Chirița în provincie face parte din seria de comedii cunoscut sub
numele de Chirițele, alcătuit din patru piese: Chirița în Iași (1850), Chirița în provincie (1852), Cucoana Chirița în voiaj, Cucoana Chirița în balon. Chirița în provincie continuă subiectul piesei Chirița în Iași, de aceea fusese intitulată, inițial, Înturnarea cucoanei Chirița. Piesa de teatru este împărţită în două acte ( actul I cu XIII scene și actul II cu XVII scene). Titlul piesei este este un element paratextual care deschide orizontul de așteptare al cititorului, concentrând mesajul întregului text. Titlul este analitic alcătuit dintr-un substantiv propriu (Chirița) care denumește personajul principal al acestei opere și substantivul comun precedat de prepoziție (în provinție) ce indică locul desfășurării acțiunii și originea Chiriței. Titlul desemnează obiectul descrierii literare și anticipează tema operei. Tema piesei este satirizarea (criticarea, ironizarea) parvenitismului (dorința unor persoane de a se îmbogăți cu orice preț) și snobismului (atitudinea unor persoane de a părea ceea ce nu sunt, atitudine de admirație și imitare exagerată a tot ceea ce este la modă), criticarea stâlcirii (deformării) limbii române și criticarea abuzurilor și corupției din administrația statului. Chirița este soția unui boier de țară, Grigore Bârzoi, cu pretenții, dornică de mărire și de a fi la modă, un personaj ridicol prin contrastul între ceea ce este și ceea ce pare. Ea este o boieroaică de provincie, incultă și grosolană, care dorește să pară o aristocrată educată, cu preocupări mondene și vorbitoare de limba franceză, pe care însă o stâlcește îngrozitor. Acțiunea comediei se petrece după evenimentele Revoluției de la 1848 și se concentrează în jurul protagonistei, care, întoarsă recent de la Iași, se străduiește din răsputeri să impună moda vremii de la Iași și Paris la Bîrzoveni. De asemenea, ea vrea să-și vadă soțul ispravnic, iar pe Guliță, fiul ei, să-l căsătoreascăcu Luluța, o fată orfană, care va moșteni însă o mare avere. Dar Luluța este îndrăgostită de Leonaș, prietenul ei din copilărie, un tânăr isteț și cinstit. Actul I prezintă personajele. Acțiunea se petrece la moșia Chiriței din Bârzoveni. După ce și-a măritat cele două fete (Aristița și Calipsița), ea se ocupă de educația fiului ei, Guliță, un adolescent de 14 ani, prost crescut și răsfățat. Acesta este cam lipsit de minte, răutăcios care batjocurește țăranii, le ucide vițeii drept vânat și le aprinde bordeiele cu ciubucul de hârtie. Pentru că este la modă, el ia lecții de franceză cu profesorul Șarlă (monsiu Șarlă cum îi spune Chirița). Deși nu este în stare să rețină nimic, Guliță trece cu bine examinarea făcută de mamă, în prezența profesorului, folosind cuvinte inventate: furculision, fripturision, învârtision, dovadă a falsei culturi. El vrea să pară manierat și inteligent. Ca să devină iprăvnicească îl trimite pe Bârzoi la Iași. Ea primește un răvaș (scrisoare) de la acesta prin care o anunță că a fost avansat în funcția de ispravnic. Deși este nerăbdătoare să citească scrisoarea, Chirița vrea să respecte la moșie obiceiurile din Ieș (Iași), așa că nu deschide răvașul primit de la Iași, până când Ion, feciorul din casă, nu-l aduce pe o tavă cu șervet. Acesta nu înțelege ordinea în care să pună obiectele și așază răvașul și șervetul sub tavă, spre nemulțumirea stăpânei.