L.1.

IUBIREA, TEMEIUL VIEȚII

CLASA A VIII-A
SEMESTRUL I

Ideile principale:
✓ Dumnezeu este iubire.
✓ Crearea, mântuirea și sfințirea lumii din iubire.
✓ Imnul dragostei creștine.

□ Transcrieți în caietul de religie, textul de mai jos:

„ Dumnezeu este iubire și cel ce rămâne în iubire rămâne în Dumnezeu și Dumnezeu

rămâne în el ” 1 IOAN 4, 16

Temelia vieții este iubirea, cel mai înalt sentiment al omului. Modelul desăvârșit de iubire
este Dumnezeu Însuși, așa cum ne încredințează Apostolul iubirii, Sf. Ioan Evanghelistul:
Dumnezeu este iubire ( 1 IOAN 4.8 ). Acest adevăr ne este descoperit prin crearea, mântuirea
și sfințirea lumii de către Dumnezeu.
Din iubire, Tatăl a creat lumea, ca dar desăvârșit pentru om. Pentru a restabili comuniunea
pierdută prin neascultarea lui Adam și a Evei, Dumnezeu plănuiește tainic mântuirea lumii, la
timpul potrivit, trimite pe Fiul Său, dovedind față de om o iubire desăvârșită, în care Se
dăruiește pe Sine jertfindu-Se: Dumnezeu așa a iubit lumea, încât pe Fiul Său Cel Unul Născut
L-a dat, ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viață veșnică. ( IOAN 3.16 )
Domnul nostru Iisus Hristos a revelat ( descoperit ) oamenilor iubirea supremă a lui
Dumnezeu, prin învățăturile și minunile Sale, prin Jertfa pe Cruce, prin Învierea și Înălțarea
Sa la cer, prin trimiterea Duhului Sfânt la Cincizecime: Precum M-a iubit pe Mine Tatăl, așa
v-am iubit și Eu pe voi: rămâneți întru iubirea Mea. ( IOAN 15.9 )
Prin Pogorârea Duhului Sfânt în ziua Cincizecimii această iubire este împărtășită întregii
creații, revărsată prin harul Său în Biserică, pentru sfințirea lumii. Scopul vieții creștine este
unirea cu Dumnezeu prin iubire, adică îndumnezeirea.
Înțelegem de aici că izvorul iubirii se află în Sfânta Treime, în iubire reciprocă dintre Tatăl,
Fiul și Duhul Sfânt. Această iubire se împărtășește prin Duhul Sfânt, revărsându-se peste
oameni, după cuvântul Sf. Apostol Pavel: Iubirea lui Dumnezeu s-a vărsat în inimile noastre
prin Duhul Sfânt Cel dăruit nouă. ( ROMANI 5.5 )
Iubirea, taină de nepătruns, poate fi recunoscută prin lucrările ei, precum bunătatea,
îndelunga răbdare, facerea de bine și altele menționate în capitolul 13 al primei Epistole către
Corinteni a Sfântului Apostol Pavel, supranumit Imnul dragostei creștine.

□ Atelier biblic! Citește cu atenție Imnul dragostei creștine:

De aș grăi în limbile oamenilor și ale îngerilor, iar dragoste nu am, făcutu-m-am aramă
sunătoare și chimval răsunător. Și de aș avea darul prorociei și tainele toate le-aș cunoaște
și orice știință, și de aș avea atâta credință încât să mut și munții, iar dragoste nu am, nimic
nu sunt.
Și de aș împărți toată avuția mea și de aș da trupul meu ca să fie ars, iar dragoste nu am,
nimic nu-mi folosește. Dragostea îndelung rabdă; dragostea este binevoitoare, dragostea nu
pizmuiește, nu se laudă, nu se trufește. Dragostea nu se poartă cu necuviință, nu caută ale
sale, nu se aprinde de mânie, nu gândește răul. Nu se bucură de nedreptate, ci se bucură de
adevăr. Toate le suferă, toate le crede, toate le nădăjduiește, toate le rabdă.
 L.1. IUBIREA, TEMEIUL VIEȚII
CLASA A VIII-A
SEMESTRUL I

Dragostea nu cade niciodată. (….) Și acum rămân acestea trei: credința, nădejdea și
dragostea. Iar mai mare dintre acestea este dragostea (I CORINTENI 13, 1-8, 13).

□ Să exersăm!

1.Enumeră cele trei lucrări esențiale

înfăptuite de Dumnezeu în legătură cu
lumea și omul.

2.Transformă expresiile din coloana A,

în adjective ce definesc virtuți creștine, în
coloana B, după modelul dat :

A B
îndelung rabdă răbdător
este binevoitoare
nu se trufește
nu caută ale sale
nu se aprinde de mânie

□ Valori pentru viață!

Citește textul scris de Părintele Teofil Părăian și reflectează. Ești personajul principal al
propriei vieți.

Asta face iubirea: împlinește, completează, adaugă. Dacă ai pe cineva apropiat, îi treci cu
vederea și defectele. Dacă iubești pe cineva, îl iubești cu scăderile lui cu tot, cu patimi cu tot,
cu răutăți cu tot. Dacă nu-l iubești, nu-l iubești nici cu calitățile lui, nu-l iubești nici cu virtuțile
lui. Sigur, fiecare dintre noi avem și virtuți, avem și scăderi, dar iubirea acoperă scăderile și
completează acolo unde este de completat și pune în evidență acolo unde este ceva de pus
în evidență. Numai că până acolo este departe! Este departe în înțelesul că trebuie să
rezolvăm odată patimile, răutățile, scăderile, insuficiențele, să trecem peste toate și atunci
vine iubirea, care e fericire. Părintele Teofil Părăian
Desenează pe o coală A4 locul tău de start și drumul de parcurs, marcat de obstacole și
ajutoare, care te conduce la comoara iubirii. Răspunde cerințelor de pe desen.
 L.1. IUBIREA, TEMEIUL VIEȚII
CLASA A VIII-A
SEMESTRUL I

□ Model de iubire!

Sfântul Ierarh Luca, Arhiepiscopul Crimeei (1877-1961) a fost profesor universitar, autor
de lucrări științifice în domeniul medical, chirurg și totodată episcop, în vremea revoluției
bolșevice din Rusia. El și-a manifestat dragostea creștină prin ajutorul dat persoanelor
bolnave, precum și celor ce aveau nevoie de propovăduirea Evangheliei și de rugăciune. Ziua
opera bolnavi și ținea slujbe, iar noaptea studia, contribuind la progresul medicinei. A suferit
prigoană și închisoare din partea regimului comunist, însă a operat și a vindecat inclusiv
persoane care îl persecutau. Este sărbătorit ca sfânt la data de 11 iunie. Pentru chirurg nu
trebuie să existe cazuri, ci doar un om viu, care suferă. (Sfântul Ierarh Luca al Crimeei)

□ Să concluzionăm!

Creat de Dumnezeu din iubire, mântuit prin dragostea

lui Hristos și sfințit prin puterea iubirii Duhului Sfânt, omul
înțelege că IUBIREA este cea mai înaltă cale spre
asemănarea cu Dumnezeu.
Iubirea lui Dumnezeu față de om și lume este
creatoarea, mântuitoare și sfințitoare.
Iisus Hristos este pentru noi model de iubire față de toți
oamenii.
Iubirea îi unește pe oameni cu Dumnezeu, iar pe oameni
îi aduce în comuniune în Biserică, familie și societate.