Rezumat Ciprian Pribac

UNIVERSITATEA DE VEST „VASILE GOLDIȘ” DIN ARAD
FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE NATURII, INGINERIE ŞI INFORMATICĂ
TEZĂ DE DOCTORAT
REZUMAT
Conducător ştiinţiﬁc,
Prof. univ. dr. AUREL ARDELEAN
Doctorand,
GEORGE-CIPRIAN PRIBAC
- ARAD 2012 -
FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE NATURII, INGINERIE ŞI
INFORMATICĂ
TEZĂ DE DOCTORAT
REZUMAT
Conducător ştiinţific,
Doctorand,
- ARAD 2012 -
FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE NATURII, INGINERIE ŞI
INFORMATICĂ
TEZĂ DE DOCTORAT
REZUMAT
STUDII STRUCTURAL – FUNCŢIONALE

PRIVIND EFECTELE UNOR EXTRACTE
BIOACTIVE DE TRIGONELLA SP. ASUPRA
FICATULUI, SUPRARENALELOR,
PANCREASULUI ŞI A UNOR ORGANE
HEMATO- ŞI LIMFOPOIETICE
Conducător ştiinţific,
Doctorand,
- ARAD 2012 -
CUPRINS
Cuvinte-cheie ........................................................................................................................ 2
Lista de abrevieri ................................................................................................................. 2
1. Introducere ................................................................................................................. 4
2. Acţiunea biologică a produsului Trigonella semen .................................................. 4
3. Scopul cercetărilor experimentale ............................................................................ 6
4. Materiale și Metode.................................................................................................... 7
5. Testarea efectului administrării extractelor de Trigonella foenum-graecum
asupra unor parametrii biochimici și hematologici la şobolani Wistar, în condiţii
normale și în intoxicația cu etanol .................................................................................... 14
asupra ficatului la şobolani Wistar, în condiţii normale și în intoxicația acută cu etanol17
asupra ficatului la şobolani Wistar, în condiţii normale și în intoxicația cronică cu
etanol ................................................................................................................................... 21
8. Testarea efectelor administrării de Trigonella foenum graecum asupra măduvei
hematogene la șobolani Wistar în condiții normale și în intoxicația cu etanol ............. 24
9. Testarea efectelor administrării de Trigonella foenum graecum asupra
suprarenalelor la șobolani Wistar în condiții normale și în intoxicația cu etanol ........ 28
10. Testarea efectelor administrării de Trigonella foenum graecum asupra timusului
la șobolani Wistar în condiții normale și în intoxicația cu etanol .................................. 31
asupra unor parametrii hematologici, biochimici și enzimatici la şobolani Wistar, în
condiţii normale și în diabetul indus experimental cu streptozotocină ......................... 35
12. Studiu comparativ privind efectele asupra pancreasului la şobolani Wistar, în
condiţii normale și în diabetul indus experimental cu aloxan și streptozotocină și
tratați cu Trigonella ........................................................................................................... 38
13. Concluzii ................................................................................................................... 43
14. Noutățile pe care le aduce această teză ................................................................... 46
15. Bibliografie selectivă ................................................................................................ 48
16. Lucrări publicate şi comunicate din cadrul tezei de doctorat ............................... 57
1
CUVINTE-CHEIE: Trigonella foenum-graecum, șobolani Wistar, ficat, suprarenale,
pancreas, timus, măduvă hematogenă, etanol, streptozotocină, aloxan, diabet zaharat
LISTA DE ABREVIERI
ADH – alcool-dehidrogenaza
ADN – acid dezoxiribonucleic
AG – acizi grași
Ald-DH – acetaldehid-dehidrogenaza
Arg – arginină
AMV – acid mevalonic
ARNm – Acid ribonucleic mesager
ASAT – Aspartat aminotransferaza (similar TGO, GOT, AST)
AST – Aspartat aminotransferaza (similar TGO, GOT, ASAT)
ATP – adenozin trifosfat
BCT – chemotripsină bovină
BT – tripsină bovină
EGF – factorul de creştere epidermal
FACA – fatty acil-CoA
CCl4 – tetraclorura de carbon
CoA – coenzima A
CT – colesterol total
CYP2E1 – citocrom P450 2E1
FAD – flavin adenin dinucleotid
FMN – flavin mononucleotid
G-6-PDH – glucoza-6-fosfat dehidrogenaza
GA-3 – Acid giberelic
GOT – transaminaza glutamil oxaloacetica serica (similar TGO, AST, ASAT)
GSH – glutation
HCT – chemotripsină umană
HDL – High Density Lipoprotein
HDL-C – HDL colesterol
HLA – Human leukocyte antigen
HT – tripsină umană
i.m. – intra-muscular
i.p. – intra-peritoneal
IL – interleukina
Ile – izoleucină
INR – raportul normalizat internaţional
LDL – Low Density Lipoprotein
2
LDL-c – LDL colesterol
Leu – leucină
Lys – lizină
Km – constanta Michaelis
LDH - lactatdehidrogenaza
MDH - malatdehidrogenaza
MEOS – sistemul enzimatic oxidant microzomal
NAA – Acid 1-naftalenacetic
NAD+ – nicotinamid adenin dinucleotid
NADP+ – nicotinamid adenin dinucleotid fosfat
NADH – nicotinamid adenin dinucleotid redus
NIDDM – diabet zaharat non-insulinodependent
Phe – fenilalanină
RE – reticul endoplasmatic
RER – reticul endoplasmatic rugos
REN – reticul endoplasmatic neted
s.c. – subcutanat
SDF – fibre dietetice solubile
TFI – inhibitori de tripsină obținuți din Trigonella
TG – trigliceride
TGF-β1 (transforming growth factor-β1
TGO – transaminaza glutamil oxaloacetica serica (similar GOT, AST, ASAT)
TNF – factorul de necroză tumorală
TP – timpul de protrombină
Tyr – tirozină
VHC – virusul hepatitei C
VLDL – Very Low Density Lipoprotein
3
1. INTRODUCERE
Prin această teză de doctorat am urmărit obținerea unor rezultate în ceea ce
privește efectele induse de administrarea produsului vegetal de Trigonella foenum-
graecum. Am urmărit aceste efecte asupra structurii şi funcţiei unor organe ale şobolanilor
Wistar, în trei condiţii experimentale: în condiţii normale fără intervenţia prealabilă a unor
agenţi experimentali, în intoxicația cu etanol și în diabetul indus experimental. În cazul
testării efectelor hepatoprotectoare am ales etanolul, deoarece este cunoscut în literatura de
specialitate prin efectele sale hepatotoxice. În cazul inducerii experimentale a diabetului,
am ales testarea comparativă cu streptozotocină și aloxan.
În acest scop am urmărit parametrii structurali, ultrastructurali şi fiziologico-
biochimici din ficat, suprarenale, pancreas, măduva hematogenă și timus, la şobolani
Wistar, în cele trei condiţii experimentale: normale, după administrarea de etanol și după
administrare de streptozotocină sau aloxan.
Studiile s-au axat în principal pe investigaţii structurale şi ultrastructurale ale
organelor menţionate anterior, deoarece în literatura de specialitate lipsesc astfel de date
experimentale.
Cercetările experimentale efectuate au fost realizate pentru stabilirea unor evetuale
efecte ale acțiunii produsului vegetal Trigonella foenum-graecum asupra structurii şi
funcţiilor ficatului, pancreasului, suprarenalelor, măduvei hematogene și a timusului, atât în
condiţii normale, cât şi în condiţii de intoxicaţie cu alcool şi diabet indus experimental.
2. ACŢIUNEA BIOLOGICĂ A PRODUSULUI TRIGONELLA SEMEN

Datorită compoziţiei chimice atât de bogate în substanţe esenţiale, seminţele de
schinduf constituie un bun stimulent neuromuscular, dotat şi cu proprietăţi afrodisiace.
Mult utilizată în trecut, această valoroasă specie medicinală şi cu o remarcabilă valoare
nutritivă rămâne însă insuficient valorificată în prezent.
În Japonia s-a studiat acţiunea antiinflamatoare a unor medicamente neprelucrate
(crude) indoneziene tradiţionale (Ohsumi K, 1995). Extractele în apă fierbinte obţinute din
opt medicamente indoneziene crude – printre care şi cel provenit din Trigonellae semen –
au fost testate pentru efectele antiinflamatoare (Ohsumi K, 1995). S-a stabilit că toate
extractele au avut un efect inhibitor asupra eliberării de histamină induse de campusul
48/80 de către celulele ghindei, precum şi asupra edemului labelor de şobolan provocat de
caragen. Mai mult, iler-ul cu cel mai puternic efect antiinflamator stabilit în toate
materialele testate a prezentat un efect inhibitor. Iler-ul a arătat, de asemenea, o acţiune de
superoxid, produsă de sistemul xantin-oxidază (Ohsumi K, 1995).
Cercetători egipteni de la Centrul Naţional de Cercetări din Cairo au evaluat
biologic efectul mixturii de ceaiuri utilizate ca hipoglicemiant la şobolani (El Shabrawy
OA, Nada SA, 1996). Acţiunea hipoglicemiantă a unui ceai compus din mai multe plante
(printre plantele experimentate s-a utilizat și Trigonella foenum-graecum) larg utilizate în
Egipt a fost studiată la şobolanii normali şi la cei cu diabet. Nu a fost observat nici un efect
4
toxic acut după administrarea per os a unei cantităţi de preparat până la 25 g/kg.
Medicamentul a fost administrat în doze zilnice, unice, de 0,5-1,5 g/kg, prin gavaj, timp de
o lună. Glucoza serică, creatinina şi bilirubina totală au fost reduse în mod semnificativ, în
timp ce activitatea transaminazelor serice (AST şi ALT) nu a fost alterată în urma
tratamentului (El Shabrawy OA, Nada SA, 1996).
Efecte hipoglicemiante asemănătoare ale prafului de seminţe de Trigonella şi
ale extractelor din Trigonella au fost testate pe un lot de şobolani normali şi diabetici (Ali
L şi colab., 1995). Atât pulberea obţinută din seminţe, cât şi extractul de metanol şi
reziduurile rămase după procesare, au demonstrat puternice efecte hipoglicemiante la
administrarea în combinaţie cu glucoza. Extractul apos din reziduurile rămase a prezentat o
acţiune hipoglicemiantă intensă în diferite contexte prandiale. Fracţiunea de fibre dietetice
solubile (SDF) nu a modificat nivelul glucozei din sângele şobolanilor nediabetici şi nici
din sângele celor cu diabet zaharat non-insulinodependent (NIDDM) supuşi la înfometare.
Totuşi, la administrarea în combinaţie cu glucoza, extractele au arătat un puternic efect
hipoglicemiant la şobolanii NIDDM. Analiza chimică a relevat faptul că, în compoziţia
SDF, elementul major îl constituie galactomananul. Rezultatele confirmă implicarea SDF în
efectul hipoglicemiant al seminţelor de schinduf (Ali L. et al., 1995).
Studii efectuate prin administrarea de Trigonellae semen asupra lipidelor serice la
şobolanii normali şi cei diabetici au fost realizate în India (Khosla şi colab., 1995). Pulberea
de seminţe crude şi prăjite a fost administrată la şobolani normali şi la şobolani cu diabet
indus prin administrarea de alloxan, în doze minime de 2 g/kg şi maxime de 8 g/kg. Atât
seminţele prăjite, cât şi cele neprăjite, au determinat la şobolanii normali o scădere
semnificativă a unor lipide serice, cum ar fi colesterolul total, trigliceridele, lipoproteinele
cu densitate mică şi foarte mică (LDL, respectiv VLDL). La şobolanii diabetici a scăzut
nivelul colesterolului şi a crescut cel al lipoproteinelor cu densitate mare (HDL) (Khosla şi
colab., 1995). Prin urmare, doze între 2 şi 8 g/kg corp de Trigonellae semen, administrate
oral şobolanilor normali şi celor cu diabet indus de aloxan, produc o scădere semnificativă a
glucozei serice, efectul hipoglicemiant fiind dependent de doză (Singal N, 1995).
Efectul hipercolesterolemiant a fost observat în urma unor experienţe realizate
prin tratarea şobolanilor cu un extract-etanol derivat din schinduf şi prin urmărirea acţiunii
acestuia asupra absorbţiei de acid biliar şi a nivelului colesterolului (Stark A., Madar Z.,
1993). În urma purificării extractului brut de etanol a rezultat o componentă cu proprietăţi
hemolitice. În produsul dializat s-au identificat, de asemenea, saponine, a căror prezenţă a
fost stabilită prin cromatografie în strat subţire. Experienţele de laborator au demonstrat că
extract-etanolul poate inhiba absorbţia de taurocholat şi de oxycholat într-o manieră
dependentă de doză. În două experienţe independente cu privire la alimentaţie, şobolanilor
hipercolesterolemici le-a fost administrat extract-etanolul timp de patru săptămâni.
Reducerea colesterolului plasmatic a variat între 18% şi 26% şi s-a observat o tendinţă de
scădere a concentraţiei hepatice de colesterol. Aceste rezultate indică faptul că schinduful
conţine elemente hipercolesterolemiante, probabil saponinele, care interacţionează cu
sărurile biliare în tractul digestiv (Stark A., Madar Z., 1993).
5
3. SCOPUL CERCETĂRILOR EXPERIMENTALE
Cercetările experimentale prezentate în această teză de doctorat au constat în
urmărirea efectelor induse de administrarea produsului vegetal de Trigonella foenum-
graecum asupra structurii şi funcţiei unor organe ale şobolanilor Wistar, în trei condiţii
experimentale: în condiţii normale fără intervenţia prealabilă a unor agenţi experimentali, în
intoxicația cu etanol și în diabetul indus experimental. În cazul testării efectelor
hepatoprotectoare am ales etanolul, deoarece este cunoscut în literatura de specialitate prin
efectele sale hepatotoxice. În cazul inducerii experimentale a diabetului, am ales testarea
comparativă cu streptozotocină și aloxan.
Pentru a putea realiza scopul propus am urmărit efectele administrării produsului
vegetal asupra unor parametri structurali, ultrastructurali şi fiziologico-biochimici din ficat,
pancreas, suprarenale, măduva hematogenă și timus, la şobolani Wistar, în cele trei condiţii
experimentale: normale, după administrarea de etanol și după administrare de
streptozotocină. Studiile s-au axat în principal pe investigaţii structurale şi ultrastructurale
ale organelor menţionate anterior, deoarece în literatura de specialitate lipsesc astfel de date
experimentale.
Am ales să investighez în primul rând ficatul şobolanilor Wistar, în două condiţii
experimentale (normal și cu etanol), cu scopul de a surprinde eventualele proprietăţi
stimulatoare ale extractelor vegetale asupra ficatului normal sau hepatoprotectoare în urma
administrării de etanol. În acest sens, datele din literatura de specialitate ne relevă faptul că
etanolul afectează în primul rând fagocitoza şi producerea de citokine (Enomoto şi colab.,
2001). Radicalii liberi rezultaţi din metabolizarea etanolului activează celulele Kupffer,
stimulând sinteza şi eliberarea TNFα. Celulele Kupffer conţin canale de Ca2+ ce sunt
activate de Ca2+ (Decker, 1990 citat de Enomoto şi colab., 2001), iar tratamentul cronic cu
alcool facilitează deschiderea acestor canale.
Am investigat de asemenea posibile efecte hipoglicemice şi acţiunea Trigonella
sp. asupra pancreasului endocrin. Seminţele de Trigonella au efecte hipoglicemice prin
stimularea secreţiei insulinice glicemic-dependentă din celulele beta pancreatice (Ajabnoor
MA et al., 1988), şi prin inhibarea activităţilor alfa-amilazei şi sucrazei (Amin R et al.,
1987), două enzime intestinale implicate în metabolismul carbohidraţilor.
Studiile experimentale efectuate și prezentate în capitolele următoare ale
tezei, au fost realizate pentru descifrarea efectelor induse de acţiunea produsului
vegetal Trigonella foenum-graecum asupra structurii şi funcţiilor ficatului,
pancreasului, suprarenalelor, măduvei hematogene și a timusului, atât în condiţii
normale, cât şi în condiţii de intoxicaţie cu alcool şi diabet indus experimental. În
urma acestor investigaţii experimentale, consider că am suficiente dovezi
experimentale pentru o potenţială acțiune hepatoprotectoare, hipoglicemiantă,
hipolipemiantă şi hipocolesterolemiantă. Prin prisma acestor observații, Trigonella
semen pare a fi o plantă medicinală care ar putea fi folosită, în perspectivă, pentru
producerea unor nutraceutice cu acțiune antidiabetică și hepatoprotectoare.
6
4. MATERIALE ȘI METODE
4.1. MATERIALE ȘI METODE UTILIZATE ÎN STUDIUL
PARAMETRILOR BIOCHIMICI ÎN INTOXICAȚIA CU ALCOOL
Material biologic
Animalele de experienţă au fost şobolani albi din rasa Wistar, masculi adulţi, în
greutate de 200±20 g, menţinuţi pe tot parcursul experimentului în condiţii zooigienice
corespunzătoare: temperatură şi umiditate constantă, ritm lumină/întuneric 12/12 ore, dietă
Larsen (cu sau fără adaos de Trigonella), acces liber la apă, respectiv la soluţia de etanol.
Manipularea animalelor s-a efectuat cu blândeţe, fără a le produce stres sau durere, iar
sacrificarea s-a făcut sub anestezie.
Protocol experimental
Cercetările au fost efectuate pe un model experimental in vivo, în care animalelor
li s-a administrat în paralel etanol şi pulbere de seminţe de Trigonella. Şobolanii au fost
grupaţi în 4 loturi (n=20):
 lot martor (M) care a primit dieta standard şi apă ad libitum;
 lot tratat numai cu etanol (EtOH), 10% (v/v), în apa de băut şi care a
consumat de asemenea dieta standard;
 lot care a primit etanol ca şi lotul precedent, iar hrana a conţinut 5% făină
de seminţe de schinduf (EtOH+T5%);
 lot care a primit de asemenea etanol şi 10% făină de seminţe de schinduf
în hrană (EtOH+T10%).
Durata tratamentului a fost de 4 săptămâni, după care animalele au fost sacrificate
şi s-a recoltat sângele, precum şi probe de ţesut hepatic, pentru determinări morfologice şi
biochimice.
Tehnici de lucru
Numărarea hematiilor şi leucocitelor. Determinarea numărului de elemente
figurate din sânge se bazează pe numărarea directă, la microscop a celulelor dintr-un volum
cunoscut de lichid care a fost diluat în prealabil într-o proporţie cunoscută. Diluarea
prealabilă este necesară în vederea evitării coagulării lui şi pentru a permite numărarea
elementelor figurate, care sunt foarte multe într-un volum mic de sânge.
Executarea frotiului de sânge. Examenul morfologic al sângelui implică realizarea
unui frotiu în doi paşi: întinderea frotiului și colorarea May-Grünwald-Giemsa.
Formula leucocitară. Formula leucocitară reprezintă raportul procentual al
leucocitelor de pe un frotiu de sânge. În examinarea frotiului, se foloseşte obiectivul de
imersie al microscopului numărându-se în total 200 de elemente sau mai multe din care se
face procentajul fiecărei clase de leucocite: neutrofile, eozinofile, bazofile, limfocite şi
monocite.
Volumul globular – hematocritul. În practică termenul hematocrit, semnifică
procentul volumului eritrocitar din sângele integral. Se umple un tub de microhematocrit cu
7
sânge, prin capilarizare şi se închide la ambele capete cu un chit special, după care se
centrifughează 10 minute. Se citeşte cu ajutorul unei linii gradate.
Dozarea hemoglobinei. Metoda fotocolorimetrică pentru dozarea hemoglobinei
este mai precisă decât metoda Sahli şi se pretează pentru determinări în serii mari de probe.
Prin tratarea probelor de sânge cu reactivul Drabkin, majoritatea formelor de hemoglobină
(cu excepţia sulfhemoglobinei) se transformă într-un derivat stabil – cianmethemoglobina
(neinfluenţată de proteinele plasmatice), care este apoi determinat prin metoda
fotocolorimetrică.
Determinarea glicemiei s-a făcut colorimetric, prin metoda Somogy-Nelson.
Principiul metodei se bazează pe faptul că hidroxidul cupric este redus de către glucoză la
oxid cupros, care reduce la rândul său reactivul arseno-molibdenic în albastru de molibden,
a cărui culoare se poate măsura prin fotometrare, la λ = 710 nm.
Determinarea glucozei din ţesut. Pentru determinarea glucozei tisulare se
procedează identic, utilizând 0,1 ml omogenat tisular, obţinut din omogenizarea a
aproximativ 200 mg ţesut în 2,0 ml tampon fosfat. Rezultatele se exprimă în mg glucoză/g
ţesut.
Determinarea proteinemiei s-a făcut fotocolorimetric după metoda Gornall.
Metoda se bazează pe faptul că proteinele şi peptidele dau cu ionul Cu ++ în mediu alcalin un
complex de culoare violetă (reacţia biuretului), care se fotometrează la 540 nm.
Determinarea proteinelor totale din ţesut s-a efectuat ca mai sus, utilizând 0,1 ml
dintr-un omogenat de volum şi compoziţie cunoscute.
Determinarea glicogenului tisular. Glicogenul dintr-o cantitate cunoscută de ţesut
(aprox. 50 mg) se izolează, se purifică şi se dizolvă în 1 ml H 2O, după care se dezvoltă
reacţia de culoare cu fenol şi H2SO4. Dacă se obţine o coloraţie prea intensă, care nu se
poate fotometra, se reia cu o cantitate mai mică de soluţie de glicogen, în H 2O (se face o
diluţie). Coloraţia portocalie obţinută se fotometrează la λ = 489 nm.
Colesterolul seric a fost determinat pe baza reacţiei cu clorură ferică: colesterolul
în prezenţa acidului sulfuric concentrat şi a acidului acetic glacial, reacţionează cu clorura
ferică prin formarea unui complex colorat în violet, a cărui extincţie se citeşte la λ = 550
nm.
Determinarea colesterolului tisular s-a făcut prin metoda descrisă mai sus,
utilizând în loc de ser, acelaşi volum de omogenat tisular.
Determinarea transaminazelor serice. Transaminazele ALAT (alanin-
aminotransferaza) şi ASAT (aspartat-aminotransferaza) catalizează reacţia de transfer a
grupării amino de la un alfa-aminoacid la un alfa-cetoacid (ASAT transformă acidul
aspartic în acid oxalilacetic, iar ALAT-ul transformă alanina în acid piruvic). Cetoacidul
format reacţionează în mediul alcalin cu 2,4-dinitrofenilhidrazina şi formează 2,4-
dinitrofenilhidrazona de culoare roşie, care se determină fotometric.
Determinarea transaminazelor hepatice (din omogenat) s-a făcut prin aceeaşi
metodă, utilizând în loc de ser 0,1 ml omogenat tisular. Formula de calcul este valabilă
8
pentru ASAT (unde incubarea a durat 60 min). Pentru ALAT, unde incubarea a durat doar
30 min, valoarea obţinuta se mai înmulţeşte cu 2.
Lactat-dehidrogenaza (LDH) poate fi determinată din ser sangvin sau din
omogenat tisular. Reactivul conţine: tampon fosfat disodic (50 mM, pH 7,5), NADH+H +
(0,1 mM) şi piruvat (1 mM). Se calculează volumul fiecărui reactant astfel încât volumul
total de reacţie să fie de 2000 μl, din care 1900 μl reactiv şi 100 μl ser sau omogenat tisular.
Reacţia este declanşată în cuva spectrofotometrului, prin adăugarea probei (ser sau
omogenat tisular) care conţine enzima. Lungimea de undă la care se face citirea este de 365
nm; se urmăreşte scăderea concentraţiei NADH din mediul de reacţie (scăderea extincţiei)
prin citiri succesive la intervale de un minut, atâta timp cât reacţia se desfăşoară
aproximativ liniar (4-5 min.).
4.2. MATERIALE ȘI METODE UTILIZATE ÎN STUDIUL

PARAMETRILOR HEMATOLOGICI, BIOCHIMICI ȘI ENZIMATICI ÎN
DIABETUL INDUS EXPERIMENTAL
Animale de experienţă
În experimentul nostru au fost utilizaţi şobolani Wistar, masculi (200±20g)
crescuţi în condiţii standard, în număr relevant/lot pentru a putea elimina valorile aberante
şi pentru a putea interpreta statistic rezultatele. Şobolanii au fost grupaţi în 5 loturi (n=20):
 lotul martor (M), care a primit o dietă standard şi apă ad libitum;
 lotul diabetic (D), la care a fost indus diabetul şi care a consumat de
asemeni dieta standard;
 lotul la care a fost indus diabetul ca şi la lotul precedent, dar hrana a
conţinut 5% făină de schinduf (D+T5%);
 lotul la care a fost indus diabetul şi căruia i-a fost administrat 10% făină
de seminţe în hrană (D+T10%);
 lotul la care a fost indus diabetul şi căruia i s-a administrat pulbere de
Ganoderma 1g/kg furaj (D+G).
Manipularea animalelor s-a efectuat cu blândeţe, fără a le produce stres sau durere,
iar sacrificarea s-a făcut sub anestezie.
Inducerea diabetului. Înainte de inducerea diabetului, şobolanii au fost înfometaţi
peste noapte. Animalele au primit i.v. în vena codală o doză unică de STZ (60 mg/kg),
proaspăt dizolvată în soluţie de citrat de Na 10mM (pH = 4,5). Şobolanii din lotul martor au
primit i.v. o cantitate de citrat de Na proporţională cu greutatea lor. Pentru a preveni şocul
hipoglicemic care se instalează la aproximativ 4-8 ore de la administrarea STZ (Lanzen,
2008) şobolanii au primit fiecare câte 1 ml glucoză 33% i.p la 30 de minute de la
administrarea STZ.
Tratamentul şi colectarea probelor. Pe toată perioada tratamentului, greutatea şi
glicemia animalelor a fost monitorizată periodic. Pentru verificarea glicemiei, sângele a fost
colectat din sinusul orbital (Parasuraman şi colab., 2010) cu ajutorul tubuşoarelor de
microhematocrit. După 4 săptămâni, animalele au fost sacrificate şi s-a recoltat sângele,
9
precum şi probe de ţesut hepatic pentru determinări morfologice şi biochimice. Pentru
determinările de ultrastructură au fost colectate probe de ţesut hepatic, renal şi pancreatic.
Metode și tehnici utilizate pentru determinarea parametrilor hematologici şi
tisulari hepatici. Totalitatea parametrilor determinaţi a fost schematizată în tabelul 1,
aceştia fiind grupaţi în 3 categorii: hematologici – morfologici, hematologici – biochimici şi
tisulari hepatici.
Urmărirea parametrilor hematologici morfologici din sângele periferic al
animalelor a fost necesară pentru a putea stabili dacă pulberile testate posedă calitatăţi
hematopoetice şi/sau imunostimulatoare. Numărul de hematii, hemoglobina şi hematocritul
ne indică modul în care este afectat sau stimulat metabolismul fierului, ştiindu-se că
seminţele de schinduf conţin mult fier.
Cercetările experimentale au cuprins şi investigarea unor parametri biochimici
sanguini şi hepatici. Pentru determinarea efectului hipoglicemiant şi hipocolesteroleminat
a fost monitorizată glicemia şi colesterolemia. Metabolismul glucidic a fost urmărit prin
cuantificarea: glicogenului, glucozei tisulare, precum şi prin măsurarea activităţii enzimelor
ASAT, ALAT şi LDH din ţesutul hepatic. Posibila fluidizare a membranelor, precum şi
creşterea permeabilităţii membranare poate fi confirmată sau nu de prezenţa în ser a
enzimelor: LDH, ALAT, a căror activitate a fost de asemenea determinată.
Tabel VI-3
Parametri hematologici şi tisulari hepatici
Hematologici Tisulari hepatici
morfologici biochimici
Nr. de hematii Glicemia Glicogenul
Nr. de leucocite LDH Glucoza
Formula leucocitară ASAT, ALAT Colesterolul total
Hematocritul LDH
Hemoglobina ASAT, ALAT
4.3. MATERIALE ȘI METODE UTILIZATE ÎN STUDIILE DE

STRUCTURĂ ȘI ULTRASTRUCTURĂ ÎN INTOXICAȚIA CU ALCOOL
Studiile de structură și ultrastructură s-au realizat în colaborare cu colectivul de
cercetare din cadrul Centrului de Microscopie Electronică, Universitatea Babeș-Bolyai
Cluj-Napoca. Cercetǎrile experimentale s-au efectuat pe şobolani albi Wistar, masculi, în
greutate de 180-200 grame. Am realizat un model experimental in vivo, în care animalelor
li s-a administrat concomitent etanol în apa de bǎut şi pulbere din seminţe de Trigonella în
hranǎ. Animalele de experienţǎ au fost grupate în patru loturi, fiecare lot constituit din câte
20 şobolani, astfel:
- Lotul martor (M), care a primit o dietǎ standard şi apǎ ad libitum.
- Lotul animalelor tratate numai cu etanol (EtOH), cǎrora li s-a administrat
etanol 10% (v/v), în apa de bǎut, şi care au consumat de asemenea dieta standard.
10
- Lotul animalelor care a fost tratat cu etanol ca şi la lotul precedent, iar hrana a
conţinut o dozǎ de 5% fǎinǎ din seminţe de Trigonella (EtOHTri5)
- Lotul animalelor care a fost tratat cu etanol şi o dozǎ de 10% fǎinǎ din
seminţe de Trigonella (EtOHTri10).
Durata experimentului a fost de 31 zile în intoxicația acută, respectiv 90 zile în
intoxicația cronică, dupǎ care animalele au fost sacrificate şi recoltate fragmente de ficat
care au fost procesate adecvat în vederea efectuǎrii investigaţiilor structurale şi
ultrastructurale.
Menţionǎm cǎ toate animalele au fost inaniţiate timp de 24 ore înainte de
sacrificare.
Pentru investigațiile ultrastructurale, fragmentele de ţesut recoltate, din fiecare
animal tratat, imediat dupǎ sacrificare, au fost prefixate într-o soluţie de glutaraldehidǎ
2,7% în tampon fosfat 0,1M, ph 7,2, timp de 2 ore la temperatura de 4°C.
Probele au fost apoi spǎlate în 4 bǎi succesive, la distanţǎ de câte o orǎ între ele, cu
tampon fosfat 0,15M, la 4°C. In continuare s-a procedat la postfixarea lor într-o soluţie de
acid osmic (OsO4) 1% în tampon fosfat 0,15M, ph 7,2, timp de 90 de minute la 4°C,
urmatǎ de trei spǎlari cu tampon fosfat 0,15M, ph 7,2, la câte 15` fiecare baie.
Fragmentele de ţesut au fost supuse apoi unui preoces de deshidratare, prin
trecerea lor în bǎi cu acetonǎ de concentaţii succesiv crescǎtoare (30%, 50%, 70%, 80%,
90% şi de trei ori 100%), câte 30 minute în fiecare baie. In continuare probele au fost
inflitrate treptat cu rǎşinǎ sinteticǎ Epon 812, la început în amestec de 1/3, 1/1, 3/1 rǎşinǎ
epoxidicǎ cu acetonǎ, în final fiind incluse în capsule speciale şi trecute în etuvǎ la 50°C
pentru 72 de ore, în vederea polimerizǎrii rǎşinii. Dupǎ polimerizare blocurile conţinând
probele au fost supuse modelǎrii.
Pentru investigaţiile electronomicroscopice, sectiunile ultrafine de 30-60 nm au
fost obtinute la un ultramicrotom de tip Leica UC6, cu un cuţit de diamant de tip Diatome
Ultra 35°, care au fost culese pe grile electrolitice cu 100-200 Mesh, fiind ulterior dublu
contrastate cu o soluţie alcoolicǎ 50% acetat de uranil suprasaturat şi citrat de plumb în apǎ
distilatǎ, ph12. In final, secţiunile au fost examinate la microscopul electronic de tip FEI
Tecnai G2 Spirit TWIN / BioTWIN de la Centrul Internațional de Microscopie Electronică
“George Emil Palade” din cadrul Universității de Vest „Vasile Goldiș” din Arad, imaginile
fiind înregistrate digital cu ajutorul unei camere de tip Mega Wiew III.
Aceste metodologii sunt în acord cu metodologiile clasice utilizate de marea
majoritate a cercetǎtorilor în investigaţiile cu ajutorul microscoapelor electronice de
transmisie – TEM (Ploaie si Petre, 1979; Weakley, 1981; Hayat, 2000; Pavelka si Roth,
2005).
4.4. MATERIALE ȘI METODE UTILIZATE ÎN STUDII

STRUCTURALE ȘI ULTRASTRUCTURALE DIN DIABETUL INDUS
EXPERIMENTAL
11
Reactivi. Toţi reactivii utilizaţi au provenit de la firma Sigma-Aldrich
ChemieGmBH.
Materialul vegetal a fost obtinut de la firma Solaris Plant din Bucuresti si a constat
in pulbere de schinduf obtinuta prin macinarea semintelor. Pulberea din ciuperca de
Ganoderma a fost obtinuta de la firma S.C. Vita Crystal Research S.R.L., din Miercurea
Ciuc.
Experimentele s-au efectuat pe sobolani albi Wistar, masculi adulţi, in greutate de
180-200 g, care au fost mentinuti in conditii igienice, asiguranduli-se un ciclu
lumină/întuneric de 12/12 ore si apa ad libitum. In hrana standard furnizata de firma S.C.
Siamond Prod. S.R.L., Cluj- Napoca, s-a adaugat sau nu, dupa caz, pulbere de schinduf 5%
sau 10%, respectiv de Ganoderma 1‰.
Diabetizarea sobolanilor s-a realizat prin administrarea i.p. a unei doze unice de
alloxan (200 mg/kg corp, dizolvata in PBS), respectiv streptozotocina (170 mg/kg corp,
dizolvata in solutie de citrat de sodiu 10 mM).
Dupa 30 de minute de la introducerea agentului diabetogen, s-a administrat i.p.
animalelor cate 1 ml solutie salina de glucoza 33%, pentru evitarea producerii unui soc
hipoglicemic. La 3 si 5 zile dupa diabetizare, a fost determinată glicemia şi au fost selectati
pentru continuarea experimentului numai sobolanii cu o glicemie de peste 200 mg/dL, deci
numai cei consideraţi diabetici.
Au fost organizate 9 loturi, fiecare cuprinzând câte 20 animale, astfel:
1. lotul de control (C), cu sobolani netratati;
2. lotul sobolanilor diabetizati cu alloxan (AD) si
3. lotul sobolanilor diabetizati cu streptozotocina (STZ), care au primit in
continuare timp de 30 de zile dieta standard si apa ad libitum ;
4. lotul sobolanilor diabetizati cu alloxan, care au primit in continuare hrana
standard, dar suplimentata cu pulbere de Trigonella in procent de 5% (AD-T5);
5. lotul sobolanilor diabetizati cu streptozotocina, care au primit in continuare
hrana standard, dar suplimentata cu pulbere de Trigonella in procent de 5% (STZ-T5);
6. lotul sobolanilor diabetizati cu alloxan, care au primit in hrana standard un
supliment de pulbere de Trigonella la in procent de 10% (AD-T10);
7. lotul sobolanilor diabetizati cu streptozotocina si hraniti cu supliment de
pulbere de Trigonella 10% furajul standard (STZ-T10);
8. lotul sobolanilor diabetizati cu alloxan si hraniti cu supliment de pulbere de
Ganodema 1‰ in furajul standard (AD-G);
9. lotul sobolanilor diabetizati cu streptozotocina si hraniti cu supliment de
pulbere de Ganoderma 1‰ in furajul standard (STZ-G);
Dupa 30 zile de tratament, animalele au fost sacrificate si de la fiecare animal s-au
prelevat rapid fragmente din pancreas, care au fost procesate in mod adecvat pentru studiile
de microscopie electronica.
Mentionam ca toate animalele au fost inanitiate timp de 24 ore inainte de
sacrificare.
12
Pentru investigatiile ultrastructurale, fragmentele de pancreas recoltate imediat
dupa scarificare, au fost prefixate intr-o solutie de glutaraldehida 2,7% in tampon fosfat
0,1M, pH 7,2, timp de 2 ore la temperatura de 4ºC. Probele au fost apoi spalate in 4 bai
succesive, la interval de cate o ora intre ele, cu tampon fosfat 0,15 M, la 4ºC. In continuare
s-a procedat la postfixarea lor intr-o solutie de acid osmic (OsO4) 1% in tampon fosfat 0,15
M, pH 7,2, timp de 90 de minute la 4ºC, urmată de trei spalari cu tampon fosfat 0,15 M, pH
7,2, la cate 15'. Fragmentele de tesut pancreatic au fost supuse apoi unui proces de
deshidratare, prin trecerea lor in bai cu acetona de concentratii succesiv crescatoare (30%,
50%, 70%, 80%, 90% si de trei ori 100%), cate 30 minute in fiecare baie. In continuare
probele au fost infiltrate treptat cu rasina sintetica Epon 812, la inceput in amestec 1/3, 1/1,
3/1 rasina epoxidica in acetona, in final fiind incluse in capsule speciale si tinute in etuva la
50ºC pentru 72 de ore, in vederea polimerizarii rasinii. Dupa polimerizare, blocurile
continand probele au fost supuse modelarii. Pentru investigatiile electronomicroscopice,
sectiunile ultrafine de 30-60 nm au fost obtinute la un ultramicrotom de tip Leica UC6, cu
un cutit de sectionare din diamant, tip Diatome Ultra 35º. Sectiunile au fost culese pe grile
electrolitice de 100-200 Mesh, fiind ulterior dublu contrastate cu o solutie alcoolica 50%
acetat de uranil suprasaturat si citrat de plumb in apa distilata, pH 12. In final, sectiunile au
fost examinate la microscopul electronic de tip FEI Tecnai G2 Spirit TWIN/Bio TWIN de
la Centrul International de Microscopie Electronica al Universitatii de Vest “Vasile
Goldis”, Arad, imaginile fiind inregistrate digital cu ajutorul unei camere de tip Mega
Wiew III.
Aceste metodologii sunt in acord cu cele clasice, utilizate de marea majoritate a
cercetatorilor in microscopia electronică de transmisie (TEM), (Ploaie si Petre, 1979;
Wekley, 1981; Hayat, 2000; Pavelka si Roth, 2005).
4.5. PRELUCRAREA STATISTICĂ A DATELOR

Prelucrarea statistică a rezultatelor a cuprins următoarele etape: calcularea mediei
aritmetice a valorilor individuale; calcularea erorii standard; calcularea testului de
semnificaţie  t  a lui Student; stabilirea indicelui de probabilitate  p  cu ajutorul
tabelelor uzuale, pe baza valorii lui  t  şi a gradelor de libertate.
Testul de semnificaţie  t  al lui Student
Pentru a putea aprecia caracterul real, sau accidental al variaţiilor valorii medii a
diferiţilor indici studiaţi în cadrul metodelor experimentale realizate, s-a impus calcularea,
pentru fiecare caz în parte, a testului de semnificaţie.
Pe baza valorilor lui  t  şi cea a gradelor de libertate, am stabilit indicele de
probabilitate  p din tabelele uzuale. Variaţiile care au valori ale lui 0  p au fost
considerate semnificative, din punct de vedere statistic, după cum urmează: p  0,1
parţial semnificativ (NS);
Variaţiile care au valori ale lui p < 0,05 au fost considerate semnificative, din
punct de vedere statistic, după cum urmează:
P  0,05 semnificativ (*);
13
P  0,01 distinct semnificativ (**);
P  0,001 foarte semnificativ (***).
5. TESTAREA EFECTULUI ADMINISTRĂRII EXTRACTELOR DE
TRIGONELLA FOENUM-GRAECUM ASUPRA UNOR PARAMETRII
BIOCHIMICI ȘI HEMATOLOGICI LA ŞOBOLANI WISTAR, ÎN CONDIŢII
NORMALE ȘI ÎN INTOXICAȚIA CU ETANOL
Este cunoscut faptul că un consum exagerat de etanol induce proliferarea masivă
de radicali liberi, cu alterarea structurilor membranare (Lieber, 2000), deprimarea
sistemelor antioxidante, în special a celui glutation-dependent (Tsukamoto şi Lu, 2001;
Lieber, 2002), în paralel cu diminuarea sintezei şi exportului de proteine din ficat (Willis şi
colab., 2002). Hiperglicemia şi hipercolesterolemia (Carrasco şi colab., 2001) însoţesc de
asemenea intoxicaţia etilică.
În acest context oferit de literatura de specialitate, mi-am propus investigarea
potenţialului hepatoprotector al pulberii din seminţe de Trigonella foenum-graecum, pe
fondul intoxicaţiei etilice.
În vederea investigării posibilelor efecte hepatoprotectoare ale seminţelor de
schinduf, au fost determinaţi câţiva parametri hematologici şi biochimici (serici şi hepatici)
la şobolanii care au primit un supliment de făină de schinduf în hrană, pe fondul intoxicaţiei
etilice subcronice.
5.1. PARAMETRII HEMATOLOGICI

Numărul de hematii nu a prezentat modificări semnificative la loturile tratate,
comparativ cu lotul martor. Cu toate acestea, se remarcă o tendinţă de creştere a numărului
de hematii la lotul EtOH şi o tendinţă de revenire spre valoarea martor la loturile cu
Trigonella.
Hematocritul a crescut semnificativ în toate loturile tratate, comparativ cu
martorul, în paralel cu numărul crescut de hematii. Creşterea numărului de hematii la lotul
EtOH este însoţită în mod firesc de o creştere a volumului globular total, dar şi de o
„umflare” a hematiilor, ca urmare a alterării permeabilităţii membranare.
Concentraţia hemoglobinei a crescut nesemnificativ în cazul loturilor EtOH şi
Trigonella 5%, faţă de lotul martor; singurul lot la care s-au obţinut modificări
semnificative statistic a fost lotului cu Trigonella 10%, comparativ atât cu martorul, cât şi
cu lotul EtOH.
Numărul total de leucocite a crescut semnificativ la animalele care au primit doar
etanol, ştiut fiind că intoxicaţia etilică se asociază cu procese inflamatorii hepatice, care
sunt declanşate de activarea macrofagelor fixate ale ficatului (celulele Kupffer) şi continuă
cu invazia neutrofilelor şi limfocitelor. Se observă o scădere uşoară, comparativ cu lotul
EtOH, a numărului de leucocite la lotul tratat cu Trigonela 5%, iar în cazul lotului tratat cu
Trigonella 10%, valoarea se apropie mult de cea a lotului martor.
Formula leucocitară. Etanolul a indus o scădere semnificativă a neutrofilelor
circulante, precum şi o creştere procentuală spectaculoasă a limfocitelor. Prezenţa pulberii
14
de schinduf în furaj a determinat o creştere spectaculoasă a neutrofilelor, chiar peste
valoarea înregistrată la animalele martor, precum şi o restaurare a numărului de limfocite, la
ambele concentraţii de schinduf în furaj. Trigonella a stimulat astfel imunitatea nespecifică
şi a restaurat la valoarea de control celulele imunităţii specifice.
5.2. PARAMETRII BIOCHIMICI

Concentraţia glicogenului hepatic şi a glucozei din ficat evoluează în paralel.
Reducerea rezervelor de glicogen la animalele intoxicate cu alcool se poate observa şi la
lotul care a primit 5% Trigonella, iar în cazul lotului cu 10% există o uşoară tendinţă de
revenire la valorea lotului martor.
Glicemia nu prezintă modificări semnificative la nici unul din grupurile
experimentale, cu excepţia grupului EtOH, unde se observă o uşoară scădere, ca urmare a
unei insuficiente absorbţii intestinale a glucozei şi inhibării gluconeogenezei (Lieber, 2000;
2001). Numeroase lucrări (Yadav şi colab., 2004; Siddiqui şi colab., 2005; Preet şi colab.,
2005) au evidenţiat acţiunea hipoglicemiantă a seminţelor de Trigonella. În acest sens, am
verificat dacă în condițiile noastre experimentale putem detecta o acțiune hipoglicemiantă.
Colesterolemia şi colesterolul hepatic nu au confirmat, în modelul nostru
experimental, efectul hipocolesterolemiant al schindufului semnalat de alţi autori
(Srinivasan, 2006; Reddy şi Srinivasan, 2009; Belguith-Hadriche şi colab., 2010). Este
demn de menţionat că autorii citaţi mai sus au lucrat pe animale în care a fost indusă
experimental hipercolesterolemia, anterior tratamentului cu schinduf.
Proteinemia nu a prezentat modificări notabile, valorile fiind similare la toate
grupurile experimentale. Etanolul administrat la şobolani timp de o lună nu a crescut
semnificativ concentraţia proteinelor sanguine. Acetaldehida, produsul imediat al
metabolizării etanolului, şi malondialdehida ce rezultă din peroxidarea lipidelor, formează
aducţi proteici, complexe stabile cu proteinele intracelulare. Din acest motiv şi datorită
modificării permeabilităţii membranei plasmatice, proteinele nu mai pot fi exportate şi se
acumulează în celulele hepatice, în stadii incipiente ale intoxicaţiei cu etanol.
Prin urmare, dacă lotul EtOH a avut o concentraţie semnificativ crescută a
proteinelor totale hepatice, tratamentul cu 5% făină de schinduf în dietă a scăzut
semnificativ acest parametru, aducându-l spre valoarea martor. Doza mai mare de
Trigonella a avut acelaşi efect, dar mult mai slab, astfel încât valoarea proteinelor rămâne
încă semnificativ crescută faţă de martor.
5.3. PARAMETRI ENZIMATICI

Transaminazele serice şi hepatice.
ALAT serică nu a prezentat modificări semnificative statistic, la toate loturi
valorile încadrîndu-se în limitele fiziologice. O valoare semnificativ redusă a activităţii
enzimei s-a înregistrat numai la lotul EtOH+T5%, corelată şi cu o concentraţie redusă a
glucozei hepatice.
15
ASAT serică este semnificativ crescută sub influenţa consumului de etanol, ceea
ce denotă prezenţa alterărilor membranare. La loturile care au primit Trigonella în dietă
acest efect nu este prezent, fiind un argument pentru efectul protector al compuşilor
bioactivi asupra sistemului de membrane.
ASAT hepatică a înregistrat valori scăzute semnificativ numai la loturile cu
Trigonella, atât comparativ cu lotul martor, cât şi cu lotul EtOH.
Tabel VII-7
Tabel sinoptic al modificării parametrilor hematologici şi biochimici, induse de
seminţele de schinduf, pe fondul intoxicaţiei etilice subcronice, la şobolani
16
Lactat dehidrogenaza serică şi hepatică. Există o uşoară creştere, nesemnificativă
la lotul EtOH faţă de lotul martor. Prezenţa făinii de schinduf în dietă, în concentraţia de
10%, a determinat o scădere semnificativă a activităţii LDH, chiar şi pe fondul administrării
de etanol.
În scopul realizării unui tablou general al potenţialelor proprietăţi
hepatoprotectoare ale seminţelor de Trigonella, a fost alcătuit un tabel sinoptic, cuprinzând
evoluţia tuturor parametrilor investigaţi (tabelul VII-7).
Lipsa modificării unui parametru este notată cu 0, creşterea valorii sale cu semnul
(+), iar scăderea valorii, cu semnul (-). Lotul EtOH este comparat numai cu lotul de control,
iar cele două loturi care au primit în hrană Trigonella sunt comparate cu lotul de control şi
cu lotul EtOH. Modificările semnificative statistic sunt marcate cu dreptunghiuri pline.
Prin acest studiu am propus investigarea potenţialului hepatoprotector al pulberii
din seminţe de Trigonella foenum-graecum, pe fondul intoxicaţiei etilice în vederea
stabilirii dozei optime de Trigonella şi a modului de administrare; stabilirii duratei adecvate
de tratament; investigarea efectelor fiziologice şi metabolice.
Majoritatea parametrilor investigaţi au fost modificaţi favorabil de seminţele de
schinduf, pe fondul intoxicaţiei etilice.
Efecte edificatoare au fost înregistrate în special în cazul formulei leucocitare şi a
activităţilor enzimatice. De remarcat este şi creşterea concentraţiei de hemoglobină, în cazul
dozei mari de Trigonella.
De asemenea, cele două doze de schinduf au determinat modificări de acelaşi sens,
totuşi mai intense în cazul dozei de 10%.
Rezultatele obţinute in vivo sunt în concordanţă cu datele in vitro obţinute de alţi
cercetători şi demonstrează calităţile hepatoprotectoare ale seminţelor de Trigonella,
utilizate ca supliment alimentar în scopul prevenirii/ameliorării dereglărilor funcţionale
induse de intoxicaţia etilică.

TRIGONELLA FOENUM-GRAECUM ASUPRA FICATULUI LA ŞOBOLANI
WISTAR, ÎN CONDIŢII NORMALE ȘI ÎN INTOXICAȚIA ACUTĂ CU ETANOL
6.1. STUDII ULTRASTRUCTURALE ALE FICATULUI ȘOBOLANILOR DIN
LOTUL MARTOR
Examinarea ţesutului hepatic normal ne relevă o structură parenchimală cu
hepatocitele dispuse în cordoane celulare regulate. Fiecare hepatocit prezintă în zona
centrală câte un nucleu (Fig. VIII-1 si VIII-3), mai rar doi nuclei de formă sferică şi cu
diametrul cuprins între 5 şi 7 µm. Conturul nucleilor este uniform, iar în cariolimfă se
găsesc câte 1 până la 3 nucleoli net structuraţi (Fig. VIII-1, VIII-3).
Canaliculii biliari sunt normal constituiţi, având lumenul mic şi delimitat de mulţi
microvili (VIII-3). Membranele celulelor vecine, în apropierea canaliculilor biliari, sunt
legate prin joncţiuni intercelulare de tipul zonelor occludens sau „tight junctions” (Feldman
şi colab., 1978).
17
Fig. VIII-1. Hepatocitele prezintă în zona Fig. VIII-3. Mitocondriile sunt foarte
centrală câte un nucleu, mai rar doi nuclei numeoase, prezintă o electrondensitate
de formă sferică. medie şi sunt sferice sau uşor alungite.

LOTUL CU INTOXICAȚIE ALCOOLICĂ (EtOH)
Datele examinǎrilor electronomicroscopice confirmǎ pe cele observate prin studiul
la microscopul optic, prezentându-ne în plus detalii asupra efectelor alcoolului la nivel
subcelular.
Un alt efect al alcoolului este evidenţiat la nivelul formei şi conturului nuceilor,
mulţi pierzându-şi forma sfericǎ, iar conturul lor este neuniform (Fig. VIII-6). In citoplasma
acestor hepatocite, aflate preponderent în apropierea zonei centrolobulare, mitocondriile au
matricea slab electrondensǎ, rarefiatǎ, sugerând o diminuare a participǎrii lor la
metabolismul energetic. De asemenea, in aceste hepatocite, ca o reacţie de apǎrare
împotriva acţiunii toxice a etanolului, se remarcǎ o proliferare de reticul endoplasmic neted
(REN). Se mai evidenţiazǎ şi faptul cǎ reticulul endoplasmic granular (REG) are
canaliculele dilatate, la fel şi spaţiul perinuclear, sugerând o diminuare a procesului de
sinteze proteice (Fig. VIII-6). Demn de remarcat este şi faptul cǎ alcoolul a indus o depleţie
de glicogen, acesta fiind aproape absent în hepatocite.
Celulele Kupffer, respectiv macrofagele ficatului, prezintǎ o relativ intensǎ
activitate pentru captarea şi distrugerea structurilor alterate de influenţa alcoolului (Fig.
VIII-8). În lumenul capilarelor sinusoide s-au observat neutrofile, prezenţa acestora
indicând clar un proces de inflamaţie la nivelul ficatului.
18
Fig. VIII-6. Lot tratat cu alcool (EtOH). Fig. VIII-8. Lot tratat cu alcool (EtOH).
Reticulul endoplasmic granular (REG) are Celulele Kupffer, prezintǎ o relativ intensǎ
canaliculele dilatate, la fel şi spaţiul activitate.
perinuclear.

LOTUL CU INTOXICAȚIE ALCOOLICĂ ȘI TRATAȚI CU TRIGONELLA
5% (EtOHTri5)
La lotul tratat cu etanol și Trigonella 5%, se remarcǎm prezenţa la marea
majoritate a nucleilor hepatocitelor, a formei sferice şi contur uniform (VIII-10). În doar
puţine cazuri conturul nuceilor este uşor neuniform.
De asemenea, picǎturile lipidice sunt în numǎr foarte mic la nivelul majoritǎţii
hepatocitelor (VIII-10), iar în hepatocitele in care sunt ceva mai numeroase, ele se aflǎ la
periferia acestora (Fig. VIII-10), sugerând tendinţa de tranzit spre sinusoide sau celulele Ito.
Se remarcǎ însǎ faptul cǎ lipidele lipsesc sau sunt foarte puţine la nivelul celulelor Ito (Fig.
VIII-11), ceea ce indicǎ o foarte bunǎ metabolizare a lor. De asemenea, fǎina din seminţe
de Trigonella a protejat prezenţa glicogenului în hepatocite (Fig. VIII-10). Efectul
hepatoprotector al fǎinii seminţelor de Trigonella este evidenţiat şi prin faptul ca prezenţa
REN este discretǎ, iar mitocondriile, REG şi canaliculii biliari sunt normal structuraţi.
Fig. VIII-10. Picǎturile lipidice sunt în Fig. VIII-11. Lipidele lipsesc sau sunt
numǎr foarte mic la nivelul hepatocitelor, foarte puţine la nivelul celulelor Ito.
iar în hepatocitele in care sunt ceva mai
19
numeroase, ele se aflǎ la periferia acestora.

LOTUL CU INTOXICAȚIE ALCOOLICĂ ȘI TRATAT CU TRIGONELLA
10% (EtOHTri10)
Și la acest lot se remarcǎ prezenţa majoritaţii hepatocitelor normal structurate, cu
nuclei sferici, contur uniform şi nucleoli evidenţi (Fig. VIII-13). REG este prezent sub
formǎ de profile înguste cu dispunere paralelǎ, propice sintezelor proteice (Fig. VIII-13).
REN îşi evidenţiazǎ prezenţa doar relativ puţine hepatocite. Prezenţa microparticulelor de
glicogen este de asemenea evidentǎ, în unele hepatocite formând chiar plaje de glicogen
(Fig. VIII-13).
Celulele Kupffer sunt foarte active, supraîncǎrcate cu detritusuri celulare
încorporate şi pe cale de digestie prin acţiunea numeroşilor lizozomi prezenţi (Fig. VIII-15)
indicând reacţia de apǎrare a ficatului înpotriva acţiunii nocive a alcoolului.
Fig. II-13. Prezenţa microparticulelor de Fig. II-15. Celulele Kupffer sunt foarte
glicogen este de asemenea evidentǎ, în unele active, supraîncǎrcate cu detritusuri
hepatocite formând chiar plaje de glicogen celulare încorporate.
Din datele de mai sus rezultǎ clar cǎ pulberea din seminţele de Trigonella
poate prezenta un efect hepatoprotector asupra ficatului alcoolic, efect care este uşor
mai evident în cazul dozei de 5%, indicându-se posibilitǎţi pentru utilizǎri terapeutice.
Pentru o mai bună evidențiere a acestui efect am realizat un studiu privind intoxicația
cronică cu etanol, tratat concomitent cu Trigonella, studiu prezentat în capitolul
următor.
20
TRIGONELLA FOENUM-GRAECUM ASUPRA FICATULUI LA
ŞOBOLANI WISTAR, ÎN CONDIŢII NORMALE ȘI ÎN INTOXICAȚIA
CRONICĂ CU ETANOL
LOTUL MARTOR
Studiile ultrastructurale asupra ficatului șobolanilor din lotul martor prezinta un
aspect de ansamblu cu hepatocite avand nuclei sferici si contur regulat si lipsite aproape
complet de picaturi lipidice (fig. IX-1). Hepatocitele prezintă nucleu sferic avand doi
nucleoli, cu multe mitocondrii si REG in citoplasma, fara picaturi lipidice, care se gasesc
depozitate doar in celula Ito (fig. IX-2).
Se observa dispunerea in profile inguste, paralele, a REG, prezenta de
microparticule de glicogen si canalicului biliari cu lumene inguste si delimitate de microvili
(fig. IX-2), prezenta de glicogen, lipsa de lipide din citoplasma si acumularea acestora la
nivelul celulelor Ito.
Fig. IX-1. Ficat martor. Aspect de ansamblu Fig. IX-2. Hepatocitele prezintă nucleu
cu hepatocite avand nuclei sferici si contur sferic avand doi nucleoli, cu multe
regulat si lipsite aproape complet de picaturi mitocondrii si REG in citoplasma, fara
lipidice. picaturi lipidice.

LOTUL CU INTOXICAȚIE ALCOOLICĂ (EtOH)
Se remarca o acumulare de lipide in toate hepatocitele (Fig. IX-3) si nu doar la o
parte din ele, asa cum a fost cazul dupa o alcoolizare de numai 30 zile. Faptul ca la nivelul
celulelor Ito nu sunt semnalate lipide, indica cu claritate o metabolizare defectoasa a
lipidelor care se vor acumula in hepatocite, fiind impiedicate sa fie tranzitate prin celulele
Ito sau in capilarele sinusoide.
In asemenea zone se observa acumulari de resturi ale unor hepatocite distruse,
alaturi de hematii cu structura alterata (Fig. IX-6). In aceste zone se remarca, de asemenea,
aparitia si acumularea unor fascicule de colagen, ceea ce sugereaza inceperea unui proces
de fibrogeneza (Fig. IX-6).
21
Fig. IX-3. Ficat sobolani alcoolizati 90 zile. Fig. IX-6. Aparitia si acumularea unor
Se remarca o acumulare de lipide in toate fascicule de colagen, ceea ce sugereaza
hepatocitele. inceperea unui proces de fibrogeneza.

LOTUL CU INTOXICAȚIE ALCOOLICĂ ȘI TRATAȚI CU TRIGONELLA 5%
(EtOHTri5)
S-a remarcat faptul ca alterarile provocate de alcoolizarea cronica asupra
hepatocitelor a fost mai drastica decat cea evidentiata prin alcoolizarea timp de 30 zile.
Drept rezultat, tratamentul cu faina de Schinduf in doza de 5%, nu a putut asigura decat o
hepatoprotectie partiala si mai slaba decat in cazul sobolanilor alcoolizati 30 de zile.
Astfel, se observa ca sunt inca hepatocite in care persista acumularile de lipide, in
timp ce in altele acestea lipsesc, (Fig. IX-7). Canaliculii biliari, in multe cazuri sunt dilatati
si lipsiti de microvili, dar la alte hepatocite sunt normal structurate (Fig. IX-10). Prezenta
glicogenului este discreta, semn ca sinteza cu acumularea sa este inca deficitara (Fig. IX-
10). La nivelul celulelor Ito se remarca o prezenta moderata de lipide, ceea ce corelat cu
prezenta lipidelor in unele hepatocite, sugereaza faptul ca metabolizarea lor nu a fost
complet favorizata de tratamentul cu faina de Trigonella 5%. Mentionam si faptul ca
celulele Kupffer prezinta o buna activitate pentru acumularea, distrugerea si eliminarea
unor structuri alterate in cursul alcoolizarii.
Semnalam insa si prezenta a relativ numerosi lizozomi secundari si tertiari in
aproape toate hepatocitele (Fig. IX-10), cu mult mai numerosi decat in hepatocitele
ficatului sobolanilor alcoolizati timp de numai 30 zile. Prezenta lor, alaturi de proliferearea
REN, indica o sustinuta activitate pentru eliminarea efectelor nocive ale actiunii de lunga
durata a alcoolului, activitate datorata fara indoiala capacitatii hepatoprotectoare a fainii de
Schinduf. Se pare insa ca tratamentul cu faina de Schinduf in doza de 5%, nu este suficient
pentru a contracara efectele nocive ale alcoolului administrat timp indelungat, asa cum s-a
reusit in alcoolizarea de 30 zile.
22
Fig. IX-7. Se observa ca sunt inca Fig. IX-10. Prezenta a relativ numerosi
hepatocite in care persista acumularile de lizozomi secundari si tertiari in aproape
lipide, in timp ce in altele acestea lipsesc. toate hepatocitele.

LOTUL CU INTOXICAȚIE ALCOOLICĂ ȘI TRATAT CU TRIGONELLA
10% (EtOHTri10)
Studiul electrono-microscopic al ficatului sobolanilor acestui lot, dovedeste ca
actiunea hepatoprotectoare a fainii semintelor de Schinduf administrata in doza de 10% in
hrana animalelor, este mult mai eficienta decat in cazul administrarii in doza de 5%.
Marea majoritate a hepatocitelor prezinta o ultrastructura apropiata de normal, fapt
evidentiat de forma sferica a nucleilor si cantitatea foarte mica de picaturi lipidice (Fig. IX-
12). Exista doar relativ putine hepatocite care sunt dublu nucleate, iar nucleii sunt ovalari
(Fig. IX-11).
Mitocondriile sunt numeroase si normal structurate, fapt evident in toate imaginile
obtinute. REG este present sub forma de pachete cu profile inguste si dispuse paralel, in
timp REN are o prezenta discreta. Printre mitocondrii sunt evidente microparticule de
glicogen (Fig. IX-11).
Canaliculii biliari au diametrul ingust si doar partial sunt tapetati cu microvili (Fig.
IX-11, IX-12), aceasta fiind o dovada a fpatului ca reabsorbtia unor elemente din bila este
usor deficitara.
Picaturile lipidice, asa cum cum am mentionat, sunt in numar relativ mic si dispuse
spre polul vascular sau depozitate in celulele Ito (Fig. IX-12), ceea ce semnifica o buna
metabolizare a lor, apropiata de starea normala.
Datele prezentate mai sus indica faptul ca faina de Schinduf administrata in doza
de 10% in hrana sobolanilor, concomitent cu alcoolizarea timp de 90 zile, isi dovedeste
actiunea sa hepatoprotectoare, asigurand o functionare aproape normala a hepatocitelor,
mai eficienta decat in cazul administrarii dozei de 5% faina de Schinduf in hrana.
23
Fig. IX-11. Ficat alcoolizat 90 zile si tratat Fig. IX-12. Marea majoritate a hepatocitelor
cu faina de schinduf in doza de 10%. Printre prezinta o ultrastructura apropiata de
mitocondrii sunt prezente microparticule de normal, fapt evidentiat de forma sferica a
glicogen. nucleilor si cantitatea foarte mica de picaturi
lipidice.
Alcoolizarea cronica de 90 zile induce alterari mai pronuntate in ultrastructura

hepatocitelor decat cea de 30 zile, alterari care sunt mai dificil de contracarat. Daca in cazul
alcoolizari de 30 zile ambele doze de Schinduf au putut asigura o hepatoprotectie care a
permis o functionare normala a hepatocitelor, in cazul alcoolizari cronice de 90 zile,
hepatoprotectia asigurata de doza de 5% a fost insuficienta fiind doar partiala si numai doza
de 10% a putut asigura o hepatoprotectie care a permis functionarea hepatocitelor aproape
de normal, dar nu asa de eficient ca in cazul alcoolizari de 30 zile.
8. TESTAREA EFECTELOR ADMINISTRĂRII DE TRIGONELLA FOENUM

GRAECUM ASUPRA MĂDUVEI HEMATOGENE LA ȘOBOLANI
WISTAR ÎN CONDIȚII NORMALE ȘI ÎN INTOXICAȚIA CU ETANOL
8.1. STUDII ULTRASTRUCTURALE ASUPRA MĂDUVEI HEMATOGENE A

ȘOBOLANILOR DIN LOTUL MARTOR
Țesutul mieloid este majoritar în măduva hematogenă deoarece din el se dezvoltă
seriile celulare care vor da naștere la eritrocite, megacariocite cu trombocite și leucocitele
polimorfonucleare (neutrofile, eozinofile și bazofile).
Țesutul hematoformator mieloid își are originea în celulele reticulare
nediferențiate denumite hemocitoblaste, din care se dezvoltă celelalte serii celulare.
Seria eritrocitară. Hematiile au ca bază de pornire niște celule cu diametrul de 20-
25 µm, numite proeritroblaști, celule cu nucleu mare, predominant eucromatic, din care vor
lua naștere treptat, eritroblaștii bazofili, policromatofili și acidofili sau oxifili.
24
Seria trombocitară (trombopoieza). Începe cu megacarioblastul, care este o celulă
cu diametrul de 15-25 µm, din care se va dezvoltă megacariocitul trombogen, o celulă
uriasă, cu nucleu polilobat sau fragmentat.
Seria granulocitară își are originea în mieloblast, o celulă de dimensiuni mai mici
decât hemocitoblastul ințial. Din mieloblast se dezvoltă promielocitul, care este socotita
“cap de serie” pentru dezvoltarea eozinofilelor (Fig. X-20), bazofilelor (Fig. X-21) si
neutrofilelor.
Fig. X-20. Lot martor (M). Eozinofile cu Fig. X-21. Lot martor (M). Bazofile, celule
nucleu bilobat si caracterizate prin prezenta cu nucleu in forma de potcoava sau de litera
in citoplasma a unor granulatii de forma “S”. În citoplasmă au numeroase granulații
elipsoidala sau discoidala, care prezinta o electrondense mari și aproximativ de formă
zona centrala slab electrondensa si doua sferică.
zone periferice intens electrondense.

ȘOBOLANILOR DIN LOTUL CU INTOXICAȚIE ALCOOLICĂ (EtOH)
Comparativ cu lotul martor, de referință, se constată ca etanolul in doza
administrata de noi timp de 30 zile, a indus o serie de modificari negative evidente la nivel
ultrastructural, asupra celulelor maduvei hematogene.
Imaginile cu proeritroblasti avand structura normala sau aflati in diviziune sunt
relativ rar observate. In schimb, in tot mai multe cazuri apar eritroblasti cu citoplasma
vacuolizata, sau eritroblasti distrusi ireversibil (Fig. X-28).
Procesul de trombogeneza este de asemenea afectat. La o parte din
megacariocitele care apar normal structurate, se remarca faptul ca zona lor periferica este
lipsita de continutul granular, astfel ca trombocitele respective consideram ca sunt inactive
sau cu slaba capacitate de coagulare a sangelui. In plus, sub influenta etanolului o parte
dintre megacariocite se dezintegreaza (Fig. X-31) si este posibil ca fragmentele lor
dispersate sa poate functiona ca trombocite deoarece ele contin la interior si granulatiile
specifice (Fig. X-31).
25
Din seria granulocitara apar rari mieloblasti, celule sferice cu citoplasma densa si
numeroase organite celulare, in special cisterne de REG, ribosomi si complex Golgi foarte
activ in eleborarea unor granulatii.
Fig. X-28. Lot EtOH. Eritroblasti distrusi Fig. X-31. Lot EtOH. O parte dintre
ireversibil. Imaginile de ansamblu din unele megacariocite se dezintegreaza si este
zone ale maduvei hematogene, evidentiaza posibil ca fragmentele lor dispersate sa
foarte multe celule cu structura alterata in poate functiona ca trombocite deoarece ele
diferite grade. contin la interior si granulatiile specifice.

ȘOBOLANILOR DIN LOTUL CU INTOXICAȚIE ALCOOLICĂ ȘI
TRATAȚI CU TRIGONELLA 5% (EtOHTri5)
Analiza imaginilor obtinute prin examinarea probelor acestui lot, comparativ cu
imaginile obtinute de la la lotul tratat cu etanol si lotul martor, indica asigurarea doar
partiala a unei protectii contra afectiunilor cauzate de etanol.
Astfel, se constata o asigurare doar partiala a densitatii populatiei celulare a
maduvei hematogene, deoarece exista inca zone din maduva unde celulele prezinta rarefieri
si vacuolizari (Fig. X-38) si chiar aparitia de celule distruse.
Celule seriei eritrocitare, in special diferitele tipuri de eritroblaste, par a fi putin
mai reduse ca numar comparativ cu cele de la lotul martor, desi structura lor apare normala.
Prezenta reticulocitelor si a hematiilor este evidenta (Fig. X-40), ceea ce inseamna ca
procesul de eritropieza se desfasoara relativ normal.
Seria trombocitara, reprezentata de megacariocite, se pare ca este mai numeroasa
decat la loturile martor si cel tratat cu etanol (Fig X-40). Majoritatea megacariocitelor sunt
normal structurate (Fig. X-40), iar in citoplasma se gasesc sintetizate numeroase granule
enzimatice in timp ce procesul de delimitare a viitoarelor trombocite este in curs de
desfasurare. Totusi, nu s-a observat emiterea de prelungiri periferice si eliberarea de
trombocite decat in mica masura (Fig. X-40), probabil din cauza ca aceste megacariocite nu
sunt complet maturate.
26
Referitor la seria granulocitara, remarcam desfasurarea aproape normala a acestui
proces. Sunt prezente promielocite, din care se dezvolta mielocitele seriilor neutrofile,
eozinofile si bazofile.
Fig. X-38. Lot EtOHTri5. Zone din Fig. X-40. Lot EtOHTri5. Seria
maduva hematogena unde celulele prezinta trombocitara, reprezentata de
rarefieri si vacuolizari. Prezenta de megacariocite, este mai numeroasa decat la
reticulocite si hematii, sugerând faptul că loturile martor si cel tratat cu etanol.
procesul de eritropoieza se desfasoara relativ
normal.

Studiul ultastructural la acest lot s-a efectuat comparativ cu lotul martor, cu lotul
sobolanilor tratati cu etanol, precum si cu lotul sobolanilor tratati cu faina de Trigonella in
doza de 5%. Aceasta analiza comparativa releva per ansamblu ca faina de Trigonella
administrata in hrana sobolanilor in doza de 10% si concomitent cu etanol 10% in apa de
baut, timp de 30 de zile, asigura o protectie ceva mai buna decat in cazul administrarii dozei
de 5%.
Seria eritrocitara cuprinde in majoritate eritroblaste normal structurate chiar daca
in unele zone ale maduvei apar si usoare rarefieri ale populatiei hematogene.
Seria trombocitara evidentiaza marea majoritate a megacariocitelor ca fiind normal
structurate, dar se gasesc si rare megacariocite care prezinta vacuolizari in citoplasma si
dilatare a spatiului perinuclear, asemanator cu ceea ce s-a semnalat si la lotul precedent.
Seria granulocitara se remarca prin prezenta unor mielocite neutrofile si eozinofile
normal structurate, din care se dezvolta relativ numeroase neutrofile si eozinofile (Fig. X-
53). Se remarca de asemenea prezenta unor bazofile normal structurate alaturi de neutrofile
si eozinofile (Fig. X-54).
27
Fig. X-53. Lot EtOHTri10. Relativ Fig. X-54. Lot EtOHTri10. Se remarca
numeroase neutrofile si eozinofile normal prezenta unor bazofile normal structurate
structurate. alaturi de neutrofile si eozinofile.
9. TESTAREA EFECTELOR ADMINISTRĂRII DE TRIGONELLA FOENUM

GRAECUM ASUPRA SUPRARENALELOR LA ȘOBOLANI WISTAR ÎN
CONDIȚII NORMALE ȘI ÎN INTOXICAȚIA CU ETANOL
9.1. STUDII ULTRASTRUCTURALE ASUPRA SUPRARENALELOR

ȘOBOLANILOR DIN LOTUL MARTOR
Celulele zonei fasciculate sunt celule poligonale dispuse in cordoane celulare.
Fiecare celula are aproximativ in centrul ei cate un nucleu predominant eucromatic si de
forma sferica, cu contur regulat, rareori cate doi nuclei, cu cate un nucleol evident in
cariolimfa (Fig. XI-11). In citoplasma se gasesc relativ numeroase granule
electrontransparente, foarte asemanatoare picaturilor lipidice (Fig. XI-11), care reprezinta
produsul hormonal glucocorticoidic, de natura steroidica, gata de a fi secretat in sangele
capilarelor cu care se invecineaza fiecare celula. Dintre organitele celulare, mitocondriiile
sunt cele mai abundente. Ele au forma sferica, sunt relativ uniforme ca diametru si au
cristele tubulare, o caracteristica intalnita numai in celulele zonei fasciculate a
suprarenalelor (Fig. XI-12). Reticulul endoplasmic rugos este dicret reprezentat, comparativ
cu reticulul endoplasmic neted (REN), care este prezent sub forma de mici vezicule aflate
in toata citoplasma printre mitocondrii (Fig. XI-12). Exista de regula un singur complex
Golgi aflat langa nucleu, prezenta lui fiind indicata de un grup de cateva granule lizosomale
electrondense. In citoplasma mai sunt prezenti si relativ putini lizosomi primari si
secundari, evidenti sub forma unor granule electrondense (Fig. XI-11, XI-12). Ribosomii se
gasesc raspanditi in matricea citoplasmatica, atat sub forma libera cat si asociati in
polisomi.
28
Fig. XI-11. Lot M. In citoplasma mai sunt Fig. X-12. Lot M. Mitocondriiile sunt
prezenti si relativ putini lizosomi primari si abundente, cu forma sferica, relativ
secundari, evidenti sub forma unor granule uniforme ca diametru si cu criste tubulare.
electrondense.

ȘOBOLANILOR DIN LOTUL CU INTOXICAȚIE ALCOOLICĂ (EtOH)
Etanolul a indus modificari importante, care au afectat forma si conturul nucleilor.
Se observa ca nucleii au forme anormale si conturul neregulat (Fig. XI-14, XI-16). Multi
dintre ei au cromatina electrondensa, deci sunt hipercromatici si sunt pe cale de a deveni
picnotici (Fig. XI-16). In plus, la mare parte din ei spatiul perinuclear este dilatat (Fig. XI-
16).
Etanolul a afectat serios sinteza hormonilor glucocorticoizi, fapt evidentiat prin
prezenta a foarte putine picaturi lipidice hormonale in citoplasma (Fig. XI-14). De
asemenea, sunt afectate mitocondriile, care au matricea rarefiata si sunt de diametre diferite
(Fig. XI-14, XI-16).
Rezulta faptul ca etanolul a indus modificari alterative asupra ultratructurii
celulelor zonei fasciculate, prin care s-a diminuat sinteza si sectretia hormonilor
glucosteroizi.
Fig. 14. Lot EtOH. Nuclei cu contur Fig. 16. Lot EtOH. Este evidenta prezenta
neregulat, hipercromatici, cu spatiul unui numar relativ mare de lizosomi.
perinuclear dilatat.
29
Așa cum s-a remarcat și în urma studiilor structurale, se constată că și la nivel
ultrastructural sunt porțiuni din corticosuprarenale în care celulele zonei fasciculate sunt, fie
lipsite de picături lipidice hormonale (Fig. X-22), fie acestea sunt în număr foarte mic, iar
în alte porțiuni acestea sunt mai numeroase, apropiindu-se de normal (Fig. X-21). În plus,
faptul că administrarea în hrană a pulberii de Trigonella în doza de 5% nu a reușit să
asigure o protecție contra etanolului, se poate vedea și după aspectul nucleilor, care doar la
relativ puține celule și-a păstrat forma sferică (Fig. X-21).
In cazul zonelor unde celulele au aspect apropiat de normal, numarul picaturilor
lipidice este relativ mare (Fig. X-21), iar mitocondriile sunt normal structurate (Fig. X-22),
cu toate ca nucleii nu si-au pastrat aspectul sferic si densitatea cromatinei existente in
conditii normale, decat in putine cazuri (Fig. X-21).
Aceste date, demonstrează faptul că doza de 5% administată zilinic în hrană, nu
asigură o protecție adecvată contra efectelor nocive ale etanolului, ci doar arată o tendință
de îmbunătățire a acestei protecții.
Fig. X-21. Lot EtOHTri5. Numarul Fig. X-22. Lot EtOHTri5. Mitocondriile
picaturilor lipidice este relativ mare, iar în sunt normal structurate, cu toate ca nucleii
unele cazuri, nucleii si-au pastrat aspectul nu si-au pastrat aspectul sferic si densitatea
sferic si densitatea cromatinei existente in cromatinei existente in conditii normale.
conditii normale.

Analiza ultrastructurala a celulelor zonei fasciculate confirma pe deplin rezultatele
obtinute din studiul sectiunilor semifine la microscopul optic. In citoplasma marii majoritati
a celulelor zonei fasciculate, sunt prezente relativ numeroase picaturi lipidice hormonale
(Fig. XI-25, XI-26), ceea ce demonstreaza ca activitatea metabolica a acestor celule pentru
30
sinteza si secretia de hormoni glucocorticoidici se apropie mult de o functionare normala.
In ajutorul acestei afirmatii pledeaza si faptul ca marea majoritate a mitocondriilor au forma
si structura normala (Fig. XI-25 si XI-26), iar microveziculele de REN sunt numeroase,
ceea ce inseamna ca procesele de sinteza hormonala sunt intense (Fig. XI-25 si XI-26).
Remarcam totusi faptul ca efectul nociv al etanolului este inca prezent in mica
masura, evidentiat prin aceea ca nu toti nucleii celulelor si-au pastrat forma sferica si
conturul uniform (Fig. XI-25), dar cariolimfa lor este predominat eucromatica, indicand
participarea lor activa la metabolismul celular specific acestor celule (Fig. XI-25).
In concluzie, administrarea in hrana a dozei de 10% faina din seminte de
Trigonella a reusit sa asigure o buna protectie contra efectelor nocive ale etanolului.
Fig. XI-25. Lot EtOHTri10. Marea Fig. XI-26. Lot EtOHTri10.

majoritate a mitocondriilor au forma si Microveziculele de REN sunt numeroase,
structura normala. ceea ce inseamna ca procesele de sinteza
hormonala sunt intense.
10. TESTAREA EFECTELOR ADMINISTRĂRII DE TRIGONELLA

FOENUM GRAECUM ASUPRA TIMUSULUI LA ȘOBOLANI WISTAR ÎN
CONDIȚII NORMALE ȘI ÎN INTOXICAȚIA CU ETANOL
Timusul, ca organ limfoid, este responsabil pentru producerea limfocitelor
circulante si limfocitelor T. Limfocitopoieza este conoscuta ca o activitate a timusului care
are loc in timpul vietii fetale si vietii postnatale timpurii. Plasmocitele si mielocitele, de
asemenea sunt formate intr-un numar mic si in timus. La adult, acest organ limfoid continua
sa fie o importanta sursa de limfocite mici, in special daca individul respectiv a suferit o
dereglare a organelor limfoide din cauza iradierii sau utilizarii chimioterapiei (Peette si
colab., 1995, Luo si colab., 1996, Craciun si colab., 1999).
Până în prezent nu există studii care să evidențieze efectele acestui produs vegetal
asupra structurii și ultrastructurii timusului.
31
10.1. STUDII ULTRASTRUCTURALE ASUPRA TIMUSULUI ȘOBOLANILOR
DIN LOTUL MARTOR
Pentru o buna intelegere a modificarilor care au loc in timusul supus unor
tratamente experimentale si pentru a facilita compararea dintre structurile cu modificari
alterative cu structurile normale, vom descrie in detaliu ultrastructura corticalei timusului
normal la sobolani tineri in varsta de 30-40 zile.
Timocitele corticalei timice. Aspectul caracteristic dominant al corticalei il
reprezinta continutul sau in numeroase timocite, dens impachetate, cunoscand faptul ca in
corticala se gasesc aproximativ 95% din totalul timocitelor din timus. Aceste timocite, in
functie de stadiul dezvoltarii si diferentierii lor pot fi: mari, medii si mici (Fig. XII-14).
Celulele epiteliale reticulare. Dupa cum se cunoaste de mai mult timp, aceste
celule alcatuiesc elementele stabile ale timusului care, prin prelungirile lor formeaza o retea
tridimensionala in ochiurile careia se gasesc timocitele, ce reprezinta populatia celulara
mobila, majoritara in corticala timusului (Bloom si Fawcett, 1975; Burkitt si colab., 1993;
Olah si colab., 1975; Stevens si Lowe, 1982).
Macrofagele corticalei. Spre deosebire de marea majoritate a cercetarilor efectuate
pana in 1990, care considerau ca macrofagele timusului au numai functie fagocitara, relativ
recent s-a demonstrat ca in timus sunt doua tipuri de macrofage, care prezinta atat o functie
fagocitara cat si una imunologica (Chan, 1994; Nabarra si Andrianarison, 1991; Phillippart
si Dourov., 1995; Stevens si Lowe, 1982).
In timus sunt prezente si plasmocite, cu un foarte numeros REG care ocupa tot
volumul celulei, iar printre canaliculele si cisternele acestuia se observa si prezenta
mitocondriilor. De asemenea, se gasesc si mastocite, care au citoplasma incarcata cu
garnulatii electrondense specifice (Fig. XII-18).
Fig. XII-14. Timocitele mari au caractere de Fig. XII-18. Mastocite cu citoplasma

limfoblaste si se gasesc dispuse incarcata cu granulatii electrondense
preponderent la periferia lobulilor timici. specifice.

DIN LOTUL CU INTOXICAȚIE ALCOOLICĂ (EtOH)
32
Etanolul administrat zilnic in apa de baut, timp de 30 zile in doza de 10% (v/v), a
indus modificari alterative asupra structurii timusului, modificari care au afectat functia
normala a acestuia.
Celulele reticulare, fie au citoplasma rarefiata si nuclei dilatati, fie au in
citoplasma mitocondriile si cisternele REG, dilatate (Fig. XII-25), ceea ce sugereaza o
afectare a activitatii lor metabolice. Sunt zone din timus, in special in cele din aporoierea
regiuniii cortico-medulare, in care apar relativ multe timocite cu nuclei picnotici si o
prezenta semificativa de fibre de colagen (Fig. XII-26).
In concluzie, se poate afirma faptul ca etanolul a indus modificari care au afectat
structural si functional capacitatea metabolica a timusului prn depletia populatiei timocitare,
blocarea sau incetinirea proceselor de multiplicare, cresterea ratei de distrugere a
timocitelor si fibrozarea partiala a timusului.
Fig. XII-25. Lot EtOH. Celulele reticulare cu Fig. XII-26. Lot EtOH. Timocite cu
mitocondrii si cisterne REG dilatate. nuclei picnotici si o prezenta semificativa
de fibre de colagen.

DIN LOTUL CU INTOXICAȚIE ALCOOLICĂ ȘI TRATAȚI CU
TRIGONELLA 5% (EtOHTri5)
Comparativ cu lotul tratat numai cu etanol, se remarca faptul ca faina din seminte
de Trigonella administrata in doza de 5%, a asigurata o relativ buna protectie a timusului
contra efectelor nocive induse de etanol, cu toata ca o parte din alterarile datorate etanolului
se mentin inca si la acest lot.
Densitatea populatiei timocitelor zonei corticale este in cea mai mare parte
apropiata de cea a timusului lotului martor (Fig. XII-30), dar in zona subcorticala se
remarca faptul ca sunt relativ putine limfoblaste, care prin procese de diviziune genereaza
noi timocite cu structura normala.
Macrofagele sunt relativ numeroase si active pentru captarea timocitelor distruse si
digerarea lor (fig. XII-36).
33
Fig. XII-30. Densitatea populatiei Fig. XII-36. Macrofagele sunt relativ
timocitelor zonei corticale este in cea mai numeroase si active pentru captarea
mare parte apropiata de cea a lotului martor. timocitelor distruse si digerarea lor.

DIN LOTUL CU INTOXICAȚIE ALCOOLICĂ ȘI TRATAȚI CU
TRIGONELLA 10% (EtOHTri10)
Comparativ cu cele loturile precedente, analiza imaginilor obtinute de la acest lot
demonstreaza faptul ca nu sunt diferente semnificative intre aspectele ultrastructurale ale
celor doua loturi la care s-a administrat faina din seminte de Trigonella in cele doua doze
diferite.
Influenta actiunii nocive a etanolului este resimtita prin existenta unor fascicule de
colagen prezente printre relativ numeroase plasmocite ce au structura usor alterata (Fig.
XII-41), dar mai ales prin prezenta a numeroase macrofage, foarte active in fagocitarea si
distrugerea timocitelor moarte si a altor structuri alterate (Fig. XII-42).
Existenta acestui proces inflamator a permis o diferentiere in functie de doza de
tratament cu faina din seminte de Trigonella, deoarece era de asteptat ca influenta nociva a
etanolului sa fie anihilata intr-un grad mai mare la tratamentul cu doza de 10%, deoarece
este clar ca acest produs vegetal si-a dovedit in mai multe cazuri studiate de noi un efect
benefic mai insemnat la o doza mai mare administrata.
Fig. XII-41. Lot EtOHTri10. Fascicule de Fig. XII-42. Lot EtOHTri10. Numeroase
colagen prezente printre relativ numeroase macrofage, foarte active in fagocitarea si
34
plasmocite ce au structura usor alterata. distrugerea timocitelor moarte si a altor
structuri alterate.

TRIGONELLA FOENUM-GRAECUM ASUPRA UNOR PARAMETRII
HEMATOLOGICI, BIOCHIMICI ȘI ENZIMATICI LA ŞOBOLANI WISTAR, ÎN
CONDIŢII NORMALE ȘI ÎN DIABETUL INDUS EXPERIMENTAL CU
STREPTOZOTOCINĂ
Pentru a putea stabili dacă făina din seminţele de schinduf (Trigonella foenum-
graecum) şi suplimentul nutritiv de Ganoderma au efecte benefice în tratarea şobolanilor
diabetici, sunt necesare metode şi tehnici biochimice complexe, care implică atât urmărirea
unor parametri hematologici, cât şi a unor parametri biochimici şi enzimatici determinaţi
din sânge, ser şi ţesutul hepatic.
Este cunoscut faptul că diabetul are ca prim simptom creşterea glicemiei, însoţită
de obicei de alte dereglări ale metabolismului glucidic, lipidic şi proteic, printre care
hipocolesterolemia ocupă un loc important. Pe de altă parte, există studii care atestă efectul
hipoglicemiant, antidiabetic al făinii din seminţele de Trigonella (Srinivasan, 2006; Losso
şi colab., 2009; Broca şi colab., 2004, etc.)
În acest context oferit de literatura de specialitate, ne-am propus investigarea
potenţialului antidiabetic al făinii de seminţe de schinduf, la şobolani diabetizaţi cu
streptozotocină (STZ).
Pulberea de Ganoderma lucidum a fost folosită în acest studiu ca și control pozitiv
al acțiunii hipoglicemiante.
11.1. PARAMETRI HEMATOLOGICI – MORFOLOGICI

Ca urmare a instalării diabetului indus de STZ, toate aceste valori au scăzut,
comparativ cu cele de la lotul martor. Numărul eritrocitelor a fost restaurat la valori
normale prin acţiunea tuturor celor trei tipuri de tratamente. Se cunoaşte că seminţele de
Trigonella au un conţinut ridicat de fier 20-25mg/100g (Srinivasan, 2006), cu
biodisponibilitate ridicată, ce poate fi utilizat pentru sinteza hemoglobinei. Fierul este de
asemenea prezent şi în compoziţia pulberii de Ganoderma (Wasser, 2005).
Hematocritul a suferit modificări semnificative la toate loturile experimentale mai
punţin la cel tratat cu Ganoderma. Scăderea numărului de hematii la lotul diabetic este
însoţită şi de o scădere a hematocritului. Loturile tratate cu schinduf prezintă o creştere
semnificativă peste valorile loturilor M şi D. Această creştere se datoreză în principal
creşterii numărului de hematii. Lotul tratat cu Ganoderma nu prezintă modificări
semnificative comparativ cu loturile martor şi diabetic.
Concentraţia hemoglobinei a prezentat modificări semnificative: astfel, la lotul
D+T5% este modificată semnificativ faţă de lotul diabetic iar valoarea acesteia se apropie
35
de cea a lotului martor. Concentraţia de Trigonella 10% pare a avea cel mai puternic efect
asupra sintezei hemului.
Formula leucocitară iniţială a fost realizată înainte de momentul injectării şi nu
prezintă variaţii foarte mari între loturile tratate, totuşi diferenţele care au apărut pot fi puse
pe seama variabilităţii indivizilor.
Numărul total de leucocite a fost semnificativ scăzut de diabet, ştiut fiind faptul
că în diabet sistemul imunitar este scăzut şi că acesta este asociat cu diverse alte afecţiuni
care duc ca scăderea imunităţii. Pentru lotul care a primit Trigonella 5% se observă o
scădere foarte semnificativă faţă de lotul martor, rezultând că această doză nu este
suficientă pentru a restabili funcţia imunitară.
Loturile care au primit Trigonella 10% şi Ganoderma prezintă o creştere
semnificativă a numărului total de leucocite comparativ cu lotul martor, iar valorile aceastor
loturi se apropie mai mult de valoarea de control. Se poate spune ca Trigonella 10 % si
Ganoderma stimulează mult funcţia imunitară, pe când Trigonella 5% aproape că nu are
efect asupra ei. Este dovedit că atât Trigonella (Srinivasan, 2006), cât şi Ganoderma (Sliva,
2003) au efecte puternice de stimulare a sistemului imunitar, îndeosebi datorită conţinutului
ridicat de polizaharide.
Formula leucocitară descrie, pe fondul scăderii numărului total de leucocite,
evoluţia celor cinci grupe de celule albe. Diabetul a indus o creştere a neutrofilelor
circulante cu excepţia lotului D+T10% şi o scădere semnificativă în loturile tratate cu
Trigonella 10% şi Ganoderma. Din rezultatele obţinute se pare că atât Trigonella dar mai
ales Ganoderma stimulează imunitatea nespecifică dar o suprimă pe cea specifică, dovadă
fiind numărul scăzut de leucocite.
11.2. PARAMETRI BIOCHIMICI

Glicemia a suferit modificări extrem de mari; dacă lotul diabetic prezenta la
finalul experimentului o glicemie de 432 mg glucoză/dL sânge, fiind foarte semnificativ
crescută faţă de lotul martor, loturile tratate prezintă o glicemie care variază între 100-
130 mg glucoză/dL sânge. Valorile loturilor tratate sunt extrem de semnificative
comparativ cu lotul diabetic şi se apropie de valorile fiziologice caracteristice speciei şi
vârstei animalelor.
Concentraţia glicogenului hepatic şi a glucozei din ficat evoluează în paralel.
Deprimarea rezervelor de glicogen este cel mai bine evidenţiată la lotul D+T5% unde
scăderea este semnificativă atât faţă de martor cât şi faţă de diabet. La loturile D+G şi în
special la T+D10% există o tendinţă de revenire faţă de valorile martor, însă aceasta nu este
asigurată statistic.
Concentraţia glucozei hepatice rămâne semnificativ scăzută numai la loturile
D+T5% şi D+G, comparativ cu lotul martor şi diabetic; tendinţa de restaurare este evidentă
numai la concentraţia de Trigonella 10%.
Colesterolul hepatic a prezentat valori scăzute faţă de martor la toate loturile cu
diabet (tratat şi netratat), deşi această modificare este asigurată statistic numai la D+T10%.
36
Dacă un asemenea comportament este de aşteptat în cazul loturilor care au primit produsele
fitoterapeutice, nu îl putem explica în cazul lotului D, ştiut fiind că hiperglicemia diabetică
este de obicei însoţită şi de hipercolesterolemie. Determinarea concentraţiei serice a
colesterolului va duce probabil un plus de informaţie privind acest compus.
În paralel cu glicemia, a fost monitorizată săptămânal şi greutatea animalelor.
Aceasta a fost puternic afectată în diabet, fenomen cunoscut atât în patologia umană cât şi
în cazul diabetului experimental: imposibilitatea celulelor de a beneficia de glucoză ca
sursă energetică conduce spre catabolizarea lipidelor şi a proteinelor. Spre deosebire de
majoritatea parametrilor biochimici, care au cunoscut o ameliorare evidentă ca urmare a
administrării produselor fitoterapeutice, greutatea a continuat să scadă semnificativ la toate
loturile de animale diabetice, în timp ce la lotul martor s-a menţinut cvasiconstantă.
11.3. PARAMETRI ENZIMATICI

Transaminazele serice şi hepatice.
ALAT serică a avut valori ridicate la lotul diabetic şi semnificativ crescute la cel
tratat cu Trigonella 5%, comparativ cu martorul, în schimb Trigonella 10% a inhibat
activitatea enzimei, valoarea fiind semnificativ scăzută comparativ cu lotul diabetic şi mai
apropiată de valoarea martor.
ALAT hepatică. Pe fondul diabetului activitatea acestei enzime este uşor
crescută, valorile obţinute sunt crescute la toate loturile diabetice comparativ cu lotul
martor, creşterea fiind semnificativă doar în cazul loturilor tratate cu Trigonella.
ASAT serică a fost semnificativ scăzută în cazul diabetului, singurul lot la care a
apărut o creştere semnificativă a activităţii enzimei în ser fiind lotul tratat cu Trigonella 5%.
Deşi creşterea a fost foarte semnificativă la acest lot comparativ cu cel diabetic, valoarea
activităţii s-a apropiat de cea a lotului martor, ceea ce indică posibila inhibare a acestei
enzime pe fondul diabetului.
ASAT hepatică a înregistrat valori scăzute semnificativ numai la loturile
Trigonella 5% şi 10% faţă de lotul control şi doar Trigonella 5% mai prezintă scădere
semnificativă faţă de lotul diabetic.
Lactat dehidrogenaza serică şi hepatică
Activitatea enzimei a fost semnificativ scăzută la loturile diabetice comparativ cu
lotul martor. Excepţie face lotul D+T5% care prezintă o activitate a acestei enzime
asemănătoare cu cea întâlnită la lotul martor. Principiile active din seminţele de Trigonella
se pare că restaurează fluiditatea bistratului lipidic, fapt observat doar la doza de 5%, în
schimb doza de 10% şi cea de Ganoderma par a nu influenţa foarte mult această fluiditate
mai degrabă ducând la o rigidizare a membranelor care şi aşa sunt rigide pe fondul
diabetului.
În urma acestui studiu, putem afirma că doza optimă de Trigonella foenum-
graecum nu a putut fi stabilită, deoarece anumite efecte benefice revin dozei de 5%, iar
altele dozei de 10% sau în unele cazuri amândurora.
37
Funcţia imunitară, care pe fondul diabetului este scăzută, prezintă o tendinţă de
stimulare, în special la lotul tratat cu Trigonella 10%.
Datele prezentate indică faptul că Trigonella participă de asemenea la menţinerea
nealterată a stării redox, iar în anumite doze stimulează activitatea enzimelor studiate,
aducâd valorile acestora la niveluri asemănătoare cu ale lotului de control.
12. STUDIU COMPARATIV PRIVIND EFECTELE ASUPRA

PANCREASULUI LA ŞOBOLANI WISTAR, ÎN CONDIŢII NORMALE ȘI ÎN
DIABETUL INDUS EXPERIMENTAL CU ALOXAN ȘI STREPTOZOTOCINĂ ȘI
TRATAȚI CU TRIGONELLA
În ultimele decenii, cercetarile in vivo referitoare la actiunea extractelor vegetale
au cunoscut o continua dezvoltare, o atentie deosebita fiind acordată plantelor cu actiune
antidiabetica. Astfel, este bine cunoscut rolul benefic al extractului din frunze de afin
(Vaccinium myrtillus) in scaderea glicemiei la pacienti diabetici (Craciun si colab., 1999).
Efectele acestui extract au fost comparabile cu acelea ale altor produse fitoterapeutice
hipoglicemiante, asa cum sunt Hipogalegin si Normogluc (Tamas si colab., 1997).
In acest context, prezentul studiu si-a propus sa investigheze la nivel
ultrastructural, actiunea antidiabetica a pulberilor de schinduf si de Ganoderma, asupra
celulelor beta pancreatice de la sobolani diabetizati cu aloxan si streptozotocina.
Ganoderma lucidum este o ciuperca utilizata de secole în medicina orientala,
datorita proprietatilor sale antitumorale, imunomodulatoare, hipocolestrolemiante si mai
ales hipogliceminate. Nu există studii ultrastructurale privind actiunea antidiabetica a aceste
ciuperci. Ganoderma a fost introdusa in acest studiu pentru a constitui controlul pozitiv al
testarilor.
12.1. STUDII ULTRASTRUCTURALE ALE PANCREASULUI SOBOLANILOR

DIN LOTUL MARTOR
Celulele beta pancreatice au de regula forma piramidala si sunt localizate in
centrul insulelor Langerhans, fiind inconjurate de celule de tip Alfa (Bloom si Fawcett,
1975; Pavelka si Roth, 2005; Mihail si Craciun, 1981, 1982; Kis si Craciun, 1981; Hornet,
1992). Celulele Beta contin in citoplasma numeroase granule insulinice aflate in doua stadii
de maturare: granule mature, avand diametrul de 250 – 300 nm, cu continutul electrondens,
de forma tetragonala sau hexagonala si inconjurat de un halou periferic (Fig. XV-1, XV-3);
granule imature, cu continut insulinic slab electrondens si cu un halou redus sau absent
(Watari si colab., 1970; Bloom si Fawcett, 1975; Mihail si Craciun, 1982). Structura
continutului garnulelor este paracristalina, cu o periodicitate de 9 nm (Watari si colab.,
1970). De regula, in mod normal, celulele Beta contin in citoplasma numeroase granule
mature (Fig. XV-1, XV-3), gata de a fi secretate in torentul sanguin in caz de necesitate
fiziologica, respectiv in capilarele cu care un pol al celulelor este totdeauna in contact
intim.
38
Celulele Beta au in citoplasma cate un nucleu de forma sferica sau ovalara (Fig.
XV-1), mitocondrii, reticul endoplasmatic granular (REG) si complex Golgi, toate aflate
intr-o stare de activitate normala.
Fig. XV-1. Celula contine numeroase Fig. XV-3. Se remarca haloul caracteristic si
granule de secretie. Bara = 1 µm. forma poligonala a continutului granulelor
(x 21,000).
12.2. STUDII ULTRASTRUCTURALE ALE PANCREASULUI ȘOBOLANILOR

DIN LOTUL DIABETIZAT CU ALOXAN
Este evident faptul ca numarul granulelor de secretie este foarte redus (Fig. XV-4,
XV-5) sau granulele sunt golite de continutul insulinic, astfel ca multe granule au aspect de
vezicule (Fig. XV-4), sugerand faptul ca sinteza de proinsulina si insulina a fost inhibata.
Multe celule Beta prezinta zone de vacuolizare in citoplasma, majoritatea datorate
dilatarilor cisternelor REG si a spatiului perinuclear (Fig. XV-4 si XV-5). Date similare au
fost raportate si de Burton si Vensel (1996); Zafirova si colab. (1991), la animale tratate cu
aloxan.
Fig. XV-4. Multe granule de secretie sunt Fig. XV-5. Cisternele REG sunt dilatate si
goale. Spatiul perinuclear este dilatat si dispuse in retea. Se remarcă putine granule
conturul nucleului este neuniform (x de secretie. Bara = 2µm.
11,400).
39
DIN LOTUL DIABETIZAT CU STREPTOZOTOCINĂ
Diabetizarea cu streptozotocina a produs alterari severe in celulele Beta, evidente
prin zone de vacuolizari si de lize in intreaga citoplasma si lipsa aproape totala a granulelor
de secretie (Fig. XV-10, XV-11). In unele celule nucleul este picnotic, mitocondriile sunt
dilatate si vacuolizate, iar cisternele REG si ale complexului Golgi sunt prezente numai sub
forma de vezicule de diferite marimi (Fig. XV-10). Printre aceste elemente veziculare, care
ocupa aproape in intregime volumul celulei, se observa si rare granule beta insulinice.
Consider că actiunea diabetogena a streptozotocinei se datoreaza alterarilor
ireversibile cauzate celulelor Beta, asa cum am descris mai sus, fapt confirmat de datele
similare raportate de alti aurtori (Junod si colab., 1967; Rerup si Taraing, 1969; Brosky,
1969; Evans si colab., 1965; Lazar si colab., 1968; Thomas, 1971). Aceste modificări au
condus la inhibarea sintezei si blocarea secretiei de insulina (Arison si colab., 1967;
Rakieten si colab., 1963).
Fig. XV-10. Celula Beta cu avansat proces Fig. XV-11. Mitocondriile si cisternele
de alterare (stanga), iar celula Alfa prezinta REG sunt complet vacuolizate si inactive.
un aspect normal.Bara =2µm. Nucleul este picnotic. Bara = 5µm
12.4. STUDII ULTRASTRUCTURALE ALE PANCREASULUI SOBOLANILOR

DIN LOTUL DIABETIZAT CU ALOXAN SI TRATAT CU TRIGONELLA 5%
Analiza imaginilor ultrastructurale indica faptul ca faina de schinduf adaugata în
proporţie de 5% in dieta şobolanilor diabetizaţi cu aloxan, a indus o protectie semificativa
fata de actiunea distructiva a aloxanului asupra celulelor Beta. Efectul protector este
manifest în grade diferite. În unele celule, sunt prezente dilatari ale cisternelor REG si ale
spatiilor perinucleare, evidentiind inca actiunea aloxanului (Fig. XV-18), dar granulele beta
insiulinice sunt prezente intr-un numar semificativ, in special mature (Fig. XV-18, XV-21),
dovedind ca sinteza de insulina este activa. Notam faptul ca o parte dintre celulele Beta au
citoplasma electrondensa, cu profile ale REG inguste si dispuse paralel, propice sintezelor
proteice, mitocondrii cu structura normala si complex Golgi activ, ceea ce dovedeste un
metabolism intens al acestor celule, confirmat şi prin prezenta a numeroase granule beta
insulinice (Fig. XV-21).
40
Fig. XV-18. Celule Beta din pancreasul Fig. XV-21. Celule Beta in pancreasul
endocrin al sobolanilor tratati cu aloxan si endocrin al sobolanilor tratati cu aloxan si
cu faina de Trigonella 5 % (AD-T5); Desi pulbere de Trigonella 5 % (AD–T5); Unele
influenta aloxanului este inca evidenta celule care au citoplasma electrondensa
(cisterne REG si spatiul perinuclear dilatate, prezinta numeroase granule de secretie.
sunt vizibile relativ multe granule de Bara = 2µm.
secretie. Bara = 2µm.

DIN LOTUL DIABETIZAT CU STREPTOZOTOCINĂ ȘI TRATAT CU
TRIGONELLA 5%
Comparativ cu lotul diabetizat (STZ), la care streptozotocina a impiedicat sinteza
insulinei si constituirea granulelor de secretie, se constata ca suplimentul alimentar de 5%
faina de Trigonella a asigurat pastrarea in celulele Beta a numeroase garnule insulinice,
dovedind efectul ei antidiabetic (Fig. XV-22, XV-25).
Efectul protector, antidiabetic manifestat la acest lot de faina de Trigonella 5%,
este ceva mai slab exprimat decat in celulele beta insulinice ale sobolanilor hraniti tot cu
dieta de 5% Trigonella, dar diabetizati cu aloxan.
Sinteza, maturarea si impachetarea in granule de secretie a insulinei este mai
tardiva. Continutul insulinic din fiecare granula are un diametru mai mic, in timp ce haloul
multor granule este dilatat, avand grosimea de 400 – 500 nm comparativ cu grosimea
normală de 250 – 300 nm (Fig. XV-25).
Aceste date confirma faptul ca diabetizarea cu streptozotocina a fost mult mai
drastica decat cea cu aloxan. In aceste conditii, efectul antidiabetic al fainii de Trigonella, la
lotul STZ-T5 a fost mai greu exprimat dacat in cazul diabetizarii cu aloxan.
41
Fig. XV-22. Lot tratat cu streptozotocina si Fig. XV-25 Lot tratat cu streptozotocina si
Trigonella 5%. (STZ-T5). Elemente REG si Trigonella 5%. (STZ-T5). Detaliu privind
Golgi dilatate. Prezenta relativ moderata de granule de secretie cu haloul dilatat sau cu
granule de secretie. Bara = 2 µm. continut insulinic nematurat. Bara = 5 µm.

DIN LOTUL DIABETIZAT CU ALOXAN ȘI TRATAT CU TRIGONELLA
10%
Efectul protector al fainii de schinduf estre mult mai evident in cazul suplimentarii
hranei sobolanilor cu un procent de 10% din acest ingredient. Efectele negative ale
alloxanului sunt mult diminuate si ramase evidente doar prin dilatari moderate ale
cisternelor REG, ale complexelor Golgi si ale spatiilor perinucleare (Fig. XV-27, XV-28),
sau prin existenta unor nuclei fie cu contur neregulat (Fig. XV-27), fie de forma atipica
(Fig. XV-28). In citoplasma celulelor Beta predomina insa existenta a numeroase granule
insulinice, majoritatea aflate in stare matura, deci gata pentru a fi eliminate in sange (Fig.
XV-27 si XV-28). Dintre organitele celulare, mitocondriile sunt numeroase si normal
structurate (Fig. XV-27 si XV-28), iar complexul Golgi este activ (Fig. XV-28). Se poate
afirma ca sinteza de insulina este activa, chiar daca ea nu este la capacitate maxima. Date
similare au fost raportate si de Mihail si Craciun (1981) in cazul pancreasului endocrin de
porumbel epifizectomizat si in cazul pancreasului endocrin al sobolanilor tratati cu
anabolizantul Madiol (Kis si Craciun, 1981).
Fig. XV-27. Celulă Beta din pancreasul Fig. XV-28. Celula Beta si capilar la
42
endocrin al sobolanilor tratati cu aloxan si sobolan diabetizat cu aloxan si tratat cu
cu faina de Trigonella 10 % (AD-T10). Bara Trigonella 10 % (AD-T10); celula Beta are
= 2µm. o intensa activitate secretorie. Bara = 2 µm.

DIN LOTUL DIABETIZAT CU STREPTOZOTOCINĂ ȘI TRATAT CU
TRIGONELLA 10%
Suplimentarea hranei sobolanilor diabetizati cu streptozotocina, cu un procent de
10% faina din seminte de Trigonella , a indus un efect protector asupra celulelor Beta, mult
mai evident decat in cazul suplimantarii hranei cu un procent de 5% din acest ingredient si
chiar ceva mai bun decat in cazul lotului diabetizat cu aloxan (AD-T10).
In celulele Beta sunt numeroase granule de secretie, majoritatea in stare matura si
fara halou dilatat (Fig. XV-30, XV-32). Sinteza activă de insulina este atestata de prezenta
a relativ numeroase complexe Golgi in fiecare celula, la nivelul lor fiind maturate si
impachetate granulele insulinice (Fig. XV-30, XV-32).
Fig. XV-30. Complex Golgi (G) foarte activ Fig. XV-32. Mitocondrii normal structurate
in elaborarea granulelor de secretie. Bara = (M) si complex Golgi (G) foarte activ in
2 µm. elaborarea granulelor de secretie. Bara = 1
µm
13. CONCLUZII
Putem concluziona că majoritatea parametrilor investigaţi au fost modificaţi într-
un mod favorabil de administrarea pulberii obținută din seminţele de Trigonella foenum-
graecum, pe fondul intoxicaţiei etilice sau a diabetului indus experimental.
1. Studiile de microscopie electronicǎ asupra ficatului confirmǎ rezultatele
investigaţiilor efectuate pe secţiunile semifine la microscopul optic, astfel cǎ aspectele
ultrastructurale prezentate şi descrise la ficatul martor, sunt în cea mai mare parte regǎsite
acum, indicând efectul hepatoprotector al fǎinii din seminţe de Trigonella, faţǎ de alterǎrile
provocate hepatocitelor ficatului de şobolan tratat numai cu alcool. Comparând efectul
hepatoprotector al pulberii de schinduf administrată concomitent în hrana șobolanilor
43
intoxicați cu alcool, se poate afirma că un posibil efect hepatoprotector este mult mai
evident și eficient în cazul alcoolizării timp de 30 zile, decât în cazul alcoolizării cronice.
2. În urma studiului realizat pe pancreas, putem spune că doza optimă de
Trigonella foenum-graecum nu a putut fi stabilită, deoarece anumite efecte benefice revin
dozei de 5%, iar altele dozei de 10% sau în unele cazuri amândurora. Funcţia imunitară,
care pe fondul diabetului este scăzută, prezintă o tendinţă de stimulare, în special la lotul
tratat cu Trigonella 10% prin modificarea formulei leucocitare. Scăderea glicemiei la
loturile tratate cu Trigonella este foarte semnificativă, fiind datorată în special conţinutului
de 4-OH-Ile din aceste seminţe.
3. Prin studiile de structură realizate asupra măduvei hematogene, se
observă că după 30 de zile de administrare a etanolului administrat în doză de 10%, a indus
modificări ușoare, reversibile. Administrarea pulberii din semințe de Trigonella în doză de
5% în hrana șobolanilor, a refăcut în bună măsură densitatea populației celulare din măduva
hematogenă, dar în același timp a condus la creșterea semnificativă a numărului de lipide și
a numărului de megacariocite. Administrarea de Trigonella în proporție de 10%, relevă
aceeași situație ca în cazul concentrației de 5%; în plus, se remarcă prezența a numeroase
eritrocite la nivelul sinusurilor.
4. În cazul studiul realizat pe suprarenale, la lotul tratat cu Trigonella 5%,
comparativ atât cu lotul martor cât și cu lotul tratat cu etanol, se constată că există zone din
corticosuprarenală cu celule ce conțin foarte puține granule hormonale și a căror nuclei sunt
polimorfi, asemanator cu cei de la lotul alcoolizat, în timp ce în alte zone celulele posedă
granule hormonale, iar nucleii au tendința de a deveni sferici. În concluzie, administrarea în
hrană a dozei de 10% pulbere din semințe de Trigonella a reușit să asigure o bună protecție
contra efectelor nocive ale etanolului.
5. În ceea ce privește acțiunea semințelor de Trigonella asupra timusului,
analiza imaginilor obținute ne arată faptul că pulberea din seminte de Trigonella
administrata zilnic in hrana in doza de 5%, a asigurat o relativ buna protectie contra
efectelor negative induse de consumul de alcool. Prin analiza imaginilor de microscopie
optică, se poate spune ca nu sunt deosebiri semificative referitoare la protectia antialcoolica
a timusului intre cele doua doze de faina de Trigonella administrate. În studiile de
ultrastructură pe timus, se remarca faptul ca pulberea din seminte de Trigonella
administrata in doza de 5%, a asigurat o relativ buna protectie a timusului contra efectelor
nocive induse de etanol, cu toata ca o parte din alterarile datorate etanolului se mentin inca
si la acest lot.
6. La loturile la care s-a indus diabetul experimental, am studiat acțiunea
produsului vegetal prin studii de ultrastructură a ficatului, a pancreasului și am urmărit și
evoluția unor parametri hematologici, biologici și enzimatici. Astfel, în cazul loturilor la
care s-a indus diabet experimental, analiza imaginilor ultrastructură a relevat la nivelul
ficatului, faptul că în cazul diabetizării cu streptozotocină, aceasta induce modificari mai
drastice la nivelul ficatului decat aloxanul, iar tratamentul cu faina de Trigonella in doza de
5% administrata in hrana, a fost mai putin eficient decat in cazul diabetizarii cu aloxan,
44
alterarile specifice fiind, fie mentinute, fie doar usor ameliorate. În concluzie, în cazul
diabetizării șobolanilor cu streptozotocină, protecția ficatului este doar parțial realizată prin
administrarea făinii de Trigonella în doza de 10%, comparativ cu ficatul șobolanilor
diabetizați cu aloxan, unde a existat o protecție aproape completă prin administarea aceleași
doze timp de 30 de zile.
7. Cercetările efectuate pe pancreas, în urma diabetizării (comparativ cu
aloxan și streptozotocină) și tratării cu Trigonella 5% și 10% indică faptul că pulberea de
schinduf adăugată în proporţie de 5% in dieta şobolanilor diabetizaţi cu aloxan, a indus o
protectie semnificativă față de acțiunea distructivă a aloxanului asupra celulelor Beta.
Efectul protector al fainii de schinduf este mult mai evident in cazul suplimentarii hranei
sobolanilor cu un procent de 10% din acest ingredient. În concluzie, pulberea din seminte
de Trigonella, a avut o actiune protectoare asupra celulelor Beta diabetizate, atat cu aloxan
cat si cu streptozotocina. Efectul protector cel mai evident, in cazul diabetizarii cu aloxan, a
fost asigurat prin administrarea in hrana standard a pulberii de Trigonella in procent de
10%. Și în cazul diabetizarii cu streptozotocina, efectul protector cel mai bun a fost asigurat
de faina de Trigonella administrata in procent de 10%.
8. Alți parametri urmăriți pentru evaluarea efectelor administrării de
Trigonella în proporție de 5%, respectiv de 10% au cuprins parametri hematologici-
morfologici, biochimici și enzimatici. Astfel, în cazul parametrilor hematologici, s-a
constat faptul că numărul eritrocitelor a fost restaurat la valori normale prin acţiunea
ambelor concentrații de Trigonella. Hematocritul a suferit modificări semnificative la toate
loturile experimentale. Loturile tratate cu schinduf prezintă o creştere semnificativă peste
valorile celorlalte loturi. Concentraţia hemoglobinei a prezentat modificări semnificative:
astfel, la lotul diabetizat și tratat cu Trigonella 5% este modificată semnificativ faţă de lotul
diabetic iar valoarea acesteia se apropie de cea a lotului martor. Concentraţia de Trigonella
10% pare a avea cel mai puternic efect asupra sintezei hemului.
9. Parametri biochimici relevă faptul că glicemia a suferit modificări
extrem de mari; dacă lotul diabetic prezenta la finalul experimentului o glicemie de 432 mg
glucoză/dL sânge, fiind foarte semnificativ crescută faţă de lotul martor, loturile tratate
prezintă o glicemie care variază între 100-130 mg glucoză/dL sânge. Valorile loturilor
tratate sunt extrem de semnificative comparativ cu lotul diabetic şi se apropie de valorile
fiziologice caracteristice speciei şi vârstei animalelor.
10. Parametri enzimatici au cuprins transaminazele și LDH serice şi
hepatice. ASAT (aspartat-aminotransferaza) şi ALAT (alanin-aminotransferaza) sunt alături
de LDH (lactat dehidrogenaza) markeri ai integrităţii membranare. ALAT serică a avut
valori ridicate la lotul diabetic şi semnificativ crescute la cel tratat cu Trigonella 5%,
comparativ cu martorul, în schimb Trigonella 10% a inhibat activitatea enzimei, valoarea
fiind semnificativ scăzută comparativ cu lotul diabetic şi mai apropiată de valoarea martor.
ASAT serică a fost semnificativ scăzută în cazul diabetului, singurul lot la care a apărut o
creştere semnificativă a activităţii enzimei în ser fiind lotul tratat cu Trigonella 5%. ASAT
hepatică a înregistrat valori scăzute semnificativ numai la loturile Trigonella 5% şi 10%
45
faţă de lotul control şi doar Trigonella 5% mai prezintă scădere semnificativă faţă de lotul
diabetic. Activitatea LDH serică a fost semnificativ scăzută la loturile cu diabet comparativ
cu lotul martor. Excepţie face lotul tratat cu Trigonella 5% care prezintă o activitate a
acestei enzime asemănătoare cu cea întâlnită la lotul martor.
Datele prezentate indică faptul că Trigonella participă de asemenea la
menţinerea nealterată a stării redox, iar în anumite doze stimulează activitatea
enzimelor studiate, aducâd valorile acestora la niveluri asemănătoare cu ale lotului de
control. Astfel, rezultatele pledează în favoarea utilizării seminţelor de Trigonella ca
supliment alimentar, în scopul prevenirii alterărilor celulare şi ameliorării funcţiei
hepatice, pancreatice, suprarenale, a hematopoiezei, a sistemului imunitar și ca un
adjuvant în tratamentul diabetului zaharat de tip 2.
14. NOUTĂȚILE PE CARE LE ADUCE ACEASTĂ TEZĂ

1. Alcoolizarea cronică de 90 zile induce alterări mai pronunțate în
ultrastructura hepatocitelor decât cea de 30 zile, alterări care sunt mai dificil de contracarat.
Dacă în cazul alcoolizării de 30 zile ambele doze de schinduf au putut asigura o
hepatoprotecție care a permis o funcționare normală a hepatocitelor, în cazul alcoolizării
cronice de 90 zile, hepatoprotecția asigurată de doza de 5% a fost insuficientă, fiind doar
parțială și numai doza de 10% a putut asigura o hepatoprotecție care a permis funcționarea
hepatocitelor aproape de normal, dar nu așa de eficient ca în cazul alcoolizării de 30 zile.
2. Prin studiile de structură realizate asupra măduvei hematogene, analiza
imaginilor obținute prin examinarea lotului tratat cu Trigonella 5%, comparativ cu
imaginile obținute de la la lotul tratat cu etanol și lotul martor, indică asigurarea doar
parțială a unei protecții contra afecțiunilor cauzate de etanol. Studiul ultastructural la lotul
tratat cu Trigonella 10% s-a efectuat comparativ cu celelalte loturi. Această analiză
comparativă relevă per ansamblu că pulberea de Trigonella administrată în hrana
șobolanilor în doză de 10% și concomitent cu etanol 10% în apa de baut, timp de 30 de zile,
asigură o protectie ceva mai bună decât în cazul administrării dozei de 5%.
3. În cazul studiul realizat pe suprarenale, putem afirma faptul că
tratamentul cu doza de 5% făină de Trigonella a fost insuficient pentru contracararea
efectelor nocive cauzate de etanol, existand doar o mică acțiune alcoolo-protectoare.
Analiza imaginilor, în cazul lotului tratat cu Trigonella 10%, demonstrază cu claritate
faptul ca dublarea concentrației de Trigonella administrata în hrana șobolanilor, a reușit să
contracareze în mare măsură acțiunea nocivă a etanolului.
4. În ceea ce privește acțiunea semințelor de Trigonella asupra timusului,
până în prezent nu există studii care să evidențieze efectele acestui produs vegetal asupra
structurii și ultrastructurii timusului. Se poate spune ca protectia fata de etanol este
asigurata cam intr-un procent de 70% de catre doza de 5% faina din seminte de Trigonella.
Comparativ cu celelalte loturi, analiza imaginilor obtinute de la lotul cu Trigonella 10%
demonstreaza faptul ca nu sunt diferente semnificative intre aspectele ultrastructurale ale
46
celor doua loturi la care s-a administrat faina din seminte de Trigonella in cele doua doze
diferite.
5. Analiza de ansamblu a tuturor imaginilor obținute pe ficat, în cazul
diabetului indus experimental, indică faptul că dublarea dozei de pulbere din seminte de
Trigonella, adica 10% administrata în hrana șobolanilor diabetizați cu streptozotocină, a
îmbunătățit ultrastructura hepatocitelor și respectiv funcția hepatică, comparativ cu ceea ce
s-a constatat în situația administrării dozei de 5%. Aceasta stare de fapt este, însă, sub
nivelul constatat in cazul administrarii aceleiasi doze sobolanilor diabetizati cu aloxan. Inca
odata se confirma faptul ca severitatea diabetizarii cu streptozotocina este mai greu de
anihilat dacat in cazul diabetizarii sobolanilor cu aloxan.
6. În urma diabetizării (comparativ cu aloxan și streptozotocină) și tratării
cu Trigonella 5% și 10%, cercetările efectuate pe pancreas, suplimentarea hranei
sobolanilor diabetizati cu streptozotocina, cu un procent de 10% pulbere din seminte de
Trigonella, a indus un efect protector asupra celulelor Beta, mult mai evident decât în cazul
suplimentării hranei cu un procent de 5% din acest ingredient si chiar ceva mai bun decât în
cazul lotului diabetizat cu aloxan. In general, efectele protectoare asupra celulelor Beta, ale
pulberii din seminte de Trigonella, sunt mai evidente dupa diabetizarea sobolanilor cu
aloxan decat dupa diabetizarea cu streptozotocina.
7. În cazul parametrilor hematologici, se poate spune ca Trigonella 10%
stimulează mult funcţia imunitară, pe când Trigonella 5% aproape că nu are efect asupra ei.
Interesantă este evoluţia eozinofilelor, a căror pondere a scăzut semnificativ la lotul diabetic
şi a fost de asemenea semnificativ restaurată, spre valoarea martor, la loturile diabetice
tratate. În contextul inducerii diabetului, creşterea procentuală a eozinofilelor, la animalele
diabetice tratate, reprezintă un efect benefic al preparatelor de Trigonella.
8. În urma analizei parametrilor biochimici am observat că intensitatea
efectului hipoglicemiant, a dat rezultatul cel mai bun cu Trigonella în proporție de 5%.
Concentraţia glicogenului hepatic şi a glucozei din ficat evoluează în paralel. Deprimarea
rezervelor de glicogen este cel mai bine evidenţiată la lotul diabetizat și tratat cu Trigonella
5% unde scăderea este semnificativă atât faţă de martor cât şi faţă de diabet. Concentraţia
glucozei hepatice rămâne semnificativ scăzută numai la lotul cu Trigonella 5%, comparativ
cu lotul martor şi diabetic; tendinţa de restaurare este evidentă numai la concentraţia de
Trigonella 10%. Colesterolul hepatic a prezentat valori scăzute faţă de martor la toate
loturile cu diabet (tratat şi netratat).
9. În cazul parametrilor enzimatici, principiile active din seminţele de
Trigonella se pare că restaurează fluiditatea bistratului lipidic, fapt observat doar la doza de
5%, în schimb doza de 10% pare a nu influenţa foarte mult această fluiditate mai degrabă
ducând la o rigidizare a membranelor care şi aşa sunt rigide pe fondul diabetului. Funcţia
imunitară, care pe fondul diabetului este scăzută, prezintă o tendinţă de stimulare, în special
la lotul tratat cu Trigonella 10%.
47
15. BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
1. Abdel-Barry JA, Abdel-Hassan IA, Jawad AM, Al-Hakiem MHH. Hypoglycaemic
effect of aqueous extract of the leaves of Trigonella foenum-graecum in healthy
volunteers. East Mediterr Health J 2000; 6:83–88.
2. Ai AL, Bolling SF. The use of complementary and alternative therapies among
middle-aged and older cardiac patients. Am J Med Qual 2002; 17:21–27.
3. Ardelean A., 2009, Biologia moleculară a medicamentului, Ed. Vasile Goldiş,
University Press, Arad;
4. Ardelean A., Hermenean A., Craciun C., Pribac G.C., Studii structurale si
ultrastructurale la nivelul timusului sobolanilor Wistar tratati cu extracte de
Echinacea . In Analele SNBC, Vol.IX, 1, Cap. 2, 193 – 201, 2004.
5. Ardelean A., Miclaus V., Craciun C., Craciun V., Hermenean A. Histological
studies concerning the action cyclophosphamide on the hemetopoietic system of
Wistar rats. Current Problems in Cellular and Molecular Biolgy, V, 171 – 179,
2000
6. Ardelean A., Mohan Gh., 2006, Botanică sistematică, Ed. Vasile Goldiş,
University Press, Arad;
7. Ardelean A., Mohan Gh., 2008, Flora medicinală a României, Ed. ALL, Bucureşti;
8. Ardelean A., Pribac, G., Hermenean A., Czapar M., Mathe E., Mos L., Cotoraci
C., Bulzan O., Craciun C., Cytostatic and cytotoxic effects of Trigonella foenum
graecum (fenugreek) seed extract. Stud. Univ. „V. Goldis”, Life Sci. Ser., 20, 1,
25-30, 2010.
9. Aremu M.O., Basu S.K., Gyar S.D., Goyal A., Bhowmik P.K., Datta Banik S.,
Proximate composition and functional properties of mushroom flours grom
Ganoderma spp., Omphalotus olearinus (DC.) Sing. and Hebeloma mesophaeum
(Pers.) Quel. Used in Nasarawa State, Nigeria, Mal. J. Nutr., 15 (2), pp. 233-241,
2009.
10. Arias I.M., The liver biology and pathology. Fifths edition. Ed. Wiley- Blackwell,
2009.
11. Bacon R.B., O’Grady J.G., Di Bisceglie M.A., Lake R.J., Comprehensive clinical
hepathology, second edition, Ed. Elsevier Mosby, 2006.
12. Bain B.J. Blood cells. Practical guide. Fourth edition. Blackwel Publ., 2006
13. Bain B.J., Clark D.M., Lampert I.A., Wilkim B.S. Bone marrow pathology. Thirth
edition. Blackwel Science, 2001
14. Baptiste-Roberts K., Barone B.B., Gary T.L., Risk factors for type 2 diabetes
among women with gestational diabetes: a systematic review, Am. J. Med., 122
(3), pp.207-214, 2009.
15. Boyer D.T., Wright T.L., Manns P.M., Hepatology. A text book of liver disease.
Fifth edition, vol. I. Ed. Saunders – Elsevier, 2006.
16. Brasch E., Ulbricht C., Kuo G., Szapary P., Smith M., Therapeutic applications of
fenugreek, Altern. Med. Rev., 8, pp. 20-27, 2003.
48
17. Broca C., Breil V., Cruciani-Guglielmacci C., Manteghetti M., Rouault C.,
Derouet M., Rizkalla S., Pau B., Petit P., Ribes G., Ktorza A., Gross R., Reach G.,
Taouis M., Insulinotropic agent ID-1101 (4-hydroxyisoleucine) activates insulin
signaling in rat, Am. J. Physiol. Endocrinol. Metab., 287, pp. 463-471, 2004.
18. Broca C., Gross R., Petit P., Sauvaire Y., Manteghetti M., Tournier M., Masiello
P., Gomis R., Ribes G., 4-Hydroxyisoleucine: experimental evidence of its
insulinotropic and antidiabetic properties, Am. J. Physiol. Endocrinol. Metab.,
277, pp. 617-623, 1999.
19. Broca, C., Breil, V., Cruciani-Guglielmacci, Manteghetti, M., Rouault, C.,
Derouet, M., Rizkalla, S., Pau, B., Petit, P., Ribes, G., Ktorza, Gross, R., Reach,
G., Taouis, M., Insulinotropic agent ID-1101 (4-hydroxy-isoleucine) activates
insulin signaling in rat, Am. J. Physiol. Endocrinol. Metab., 287, 463-471, 2003.
20. Broca, C., Breil, V., Cruciani-Guglielmacci, Manteghetti, M., Rouault, C.,
Derouet, M., Rizkalla, S., Pau, B., Petit, P., Ribes, G., Ktorza, Gross, R., Reach,
G., Taouis, M., Insulinotropic agent ID-1101 (4-hydroxyisoleucine) activates
insulin signaling in rat, Am. J. Physiol. Endocrinol. Metab., 287, 463-471, 2003.
21. Broca, C., Gross, R., Petit, P., Sauvaire, Y., Manteghetti, M., Tournier, M.,
Masiello, P., Gomis, R., Ribes, G., 4- Hydroxy-isoleucine: experimental evidence
of its insulinotropic and antidiabetic properties, Am. J. Physiol, Endocrinol.
Metab., 277, 617-623, 1999.
22. Brodie B.B., Butler W.M. , Horning M.G. Alcohol-induced trigliceride
deposition in liver through derangement of fat transport. Am. J. Clin. Nutr.
9:432-435, 1991.
23. Butt AA, Michaels S, Greer D, Clark R, Kissinger P, Martin DH (2002), Serum
LDH level as a clue to the diagnosis of histoplasmosis. AIDS Read 12 (7): 317–
21.
24. Cabrera O., Berman D.M., Kenyon N.S., Ricordi C., Berggren P.O., Caicedo A.,
The unique cytoarchitecture of human pancreatic islets has implications for islet
cell function, Proc. Natl. Acad. Sci., 103, pp. 2334 – 2339, 2006.
25. Ciobanu C., Ardelean A., Rusu M. A., Craciun C., Puică C., Silaşi R., Roman I.,
Barbu-Tudoran L., Tămaş M., Cercetări histologice, histoenzimatice, histochimice
şi electronomicroscopice privind influenţa unui extract bioactiv de Berberis
vulgaris asupra ficatului şi rinichiului şobolanilor intoxicaţi cu CCl4, Analele
SNBC, vol. VIII, 131 - 158, 2003.
26. Ciobanu C., Craciun C., Ardelean A., Rusu M. A., Puică C., Roman I., Barbu-
Tudoran L., Tămaş M., Silaşi R., Investigaţii structural-funcţionale privind
efectele extractului hidroalcoolic de Chelidonium mayus asupra ficatului şi
rinichiului şobolanilor intoxicaţi cu CCl4. Analele SNBC, vol. VIII, 104-130,
2003.
27. Craciun C., Ardelean A., Craciun V., Miclaus V., Barbu-Tudoran L., Structural
and ultrastructural modifications induced by simultaneous treatments with
49
dermocorticoids and Propranolol in the adrenal glands. In: Current Problems in
Cellular and Molecular Biology, vol. V, chap. III, pp. 225-245, Ed. Risoprint,
Cluj-Napoca, 2000
28. Craciun C., Kis E., Sandu V.D., Paşca C., Puică C., Crăciun V., Madar I.,
Comparative studies of the adrenal cortex structure and ultrastructure in mature
rats treated with topical dermocorticosteroids, Studia Univ. Babeş-Bolyai,
Biologia, XLVI, 1, 91-98, 2001.
29. Craciun C., Miclaus V., Craciun V., Histological and electronmicroscopical
studies concerning the action of some glucocorticoids upon the pancreas of
prepubertal rats, before and concomitantly with the beta-adrenoreceptors blocking.
2000, In: Current Problems in Cellular and Molecular Biology, vol. V, chap. III,
pp. 194-224, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca, 2000.
30. Craciun C., Rosioru C., Ultrastructural and biochemical modifications induced by
simultaneous treatments with dermocorticoids and Propranolol in the liver of rats.
In: Current Problems in Cellular and Molecular Biology, vol. V, chap. III, pp. 135-
165, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca, 2000.
31. Davi B.A., Kamalakkannan N., Prince P.S., Supplementation of fenugreek leaves
to diabetic rats. Effect on carbohydrate metabolic enzime in diabetic liver and
kidney. Phytother. Res. 17, pp. 1231-1233, 2003
32. Dufour F – J., Clavan A. P. Eds., Siganilg Pathways in liver diseases. Second
edition. Ed. Springer, 2010.
33. Englisch W, Beckers C, Unkauf M, Ruepp M, Zinserling V. Efficacy of artichoke
dry extract in patients with hyperlipoproteinemia. Arzneimittelforschung 2000;
50:260–265.
34. Florea A., Craciun C., Melitina, componenta majora a veninului de albine si
principalul compus activ al acestuia. Studia Univ. Babeş-Bolyai, Biologia, XLIX,
2, 105 – 116, 2004.
35. Florea A., Craciun C., Reacţii ale organismului la veninul de albine şi toxicitatea
acestuia. Studia Univ. Babeş-Bolyai, Biologia, XLVIII, 2, 103-114, 2003.
36. Florea A., Craciun C., Puica, C., Modificari structurale si ultrastructurale produse
in glandele suprarenale dupa administrarea experimentala a veninului de albine
(Apis mellifera L.). I. Glandele corticosuprarenale. Studia Univ. Babes-Bolyai,
Biologia, L, 2, 111-125, 2005.
37. Florea A., Craciun C., Puica, C., Modificari structurale si ultrastructurale produse
in glandele suprarenale dupa administrarea experimentala a veninului de albine
(Apis mellifera L.). II. Glandele medulosuprarenale. Studia Univ. Babes-Bolyai,
Biologia, L, 2, 127-136, 2005.
38. Florea A., Craciun C., Puică C., Gherghel P., Oprea M. C., Hepatotoxicitatea
veninului de albine. Studiu histologic şi ultrastructural. Studia Univ. Babeş-Bolyai,
Biologia, XLVIII, 1, 49-66, 2003.
50
39. Florea A., Puică C., Gherghel P., Oprea M.C., Crăciun C.,: Efecte morfo-
fiziologice produse la nivelul timusului prin administrarea subcronică a veninului
de albine. În: Analele Societăţii Naţionale de Biologie Celulară, Vol. VIII, Cap. II,
169-178, Ed. Risoprint Cluj-Napoca, 2003.
40. Ford ES, Giles WH, Dietz WH. Prevalence of the metabolic syndrome among US
adults: findings from the third National Health and Nutrition Examination Survey.
JAMA 2002;287:356-359.
41. Fortoul T.I., Gonzales – Villalava A., Pinon – Zarate G., Rodriguez – Lara V.,
Montano L.F., Sladivar – Osorio L. Ultrastructural megakariocyte modifications
after vanadium inhalation in spleen ad bone marrow. J. Electron Microscopy, 58,
6, 375 – 380, 2009.
42. Friedman S.L., Keeffe E.B., Handbook of liver disease. Second edition.
Ed. Churlchill Livingstone, 2004.
43. Gao Y., Zhou Sh., Chen G., Dai X., Ye J., Antibacterial and antiviral value of the
genus Ganoderma P. Karst. Species (Aphyllophoromycetideae): a review, Int. J.
Med. Mushrooms, 5 (3), pp. 235-246, 2003.
44. Gao Y., Zhou Sh., Huang M., Xu A., A phase I/II study of Ling Zhi mushroom
Ganoderma lucidum. (W. Curt.: Fr.) Lloyd (Aphyllophoromycetideae) extract in
patients with type II diabetes mellitus, Int. J. Med. Mushrooms, 6 (1), 2004.
45. Gong X, Bassel G.W., Wang A., Greenwood J.S., Bewley J.D., The Emergence of
Embryos from Hard Seeds is Related to the Structure of the Cell Walls of the
Micropylar Endosperm, and not to Endo-b-mannanase Activity, Annals of Botany,
96 (7): 1165–1173, 2005.
46. Gullo L., Alchool and chronic pancreatitis: leadind or secondary etiopathogenetic
role?. Suppl. 6, 68 – 72, 2005.
47. Gupta A, Gupta R, Lal B. Effect of Trigonella foenum-graecum (fenugreek) seeds
on glycaemic control and insulin resistance in type 2 diabetes mellitus: a double
blind placebo controlled study. J Assoc Physicians India 2001;49:1057-1061.
48. Handa T., Yamaguchi M.Y., Sono Y., Yazawa K.Y., Effects of fenugreek seed
extracts in obese mice fed a high-fat diet, Biosci. Biotech. Biochem., 69 (6), pp.
1186-1188, 2005.
49. Hayat, M.A., Principles and techniques of electron microscopy – Biological
applications, Cambridge University Press, Cambridge, 2000.
50. Hermenean A., Ardelean A., Crăciun C., Miclăuş V., Tămaş M., Efectele
administrării extractelor de Echinaceea asupra structurii şi ultrastructurii timusului
şobolanilor Wistar, consecutiv terapiei cu Ciclofosfamidă. În: Analele Societăţii
Naţionale de Biologie Celulară, Vol. VIII, Cap. II, 190-199, Ed. Risoprint Cluj-
Napoca, 2003.
51. Hermenean A., Ardelean A., Craciun C., Miclaus V., Tamas M., Aspectul
morfolocic al maduvei hematogene la sobolan dupa administrarea de extracte
vegetale obtinute din specii de Echinacea. Analele SNBC., IX, 1, 182 – 185, 2004
51
52. Hermenean A., Ardelean A., Crăciun C., Borşa M., Miclăuş V., Testarea
comparativă a efectului imunomodulator a două extracte de Echinacea în terapia
cu ciclofosfamidă la şobolani. În: Analele Societăţii Naţionale de Biologie
Celulară, Vol. VII, Nr. 1, Cap. III, 291-299, Ed. Risoprint Cluj-Napoca, 2002.
53. Hermenean A., Craciun C., Studiu structural si ultrastructural al timusului
sobolanilor prepuberi. Univ. V. Goldis Arad, Ser. Stiintele Vietii, 12, 139-154,
2002.
54. Hermenean A., Craciun C.: Reactii adverse induse de tratamentul cu Fluocinolon
Acetonid-N la nivelul timusului de sobolan. Studia Univ. V. Goldis Arad, Ser.
Stiintele Vietii, 12, 123-130, 2002.
55. Hermenean A., Craciun C.: Reactii adverse induse de tratamentul cu Locoid si
Dermovate la nivelul timusului de sobolan. Studia Univ. :V. Goldis” Arad, Ser.
Stiintele Vietii, 12, 131-138, 2002.
56. Hermenean Anca, Aurel Ardelean, Crăciun C. ; Adreanal glands morpho-
functional damages at wistar rats after chemeotaraphy adiministration ; Studia
Universitatis „Vasile Goldiş”, Arad, Seria Stiinţele Vieţii; 251-253, 2008.
57. Hermenean Anca, Aurel Ardelean, Crăciun C. ; Spleen structural damages and
tissular biochemical parameters disturbances at wistar rats after chimiotheraphy
administration ; Studia Universitatis „Vasile Goldiş”, Arad, Seria Stiinţele Vieţii;
255-258, 2008.
58. Holt R.I.G., Cockram C.S., Flyvbjerg A., Goldstein B., Textbook of Diabetes, 4th
edition, Wiley-Blackwell Publishing Ltd., UK, 2010.
59. Ibarra, A; He, K; Bai, N; Bily, A; Roller, M; Coussaert, A; Provost, N; Ripoll, C,
Fenugreek extract rich in 4-hydroxyisoleucine and trigonelline activates PPAR
alpha and inhibits LDL oxidation: Key mechanisms in controlling the Metabolic
Syndrome, Natural Product Communications, Vol. 3, Iss. 9, Pp. 1509-1513, 2008.
60. Kaplowitz N., DeLeve D.L., Eds., Drug- induced liver disease. Second edition.
Ed. Informahealthcare, New York – London, 2007.
61. Katso R., Okkenhaug K., Ahmadi K., White S., Timms J., Waterfield M.D.,
Cellular function of phosphoinositide 3-kinases: implications for development,
homeostasis, and cancer, Annu. Rev. Cell. Dev. Biol.,17, pp. 615 – 675, 2001
62. Kaviarasan, S., Ramamurti, N., Gunasekaran, P., Varalaksmi, E., Anuradha, C.V.,
Fenugreek (Trigonella foenum-graecum) seed extract prevents etanol-induced
toxicity and apoptosis in chang liver cells, Alcohol & Alcoholism, 41 (3), 267-
273, 2006.
63. Keithley J, Swanson B, Sha B, Zeller J, Kessler HA, Smith KY. A pilot study of
the safety and efficacy of Cholestin in treating HIV-related dyslipidemia. Nutrition
2002; 18:201–204.
64. Khan A.H., Pessin J.E., Insulin regulation of glucose uptake: a complex interplay
of intracellular signalling pathways, Diabetologia, 45, pp. 1475 – 1483, 2001.
52
65. Kis E., Crăciun C., Sandu V.D., Paşca C.: Efectul tratamentului topic cu
hidrocortizon-17-butirat asupra structurii şi ultrastructurii axului hipotalamo-
hipofizo-corticosuprarenalian la şobolanii albi prepuberi şi puberi. În: Probleme
curente de biologie celulară şi moleculară, Vol. VI, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca,
cap 3, pp.154-171, 2001.
66. Kis E., C. Crăciun: Atenuarea modificărilor structurale şi metabolice induse de
excesul glucocorticoidic prin Propranolol. Studia Univ. Babeş-Bolyai, Biologia,
XLVIII, 1, 67-80, 2003.
67. Kis E., Puică C., Sandu V.D., Paşca C., Crăciun C., Madar J.. A study on the
histological alterations of hypothalamic-hypophyseal-adrenal axis induced by
Dermovate – cream in Wistar prepubertal male rats. Evolution and Adaptation, 6,
199-206, 2000.
68. Krentz A., Insulin Resistance, Blackwell Publishing Ltd, Chinchester, West
Sussex UK, pp. 1-17, 2002.
69. Kuehnel W., Color Atlas of Cytology, Histology, and Microscopic Anatomy, 4th
edition, Wemding Appl., Germany, 2003.
70. Kuntz E., Kuntz D.H., Hepatology. Principles and practice. Second edition. Ed.
Springer, 2006.
71. Lambert JP, Cormier A. Potential interaction between warfarin and boldo-
fenugreek. Pharmacotherapy 2001;21:509-512.
72. Lanzen S., The mechanism of alloxan- and streptozotocin-induced diabetes,
Diabetologia, 51, pp. 217, 2008.
73. Liu EH, Turner LM, Lin SX, et al. Use of alternative medicine by patients
undergoing cardiac surgery. J Thorac Cardiovasc Surg 2000; 120:335–341.
74. Losso J., Holliday D., Finley J., Martin R., Rood J., Yu Y., Greenway F.,
Fenugreek Bread: A Treatment for Diabetes Mellitus, J. Med. Food, 12 (5), pp.
1046-1049, 2009.
75. Matsumoto H., Matsumoto I., Alcoholism: protein expression profiles in human
hippocampal model. Expert Rev. Proteomix 5, 321 – 331, 2008.
76. Naeim F., Rao N., Grody W. W. Hematopathology, Elsevier Ltd., 2008
77. Parasuraman S., Raveendran R., Kesavan R., Blood sample collection in small
laboratory animals, J. Pharmacol. Pharmacother., 1 (2), p. 90, 2010.
78. Pasca C., Craciun C., Ardelean A., Efecte secundare ale unor citostatice asupra
organismului. Ed. Risoprint, Cluj-Napoca, 2000.
79. Pasca C., Miclaus V., Craciun C., Ardelean A., Kis E., Sandu D., Craciun V.,
Papuc I., Structural and ultrastructural aspects of the rat thymus after Carboplatin
chemotherapy. In: Current Problems in Cellular and Molecular Biology, vol. V,
chap. III, pp.276-284, Ed.Risoprint, Cluj-Napoca, 2000
80. Paşca C., Crăciun C., Kis E., Sandu V.D.: Histological and ultrastructural studies
of the rats thymus after administration of epirubicin. Studia Univ. Babeş-Bolyai,
Biologia, XLVI, 2, 75-82, 2001.
53
81. Pavelka M., Roth J. Functional ultrastructure. Atlas of Tissue Biology and
Pathology. Springer., Wien., New York, 2005
82. Pessin J.E., Saltiel A.R., Signal pathways in insulin action: molecular targets of
insulin resistance, J. Clin. Invest., 106 (2), pp.165-169, 2000.
83. Prasanna M. Hypolipidemic effect of fenugreek: a clinical study. Indian J
Pharmacol 2000; 32:34–36.
84. Preet, A., Gupta, B.L., Yadava, P.K., Baquer, N.Z.: Efficacy of lower doses of
vanadium in restoring altered glucose metabolism and antioxidant status in
diabetic rat lenses, J. Biosci., 30(2), 221-230, 2005.
85. Pribac G. C., Constantin Craciun, Corina Rosioru, Aurel Ardelean, Maria Czapar,
Endre Mathe, Iuliana Simeoni, Aurelia Covaci, Cecilia Avram, Simona Damian,
Liana Mos, Experimental studies of fenugreek seed treatment on rats intoxicated
with ethanol, Studia Universitatis “Vasile Goldiş”, Seria Ştiinţele Vieţii, Vol. 21,
supp. 1, 2011, pp. 13-22
86. Pribac G., Crăciun C., Roşioru C., Ardelean A., Simeoni I., Seminţele de
Trigonella foenum graecum (Schinduf) restaurează structura şi ultrastructura
ficatului alcoolic. Bul. SRBC NR. 38, 128, 2010.
87. Pribac, C.G., Ardelean, A., Hermenean, A.: Plante medicinale cu efecte
hipocolesterolemiante: Un studiu sistematizat, Studia Univ Vasile Goldiş Seria Şt.
Vieţii, Vol. 13, 31-35, 2003.
88. Pribac, C.G., Ardelean, A., Turcuş, V., Toma, C., Cotoraci, C., Moş, L., Crăciun,
C.: Data regarding the morphologic and chemical characterization of Trigonella
foenum-graecum seed. Studia Universitatis “Vasile Goldiş”, Seria Ştiinţele Vieţii,
Vol. 18, vol. 1, pg. 119-126. 2008.
89. Pribac, C.G., Ardelean, A., Hermenean, A., 2006: Indicaţii treapeutice ale
Trigonella foenum-graecum, Studia Univ. Vasile Goldiş, Seria Şt. Vieţii, Vol. 16,
61-64, 2006.
90. Pribac, G., Craciun, C., Rosioru, C., Ardelean, A., Gaspar, M., Simeoni, I., Mos,
L., Ultrastructural studies on hepatoprotective effects of Trigonella foenum
graecum seeds in alcoholic rats. Ann. RSCB, XV, 2, 373-389, 2010.
91. Pribac, G., Craciun, C., Rosioru, C., Ardelean, A., Simeoni, I.: Ultrastructural
studies on hepatoprotective effects of Trigonella foenum-graecum seeds in
alcoholic rats, Annals of rom. Soc. Cell Biol., XV, 2, 2010.
92. Pribac, G., Craciun, C., Szoke-Nagy, T., Simeoni, I., Lang, C., Rosioru, C.,
Czapar, M., Mathe, E., Mos, L., Ardelean, A., A comparative ultrastructural study
of pancreatic Beta cells from diabetic rats treated with fenugreek seed flour or
ganoderma flour. Ann. RSCB, XVI, 1, 62-80, 2011.
93. Rosai Juan, Rosai and Ackerman's Surgical Pathology, 10th Edition, Mosby USA,
2011.
54
94. Rosioru C., Pribac G., Simeoni I., Craciun C., Ardelean A., Trigonella foenum
graecum (Sicklefruit fenugreek) seeds – A natural hepatoprotector that prevents
ethanol-induced toxicity. Annals of RSCB, vol. XV nr. 2, 390-399, 2010
95. Rusu M., Borsa M., Roman I.,Puica C., Implicarea radicalului liber CCl3 in
modificarea activitatii enzimatice la nivelul unor organe metabolice si imuno-
endocrine. Analele SNBC, VII, 1, 257-261, 2002.
96. Rusu, M.A, Tămaş, M., Roman, I.: Produsele fitoterapeutice testate în toxicoze
experimentale, Editura Todesco, Cluj-Napoca. 2007.
97. Rusu, M.A., Crăciun, C., Rusu, M., Puică, C.: Xenobiotice şi radicali liberi cu
tropism hepatic: hepatectomia chimică: studii experimentale, Editura Eikon, Cluj-
Napoca, 22-39, 2005.
98. Salimuddin, S.T. and Baquer, N.Z., Oral administration of orthovanadate and
Trigonella foenum-graecum seed powder restored the activities of mitochondrial
enzymes in tissues of alloxan-induced diabetic rats, Mol. Cell. Biochem., 247, 45-
53, 2003.
99. Salimuddin, S.T. and Baquer, N.Z., Oral administration of orthovanadate and
Trigonella foenum-graecum seed powder restored the activities of mitochondrial
enzymes in tissues of alloxan-induced diabetic rats, Mol. Cell. Biochem., 247, 45-
53, 2003.
100. Schar D., Echinacea – the plant that boost your immune system. Second Edition,
North Aftantic Books, Berkley, California, 2002.
101. Siddiqui, M.R., Taha, A., Moorthy, K., Hussain, M.E., Basir, S.F., Baquer, N.Z.,
Amelioration of altered antioxidant status and membrane linked functions by
vanadium and Trigonella in alloxan diabetic rat brains, J. Biosci., 30(4), 483-490,
2005.
102. Sogorescu E., Zamfirescu S., Anghel H.A., Electron microscopy observation of
the hepatic tissue ultrastructure after the acute intoxication with ethanol at rats.
Ann. RSCB, XV, 1, 105 – 112, 2010.
103. Srinivasan, K., Fenugreek (Trigonella foenum-graecum): a review of health
beneficial physiological effects, Food Rev. Internat., 22, 203-224, 2006.
104. Stevinson C, Pittler MH, Ernst E. Garlic for treating hypercholesterolemia. A
metaanalysis of randomised clinical trials. Ann Intern Med 2000; 133:420–429.
105. Sun A.Y., Simony A., Sun G., Serial review: alcohol, oxidative stress and cell
injury, Free radical biology and medicine, November 2002, Vol. 32, 9.4, 314-318,
2002.
106. Szapary PO, Wolfe ML, Bloedon LT, Fair MB, Berezich DJ, Cirigliano AJ, Rader
DJ. A double blind, randomised, placebo controlled clinical trial of standardized
guggul extract in patients with hypercholesterolemia. Complement Ther Med
2002;10:112.
107. Taniguchi C.M., Aleman J.O., Ueki K., Luo J., Asano T., Kaneto H., The
p85alpha regulatory subunit of phosphoinositide 3 – kinase potentiates c - Jun N -
55
terminal kinase - mediated insulin resistance, Mol. Cell. Biol., 27, pp. 2830 –
2840, 2007.
108. Taniguchi C.M., Emanuelli B., Kahn C.R., Critical nodes in signaling pathways:
insights into insulin action, Nat. Rev. Mol. Cell. Biol., 7, pp. 85 – 96, 2006.
109. Thakran S., Siddiqui M.R., Baquer N.Z., Trigonella foenum graecum seed powder
protects against histopathological abnormalities in tissues of diabetic rats, Mol.
Cell. Biochem., Kluwer Academic Publishers, 266, pp. 151-159, 2004.
110. Thirunavukkarasu, V., Anuradha, C.V., Viswanathan, P., Protective effect of
fenugreek (Trigonella foenumgraecum) seeds in experimental ethanol toxicity,
Phitoter. Res., 17, 737-743, 2003.
111. Tutunaru D., Ciocoiu M., Coman M., Groza. M., Bădescu M., Aspecte
morfofuncţionale hepatice în hepatopatia etanolică. Analele SNBC., XII, 52 – 56,
2007.
112. Vijayakumar, M.V., Singh, S., Chippa, R.R., Bhat, M.K., The hypoglycaemic
activity of fenugreek seed extract is mediated through the stimulation of an insulin
signalling pathway, Brit. J. Pharmacol., 146, 41-48, 2005.
113. Wasser S.P., Medicinal mushrooms as a source of antitumor and
immunomodulating polysacharides, Appl. Microbiol. Biotechnol., 60, pp. 258-
274, 2002.
114. Wasser S.P., Reishi or Ling Zi (Ganoderma lucidum), Encicloped. Diet. Suppl.,
Marcel Dekkerr, New York, pp. 603-622, 2005.
115. Watson R.T., Pessin J.E., Subcellular compartmentalization and trafficking of the
insulin - responsive glucose transporter, GLUT4, Exp. Cell. Res., 271, pp. 75-83,
2001.
116. Yadav, U.C.S., Moorthy, K., Baquer, N.Z., Effects of sodium-ortovanadate and
Trigonella foenum-graecum seeds on hepatic and renal lipogenic enzymes and
lipid profile during alloxan diabetes, J. Biosci., 29 (1), 81-91, 2004.
117. Zakim, D., Boyer, T., Wright, L. Manns, M.: Zakim and Boyer’s Hepatology. A
textbook of liver disease, Elsevier Inc, New York, vol.1, Fifth Ed., 564-593, 2006.
56
16. LUCRĂRI PUBLICATE ŞI COMUNICATE DIN CADRUL TEZEI DE
DOCTORAT
a. LUCRĂRI PUBLICATE IN EXTENSO DIN CADRUL TEZEI DE

DOCTORAT
1. George C. Pribac, Aurel Ardelean, Constantin Craciun, Constantin Puica, Corina

Rosioru, Aurelia Covaci, Cecilia Avram, Simona Damian, Endre Mathe, Maria
Czapar, Lucian Paiusan, Liana Mos, Coralia Cotoraci, Structural study on the effect
of Trigonella foenum graecum seeds on rats’ kidneys, Studia Universitatis “Vasile
Goldiş”, Seria Ştiinţele Vieţii, Vol. 21, issue 2, 2011, pp. 269-274.
2. George Pribac, Constantin Craciun, Corina Rosioru, Aurel Ardelean, Maria Czapar,
Endre Mathe, Iuliana Simeoni, Aurelia Covaci, Cecilia Avram, Simona Damian,
Liana Mos, Experimental studies of fenugreek seed treatment on rats intoxicated
with ethanol, Studia Universitatis “Vasile Goldiş”, Seria Ştiinţele Vieţii, Vol. 21,
supp. 1, 2011, pp. 13-22.
3. G. Pribac, C. Craciun, Corina Rosioru, A. Ardelean, Maria Czapar, Iuliana
Simeoni, Liana Mos, Ultrastructural studies on hepatoprotective effects of
Trigonella foenum graecum seeds in alcoholic rats, Annals of RSCB, pp. 373-389,
vol. XV, iss. 2, 2010.
4. G. Pribac, C. Craciun, T. Szoke-Nagy, Iuliana Simeoni, Camelia Lang, Corina
Rosioru, Maria Czapar, E. Mathe, Liana Mos, A. Ardelean, Comparative
ultrastructural study of pancreatic beta cells from diabetic rats treated with
fenugreek seed flour or ganoderma flour, Annals of RSCB, pp. 62-80, vol. XV, iss.
1, 2010.
5. Corina Rosioru, G. Pribac, Iuliana Simeoni, C. Craciun, A. Ardelean, Trigonella
foenum-graecum (sicklefruit fenugreek) seeds – a natural hepatoprotector that
prevents ethanol-induced toxicity, Annals of RSCB, pp. 390-399, vol. XV, iss. 2,
2010.
6. George-Ciprian Pribac, Aurel Ardelean, Violeta Turcus, Claudia-Crina Toma,
Coralia Cotoraci, Liana Moș, Constantin Craciun, Data regarding the morphologic
and chemical characterization of Trigonella foenum-graecum seeds, Studia
Universitatis "Vasile Goldis", Seria Stiintele Vietii, 18, 2008, pp. 119-126.
b. LUCRĂRI COMUNICATE DIN CADRUL TEZEI DE DOCTORAT
1. Ardelean A, Pribac G, Craciun C, Cotoraci C, Czapar M, Ultrastructural studies on

hepatoprotective effects of Trigonella sp. seeds on experimental alcoholic liver,
XXV. MicroCad International Scientific Conference 31 march-1 april 2011
Miskolc, Hungary, Abstract Book, ISBN 978-963-661-971-8, pp. 55-60, 2011
57
2. Pribac G, Ardelean A, Rosioru C, Mos L, Mathe E, Hepatoprotective effects of
Trigonella foenum-graecum seeds in ethanol-induced toxicity, XXV. MicroCad
International Scientific Conference 31 march-1 april 2011 Miskolc, Hungary,
Abstract Book, ISBN 978-963-661-971-8, pp. 61-66, 2011.
3. George Pribac, Constantin Craciun, Tiberiu Szoke-Nagy, Iuliana Simeoni, Camelia
Lang, Corina Rosioru, Maria Czapar, Endre Mathe, Corina Frandes, Liana Mos,
Aurel Ardelean, Ultrastructural study on pancreatic cells of experimental diabetic
rats treated with fenugreek seed flour, 19th Meeting of Balkan Clinical Laboratory
Federation, Bucuresti, 21-23 sept. 2011, Balkan Journal of Clinical Laboratory,
XIX, 11, 1, ISSN 1310-4543, pp. 23-42.
4. Aurel Ardelean, George Pribac, Constantin Craciun, Tiberiu Szoke-Nagy, Iuliana
Simeoni, Camelia Lang, Corina Rosioru, Maria Czapar, Endre Mathe, Coralia
Cotoraci, Liana Mos, Liver ultrastructural study of Trigonella foenum-graecum
seeds and ethanol-induced toxicity on Wistar rats, 19th Meeting of Balkan Clinical
Laboratory Federation, Bucuresti, 21-23 sept. 2011, Balkan Journal of Clinical
Laboratory, XIX, 11, 1, ISSN 1310-4543, p. 152.
5. Aurel Ardelean, George Pribac, Constantin Craciun, Liana Mos, Lucian Paiusan,
Corina Rosioru, Iuliana Simeoni, Marika Czapar, Vigh Szabolcs, Regina Domina,
Endre Mathe, Electron microscopy studies on hepatoprotective effects of fenugreek
seeds on experimental alcoholic liver, „Arad academic days” – 21st edition, Book
of Abstracts, ISSN 1224-3744, p. 29, 2011
6. George Pribac, Aurel Ardelean, Liana Mos, Coralia Cotoraci, Corina Rosioru,
Constantin Craciun, Iuliana Simeoni, Marika Czapar, Endre Mathe, Fenugreek
seeds – a natural hepatoprotector that prevents ethanol-induced toxicity, „Arad
academic days” – 21st edition, Book of Abstracts, ISSN 1224-3744, p. 28, 2011
7. George Pribac, Aurelia Covaci, Mirela Ardelean, Simona Damian, Cecilia Avram,
Regina Domina, Vigh Szabolcs, Maria Czapar, Endre Mathe, Liana Mos, Coralia
Cotoraci, Constantin Craciun, Corina Rosioru, Constantin Puică, Aurel Ardelean,
Structural and ultrastructural studies on the effect of seeds of Trigonella foenum
graecum on alcoholized rats kidney, 3rd International Congress and 29th Annual
Scientific Session of Romanian Society for Cell Biology, June 8-12, 2011, Arad-
Szeged, Bulletin of Romanian Society for Cell Biology, no. 39, June 2011, ISSN
1584-5532, p. 38.
8. George Pribac, Iuliana Simeoni, T. Szöke-Nagy, Camelia Lang, Camelia Muntean,
I. Uţiu, Alexandra Mantu, Alina Filip, Mihaela Crişan, C. Crăciun, A. Ardelean,
Corina Roşioru, Trigonella foenum-graecum seeds protect against ethanol chronic
toxicity in rats, 3rd International Congress and 29th Annual Scientific Session of
Romanian Society for Cell Biology, June 8-12, 2011, Arad-Szeged, Bulletin of
Romanian Society for Cell Biology, no. 39, ISSN 1584-5532, June 2011, p. 40
9. Aurel Ardelean, George Pribac, Constantin Craciun, Tiberiu Szoke-Nagy, Iuliana
Simeoni, Camelia Lang, Corina Rosioru, Maria Czapar, Endre Mathe, Coralia
58
Cotoraci, Liana Mos, Liver ultrastructural study of Trigonella foenum-graecum
seeds and ethanol-induced toxicity on Wistar rats, 19th Meeting of Balkan Clinical
Laboratory Federation, Bucuresti, 21-23 sept. 2011, Balkan Journal of Clinical
Laboratory, XIX, 11, 1, ISSN 1310-4543, p. 152.
10. Tiberiu Szöke-Nagy, George Pribac, Corina Roşioru, Iuliana Simeoni, Camelia
Lang, Alexandra Mantu, Mihaela Crişan, Alina Filip, Ioan Uţiu, Camelia Muntean,
Hypoglycemiant effects of fenugreek seeds (Trigonella foenum-graecum) in
streptozotocin-induced diabetic rats, 3rd International Congress and 29th Annual
Scientific Session of Romanian Society for Cell Biology, June 8-12, 2011, Arad-
Szeged, Bulletin of Romanian Society for Cell Biology, no. 39, ISSN 1584-5532,
June 2011, p. 41.
11. Ciprian Pribac, Aurel Ardelean, In vitro culture of Trigonella foenum-graecum
plantules and their anatomic characterization, EMC 2008 14th European
Microscopy Congress 1-5 September 2008, Aachen, Germania, Book of Abstracts,
SpringerLink, ISBN 978-3-540-85227-8, pp. 181-182, 2008.
59

Rezumat Ciprian Pribac

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Rezumat Ciprian Pribac

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA DE VEST „VASILE GOLDIȘ” DIN ARAD

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE NATURII, INGINERIE ŞI INFORMATICĂ

STUDII STRUCTURAL – FUNCŢIONALE

2. ACŢIUNEA BIOLOGICĂ A PRODUSULUI TRIGONELLA SEMEN

4.2. MATERIALE ȘI METODE UTILIZATE ÎN STUDIUL

4.3. MATERIALE ȘI METODE UTILIZATE ÎN STUDIILE DE

4.4. MATERIALE ȘI METODE UTILIZATE ÎN STUDII

4.5. PRELUCRAREA STATISTICĂ A DATELOR

5.1. PARAMETRII HEMATOLOGICI

5.2. PARAMETRII BIOCHIMICI

5.3. PARAMETRI ENZIMATICI

6. TESTAREA EFECTULUI ADMINISTRĂRII EXTRACTELOR DE

6.2. STUDII ULTRASTRUCTURALE ALE FICATULUI ȘOBOLANILOR DIN

6.3. STUDII ULTRASTRUCTURALE ALE FICATULUI ȘOBOLANILOR DIN

6.4. STUDII ULTRASTRUCTURALE ALE FICATULUI ȘOBOLANILOR DIN

7.2. STUDII ULTRASTRUCTURALE ALE FICATULUI ȘOBOLANILOR DIN

7.3. STUDII ULTRASTRUCTURALE ALE FICATULUI ȘOBOLANILOR DIN

7.4. STUDII ULTRASTRUCTURALE ALE FICATULUI ȘOBOLANILOR DIN

Alcoolizarea cronica de 90 zile induce alterari mai pronuntate in ultrastructura

8. TESTAREA EFECTELOR ADMINISTRĂRII DE TRIGONELLA FOENUM

8.1. STUDII ULTRASTRUCTURALE ASUPRA MĂDUVEI HEMATOGENE A

8.2. STUDII ULTRASTRUCTURALE ASUPRA MĂDUVEI HEMATOGENE A

8.3. STUDII ULTRASTRUCTURALE ASUPRA MĂDUVEI HEMATOGENE A

8.4. STUDII ULTRASTRUCTURALE ASUPRA MĂDUVEI HEMATOGENE A

9. TESTAREA EFECTELOR ADMINISTRĂRII DE TRIGONELLA FOENUM

9.1. STUDII ULTRASTRUCTURALE ASUPRA SUPRARENALELOR

9.2. STUDII ULTRASTRUCTURALE ASUPRA SUPRARENALELOR

9.4. STUDII ULTRASTRUCTURALE ASUPRA SUPRARENALELOR

Fig. XI-25. Lot EtOHTri10. Marea Fig. XI-26. Lot EtOHTri10.

10. TESTAREA EFECTELOR ADMINISTRĂRII DE TRIGONELLA

Fig. XII-14. Timocitele mari au caractere de Fig. XII-18. Mastocite cu citoplasma

10.2. STUDII ULTRASTRUCTURALE ASUPRA TIMUSULUI ȘOBOLANILOR

10.3. STUDII ULTRASTRUCTURALE ASUPRA TIMUSULUI ȘOBOLANILOR

10.4. STUDII ULTRASTRUCTURALE ASUPRA TIMUSULUI ȘOBOLANILOR

11. TESTAREA EFECTULUI ADMINISTRĂRII EXTRACTELOR DE

11.1. PARAMETRI HEMATOLOGICI – MORFOLOGICI

11.2. PARAMETRI BIOCHIMICI

11.3. PARAMETRI ENZIMATICI

12. STUDIU COMPARATIV PRIVIND EFECTELE ASUPRA

12.1. STUDII ULTRASTRUCTURALE ALE PANCREASULUI SOBOLANILOR

12.2. STUDII ULTRASTRUCTURALE ALE PANCREASULUI ȘOBOLANILOR

12.4. STUDII ULTRASTRUCTURALE ALE PANCREASULUI SOBOLANILOR

12.5. STUDII ULTRASTRUCTURALE ALE PANCREASULUI ȘOBOLANILOR

12.6. STUDII ULTRASTRUCTURALE ALE PANCREASULUI ȘOBOLANILOR

12.7. STUDII ULTRASTRUCTURALE ALE PANCREASULUI ȘOBOLANILOR

14. NOUTĂȚILE PE CARE LE ADUCE ACEASTĂ TEZĂ

a. LUCRĂRI PUBLICATE IN EXTENSO DIN CADRUL TEZEI DE

1. George C. Pribac, Aurel Ardelean, Constantin Craciun, Constantin Puica, Corina

b. LUCRĂRI COMUNICATE DIN CADRUL TEZEI DE DOCTORAT

1. Ardelean A, Pribac G, Craciun C, Cotoraci C, Czapar M, Ultrastructural studies on

S-ar putea să vă placă și