Pedodonţia

1. Utilarea cabinetului stomatologic pediaric, instrumentele stomatologice. Cerinţele

contemporane către sterilizarea instrumentelor.
Conform normelor ,cabinetul stomatologic pentru un singur medic va avea o suprafata nu mai
mica de 14 m2. Daca in cabinet se instaleaza citeva fotolii, suprafata acestuia se calculeaza
adaugind la normative inca cite 7 m2 pentru fiecare fotoliu si cite 10 m2 pentru fotolii cu
dispositive universale. Deoarece la plombarea dintilor se aplica amalgam se acorda atentie la
finisarea dusumelilor, peretilor, tavanului din cabinet. Dusumeaua cabinetului va fi tapetata cu
linoleum, marginile carora vor trece pe pereti la o inaltime cel putin 10 cm. Peretii si tavanul
cabinetului se vopesesc cu pasta de silicat. Dotarea cabinetului cu o nisa de ventilatie pentru
prepararea lucrului cu amalgam. Cabinetul va fi prevazut cu ventilatie prin refelare si
aspiratie , cu ferestruici. Cabinetul medicului va fi inzestrat cu lampi de cuart cu care se face
dezinfectarea aerului.

Instrumentele stomatologice:
*Instrumente pentru examinare: pensa, oglinda, sonda in unghi, sonda dreapta, excavator.
*Instrumente pentru plombare: spatula metalica, spatula plastica, netezatoare, foluar, foluar pentru
amalgam.
*Instrumente pentru prepararea caviatilor:
-separator (perii, iliod, inozi);
-instrumente de mina : excavator, bizotator de prag gingival, daltita de smalt, toporisca de smalt,
lingurita de chiuretaj.
-instrumente rotative: piesele drepte, contraunghi, in unghi, pentru turbina, pentru micromotoare;
frezele dentare sferice, cilindrice, conice, converse, roata, flacara, cu partea active in forma de spirala, de
infundat pragul gingival, circulate, lance, cu partea active triunghiulara; pietre abrazive pietre rotunde.

2. Perioadele de vârstă la copii. Grupele de sănătate.

• Dezvoltarea intrauterina cuprinde :perioada embrionara (primele 2 luni) unde are loc initierea
,diferentierea tesuturilor si formarea organelor si perioada placentara (de la 3 pina la a 10
luna) unde continua dezvoltarea sistemelor de organe ale fatului.
• Dezvoltarea extrauterina cuprinde perioadele :
1.Perioada neonatala (pina la 4 saptamini),durata perioadei de nou-nascut este individualasi
reflecta perioada de adaptare a organismului la conditiile extrauterine.
2.Perioada de sugar(dureaza aproximativ pina la virsta de un an,in functie de termenul de
alaptare)
3.perioada anteprescolara sau a formarii dentatiei temporare( de la 1 an pina la 3 ani)
4.perioada prescolara (de la 3 la 6 ani) predomina dezvoltarea cantitativa a organismului
copilului.
5.perioada scolara: primara (6-10ani),medie sau prepubertara(10-14ani), superioara sau
pubertara(14-17ani)
 3. Particularităţile examinării copiilor în pedodonţie. Formula dentară, inclusiv şi formula
recomandată de OMS.

4. Succesiunea şi termenii de erupţie a dinţilor temporari. Eruperea precoce şi întârziată.

Dinţii neonatali şi natali.
-incisiv central temporar 6-8 luni
-incisiv lateral temporar 8-12 luni
-caninul temporar 16-20 luni
-molarul I temporar 12-16
-molarul II temporar 20- 24 luni
Ordinea:
1.incisivii centrali inferiori
2.incisivii centrali superiori
3.incisivii laterali superiori
4.incisivii laterali inferiori
5.primii molari inferiori si superiori
6.caninii inferiori si superiori
7.molarii doi inferiori si superiori

Dinti natali- kind la nastere sunt prezenti un numar de dinti pe arcada.

Dinti neonatali-kind acestia apar dupa primele 30 de zile de viata.

5. Formarea rădăcinilor dinţilor temporari şi permanenţi. Termenii. Zona de creştere a

rădăcinii dintelui.
Temporari:
-incisiv central temporar 1,5 ani
-incisiv lateral temporar 2 ani
-caninul temporar 5 ani
-molarul I temporar 4 ani
-molarul II temporar 4 ani

Permanenti:
-incisiv central permanent 10 ani
-incisiv lateral permanent 10 ani
-caninul permanent 13 ani
-premolarul I permanent 12 ani
-premolarul II permanent 12 ani
-molarul I permanent 10 ani
-molarul II permanent 15 ani
In procesul de formare a apexului radacinii sunt citeva etape:
1.lungimea radacinii atinge dimensiunile normale,peretii ei sunt paraleli,canal radicular larg care trece in
zona de crestere –un focar de osteoporoza delimitat pe periferie prin lamina corticala a osului.
2.apexul radicular déjà format,zona de crestere lipseste,peretii canalului radicular sunt sunt si ei
formati,canalul radicular este larg.
3.are loc maturizarea apexului datorita inkiderii orificiului apical cu cement.
6. Rezorbţia rădăcinilor dinţilor temporari.
-incisiv central temporar 4 ani
-incisiv lateral temporar 5 ani
-caninul temporar 8 ani
-molarul I temporar 6 ani
-molarul II temporar 7 ani
7. Particularităţile anatomo-morfologice ale dinţilor temporari şi permanenţi.
Particularitatile anatomice la temporari:
-in dentatia temporara sunt 20 dinti,culoarea este alb albastruie,coroana este scurta ,larga si
globuloasa,este pronuntata trecerea coroanei dentare in radacina,dupa dimensiuni sunt mai mici
ka cei permanenti,grosimea tesuturilor dure este mai mica ,iar cavitatea pulpara mai mare,camera
pulpara este mai mare dekit la cei permanenti,camera pulpara si canalele radiculare comunica
larg,radacinile sunt mai lungi in raport cu inaltimea coroanei,mai subtiri si mai ascutite dekit la
cei permanenti.
Particularitatile morfologice:
Incisivii centrali si laterali au o forma asemanatoare coroanelor celor permanenti,insa au
dimensiuni mai reduse,fetele vestibulare sunt mai convexe,cele palatinale sunt
concave,radacinile sunt relativ lungi,coroanele centralilor inferiori sunt mai mici si au radacini
plate.
Caninul este mai scurt ca cel permanent,coroana se termina printr-un cuspid ascutit,pe suprafata
palatinala un tubercul voluminos,radacina este alungita si curbata distal.
Primul molar superior are deobicei pe fata ocluzala 3 cuspizi,dintre care 2 vestibulari si unul
palatinal,are 3 radacini divergente(2 vestibulare si 1 palatinala)
Primul molar inferior are o coroana romboidala cu 4-5 cuspizi ,un sant crucial desparte cuspizii
intre ei si are 3 gropite pe fata ocluzala,are 2 radacini divergente,are 3 canale radiculare 2
mediale(vestibular si lingual) si una distala.
Molarul 2 -are 4 cuspizi(2 palatinali si 2 vestibulari) separati de o fisura in forma de H,are 3
radacini(2 vestibulare si 1 palatinala) si trei canale radiculare.

Particularitatile morfologice la permanenti:

Tesuturile dure dentare sunt mai slab mineralizate in special in primul an dupa eruptie,in plus
cuspizii sunt exprimati,iar fisurile si fosetele inka nu sunt bine inkise.Camera pulpara este
voluminoasa,iar dentina si smaltul sunt relativ mai subtiri.Coarnele pulpare sunt expuse relativ
mai superficial,canaliculele dentinare sunt mai largi,radacinile sunt mai scurte(deoarece nu sunt
complet formate),canalele radiculare fiind largi.

8. Particularităţile structurale ale ţesuturilor dure a dinţilor temporari şi permanenţi

tineri.
Grosimea smaltului si dentinei este mai redusa la dintii temporari aproximativ cu ½,ceea ce se
explica prin faptul ca odontoblastii functioneaza 350 zile comparativ cu cei permanenti de 700
zile.dintii temporari contin mai multa apa si substante organice comparativ cu dintii
permanenti,iar substante neorganice mai putine.Prismele smaltului la cei temporari in regiunea
fisurilor si gropitelor suprafetelor ocluzale sunt aproape paralel cu axul longitudinal al
dintelui,iar spre panta cuspizilor treptat se inclina tot mai mult.Stratul de dentina comparativ este
mai subtire iar camera pulpara si canalele radiculare sunt mai voluminoase.Dentina are
canalicule dentinare largi,relativ mai scurte si mai putin sinuoase.Cementul formeaza un strat
subtire cu reducerea stratului celular.Jonctiunea smalt-cement se prezinta sub forme si in
proportii diferite fata de cea la permanenti: in 30% din cazuri intre cement si smalt exista o
suprafata de separatie la nivelul careia dentina este expusa liber,in 60 % cazuri cementul acopera
smaltul pe o suprafata redusa,in 10 % cazuri smaltul acopera cementul pe o suprafata redusa
,fiind varianta cea mai frecventa la dintii permanenti.

9. Indicii frecvenţei şi intensităţii cariei dentare la copii. Nivelurile intensităţii cariei

dentare propuse de OMS. Frecvenţa şi intensitatea cariei dentare la copii de diferită
vârstă în Republica Moldova.
Indicele de frecventa reprezinta procentul persoanelor afectate prin carie in cadrul unui grup de
populatie.
OMS recomanda urmatoarele niveluri ale frecventei cariei dentare la copii de 12 ani:
1.joasa(0-30%)
2.medie(31-80%)
3.inalta(81-100%)
Indicele de intensitate este format din numarul mediu de dinti cariati (C),obturati (O) si extrasi
(E) ce revine la o persoana.Valoarea COE exprima gravitatea procesului.
OMS a propus urmatoarele nivele de intensitate a cariei dentare la copiii de 12 ani:
1.foarte joasa(0-1,1)
2.joasa(1,2-2,6)
3.moderata (2,7-4,4)
4.inalta(4,5-6,5)
5.foarte inalta(6,6 si mai mult).

10. Factorii de risc pentru apariţia cariei dentare.

Aparitia cariei dentare este in functie de anumite conditii:
1.Prezenta microorganismelor in placa bacteriana.
Rolul microflorei-microflora se modifica in toate stadiile de evolutie a procesului carios.Se
remarca sporirea disiminarii tulpinilor producatoare de acizi.Cantitati deosebit de masive de
microorganisme se constata in placa dentara:streptococul
mitis,sanguis,mutans,lactobacteriile,etc.In aparitia cariei un rol important revine urmatoarelor
proprietati ale microorganismelor: formarea de acizi organici si in primul rind a acidului lactic ca
produs final al fermentatie glucidelor,producere de polimer extracelular al glucozei din
zaharoza,proprietatea de a se fiza si a creste a microorganismelor pe suprafetele dure.Aceste
proprietati apartin streptococului mutans si sanguis carora li se atribuie cel mai mare rol in
aparitia cariei.
2.Insuficienta mecanismelor specifice si nespecifice de aparare a cavitatii orale.
3.Dereglarea alimentatiei: caracterul alimentatiei are o importanta deosebita asupra
dintilor,influentind direct formarea si dezvoltarea dintilor si determinind ulterior
carioreceptivitatea sau cariorezistenta lor.Echilibrul alimentar presupune aportul optim si
calitativ al substantelor nutritive si biologic active-
proteinelor,glucidelor,lipidelor,vitaminelr,substantelor minerale.Cantitatea proteinelor in
alimente influenteaza componenta minerala a dintilor si maxilarelor: in cazul unor cantitati joase
sunt deficitare acumularea calciului si formarea apatitelor.Consumul de glucide si marirea
frecventei lor favorizeaza dezvoltarea si cresterea germenilor patogeni pe suprafetele dentare ,se
majoreaza cantitatea de acizi ce provoaca dimeniralizarea smaltului
4.Factorul de timp.

11. Definiţia cariei dentare. Clasificarea cariei dentare la copii.

Caria dentara este un proces patologic localizat,multifactorial,care apare dupa eruptia
dintelui,caracterizindu-se prin dimeniralizarea si ramolismentul tesuturilor dure cu formarea
ulterioara a defectului cavitar.
Dupa OMS:
K.02 Caria dentara:
K.02.0 caria adamantinei
K.02.1 caria dentinei
K.02.2 caria cementului
K.02.3 caria dentara stabilizata
K.02.4 odontoclazie,melanodontia infantila.
K.02.8 alte carii dentare precizate
K.02.9 carii dentare neprecizate

Clasificarea topografica:
1.stadiul de macula-cretoasa,pigmentata
2.carie superficiala(caria smaltului)
3.carie de adincime medie(caria dentinei)
4.carie profunda(caria dentinei parapulpare)

Dupa localizarea gradului de afectare:

1.in raport cu zonele in care sunt localizate cariile pot fi: carii in santuri si
gropite,cariiaproximale la nivelul molarilor si premolarilor,carii cervicale.
Dupa evolutie:
-carii cu evolutie rapida(umede)
-carii cu evolutie lenta(carii uscate)
-carii stationare
Dupa profunzime:superficiale,de adincime medie,profunde
Dupa antrenarea si neantrenarea camerei pulpare:carii simple unde camera pulpara nu este
afectata; carii penetrante kind camera pulpara se deschide odata cu indepartarea dentinei
alterate din procesul carios.
Dupa gradul de afectare a pulpei dentare:carii simple,fara semne de inflamatie a pulpei; carii
complicate cu hiperemie preinflamatorie,pulpite acute si cronice,etc.

12. Particularităţile generale ale evoluţiei cariei dinţilor temporari.

Procesul carios are urmatoarele semne distinctive:
-predomina evolutia acuta a cariei ,in special la virsta de 2-3 ani
-concomitent cu virsta se micsoreaza numarul de carii cu evolutie acuta si comparativ creste
numarul de cari cu evolutie cronica
-mai frecvent se depisteaza caria multipla
-localizarea defectelor carioase este simetrica pentru fiecare arcada
-primii dinti afectati sunt incisivii superiori ,datorita eruperii precoce acestui grup de dinti.
-pina la virsta de 2 ani mai frecvent se depisteaza caria suprafetelor netede,iar de la 3 ani caria
fisurala,de la 4 cea aproximala
-frecvent se depisteaza caria in regiunea coletului,caria circulara,avind o raspindire pe
suprafata ,si nu in profunzime,debuteaza sub forma de macula.
-caria cu evolutie acuta se raspindeste preponderent in profunzime,iar cea cronica pe suprafata
-evolutia clinica este slab pronuntata,in special in perioada de resorbtie radiculara.
-caria profunda de obicei este complicata cu un proces patologic in pulpa dentara
-mai frecvent se intilneste caria secundara.

13. Caria incipientă a dinţilor temporari şi permanenţi, diagnosticul.

Tabloul clinic:
-modificari de aspect al smaltului,apare o macula alba cretoasa sau pigmentara bruna sau chiar
neagra,procesul debuteaza cu pierderea a luciului natural al smaltului pe o portiune
restrinsa,deobicei in regiunea coletului,alaturi de gingie.Modificarile in smalt:largirea
microspatiilor,reducerea duritatii smaltului,micsorarea continutului de calciu,marirea
continutului de proteina,dereglarea orientarii cristalelor,modificarea formei cristalelor.Daca
procesul progreseaza stratul superficial se decalcineaza si apare o rugozitate.
Diagnosticul:inspectia,sondarea,percutia,examenul radiologic-permite de a depista si aprecia
profunzimea defectului carios,relatia sa cu camera pulpara,starea radacinii dintelui,caria apare
ca o zona de transparenta cu contururi iregulare in regiunea coroaneii dentare, metoda de
uscare permite vizualizarea petei carioase,kare are o suprafata fara luciu,mata; semnul firului
de matase pentru diadnosticarea cariei suprafetelor aproximale,EOD-la temporari practic nu
se foloseste,colorometria vitala-metilen albastru 2% ,iod,etc. Timp de un minut sectorul
dimeniralizat absoarbe colorantul.

14. Metodele de tratament ale cariei incipiente la copii.

Metoda remineralizanta:
Metode de efectuare:-periajul odontal,spalarea cu apa oxigenata 1-3%,dintii se izoleaza si se
usuca,aplicarea solutiei remineralizante pe 15-20 minute cu reinoirea solutiei de 3-4 ori,dupa
fiecare a treia aplicatie de sol.remineralizanta suprafata dintelui se usuca si se aplica pe 2-3
minute un tampon de vata umectat in solutie de fluorura de sodiu de 2-4%.Cura de terapie
remineralizanta este alcatuita din 15-20 aplicatii care se fac in fiecare zi sau peste o zi.Eficienta
terapiei remineralizante se determina dupa disparitia sau micsorarea dimensiunii focarului de
demineralizare.

Preparate remineralizante:
1.sol.de fluorura de sodiu 1-2%
2.sol.de fluorura de staniu 2-10%
3.sol. de gluconat de calciu de 10%
4.sol.glicerofosfat de calciu 2,5%
5.Aminofluorurile:elmex fluid,elmex fluid Gele,sol.Fluoromin de 1%
6.Lacuri de fluor:lac fluorat,fluoridin,fluor protector,vivadent.

15. Particularităţile evoluţiei clinice ale cariei medii a dinţilor temporari.

Tabloul clinic: integritatea jonctiunii smalt-dentina se deterioreaza,insa deasupra camereii
dentare se mai pastraza un strat destul de gros de dentina intacta.Uneori pot sa apara dureri de la
excitantii chimici,termici si mecanici insa durerea dispare imediat dupa inlaturarea
excitantului.La examenul dintelui se observa o cavitate carioasa nu prea adinca 1,5-2
mm,umpluta cu dentita ramolita si pigmentata,ceea ce se determina prin sondare.Pe fata
masticatorie aceasta cavitate se determina prin sondare,in fisura nemodificata sonda de obicei nu
se retine dearece nu este dentina ramolita,,dar in prezenta dentinei ramolite sonda se retine in
fisura.
16. Particularităţile tratamentului cariei medii a dinţilor temporari.

17. Particularităţile generale ale evoluţiei cariei dinţilor permanenţi la copii.

La unii copii se depisteaza ca dintii permanenti incomplet erupti deja sunt afectati de
carie.Evolutia rapida a cariei se explica prin faptul ca smaltul in primul an dupa eruperea dintelui
este insuficient mineralizat,contine mai putine elemente minerale,dar mai multe organice avind o
rezistenta slaba catre carie.In fisurile dentare are loc retentia alimentelor ceea ce creaza conditii
vitale favorabile germenilor.Molarii de 6 ani sunt primii dinti permanenti ce erup,fiind supusi
timp indelungat actiunii factorilor locali cariogeni.Urmatorii dinti cariati sunt incisivii superiori
care sunt mai frecvent afectati dupa virsta de 7-9 ani.Localizarea cariei este predominant
simetrica pe suprafetele de contact si foramen cecum pe suprafata palatina.Dupa virsta de 11-13
ani defectele carioase se depisteaza la premolari pe suprafetele ocluzale,apoi pe suprafetele de
contact.Suprafata ocluzala a molarului 2 este afectat de la 11-12 ani,apoi urmata de lezarea
suprafetei meziale si a regiunii coletului.Evolutia cariei este rapida,progresiva,frecvent dukind la
complicatii.Rata cariei este mare:4-5 dinti pe an.

18. Particularităţile evoluţiei clinice a cariei medii a dinţilor permanenţi la copii.

Tabloul clinic: integritatea jonctiunii smalt-dentina se deterioreaza,insa deasupra camereii
dentare se mai pastraza un strat destul de gros de dentina intacta.Uneori pot sa apara dureri de
la excitantii chimici,termici si mecanici insa durerea dispare imediat dupa inlaturarea
excitantului.La examenul dintelui se observa o cavitate carioasa nu prea adinca 1,5-2
mm,umpluta cu dentita ramolita si pigmentata,ceea ce se determina prin sondare.Pe fata
masticatorie aceasta cavitate se determina prin sondare,in fisura nemodificata sonda de obicei
nu se retine dearece nu este dentina ramolita,,dar in prezenta dentinei ramolite sonda se retine
in fisura.
Diagnosticul diferential:de defectele cuneiforme,eroziunile tesuturilor dure,caria
profunda,periodontita cronica.

19. Particularităţile tratamentului cariei medii a dinţilor permanenţi la copii.

20. Particularităţile evoluţiei clinice ale cariei profunde a dinţilor permanenţi la copii.
Tabloul clinic:pacientii acuza dureri pasagere de la excitanti mecanici,chimici ,termici care trec
imediat dupa inlaturarea excitantului.La examenul dintelui se observa o cavitate carioasa
profunda 3,4,5 mm,umpluta cu dentina ramolita,deseori marginile smaltului sunt
subminate,sondarea fundului cavitatii este dolora
Diagnosticul diferential:de caria medie,pulpita acuta de focar,pulpita cronica fibroasa.

21. Particularităţile tratamentului cariei profunde a dinţilor permanenţi la copii.

-inlaturatea durerii.
-deschiderea cav carioase
-inlaturarea dentinei afectate(necrotomia)
-formarea cav carioase
-prelucrarea marginilor cav carioase
Este obligatoriu aplicarea pe planseul cavitatii a preparatelor pe baza de hidroxid de calciu sau
zinc-eugenol iar apoi se aplica material izolator si obturatia definitiva!!!

22. Sigilarea fisurilor, materialele, metodica.

Reprezinta o masura eficienta de prevenire a cariei dentare. La baza aceste metode de profilaxie
rezida principiul excluderii contactului glucidelor si microorganismelor cav bucale cu
adamantina din fisuri. Cel mai indicat material p-u obturarea fisurilor o constituie faza lichida a
unui compozit. Se realizeaza astfel: fisurile dintelui se usuca minutios cu un jet de aer, se trateaza
cu un lichid special de mordansare timp de 30 40 sec., se spala cu apa distilata si din nou se
usuca. Apoi fisurile se umplu cu faza lichida a materialului compozit de plombare. Priza
materialului survine peste 40 45 sec., dupa ce cu o freza de carborunt se inlatura surplusul si se
polizeaza materialul, reparinduse suprafata masticatorie. Se considera, ca ermetizarea fisurilor cu
evicrol si cansaiz este fiabila timp de1-2 ani.

Se cunosc două metode de sigilare a fisurilor:

-simplă sau neinvazivă;

-obturarea profilactică sau sigilarea invazivă.

==Materialele

1.Materiale autopilimerizabile: „Concise White Sealant”(3M, USA), „Delton”

2.Materiale fotopolimerizabile: „Esteseal LC” „Sealant” (Bisco), „Fissurit”, „Fissurit F”

3-Răşinele de sigilare care eliberează fluor:

-Helioseal F

-Ultraseal XT

-Fluorshield

-Teethmate

-Bariton LX

-Delton Plus.

A-Sigilarea neinvazivă:

Etapele de realizare:
 • Curăţirea perfectă a suprafeţei ocluzale de placa bacteriană şi resturi alimentare cu
periuţe şi paste ce nu conţin fluor;

• Spălarea, izolarea cu rulouri de vată;

• Uscarea perfectă a suprafeţei ocluzale;

• Gravajul acid cu acid fosforic 35-37% în decurs de 15-20 secunde pentru majorarea
permiabilităţii smalţului;

• Spălarea acidului de pe suprafaţa dentară cu un get de aer cu apă; timpul de spălare nu

trebuie să fie mai mic ca timpul de gravaj;

• Izolarea repetată şi uscarea suprafeţei ocluzale;

• Aplicarea silantului în fisuri sau gropiţe, cu ajutorul unei canule speciale, aşteptăm 15
secunde pentru ca silantul să pătrundă în toţi porii;

• Fotopolimerizarea timp de 15 secunde

• Înlăturarea supracontactelor la necesitate, şlefuirea şi poleirea.

B-metoda invazivă

Etapele:

• Curăţirea suprafeţei ocluzale şi a fisurilor cu periuţe şi paste sau prafuri ce nu conţin

fluor.

• Deschiderea fisurii cu freze cilindrice diamantate pentru o vizualizare mai bună. Dacă
procesul carios este în limitele smalţului, se va aplica acidul ortofosforic pe toţi pereţii şi
fundul fisurii pentru 15 secunde.

• Spălarea cu un get de apă şi aer 15-30 secunde şi uscarea. În caz de rezultate

nesatisfăcătoare gravajul se va repeta.

• La fundul cavitaţii se va aplica un compozit corespunzător, fotopolimerizarea 60 secunde.

• Obturaţia din compozit şi toată fisura se acoperă cu un silant.

• Înlăturarea supracontactelor, şlefuirea, poleirea.

• Aplicarea lacurilor sau gelurilor fluorate.

23. Materialele de obturaţie în tratamentul cariei dinţilor temporari şi permanenţi la copii.
• Cimenturi:
a.glasionomeri: Ionofil,ionofil molar AC,ionofil plus,fugi 2,cavitan,cheilon-fil,etc.
2.Amalgame: de argint-Titin slou,vivacap,amalcap plus
3.Compomeri: diract,elane Dyract(Dentsply); Glasiosite(Vovo); Elane(Kerr)
4. masele plastice, cimenturile silicate si compozitele nu se recomanda p-u obturarea
cavitatile dintilor temporari, deoarece ulterior apar complicatii. Aceste materiale pot fi
util p-u obt cav dintilor temp devitalizati. Compozitele fotopolimere cu sisteme adezive
umplute pot fi folosite p-u obturarea cav dint temp si permanenti, insa la aplicarea lor
apare necesitatea izolarii perfecte a cimpului operator, necesit un timp mai indelungat de
obturare.
24. Caria de biberon, tratamentul, profilaxia.
Este o forma specifica ,o forma acuta de carie ,caracteristica pentru dintii temporari,cu debut la
virste foarte mici,cu evolutie rapida in suprafata si profunzime,cu interesarea precoce a pulpei si
distructia coronara in lipsa tratamentului oportun.Caria de biberon este rezultatul interactiunii a
trei factori:microorganismele patogene din cavitatea bucala,hidrocarbonatele fermentabile si
substratul dentar.Una din principalele cauze ale afectiunii este inlocuirea alimentatiei naturale cu
cea artificiala,care se asociaza cu folosirea tardiva a biberonului.Mai influenteaza si obiceiurile
de hranire incorecte a copilului ,care sunt: hranirea cu biberonul inainte de culcare,in special in
timpul noptii cu lichide ce au concentratie crescuta de glucide fermentabile,aportul glucidelor cu
ajutorul suzetelor,prelungirea hranirii cu sinul peste virsta recomandata.
Tratamentul:prezinta dificultati.

25. Selectarea metodelor de tratament a cariei dentare la copii.

In functie de: -intensitatea procesului carios(gradele I(obturarea cav cariate, igiena cav buc,
sanarea cav buc se efectueaza o data pe an), II(obturarea cav cariate, igiena cav buc,remedii de
profilaxie locala si generala, examinatea de dispensar si sanarea cav buc se efectueaza de 2 ori pe
an) III(obturarea cav cariate, igiena cav buc,remedii de profilaxie locala si generala, examinatea
de dispensar si sanarea cav buc se efectueaza de 3 ori pe an) de activitate); -profunzimea afectarii
tesuturilor dure(incipienta(terapia de remineralizare), superficial(metoda impregnarii tesuturilor
dure dentare consta in slefuirea si impregnarea tesuturilor dure dentare), medie(prepararea cav
car si obturarea ei) , profunda) –localizarea afectarii –perioada de dezvoltare; -rezistenta
organismului copilului, statusul imunologic si patologia generala; -virsta copilului,
particularitatie psihologice

26. Principiile de preparare a cavităţilor cariate în dinţii temporari şi permanenţi la copii

de diferite vârste.

Trebuie sa tinem cont de faptul ca copilul oboseste mai repede, este agitat. La prepararea dintilor
temp si perm cu turbine se recomanda numai deschiderea cav carioase numai in limitele
smaltului p-u evitarea complicatiilor(deschiderea accidentala, combustie pulpara). Indicat
anestezia locala, in caz de carie multipla si copii agitati e indicat anes generala. Se foloseste
aspiratorul de saliva, dispozitive p-u indepartatea limbii, oglinda stomatologica, diga ce usureaza
lucrul.
27. Particularităţile evoluţiei clinice ale pulputei cronice fibroase a dinţilor temporari.
Subiectiv:decurge fara semne subiective,este diagnosticata in timpul examinarii copiilor cu scop
profilactic.Din anamneza se pot uneori stabili dureri nocturne.
Obiectiv: in dinte se depisteaza o cavitate carioasa medie sau profunda,dentina poate fi ramolita
si pigmentata.Sondarea peretilor si a planseului cavitatii carioase nu provoaca dureri,percutia
este indolora.Excavarea dentinei ramolite de pe planseul cavitatii cariate poate provoca
deschiderea camerei pulpare ,o durere neinssemnata si singerare.

28. Particularităţile evoluţiei clinice ale pulputei cronice gangrenoase a dinţilor temporari.
Subiectiv: dureri in timpul masticatiei sau dureri spontane spre seara,poate fi provocata si de
excitanti calzi.
Obiectiv: coroana dentara poate avea o culoare cenusie ,cavitatea carioasa este medie sau
profunda.Sub dentina ramolita sau in dintele cu camera pulpara deschisa pulpa este necrotizata
pe o suprafata variabila.Deseori se simte un miros specific de gangrena.Senzatii dureroase apar
la sondarea profunda in canalele radiculare.Pulpitele cronice gangrenoase in 57 % din cazuri se
complica cu parodontita apicala cronica granulanta,care poate fi diagnosticata radiologic.In caz
de complicare se determina hiperemia si edematierea gingiei in regiunea proectiei apexului
radicular afectat,deseori apar fistule,ganglionii limfatici pot fi mariti si durerosi la palpatie.

29. Particularităţile evoluţiei clinice ale pulputei cronice hipertrofice a dinţilor temporari şi
permanenţi la copii.
Subiectiv:dureri si singerare in urma agentilor mecanici(masticatie,periaj),copilul evita sa
mestece hrana pe partea afectata.
Obiectiv: deseori coroana dentara este distrusa,camera pulpara este larg deschisa,fiind umpluta
cu granulatii de diferite dimensiuni sau cu un polip pulpar.Sondarea duce la apritia singerarii si a
unei dureri neinsemnate.Percutia poate fi putin sensibila.Frecvent pe radiografie se pot depista
semne caracteristice parodontitei apicale granuloase.
La dintii permanenti pulpitele cronice se manifesta slab,insa pot fi senzatii neplacute in dinte.La
trecerea dintr-o inkapere calda la una rece apar dureri neinsemnate.Din anamneza pot fi stabilite
dureri acute in dinte.La examinare se observa pierderea luciului smaltului,dintele se
intuneca,poate fi o cavitate profunda cu deschiderea sau nu a camerei pulpare,pulpa este
cenusie,laxa,dureroasa la sondare.

30. Particularităţile evoluţiei clinice ale pulputei cronice fibroase a dinţilor permanenţi la
copii.

Tabloul clinic:bolnavul acuza dureri paroxistice in dinte de la diferiti

excitanti:termici,mecanici,chimici.Durerile spontane apar rar si pot sa lipseasca definitiv.Prin
sondarea fundului cavitatii deseori se constata prezenta unui orificiu de comunicare intre
cavitatea carioasa si cavitatea coronara.Sondarea pulpei este dolora,pulpa singereaza.
Diagnosticul diferencial:de caria profunda,de pulpita acuta de focar,de pulpita cronica
gangrinoasa.

31. Particularităţile evoluţiei clinice ale pulputei cronice gangrenoase a dinţilor permanenţi
la copii.
Tabloul clinic: bolnavul acuza dureri sikiitoare de la orice fel de excitanti,mai ales de la
fierbinte,care dupa inlaturarea excitantului durerea nu inceteaza.deseori acuzele de dureri
lipsesc,miros fetid din cav.bucala.Examenul releva o cavitate carioasa profunda cu o deschidere
frecvent larga a cavitatii dentare.Smaltul uneori are o nuanta cenusie.In stadiile incipiente ale
afectarii gangrenoase prin sondare se releva dureri in pulpa si singerare.Sondarea profunda
dureroasa,superficiala indolora.Electroexcitabilitatea dintelui e foarte redusa 50-80
microamperi,ceea ce vorbeste despre necroza definitiva a pulpei sau in orice caz de necroza
partii ei coronare.
Diagnosticul diferential: de pulpita fibroasa cronica,de periodontita apicala cronica.

32. Particularităţile evoluţiei clinice ale pulpitei acute de focar a dinţilor permanenţi la
copii.
Pulpita acuta de focar constituie stadiul de debut al inflamatiei pulpei si focarul acestuia se
localizeaza de obicei in portiunea cea mai apropiata de cavitatea cariata.Debuteaza mai frecvent
in regiunea cornului pulpei si mai apoi afecteaza toata pulpa coronara,ulterior si cea radiculara.

Tabloul clinic:dureri intense la orice fel de excitanti,durerea nu trece dupa suspendarea

excitantului.durerea poate aparea spontan,frecventa si durata acceselor de dureri variaza de la 10
la 30 minute,accesul de durere cedeaza locul unei perioade indolore care tine kiteva ore,durerea
nu iradiaza,in timpul noptii durerile sunt mai pronuntate.Prin inspectie determinam o cavitate
carioasa cu dentina ramolita in cantitate mare.Peretii si fundul cavitatii carioase sunt indurati ,iar
prin sondare se deceleaza o portiune mai dureroasa situata maii aproape de cornul
pulpar.Electroexcitabilitatea pulpei frecvent este scazuta ,insa doar la cuspidul in regiunea caruia
e localizat focarul de inflamatie.Percutia de regula este indolora.
Diagnosticul diferential:de caria profunda, de pulpitele acute difuza si cronica fibroasa,precum si
de inflamatia papilelor.

33. Particularităţile evoluţiei clinice ale pulpitei acute difuze a dinţilor temporari la copii.
Subiectiv: durere intensiva,difuza,cu caracter pulsatil de durata mai lunga ,cu scurte intervale de
remisiune,poate fi localizata,insa mai frecvent iradiaza,inkit copilul nu poate indica dintele
afectat.Durerile pot fi provocate de excitanti calzi si se linistesc la cei reci.La copii sub 4 ani
sunt frecvent dereglari ale starii generale,este iritat,plingaret,refuza sa manince,poate avea febra.
Obiectiv: cavitate carioasa profunda cu dentina ramolita,cavitatea pulpara este inchisa,sondarea
planseului cavitatii este sensibila sau indolora,percutia este sensibila sau dureroasa,pulpa este
edemata si inflamata.La inlaturarea dentinei ramolite poate fi deschisa usor cavitatea pulpara cu
eliminarea unei picaturi de puroi,urmata de singerare si de micsorarea intensitatii durerilor.
34. Particularităţile evoluţiei clinice ale pulpitei acute difuze a dinţilor permanenţi la copii.

Este o pulpita acuta de focar cu simptome caracteristice care dureaza 1-2 zile dupa care procesul
inflamator se extinde in pulpa coronara si radiculara si se considera drept pulpita difuza acuta.
Tabloul clinic: bolnavul acuza accese indelungate de durere cu intervale mici indolore,uneori
durerile nu dispar ci doar se atenueaza pe un anumit timp.Durerea nocturna persistenta si durere
indelungata de la excitanti.Durata durerii e de la 2 la 14 zile,nu este localizata si iradiaza pe
traiectul ramurilor nervului trigemen :in pulpita dintilor maxilarului superior –in regiunea
temporala,supraorbitala,in regiunea mandibulara,in dintii arcadei inferioare;la maxilarul inferior-
in regiunea occipitala,la ureche,in regiunea submandibulara,temporala,in dintii maxilarului
superior.Prin examen si sondare se determina o cavitate carioasa profunda.Sondarea si percutia
dureroasa.
Diagnosticul diferential:de pulpitele acuta de focar si cronica acutizata,de periodontita acuta
apicala si cronica acutizata,de nevralgiile nerv. Trigemen,de sinuzita si de durerile alveolare.

35. Traumele ţesuturilor dure ale dinţilor temporari şi permanenţi la copii.

Clasificare: dupa OMS
1.Contuzia dintelui cu modificari structurale neinsemnate(fisuri in smalt)
2.fractura necomplicata a coroanei dentare
3.fractura complicata a coroanei dintelui
4.fractura totala a coroanei dentare
5.fractura corono-radiculara longitudinala
6.fractura coroanei dentare
7.luxatia dentara
8.luxatie totala dentara
In etiologia traumatismelor sunt implicati numerosi factori.Din ei cele mai frecvente sunt
accidentele sportive,care sunt urmate de accidente rutiere,apoi cele ce apar in timpul
jocurilor,caderile accidentale,etc.
Un risc de expunere la traumatisme il constituie copii cu tulburari psihice,deoarece acesti copii
fac mai frecvent miscari de protruzie a mandibulei si coordonarea miscarilor lor este deficitara.

36. Fractura coroanei dentare cu deschiderea cavităţii pulpare a dinţilor temporari şi

permanenţi. Alegerea metodei de tratament.
La examinare se stabileste fractura coroanei dentare in limitele dentinei cu deschiderea camerei
pulpare de citiva milimetri.Pulpa poate singera,la sondare este dureroasa.Dintele poate avea
mobilitate de gradele 1-2.Percutia orizontala si verticala este dureroasa.Dureri intensive de la
iritanti termici.Pe radiograma se stabileste lipsa de substanta a coroanei dentare si gradul de
formare a radacinii.In unele cazuri spatiul periodontal este largit.
Tratament:coafajul direct este contraindicat,cea mai rationala metoda este amputatia vitala.

37. Metoda biologică (conservatoare) de tratament a pulpitelor dinţilor temporari şi

permanenţi la copii.
Metoda biologica (coafajul pulpar indirect si direct)
*Coafajul indirect(masura terapeutica indreptata spre suprimarea microflorei si spre lichidarea
procesului inflamator cu pastrarea integritatii maxime a pulpei dentare prin aplicarea preparatelor
madicamentoase prin stratul de dentina parapulpara)
Vizita 1-izolarea dintelui,inlaturarea tesuturilor superficiale afectate cu ajutorul excavatorului
fara anestezie pina la obtinerea semnelor de sensibilitate,in unele cazuri poate fi aplicata
anestezia cu prepararea cavitatii: inlaturarea dentinei ramolite si pastrarea dentinei din apropierea
pulpei fara presiune cu racire skimbind frecvent freza sterila,prelucrarea medicamentoasa a
cavitatii cu solutii neiritante(calde): fermenti proteolitici,antiseptice slabe,ser fiziologic, uscarea
usoara a cavitatii cu aer sau bulete sterile,aplicarea unei paste care contine o combinatie din
antibiotice,sulfanilamide,corticosteroizi sub pansament pe 4-5 zile.
Vizita 2- controlul vitalitatii pulpei,izolarea,inlaturarea pansamentului provizoriu si a pastei
curative,aplicarea pe planseul cavitatii carioase a preparatelor odontotrope,obturarea permanenta
a cavitatii carioase.Este necesara o supraveghere clinica si radiologica dupa 2 saptamini,3,6 si 12
luni.
Coafaj direct :masura terapeutica indreptata spre suprimarea microflorei si spre lichidarea
procesului inflamator cu pastrarea integritatii maxime a pulpei dentare prin aplicarea preparatelor
medicamentoase prin cavitatea dentara deschisa intr-un punct.
Tehnica: izolarea dintelui,prepararea cavitatii carioase,prelucrarea cu solutii neiritante (sol.NaCl
0,8%),dupa hemostaza se aplica preparate pe baza de hidroxid de calciu si obturatia provizorie pe
termen de 3-6 saptamini,obturatia defenitiva se aplica dupa termenul stabilit,daca nu sunt acuze
si dintele este vital.
Preparatele medicamentoase folosite pentru tratarea pulpitelor prin metoda biologică:
-materiale si substante protectoare(folii de aur,cape de argint,lacurile)
-substante pe baza de dentina
-substante pe baza de antibiotice:corticosteroizi,sulfaminamide,vitamine.
-remedii pe baza de hidroxid de calciu(Riogan,Hidrix,Calcipulp,Dycal,Life,etc)
-preparate pe baza de eugenol de zinc(eugenol de zinc,calsogen,etc)
-substante care produc remineralizarea dentinei(fluorura de staniu 10%,cimentul fosfat cu
potasiu).

38. Amputaţia vitală în tratamentul pulpitelor dinţilor temporari şi permanenţi la copii.

Amputarea vitala este o metoda chirurgicala prin care se indeparteaza pulpa

coronara,mentinindu-se pulpa radiculara vie , sub anestezie locala
Tehnica:
anestezie locala sau generala, izolarea d, prepar cav car si trat medic, deschid cam pulp,
amputarea pulp coroncu un excavator sau freza sferica, hemostaza, coafajul bonturilor
radiculare cu preparate med, aplic bazei de ciment si a obtur definitive. supravegherea 2 sapt,
3,6, 12 luni.
mater folos p/u coafaj
-pe baza de hidroxid de calciu
-pe baza de zinc eugenol
-pe baza de formocrezol(se aplic pe 5 min in cam pulp, apoi se aplic pasta zinc eugenol)

39. Extirpaţia vitală în tratamentul pulpitelor dinţilor temporari şi permanenţi la copii.

Exterparea vitala este metoda chirurgicala prin care se indeparteaza in totalitate pulpa coronara si
radiculara dupa dinsensibilizarea ei prin anestezie.
Etapele:
-anestezie prin infiltratie;
-realizarea cimpului operator (izolare, antiseptizare);
-deschiderea camerei pulpare;
-excizia si exereza pulpei coronare;
-reperarea orificiilor canalelor radiculare;
-extirparea pulpei radiculare;
-masurarea lungimii canalelor radiculare;
-prelucrarea medicamentoasa si instrumental a canalelor;
-uscarea canalelor;
-obturarea canalului;(pasta zinc –oxid-eugenol(endobtur,cariosan), pasta pe baza rezorcin
formalina(bioplast,foredent),la dintii temporari )
- aplicarea bazei de ciment si obturarea definitiva a cavitatii.
40. Amputaţia devitală în tratamentul pulpitelor dinţilor temporari şi permanenţi la copii.
Principiu: indepartarea pulpei coronare devitalizate in prealabil,urmata de mumificarea pulpei
radiculare.
Vizita 1: prepararea cavitatii carioase si tratarea medicamentoasa,deschiderea cornului
pulpar,aplicarea pe pulpa descoperita a pastei devitalizante,obturatie provizorie pe 24 ore-la
incisivi si 48 la pluriradiculari.
Vizita 2: izolarea dintelui,indepartarea obturatiei provizorii,prepararea definitiva a cavitatii
carioase,inlaturarea plafonului cavitatii pulpare cu o freza rotunda si a pulpei coronare cu
excavator sau freza sferica, tratarea medicamentoasa,aplicarea in cavitatea pulpara a unei bulete
cu solutie pentru mumificarea pulpei radiculare: rezorcin –formalina pe 2-3 zile sub pansament
provizoriu.
Vizita 3: izolarea dintelui,inlaturarea pansamentului provizoriu si a buletei de vata,aplicarea
pastei de impregnare : rezorcin formalina,obturarea cu material de baza si obturatie definitiva.

41. Extirpaţia devitală în tratamentul pulpitelor dinţilor temporari şi permanenţi la copii.

Principiu: inlaturarea pulpei dentare,in prealabil devitalizata si obturarea ulterioara a tuturor
canalelor.
Vizita 1: prepararea cavitatii carioase,cu inlaturarea dentinei alterate,deschiderea camerei
pulpare,aplicarea pastei devitalizante,pansament provizoriu pe 24-36 ore.
Vizita 2: inlaturarea pansamentului provizoriu,prepararea definitiva a cavitatii
carioase,inlaturarea planseului camerei pulpare si a pulpei coronare cu excavatorul sau o freza
sferica,inlaturarea pulpei radiculare,tratarea medicamentoasa si instrumentala a
canalelor,obturarea canalelor si a cavitatii dintelui.

42. Metodele de tratament a pulpitelor dinţilor temporari şi permanenţi cu rădăcini

incomplet formate.
Metode de tratament ale pulpitelor dintilor temporari:
1.Vitale:-metoda biologica(coafajul pulpar indirect si direct)
- amputatia(pulpotomia)
-extirparea(pulpectomia)
2.Devitale : -amputatia
-extirpatia.
Pulpitele dintilor permanenti cu radacini incomplet formate sunt tratati prin metoda biologica sau
prin metodele de amputatie.
Coafajul direct este indicat la copii practic sanatosi: cu pulpita acuta de focar,cu pulpita cronica
fibroasa,daca sunt conditii favorabile pentru mentinerea obturatiei si lipsesc semnele reactiei
parodontiului apical.Folosirea preparatelor de arsen in dinti cu radacini incomplet formate este
periculoasa prin posibilitatea lezarii zonei de crestere,care are importanta premordiala in
procesul de formare a radacinii,de asta trebuie folosite metode conservatoare sau amputatia
vitala. In cazul starilor alergice se foloseste metoda amputatiei devitale.Pentru a diminua
actiunea toxica a arsenului sunt indicate paste pe baza de paraformaldehida(are proprietati
antiseptice,devitalizeaza pulpa,fara actiune toxica asupra parodontiului apical).
Amputatia partiala consta in departarea pulpei coronare si a unei parti a celei radiculare in scopul
mentinerii partii apicale a pulpei si a zonei de crestere a radacinii.Este indicata numai in cazul
dintilor cu radacini incomplet formate in cazurile kind nu numai pulpa coronara dar si cea
radiculara sunt implicate intr-un proces inflamator cronic pronuntatt timp indelungat.
43. Particularităţile generale ale parodontitelor apicale a dinţilor temporari şi permanenţi,
clasificarea.

44. Parodontita apicală acută a dinţilor temporari.

La copii parodontitele apicale acute evolueaza frecvent paralel cu pulpita acuta difuza sau cu
pulpita cronica exacerbata.
Acuzele: dureri permanente,localizate,in evolutie se intensifica,devenind pulsatile,fiind mai
accentuate la masticatie sau intercuspidare.Manifestari clinice generale: simptome de intoxicatie
generala,febra pina la 38 grade si mai mult.Copii sunt capriciosi,plingareti,refuza hrana,se tem sa
inchida gura,dorm rau.Dintele devine mobil,foarte dureros la atingere,se observa edematierea
progresiva a tesuturilor moi ale fetei,marirea ganglionilor limfatici.
Obiectiv:cavitate carioasa medie sau profunda cu dentina ramolita si pigmentata,sondarea
cavitatii carioase nu este dureroasa.uneori dintele poate fi intact sau obturat.Percutia foarte
dureroasa,dintele poate fi mobil,gingia edematiata si hiperemiata in regiunea dintelui
afectat,ganglionii limfatici sunt mariti,slab durerosi si mobili`.
Analiza singelui: leucocitoza,VSH marit.
EOD: mai mare de 100 mkA
Radiologic:de obicei nu pot fi stabilite modificari,uneori largire neinsemnata a spatiului
periodontal.

45. Tratamentul parodontitelor apicale acute a dinţilor temporari.

Vizita 1: cu ajutorul turbinei se efectueaza deschiderea larga a cavitatii dentare,se indeparteaza
pulpa infectata sau necrotizata,prelucrarea antiseptica a cavitatii dintelui,cu pulpoextractoare se
inlatura masele necrotice din canalul radicular. Prepararea antiseptica si instrumentala a canalului
radicular.In cazul dintelui cu apex format apare necesitatea deschiderii orificiului apical radicular
pentru asigurarea drenajului spatiului periodontal.Dintele ramine cu cavitatea deschisa.Se indica
lavaj cu sol. 1% bicarbonat de sodiu,0,2% clorhexidina,etc.
Vizita 2: prepararea instrumentala si medicamentoasa a cavitatii dintelui,revizia canalelor
radiculare si tratarea lor antiseptica cu solutii de cloramina 2%,clorhexidina
0,5%,iodinol,decamina 0,2 %,etc. Se recomanda solutii cu fermenti proteolitici:
tripsina,chimotripsina,lizozim.Prelucrarea instrumentala a canalelor se efectuiaza foarte atent,de
dimensiuni corespunzatoare grosimii canalului radicular,tinind cont de lungimea canalului,pentru
evitarea traumarii zonei apicale si a foliculului dinteluii permanent.Pansamentul ermetic
medicamentos sau obturarea canalelor pot fi efectuate numai dupa lichidarea procesului
inflamator acut.Canalele dintilor temporaru se obtureaza in limita orificiului apical radicular.Se
folosesc paste rezorbabile: zinc eugenol,pe baza de timol 5%,pe baza de iodinol,etc.

46. Parodontita apicală cronică granulantă a dinţilor temporari.

Este un tablou clinic foarte sters.Copii frecvent nu prezinta acuze,dintele este folosit in
masticatie,nu reactioneaza la agenti termici.La examinare dintele poate fi intact sau poate avea o
cavitate carioasa de diferita profunzime,fiind uneori obturata.Culoarea smaltului este
modificata ,are nuanta cenusie si este mata,sondarea cavitatii este indolora,percutia indolora.In
cavitatea dintelui se observa uneori tesut granular,care la sondare este slab dureros si poate
aparea singerare,gingia este edematiata si hiperemiata.Radiologic: un focar de distructie a osului
alveolar cu lezarea placii corticale,care are limite iregulare ,sub forma de para de foc.Localizarea
tipica este in regiunea bifurcatiei(trifurcatiei) radiculare.
47. Tratamentul parodontitei apicale cronice granulante a dinţilor temporari.
Vizita 1: prepararea cavitatii carioase,cu deschiderea larga a camerei pulpare ,inlaturarea maselor
necrotizate din canalele radiculare, se lasa un tamponas cu solutie de camfor-fenol sau rezorcin
formalina sub pansament de 2-3 zile.
Vizita 2: inlaturarea resturilor infectate din canale,prelucrarea medicamentoasa minutioasa cu
antiseptice neiritante: sol. Cloramina 2%,sol.0,5 % clorhexidina,sol. Iodinol 1%,sol 3% apa
oxigenata,etc.
Prelucrarea instrumentala cu diferite instrumente endodontice care corespund dimensiunilor
canalelor.Uscarea canalelor cu conuri de hirtie sau mese de vata.Obturarea canalelor cu materiale
rezorbabile,kare sunt pe baza de zinc eugenol,pasta Walkoff,paste cu iodoform,timol.

48. Parodontita apicală acută a dinţilor permanenţi.

Sunt 3 faze ale dezvoltarii parodontitei apicale acute:
-Prima faza –etapa de intoxicare a periodontiului(in cazul pulpitelor acute difuze,pulpitelor acute
purulente.)Copii au senzatie de greutate si de incordare in regiunea dintelui ,care devine mai
mare si mai inalt ca alti dinti.
-Faza a doua se caracterizeaza prin aparitia procesului exudativ seros.Se manifesta prin evolutie
progresiva ,debutind cu dureri permanente,moderate,localizate.Durerile de obicei se intensifica
noaptea si practic nu trece de la administrarea analgeticilor.Depistam o cavitate carioasa medie
sau profunda.Sondarea cavitatii carioase nu este dureroasa ,percutia dintelui este foarte
dureroasa.Gingia este edematiata si hiperemiata,in cazuri mai avansate ale procesului inflamator
pe plica de trecere a vestibulului in regiunea proectiei radacinii dintelui se observa infiltrat
inflamator si edem colateral al tesuturilor moi.Ganglionii limfatici regionali mariti ,mobili
siputin durerosi la palpare.
-Faza 3-cea purulenta.Se caracterizeaza prin simptome de intoxicatie generala.La debut durerile
sunt localizate ,permanente,insa treptat se intensifica ,pot sa iradieze .La examinare dintele poate
fi intact ,insa culoarea lui este modificata ,mai frecvent dintele este cariat sau obturat.Camera
pulpara este deschisa sau inchisa.Sondarea indolora,percutia foarte dureroasa.Gingia hiperemiata
si edematiata,se simte miros fetid din cavitatea bucala.Se evedentiaza asimetria fetei,edem
colateral al tesuturilor moi.Starea generala este grava cu simptome de intoxicatie:
cefalee,insomnie ,inapetenta,febra 38-39.Analiza singelui : leucocitoza,VSH marit.Radiologic:
pierderea de contrast a osului spongios,largirea spatiului periodontal,lamina corticala a osului
este intacta.

49. Tratamentul parodontitei apicale acute a dinţilor permanenţi.

Vizita 1: se prepara cavitatea carioasa,se deschide camera pulpara si se creeaza accesul catre
canalele radiculare.Se indeparteaza masele necrotice din camera pulpara si cu pulpoextractoarele
pe etape sub protectie de antiseptice se inlatura masele necrotice din canalele radiculare si
crearea drenajului exudatului.Cavitatea dintelui ramine deschisa ,si se indica gargare cu
hidrocarbonat de sodiu 1%.
Vizita 2: se efectuiaza prelucrarea instrumentala si tratarea antiseptica a cavitatii dintelui si a
canalelor radiculare cu : ectericid,microcid,hipoclorit de sodiu,cloramina,clorhexidina,fermenti
proteolitici,etc.Obturarea canalelor si aplicarea obturatiei permanente se efectuiaza numai dupa
lichidarea procesului inflamator acut,disparitia durerii la percutie si normalizarea starii generale a
copilului.

50. Parodontita apicală cronică granulantă a dinţilor permanenţi.

Simptomele de baza: hiperemia mucoasei din partea vestibulara a procesului alveolar in regiunea
proectiei apexului radicular,in regiunea dintelui cauzal copilul are senzatii de
discomfort,greutate,uneori durere,la ocluzie apare senzatia unui dinte mai inalt,percutia este
indolora sau sensibila.La examinare coroana dentara poate fi distrusa considerabil sau prezenta o
cavitate carioasa superficiala,culoarea dintelui este modificata: coroana este mata cu nuanta
cenusie sau bruna ,mai ales in regiunea coletului,sondarea indolora,fingia este edematiata si
hiperemiata,se pot depista fistule cu eliminari sau cu granulatii,EOD-100-120 mkA.
Radiologic:sunt trei grade de modificari distructive:
1.largirea spatiului periodontal fara procese distructive esentiale in tesuturile periapicale.
2.tesutul granular creste peste limitele spatiului periodontal cu lezarea structurii osului,poate
avea loc resorbtia cementului.
3.focar extins de rarefiere a tesutului osos,in mijlocul caruia osul lipseste.

51. Tratamentul parodontitei apicale cronice granulante a dinţilor permanenţi.

52. Parodontita apicală granulomatoasă şi fibroasă a dinţilor permanenţi la copii.
53. Tratamentul parodontitei apicale cronice granulomatoase a dinţilor permanenţi la
copii.

54. Hipoplazia locală a dinţilor permanenţi la copii.

Se formeaza ca urmare a traumarii foliculelor,sub actiunea unui proces inflamator cronic in
dintele temporar sau a unei tumori a maxilarelor.Mugurele dintelui permanent poate fi lezat in
caz de intruzie a dintelui temporar(mai frecvent incisivii).Afectarea mugurelui are loc sub
actiunea procesului inflamator cronic a parodontitelor apicale a dintilor temporari,la
osteomielitele maxilarelor,care mai frecvent se depisteaza in regiunea premolarilor
permanenti,deoarece mugurii lor sunt situati intre radacinile molarilor temporari ,acestia fiind cel
mai des afectati de carie si complicatiile ei.Trauma sau infectia deregleaza functia
ameloblastilor,iar in cazuri grave si a odontoblastilor-ca rezultat au loc modificari de forma sau
de structura a dintelui.Asemenea patologii au fost denumiti dintii Turner.Afectiunile usoare se
manifesta prin aparitia maculei(cretoase,galbene,cafenii,etc.).Dintii cu hipoplazie locala necesita
radiografie,deoarece poate fi lezata zona de crestere si radacina poate sa ramina incomplet
formata.
Tratament: depinde de gravitatea afectarii dintelui,de localizarea lui.La hipoplazie de forma
maculo-cretoasa este indicata terapia de remineralizare,Daca maculele sunt pigmentate –
inalbirea,urmata de terapia de remineralizare.In cazul defectelor tesuturilor dure –obturarea cu
compozite,daca este lezata forma,dimensiunea,culoarea dintelui este indicat tratamentul
ortopedic.

55. Hipoplazia de sistem a dinţilor temporari şi permanenţi la copii.

Se manifesta prin: dereglarea structurii si mineralizarii tesuturilor dentare,ca rezultat al actiunii
unor factori nocivi asupra foliculului dentar in perioada de dezvoltare si mineralizare.Acesti
factori duc la dereglarea embriogenezei dintelui si se manifesta prin dereglari nespecifice ale
procesului de formare si mineralizare a tesuturilor dentare.Viciul se formeaza in urma dereglarii
functiei ameloblastilor iar in cazuri grave si a odontoblastilor.De hipoplazie de sistem pot fi
afectati dintii temporari kit si cei permanenti.Dintii temporari sunt afectati ca urmare a proceselor
metabolice la gravida.cei permanenti din cauza dereglarii starii fiziologice ale organismului
copilului in cazuri maladiilor generale.
Forme clinice:
-forma de macula-pe suprafata coroanelor dentare sunt macule albe,cretoase,cu hotare clare ,cu o
suprafata netede,lucitoare,se localizeaza simetric la acelasi nivel.
-forma ondulata-adincituri ovale sau rotunde de diferite dimensiuni si profunzime pe unele
sectoare se prevede dentina cu culoare galbena.
-forma de brazda: adincituri in smalt,de diferite profunzime si latime,orientate mai frecvent
paralel marginii incizale a dintilor.
-forma distructiva: aplazia sau lipsa smaltului intr-un sector al dintelui.
Tratament:igiena cavitatii bucale,in cazuri usoare tratament nu se indica,la forma maculoasa:
terapia de remineralizare,aplicarea solutiilor si gelurilor de fluor de 3-4 ori pe an kite 10-15
cure,dupa terapia de remineralizare defectele pot fi obturate cu cimenturi ionomerice,materiale
compozite.

56. Dinţii de "tetraciclină" la copii.

Administrarea preparatelor de tetraciclina gravidelor si copiilor de virsta fragida poate modifica
culoarea dintilor temporari si permanenti in regiunea incizala,deoarece ele trec bariera
placentara.Indicarea preparatelor de tetraciclina in primele luni de viata duce la modificarea
culorii regiunii pregingivale a incisivilor si suprafetelor masticatorii ale molarilor temporari,la
virsta de 6 luni –coloratia molarilor temporari si molarilor de de 6 ani,la virsta de 2-3 ani
coloratia regiunii coletului dintilor frontali permanenti,iar de la 4 ani- coloratia premolarilor si
molarilor 2 permanenti.Tetraciclina se sidementeaza in oasele si dentina dintilor in curs de
dezvoltare influentind negativ procesele de mineralizare.Intensitatea coloratie variza de la galben
deschis pin la galben intunecat.Sub actiunea luminii culoarea initiala pe suprafata vestibulara a
dintilor frontali se modifica in cenusie,cenusie –bruna.Apoi dintii pierd proprietatea de
fluoriescenta.Tratament: dintii de tetraciclina greu se supun tratamentului prin inalbire.Se
recomanda inalbirea dintilor din partea canalului radicular cu apa oxigenata.Ca profilaxile se
recomanda excluderea administrarii tetraciclinii gravidelor si copiilor,prin inlocuirea cu alte
antibiotice.

57. Fluoroza dentară la copii.

Este o afectiune endemica,ca urmare a intoicatie cu fluor,ce survine mai frecvent drept
consecinta a consumului apei cu continut sporit de fluor.
Clasificare:
-forma hasurata: hasuri cretoase mici,slab pronuntate,situate in straturile superficiale ale
smaltului,uneori pot fi depistate numai la uscarea suprafetei dintelui,mai frecvent sunt
localizate pe suprafetele vestibulare ale incisivilor superiori.
-forma maculoasa: macule cretoase bine pronuntate,localizate pe toate suprafetele
dintelui,pot sa se contopeasca ,n-au hotare bine pronuntate,suprafata lor este neteda si
stralucitoare.Maculele pot avea nuanta bruna-deschisa,mai frecvent sunt afectati
incisivii,caninii.
-forma granular-cretoasa: pot fi afectati toti dintii,toate suprafetele sunt
depigmentate,cretoase ,insa luciul poate sa se mentina.Se pot observa sectoare pigmentate
brune deschise sau brune inschise,adesea cu defecte mici,punctiforme,granulare(diam.pina la
1,5 mm si o profunzime de 0,3 mm).
- forma eroziva: prezinta defecte de diferite forme si dimensiuni,pigmentarea smaltului
(brun,brun inchis,negru). Abraziunea smaltului pina la dentina.
-forma distructiva: apare in localitatile unde concentratia fluorului in apa potabila depaseste
5 mg/l.Modificarea formei,culorii,dimensiunilor dintilor din cauza distructie
smaltului,pigmentarea tesuturilor dentare in culori inchise,abraziune pronuntata,smaltul
poate sa lipseasca complt sau partial,pot fi fracturi ale coroanelor dentare.
 Tratament: consta din reducerea dozelor excesive ale fluorului din apa potabila consumata si
aplicarea diverselor modalitati de inlaturare ale pigmentarii si ale defectelor
dentare,majorarea rezistentei organismului copilului,indicarea unei diete rationale si a unor
remedii medicamentoase(Calciu,fosfor si vitamine) cu efect asupra metabolismului mineral.

58. Amelogeneza imperfectă.

Patologie a smaltului de origine ereditara ,ca rezultat al dereglarilor patologice ale
ectodermei.Factorii genetici sau diferiti factori de mediu general sau local pot perturba procesul
normal de amelogeneza dukind la aparitia amelogenezei imperfecte,varietatea cea mai mare de
forme clinice fiind generata de mutatiile genetice.Deosebim 4 forme de manifestari clinice:
1.Forma 1: dereglari cantitative si calitative neinsemnate.De obicei dintii erup in termene
medii,uneori pot fi mai mici in volum,ceea ce duce la aparitia tremelor.Suprafata smaltului este
neteda,lucioasa insa este de culoare galbena sau cafenie.
2.Forma 2: modificari cantitative si calitative insemnate.Dintii erup in termene medii insa au
forma conica sau cilindrica.Suprafata smaltului este rugoasa deoarece smaltul este pastrat
partial(mai frecvent in regiunea coletului).Culoarea poate varia de la galben la cafeniu
inchis.Dentina nu are dereglari patologice.
3.Forma 3: dintii pot fi de dimensiuni,forma si culoare normala sau smaltul poate fi subtire si
skimbat in culoare.In ambele cazuri se poate depista brazde pe suprafata dintelui,care mai
frecvent au o orientare verticala.Sunt afectate nu numai grupe de dinti care au aceleasi termene
de formare,dar toti dintii atit temporari kit si permanenti.
4.Forma 4: coroanele dentare au dimensiuni si forma normale,insa smaltul are suprafata
cretoasa ,fara luciu ,smaltul este fragil,putin rezistent la actiuni mecanice,dentina ramasa fara de
smalt este galbena ,insa treptat devine cafenie,se determina frecvent hipersensibilitatea
tesuturilor la agenti termici.
La toate formele numarul ,forma radacinilor,camerei pulpare si canalelor radiculare nu se
modifica.Mai frecvent se depisteaza formele 1 si 4.

59. Dentinogeneza imperfectă.

Este o tulburare ereditara in dezvoltarea dentinei.Clinic in momentul eruperii dintilor nu se
manifesta: dintii au culoare ,dimensiuni si forma normale.Caria afecteaza rar astfel de dinti ,se
poate determina numai la dintii permanenti la maturi.Insa copii pot acuza dureri de la rece sau
fierbinte.Radiologic se observa: in timpul formarii radacinilor zona de crestere este comparativ
mica,marginea coronara in preajma zonei de crestere este o linie dreapta(in mod normal o curba
cu margini ascutite).Dupa terminarea formarii radacinii la unii dinti practic lipseste cavitatea
pulpara sau este foarte mica.La toti dintii radacinile sunt scurte,cu apexurile ascutite,canalele
radiculare nu se desting,uneori ele pot fi observate numai in regiunea apicala si fiind foarte
inguste.In cavitatea pulpara pot fi denticuli de diferite dimensiuni.In regiunea apexului poate fi
stabilita osteoporoza tesutului osos.Virfurile septurilor interradiculare sunt situate mai jos de
jonctiunea smalt-cement.

60. Sindromul Steinton Cap-de-Pont.

In baza acestei patologii se afla tulburarile ereditare ale functiei derivatelor ectodermei si
mezodermei embrionare.Se transmite ereditar,pot fi afectati dintii temporari si permanenti.
Tabloul clinic: dintii au forma si dimensiuni normale,erup in termene obisnuite,insa au culoarea
coroanelor schimbata.Tesuturile dure ,dupa erupere incep sa se distruga progresiv.Suprafata de
abraziune este lucioasa,plata si neteda.Dentina pare sa fie transparenta.Dintii reactioneaza slab la
excitanti mecanici,chimici si termici .Caria se depisteaza rar.Pot fi modificari in lungimea si
forma radacinilor: radacini scurte,subtiri sau groase.Cavitatea pulpara si canalele radiculare sunt
obliterate.