Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Suport de Curs - Rolul Asistentei Medicale În Îngrijirea Copilului 0-1 Ani PDF
Suport de Curs - Rolul Asistentei Medicale În Îngrijirea Copilului 0-1 Ani PDF
2020
1. Febra tranzitorie
• Hipertermie 38 -40°C în ziua a 3-4-a de viaţă;
• Durata- ore sau 1-2 zile;
• Asociată cu agitaţie, somnolenţă, semne de deshidratare;
• Datorată scăderii îngreutate şi lipsa de aport hidric;
• Cedează la administrarea de lichide.
3. Criza hormonală
Criza genitală cu producere de estrogeni şi androgeni, o pubertate în miniatură, cu
tumefacţia glandei mamare la 3 -6 zile, congestia mucoasei uterine, durata este o săptămână.
4. Hipotermia
Are loc cu termogeneză imatură, prin aport lichidian insuficient, imaturitatea
centrului termoreglării din hipotalamus; valorile temperaturii corporale de 35 -36 grade C cu
durata de 10-40 ore.
Infecţiile la nou născut evoluează fără febră!
Principiile de nutriție:
• echilibrată;
• adaptată nevoilor biologice ale ființei umane;
• personalizată pentru fiecare copil;
• începând cu momentul nașterii sale și până la maturitatea târzie.
- vârsta;
- conţinutul caloric al alimentelor;
- metabolism.
În primul an de viaţă:
• Necesarul caloric este între 80 -120 kcal/kg/zi.
• Ritmul optim de creştere a nou-născutului este de 100 kcal/kg/zi.
Necesarul proteic
• Proteinele din alimentaţie au un rol esenţial în creşterea copilului,
sinteza hormonilor, enzimelor, dezvoltarea sistemului nervos, sistemului imun etc.
• Sursele majore de proteină (asigură aportul aminioacizi esenţiali) sunt în principiu cele de origine
animală (carne, peşte, ouă, lactate).
• Proteinele de origine vegetală asigură cantităţi mai mici sau incomplete din aceşti aminoacizi.
În primele luni de viaţă, sursa exclusivă de proteine, în mod ideal, este laptele matern.
Necesarul de carbohidrați
Carbohidraţii reprezintă principala sursă de calorii pentru organism.
• carbohidraţi digerabili (glucoză, fructoză, galactoză, lactoză, maltoză, sucroză, amidon);
• carbohidraţi non digerabili (fibre alimentare –celuloză, pectină, lignină);
• oligozaharide (glucooligozaharide -GOS şi fructoologozaharide –FOS).
Necesarul de lipide
Lipidele reprezintă principala sursă energetică, au un important rol structural la nivel
celular şi tisular, și de facilitatori ai absorbţiei vitaminelor liposolubile.
Recomandările nutriţionale = tipul de lipide pe care le primeşte copilul.
o Acizii graşi n-6 şi n-3 sunt esenţiali pentru o creştere şi dezvoltare normală.
o Acizii graşi esenţiali (acid linoleic, acid alfa-linoleic, acid arahidonic) nu pot fi sintetizaţi în
organism - obligatoriu să fie introduşi în alimentaţia copilului.
o Necesarul de lipide este de 30 -40% din valoarea energetică zilnică.
- rol în diviziunea celulară, formarea materialui genetic intracelular, sânge, sistem nervos;
- deficitul determină tulburări neurologice;
• Folatul este o vitamină hidrosolubilă din grupul vitaminelor B, provenită din surse alimentare;
acidul folic, produs de sinteza cu același rol, este suplimentat din alimente.
• RDR la vârsta de 0 -6 luni–65 mcg/zi, la 7 -12 luni–80 mcg/zi
VITAMINA B6 (piridoxina)
VITAMINA B1 (thiamina)
• Orice mama este perfect adaptata si capabila sa isi hraneasca sugarul la san.
• Informarea viitoarelor mame va permite acestora sa ia decizii corecte privind modul in care isi vor hrani
sugarii in primele luni de viata.
Pentru copil
Pentru copil
Pentru copil
Pentru mamă:
Pentru familie:
- statistic, mamele care alapteaza, au risc mai redus de a dezvolta sindrome depresive, au o relatie
intrafamiliala bună cu partenerul lor;
- alaptarea este cost-eficientă pentru familie;
- se creează o legătură psiho-afectivă profundă, între mamă și copil.
Pentru societate:
- reducerea costurilor sociale ale alimentatiei cu formulă (fabricatie, transport, depozitare, dezinfectante,
deseuri);
- se reduc costurile absenteismului matern, care este mai frecvent in cazul copiilor alimentati cu alimentatie
alternativa / cu formulă.
Cauze frecvente
• în primele zile după naştere(stagnarea laptelui în canalele galactofore şi creşterea presiunii
pe vasele sanguine şi limfatice, împiedicarea eliminării laptelui în momentul suptului);
• la mamele care alăptează la ore fixe, care nu alăptează noaptea sau nu alăptează la toate
mesele;
• care nu îşi golesc complet sânii după alăptare;
• mamele care oferă sugarului suzetă sau tetină, ceea ce interferă cu actul suptului.
Semne: sân greu, dureros, tumefiat; mamelonul devine plat ceea ce duce la
imposibilitatea atașării corecte la san; febra peste 38 grade C.
Recomandări: alăptare frecventă de la început, ziua şi noaptea; golirea sânului
manual sau cu pompă, dacă copilul nu suge eficient; aplicarea de comprese calde pe
sân timpde 15 –20 min înainte de alăptare, iar între supturi, comprese reci şi
analgezice.
Complicaţii: netratată, angorjarea sânilor poate duce la blocarea canalelor
galactofore, mastită sau abces.
Cauze frecvente: la începutul perioadei de alăptare; tehnici incorecte de alăptare; utilizarea incorectă a
pompelor de muls, prezenţa de mameloane ombilicate sau plate; secundar, poate apărea angorjarea sânilor.
Clinic: eritem și fisuri la nivelul mamelonului, supt dureros.
Recomandări:
- toaleta sânului cu apă caldă, fără fricţionarea mamelonului, uscarea prin expunere la aer, aplicarea unor creme
epitelizante şi menţinerea alăptatului.
- dacă mama nu suportă durerea, până la vindecarea ragadelor se recomandă să se golească sânul prin muls şi să
dea laptele copilului cu seringă sau din biberon.
- pentru calmarea durerii poate lua un analgezic(Paracetamol) cu 15 minute înainte de supt.
Cauze frecvente: neînceperea sau întreruperea alăptării, dacă nu s-a efectuat pregătirea corectă
a sânului înainte de naştere.
Recomandări:
- postnatal, înainte de a atașa copilul la sân, se poate folosi o pompă de muls sau un dispozitiv
pentru formarea mamelonului;
- există şi posibilitatea utilizării unui mamelon artificial, pentru o perioada scurtă, până se instalează
reflexul de ejecție, apoi se recomandă ataşarea directă la sân.
Cauze frecevente: spasmul vaselor din mamelon datorită durerii sau a temperaturii scăzute din
mediu.
Clinic:
- decolorarea mamelonului după câteva secunde de la iniţierea alăptării însoţită de o durere
arzătoare, cianoză șiapoi eritem al mamelonului şi revenirea la culoarea normală însoţită de durere
pulsatilă. Aceste fenomene se pot repeta câteva minute sau timp de 1-2 ore.
Grupe de medicamente des folosite și recomandări legate de admistrarea lor în perioada de alăptare:
Antialgice:
- Ibuprofen si acetaminophen (paracetamol) sunt sigure, nu produc efecte adverse dacă tratamentul este pe
termen scurt.
- Aspirina se va evita din cauza riscului apariției sindromului Reye la copil.
- Celecoxib, flurbiprofen sau naproxen pot fi recomandate pentru perioade scurte, pe termen lung pot provoca
hemoragii intestinale.
- Piroxicam, meloxicam – de evitat, studiile sunt insuficiente.
Antibiotice:
- Peniciline, cefalosporine, macrolide –se pot recomanda în timpul alăptării, există doar riscul unui dezechilibru al
florei intestinale;
- Cloramfenicol, tetraciclina, metronodazol–de evitat;
- Sulfamide, co-trimoxazol–de evitat, risc de hemoliză, icter.
Antimicotice si antivirale:
- Nistatin, fluconazol – se pot recomanda în alăptare;
- Aciclovir - compatibil cu alăptarea.
Antialergice:
- Loratadina – compatibila cu alăptarea;
- Dexametazona, hidrocortizon – se pot administra în doze unice.
Anticonvulsivante:
- Carbamazepina - se vor monitoriza eventualele efecte adverse: icter, obnubilare, vărsături, creștere ponderală
lentă;
- Fenitoin – posibilă cianoză, methemoglobinemie:
- Săruri de aur – nicio reacție adversă raportată:
- Lamotrigina – prudență, se pot atinge concentrații terapeutice la copil.
Diuretice:
-Furosemid, Hidroclorotiazida – contraindicate, pentru că scad secreția lactată.
Anticoagulante:
- Heparinele – compatibile cu alăptarea, pentru că au greutate moleculară mare și nu trec în laptele matern
- Warfarina – compatibilă cu alăptarea, cu recomandarea de monitorizarea timpului de protrombină.
Antidepresive:
- Antidepresive triciclice – compatibile cu alăptarea, cu recomandarea de a monitoriza atent copilul,
-Inhibitorii de serotonină–se vor evita în alăptare.
Anxiolitice:
- Alprazolam – de evitat în alăptare, determină somnolență,
- Diazepam – contraindicat în alăptare,
- Lorazepam – este compatibil cu alăptarea, apare în cantități reduse în laptele de mamă.
Soluții oftalmice:
- Antiinfecțioase, miotice, midriatice, antiinflamatoare – sunt compatibile cu alăptarea.
Antihpertensive:
- Metoprolol, nifedipin–compatibile cu alăptarea, datorită cantităților mici absorbite în laptele de mamă.
Galactogoge: permise.
Domperidona: s-a constatat o creșterea secreției lactate la doze 3x10 mg/zi până la max. 3x20 mg/zi, fără a se
detecta cantități crescute în laptele de mamă.
B. de cauză neonatală
- galactozemie;
- deficit congenital de lactază;
- boala urinilor cu miros de sirop de arțar;
- fenilcetonurie.
Contraindicaţii temporare:
- infectiile puerperale, mastite acute severe;
- medicația administrată mamei pentru o durată determinată, scurtă (in totdeaua se evaluează raportul risc /
beneficiu);
- post anestezie - între 2 -6 ore (în funcţie de anestezie);
Observaţii:
- recomandarea de întrerupere temporară a alăptării este adaptată fiecarui caz in parte;
- până la rezolvarea problemei, mama este sfatuita sa se mulga la 3 ore interval, pentru a menține secreția lactată.
2. Consilierea parentală:
- Constientizarea rolului esential al LM pentru sanatatea copilului si a mamei.
- Informarea corecta cu privire la substituenții de LM: depozitare, preparare, respectarea regulilor de igienă.
- Se recomandă prepararea formulei chiar înainte de administrare.
- Formula preparată se poate păstra maximum 45 min după care, în caz de nefolosire, se aruncă.
- Recomandările personalului medical pentru alegerea unei formule de lapte, în funcție de nevoile sugarului.
Principiile diversificării:
- introducerea unui aliment nou se va face numai atunci când sugarul este sănătos;
- alegerea primului aliment depinde de starea de nutriție: la cei eutrofici se începe cu supa de legume sau piureul de
fructe, iar la cei cu deficit ponderal se vor introduce iniţial cerealele fără gluten şi ulterior alimentaţia va fi
îmbogăţită mai repede cu proteine;
- introducerea alimentului nou se va face progresiv, cu câte20-30g/zi la o masă de lapte, reducând cu aceeaşi
cantitate laptele, până la înlocuirea completă a mesei de lapte cu noul aliment;
Principiile diversificării:
- se recomandă introducerea unui singur aliment nou pe săptămână – la aceeaşi masă;
- la apariţia unor tulburări digestive(vărsături şi/sau diaree) se întrerupe AC şi se reia după câteva zile de la
normalizarea tranzitului intestinal;
- administrarea alimentelor noi introduse se va face cu linguriţa (nu se recomandă prelungirea administrării
alimentaţiei cu biberonul);
- valoarea calorică a alimentului nou introdus (prânzului) trebuie să fie mai mare decât acelui care este scos din
alimentaţie;
Principiile diversificării:
- numărul de mese administrate pe zi în AC se va stabili în funcţie de vârstă,senzaţia de foame-saţietate şi greutatea
copilului;
- alimentele noi vor fi pasate până la apariţia primilor dinţi,apoi zdrobite;
- cel mai bun criteriu al succesului AC la sugar este urmărirea curbelor de creştere şi dezvoltare.
Nevoile energetice din AC pentru sugarii cu un consum mediu de lapte matern:
-130kcal/zi la 6-8 luni - 310kcal/zi la 9-11luni - 580kcal/zi la12-23 luni.
Recomandări în AC la sugar:
- cantitatea de alimente solide: 30ml/ kg/ zi;
- aportul zilnic de calorii: 70-75 Kcal /kg/ zi;
- aportul de proteine (din brânză și carne): trebuie să se țină cont de faptul că două mese de lapte(200-300ml)
acoperă aproximativ 30-40% din aportul zilnic de proteine.
Sucurile de fructe:
- sucul nu trebuie să fie introdus înainte de vârsta de 12luni, decât dacă este indicat de medic.
- copiii trebuie să fie încurajaţi să mănânce fructe întregi.
- consumul de sucuri nepasteurizate trebuie să fie descurajat la sugari şi copii.
Brânza de vacă:
- preparată,dacă este posibil, în casă; se recomandă zilnic,după vârsta de 5–6 luni, câte 20-30g/zi, combinată cu
orez pasat, supă sau piure de legume.
Nu sunt indicate:
- introducerea precoce a alimentelor cu potenţial alergogen mare: albuş de ou, căpşuni (se dau peste un an),
peşte (se dă peste 10 luni);
- bananele sub vârsta de 8 luni;
- glutenul (cerealele cu gluten, biscuiţii, pâinea, grişul) sub 7 luni;
- introducerea a mai mult de 4 alimente înainte de 4 luni, deoarece creşte riscul de dermatită atopică ;
Nu sunt indicate:
- folosirea de sare şi zahăr sub 1 an sau excesul ulterior;
- mierea de albine sub 1 an;
- laptele de vacă sub 1 an;
- forţarea copilului să mănânce;
- excesul de suc de fructe (de dorit 60-100 ml/zi, nu mai mult de 150 ml/zi), deoarece se asociază cu diaree,
balonare, carii, obezitate;
- dieta vegetariană.
- Creşterea ponderală în primele 4 luni este în medie de 750 g / lună, în următoarele 4 luni câte 500 g / lună şi
câte 250 g / lună în lunile 9 –12;
- Creșterea staturală este de 4 cm în prima lună, 3 cm în lunile 2 şi 3, 2 cm în luna 4. În lunile 5 -12, creșterea
staturală este în medie de 1 cm lunar;
- Perimetrul cranian PC crește 2 cm / lună în primul trimestru, 1 cm / lună în al doilea trimestru şi 3 cm în total
în lunile 6 –12;
- Perimetrul toracic crește cu un cm lunar în perioada de sugar, până la vârsta de 1 an;
- Indicii somatometrici se vor înregistra pe curbe de creştere și se va evalua creșterea staturoponderală în
dinamică.