenţa de vase coronare.

Diagnostic de histopatologic: La examinarea microscopică a

preparatului se identifică zone de necroza ischemica, ce este
circumscrisă de un intens infiltrat inflamator alcătuit din PMN-uri. Se
observă arii de hiperemie-hemoragie la periferia leziunii.

Diagnostic final: Infarct miocardic

6. Infarctul pulmonar

Coloraţie: Hematoxilină-Eozină

Diagnostic de organ: Pulmon/Plămân: La examinarea microscopică a

preparatului se identifică fragment pulmonar/fragment de
pulmon/fragment de plămân alcătuit din septuri alveolare ce
delimitează spaţii alveolare.

Diagnostic histopatologic: La examinarea microscopică a preparatului

se identifică necroza ischemica a septurilor alveolare şi a pereţilor
vasculari; aceasta este acompaniată de edem, hemoragie şi un intens
infiltrat inflamator alcătuit din limfocite, PMN-uri şi numeroase
macrofage încărcate cu hemosiderină (siderofage).

Diagnostic final: Infarct pulmonar

Diagnosticul diferenţial se efectuează cu staza pulmonară cronică:

absenţa necrozei ischemice, absenţa infiltratului inflamator şi a
hemoragiei masive.

7. Infarctul renal

Coloraţie: Hematoxilină-Eozină

Diagnostic de organ: Rinichi: La examinarea microscopic a

preparatului se identifică fragment de parenchim renal cu prezenţa
glomerulilor şi a tubilor renali.

Diagnostic histopatologic: La examinarea microscopică a preparatului

se identifică necroza de coagulare masivă a glomerulilor şi a tubilor
renali, ce este circumscrisă de un intens infiltrat inflamator polimorf
alcătuit din PMN-uri, limfocite şi macrofage, ce disecă structurile
necrozate dinspre periferie spre centrul leziunii. Se observă arii de
hiperemie-hemoragie la periferia leziunii.

Diagnostic final: Infarct renal

Diagnosticul diferenţial se efectuează cu stazarenală: absenţa

necrozei de coagulare şi a infiltratului inflamator.

8. Distrofia hidroprotidică hepatică

Coloraţie: Hematoxilină-Eozină;

Diagnostic de organ: Ficat: La examinarea microscopică a

preparatului se identifică fragment de ţesut hepatic compus din lobuli
hepatici alcătuiţi din hepatocite uniforme dispuse trabecular, centraţi
de câte o venă centro-lobulară, cu prezenţa periferică de spaţii porte.
Diagnostic histopatologic: La examinarea microscopic a preparatului
se identifică parenchim hepatic cu hepatocite balonizate cu
citoplasmă de aspect spumos, granulo-vacuolară (multiple vacuole),
cu păstrarea poziţiei nucleului în celulă; unele celule prezintă
aparenta absenţa a nucleului, acesta fiind situate subiacent
vacuolelor.

Diagnostic final: Distrofie hidroprotidică hepatică

Diagnosticul diferenţial se efectuează cu 1) staza hepatică cronică:

hiperemia venelor centro-lobulare şi a capilarelor sinusoide, leziuni
de degenerescenţa grasă, absenţa balonizării granulo-vacuolare a
hepatocitelor; şi cu 2) distrofia hepatică grasă (steatoza hepatică) în
care este absentă hiperemia şi se remarcă vacuole unice optic goale,
intracitoplasmatice, unice, se împing nucleul la periferie.

9. Distrofia grasă hepatică – Steatoza hepatică

Coloraţie: Hematoxilină-Eozină;

Diagnostic de organ: Ficat: La examinarea microscopică a

preparatului se identifică fragment de ţesut hepatic compus din lobuli
hepatici alcătuiţi din hepatocite uniforme dispuse trabecular, centraţi
de câte o venă centro-lobulară, cu prezenţa periferică de spaţii porte.

Diagnostic histopatologic: La examinarea microscopică a preparatului

se identifică hepatocite ocupate în întregime de vacuole
intracitoplasmatice unice cu aspect optic gol ce împing nucleul la
periferia celulei. Leziunile interesează zona pericentrolobulară cu
extensie variabilă către periferie.

Diagnosticul final: Distrofia grasă hepatică – Steatoza hepatică

Diagnosticul diferenţial se efectuează cu 1) staza hepatică cronică:

hiperemia venelor centro-lobulare şi a capilarelor sinusoide, leziuni
de degenerescenţa grasă în cuprinsul ariei II medio-lobulare, 2)
distrofia hepatică hidroprotidică: se observă balonizarea
hepatocitelor cu citoplasma spumoasă granulo-vacuolară şi păstrarea
poziţiei nucleului în celulă.

10. Distrofia hialină ovarian – Corpul albicans

Coloraţie: Hematoxilină-Eozină

Diagnostic de organ: Ovar: La examinarea microscopică a

preparatului se identifică stromă ovariană celulară alcătuită din celule
fusiforme în cuprinsul căreia se observă foliculi ovarieni de talie
variată.

Diagnostic histopatologic: La examinarea microscopică a preparatului

se identifică material amorf slab eozinofil, bine circumscris, dispus
extracelular, cu morfologie compatibilă cu corpi albicans (distrofie
hialină extracelulară fiziologică).

Diagnostic final: Corpi albicans ovarieni – distrofie hialină

extracelulară fiziologică

11. Distrofie fibrinoidă placentară

Coloraţie: Hematoxilină-Eozină

Diagnotic de organ: Placentă: La examinarea microscopică a

preparatului se identifică parenchim placentar reprezentat de vilozităţi
coriale de talie variată tapetate de cito- şi sinciţiotrofoblast. Se
remarcă, de asemenea, fragmente deplacă corială şi deciduă.

Diagnostic histopatologic: La examinarea microscopică a preparatului

se observă abundent material amorf eozinofil extracelular, dispus la
nivelul vilozităţilor coriale, intervilozitar şi în cuprinsul plăcii coriale şi
deciduale.

Diagnostic final: Distrofie fibrinoidă placentară.

12. Apendicită acută flegmonoasă

Coloraţie: Hematoxilină-Eozină

Diagnostic de organ: Apendice: La examinarea microscopică a

preparatului se identifică cele 4 tunici (organ caviar)similar
intestinului gros: mucoasa, submucoasa, musculară și serioasa.

Diagnostic histopatologic: la examinarea microsocopică a

preparatului se identifică ulcerarea epiteliului mucoasei pe arii întinse,
intens infiltrat inflamator acut (bogat în PMN și neutrofile) în lamina
proprie ce se extinde și diseca celelalte tunici parietale, pana la
nivelul seroasei

Diagnostic final: Apendicită acută flegmonoasă

Diagnosticul diferenţial se efectuează cu apendicita abcedată, în

cadrul căreia infiltratul inflamator este distribuit circumscris, nu difuz.

13. Meningita acută purulentă

Coloraţie: Hematoxilină-Eozină

Diagnostic de organ: La examinarea microscopic a preparatului se

identifică fragment de ţesut cerebral format din 3 structuri: duramater,
arahnoida, piamater.

Diagnostic histopatologic: La examinarea microscopică a preparatului

se observă meningele intens hiperemiat, îngroşat pe seama edemului
interstiţial şi a unui intens infiltrat inflamator difuz cu caracter de
exsudat purulent alcătuit din fibrină ce cuprinde numeroase PMN-uri,
piocite şi detritusuri celulare.

Diagnosticul final: Meningită acută purulentă.

14. Ţesutul de granulaţie

Coloraţie: Hematoxilină-Eozină

Diagnostic de organ: La examinarea microscopică a preparatului se

identifică ţesut conjuctiv fibros cu prezenţa periferică de ţesut adipos
matur şi fibre muscular striate de tip scheletal tipice.

Diagnostic histopatologic: La examinarea microscopică a preparatului

se identifică arii reprezentate de un ţesut conjuctiv tânăr cu numeroşi
fibroblaşti, în cuprinsul căruia se observă un intens infiltrate cronic
limfocitar şi numeroase vase capilare de neoformaţie.

Diagnosticul final: ţesut de granulaţie.

15. Tuberculoza ganglionară

Coloraţie: Hematoxilină-Eozină

Diagnostic de organ: Limfoganglion: La examinarea microscopică a

preparatului se identifică ţesut limfoid încapsulat (cu capsulă
fibroasă) cu prezenţa de foliculi limfoizi.

Diagnosticul histopatologic: La examinarea microscopică a

preparatului, în cuprinsul ţesutului limfoid, se identifică numeroase
granuloame alcătuite din celule epitelioide mărginite de limfocite;
unele granuloame prezintă central un material amorf, granular,
eozinofil, cu aspect morfologic sugestiv pentru necroză de
cazeificare. În cuprinsul agregatelor epitelioide se observa celule
gigante multinucleate de tip Langhans.

Diagnostic final: Tuberculoză glanglionară – Foliculi Koster.

Diagnosticul diferenţial se efectuează cu sarcoidoza în care este

absentă necroza de cazeificare.

Lame tumorale

16. Papilomul

Coloraţie: Hematoxilină-Eozină

Diagnostic de organ: Tegument caracterizat de epiderm cu structură

de epiteliul scuamos stratificat cu keratinizare.

Diagnostic histopatologic: La examinarea microscopică a preparatului

se identifică o leziune caracterizată de un ax central conjunctivo-
vascular tapetat în totalitate de un epiteliu scuamos stratificat cu
keratinizare ce prezintă acantoză şi hiperkeratoză. Epiteliul astfel
proliferat nu depăşeşte membrane bazală.
Diagnostic final: Papilom

17. Polip de INTESTIN GROS

Coloraţie: Hematoxilină-Eozină;

Diagnostic de organ: Intestin gros: La examinarea microscopică a

preparatului se identifică perete de intestin gros alcătuit din mucoasa
tapetata de un epiteliu simplu cilindric cu numeroase celule
caliciforme, submucoasa, musculară si seroasa.

Diagnostic histopatologic: La examinarea microscopică a preparatului

se identifică o leziune pediculată caracterizată de un ax central
conjunctivo-vascular tapetat de un epiteliu simplu cilindric cu formare
de glande de neoformaţie predominant tubulare, ce nu depăşesc
membrana bazală.

Diagnostic final: Polip adenomatos de intestin gros – Adenom

tubular.

Diagnostic diferențiat : carcinom intramucos

18. Leiomiom uterin

Coloraţie: Hematoxilină-Eozină;

Diagnostic de organ: Uter (miometru): La examinarea microscopică a

preparatului se identifică fibre musculare netede tipice distribuite în
fascicule paralele ordonate.

Diagnostic histopatologic: La examinarea microscopică a preparatului

se identifică o proliferare neoplazică benignă neîncapsulată, bine
delimitată, alcătuită din fibre muscular netede elongate cu nuclei
alungiţi, dispuse în fascicule ce se întretaie în toate axurile. Acestea
sunt distribuite într-o stromă hialinizată.

Diagnostic final: Leiomiom uterin

19. Fibroadenomul mamar

Coloraţie: Hematoxilină-Eozină;
Diagnostic de organ: Glandă mamară: La examinarea microscopică a
preparatului se identifică ţesut mamar caracterizat de stromă
conjunctivă ţi ducte tapetate de un epiteliu cubic bistratificat
(epitelial-mioepitelial).

Diagnostic histopatologic: La examinarea microscopică a preparatului

se identifică o proliferare neoplazică benignă mixtă de cuprinde un
compartiment stromal conjunctiv şi un compartiment epitelial ductal,
ce determină apariţia aspectului consacrat de “coarne de cerb” al
ductelor deformate de proliferare importanta stromala.

Diagnostic final: Fibroadenom mamar de tip intraductal

(intracanalicular).

20. Adenomul pleiomorf (daca se cere)

Coloraţie: Hematoxilină-Eozină;

Diagnostic de organ: Glandă salivară: La examinarea microscopică a

preparatului se identifică acini sero-mucoşi tipici.

Diagnostic histopatologic: La examinarea microscopică a preparatului

se identifică o proliferare neoplazică benignă mixtă ce cuprinde un
compartiment conjunctiv stromal (proliferare mezenchimală
conjunctivă fibroasă şi mixoidă) şi un compartiment epitelial (epiteliu
simplu glandular şi epiteliu scuamos sub formă de morule scuamoase
cu lamele de keratină centrale).

Diagnostic final: Adenom pleiomorf

21. Carcinom epidermoid bazocelular

Diagnostic de organ: Tegument caracterizat de epiderm cu structură

de epiteliul scuamos stratificat cu keratinizare, derm (ţesut
conjunctiv) şi hipoderm (ţesut adipos matur).

Diagnostic histopatologic: La examinarea microscopică a preparatului

se identifică o proliferare bazaloida cu celule rotund- ovalare,
asemănătoare celor de la nivelul stratului bazal al epidermului, nuclei
hipercromi. +cu arhitectura modulara .

Diagnostic final: Carcinom epidermoid bazocelular.

22. Carcinom epidermoid spinocelular

Diagnostic de organ: Tegument caracterizat de epiderm cu structură

de epiteliul scuamos stratificat cu keratinizare, derm (ţesut
conjunctiv) şi hipoderm (ţesut adipos matur).

Diagnostic histopatologic: La examinarea microscopică a preparatului

se identifică o proliferare de celule neoplazice maligne, cu arhitectura
sub forma de cuiburi și insule, ce înglobează perle de keratina +
citoplasma eozinofila

Diagnostic final: Carcinom epidermoid

spinocelular/scuamocelular/scuamos.

23. Adenocarcinom de colon

Coloraţie: Hematoxilină-Eozină;

Diagnostic de organ: Colon: La examinarea microscopică a

preparatului se identifică perete de intestin gros alcătuit din mucoasa
tapetata de un epiteliu simplu cilindric cu numeroase celule
caliciforme, submucoasa, musculară si seroasa.

Diagnostic histopatologic: La examinarea microscopică a preparatului

se identifică o proliferare neoplazică malignă epitelială cu arhitectură
cribriformă, alcătuită din glande de neoformaţie tapetate de un
epiteliu stratificat cu pierderea polarităţii şi importante atipii nucleare
şi activitate mitotică intensăcu mitoze atipice; în lumenul glandelor
neoplazice se remarca un conţinut necrotic cu caracter de “dirty
necrosis”. Proliferarea depăşeşte membrana bazală, infiltrând în
profunzime tunicile parietale.

Diagnostic final: Adenocarcinom de colon

24. Metastază limfoganglionară de adenocarcinom

Coloraţie: Hematoxilină-Eozină

Diagnostic de organ: Limfoganglion: La examinarea microscopică a

preparatului se identifică ţesut limfoid încapsulat (cu capsulă
fibroasă) cu prezenţa de foliculi limfoizi.

Diagnostic histopatologic: La examinarea microscopică a

preparatului, în cuprinsul ţesutului limfoid, se identifică o proliferare
neoplazică malignă epitelială cu arhitectură cribriformă, alcătuită din
glande de neoformaţie tapetate de un epiteliu stratificat cu pierderea
polarităţii şi importante atipii nucleare şi activitate mitotică intensă cu
mitoze atipice; în lumenul glandelor neoplazice se remarca un
conţinut necrotic cu caracter de “dirty necrosis”.

Diagnostic final: Metastază limfoganglionară de adenocarcinom

25: Hemangiom

Coloratie: HE

Diagnostic de organ: tumora benigna vasculara, compusa dintr-o

proliferare de vase capilare

Diagnostic histipatologic: leziune bine delimitata alcătuită dintr-o

proliferare de vase capilarare, unele fiind dilatate.

Diagnostic : Hemangiom