2

ELEMENTE DE CALCUL VECTORIAL

2.1.Mărimi scalare şi mărimi vectoriale

2.2.Elemente de algebră vectorială
2.2.1.Adunarea vectorilor liberi
2.2.2.Înmulţirea unui vector cu un scalar
2.2.3.Reprezentarea unui vector într-o bază ortonormată
2.2.4.Produsul scalar
2.2.5.Produsul vectorial
2.2.6.Produsul mixt
2.2.7.Dublul produs vectorial
2.4.Verificarea cunoştinţelor teoretice
2.5.Aplicaţii

2.1. Mărimi scalare – mărimi vectoriale

In mecanicã şi fizicã existã mărimi care se pot reprezenta printr-un singur numãr (durata
unei oscilaţii, aria unei suprafeţe, volumul unui domeniu, temperatura aerului..etc..), acelaşi în
orice sistem de coordonate. Spre deosebire de acestea existã însã şi mãrimi ce nu se pot
reprezenta numai printr-un numãr (caracteristicile unei forţe, ale unei viteze, ale unei
acceleraţii..) ci este necesară şi definirea altor caracteristici.

Mărimile scalare sunt acele mărimi care se pot caracteriza printr-un singur număr,
acelaşi în orice sistem de coordonate. Masa, temperatura, lungimea unui segment de dreaptă,
aria unei suprafeţe, volumul unui domeniu, etc., sunt exemple de mărimi scalare întâlnite în
mecanică.

Mărimile vectoriale sunt acele mărimi care sunt complet determinate prin valoarea lor
numerică, prin directia şi sensul lor. Ca exemple de astfel de mărimi sunt forţele, vitezele,
acceleraţiile, impulsul, momentul cinetic, etc. Mărimile vectoriale sunt mărimi fizice complexe
definite cu ajutorul vectorilor.
 Elemente de calcul vectorial

2.1.1. Caracteristicile unui vector

Vectorii sunt “entităţi matematice” introduse pentru a reprezenta o serie de mãrimi
fizice, cum ar fi: forţe, viteze, acceleraţii..etc.
O astfel de entitate matematică are o imagine geometricã (un segment de dreaptã
orientat AB). la care se definesc o serie de caracteristici.

Astfel, unui vector AB , fig.2.1, i se vor defini următoarele:

 punct de aplicaţie sau originea A,

 suportul sãu, care este dreapta definitã de punctele A şi B,
 sensul de parcurs de la A la B,
mãrimea sau modulul sau intensitatea care este lungimea segmentului.

Figura. 2.1

Funcţie de necesitatea de a defini sau nu punctul de aplicaţie sau dreapta suport se

disting urmãtoarele cazuri:

legat (când se precizeazã punctul de aplicaţie)


a ( acceleraţia )

v (viteza)
Vector alunecător (când se precizeazã dreapta suport)

F (forţa)

liber (când nu se precizeazã nici dreapta suport nici punctul de aplicaţie)

2.1.1. Versor- Vector unitate

Versorul reprezintă un vector unitate care defineşte o direcţie şi un sens. In general se


notează cu u urmat de un indice care reprezintă, axa, sau vectorul căruia îi defineşte direcţia
şi sensul, fig.2.1.

Fie un vector liber a la care se cunoaşte direcţia, sensul şi modulul, fig.2.1. Versorul
 
ua , care defineşte direcţia şi sensul vectorului liber a , permite scrierea vectorului în forma
(2.1a), punând în evidenţă modulul acestuia.

-2-
 Elemente de calcul vectorial

 
  a a   (2.1a)
u  vers a    sau a  a u
a a

2.1.2. Parametrii care fixează poziţia unui vector liber

Se rapoteazã punctele din spaţiu la un reper format din trei axe de coordonate
rectangulare Ox, Oy, Oz ce formeazã un triedru de sens direct.

Fie a un vector liber, punctul său de aplicaţie putând fi oriunde în spaţiu.

Se duce prin punctul O o paralelã la dreapta suport a vectorului dat a , pe care se

măsoară o lungime egală cu a . Obţinem astfel poziţia punctului A, (fig.2.2).
Cunoaşterea poziţiei acestui punct permite obţinerea vectorului OA , vector echivalent

cu vectorul liber a .
Coordonatele punctului A ( a x , a y , a z ) reprezintã în acelasi timp şi proiecţiile ortogonale

ale vectorului OA , respectiv a pe cele trei axe de coordonate.
In concluzie se poate afirma cã un vector liber poate fi determinat prin trei scalari,
care reprezintã proiecţiile acestuia pe cele trei axe ale reperului, fig.2.2.

OA1  ax ,
OA2  a y ,
OA3  az

Figura.2.2

Vectorul are o existenţă intrinsecă, adică independentă de sistemul de coordonate

folosit, în timp ce proiecţiile sale a x , a y , az sunt mărimi scalare a căror valoare se modifică

odată cu cu axele de coordonate la care este raportat vectorul.

-3-
 Elemente de calcul vectorial

2.1.3. Relaţia de egalitate vectorială

 
Doi vectori a , b sunt egali dacă au aceleaşi elemete componente, sau dacă scalarii

 
care îi definesc într-un sistem de coordonate sunt egali. Astfel, vectorii a  ax , a y , az şi

b   bx , by bz  sunt egali dacă
 
a x  bx , a y  by , a z  bz  a  b (2.1b)

Proprietãţi:
 
 reflexivitate a  b , 
 
 simetrie a b b a,
 
a  b   
 tranzitivitate    a  c .
b  c 

2.2. Elemente de algebră vectorială

Operaţii cu vectori liberi

2.2.1. Adunarea vectorilor liberi


Suma sau a doi sau mai mulţi vectori liberi este tot un vector liber S
      
S  a  b sau S  a  b  c  .... (2.2)

Vectorul S se poate determina geometric cu ajutorul unor construcţii grafice asociate unor
reguli de compunere:
 regula paralelogramului (pentru doi vectori), fig.2.3

Figura.2.3

 regula poligonului (pentru mai mulţi vectori), fig.2.4

-4-
 Elemente de calcul vectorial

Figura .2.4

 regula triunghiului (pentru doi vectori) , fig.2.5

Figura 2.5

Proprietăţi:
   
 comutativitatea ab b a,
     
 asociativitatea ( a  b )  c  a  (b  c ) ,
     
   0  a00a a,
     
   a   a    a    a   a  0 .

2.2.2. Inmulţirea unui vector liber cu un scalar


Fie scalarul mR . Prin înmulţirea unui vector liber a cu scalarul m se obţine vectorul

liber m a , fig.2.6.


 ma
a
( m  0)

ma
( m  0)

Figura.2.6.

-5-
 Elemente de calcul vectorial

Proprietăţi:
 
 comutativitatea ma  am ,
  
 asociativitatea scalarilor m  na   n  ma   mn a ,
  
distributivitatea faţă de adunarea scalarilor m a  n a   m  n  a ,
   
distributivitatea faţã de adunarea vectorilor ma  mb  a  b m , 
 
 elementul neutru 1a  a .
Mulţimea vectorilor liberi V3 este o mulţime de vectori pentru care s-au definit operaţiile:
    
1. Suma S  a  b a doi vectori oarecare , a , b  V3 , este un vector ce aparţine aceleaşi
mulţimi

2. Produsul unui vector

a V3 cu un scalar m , este tot un vector aparţnând mulţimii
ma  V3

spaţiu vectorial.
In spaţiul vectorial cu trei dimensiuni există cel mult trei vectori liniar independenţi ce
  
formeazã o bază. Dacã vectorii a , b , c , formeazã o bază, atunci :

ax ay az (2.3)

bx by bz  0.
cx cy cz

Orice alt vector d poate fi exprimat într-un singur fel printr-o relaţie de forma:
   
d  1a  2b  3c . (2.4)

unde
   
1 , 2 ,3 reprezintă componentele vectorului d în baza ( a , b , c , )
  
Baza ortonormată ( i , j , k ) este formată din vectorii liniar independenţi
  
i 1,0, 0  , j  0,1,0  , k  0,0,1 , care reprezintă şi versorii axelor de coordonate Oxyz.

2.2.3. Reprezentarea unui vector într-o bazã ortonormatã


Se considerã sistemul de axe de coordonate Oxyz şi vectorul liber a reprezentat prin
 
vectorul OA , punctul A având coordonatele carteziene ax , a y , a z care reprezintă şi proiecţiile

vectorului a în sistemul de axe Oxyz. Din definiţia adunãrii se poate deduce relaţia:

-6-
 Elemente de calcul vectorial

OA  OA1  OA2  OA3 . (2.5)

unde
A1 , A2 , A3 sunt proiecţiile ortogonale ale punctului A pe cele trei axe Ox, Oy, Oz.

Figura 2.7a.


Segmentele OA1 , OA2 , OA3 reprezintă proiecţiile vectorului a pe axele reperului (Oxyz),
fig.2.7a

Vectorii OA1, OA2 , OA3 reprezintă componentele vectoriale ale lui vectorului a , fig.2.7b.

Figura 2.7b.

Relaţia de legătură dintre proiecţiile vectorului şi componentele vectoriale ale acestuia,

relaţia (2.6)
   (2.6)
OA1  ax i OA2  a y j OA3  az k
 
care permite scrierea analitică a vectorului a sau reprezentarea vectorului a în baza
  
 
ortonormatã i , j , k sub forma:
   
OA  a  ax i  a y j  az k (2.7)

2.2.4. Produsul scalar

-7-
 Elemente de calcul vectorial

 
Fie vectorii liberi a şi b care se vor reprezenta prin vectorii echipolenţi aplicaţi în O, fig.
 
2.8. Produsul scalar al celor doi vectori a şi b este, prin definiţie, un scalar a cãrui valoare este
egalã cu produsul modulelor celor doi vectori multiplicat cu valoarea cosinusului unghiului
dintre cei doi.

   
a  b  a  b  cos   a  b  cos  (2.8)

Figura.2.8
Proprietãţi:

 comutativitate
   
a b  b a (2.9)

 distributivitatea faţã de adunarea vectorialã

     
 
a  b  c  ab  ac (2.10)

            
 
( a  b ) c  d  e  ac  ad  ae  bc  bd  be

 oricare ar fi scalarii m, n  R
  
 ma   nb   mnab (2.11)

 produsul scalar al unui vector cu el însusi este egal cu pãtratul modulului sãu
  2
a  a  a  a2 (2.12)

 produsul scalar a doi vectori este egal cu produsul dintre modulul unui vector şi
proiecţia ortogonalã a celui de-al doilea vector pe direcţia primului:
   
a  b  a  b  cos   a  prab  b  prb a (2.13)

-8-
 Elemente de calcul vectorial

Figura 2.9

 condiţia de ortogonalitate a doi vectori

 
a b  0 (2.14)

Ca urmare a definiţiei produsului scalar (2.15b), a proprietãţilor sale şi definirea

  
vectorilor în baza ortonormatã, (2.15a) ( i , j , k ) , se poate exprima produsul scalar, astfel
(2.15c):
            (2.15a)
i i  j  j  k k, i  j  j k  k i  0

       
 
a  b  ax i  a y j  a z k bx i  by j  bz k  (2.15b)

  (2.15c)
a  b  axbx  a yby  az bz

 
dacã a  b

 
a  a  a 2  ax2  a 2y  az2 ,  a  ax2  a y2  a z2 (2.16)

 
In acest caz, se poate defini versorul u al vectorului a
   
 a
u   cos  i  cos  j  cos  k (2.17)
a
unde

-9-
 Elemente de calcul vectorial

ax
cos   ,
a x2  a y2  az2
ay
cos   , (2.18)
a x2  a y2  az2
az
cos   ,
a x2  a y2  az2


poarta numele de cosinusurile directoare ale direcţiei definite de versorul u . Aceste
     
cosinusuri directoare se obţin din produsele scalare : (u  i ), ( u  j ), ( u  k ).

Figura 2.10


In concluzie, proiecţia unui vector a , pe o axã oarecare de versor q :
   
q  cos  i  cos  j  cos  k (2.19)
 
se obţine efectuând produsul scalar ( a  q )

      
a  q  prq a  (cos  i  cos  j  cos  k )a (2.20)

Figura.2.11

- 10 -
 Elemente de calcul vectorial

2.2.5 Produsul vectorial

  
Produsul a doi vectori liberi a şi b este prin definiţie un vector c normal pe planul
definit de cei doi vectori (fig. 2.12a), presupuşi aplicaţi în acelaşi punct O, având ca valoare
numericã aria paralelogramului construit cu ajutorul celor doi vectori, iar sensul se obţine
  
folosind regula burghiului drept (fig. 2.12b) astfel încât cei trei vectori a , b , c sã formeze în
aceastã ordine un triedru drept (fig.2.13.a).

a) b)
Figura.2.12

Proprietãţi:

 modulul produsului vectorial este

 
a  b  a  b  sin (2.21)

 anticomutativitate (fig.2.13b)
    (2.22)
b  a  a  b
 distributivitate
      
 
a b  c  ab  ac (2.23)

 asociativitatea scalarilor faţa de produsul vectorial

   
 
m, n  R   ma   nb  mn a  b   (2.24)

 condiţie de paralelism sau coliniaritate a doi vectori

 
a b  0 (2.25)

 exprimarea produsului vectorial în baza ortonormatã

- 11 -
 Elemente de calcul vectorial

  
i j k
   ay az  ax az  ax ay
a  b  ax ay az  i j k
by bz bx bz bx by (2.26)
bx by bz

Figura 2.13.a

Figura 2.13.b.
2.2.6. Produsul mixt

 
Fie vectorii liberi a ,b ,c . Produsul mixt al celor trei vectori reprezentaţi în baza
     
 
ortonormată i , j , k , este produsul scalar dintre vectorul a şi produsul vectorial b  c :

ax ay az
     
   
a , b , c  a  b  c  bx by bz (2.27)
cx cy cz

Consecinţe

- 12 -
 Elemente de calcul vectorial

 valoarea numericã a acestui produs este egalã cu volumul paralelipipedului construit

cu ajutorul celor trei vectori presupuşi aplicaţi în acelaşi punct O şi consideraţi ca muchii.

        
 
d  b  c  a b  c  a  d  d  pra d (2.28)

 produsul mixt este nul dacă:

unul din factori este nul,
dacă doi vectori sunt paraleli,
dacă dacă vectorii sunt coplanari,

 comutativitatea este obţinută prin permutare circulară:

        
 
a b  c  b c  a   c a  b   (2.29)

sau
  
 a, b , c   b , c, a    c, a, b 
 condiţia de coplanaritate
   

a b c  0  (2.30)

Figura 2.14

2.2.7. Dublul produs vectorial

   
a , b , c aplicaţi în punctul O, dublul produs vectorial este tot un vector, d
Fie trei vectori
  
egal cu produsul vectorial dintre vectorul a şi vectorul b  c :

- 13 -
 Elemente de calcul vectorial

        
  
a  b  c  b a  c   c a  b  (2.31)

Acest produs nu se bucurã de proprietatea de asociativitate:

     
  
ab c  a b c  (2.32)

în schimb, se bucură de identitatea:

         
  
a  b  c  b  c  a   c  a  b  0  (2.33)

2.4. Verificarea cunoştinţelor teoretice

1. Care este diferenţa între o mărime scalară şi una vectorială? Exemplificaţi.

2. Cum se defineşte un vector?

3. Care este clasificarea vectorilor funcţie de punctul de aplicaţie? Exemplificaţi.

4. Ce este o bază ortonormată?

5. Care este forma analitică a unui vector şi în ce condiţii aceasta defineşte un vector?

6. Care este deosebirea dintre proiecţiile unui vector şi componentele sale vectoriale?

7. Ce condiţie trebuie să indeplinească vectorii astfel încât sum aşi diferenţa lor sa fie
egale?

8. Mentionaţi condiţia de paralelism dintre doi vectori.

9. Menţionaţi condiţia de perpendicularitate între doi vectori.

10. Câte mărimi sunt necesare pentru definirea unui vector liber?

2.5. APLICAŢII

Problema 2.3

Fie vectorii v1 (1, 2,3) si v2 (2, 4, 6) in sistemul de referinta cartezian triortogonal drept
Oxyz, [2].
 să se determine marimea si pozitia vectorilor
 să se calculeze expresiile: v1  v2 , v1  v2 , v1 v2 , v1  v2 .

- 14 -
 Elemente de calcul vectorial

Rezolvare
I) Mărimea şi poziţia vectorilor daţi:

 Vectorii si se exprima in sistemul Oxyz sub forma

v1  i  2 j  3k
v2  2i  4 j  6k  2(i  2 j  3k )

 Se observa ca v1 si v2 sunt coliniari si de semen contrare,iar intre modulii lor exista

relatia:
v2 =2 v1 =2 1  4  9  2 14

 Inclinarea vectorilor faţă de axe este data de cosinusii directori

1 2 3
cos 1  , cos 1  , cos  1  ,
14 14 14
respectiv,

2 1 22 2 2  3 3
cos  2   , cos  2   , cos  2   .
2 14 14 2 14 14 2 14 14

II) Expresiile cerute sunt:

 Suma vectorilor

v1  v2  (i  2 j  3k )  2(i  2 j  3k )  (i  2 j  3k ) .

Comentariu:
Vectorul suma v1  v2 este un vector coliniar cu vectorul v1 , egal in marime cu
acesta, dar de semn contrar.

 Diferenţa

v1  v2  (i  2 j  3k )  2(i  2 j  3k )  3(i  2 j  3k )

v1  v2  3 v1  3 14

Comentariu
Vectorul diferenta v1  v2 este un vector coliniar cu vectorul v1 avand valoarea de
trei ori mai mare decat acesta:

- 15 -
 Elemente de calcul vectorial

 Produsul scalar

. v1 v2  (i  2 j  3k )  2(i  2 j  3k )   2  8  18  28

 Produsul vectorial
v1  v2  0 ,
Comentariu
Produsul vectorial este nul deoarece cei doi vectori v1 si v2 sunt coliniari.

Problema 2.4

Sa se calculeze unghiul dintre vectorii v1 (2, 4, 4) si v2 (4, 6, 4) , precum si produsele

v1 v2 si v1  v2 [2].

Rezolvare
Vectorii consideraţi pot fi scrişi utilizând componentele lor pe axe sub forma:
v1  2i  4 j  4k  v1  14  16  16  36,

v2  4i  6 j  4k  v2  16  36  16  68.

Cosinusul unghiului dinre ei are expresia:

v1 v2 v v v v v v
cos(v1 , v2 )   2 1 x 22 x 21 y 2 y 2 1 z 22 z 2
v1 v2 v1x  v1 y  v1 z v2 x  v2 y  v2 z
8  24  16
cos(v1 , v2 )   0,
4  16  16 16  36  16

cei doi vectori sunt perpendiculari,deci


v1 v2 =0.

Produsul vectorial v1  v2 este dat de determinantul:

- 16 -
 Elemente de calcul vectorial

i j k
v1  v2  2 4 4  i (16  24)  j (16  8)  k (12  16)
4 6 4

v1  v2  40i  8 j  28k  4( 10i  2 j  7 k )


v1  v2  4 100  4  49  4 153 .

Problema 2.5

Ce conditie trebuie sa indeplineasca vectorii v1 , v2 , v3 pentru a obţine relaţiile [2]:

a) (v1  v2  v3 )(v1  v2  v3 )  (v1  v2  v3 )2

b) (v1  v2  v3 )(v1  v2  v3 )  (v1  v2  v3 )2

c) (v1  v2 )(v2  v3 )  (v1  v3 )(v1  v2 )  (v1  v3 )(v2  v3 )  v12  v22  v32

Rezolvare

Dezvoltând relaţiile date se obţin urmatoarele condiţii:

a)
v12  v22  v32  2v1 v2  2v2 v3  2v1 v3  v12  v22  v32  2v1v2  2v2v3  2v1v3 ,
relaţie satisfacută dacă vectorii v1 , v2 , v3 sunt coliniari şi au acelasi sens;

b)
v12  v22  v32  2v1 v2  2v2 v3  2v1 v3  v12  v22  v32  2v1v2  2v2 v3  2v1v3 
relatie satisfacuta daca vectorii v1 , v3 sunt coliniari si de acelasi sens, iar vectorul v2 este
coliniar cu aceştia dar are sens contrar;
c)
v12  v22  v32  3(v1 v2  v2 v3  v1 v3 )  v12  v22  v32 ,

egalitate satisfăcută daca v1 v2  v2 v3  v3 v1 =0;

Problema 2.6

- 17 -
 Elemente de calcul vectorial

Sa se calculeze produsul mixt al vectorilor v1 (2,4,6), v2 (1,3,5) şi v3 (-2,0,2) şi să se

explice rezultatul [2].

Rezolvare

Produsul mixt se calculează folosind formula:

2 4 6
v1 (v2  v3 )  1 3 5 0
2 0 2


vectorii v1 , v2 si v3 sunt coplanari; şi v3 este o combinative liniară a vectorilor v1 si v2 . 

v3 = 3v1  v2 .

- 18 -