Tehnologia materialelor I 175

Capitolul 8. PRELUCRAREA MATERIALELOR PRIN PROTOTIPARE RAPIDĂ

(RAPID PROTOTYPING)

8.1. INTRODUCERE. PROCEDEE DE RAPID PROTOTYPING

Rapid prototyping (RP) cuprinde tehnici de fabricare automată a obiectelor

tridimensionale utilizând date privind piesa de fabricat primite de maşina-unealtă direct de
la un computer, unde aceasta este modelată utilizând tehnici CAD. Rapid prototyping mai
este denumită Solid Freeform Fabrication sau Layered Manufacturing.

Fig. 8.1. Produse realizate prin rapid prototyping

Produsele realizate prin RP (fig. 8.1.) sunt utilizate ca:
• modele de aspect (design) pentru analize de design, studii ergonomice,
prospectarea pieţei, etc.;
• modele funcţionale cu ajutorul cărora se verifică concepte asupra unor produse noi,
se testează noi principii de lucru, se evaluează diverşi factori de influenţă, se
analizează comportarea materialelor, etc.;
• produse finite mai puţin solicitate într-un ansamblu funcţional (suporţi, plăci,
carcase, elemente de legătură, etc.).
Tehnologia RP presupune două mari etape:
• proiectarea asistată;
• fabricaţia asistată.
176 Capitolul 8. Prelucrarea materialelor prin prototipare rapidă

Proiectarea asistată obţine modelul geometric ce prefigurează, la scară, viitorul obiect

dorit, prin desfăşurarea următoarelor activităţi:
• etapa 1 - stabilirea modelului geometric, prevede:

analiza rolului obiectului în ansamblul funcţional din care face parte,
stabilindu-se o formă geometrică cu cote funcţionale, auxiliare,
nefuncţionale;

optimizarea formei geometrice prin tratarea condiţiilor funcţionale şi ale
solicitărilor mecanice prin metoda elementului finit;
memorarea modelului geometric în memoria sistemului 3D-CAD se face prin
asimilarea fiecărui element finit cu un punct de coordonate XYZ şi versorul
direcţionat după proiecţiile sale faţă de axele sistemului de coordonate;
• etapa 2 – modelul geometric este secţionat (sliced) după o mulţime de plane
orizontale XY necesare realizării obiectului prin straturi suprapuse; datele
referitoare la fiecare strat sunt memorate în formate standard (STL-file, IGES, VDA-
PS, CATIA, ASC.II, Binary); datele astfel obţinute sunt transmise maşinii de lucru pe
care se va fabrica obiectul modelat.

Fig. 8.2. Generarea modelului CAD (utilizând CATIA, Pro Engineer, I-Deas,
Solidworks)

Fabricaţia asistată implică verificarea datelor transmise automat de la proiectarea asistată,

alegerea procedeului de lucru, a tipului de maşină şi a materialului iniţial necesar.
În esenţă, fabricarea unui obiect prin RP cuprinde:

mişcări compuse aplicate capului maşinii de lucru în planul XY pentru
realizarea unui strat;

mişcare de avans intermitent pe axa Z pentru execuţia treptată a obiectului
prin straturi succesiv-suprapuse.
Tehnologia materialelor I 177

În cadrul larg al tehnologiilor de RP s-au dezvoltat o serie de procedee, dintre care cele mai
utilizate sunt:
1. Stereolitografia – STL (stereolithography)
2. Laminated Object Manufacturing – LOM
3. Fused Deposition Modelling – FDM
4. Selective Laser Sintering – SLS
5. 3D Printing

8.2. STEREOLITOGRAFIA (STL)

Stereolitografia cuprinde o grupă de procedee tehnologice de realizare a obiectelor din

materiale plastice de tip polimeri fotosensibili care se întăresc la expunerea la un flux de
lumină generat de un laser heliu-cadmiu. Principiul de bază se referă la realizarea strat cu
strat a obiectului ca urmare a întăririi polimerului fotosensibil (aflat iniţial în stare lichidă)
cu ajutorul razei laser.
Maşina de lucru primeşte informaţia privind datele fiecărui strat şi realizează deplasarea în
planul XY a petei de focalizare a razei laser deasupra rezervorului cu polimer lichid. În locul
de contact polimerul se întăreşte, raza laser baleiază în continuare întreaga suprafaţă
corespunzătoare stratului de obţinut până când acesta este complet configurat (întărit) şi
se separă prin solidificare la suprafaţa băii lichide. Urmează o mişcare de coborâre a
platformei de susţinere a obiectului şi configurarea următorul strat al acestuia. În figura 8.3
se prezintă schematic principiul de lucru al STL.

Oglindă

Raza laser
întăreşte lichidul

Obiect de fabricat

Platformă de susţinere

Rezervor cu fotopolimer

Fig. 8.3. Principiul de lucru al stereolitografiei

Ca materiale plastice se folosesc: poliamide (PA), poliuretani (PUR), policarbonaţi (PC),
copolimeri ai stirenului (ABS, SAN), răşini epoxidice (EP), siliconi (SI).
178 Capitolul 8. Prelucrarea materialelor prin prototipare rapidă

Stereolitografia e un procedeu larg răspândit şi conferă obiectelor realizate acurateţe şi

precizie. Dezavantajele sunt legate de slaba rezistenţă mecanică a obiectelor realizate din
materiale plastice şi manipularea anevoiosă a polimerilor, toxicitatea şi mirosul neplăcut
emanat în timpul lucrului.

8.3. LAMINATED OBJECT MANUFACTURING (LOM)

Procedeul LOM – Laminated Object Manufacturing utilizează un laser cu CO2 pentru a

crea straturile succesive 2D ale obiectului tridimensional modelat, straturi ce sunt
configurate pe o hârtie specială (sau folii de material plastic, ceramice, aluminiu) cu adeziv
pe faţa inferioară.
Un strat de astfel de hârtie e suprapus straturilor obţinute anterior, prin trecerea pe
suprafaţa sa a unei role încălzite şi presate. Capul laser separă apoi conturul exterior al
stratului curent. Schema de principiu a procedeului e prezentată în figura 8.4.

Oglindă
Laser cu CO2
Cap optic

Conturul stratului Rolă încălzită

Hârtie specială

Bloc fabricat

Platformă

Fig. 2.4. Principiul de lucru al procedeului LOM

Avantajele procedeului LOM:

• fenomenele de contracţie sunt minime, nu există pericolul apariţiei tensiunilor
interne;
• costul maşinilor de lucru şi al întreţinerii lor este mai scăzut decât la celelalte
procedee;
• costul materialelor utilizate este mai scăzut decât cel al fotopolimerilor;
• blocul de straturi încleiate sub acţiunea radiaţiei laser are o rezistenţă mecanică
ridicată;
• forma tehnologică a obiectului poate avea intrânduri, găuri transversale, pereţi
de diferite grosimi cu treceri bruşte de la o grosime la alta;
• nu se foloseşte curăţirea chimică cu substanţe toxice sau cu soluţii dizolvante cu
efect de poluare a mediului înconjurător.
Tehnologia materialelor I 179

Dezavantajele procedeului LOM:

• spaţiul de lucru trebuie amenajat spre a fi rezistent la pericolul de incendiu;
• obiectele au suprafeţe de calitate scăzută, impunându-se operaţii de finisare
ulterioară;
• obiectele îşi modifică configuraţia în atmosferă umedă;
• stabilitatea în timp depinde esenţial de orientarea straturilor;
• pierderile de material sunt mari.

8.4. FUSED DEPOSITION MODELING (FDM)

Procedeul FDM – Fused Deposition Modeling se bazează pe depunerea prin topire a

straturilor suprapuse de material plastic. Un fir de material plastic (de obicei ABS) este
trecut prin duza fierbinte a unui cap de lucru care asigură topirea acestuia, depunerea
peste statul anterior, urmată de solidificarea rapidă. Capul de lucru se deplasează
comandat în planul XY pentru realizarea corespunzătoare a stratului curent, după care
urmează coborârea platformei de susţinere a modelului şi trecerea la realizarea stratului
următor. În figura 8.5 se prezintă schema de principiu a procedeului FDM.
Fir de material plastic

Sistem de avans al firului

Cap de lucru

Duza de extrudare

Obiect solidificat

Fig. 2.5. Schema de principiu a procedeului FDM

Avantajele procedeului FDM:

• raport bun între cost/putere;
• nu necesită operaţii ulterioare costisitoare;
• se poate obţine o calitate bună a supafeţelor;
180 Capitolul 8. Prelucrarea materialelor prin prototipare rapidă

• materiale ieftine, care permit obţinerea de modele în mai multe culori.

Dezavantajele procedeului FDM:
• nu e adecvat pentru realizarea de obiecte cu detalii pretenţioase sau cu pereţi
foarte subţiri şi înalţi;
• pe înălţime apar imprecizii de aşezare a straturilor.

8.5. SELECTIVE LASER SINTERING (SLS)

Procedeul SLS – Selective Laser Sintering crează obiectul tridimensional strat cu strat, din
pulberi de material plastic, pulberi metalice sau ceramice care sunt depuse în straturi
succesive şi apoi sunt topite local şi sinterizate cu ajutorul unui laser cu CO2. Pata de
focalizare a razei laser se deplasează comandat în plan XY până când stratul este complet
configurat şi se separă prin solidificare de restul pulberii. Urmează apoi coborârea
plaformei de susţinere a obiectului şi începerea realizării următorului strat. Părţile de
pulbere neexpuse razei laser rămân pe platforma mobilă în stare de pulbere şi se extrag
după terminarea obiectului, putând fi refolosite. În figura 8.6 se prezintă schema de
principiu a acestui procedeu.

Oglindă

Rolă pentru depunerea pulberii

Pulbere

Pulbere
sinterizată
(formează
obiectul)

Fig. 8.6. Schema de principiu a procedeului SLS

Tehnologia materialelor I 181

8.6. 3D PRINTING

Procedeul 3D Printing crează obiectul tridimensional strat cu strat, din pulberi de material
plastic, depuse în straturi succesive şi solidizate cu ajutorul unui adeziv. Adezivul este
trimis asupra stratului de pulbere printr-o duză de injectare montată pe un mecanism care
asigură deplasare XY (gen printer), realizând prin aceste mișcări stratul curent al piesei (fig.
8.7), după care urmează coborârea platformei de susţinere a modelului şi trecerea la
realizarea stratului următor.

rezervor cu
adeziv

cap de printare pulbere de

rolă pentru material plastic
depunerea pulberii

platformă de
rezervor cu pulbere din lucru
material plastic

Fig. 8.7. Schema de principiu a procedeului 3D Printing

182 Capitolul 8. Prelucrarea materialelor prin prototipare rapidă

ÎNTREBĂRI PENTRU AUTOEVALUARE

1. La ce procedeu tehnologic se referă schema de mai jos? Completați elementele din

schemă.

raza laser

2. La ce procedeu tehnologic se referă schema de mai jos? Completați elementele din

schemă.

pulbere din
material plastic
Tehnologia materialelor I 183

3. La ce procedeu tehnologic se referă schema de mai jos? Completați elementele din

schemă.

fir din material plastic

pentru realizarea
zonelor suport

fir din material plastic

pentru realizarea piesei
184 Capitolul 8. Prelucrarea materialelor prin prototipare rapidă