INOVAREA LA CORNING

Compania americană Corning a făcut trei inovaţii care au revoluţionat

omenirea pe parcursul ultimului secol.
Micul orăşel Corning, aflat pe colinele nordice ale munţilor Apalaşi din
SUA, poate părea pentru un observator întâmplător o parodie a capitalismului
victorian.
Vechile ateliere de producţie a sticlei, fondate de străbunicul preşedintelui
Houghton – preşedintele companiei, au fost dărâmate şi înlocuite cu un modern
bloc de birouri, într-un oraş cu 12.000 de locuitori, din care 6.000 sunt încă
angajaţi la Corning. Companiile extrem de tradiţionale nu sunt ceva neobişnuit în
SUA; Corning este însă şi extrem de inovatoare. Laboratoarele din oraş ale
companiei au fabricat primul bec electric pentru Thomas Edison şi au fost primele
care au produs în masă tuburi de sticlă pentru televizoare. Tot ei au inventat fibra
optică, deschizând astfel drumul pentru revoluţia informaţională. După cum
spune Preşedintele Corning: Foarte puţine companii pot spune că au făcut
invenţii care au schimbat vieţile oamenilor. Noi am făcut trei.
Baza companiei Corning o constituie tehnologia materialelor neorganice.
Încă de la inaugurarea vechilor ateliere de sticlă, compania a urmat căi curioase.
La fel ca majoritatea companiilor producătoare de sticlă, ea este puternic
implicată în industria automobilelor. Totuşi, în loc să se limiteze doar la
fabricarea sticlelor pentru parbrize, Corning a devenit cel mai mare producător de
ceramică celulară pentru convertorul catalitic al gazelor de eşapament la
automobile. În mod similar, ea s-a implicat de la bun început în fabricarea
produselor din sticlă pentru analizele de laborator, devenind un furnizor important
de lamele pentru analize ale sângelui, a lucrat şi în crearea de medicamente şi de
biotehnologii pentru industria farmaceutică. În electronică, ea este principalul
producător de substraturi din sticlă pentru ecranele plate folosite în calculatoarele
personale.
Corning produce conuri frontale pentru navele spaţiale, oglinzi uriaşe
pentru telescoapele astronomice şi lentile de protecţie pentru televizoarele de
înaltă precizie. „Aproape tot ce fabricăm”, spune directorul executiv la Corning,
„îşi are originea în una din invenţiile laboratoarelor noastre”.
Nu toate aceste invenţii s-au dovedit a fi bune. În anii 1930, un savant de
la Corning a inventat siliconul. Nefiind sigură ce să facă cu el, Corning a format
o întreprindere mixtă în participare cu Dow, o companie americană producătoare
de substanţe chimice. Dow Corning a devenit unul dintre cei mai mari producători
de implanturi din silicon pentru sâni şi în prezent se confruntă cu solicitări de
despăgubiri enorme. Corning insistă că întreprinderea mixtă este complet
distinctă, astfel încât întreprinderea mamă nu poartă nici o responsabilitate.
Totuşi acest incident a redus preţul acţiunilor companiei şi este o pată în reputaţia
ei faţă de investitori. Cu toate acestea, nu a slăbit entuziasmul companiei pentru
formarea de grupuri, Corning are o sumedenie de participaţii, cu parteneri
începând de la Siemens din Germania până la Mitsubishi din Japonia şi Samsung
din Coreea. Există o regulă nescrisă în întreprinderi, care spune că aceste
întreprinderi mixte nu ar trebui să constituie mai mult de jumătate din activitatea
companiei. Totuşi, după cum a afirmat clar directorul companiei aceste
participaţii sunt o parte fundamentală a filozofiei Corning: O întreprindere în
participare este o protecţie financiară. Mai important, ea reduce timpul de care
ai nevoie ca să ajungi pe piaţă.
Pe lângă Dow Corning, compania mai are o altă preocupare: sectorul său
de bunuri de larg consum – cel mai mare producător mondial de veselă şi
recipiente pentru gătit, de exemplu, Pyrex, gama de veselă din sticlă rezistentă la
căldură (o altă invenţie a Corning). După câţiva ani de pierderi, sectorul a generat
un profit din exploatare de numai 56 milioane USD compartiv cu 780 milioane
USD vânzări. Directorul spunea: Afacerea este în terapie intensivă. Ea a ieşit
din groapă dar dacă nu atinge obiectivele pe care consiliul i le-a pus în faţă, vom
fi nevoiţi să luăm măsuri.
Una din greutăţile cu care se confruntă compania este presiunea de
reducere a preţurilor care vine din partea marilor vânzători cu amănuntul.
Problema nu se limitează la sectorul bunurilor de consum. După cum remarcă
directorul, Corning poate domina în nişele de piaţă, dar o parte din clienţii săi
au o putetere individuală de cumpărare între 30 şi 40 de miliarde USD. Industria
automobilelor ne solicită o reducere a costurilor reale cu 2-3% pe an, altfel vor
renunţa la serviciile noastre ca furnizori. Fibra optică trebuie să scadă constant
cu câte 5%. În domeniul ocrotirii sănătăţii, suntem presaţi de organizaţiile de
servicii medicale. Eu pornesc de la ipoteza că vom fi nevoiţi să ne reducem
costurile cu 3-5% pe an în termeni reali.
O parte din soluţii rezidă, încă o dată, în tehnologie. În domeniul fibrei
optice, compania recunoaşte că a trecut prin opt generaţii de tehnologie de
producţie de la începutul anilor 1980. Preşedintele Houghton spunea: Nu cu mult
timp în urmă, vindeam fibra la un preţ de 1 USD metrul. Acum ea costă 5 cenţi,
iar marjele noastre au rămas întotdeauna adecvate.
 Angajamentul în afaceri de lungă durată, din punctul de vedere al dlui
Houghton, se datorează în mare parte faptului că întreprinderea Corning aparţine
unei familii. Ea a fost condusă de membrii familiei Houghton încă de la înfiinţare,
predecesorii actualului preşedinte fiind fratele lui mai mare – acum membru în
Congresului statului– şi tatăl său. Totuşi cota parte din acţiunile pe care le deţine
familia constituie în prezent numai aproximativ 20%. Dl Houghton, acum în
vârstă de 59 de ani, trebuie să accepte faptul că singurii reprezentanţi ai familiei
rămaşi în companie sunt fiul său, James – de 31 de ani, şi nepotul său, Carter –
de 24 de ani. „Ambii s-au descurcat bine până în prezent” spune el. „Dar au trecut
vremurile când puteai obţine o poziţie de conducere graţie unui nume potrivit”.
Dacă natura familială a companiei este sub semnul întrebării, un alt aspect
discutabil poate fi şi amplasarea ei. Oraşul Corning poate fi în statul New York,
dar este situat atât de departe de metropolă încât angajaţii fac naveta cu avionul
companiei. S-a pus problema dacă nu ar fi mai rezonabil să se mute sediul
companiei în altă parte. Dl Houghton răspunde: Noi suntem aici din 1886. De
acord, într-un anume fel această situaţie prezintă o serie de inconveniente. Însă
mai importantă este legătura foarte strânsă pe care o avem aici între tehnologie,
producţie şi management.
Mai există, explică dl Houghton, şi un element de protecţie: Dacă o
persoană a lucrat aici o perioadă îndelungată şi a trecut de o anumită vârstă, nu
ne încântă ideea să o aruncăm în stradă.
Între timp, procesul de inovare continuă. După cum relatează dl Houghton:
Principala noastră preocupare constă în a continua să scrutăm viitorul pentru a
ghici care ar putea fi următoarea mare invenţie. Dacă mă veţi întreba dacă va
mai exista o invenţie ca cea a fibrei optice din perioada preşedinţiei mele, vă voi
răspunde probabil că nu. Pentru a crea asemenea lucruri trebuie mult timp.
(adaptat din literatură)

Subiecte de discuţie:
1. Ce avantaje şi ce pericole apar la firmele vechi? 2. Cum a rezistat această firmă
de-a lungul timpului? 3. Ce legături apar între firme şi comunitate? 4. Ce
posibilităţi pentru management există?