Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cai de Comunicatii Rutiere Indrumator Proiectare PDF
Cai de Comunicatii Rutiere Indrumator Proiectare PDF
MIHAI DICU
CONSPRESS BUCUREŞTI
2008
Asist.univ.ing. Asist.univ.ing.
Ştefan LAZĂR Mihai LOBAZĂ
Prof.univ.dr.ing.
Mihai DICU
CFDP - UTCB
2008
Ştefan LAZĂR: Asistent inginer la
Catedra de Drumuri şi Căi Ferate din cadrul
Facultăţii de Căi Ferate, Drumuri şi Poduri,
Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti
ISBN 978-973-100-053-4
PREFAŢĂ
Autorii
Calculul elementelor traseului în planul de situaţie
Al3 B
V2
Te2
Ax drum public
existent
Platforma
Ti2 industriala
proiectata
Al2
TiA"
TeA'=TeA" Te1
A
Al 1
TiA'
Ti1 Ax legatura rutiera
V1 proiectata
Elementele geometrice ale unei curbe arc de cerc sunt următoarele (Figura 1.2):
U - unghiul la vârf = unghiul făcut de cele două aliniamente care se racordează
printr-o curbă arc de cerc, în grade centesimale,
α c - unghiul la centru, în grade centesimale,
R - raza arcului de cerc, în m; R ≥ Rmin ,
T - mărimea tangentei, în m,
B - mărimea bisectoarei, în m,
C - lungimea arcului de cerc, în m; C ≥ 1,4V .
Figura 1.2. Elementele curbei arc de cerc (Diaconu E, Dicu M şi Răcănel C, 2006 [1])
Bibliografie
[1] Diaconu E., Dicu M. şi Răcănel C., Căi de comunicaţii rutiere. Principii de proiectare, Editura
CONSPRESS Bucureşti, 2006, ISBN 978-973-7797-80-9
2 Căi de comunicaţii rutiere. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA
Calculul elementelor traseului în planul de situaţie
Aliniamentul 1
Aliniamentul 3
Aliniamentul 2
Aliniamentul 1
Ax drum existent
1.1.7. Concluzii
PICHET i DISTANTE
Figura 2.1.
Pentru a putea desena linia terenului în profil longitudinal este nevoie ca pentru
început să se facă pichetarea traseului legăturii rutiere dintre punctele A şi B.
Aceasta presupune alegerea de puncte pe axul căii de comunicaţie în planul de
situaţie, care prin poziţie şi cotă să ne permită trasarea liniei terenului în plan vertical.
Astfel, picheţii se fixează după cum urmează:
- în punctele de la începutul şi sfârşitul traseului, adică în punctele denumite
origine respectiv destinaţie,
- în punctele caracteristice ale traseului şi anume punctele de tangenţă şi de
bisectoare ale curbelor în planul de situaţie,
- la intersecţia traseului cu curbele de nivel, precum şi,
- acolo unde este cazul, pentru a respecta condiţia ca distanţa dintre doi
picheţi consecutivi să fie de cel mult 30 de m.
Picheţii situaţi în punctele de început şi de sfârşit ale traseului şi în punctele
caracteristice îşi păstrează notaţia iar restul de picheţi vor fi numerotaţi cu cifre arabe
de la 1 la n (Figura 2.2).
TiA" OA" 12
O1
11
BA" Te1
A
TeA'=TeA"
10
2
BA' 3
35 4
1 0 9
5
TiA' 6 B1
OA'
Ti1 7 8
V1
2. ∑d Cj
= C j , adică suma distanţelor dintre picheţi pe curba j să fie egală cu
lungimea curbei j calculate.
Eroarea în plus sau în minus se va scădea respectiv se va adăuga prin
distribuire uniformă distanţelor măsurate între picheţi.
Exemplu:
a) Pentru aliniament
TiA" OA"
O1
curba de nivel
BA"
A
TeA'=TeA"
2
BA' 14,3
7
3
35
1
25,0
0 4 9
0
0
28,1
0 5
TiA' 6 B1
OA'
Ti1 8
7
RIGLA
Se va proceda astfel:
- rigla se poziţionează cu valoarea 0 în dreptul pichetului de început al
aliniamentului (de exemplu în TeA’);
- se citeşte valoarea în dreptul pichetului (3);
- pentru pichetul (4) se citeşte valoarea pe riglă în dreptul poziţiei acestuia şi se
scade citirea din dreptul poziţiei pichetului (3), rezultând distanţa dintre picheţii (3) şi
(4) (d3,4);
- se repetă operaţia până la sfârşitul aliniamentului (de exemplu Ti1);
- se verifică dacă suma distanţelor parţiale (între picheţi) reprezintă distanţa
totală între TeA'Ti1 = Al1
b) Pentru curbă
TiA" OA"
curba de nivel O1
BA"
A
5 3,46TeA'=TeA"
34 5 5
0, 4,59
5 2
BA' 3
5
35
2,70
5
1 4
0
5
5
TiA' 6
OA'
Ti1 7
COMPAS
DISTANTIER
5,00
Se va proceda astfel:
- se va lua o distanţă de 5 mm între acele compasului distanţier (5 m la scara
1:1000);
- se “plimbă” compasul pe lungimea arcului de cerc TiA'1 (de exemplu 5,00 m +
3,00 m = 8,00 m);
- se măsoară şi arcul 1B A' (de exemplu 3 × 5,00 m + 0,64 m =15,64 m);
- se verifică în final lungimea arcului de cerc TiA ' B A' ca fiind jumătate din
valoarea calculată a curbei ( TiA ' B A' =C A ' / 2 );
- în cazul în care apare o eroare de măsurare, aceasta se distribuie proporţional
între arcele intermediare.
Exemplu:
2.4. Foaia de pichetaj
Tabelul 2.2.
Nr. Pichet Distanţa Poziţia Cote teren Traseu
Crt. între picheţi kilometrică (m)
(m) (km + m)
1. TiA' 0,00 0 + 0,00 347,76
U=82,6348g
2. 1 7,70 + 7,70 348,00 R= 25 m
3. BA' 15,34 + 23,04 348,78 T=32,95 m
4. 2 4,59 + 27,63 349,00 B=16,36 m
C=46,09 m
5. TeA' 18,46 + 46,09 349,68
6. 3 14,37 + 60,46 350,00
7. 4 25,00 + 85,46 350,44 Al1=111,57 m
8. 5 28,10 + 113,56 351,00
9. 6 20,00 + 133,56 351,41
10. Ti1 24,10 + 157,66 352,10
11. 7 13,63 + 171,29 353,00 U=92,8663g
R= 60 m
12. 8 20,24 + 191,53 354,00 T=67,13 m
13. B1 16,61 + 208,14 354,53 B=30,04 m
14. 9 15,82 + 223,96 355,00 C=100,97 m
15. 10 16,99 + 240,95 355,46
16. Te1 17,68 + 258,63 355,88
17. 11 5,51 + 264,14 356,00
18. 12 20,00 + 284,14 356,38
Al2=104,18 m
19. 13 25,08 + 309,22 357,00
20. 14 20,00 + 329,22 357,53
21. 15 17,35 + 346,57 358,00
22. Ti2 16,24 + 362,81 358,54
23. 16 15,95 + 378,76 359,00
24. 17 17,23 + 395,99 359,46 U=75,1578g
25. 18 17,88 + 413,87 360,00 R= 110 m
26. B2 13,87 + 427,74 360,68 T=73,70 m
B=22,41 m
27. 19 6,48 + 434,22 361,00 C=129,86 m
28. 20 12,96 + 447,18 362,00
29. 21 21,02 + 468,20 363,00
30. Te2 24,47 + 492,67 363,85
31. 22 5,07 + 497,74 364,00
32. 23 20,00 + 517,74 364,52
Al3=117,03 m
33. 24 20,93 + 538,67 365,00
34. 25 25,00 + 563,67 365,48
35. 26 26,91 + 590,58 366,00
36. B 19,12 0 + 609,70 367,00
Exemplu:
2.5.1. Calculul lungimii paşilor de proiectare
CP1 = CPT A' + i1 % ⋅ l1−T A' = 347,76 + 3,03% ⋅ (7,70 − 0,00) = 347,99 m
i i
CPBA' = CPT A' + i1 % ⋅ l BA' −T A' = 347,76 + 3,03% ⋅ (23,04 − 0,00) = 348,46 m
i i
CP2 = CPT A' + i1 % ⋅ l2−T A ' = 347,76 + 3,03% ⋅ (27,63 − 0,00) = 348,60 m
i i
…………………………………………………………………………..
CPB = CPT A' + i1 % ⋅ l B −T A' = 347,76 + 3,03% ⋅ (208,14 − 0,00) = 354,08 m
1 i 1 i
Exemplu:
i = 3.03%
l = 208.14 m
7.70 15.34 4.59 18.46 14.37 25.00 28.10 20.00 24.10 13.63 20.24 16.61 15
…………………………………………………………………………..
CP14 = CPB + i2 % ⋅ l14− B = 354,08 + 3,24% ⋅ (329,22 − 208,14) = 357,99 m
1 1
…………………………………………………………………………..
CPB = CP14 + i3 % ⋅ l B −14 = 357,99 + 3,21% ⋅ (609,70 − 329,22) = 367,00 m
CPB = CTB = 367,00 m
Deoarece tangenta T = 0,53 m nu este mai mare sau cel puţin egală cu 20 m, se
impune adoptarea unei tangente T = 20 m şi se va recalcula raza de racordare
verticală.
T ⋅ 200 20 ⋅ 200
R= = = 19047,62 m ≅ 19100 m
m 0,21
m ⋅ R 0,21 ⋅ 19100
T= = = 20,06 m
200 200
T2 20,06 2
B= = = 0,01 m
2 R 2 ⋅ 19100
Deoarece mărimea bisectoarei B = 0,01 m nu este mai mare sau cel puţin egală
cu 0,05 m se trage concluzia care se cunoştea deja, şi anume că nu este necesară
execuţia unei racordări verticale.
m=0.21 %
R=19100 m
T=20,06 m
B=0,01 m
T=20,06 m T=20,06 m
4%
3.2
i=
B=0,01 m
03%
i = 3.
m=0.03 %
R=133400 m
T=20,01 m
B=0,002 m
T=20,01 m T=20,01 m
21%
i = 3.
B=0,002 m
4%
= 3.2
i
ax strada
bordura 20 x 25 bordura 20 x 25 bordura 10 x 15
hb=10 cm hb=10 cm hb=5 cm
2% 2% 2% 2%
2,00
Sistem canalizare
subteran
2,00 3,50 2,50 1,00 1,50 2,00
Figura 3.1.
4% 2,5 % 2,5 % 4% 2%
1:3
1
1:
2:3
2
3
Figura 3.2.
ax strada
±0,00
CPAx 2% CPB 2% CPTP
Calculul se porneşte din axul străzii, unde se cunoaşte valoarea cotei proiect
din profilul longitudinal, folosind elementele geometrice din profilul transversal tip.
S-au făcut următoarele notaţii:
CPAx - cota proiectului în axul străzii din profilul longitudinal;
CPR - cota proiect la rigola părţii carosabile;
CPR = CPAx − pa % ⋅ (B / 2 ) (m)
unde:
B - lăţimea părţii carosabile din profilul transversal tip; B = 7,00 m,
pa - panta suprafeţei carosabile în profil transversal în aliniament; pa = 2 %;
Exemplu:
3.1. Calculul cotelor proiectului pentru un profil transversal caracteristic de
stradă (Pichetul nr. 5, poz. km 0+113,56)
CPAx = 351,21 m
CPR = CPAx − pa % ⋅ (B / 2 ) = 351,21 − 2% ⋅ 3,50 = 351,14 m
CPB = CPR + hb = 351,14 + 0,10 = 351,24 m
CPRT = CPB − hbtr = 351,24 − 0,05 = 351,19 m
CPTP = CPRT + ptr % ⋅ ltr = 351,19 + 2% ⋅ 2,00 = 351,23 m
± 0,00 = CPTP + 0,60 = 351,23 + 0,60 = 351,83 m
CP III
i%
e
CP II . α
i%
e
CP I . α
d d
Sectiunea I Sectiunea II Sectiunea III
Exemplu:
Se alege echidistanţa e = 0,30 m
Declivitatea tronsonului este i = i1 = 3,03 %
e 0,30
Rezultă distanţa d = ⋅ 100 = ⋅ 100 = 9,90 m
i 3,03
CPRi CPRi
ltr B/2 B/2 ltr
Se cunosc:
B - lăţimea părţii carosabile; B = 7,00 m,
pa - panta transversală în aliniament a străzii; p a = 2 %,
hb - înălţimea bordurii; hb = 10 cm,
ltr - lăţimea trotuarului; ltr = 2,00 m,
ptr - panta transversală a trotuarului; ptr = 2 %.
Secţiunea I
Se pornesc calculele de la cota proiect în pichetul 3 cunoscută din profilul
longitudinal.
CP3 = CPAxI = 349,59 m
B 7,00
CPRI = CPAxI − pa % ⋅ = 349,59 − 2% ⋅ = 349,52 m
2 2
Secţiunea II
CPAxII = CPAxI + e = 349,59 + 0,30 = 349,89 m
CPRII = CPRI + e = 349,52 + 0,30 = 349,82 m
CPBII = CPBI + e = 349,62 + 0,30 = 349,92 m
CPTII = CPTI + e = 349,66 + 0,30 = 349,96 m
Secţiunea III
CPAxIII = CPAxI + 2e = 349,59 + 2 ⋅ 0,30 = 350,19 m
CPRIII = CPRI + 2e = 349,52 + 2 ⋅ 0,30 = 350,12 m
CPBIII = CPBI + 2e = 349,62 + 2 ⋅ 0,30 = 350,22 m
CPTIII = CPTI + 2e = 349,66 + 2 ⋅ 0,30 = 350,26 m
Trasarea izoliniilor este posibilă prin stabilirea mai întâi a poziţiei punctelor de
cotă egală cu cea din ax prin interpolare liniară pe linia cotelor de la rigolă, de la
bordură, respectiv de la trotuar (Figura 4.3).
Secţiunea I
CP − CPRI 349,59 − 349,52
x RI = AxI = = 2,31 m
i% 3,03%
CP − CPBI 349,59 − 349,62
x BI = AxI = = −0,99 m
i% 3,03%
CP − CPTI 349,59 − 349,66
xTI = AxI = = −2,31 m
i% 3,03%
unde: x RI - abscisa punctului de la rigolă cu cota egală cu cea din axul secţiunii I
(349,59 m);
x BI - abscisa punctului de pe bordură cu cota egală cu cea din axul secţiunii I
(349,59 m);
xTI - abscisa punctului de la marginea trotuarului cu cota egală cu cea din axul
secţiunii I (349,59 m).
Unind aceste puncte între ele rezultă o izolinie ca loc geometric al tuturor
punctelor de pe suprafaţa proiectată care au cota 349,59 m din ax.
Schema de calcul:
SECTIUNE LONGITUDINALA
i = 3.03%
9,90 m 9,90 m
Pichet nr. 3
VEDERE IN PLAN
349,66=CPT I 349,96
SECTIUNE TRANSVERSALA
2%
349,62=CPB I 349,92
349,52=CPR I 349,82
2%
349,59=CPAx I 349,89 x
constructie desen
2%
prin paralelism
349,59 349,52 349,59 349,82
349,62 349,92
2%
În final se trasează izoliniile prin unirea cu linii a punctelor de cotă egală din ax
cu cele de la rigole, de la borduri şi la sfârşit cu cele de la trotuare, pentru toate cotele
din ax aflate la echidistanţa de 0,30 m.
În felul acesta rezultă un plan similar cu cel al curbelor de nivel din planul de
situaţie dar având izoliniile identificate pe suprafaţa proiectată. Apele pluviale se vor
scurge pe linia de cea mai mare pantă, respectiv perpendicular pe aceste izolinii către
gura de canalizare.
Se verifică ca această descărcare a apelor pluviale să se facă în direcţia
declivităţii profilului longitudinal (i%).
Se observă cum apele de pe suprafaţa proiectată se scurg de la limita construită
(de la clădiri) către bordură şi în lungul acesteia cu panta (i%) către gura de
canalizare (Figura 4.3).
În Anexa 4 este prezentat un plan de sistematizare verticală pentru un tronson
de stradă.
24 Căi de comunicaţii rutiere. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA
Amenajarea unui parcaj de lungă durată
5
SPATIU DE PARCARE
2,3
SPATIU DE SIGURANTA
0,5
5.1.b) Funcţie de direcţia axului spaţiului de parcare faţă de axul căii de circulaţie-
manevră se condiţionează lăţimea acesteia:
SPATIU DE PARCARE
3
º
2,
, 60
5
45º
PARCARE OBLICA
min. 3,50 m
cale circulatie - manevra
2,3
SPATIU DE PARCARE
5
PARCARE PERPENDICULARA
min. 6,00 m
SPATIU DE PARCARE
6,5
2,3
PARCARE PARALELA
0,5
min. 3,50 m
Exemplu:
5.2. Determinarea planului de nivelare al suprafeţei parcajului
L=35,00 m
354,52 355,10 355,75
l=33,00 m itL%
354,93 356,10
itl%
Curbe de nivel din
planul de situatie
∆H 356,10 − 354,93
itL = ⋅ 100 = ⋅ 100 = 3,34 (%)
L 35,00
∆h 355,83 − 355,10
itl = ⋅ 100 = ⋅ 100 = 2,21 (%)
l 33,00
SECTIUNEA M-M
2% itL=3,34 %
Sistem
canalizare
subteran 35,00
1,00
N
2,30 1,00 3,50
3,25
m
0
,0
2,
=5
30
Ri
SECTIUNEA N-N
M M
33,00
itl=2,21%
m
,00
Ri=5
3,50
R
e=
10
, 00
m
7,00
Exemplu:
6.2. Determinarea cotelor la colţurile platformei
Verificare:
CPd = CPB − 2% ⋅ l Bd = 367,00 − 2% ⋅ (150,00 − 35,42 ) = 364,71 m
unde: 2% este panta transversală generală a platformei industriale.
150
121,97
b c
SAPATURA
(Debleu)
100
0
37 UMPLUTURA
(Rambleu)
a 11,94 B d
35,42
Linia de cota zero a
m
ax dru
platformei industriale
B
CPC 3 = CP8 − 2% ⋅ + hb + 2%(5,70 − 0,20 ) =
2
7,0
= 367,83 − 2% ⋅ + 0,10 + 2%(5,70 − 0,20 ) = 367,97 m
2
B
CPC 4 = CP10 − 2% ⋅ + hb + 2%(5,70 − 0,20 ) =
2
7,0
= 366,98 − 2% ⋅ + 0,10 + 2%(5,70 − 0,20 ) = 367,12 m
2
36
0
365
B
Ti 26
25
24
23 B
22 26
Te2
25
V B Curba 18 V2 21
U=148G94C98CC 24
150
c=51G05C02CC 20 23
22
R=100 m Te2
T=42.40 m 19
21
B=8.61 m
20
B2
C=80.20 m
19
37
18
0
B2
Te
35
5
18
17
Curba 2
U=124G84C22CC
17
16 c=75G15C78CC
R=110 m
16
T=73.70 m
B=22.41 m
C=129.86 m
Ti2
Ti2
15
14
14
13
Curba A"
13
U=117G36C52CC
c=82G63C48CC
R=43.43 m
TiA" OA"
T=32.95 m 12
12
B=11.08 m
C=56.37 m O1
Curba 1
11
2
TeA'
U=92G86C63CC 11
BA" c=107G13C37CC Te1
BA
'
R=60 m
Te1
A T=67.13 m
TeA'=TeA" B=30.04 m
C=100.97 m 10
2
1
BA' 3
10
35
0
1 4 9
5
TiA'
TiA' 3 6 B1
OA'
4 Ti1 7 8 9
Anexa 1A. – Planul de situaţie cu elementele geometrice ale curbelor şi picheţi
Curba A' 5
B1 PLANUL DE SITUATIE
U=82G63C48CC 6
c=117G36C52CC V1
Ti 1 8
R=25 m 7
T=32.95 m Sc. 1:1000
B=16.36 m
C=46.09 m
36
5
36
0
34
5 35
5
33
34
37
0
PLANUL nr.2
100
36
0
365
B
Ti
B
26
Te2
25
V B Curba 18 V2
U=148G94C98CC 24
150
c=51G05C02CC 23
22
R=100 m Te2
T=42.40 m 21
B=8.61 m
20
B2
C=80.20 m
19
37
0
B2
Te
35
5
18
Curba 2
U=124G84C22CC
17
c=75G15C78CC
R=110 m
16
T=73.70 m
B=22.41 m
C=129.86 m
Ti2
Ti2
O2
15
14
Curba A"
13
U=117G36C52CC
c=82G63C48CC
R=43.43 m
TiA" OA"
T=32.95 m
12
B=11.08 m
C=56.37 m O1
Curba 1
11
Te A'
2 U=92G86C63CC
Te1
BA" c=107G13C37CC
BA
'
R=60 m
Te1
A T=67.13 m
B=30.04 m
C=100.97 m
TeA'=TeA"
1
BA'
10
35
0
TiA'
TiA' 3 B1
9
OA'
4 Ti1
Curba A' 5
B1 PLANUL DE SITUATIE DEFINITIVAT
U=82G63C48CC 6
c=117G36C52CC V1
Ti 1 8
R=25 m 7
T=32.95 m Sc. 1:1000
B=16.36 m
C=46.09 m
36
5
36
0
34
5
35
0.00 0.21 0.40 0.44 0.15 0.35 0.46 0.55 0.53 0.58
-0.01 -0.32 -0.40 -0.52 -0.41 -0.09 -0.04 -0.43 -0.45 -0.41 -0.32 -0.17 -0.11
7.70 15.34 4.59 18.46 14.37 25.00 28.10 20.00 24.10 13.63 20.24 16.61 15.82 16.99 17.68 5.51 20.00 25.08 20.00 17.35 16.24 15.95
35
36
PROFILUL LONGITUDINAL
Sc. 1:1000, 1:100
i = 3.21%
l = 280.48 m
17.23 17.88 13.87 6.48 12.96 21.02 24.47 5.07 20.00 20.93 25.00 26.91 19.12
ax strada
bordura 20 x 25 bordura 20 x 25 bordura 10 x 15
hb=10 cm hb=10 cm hb=5 cm
2% 2% 2% 2%
Sistem canalizare
subteran
2,00 3,50 2,50 1,00 1,50 2,00
35 cm balast
teren de fundare
fundatie din beton C6/7,5
35
37
38
PROFIL TRANSVERSAL TIP DE DRUM
Sc. 1:50
ax drum
1,50 3,50 3,50 1,50 90 30 50
1
1:
4% 2,5 % 2,5 % 4% 2%
1
1:3
1:
2:3
2 Det. A Det. B
3
1 :3
1:
teren de fundare
ax strada
2% 2% 2% 2%
346,00
Cote proiect
351,23
351,19
351,24
351,24
351,14
351,14
351,24
351,24
351,19
351,23
Cote teren
351,25
351,00 351,21
350,70
39
Anexa 3D. – Profil transversal caracteristic de drum în rambleu
358,27
358,15
2%
358,14
1 357,84
1:
10,00
1:3
358,14
0,39
2:
358,40
Profil transversal caracteristic
4%
358,46
Pichetul nr. 15
km 0+346,57
2,5 %
Sc. 1:100
358,00 358,55
ax drum
2,5 %
358,46
10,00
4%
358,40
0,77
357,89
2:3
357,81
353,00
Cote proiect
Cote teren
Distante
ax drum
1: 1:3
1 1:3
1:
360,00
Anexa 3E. – Profil transversal caracteristic de drum în debleu
Cote proiect
363,91
363,90
363,60
363,90
363,96
363,96
363,90
363,60
363,90
363,91
Cote teren
364,80
364,52 364,05
364,28
41
42
SISTEMATIZAREA VERTICALA
A UNUI TRONSON DE STRADA
Sc. 1:200
SECTIUNE LONGITUDINALA
i = 3.03%
9,90 m 9,90 m 9,90 m 9,90 m 9,90 m
53,10 m
Pichet nr. 5 km 0+113,56
2%
349,62 349,92 350,22 350,52 350,82 351,12
349,52 349,82 350,12 350,42 350,72 351,02
2%
349,59 349,89 350,19 350,49 350,79 351,09 351,21
2%
349,52 349,82 350,12 350,42 350,72 351,02
349,62 349,92 350,22 350,52 350,82 351,12
2%
SECTIUNE TRANSVERSALA
349,66 349,96 350,26 350,56 350,86 351,16
Sectiunea I
Sectiunea II
Sectiunea V
Sectiunea III
Sectiunea VI
Sectiunea IV
SECTIUNEA M-M
2% itL=3,34 %
Sistem
canalizare
subteran 35,00
1,00
N
2,301,00 3,50
3,25
m
00
5,
2,
30
i=
R
SECTIUNEA N-N
M M
itl=2,21%
m
,00
Ri=5
3,50
R
e=
10
,0
0
m
7,00
B
58,04
16
2,00
4,00
2 13 3
2,00
7,00
Magazie
15,00
piese
2,00
de schimb (II) Ri=
15
,0
0
m
38,50
Magazie
15,00
piese Depozit materiale de
de schimb (I) constructii (I) Ri=
15
,0
0
m
Atelier
3,50 4,00
25,00
reparatii 1 7 8 4
2%
Ri=
15
,0
0
m
C3
2,00
Ri=
7,00
15
,0
0
m
2,30
14 12 11 C1 C2 9 Depozit materiale de 15
2,00
48,00
21,00
Birouri Cantina
C4
26,85
6 10 5
2,00 5,00
4,00
17
2,00
4,00 18,92 2,00 5,00 2,00 7,00 2,00 26,00 2,00 7,00 32,08 7,00 2,00 29,00 4,00
m
369,20 369,20
369,28
7,08
369,00
368,75
368,57 368,67
34,41
368,47
368,54
368,47
368,00
368,57 368,67
368,75
29,05
367,87
367,73 367,83
367,00
367,80
367,73 367,83
367,94
Sc. 1:500, 1:100
33,43
Sectiune transversala A-A
367,15
366,00
366,94 367,04
367,01
366,94 367,04
367,08
46,03
366,43
365,27 366,35
Anexa 6B. – Secţiunea transversală A-A prin platforma industrială
Căi de comunicaţii rutiere. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA 46
Distante
Cote teren
Cote proiect
363,00
368,92 368,97
368,69 368,93
368,76
368,69 368,79
368,73 368,83
27,28
29,49 368,00
367,80 367,90
367,76 367,86
367,83
367,00 367,76 367,86
367,97
23,06
Sc. 1:500, 1:100
366,00
367,12
Sectiune transversala B-B
366,91 367,01
20,17
366,98
366,91 367,01
365,53 366,97
Anexa 6C. – Secţiunea transversală B-B prin platforma industrială
Bibliografie
BIBLIOGRAFIE
CUPRINS