Grup Şcolar Economic de Turism, Iaşi

Promovarea agrementului
în România

Profesor coordonator:
Rusu Mihaela Loredana
Grupa a II – a:
1. Abunei Florin Cristian
2. Borşanu Raluca-Petronela
3. Elisei Maria Adelina
4. Tudose Ştefan Vlăduţ
5. Urasche Alina

An şcolar 2010-2011
 Cuprins

CUPRINS ........................................................................................................................................................................... 2
ARGUMENT ..................................................................................................................................................................... 3
CAPITOLUL I: CONCEPTUL DE TURISM ................................................................................................................ 5
1.1 ASPECTE TEORETICE .................................................................................................................... 5
1.2 CONCEPTUL DE AGREMENT .......................................................................................................... 7
1.3 TIMPUL LIBER, ODIHNA ACTIVA SI RECREEREA .......................................................................... 12
1.4 CLASIFICAREA SERVICIILOR DE AGREEMENT ............................................................................. 13
1.5 ACTIVITATI CLASICE DE ANIMATIE IN TURISM ............................................................................ 26

CAPITOLUL II : STUDIU DE CAZ – PACHETE TURISTICE DESTINATE AGREMENTULUI ..................... 30

2.1 DESCRIEREA AGENŢIEI ............................................................................................................... 30
2.2. OFERTELE AGENTIEI.................................................................................................................. 31

CAPITOLUL III : CONCLUZII ................................................................................................................................... 45

BIBLIOGRAFIE ............................................................................................................................................................. 46
ANEXE ............................................................................................................................................................................. 47
 Argument
Turismul de agrement este călătoria realizată în scopul recreerii, odihnei sau petrecerea timpului
liber. Dezvoltarea unor activităţi/servicii care să răspundă acestor cerinţe este determinată, pe de o
parte, de sensurile evoluţiei în conţinutul vacanţelor care, astăzi, nu se mai poate rezuma la a oferi
turiştilor doar condiţii de şedere şi servire a mesei şi, pe de altă parte, de reconsiderarea valorii
timpului liber.
Organizaţia Mondială a Turismului ( O.M.T. ) defineşte turiştii de agrement ca fiind persoanele ce
călătoresc sau locuiesc în locuri din afara zonei lor de reşedinţă permanentă pentru o durată de
minimum douăzeci şi patru de ore dar nu mai lungă de un an consecutiv, în scop de recreere, odihnă
sau diferite activităţi de agrement.
Activităţile se prezintă într-o mare diversitate tipologică, în concordanţă cu varietatea modalităţilor
şi locurilor de petrecere a vacanţei. Ele sunt definite cu termenul generic de animaţie/agrement şi se
constituie într-o componentă distinctă şi importantă a produsului turistic.
Realizarea scopului fundamental al vacanţei - odihnă, recreere şi distracţie, evadarea din cotidian -
presupune, între altele, crearea unui cadru, unei ambianţe de deconectare. Totodată, creşterea
preocupărilor pentru materializarea dezideratului de odihnă activă - caracteristică esenţială a
vacanţelor în societatea modernă -stimulează apariţia şi dezvoltarea unor servicii specifice, a celor
de agrement.
În calitate de componentă de bază a produsului turistic, agrementul îndeplineşte şi o serie de funcţii;
acestea se diferenţiază în raport cu:
- turistul şi nevoile sale fizice şi psihice
- organizatorii de vacanţe (agenţi economici şi staţiuni) şi problemele lor.
În ce-l priveşte pe turist, agrementul (animaţia) are în vedere, în primul rând, satisfacerea nevoilor
sale fizice de odihnă, destindere, mişcare şi chiar dezvoltarea capacităţilor sale.
În acest sens, sunt stimulate activităţile sportive, cele care pun în mişcare organismul - de la simpla
plimbare până la practicarea unor sporturi complexe şi instalaţiile aferente: terenuri de sport, trasee
pentru drumeţie sau alpinism, pârtii de schi, bazine de înot.
Cea de-a doua latură urmăreşte reconfortarea psihică a turistului prin relaxare, distracţie, crearea
unei atmosfere de comunicare, de bună dispoziţie, şi chiar prin îmbogăţirea bagajului de cunoştinţe.
Satisfacerea acestor cerinţe presupune organizarea activităţilor cultural-distractive şi instructiv-

3
educative; în categoria acestora se înscriu excursiile, vizitarea diverselor obiective, participarea la
spectacole, întâlniri cu reprezentanţii diferitelor profesii, concursuri, stimularea creaţiei.

4
 Capitolul I: Conceptul de turism
1.1 Aspecte teoretice
Turismul reprezintă ansamblul relaţiilor şi fenomenelor ce rezultă din deplasarea şi sejurul
persoanelor în afara locului de reşedinţă, atât timp cât sejurul şi deplasarea nu sunt motivate de o
stabilire permanentă sau o activitate lucrativă oarecare. Petrecerea plăcută, agreabilă a timpului liber
la locul destinaţiei se situează, de asemenea, printre preocupările centrale ale ofertanţilor de vacanţe.
Principalele forme ale turismului sunt1:
• Turism intern (domestic tourism) – rezidenţii unei ţări care călătoresc numai în interiorul
acesteia;
• Turism receptor (inbound tourism) – non-rezidenţii care călătoresc în ţara dată;
• Turism emiţător (outbound tourism) – rezidenţii unei ţări care călătoresc în alte ţări.
Principalele motive ale călătoriilor turistice sunt:
• Loisir, recreere şi vacanţă (odihnă) – vizitarea oraşelor, participarea la manifestări cultural-
sportive, efectuarea cumpărăturilor, plaja, practicarea sporturilor (de amatori), croaziere, jocuri
de noroc, voiaje de nuntă etc.;
• Vizite la rude şi prieteni – vizitarea părinţilor, concedii în familie, participarea la funeralii etc.;
• Afaceri şi motive profesionale – reuniuni, conferinţe, târguri, expoziţii, cursuri de limbi străine
etc.;
• Tratament medical – staţiuni balneare, fitness, talasoterapie, kinetoterapie, cure şi tratamente
(slăbire, înfrumuseţare);
• Religie/pelerinaje – evenimente religioase;
• Alte motive – personal însoţitor de bord, tranzit etc.
Forma de turism poate fi definită prin aspectul concret pe care îl îmbracă asocierea/combinarea
serviciilor (transport, cazare, alimentaţie, agrement) ce alcătuiesc produsul turistic, precum şi
modalitatea de comercializare a acestuia.
Principalele criterii de clasificare a formelor de turism sunt:
• Locul de provenienţă sau originea turiştilor;
• Modalitatea de comercializare a voiajelor;
• Gradul de mobilitate a turistului;

1
Gabriela Stănciulescu, Cristina Micu (2009) – Economie şi gestiune în turism. Probleme, proiecte şi studii
de caz, Bucureşti, Editura C.H. Beck , pag. 3
5
 • Periodicitatea sau frecvenţa de manifestare a cererii;
• Mijlocul de transport folosit;
• Motivaţia deplasărilor;
• Caracteristicile socio-culturale ale cererii;
• Categoria de vârstă şi ocupaţia turiştilor;
• Caracteristicile prestaţiei turistice principale preferate de turist în cadrul sejurului.
Formele de turism se pot clasifica astfel:
• Turism particular(privat);
• Turism social;
• Turism pentru tineret;
• Turism intern;
• Turism internaţional;
• Turism rural şi agroturismul;
• Turism de afaceri.
În ultimii ani s-au dezvoltat şi alte forme de turism:
• Turism de afaceri;
• Turism urban;
• Turism cultural;
• Turism rural;
• Agroturismul;
• Turism de croazieră;
• Turism în parcuri şi rezervaţii;
• Turismul durabil.

Din acest punct de vedere, se poate vorbi de agrement specific turismului de litoral, montan,
balnear, de week-end, rural etc.
Pentru toate aceste destinaţii pot fi identificate, în primul rând, prestaţii comune precum: practicarea
diferitelor sporturi (tenis, golf, echitaţie), vizitarea de muzee sau de alte obiective naturale sau
cultural-istorice, participarea la spectacole, parcuri de distracţie, cazinouri şi apoi forme particulare.

6
 1.2 Conceptul de agrement

Etimologic, cuvântul agrement este preluat din limba franceză însemnând plăcere, distractie. Aşadar,
distracţia şi divertismentul pot fi considerate, într-un sens larg, drept sinonime cu agrementul.
Denumirea generică de agrement se referă la ansamblul mijloacelor, echipamentelor,
evenimentelor etc. puse la dispoziţia turiştilor sau unei unităţi de cazare, staţiuni sau zone turistice,
pentru plăcere, distracţie sau relaxare.

Agrement = agrément, loisir, plaisir, divertisment (fr.) = plăcer, diversion; entretenimiento

(sp.) = divertismento (it.) = leisure, entertainment (engl.)2

1) Agrementul mai poate fi definit ca activitate umană care se desfăşoară în natură sau în spaţii
amenajate corespunzător, în scopul refacerii tonusului fizic şi psihic, iar loisir-ul se defineşte prin
timpul liber de care individul poate dispune după dorinţa sa, el având un rol tot mai mare pe măsura
reducerii săptămânii de lucru.
2) Agrementul (agrément fr.) este definit în dicţionarul limbii franceze astfel: calitatea care-i conferă
unui lucru să fie agreabil, să fie plăcut, agrementul fiind sinonim cu plăcerea (plaisir), loisir-ul,
divertismentul, amuzamentul. Plaisir (plăcere) adică ceea ce place şi face ca un lucru să fie
amuzant; lucruri care se vând pentru agrementul lor. Loisir-ul defineşte timpul de care dispune
cineva în afara ocupaţiilor sale cotidiene sau a muncii sale, pentru a se distra, pentru a se odihni,
pentru a nu face nimic; la plural (loisirs) reprezintă distracţiile livrate în timpul momentelor scutite
de orice muncă; les loisirs dirigés (loisir-uri dirijate) definesc activităţile non intelectuale organizate
pentru elevi; avoir le loisir de (a avea timp să) înseamnă a avea timp disponibil, fără a fi presat, de a
face ceva pe plac; loisir-ul mai poate fi definit ca timp în care nu eşti supus la nicio însărcinare.
Agrementul este element important în satisfacerea nevoilor turiştilor, indiferent de motivaţia
principală de vacanţă sau forma de turism practicată (odihnă, cură balneară, circuit turistic etc.). Mai
mult chiar, indiferent de vârsta sau profilul socio-profesional al turiştilor, cererea pentru agrement în
perioada vacanţei a devenit atât de mare, încât aceasta a căpătat statul de motivaţie turistică
propriu-zisă.

2
Gabriela Stănciulescu, Ion Dănuţ Jungaru (2006) – Animaţia şi animatorul în turism, Bucureşti, Editura
Uranus, pag. 37

7
Din perspectiva organizatorilor de turism, agrementul se manifestă, în primul rând, ca un factor de
competitivitate a staţiunilor sau unităţilor, de creştere a atractivităţii acestora prin diferenţierea
ofertelor. Totodată, el se constituie ca un mijloc de individualizare a produselor şi de personalizare
a destinaţiilor, cu efecte stimulative asupra circulaiei turistice. Prezenţa agrementului şi varietatea
formelor sale trezesc interesul turistului pentru o anumită zonă şi asigură, de cele mai multe ori,
revenirea acestuia.
În turism, în cazul serviciilor de bază (cazare, alimentaţie etc.) rolul turistului este cel al unui
consumator pasiv al acestor servicii, ele fiind prestate de un volum impresionant de personal
specializat. În cazul serviciilor de agrement turistul participă activ, aceasta fiind condiţia pentru
consumarea produsului turistic, turistul preluând involuntar o bună parte din funcţiile prestatorilor
de servicii. Prin participarea activă a turistului la consumarea vacanţei sale creşte şi gradul de
satisfacere a acestuia în urma unor asemenea prestaţii.
Astfel realizarea odihnei active a turistului a devenit o preocupare prioritară în creşterea calităţii
produsului turistic. În armonie cu motivaţia turistului, agrementul vizează destindere şi reconfortare
fizică a acestuia, divertisment şi dezvoltarea capacităţilor sale. De exemplu, în cazul interesului
pentru acoperirea nevoilor fizice, activităţile sportive ocupă un loc important. În ceea ce priveşte
satisfacţia psihică, activităţilor cultural-distractive şi celor instructiv-educative le revin un rol
hotărâtor. Prin atmosfera de destindere, amuzament şi comunicare acestea amplifică cantitativ-
calitativ volumul de cunoştinţe ale turistului.
Din perspectiva economico-socială, dezvoltarea agrementului vine în întâmpinarea exigenţelor de
creştere a atractivităţii staţiunilor turistice.

Agrementul constituie mijlocul principal de individualizare a ofertei turistice, de diversificare

a produselor firmelor şi destinaţiilor aflate într-o permanenţă competiţie, devenind o
importantă sursa de încasări, de creştere a eficienţei economice.
Creşterea rolului agrementului în caracterizarea localităţilor turistice, în asigurarea competitivităţii
staţiunilor turistice şi în satisfacerea nevoilor turiştilor a determinat transformarea sa în motivaţie
turistică propriu-zisă, conducând la apariţia unor noi tipuri de vacanţe: vacanţa de schi, alpinism,
tenis, yachting, hipism, vânătoare, turism cultural etc.
Specialiştii în domeniul turismului consideră că una din căile eficiente de reducere a perioadelor de
minimă solicitare în turism este agrementul. Pentru distracţie, destindere, amuzament nu există, de
fapt, sezon sau extrasezon. Agrementul turistic reprezintă un complex eterogen de activităţi care

8
vizează domeniile cultural-sportive, de distracţii, recreare etc. şi care sunt menite să asigure condiţii
de odihnă, refacere fizică, practicarea unor sporturi, a unor hobby-uri.
Diversitatea şi originalitatea ofertei de agrement pot constitui elemente hotărâtoare în atragerea
fluxurilor turistice şi o bază de apreciere a unei staţiuni de odihnă sau balneo-climaterice, a unei
cabane turistice, a unui circuit cultural etc.
Principala dimensiune a conceptului de agrement este distracţia, plăcerea, iar orice activitate
turistică sau preocupare capabile să-l deconecteze pe individ se încadrează în sfera largă a activităţii
de agrement.
În general, stratagia de dezvoltare a agrementului trebuie să aibă în vedere, pe de o parte,
motivaţiile, aspiraţiile şi aşteptările turiştilor, iar pe de altă parte, profilul, structura şi specificul
staţiunilor.
Concluzionând, agrementul reprezintă:
• pentru turist:
o destindere şi reconfortare fizică,
o divertisment şi dezvoltarea capacităţilor acestuia,
o satisfacţie psihică, prin activităţi cultural-distractive şi instructiv-educative,
o amuzament, comunicare şi sporirea volumui de cunoştinţe.
• pentru prestatorii de servicii turistice:
o sursă importantă de încasări, de creştere a eficienţei economice a activităţii de turism,
o mijloc de creare de clienţi fideli,
o mijloc de individualizare a produselor şi de personalizare a destinariilor.

Se poate conchide ca agrementul constituie un element fundamental pentru reuşita actului turistic,
ceea ce îl plasează în componentele de bază ale serviciilor turistice.

Animaţia este un concept care derivă din verbul a anima, care înseamnă a da viaţă, a pune în
mişcare. În legătură cu activitatea turistică, animaţia desemnează un ansamblu de activităţi
organizate, de genul sporturilor recreative sau simplelor jocuri, la care participarea este liberă, având
drept scop destinderea fizică şi psihică şi facilitarea contactelor reciproce, respectiv crearea unei
bune dispoziţii. De regulă, ea este supervizată de anumiţi animatori, putând fi plasată într-un context
de reflexie care comportă: aventură, mişcare, sociabilitate, formare şi creativitate.
O altă noţiune abordată este agrementul, care în armonie cu motivaţia turistului, vizează
destinderea şi reconfortarea fizică a acestuia, divertismentul şi dezvoltarea capacităţilor sale.

9
Din punct de vedere etimologic, agrementul semnifică " plăcere, distracţie, petrecerea timpului în
mod plăcut".
Agrementul turistic se poate defini prin ansamblul mijloacelor, echipamentelor, evenimentelor şi
formelor oferite de unităţi, staţiuni sau zone turistice, capabile să asigure individului sau unei grupări
sociale o stare de bună dispoziţie, de plăcere, să dea senzaţia unei satisfacţii, unei împliniri, să lase o
impresie şi o amintire frumoasă.
Existenţa a numeroase şi variate posibilităţi de petrecere a timpului, puse la dispoziţie de mijloacele
şi formele de agrement, reduce sensibil dependenţa ofertei de cadrul natural, diminuând influenţa
acestuia asupra cererii şi permiţând manifestarea interesului pentru anumite destinaţii perioade mai
îndelungate.

În funcţie de conţinutul acestora:

• animaţia de pură deconectare, de ruptură în raport cu activităţile cotidiene; sunt cuprinse în
această categorie activităţi precum băile de soare şi mare, plimbările-drumeţia, vizitarea
diferitelor obiective, întâlnirile cu rudele şi prietenii etc;
• animaţia recreativă, constituită, în principal, din parcurile de loisir: generale (cu instalaţii de
distracţie şi/sau populate cu personaje din basme sau benzi desenate), tematice (nautice,
planetariu, zoologice), rezervaţii şi cazinouri. Fiecare dintre aceste componente se bucură de
aprecierea unui număr mare de vizitatori (de ex., un parc de distracţie înregistrează, în funcţie
de mărime şi amplasare, între 500.000 şi 2,0 mii. de vizitatori pe an, un cazino între 100 şi
3500 jucători pe zi –la mesele de joc şi aparatele de jocuri mecanice), reprezentând, nu de
puţine ori, motivaţia principală a călătoriei (parcuri, precum Disneyland, oraşe precum Las
Vegas, Atlantic City, Nisa, Cannes, Monaco, Dortmund, Baden-Baden).
• animaţia comercială, generată de faptul că efectuarea unor cumpărături uzuale sau specifice
(cadouri, amintiri, articole de artizanat) deţine o pondere importantă (circa 6%) în structura
motivelor călătorie şi reprezintă un mod agreabil de ocupare a timpului liber, presupune
adoptarea unei strategii adecvate, în sensul dezvoltării unei reţele comerciale (densitate unităţi,
tipologie, orar de funcţionare) şi asigurării unei game sortimentale în concordanţă cu cerinţele
clientelei.
• animaţia orientată spre realizarea unei depline forme (condiţii) fizicese referă la tipologia
largă a curelor - de la cea balneară, ca produs medical, la cele de slăbire, înfrumuseţare, fitness
–şi practicarea diferitelor sporturi ca modalitate de întreţinere a sănătăţii.

10
• animatia culturală, având ca obiectiv cunoaşterea, formarea şi educarea turistului, cu accente
pe latura morală a personalităţii sale, se prezintă într-o multitudine de faţete şi se realizează
printr-o gamă largă de activităţi între care: vizite la muzee şi case memoriale, participarea la
diverse evenimente culturale, circuite legate de viaţa şi opera unor personalităţi ale literaturii,
muzicii, artei naţionale şi universale, burse de studii, sejururi de învăţare a unor limbi străine.
Dintre formele pe care le cunoaşte animaţia culturală se remarcă, şi adesea sunt tratate distinct
în literatura de specialitate, cea religioasă, privitoare la vizitarea unor edificii de factură
religioasă (biserici, mănăstiri, catedrale, moschei) şi efectuarea de pelerinaje şi cea istorică,
incluzând în aria sa de referinţă vizitarea unor obiective istorice - cetăţi, palate, castele,
monumente -şi participarea la comemorarea (aniversarea) unor evenimente sau personalităţi
istorice.
• animaţia spectacol, la fel ca şi cea culturală are o mare adresabilitate şi cunoaşte o varietate de
forme de manifestare; între subiectele privite şi admirate de turişti în călătoriile lor se numără
natura, pentru diversitatea peisagistică, bogăţia florei şi faunei, evenimentele (festivalurile)
teatrale, cinematografice, muzicale, de artă, folclorice şi competiţiile sportive -campionate
naţionale sau internaţionale, olimpiade, raliuri, concursuri etc;
• animaţia gastronomică, exprimată prin prezenţa la expoziţii sau concursuri de artă culinară
precum şi circuite cu tematică specifică (cunoaşterea bucătăriei tradiţionale a unor zone,
degustări de vinuri);
• animaţia profesională, care se adresează, de regulă, unui public specializat, avizat; între
formele sale cele mai cunoscute sunt târgurile şi expoziţiile, congresele, circuite având un
conţinut industrial, agricol.

11
 1.3 Timpul liber, odihna activă şi recreerea

Etimologic, termenul timp liber vine de la altinescul „licere”, iar prin filiera franceză de la cuvântul
loisir. În Grecia şi Roma antică loisir-ul desemna condiţia omului liber şi bogat, favorizat de destin
de lipsa necesităţii de a muncii; în acelaşi timp loisir-ul era plasat înaintea exigenţelor morale, civice
şi politice.
Cunoscutul filozof grec Aristotel spunea : “Capacitatea de a utiliza correct timpul liber este temeiul
întregii veiţi omeneşti. Natura ne cere nu numai să muncim bine, ci şi să trândăvim la fel”. În
lucrarea “Etica Nicomahică” tot Aristotel spune: “Timpul liber nu este sfârşitul muncii, ci mai
degrabă munca limitează timpul liber care ar trebui dedicate artelor, ştiinţelor şi, mai presus de
toate, filosofiei”. El proslăvea, de asemenea, timpul liber în felul următor: “Fericirea (bunăstarea)
sufletului poate fi aflată în timpul liber”.
Sebastian De Grazia afirmă: “Oricine poate avea timp liber, dar nu oricine poate avea distracţie.
Timpul liber se referă la un mod special de calculare a unui anumit tip de timp. Odihna însă se
referă la o stare a fiinţei, o condiţie a omului pe care puţini o cer, dar şi mai puţini o obţin”.
Miller şi Robinson, introduce noţiunile de “timp liber” şi “timp de odihnă”, acesta din urmă
reprezentând “partea timpului liber destinată unor scopuri de odihnă”.
Definiţiile date sunt:
• „timpul liber” reprezintă timpul aflat la dispoziţia individului, după munca necesară sau alte
activităţi şi obligaţii ce sunt îndeplinite; acesta trebuie să fie consumat după opţiunea
individuală;
• „timpul de odihnă” (distracţie) este acea parte din timpul liber destinată activităţilor angajate în
scop de odihnă, care, prin procese recreative şi activităţi vesele, poate sau nu să fie atinsă.
• Timpul liber are trei funcţii:
• distracţia, divertismentul, recrearea;
• refacerea fizică şi psihică a organismului după efectuarea orelor de muncă;
• şansa de întregire a culturii, de lărgire a orizontului cunoaşterii, de achiziţionare şi aprofundare
de noi valori ale geniului uman.

12
 1.4 Clasificarea serviciilor de agreement

Agrementul este legat de unii factori precum vârsta turiştilor, sexul, categoria socio-profesională,
preocupările turiştilor, starea de sănatate, mediul din care vin turiştii, profilul lor psihologic,
obiceiurile si tradiţiile popoarelor din care provin.
Organizarea agrementului se particularizează pe formele de turism cunoscute3:
• Montan de vară şi/sau iarnă,
• De litoral,
• Balnear,
• În oraşe.

Pentru staţiunile montane, formele agrementului se diferenţiază pe cele două sezoane -cald şi rece;
vara sunt create condiţii pentru drumeţie, alpinism, speologie, deltaplanism, patinaj pe role, schi (pe
iarbă sau pârtii din material plastic), mountain bike, iarna sunt dezvoltate sporturile de zăpadă: schi,
bob, săniuţe, patinaj precum şi instalaţiile aferente acestora (în mod deosebit cele de transport pe
cablu).
În turismul montan, intre dotările de agrement, o importanţă deosebită pentru asigurarea activităţii
corespunzătoare îl are transportul pe cablu prin telecabine, telegondole, telescaune si teleschiuri.
Staţiunile montane de pe Valea Prahovei şi din yona Braşovului (Poiana Braşov-10, Sinaia-9,
Predeal-5, Borş-3, Semenic-4, Păltiniş-3, iar ca structură 1 telegondolă, 9 telecabine, 16 telescaune,
36 teleschiuri şi 10 baby-schi-lifturi).
Domeniul schiabil amenajat are o lungime de circa 80 km, din care Poiana Braşov 18 km, Sinaia 29
km, Predeal 7 km, Semenic 3,4 km, Borşa 3,3 km, Paltiniş2,7 km, Stâna de Vale 2,3 km. Potecile
turistice au o lungime de 11.000 km, din care 55% sunt masivele din Carpaţii Meridionali.
Turismul montan este prezentat prin 25 de staţiuni montane si 145 cabane montane. Valoarea
ştiinţifică, estetică şi turistică a celor peste 10.900 de peşteri situeaza România pe locul III în Europa
(dupa fosta Iugoslavie şi Franţa).
Mijloacele şi echipamentele de agrement in zonele montane:
• Cluburi de alpinism, delta-plan, zboruri cu elicopterul;
• Mijloace de transport pe cablu (telescaun, telecabina, teleschi);

3
Gabriela Stănciulescu, Ion Dănuţ Jungaru (2006) – Animaţia şi animatorul în turism, Bucureşti, Editura
Uranus, pag. 46

13
 • Motoscutere pe zăpadă, tir cu arcul, tir cu aer comprimat etc.;
• Pârtii de schi, sănii, bob;
• Patinoare artificiale, în spaţii deschise şi/sau ţn spaţii închise;
• Poteci şi puncte de belvedere;
• Saune, piscine acoperite;
• Săli cu dotări pentru fitness;
• Săli cu jocuri mecanice, bowling, biliard, popicării, cazinouri;
• Săli de sport, săli polivalente, săli de gimnastică, şi aerobica;
• Stadioane, cinematografe, biblioteci;
• Şcoli de schi şi patinaj;
• Terenuri de fotal, de tenis, de baschet;
• Terenuri de minigolf;
• Unităţi de alimentaţie cu specific, cluburi, baruri de noapte;
• Trambuline;
• Videotecu, biliard, discoteci, săli de fitness;
• Videoteci, discoteci.

In turismul de litoral işi desfăşoară activitatea unităţi de agrement în cadrul cărora se practică:
yachting, windsurfing, schi nautic, plimbari cu hidrobicicleta sau cu vaporaşe de agrement pe
canalul Dunăre-Marea Neagră sau pe lacul Siutghiol.
În şcolile de yachting, windsurfing si schi nautic sunt utilizaţi instructori sportivi calificaţi,
cunoscători si limbilor străine internaţionale. De asemenea, pe litoral funcţioneză mai multe
tobogane acvatice, iar în staţiunile Mamaia, Eforie Nord, Saturn şi Neptun există mai multe centre
de pescuit sportiv, dotate şi cu câte o cherhana.
Ăn randul copiilor şi tineretului, de o mare popularitate se bucură parcurile de distracţii localizate în
staţiunile de pe litoral, dar şi în unele staţiuni de munte şi de tratament.
Pe litoralul românesc, deosebit de benefică este situarea plajei în partea estică, ceea ce o face să fie
expusă radiaţiei solare diurne între 10 şi 14 ore în sezonul estival. Situaţia se repetă pe coastele
estice ale Italie, în estul Floridei (SUA), pe sectoare mai mici în Brazilia (Copacabana la Rio de
Janeiro) sau în Asia de Est şi Sud-Est (Taipei, Macao, Hong-Kong). De asemenea, multe staţiuni şi
centre turistice sunt dotate cu săli de jocuri mecanice, distractive şi cu instalaţii video cu circuit
intern, în multe hoteluri de confort ridicat.

14
Mijloacele şi echipamentele de agrement de pe litoral:
• Plaje amenajate şi dotări aferente;
• Plaje cu circulaţie liberă;
• Debarcadere, şalupe, yole, bărci cu motor;
• Nave de agrement;
• Teleschi nautic, hidrobiciclete, surfing;
• Parcuri de distracţii;
• Minicare, piste de karting, trenuleţe;
• Piscine acoperite şi in aer liber;
• Saune, solarii, minigolf;
• Săli de gimnastică şi aerobic;
• Stadioane, cinematografe;
• Teatre de vară;
• Terenuri de sport;
• Acvariu, delfinariu, planetariu;
• Cluburi, baruri de noapte;
• Echitaţie şi manej pentru copii;
• Plimbări cu elicopterul, lansări cu paraşuta;
• Săli de conferinţă.

Turismul balneoclimateric a cunoscut o mare dezvoltare, a îndeosebi în ultimile decenii, odată cu

creşterea numărului bolilor profesionale şi a stresului vieţii moderne. România, ţară cu veche tradiţie
balneară, dispune de peste 160 de staţiuni şi localităţi balneoclimaterice, cu un potenţial în măsura să
asigure tratamente pentru toate maladiile cunoscute. O treime din izvoarele minerale şi termale din
Europa-3000 în total - se găsesc în ţara noastră.
Mijloace şi echipamentele de agrement în staţiunile balneare:
• Alei amenajate pentru cura de teren;
• Muzee, discoteci, săli de spectacole;
• Parcuri de agrement, distracţii;
• Piscine acoperite;
• Piste de atletism, teren pentru cros;
• Saune, terenuri de sport;

15
 • Săli de audiţii muzicale;
• Ştranduri termale în aer liber.

În privinţa mofetelor şi a solfatarelor – cu efecte deosebe n tratamentul afecţiunilor cardiovasculare

– România nu are mulţi concurenţi în lume. Principalele staţiuni sunt: Băile Felix, Băile Herculane,
Călimăneşti – Căciulata, Eforie Nord, Sovata, Sângeory Băi, Vatra Dornei, Covasna, Băile Tuşnad,
Mangalia şi Geoagiu Băi.
Oraşul turistic pune in valoare în general poziţia geografică pe care o ocupă, şi care, prin pitorescul
ei, se înscrie ca un element principal în conturarea funcţiei turistice. Condiţiile de climă (de
exemplu pentru oraşe cum sunt cele din zona Alpilor, Crimeea sau Coastei de Azur) conferă acestor
poziţii importante în privinţa fluxurilor turistice. Tot în categoria oraţelor turistice sunt incluse
oraţele muzeu, oraşele vechi cu o arhitectonică şi un inventar cultural bine conservate: Bruges
(Belgia), veneţia şi Florenţa (Italia), Weimar (Germania), Cordoba (Spania) etc.
Printre oraşele renumite pentru turismul festivalier, consacrate pentru organizarea unor manifestări
culturale şi internaţionale amintim: Cannes, Monte Carlo, Veneşia, Las Vegas, Londra, San Remo,
Braşov etc. ; de asemenea, oraşe pentru pelerinaj spre care se îndreaptă fluxuri mari de persoane cu
prilejul unor sărbatori religioase: Mecca, Medina, Fatima – Arabia Saudită, Montserrat, Sevilla –
Spania, Ierusalim – Israel, Efes – Turcia.
Mijloacele şi echipamentele de agrement in centrele urbane:
• Ansambluri folclorice;
• Bazine de înot, patinoare artificiale;
• Bazine sportive, stadioane;
• Discoteci, jocuri mecanice;
• Echitaţie, curse de cai;
• Grădini zoologice şi botanice;
• Lacuri amenajate;
• Muzee, expoziţii, teatre, cinematografe, case de cultură, piscine acoperite;
• Parcuri de distracţii pentru copii;
• Parcuri şi grădini publice;
• Restaurante cu specific;
• Săli de sport, polivalente;
• Ştranduri amenajate.

16
Teatrul, cinematograful, opera, sala de concert, stadionul, piscina sau sala de sport sunt tot atâtea
locuri unde turistul vine să se relaxeze sau pur şi simplu să se elibereze de problemele cotidiene, în
timpul unui sejur turistic sau intr-o excursie.
De asemenea, festivalurile de muzică uşoară, serbările folclorice, serbările zăpezii cu spectacolele
specifice, concursurile artistice sau sportive, spectacolele de circ, concursurile de dansuri moderne
sau clasice, vizitarea expoziţiilor de picură sau sculptură, a muzeelor, vizitarea unor competiţii sau
demonstraţii sportive sunt tot atâtea modalităţi plăcute şi instructive de petrecere a vacanţei.

Funcţiile agrementului

Agrementul este un element care completează şi măreşte valoarea unui program turistic, fapt care
conduce la includerea acestuia în toată tipologia de programe turistice; este transpus în practică prin
agrementul cultural distractiv realizat în unităţile de alimentaţie, baruri, cabarete, prin utilizarea
dotărilor, aparaturii şi utilajelor de agrement, prin organizarea de manifestari cu tematici speciale de
agrement sau promovare turistică.
Treptat, pe măsură ce produsul turistic incepe să-şi piardă atractivitatea, agrementul timpului de
vacanţă devine o cerinţă tot mai imperativă pentru organizatorii de călătorii turistice şi pentru
prestatorii ofertanţi de servicii turistice incluse in angajamentele forfetare.
Noile nevoi de consum şi totodată noile exigenţe privind calitatea componentelor turistice vor
atribui, în consecinţă, noi funcţiuni agrementării timpului liber, în general, şi timpului de vacanţă în
special. Aceste funcţiuni vizează, în principal, urmatoarele componente:
• Odihna în ambianţa unui sejur agreabil, de bună dispozitie, realizată cu precadere în
combinaţie cu destinderea activă, dinamică, ceea ce constituie remedii contra oboselii psihice şi
a tensiunii nervoase.
• Distracţiile şi divertismentul (sportul, muzica, folclorul, discotecile etc.), care prin formele
oferite permit o contrapondere, faţă de activităţile cotidiene.
• Dezvoltarea personaliţăţii umane, ca o consecinţă a funcţiei cultural-educative, în măsura în
care programele de agrementvor stimula capacităţile psihice şi spirituale ale participanţilor.

Văzut din punct de vedere al turistului, agrementul are ca scop satisfacerea nevoilor sale fizice de
odihna, destindere şi chiar dezvoltare a capacităţilor sale. De asemenea, agrementul urmăreşte o
reconfortare psihica a turistului, reconfortare care se face prin relaxare, distracţie, crearea unei

17
atmosfere de comunicare, de buna dispoziţie şi chiar de îmbunătăţire a bagajului de cunostinţe.
Toate acestea se realizează prin vizitarea diferitelor obiective, participarea la spectacole etc.
Văzut din punct de vedere al organizatorilor din turism, agrementul este un factor de competitivitate
a staţiunilor sau a unităţilor care oferă aceste servicii, este un factor de creştere a activităţii acestora
prin diferenţierea ofertelor.
Pe langă acestea, agrementul joacă un rol important şi in stimularea circulaţiei turistice, el
reprezentând un mijloc de individualizare a produselor si o personalizare a destinaţiilor. Prin
stimularea creşterii circulaţiei turistice (creşterea gradului de atractivitatate) agrementul devine o
sursa importanta de incasări, de creştere a eficienţei economice a activităţilor din turism.
Agrementul poate determina creşterea competitivitaţii staţiunilor turistice prin satisfacerea la un
nivel superior a nevoilor turiştilor (de exemplu Sinaia, Poiana Brasov, Predeal, comparativ cu
celelalte staţiuni montane).
Dezvoltarea şi diversificarea mijloacelor de agrement vin în întâmpinarea exigenţelor de creare a
atractivităţii staţiunilor turistice şi au un rol insemnat în creşterea eficienţei economice a activităţii
turistice dintr-o zona, staţiune, complex turistic etc.
În general, agrementul deţine in medie 10-15% din totalul cheltuielilor de vacanţă, dar cu diferenţe
semnificative pe forme de turism. În unele cazuri, agrementul se poate transforma în motivaţii
principale de călătorie, conducând la apariţia unor noi tipuri de vacanţe:
• vacanţă de schi;
• vacanţă de alpinism;
• vacanţă de tenis;
• vacanţă de yachting si surfing;
• vacanţă de hipism;
• vacanţă de vânătoare etc.

Dintr-un alt unghi de abordare, agrementul reprezinta un element important de care trebuie să se ţină
seama în amenajarea zonelor turistice.
În acest context, tot mai frecvent se vorbeşte in procesul de amenajare despre o „strategie a
agrementului” , care să valorifice componenta economică a fiecarei zone, să realizeze o planificare
de ansamblu şi pe termen lung a raporturilor om-natură, să asigure o dimensionare ponderat
raţională a dotărilor, o adaptare a acestora la configuraţia spaţiului şi peisajelor.
Gradul de satisfacere a vizitatorilor, resimţit in urma consumului turistic, depinde de conceptul de
animaţie turistică, incluzând in linii generale urmatoarele elemente:

18
 • mişcarea (sportul, drumeţia, plimbările organizate, concursurile în aer liber, jocurile etc.);
• creaţia (în funcţie de predilecţia emotională, talentul, aptitudinile vizitatorilor etc.);
• cultura (descoperirea şi experienţa trăită);
• aventura dirijata (excursii de explorări în peşteri, în rezervaţii etc.);
• calmul şi destinderea (evadarea din preocuparile cotidiene, satisfacţia de a-şi petrece vacanţa
intr-un cadru natural etc.).

Astfel de servicii cu scopul de animaţie şi agrement a timpului liber de vacanţă nu cer investiţii
costisitoare, cadrul simplu şi neformalizat fiind mai bine apreciat de turişti, datorita faptului că
impulsul de participare activă izvorăşte din propria decizie a turistului ceea ce spareşte gradul de
satisfacţie resimţit în urma consumarii acestor servicii.
Reprezentând o componenta de bază a serviciilor turistice, agrementul se caracterizează printr-o
mare diversitate, determinată de nevoia de a răspunde cât mai bine cerinţelor individuale şi de grup,
motivelor care au generat călătoria, precum şi specificului staţiunilor. De asemenea, activitatile de
agrement se grupează în funcţie de timp, de locul unde se desfăşoară, de nivelul de organizare
(staţiuni, unităţi de cazare şi/sau alimentaţie), de forma de participare a turiştilor.
Organizarea agrementului se particularizează, cel mai frecvent, pe formele de turism cunoscute,
clasificate în funcţie de destinaţiile de călătorie:
• de litoral;
• montan de vară şi de iarnă;
• balnear;
• în oraşe (pe trasee turistice);
• de week-end;
• rurale etc.

Agrementul poate fi clasificat si in funcţie de alte criterii, şi anume:

• În funcţie de de spatiul de desfaşurare, serviciile de agrement pot avea loc intr-un spaţiu:
o Închis (club, hotel, teatru, cinema etc.)
o În aer liber (grădini, parcuri etc.)
• După sezonul turistic:
o De iarnă (sporturi de iarnă)
o De vară (sporturi nautice etc.)
• După numărul de participanţi:

19
 o Individuale;
o De grup.
• După scop:
o Competitive;
o Ca scop in sine.
• În funcţie de vârstă:
o Pentru copii;
o Pentru tineri;
o Pentru adulti;
o Pentru vârsta a III – a.
• Raportat la preţ:
o Gratuit;
o Preţ unic;
o Preţ mediu;
o De lux.

In ceea ce priveste agrementul în staţiunile montane, în ţara noastră se remarcă cateva zone
principale (staţiuni montane), care au domeniu schiabil amenajat cu dotari aferente: Braşov – Poiana
Brasov, Predeal, Sinaia, Buşteni, Azuga, Păltiniş, Bâlea, Muntele Mic – Semenic, Vatra Dornei,
Borşa, Parâng.
În zonele montane, formele de agrement se diferenţiază pe cele 2 sezoane:
• vara – sunt create condiţii pentru drumeţii, alpinism, deltaplanorism, zbor cu parapanta, patinaj
cu role, schi (pe iarbă sau pârtii din material sintetic), mountain-bike;
• iarna – sunt dezvoltate sporturile pe zăpadă: schi, bob, patinaj, săniuş, precum şi instalatii
aferente acestora.

Caracterizarea catitativă riguroasă a cererii pentru turismul de munte, atât ăe ansamblu, cât şi la
nivel regional sau naţional este dificilă, deoarece fie datele oficiale lipsesc, fie sunt înregistrate şi
comunicate după metodologii necorelabile. Cu toate acestea, prin prelucrarea şi agrearea datelor
aferente sezoanelor de vârf sau intermediare se estimează că cererea efectivă pentru turismul de
munte a fost de circa 750-800 milioane de turişti, ceea ce reprezinta 25% din circulaţia turistică
mondială.

20
Conform studiilor şi rapoartelor oficiale ale O.M.T., care consemnează situaţia rezultatelor şi
prefigurează obiectivele şi direcţiil strategice pe termen mediu şi lung, tendinţele şi orientările
evolutive ale componentelor turismului de munte, cel puţin în primele două decenii ale secolului
XXI, pot fi comprimate în circa şapte idei:
⇒ Cererea pentru turismul de munte se va dezvola şi va deveni, în acelaşi timp, mult mai elastică;
⇒ Piaţa turismului de munte va înregistra ritmuri de creştere superioare celorlalte categorii şi tipuri
majore de oferte şi produse. Această piaţă va fi dominată în continuare de Europa Alpină;
⇒ Elementele de bază pentru turismul de munte va fi reprezentat tot mai mult de tineret şi de
familiile tinere cu copii;se apreciază că ponderea acestor două segmente va ajunge la 75%, iar
veniturile lor se vor înscrie, conform prognoyzelor, în clasa mediu;
⇒ Pilonii turismului de munte vor fi staţiunile complexe, bivalente şi multifuncţionale de tip ”
parcuri de recreare şi sport” care vor corespunde în integritatea lor, exigenţelor concepţiei
„dezvolatere durabilă” şi „amenajare ecologică”
⇒ În sezonul rece, raportul între schiori şi contemplatori se va modifica treptat, astfel că după anul
2010 cele două categorii de turişti vor avea părţi absolut egale, de 50% fiecare; acest lucru va
avea două consecinţe majore asupra configuraţiei şi structurii ofertelor, în sensul că va fi
necesară dezvoltarea şi diversificarea atât a dotarilor şi amenajărilor pentru practicarea şi
celorlalte sporturi de iarnă, altele decât schiul , cât şi a celor care asigură agrementul – ambele
elemente acceptându-şi rolul de factori selectivi în alegerea ofertelor;
⇒ Turismul de iarnă reprezintă componenta care, în continuare, va dinamiza practic oferta de
munte în ansamblul ei, contribuind nu numai la creşterea ratei profitului, ci chiar la producerea
unor mutaţii în fizionomia şi regimul de funcţionalitate al staţiunilor;
⇒ Structurile tehnico-materiale vor evolua concordant cu cerinţele şi tendinţele pieţei astfel:
• In domeniul structurilor de primire esde de semnalat faptul că, deşi hotelul şi structurile de
cayare asimilate le rămân unităţile de bayă, structurile parahoteliere (in special campingurile
încălzite iarna şi satele de vacanţă) se vor multiplica până la o pondere de până la 50%, urmare
a socialiyării intense a turismului;
• In domeniul structurilor de alimentaţie publică eforturile se vor canaliza în trei direcţii:
o Promovarea restaurantelor cu specific;
o Multiplicarea unităţilor cu servire rapidă care vor fi amplasate cu precădere în zonele
de agrement;

21
 o Diversificarea unităţilor aflate la confluenţa alimentaţie – agrement(baruri de zi, de
noapte, discoteci).
• În domeniul structurilor pentru practicarea de sporturi de iarnă sunt vizitate două aspecte:
o Creşterea ponderii pârtiilor de schi, din categoriile „foarte uşoare” şi „uşoare” până la
50%, în paralel cu extinderea ariilor pentru practicarea schiului nordic şi de plimbare;
o Modernizarea parcului de teleferice şi utilizarea numai a instalaţiilor care asigura
indici superiori de exploatare şi de siguranţă.
• Structurile pentru agrement sunt considerate obiective strategice, deoarece au o contribuţie tot
mai importantă la particularizarea ofertelor, la selecţia acestora şi la fidelizarea clientului.

Accentul se pune în mare măsură pe dotările care favorizează activităţile recreativ-sportive în aer
liber şi pe cele de divertisment.
În ceea ce priveşte staţiunile balneo-climaterice, trebuie să se ţină seama de vârsta turiştilor care
apelează la serviciile oferite de acest gen de staţiune. Astfel, în organizarea agrementului din aceste
staţiuni datorită faptului că, în general, cei care vizitează staţiunile de acest gen, sunt persoane de
vârsta a treia, se va urmări armonizarea activităţii recreativ-distractive cu natura tratamentului
balneo-medical.
De asemenea, agrementul balnear se dezvoltă pe lângă grupele de vârstă care frcventează staţiunea
şi în funcţie de cadrul geografic, profilul staţiunii etc. În staţiunile balneare, agrementul poate fi
compus din:
• Ştranduri termale în aer liber;
• Piscine acoperite;
• Saune;
• Terenuri de sport;
• Bowling;
• Carusele, pârtii de schi;
• Telescaune, jocuri mecanice;
• Cinema, bibliotecă;
• Teren pentru cros, ale amenajate pentru cura de teren;
• Cazinouri, cluburi etc.

Având in vedere scaderea puternică a acestui segment pe piaţa turistică internă în perioada ultimilor
5ani şi necesitatea valorificarii potenţialului natural şi antropic deosebit al staţiunilor balneare,

22
promovarea turismului balnear va trebui sa aibă un conţinut complex, un caracter şi un ritm
susţinut,în masură să stimuleze relansarea sectorului.
Obiectivul general al promovării interne a turismului balnear va fi recâştigarea pieţei interne,
dependentă, în prezent, în proporţie de peste 30% de sistemul de protecţie socială practicat prin
Ministerul Muncii si Protecţiei Sociale.
Pentru realizarea acestui obiectiv şi a celor pe termen mediu şi lung stabilite prin strategia de
promovare sunt necesare o serie de acţiuni care să aibă ca scop conştientizarea produsului turistic
balnear:
• atragerea unor segmente turistice noi cu alte motivaţii decat termenul balneo-medical propriu-
zis, respectiv leisure, destindere, cure active si recuperatorii etc.;
• atragerea unor segmente ale populaţiei de diferite vârste şi implicit reducea vârstei medii a
clientelei specifice;
• promovarea unor oferte stimulative pentru diferite categorii ale populaţiei, în special a celor cu
venituri mici.

În cazul destinaţiilor de litoral se remarcă următoarele forme specifice:

• înot;
• schi nautic;
• surfing;
• windsurfing;
• yachting;
• plonjări subacvatice.

Datorită faptului că principalele caracteristici ale turismului de litoral sunt determinate de o

puternică sezonalitate, durata mai mare a sejurului, motivaţia deplasării, intensitatea circulaţiei
turistice, dotările şi amenajările agrementului ţin cont de toate acestea şi pot fi de genul:
• plaje amenajate şi dotări aferente;
• plaje cu circulaţie liberă;
• agrement nautic, debarcare (şalupe, bărci cu motor, teleschi nautic, hidrobiciclete etc);
• parcuri de distracţie: piste de karting, trenuleţe, bowling, discoteci, biliard, jocuri mecanice;
• piscine acoperite şi în aer liber;
• saune, solarii, minigolf;
• săli de gimnastică şi aerobică;

23
 • stadioane, cinematografe in aer liber sau acoperite, teatre de vară, terenuri de sport, săli de
conferinţe;
• acvarii, delfinarii, cluburi, baruri de noapte;
• excursii diverse.

În centrele urbane, pentru petrecerea în mod plăcut a timpului liber se are in vedere tot ceea ce a
creat civilizaţia în domeniu şi care se adresează in general populaţiei rezidente, dar şi celor care
vizitează localitatea (excursionişti si turişti). Mijloacele şi echipamentele de agrement din centrele
urbane sunt:
• marile oglinzi de apă amenajate şi dotate pentru agrement, parcuri şi grădinile publice;
• parcurile de distracţii pentru copii;
• ştrandurile amenajate, bazinele sportive, stadioanele si biblotecile;
• restaurantele cu specific;
• echitaţie, curse de cai, grădini zoologice şi botanice;
• muzee, expoziţii, teatre, cinematografe, case de cultură, discoteci, filarmonici, ansambluri
folclorice etc.

În privinţa distracţiilor de week-end, agrementul se caracterizează prin simplitatea şi diversitatea

formelod, şi are în vedere durata redusă a deplasărilor, motivaţia şi tipologia largă a clientului (de
ex: în week-end turiştii sunt mai puţin atraşi de vizitarea obiectivelor cultural-artistice sau de
participarea la simpozioane etc).
În funcţie de modalitatea de participare a vizitatorilor, serviciilor de agrement se pot grupa în:
• active, în care turistul se implică efectiv în desfaşurarea programelor recreativ-distractive:
sporturi, concursuri, jocuri, activitaţi de creaţie;
• pasive, în care turistul nu se implică efectiv, ci este un simplu spectactor: vizitarea diverselor
atracţii, prezenţa la evenimentele culturale, sportive.

În funţie de nivelul de organizare, se distring trei etape în clasificarea serviciilor de agrement:

• servicii organizate de către unităţiile de cazare / alimentaţie (această modalitate este specifică
hotelurilor şi restaurantelor de clasă superioară, iar activitaţile sunt, în general, simple şi nu
presupun eforturi deosebite de personal sau investiţioase); în această categorie pot fi incluse:
o practicarea (învăţarea) unor sporturi ca înot, schi, alpinism, patinaj, golf, tenis;
o formaţii muzicale şi ansambluri de dansuri;
o discotecă, videotecă etc.
24
 • serviciile organizate la nivelul staţiunilor, realizate prin cooperarea între societăţile comerciale
turistice (înteprinderile hoteliere, tour-operatorii) şi/sau administraţiile locare; aceste prestaţii
sunt diversificate şi au un grad mai mare de complexitatea, ca de exemplu: centre de echitaţie,
centre sportive multifuncţionale, poligon, cluburi de vacanţă, parcuri de agrement;
• servicii organizate de către terţi, de regulă, forme de mare complexitate ca reclamă care
presupune implicarea unor organisme specializate, altele decat cele turistice;de exemplu :
parcuri de distraţie, turnee ale ansamblelor teatrale, de dansuri etc.

În general, serviciile de agrement au ca scop de a menţine produsul turistic pe o cooronată oprimisă,

de a armoniza relaţiile dintre cerere şi oferta turistică, satisfacând astfel o multitudine de motivaţii
turistice.
Prin urmare, agrementul devine un indicator cantitativ si calitativ al fenomenului turistic, paralel cu
calitatea de factor de dezvoltare a turismului însuşi.
Pe plan intenaţional, se manifestă în domeniul ofertei pentru agrement câteva tendinţe principale,
cum ar fi : dezvoltarea continuă, cantitativă şi calitativă, şi diversificarea formelor si mijloacelor de
agrement puse la dispoziţia turiştilor pentru a se asigura petrecerea mai agreabilă a timpului liber.

25
 1.5 Activităţi clasice de animaţie în turism

Reuşita unui bun program de animaţie este măsurată prin satisfacţia şi bucuria clientului. Aceasta
trebuie să se bucure de vacanţă şi şă aibă multe de povestit prietenilor când se întoarce în ţara sa sau
la domiciliu. Performanţele echipei de animaţie înseamnă:
• A ţine seama de client, de dorinţele, de necesităţile, aşteptările sale, de caracteristicile şi
capacitatea fizică;
• A profita într-un mod imaginativ de instalaţiile centrului de vacanţă;
• A prevedea ritmul şi consecinţele activităţilor în funcţie de capacitatea fizică a persoanelor
participante şi de eficienţa serviciului de animaţie;
• Distribuirea echiibrată a activităţilor de-a lungul zilei în funcţie de sosiri şi plecări.

Turistul speră să petreacă bine, să trăiască experienţe plăcute şi bucurii neaşteptate.

Turistul doreşte şi caută în timpul vacanţei prietenii noi, alte persoane diferite de mediul său
obişnuit. În viaţa cotidiană aceste relaţii nu se pot realiza pentru că fie nu apare ocazia, fie timpul
pentru ele este limitat de convenţiile sociale.
În vacanţă însă, turistul se simte destins si dezinhibat, predispus „să spargă gheaţa” cu mare uşurinţă
şi are suficient timp disponibil şi ocazii pentru a încerca să iniţieze noi contacte şi relaţii. Va vori cu
necunoscuţi, ceea ce de obicei nu ar face. În vacanţă, clientul caută aproape instinctiv:
• Să cunosca persoane cu preocupări asemănătoare;
• Să-şi mărească cercul său de relaţii;
• Să împărtăşească experienţele sale anterioare cu alte persoane.

Şi cu toate acestea trebuie să aibă loc într-un mediu favorabil, relaxat şi propice comunicării, cum
este, de exemplu, un program de animaţie.
Un program de animaţie de succes trebuie să asigure:
• Experienţele plăcute de-a lungul întregii şederi; nimeni nu doreşte vacanţe cu un sejur
plictisitor;
• Activităţi adecvate tipologiei clientului; trebuie ţinut seama de vârsta şi obiceiurile de origine
ale clienţilor;
• Stimularea şi încurajarea clienţilor activi şi deraşarea faţă de cei pasivi; activităţi diferite pentru
caractere psihologice diferite;

26
 • Oportunităţi pentru contactul social şi relaţiile personale; o persoană nouă, căreia să-i povestim
viaţa noastră;
• Ritm adaptat serviciilor şi orarului centrului de vacanţă; urmărind orarul şi profitând de spaţiile
disponibile, fără a-i incomoda pe ceilalţi turişti.

Metodologia activităţilor de animaţie în funcţie de vârsta clienţilor

Preocupările în cadrul unui hotel trebuie să se concentreze pe satisfacerea clientului. Clientul,

indiferent de vârstă, trebuie bine primit de cum intră în holuk hotelului. În multe cazuri animatorii îi
aşteaptă pe clienţi cu băuturi răcoritoare, muzică veselă, cocktail de bun venit. Clientii vor percepe
toate acestea ca pe o demonstraţie a ceea ce îi aşteaptă în timpul vacanţei. Bineînţeles că ulterior
programele de animaţie se vor realiza în funcţie de vârsta clientului, originea şi obiceiurile acestuia.
Adolescenţii:
Adolescenţii sunt un segment important al clientelei oricărui hotel. Ei se remarcă în principal prin
dorinşa lor de notoritate, de noi experienţe şi de disponibilitatea de a încerca şi a-şi depăşi limitele
normale. Aceştia nu au vârsta destul de înaintată pentru a participa în toate activităţile destinate
adulţilor, dar nici nu se pot încadra într-un program anume.
Programul specific adolescenşilor are două obiective: ca tinerii să se distreze la fel ca şi celelalte
segmente de turişti aflaţi în vacanţă şi, ceea ce este mai important, să se simtă integraţi în structura
umană a centrului de vacanţă.
Pregătirea de bază a animatorului pentru adolescenţi constă în următoarele abilităţi:
• Cunoştinţe de muzică avangardistă, de modă, activităţi speciale pentru tineri, dansuri etc.
• Cunoaşterea a minim două limbi străine.
• Pentru a avea succes – animatorul trebuie:
• Să demonstreze în faţa acesti tip de grup autoritate profesională şi să se facă respectat;
• Să inspire încredere, să fie cel mai rapid, cel mai puternic, cel mai simpatic, să aibă cunoştinţe
generale despre lumea şi înclinaţiile adolescenţilor;
• Să facă tot ce ceea ce promite şi să nu decepţioneze niciodată;
• Să dea sentimentul libertăţii şi a opţiunii pentru programe, dar orientându-i în alegerea lor;
• Să diferenţieze programul adolescenţilor de cel al adulţilor.

27
Adolescenţii vor aprecia activităţile desfăşurate în locuri diferite de cele ale adulţilor (lucru care le
este frecvent interzis la domiciliu, ca de exemplu a merge la discotecă) şi de unde să se întâlnească
cu alţi adolescenţi cu preocupări similare.
Dacă spaţiul le permite, animatorii vor încerca să-şi desfăşoare activităţile într-o sală anume
amenajată, de genul „club al adolescenţilor”.
Adulţii:
Adulţii sunt segmentul majoritar al turiştilor, sunt exigenţi şi doresc să fie bine informaţi de tot ceea
ce le oferă sejurul, inclusiv programul de animaţie. Datorită vârstei şi pregătirii, vor avea aprecieri
pozitive sau negative cu privire la nivelul de profesionalism şi conţinutul tuturor activităţilor.
⇒ Animaţia diurnă;
⇒ Animaţia nocturnă;
⇒ Spectacole profesioniste.
Persoanele în vârstă:
Persoanele în vârstă sau, cum mai sunt numite, persoanele de vârsta a treia, reprezintă un segment
deosebit de important al populaţiei turistice. Aceste persoane, al căror număr sporeşte în mod
continuu, datorită creşterii duratei medii a vieţii, în specia în ţările cu economie dezvoltată, au mari
disponibilităţi de timp liber şi chiar posibilităţi financiare care să le permită practicarea turismului.
Principalele nevoi ale persoanelor în vârstă sunt considerate a fi următoarele:
• să nu fie singure
• necesitatea de a-şi ocupa timpul
• apărarea de dependenţă fizică şi mentală
• sentimentul utilităţii şi integrarea în societate
• Obiectivele actuale ale animaţiei pentru persoanele în vârstă se referă la:
• stimularea „reintegrării” în societate a persoanelor vârstnice, ca membrii activi
• asigurarea autonomiei persoanelor găzduite de o unitate de cazare precum şi cererea şi
menţinerea de relaţii în cadrul aşa numitei „dimensiuni ludice” a animaţiei
• asigurarea calităţii vieţii şi bunăstarea persoanelor în vârstă găzduite în unitate.

Copiii:
Copiii (până la 15) au de obicei o mare disponibilitate pentru distracţie şi jocuri. Jocurile pentru ei se
organizează în funcţie de vârsta şi nivelul de sociabilitate, în aşa fel încât să se simtă luaţi în seamă.
De regulă, obişnuiesc să fie participativi şi activi. Principalele lor obiective sunt: să se joace, să se

28
distreze şi dacă este posibil, să obţină o diplomă sau un premiu care să dovedească fapta lor
vitejească.
Ei doresc să se distreze toată ziua şi să-şi facă noi prieteni, sunt deschişi, toleranţi cu alte
naţionalităţi şi solidari cu colegii mai sensibili. Animatorul devine cel mai mare prieten al copiilor;
aceştia ăi mulţumesc pentru munca şi dedicarea sa prin multiple dovezi de afecţiune, cum ar fi
desene cu dedicaţie, lucrări manuale.
Animatorul stimulează intrarea în joc a celui timid fără a-l forţa şi îi va respecta propriul ritm de
integrare. Va cere colaborarea sa la activităţi uşoare, complementare şi astfel nu se va simţi prea
implicat în joc, dar nici uitat. Progresiv, se va alătura celorlalţi copii.

Tipologia activităţii de animaţie în funcţie de conţinut

Există multiple activităţi care şi-au demonstrat atractivitatea şi popularitatea în centrele de vacanţă.
Acestea se pot grupa în patru categorii:
• activităţi de contact social
• activităţi cu caracter sportiv
• spectacole şi petreceri
• activităţi pentru copii.

Animatorul trebuie să distribuie echilibrat activităţile de-a lungul întregii zile, urmărind ritmul
sosirilor şi plecărilor.

29
 Capitolul II : Studiu de caz – Pachete turistice destinate
agrementului

2.1 Descrierea agenţiei

Agenţia de turism “Entertainment-tour” a fost înfiinţată în anul 2010 şi îşi desfăşoară activitatea în
incinta Grupului Școlar Economic de Turism , Iași, pe str. Milcov nr.11. Firma are ca obiect de
activitate realizarea şi comercializarea de pachete de servicii turistice, fiind alcătuită dintr-un
personal gata să acţioneze în interesul clienţilor noştri pentru a le oferi cele mai bune oferte şi
condiţii spre a-şi satisface pana şi cele mai pretenţioase gânduri, misiunea noastră fiind aceea de a
contribui încontinuu la nevoile şi cerinţele clienţilor, oferindu-le acestora servicii turistice la cel mai
înalt standard de calitate. Aici puteţi găsi un personal ce se bazează pe calitate, respect, încredere,
lucru în echipă, pasiune.
Ne place să avem grijă de fiecare detaliu, oricât de mic. Ne place să ştim că fiecare client are parte
de servicii de calitate şi că beneficiază de cele mai înalte standarde. Preferăm să renunţăm la un
serviciu dacă ştim că nu este de calitate. Suntem o echipă puternică şi ne place să lucrăm împreună.
Iar asta se vede în tot ceea ce facem. Dispunem de o varietate largă de oferte de unde puteţi alege
după nevoile dumneavoastră.
Când vine vorba de "Entertainment" noi suntem deschişi spre tot ceea ce este nou!
We love 2 Entertain U !!!!

30
 2.2. Ofertele agenţiei
Agenţia noastră dispune de o largă variată de oferte turistice, din care vă vom prezenta câteva dintre
acestea.
1. Mamaia
2. Salina Praid
3. Braşov

Ofertă Mamaia
Ziua I:
Programul hotelului este de 24 de ore din 24 şi ziua turistică va începe la ora 12:00.
Turiştii işi pot lăsa bagajele în camere, pot lua prânzul la restaurantul aflat la parterul hotelului, după
care se pot bucura de o după-amiază insorită pe plaja privată a hotelului sau se pot relaxa pe unul
dintre şezlongurile din jurul piscinei şi pot savura un cocktail exoctic.
Seara, turiştii pot lua cina şi se pot delecta cu cele mai gustoase mancăruri, băuturi rafinate şi
deserturile făcute în laboratorul propriu.

Ziua II:

Dis-de-dimineaţă turiştii pot lua micul-dejun la restaurantul hotelului, la terasa hotelului sau la
şezlongurile din jurul piscinei.Hotelul Iaki a pregătit plimbare cu banana, cu sky jetul, cu
hidrobicicleta. Prânzul se va lua la ora 13:00.După-amiază puteţi lua parte la o adevărată experientă,
scufundări in apele limpezi ale staţiunii Mamaia alături de scafandri profesionişti si dacă doriţi,
această experienţă poate fi filmată si imortalizată, şi o veţi putea viziona şi peste ani şi vă veţi aduce
aminte de clipele minunate petrecute pe litoralul românesc.

Seara se ia cina la restaurantul diversificat, în fiecare seară avem meniuri specifice, italieneşti,
greceşti, turceşti, bulgăreşti, germane şi tradiţionale româneşti.

După cină puteţi să vă relaxaţi la spa-ul din incinta hotelului, la sauna rusească şi turcescă, masaj
profesional oferit de către personalul nostru autorizat şi camere speciale cu specific turcesc cu
băuturi specific şi narghilea cu arome turceşti.

31
 Ziua III:
Dimineaţa puteţi lua micul-dejun în funcţie de preferinţele Dumneavostră, la restaurant, pe terasă
sau la piscină.
La amiază am pregătit un spectacol special pe plaja privată a hotelului.
Împrejurimi - Obiective turistice Mamaia

Aşezat în centrul staţiunii Mamaia, la numai 20m de plajă, fostul hotel Bucureşti a fost cumpărat în
1999 de marele fotbalist român Gică Hagi. Imediat a intrat într-un amplu proces de renovare şi
transformare, iar doi ani mai târziu, la 04.07.2001, un nou hotel de patru stele s-a adăugat pe harta
Mamaiei - Hotelul Iaki.

Poziţia privilegiată a hotelului, deschiderea spre mare sau spre lac care te îmbie să urmăreşti un
spectaculos răsărit al soarelui din Marea Neagră sau magnificul apus al acestuia în apele lacului
Siutghiol, adierea continuă a brizelor, precum si ambianţa de relaxare si confort, sunt doar câteva
elemente care fac din hotelul o locaţie specială.

Hotel Iaki Mamaia

Indiferent de sezon, arhitectura deosebită şi minunata deschidere catre mare, recomanda Hotel Iaki,
ca destinaţia dumneavoastră ideală.

Cele 122 de camere elegante şi spaţioase ale hotelului se ridică la standardele internaţionale de 4
stele, garantând o înaltă calitate a serviciilor, pentru o şedere plăcută, atât în scop de afaceri cât şi
pentru relaxare. Toate camerele sunt dotate cu minibar, uscător de păr, aer condiţionat, seif,
televiziune prin cablu şi telefon cu acces internaţional. De asemenea, oaspeţii pot dispune de acces
la internet (în camere, recepţie şi lounge-bar).

Restaurantul Hotelului Iaki vă va satisface orice dorinţă culinară, indiferent de momentul zilei sau
scopul dumneavoastră. Barurile sunt locuri minunate pentru a vă petrece în mod plăcut timpul liber
şi a vă bucura de băuturile clasice sau exotice.

Centrul SPA IAKI, cel mai căutat centru de sănătate şi relaxare din regiune, vă oferă soluţii pentru
menţinerea sub control a stresului zilnic sau a greutăţii, precum şi programe de modelare corporală,
de sănătate sau de bunăstare fizică şi mentală. Printre facilităţile şi serviciile oferite, veţi întâlni: săli

32
de fitness şi aerobic, saune, tratamente corporale, masaj, jacuzzi, piscină interioară, teren de tenis şi
fotbal, salon de înfrumuseţare.

Remarcabilul centru de conferinţe, al Hotelului Iaki, (4 săli, unele cu pereţi modulari) reprezintă
locul ideal pentru a organiza congrese, conferinţe, seminarii, training-uri, recepţii sau evenimente
speciale. Săli de conferinţă (cu acces la internet):

Ø Sala Alfa - capacitate 50 locuri

Ø Sala Beta - capacitate 50 locuri
Ø Sala Gama - capacitate 100 locuri
Ø Sala Delta - capacitate 200 locuri.

Salile Beta, Gamma, Delta sunt modulare şi pot funcţiona ca spaţiu unitar, cu o capacitate de 350 -
400 locuri, ce permite diferite tipuri de amenajare.

Tip cameră Pers. Preţ de la Moneda

2 65 EUR
Cameră double standard
Cameră double superior 2 76 EUR
Cameră double executive 2 87 EUR
Apartament standard 2 98 EUR
Apartament superior 2 139 EUR
Apartament executive 2 149 EUR
Apartament prezidenţial 2 385 EUR
Cameră double standard-IAKI cruise weekend 2
Cameră dublă standard - Long Stay 2 55 EUR

Servicii oferite - Hotel Iaki Mamaia

• Salonul restaurantului are o capacitate de 244 locuri şi reprezintă combinaţia perfectă între
confort şi eleganţă.
• Centru de conferinţe (4 săli, unele cu pereţi modulari).
• Centru de Relaxare, cel mai căutat centru de sănatate şi relaxare din regiune.
• Minibar, uscător de păr, aer condiţionat, seif, televiziune prin cablu şi telefon cu acces
internaţional.
• Piscină interioară şi exterioară.
• Teren de tenis si fotbal.

33
 • Nu rataţi şansa de a trăi experienţa unei scufundări cu un aparat autonom; teorie, probarea
echipamentului, exerciţii si o scufundare la adâncime mică (max. 6m), durata totală 3.5 ore.
Preţ: 130 Ron/pers.
Ghizii noştrii vă pot fotografia si/sau filma experienţa dumneavoastră sub apă si apoi inregistra
materialul pe un CD (Preţ CD: 41 Ron).
• Lacul Siutghiol (Mamaia) vă oferă posibilitatea de a experimenta o varietate de sporturi
acvatice:
o plimbare cu BANANA (10 min):10 Ron/pers.
o SKI JET (10 MIN): 60 Ron lei/pers.
o plimbare cu ŞALUPA (10 min): 150 Ron/pers.
o PARAŞUTA : 90 Ron/pers. (10 min.)
o plimbare cu CATAMARANUL (30 min.): 25 Ron/pers.
o plimbare cu YOLA (30 min): 10 Ron/pers.
o SKI NAUTIC (10 min): 40 Ron/pers.
o NOU! SKY SURFING (1 ora): 60 Ron/pers.

Ofertă Salina Praid

Salina Praid – 3 zile

Grupul ţintă – tineri (până la 30 ani)
Traseu
Iaşi – 86 km – Roman – 49 km – Piatra Neamţ (prin Cheile Bicazului) – 131 km – Salina Praid (în
total 266 km).
Durata: 3 zile
Plecare: Iaşi ora 9:30
Sosire: Iaşi 20:30
Perioada: 31 mai – 2 iunie
Cazare: Pensiune Praid 4*
Localitate: Harghita
Preţ: 870 Ron/pers.
Transport: autocar ultramodern cu aer condiţionat, DVD, CD, nr. locuri – 25
Ziua 1.
34
Plecare Iaşi ora 9:30, în faţa la Palatul Culturii. Traseu Iaşi – Roman – Piatra Neamţ (prin Cheile
Bicazului) – Salina Praid. Ora 13:00 ajungem în Piatra Neamţ unde vom face o mica staţionare
pentru a vizita Cheile Bicazului şi Lacul Roşu, putem lua o mică gustare sau să ne recreem. Ora
16:15 vom pleca spre Salină unde ne vom caza la Pensiunea Praid 4* şi vom servi cina.
Ziua 2.
După ce vom servi micul dejun la Pensiunea Praid, la ora 9:00 vom fi gata de plecare spre Salina
Praid. Aici vom vizita salina unde veţi avea parte de: baze de tratament, cafenele, biliard ,bibliotecă,
locuri de distracţie, o galerie retrasă şi multe altele. La ora 12:00 vom lua prânzul la restaurantul din
salină unde aveţi un meniu pus la dispoziţie. După luarea prânzului vom pleca spre Lacul Ursu iar
apoi spre Canionul de Sare pentru vizitarea acestora. La ora 18:00 00 se organizează SEARA
VINULUI, unde se degustă 5 feluri de vin, cu o prezentare de vin spectaculoasă, unde puteţi
degusta şi alte 50 de soiuri de vin la cererea dumneavoastră, având posibilitatea de a cumpăra aceste
vinuri. Spre seară de întoarcem la pensiune unde vom lua cina şi pentru a ne odihni.
Ziua 3.
După ce vom servi micul dejun la Pensiunea Praid, ora 9:30 vom pleca spre Cetatea Rabsonne. Aici
vom vizita cetatea, după care vom porni spre Muzeul Pălăriilor din Paie – Crişeni iar apoi spre
Corund – centru ceramicii populare, care de altfel va fi ultima noastră oprire. Ora 15:15 vom pleca
spre Iaşi unde vom ajunge la ora 20:30 în faţa Palatului Culturii.

Cazare
Pensiune Praid 4*

Localizare: este situată în Praid în imediata apropiere a intersecţiei drumului spre Bucin. Poziţia
centrală a pensiunii face posibilă ca toate locurile de interes general sau de interes medical să fie
uşor accesibile. Intrarea în Salina Praid, este doar la 100 de metri, astfel oaspeţilor care vin aici
pentru tratarea afecţiunilor respiratorii, Pensiunea Praid este locul ideal de cazare.

Locuri: 20 camere cu 2 paturi sau cu pat matrimonial şi apartamente cu 2-3 locuri stau la dispoziţia
oaspeţilor.

35
Facilităti - Servicii:

- Fiecare cameră este dotată cu bucătărie şi baie, telefon, tv, internet.

- Saună, masaj în pensiune.

- Pensiunea are jakuzzi, şi sală fittness.

- Oaspeţii pot pregăti ceva de mâncare la rotisor pe malul lacului.

- Parcare în curte.

- Diferite întruniri şi seminarii puteţi să le organizaţi în sala de conferinţe.

Despre Praid

Dinspre vest, Praidul este poarta judeţului Harghita. Aici valea se strâmtează şi mai mult, munţii se
încumetă mai aproape. Peisajul este un mic paradis pentru cei, care nu se limitează să savureze
împrejurimile doar gonind, din maşini şi autobuze. Localitatea Praid este cea mai mare comună din
Harghita. Înglobează Ocna de Jos, Ocna de Sus şi micul cătun Békástanya, cu doar 140 de locuitori.
În comuna Praid trăiesc aproximativ 7250 suflete, iar în Praid cca. 4000 de persoane. În centrul
Praidului se află răscrucea de drumuri prin care se poate ajunge spre nord, peste pasul Bucin, în
Gheorgheni, iar spre sud-est prin Corund, în Odorheiu-Secuiesc. Bazinul Praidului este delimitat
dinspre nord, est şi sud-est de Munţii Gurghiului şi din partea sud-vestică de platoul Siclod prin
versantul Harom. Dacă considerăm că aşezările vechi din Transilvania se datează din anii 1100 -
1334, Praidul se clasifică ca fiind o aşezare relativ "tânără", fiind atestat din anul 1564. Ocnele (cel
de Sus şi de Jos) sunt atestate încă din anul 1493. Denumirea de Praid (originalul Parajd, în limba
maghiară) vine din cuvântul "paraj" cu diminutiv, aşa cum apare în tot bazinul Carpatic, şi înseamnă
mic teren cu iarbă sau paşune mică cu iarbă.Această "paşune" este străbătut de râul Târnava Mică şi
de afluenţii acestuia. Târnava Mică se naşte la km 8 al drumului spre Gheorgheni, din cele două
pârâiaşe principale: Creanga Mare şi Creanga Mică. Zonei dintre cele două pâraie i se zice "Botul
celor două Crengi", de către localnici. Acolo a fost cândva căsuţa marelui poet maghiar Áprily Lajos
- locul preferat al poetului - de care războiul mondial l-a despărţit definitiv... pârâul Morţii, pârâul
Kali Mic şi Mare, fântâna lui Lazăr, toate fiind afluenţii din partea stângă al pârâului Creanga Mică.
Aceste pâraie pornesc toate din versanţii Bucinului şi Munţii Gurghiului. Afluentul cel mai mare,

36
lung de 22 km, al Târnavei Mici este pârâul Corund care se varsă în Târnava Mică sub dealul
Harom. Pe lângă Praidul cel "tânăr" înconjurat de pâraiele de munte, stâncile abrupte şi de pădurile
superbe, există şi memoria unui Praid "străvechi", care se presupune că a fost lăcaşul populaţiei
civile colaterale al sitului militar, care ocupă cetatea "Rapsonné". Praidul cel "vechi" asigură
alimentele şi materialul uman pentru această bază militară. Cetatea există deja în momentul în care,
cele două mici aşezări - "Bábirkó" şi "Görgényalja" îşi începeau viaţa proprie pe teritoriul actualului
Praid. Aceste părţi aglomerate ale comunei, cu străzi înguste şi înfundate, sunt caracteristice unui
refugiu al populaţiei care migra călare, asemănător curţilor vechi din localitatea Târgu-Secuiesc. Cu
timpul aceste sălaşe s-au unit cu zona salinei şi strada "Nádasfo", formând Praidul de azi. Praidul -
ca şi concept - este strâns înrudit cu sarea şi cu tot ce se leagă de aceasta. Dar explicarea formării
comunei numai cu sarea ar fi o greşeală. Dacă considerăm numărul de angajaţi la salină, până în anii
1958 - 59, acesta nu atingea nici o sută şi din Praid erau numai 10-15%. La salină lucrau mai mult
cei din Ocna de Jos care aveau şi dreptul de proprietate asupra minei. Acesta a fost şi motivul pentru
care s-a dezvoltat creşterea bivolilor în Ocna de Jos. Pielea de bivol era indispensabil la operaţiile de
transport şi etanşare al zăcământului de sare. Dar mult mai mulţi localnici lucrau în domeniul
exploatării şi prelucrării lemnului, începând din mijlocul secolului trecut la fabrica de chibrituri din
Praid lucrau 200 de persoane. De asemenea gaterele din zonă au un trecut de sute de ani. În afară de
acestea, locuitorul din Praid creştea animale şi lucra pământul. Începând din secolul trecut s-au
stabilit în localitate şi foarte mulţi străini. Mangalul preparat în zonă, cheresteaua şi lemnul pentru
vapoare a ajuns până în Franţa şi Anglia. Până la data de 4 mai 1944, evreii din localitate au fost
catalizatorul vieţii comerciale. Descendenţii armenilor au dispărut doar în trecutul apropiat din Praid.
Putem spera, nu fără motive, că atracţia Praidului - şi unicului Ţinut al Sării - va creşte în viitor.
Putem afirma că, cel care s-a odihnit odată aici, a beneficiat de frumuseţea naturii şi s-a bucurat de
ospitalitatea localnicilor - s-a îmbogătit cu amintiri pentru o viaţă. Întoarcerea aici: este o bucurie de
viaţă.

Muzeul

Muzeul salinei este considerat ca fiind unul dintre cele mai mari puncte de atracţie pentru toţi aceia
care decid să petreacă aici câteva ore plăcute. Bogat în cristale de sare, instrumente şi unelte folosite
în exploatarea şi transportul sării şi în obiecte de artă populară, atrage din ce în ce mai mulţi
vizitatori în fiecare an.

37
 Biserica

Capela din incinta salinei atrage vizitatorii prin simplicitatea ei. Slujbele ecumenice sunt ţinute cu
regularitate. A fost sfinţită în anul 1993.

Loc de joacă

Copiii dumneavoastră pot petrece clipe de neuitat în incinta salinei, care le oferă un loc de joacă
foarte atractiv. Nenumăratele posibilităţi de distracţie se îmbină cu aerul benefic pentru organism şi
crează o ambianţă extrem de plăcutş.

Arta în subteran

Cu ocazia taberelor de creaţie artistică organizate anual, lucrările sculptorilor şi pictorilor ajung pe
pereţii bazei de tratament din subteran.

Galeria vinurilor

Vă aşteptăm cu mult drag în GALERIA VINURILOR din SALINA PRAID, care prin stilul său este
unic în lume, o creaţie fără pereche prin cele 275 feluri de vin, a 25 viniculturi din 6 ţări
europene, aflate la o adâncime de 100 m de la suprafaţă. Pentru vizitare autobuzele pornesc zilnic la
orele 12, 14, 16. Oferim în dar un pahar de degustare, un pahar de vin din cramă şi o frumoasă
prezentare despre vinuri.

La orele 18.00 se organizează SEARA VINULUI, unde se degustă 5 feluri de vin, cu o prezentare
de vin spectaculoasă.

La solicitarea oaspeţilor oferim platouri reci, degustarea a altor 50 de soiuri de vin, oaspeţii având
posibilitatea de a cumpăra aceste vinuri, precum şi curs de iniţiere în cultura vinului.Efectele produse
prin spaţiul din salină, lumină şi sunet împreună cu aceste vinuri minunate oferă momente de neuitat
pentru fiecare vizitator.

38
 Băi sărate

În cadrul localităţii Praid există şi un ştrand amenajat, cu apă sărată. Tot aici lângă ştrand sunt
amenajate băi sărate fierbinţi (în vane) apa sărată fiind încălzită în cazane, deosebit de eficient în
tratarea reumatismului. Apa sărată şi iodurată are un efect calmant, relaxant fizic şi psihic. Băile
sărate acţionează asupra întregului organism şi ca atare are următoarele efecte: calmant, relaxant
fizic şi psihic, antiinflamatorie, vasodilatator, sterilizator de piele şi mucoase, cicatrizant. Durata băii
este de la 10 minute pe zi, pana la 30 minute, în funcţie de capacitatea individuală. Temperatura apei
sărate este de 36 grade. Un tratament la vană constă din 10-14 băi calde fără întrerupere. Băile sărate
funcţionează în perioada 1 iunie-15 octombrie.

Tratament

Tratamentul de speleoterapie şi climatoterapie cuprinde practic inhalarea aerului din mină, fiind
foarte util în cazul bolilor căilor respiratorii (boli astmatice, bronşitice şi alergice). Durata
tratamentului este de 18 zile. Acest tratament subteran se desfăşoară la orizontul "50", aflat la o
adâncime de 120m de la suprafaţa. Pe timpul petrecut în subteran se recomandă şi gimnastica
condusă de un cadru specializat, plimbări şi dozarea efortului fizic. Categoria de vârstă între care
oamenii se pot trata este între 2-60 ani, aceştia fiind supravegheaţi permanent de către un personal
medical. Dupa statisticile medicului de specialitate din comună se poate observa că în cazul acelora
care revin la tratament de 3-4 ori şi reacţionează pozitiv, scade numărul şi intensitatea crizelor
astmmatice şi creşte capacitatea de rezistenţă a organismului. Din acest scop comuna Praid este
dotată cu un spital, trei cabinete medicale Cazarea se face în spital, în hoteluri sau la familii, dotările
sunt relativ acceptabile. Numărul celor care apelează la aceste tratamente este din ce în ce mai mare,
fiind caracterizată prin reîntoarcerea anuală a bolnavilor cu un număr maxim vara.

39
 Atracţii turistice
Lacul Ursu
Cel mai renumit lac din Sovata, nu exista încă în 1847. În 1873-74 s-a efectuat în zonă un proces
verbal de constatare, însă în cartea funciară nu figurează nici un fel de inscripţiuni referitoare la
vreun lac. În primăvara lui 1875, pe suprafaţa lacului de azi se întindea o polie mare cufundată de
câmp de carst, adâncitura fiind cunoscută de către localnici sub numele de Palne gödre. Poala
acesteia era acoperită de iarbă, câmp ce purta numele de Flórika kaszalója. Livada era traversată
de Pârâul Topliţa, afluentul Crişului, iar în mijlocul livezii se cască un ponor imens, înghiţind
pârâul. Izvorul carstic, alimentat de apa pârâului, s-a reivit în partea de sud a Muntelui de sare,
având acum o concentraţie mare de sare, făcând apa Sovatei atât de sărată, încât putea fi folosită
pentru gătit fără adăugarea celei mai mici cantităţi de sare. Ca să obţină apa curată, locuitorii din
Sovata, peste locul de revărsare a gropii de sare, trebuiau la sfârşitul sec. al 18-lea, să devieze cursul
apei spre un loc care încă mai există, numit Malomarok. Pe suprafaţa plajei şi a secţiei de tratament
de azi se înalţă o stâncă urişă de sare, pe culmea căreia se află coliba mică a paznicului de sare. În
spatele stâncii curgea pârâul numit Aranybanya, în direcţia străzii principale a staţiunii balneare de
astăzi. În ziua de 27 mai 1875, Ziua Domnului, doi paznici de sare, Kiss Sandor şi Simon Andras,
strângeau fânul pe polie. La ora 11 AM. s-a abătut o ploaie torenţială. Apa a ridicat fânul strâns şi l-a
purtat până la ponor, înfundând ponorul. Odată cu înfundarea ponorului a început procesul de
formare al Lacului Ursu. Lacul cel nou dizolvă lacom stâncile de sare, printre care se află şi stânca,
care desparţea malul pârâului Aranybanya de polie. În 1879, provocând un cutremur mai slab, stâncă
s-a prâvălit cu ropote mari în adâncuri. După prăvălirea stâncii de sare, pârâul Aranybanya curgea de
asemenea în albia lui Palne gödre, umflând vizibil dimensiunile lacului cel nou, care începuse din
ce în ce mai mult să amintească de o blană de urs. Cea mai mare suprafaţă şi-a atins-o în 1881. În
urma încărcărilor suprafaţa de azi este mai mică, având o lungime de 288 m, o lăţime de 132 210 m
şi o adâncime maximă de 18,9 m.

Corund - Centrul ceramicii populare

Corund este centrul transilvănean al ceramicii populare, unul dintre aşezămintele cele mai mari şi
cele mai renumite ale Ţinutului Sării. Meseriile principale a oamenilor de aici, din Corund: olăritul,
cu un trecut semnificativ, prelucrarea iascăi, prelucrarea lemnului, şi vânzarea produselor proprii,
comerţul. Totodată Corund este vestit de izvoarele minerale (Izvorul Diómal, Izvorul
Szolomál,Izvorul Elisabeta, Izvorul Trosnitor), despre mina aragonit (azi rezervaţie naturală), despre

40
baia minerală, despre Târgul de ceramica de la Árcsó. Păstrându-şi tradiţiile, şi bazându-se pe
diversitatea meşteşugurilor practicate de locuitori, a devenit un aşezământ comercial, turistic şi
cultural. Datorită mărfurilor numeroase expuse de-a lungul trotuarului: produse din ceramică,
împletituri din paie şi papură, produse din lână, obiecte din lemn, obiecte de uz casnic şi obiecte
decorative, vizitatorii care sosesc aici au parte de o revelaţie de neuitat. Corund se întinde de-a
lungul drumului naţional 13/A, aflându-se la 10 km de Praid, la 18 de Sovata, la 28 de Odorheiu
Secuiesc, iar de Miercurea Ciuc la 80.

Muzeul pălăriilor de paie – Crişeni

La 21 iulie 2001 a avut loc inaugurarea Muzeului Pălăriilor de Paie din Crişeni, primul şi singurul
muzeu de acest gen din România. Obiectivul propus este de a prezenta şi de a păstra tradiţia
împletirii pălăriilor de paie. Muzeul Pălăriilor de paie a fost înfiinţat într-o casă ţărănească
tradiţională, unică în Bazinul Carpatin. În prima încăpere sunt prezentate toate modelele de pălării
de paie din ţară, în încăperea din mijloc pot fi văzute obiecte de uz şi decoraţiuni, în timp ce în
încăperea din spate este prezentată tehnica de confecţionare a pălăriilor de la secerat la purtarea
pălăriei.
Tot aici se găseşte expusă şi poate fi chiar probată cea mai mare pălărie purtabilă din ţară, cu un
diametru de 2 m, o greutate de 2,65 kg, şi la confecţionarea căreia s-au folosit 500 m de împletitură
de paie şi 1,5 km de aţă. În curtea muzeului vizitatorul poate admira o extraordinară colecţie de
piatră. Mai mult de 600 de pietre sculptate de natură, din care se disting diferite forme interesante, ca
de exemplu: raţă, porumbel, şapcă etc. Tot în curte se găseşte o pălărie de 5 m. Muzeul poate fi
vizitat zilnic, intrarea este liberă. Programul regulat al Muzeului Pălăriei de Paie constă în
organizarea taberelor de împletit paie şi fabricare de pălării, unde participanţii îşi însuşesc bazele
fabricării pălăriilor de paie, respectiv secretul şi chichiţele acestuia. Locul taberelor este Crişeni.
Cursurile se ţin în atelierul din curtea muzeului. Muzeul asigură participanţilor pe durata cursurilor
instructaj şi materie primă. Pe parcursul taberei pot fi însuşite tipuri de împletituri necesare pentru
fabricarea de pălării, confecţionarea unor podoabe de crăciun, precum şi a altor obiecte de uz şi
decorative.

Canionul de sare
Cheile Corundului este de fapt canionul pârâului Corund şi se întinde în partea de sud-vest a
Dealului Sării. Aici pârâul Corund a străpuns muntele de sare şi canionul este format din stânci de
sare, dantelate de o culoare albă sclipitoare. În cheile Corundului se găsesc deci acele stănci de sare
41
de la Praid, vestite din punct de vedere turistic al zonei, încă de la sfărşitul secolului al 18.-lea. Aici
chiar şi potecile sunt pline cu praf de sare. Canionul de sare este superb, cu stănci şi creste de sare
albă, pline de forme de dizolvare, lapiezuri, turnuleţe crenelate, mici peşteri, izvoare cu ape sărate cu
voaluri de ruste albe, depuse pe rocile din jur, şi toate acestea aşezate într-un peisaj magnific cu
vegetaţie bogată şi multiplă, de foioase şi răşinoase laolaltă. Dealul sării a fost secţionat de pârâul
Corund în Cuaternalul tărziu, formănd un canion de sare şi rezultând un deal mai mic, separat de cel
mare. După geologul Banyai Janos, pârâul Corund curgea iniţial dinspre satul Ocna de jos, pe lângă
drumul actual, dar după prăbuşirea unui aliniament de doline, aceasta a modificat traseul pârâului şi
a drenat şi lacul dintre cele două Ocne. Alte păreri afirmă că pârâul a unit de fapt gropile şi
adâncirile preexistente, rezultate în urma lucrărilor de exploatare de la suprafaţă. Vegetaţia
caracteristică a Ţinutului Sării este cea halofilă, cantonată în jurul izvoarelor sărate şi în vecinătatea
masivelor de sare, cu un exemplu strălucit de adaptare la solurile sărate: Salicornea herbacea, iarba
sărată violetă sau verde.

Cetatea Rabsonne
Cetatea care se află la 8 km de centrul staţiunii Praid, a fost construită, conform cercetătorilor, în
secolul 11-12 în perioada dinasţiei lui Arpad. - Cetatea lui Rabsonne a făcut parte din cetăţile de
apărare, şi asigură supravegherea Pasului Bucin împreună cu cetatea lui Firtos. - Data exactă a
pieririi nu poate fi stabilită, dar este foarte probabil ca la sfârşitul domniei dinastiei Arpad, deja nu
mai există. - Dupa pierirea cetăţii s-a format legenda locală privind acest edificiu.

Cheile Bicazului
Reprezintă o zonă geografică deosebit de pitorească din România situată în partea centrală a
Munţilor Hăşmaş, în nord-estul ţării în judeţele Neamţ şi Harghita. Cheile au fost formate de râul
Bicaz şi fac legătura între Transilvania şi Moldova. Zona Cheile Bicazului, cu o lungime de peste
6 km de la Lacul Roşu în amonte până la localitatea Bicazul Ardelean în aval, este străbătută de
drumul transcarpatic DN12C care leagă oraşele Gheorgheni şi Bicaz. Cheile Bicazului fac parte din
Parcul Naţional Cheile Bicazului - Hăşmaş.

Lacu Roşu
Este o staţiune situată în Carpaţilor Orientali, în cadrul cărora se situează în Grupa Centrală
(Moldotransilvănieni); fiind înconjurată de către Munţii Ceahlău (în Nord) şi de către Munţii
Hăşmaşu Mare (în Sud). O regiune unică în lume unde pădurile de brazi veşnic verzi, aerul curat şi
42
proaspăt asigură condiţii favorabile de odihnă. Staţiunea este un adevărat paradis pentru cei care
caută recreere şi odihnă, transmiţând prin pitorescul peisajului o atmosferă de neuitat. Staţiunea şi-a
luat numele după lacul de aici Lacul Roşu, un lac de baraj natural, aflat lângă Cheile Bicazului.
Lacul aflat la o altitudine de 983 m, într-o mică depresiune montană are o climă plăcută; subalpină.
Media anuală a orelor de strălucire solară este cuprinsă între 1700-1900. Temperatura medie anuală
este de 8°C. Media cea mai scăzută de temperatură este de -7/-4°C, iar cea mai ridicată de 14-18°C.
Temperatura apei vara poate atinge 22°C, primăvara, toamna 6-10°C. Iarna, lacul este acoperit de un
strat de gheaţă gros de 60-70 cm. Vânturile sunt moderate.
Lacu Roşu - Cheile Bicazului reprezintă una dintre cele mai complexe rezervaţii naturale ale
României. Situată în interiorul lanţului carpatic, pe valea Bicazului, afluent al Bistriţei, care la
rândul ei este afluent al Siretului care, în Câmpia Siretului Inferior, se varsă în Dunăre şi care ajunge
în Marea Neagră prin Delta Dunării. Lacu Roşu este situat la o altitudine de aproximativ 900 m. Este
de amintit vârful Hăşmaşu Mare cu o altitudine de 1792 m.

Ofertă Braşov
Iarna Poiana Braşov este cea mai renumită staţiune montană din Romania, situată la 12 km de
Braşov, la o altitudine de 1030 m, ideală pentru petrecerea concediului de iarnă. Cu cei aproape 60
km de domeniu schiabil şi cele 12 pârtii de diverse grade de dificultate, Poiana Braşov este
principala atracţie a turiştilor din România şi una din marile atracţii pentru turiştii din străinătate.
Atât pentru începători cât şi pentru avansaţi, cele 3 şcoli de schi vă stau la dispoziţie cu instructori
de shi şi snowboard autorizaţi.
Domeniul de schi este deservit de 7 teleschiuri, 3 telecabine, dintre care una este o instalaţie
modernă cu o capacitate de 3000 persoane/oră, instalaţie de nocturnă şi tunuri de zăpadă pe pârtia
Bradul. Cu siguranţă toate aceste atribute te fac să-ţi doreşti să te simţi bine şi să te întorci cât mai
repede aici.
Durata: 4 zile
Plecări: 20.11.2010, 26.11.2010, 6.12,2010, 12.12.2010
Preţ: 499 Ron/pers
Ziua 1
Ora 7:30 – plecarea din faţa Palatului Culturii pe traseul Iaşi- Bacau-Sfântu Gheorghe-Braşov-
Poiana Braşov. Cazare în zona Poiana Braşov-Hotel Ruia, unde se va servi cina.

43
Ziua 2
( Mic dejun) – După care vom vizita inima Braşovului vechi. Obiective turistice: Biserica Neagră-
Piaţa Sfâtului-Turnul Alb-Turnul Negru-Strada Sforii-Prima Şcoală Românească-Muzeul De Artă-
Muzeul de Etnografie. Dupa vizitarea obiectivelor ne vom întoarce înapoi la Hotel Ruia.
Ziua 3
( Mic dejun) – După care aveţi toată ziua la dispoziţie pentru a vă relaxa şi distra după bunul plac pe
una dintre cele 12 pârtii aflate în imediata apropiere.Se pot închiria echipamente de schi,
snowboard-uri, beţe etc. ( în functie de cerinţele fiecăruia). Domeniul de schi este deservit de 7
teleschiuri, 3 telecabine dintre care una este o instalaţie modernă cu o capacitate de 3000
persoane/oră.
Ziua 4
( Mic dejun) – Apoi cine doreşte să mai petreacă puţin timp pe pârtie, o poate face , după care vom
porni înapoi spre Iaşi, însă pe drum vom face o mică oprire la castelul Bran. Vom ajunge în Iaşi în
jur de ora 23:00.
Hotel Ruia - Descriere generala

Hotelul RUIA se află în cea mai populară staţiune montană din România, Poiana Braşov. Situată la o
altitudine de 1030 m, Poiana Braţov reprezintă principalul punct de atracţie turistică pe timpul verii,
dar mai ales iarna pentru condiţiile deosebite de practicare a sporturilor de iarnă. Situat într-o zonă
cu multă linişte şi totodată aproape de pârtiile de schi şi de principalele mijloace de transport pe
cablu, hotelul iese în evidenţă prin arhitectura unică şi confortul deosebit al camerelor. Complexul
Ruia dispune de 20 de camere duble, 10 apartamente Junior Suite si 2 apartamente President Suite.

44
 Capitolul III : Concluzii
Turismul este o industrie care beneficiază de previziuni extrem de optimiste pentru viitor,
importanţa acestuia devenind din ce în ce mai mare, atât la nivel mondial, cât şi regional, naţional şi
local.
Scopul acestei lucrări este acela de a sublinia modul în care sunt create produsele turistice astfel
încât să satisfacă cât mai bine nevoile turiştilor străini.
Un produs turistic bine realizat, pe bază de cercetari, poate influenţa dezvoltarea unei zone
defavorizate prin:
• atragerea unui flux de turişti străini în zonă;
• modernizarea şi extinderea infrastructurilor: cazare, alimentaţie, transport astfel încât să nu
afecteze mediul natural existent;
• crearea de noi locuri de muncă şi dezvoltarea resurselor umane locale prin perfecţionarea
angajaţilor;
• păstrarea continuităţii tradiţiilor, obiceiurilor şi valorilor spirituale din zonă.
Calitatea şi competitivitatea produselor turistice contribuie la dezvoltarea şi menţinerea unui turism
durabil.

45
 Bibliografie
1) Gabriela Stănciulescu, Ion Dănuţ Jungaru (2006) – Animaţia şi animatorul în turism, Bucureşti,
Editura Uranus
2) Gabriela Stănciulescu, Cristina Micu (2009) – Economie şi gestiune în turism. Probleme, proiecte
şi studii de caz, Bucureşti, Editura C.H. Beck
3) ***http://dream0travel.webs.com/
4) ***http://www.salinapraid.ro/
5) ***http://www.iaki.ro/
6) ***http://www.hotelruia.ro
7) ***http://econ.unitbv.ro

46
 Anexe
MAMAIA
Plimbări cu banana

Sky Jet
Sky surfing

Wind surfing

47
 Hotel Iaki

Restaurantul Hotelului Iaki

48
 Salina Praid
Pensiunea Praid

Praid

49
 Muzeul Biserica Loc de joacă

Arta în subteran Galeria vinurilor

Băi sărate
Tratament

50
 Lacul Ursu

Corund - Centrul ceramicii populare

Muzeul pălăriilor de paie – Crişeni

51
 Canionul de sare

Cetatea Rabsonne

Cheile Bicazului Lacu Roşu

52
Ofertă Braşov

Hotel Ruia

Poiana Braşov

53
Carte de vizită

54