Managementul Servicilor PDF

MANAGEMENTUL
SERVICIILOR
LUCRARE APLICATIVĂ
PRIVIND CREŞTEREA EFICIENŢEI SERVICIILOR
PRIN REABILITARE ŞI MODERNIZARE
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI
Lect. univ. dr. Andreea ZAMFIR
MANAGEMENTUL
SERVICIILOR
Lucrare aplicativă
privind creşterea eficienţei serviciilor
prin reabilitare şi modernizare
EDITURA ASE
BUCUREŞTI
2009
Copyright © 2009, Editura ASE
Toate drepturile asupra acestei ediţii sunt rezervate editurii.
Adresă: Editura ASE

Piaţa Romană nr. 6, sector 1, Bucureşti, România
cod 701631
www.ase.ro
editura@net.ase.ro
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

ZAMFIR, ANDREEA
Managementul serviciilor: lucrare aplicativă /
Andreea Zamfir. – Bucureşti : Editura ASE, 2009
Bibliogr.
ISBN 978-606-505-273-4
ISBN 978-606-505-273-4
Editura ASE
Redactor: Luiza Constantinescu
Tehnoredactare computerizată: Carmen Ştefania Creangă
TEMA LUCRĂRII
Volumul Managementul serviciilor. Lucrare aplicativă privind creşterea

eficienţei serviciilor prin reabilitare şi modernizare se adresează studenţilor
Facultăţii de Management din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti
de la învăţământul la distanţă şi constituie suportul model pentru lucrările
aplicative la disciplina „Managementul serviciilor”.
Prin întocmirea lucrării se urmăreşte determinarea eficienţei creşterii

capacităţii de servire a unei companii care prestează serviciul de alimentare cu apă
şi de canalizare, prin reabilitarea şi modernizarea sistemului în strânsă corelaţie cu
nevoile clienţilor şi cu cerinţele păstrării echilibrului ecologic.
Pentru întocmirea lucrării sunt furnizate următoarele informaţii de bază:

- definirea termenilor specifici utilizaţi în managementul serviciilor
comunitare de utilităţi publice;
- stadiul actual al prestării serviciului de alimentare cu apă şi de
canalizare în România;
- analiza SWOT a prestării serviciului de alimentare cu apă şi de
canalizare în Municipiul Moreni;
- tabelul nr. 3.1: Parametri tehnico-economici ai proiectului de
reabilitare şi modernizare a sistemului public de alimentare cu apă şi de
canalizare în Municipiul Moreni.
Pentru rezolvarea lucrării în sistem individualizat sunt necesare

următoarele precizări:
1. se recomandă citirea integrală a lucrării înainte de rezolvarea acesteia
în sistem individualizat;
2. informaţiile incluse în tabelele 2.1, 2.2, 3.1, 3.5 şi 3.6 sunt comune
pentru toţi studenţii de la învăţământul la distanţă;
3. informaţiile din tabelele 3.2, 3.10 şi 3.11 sunt individualizate pentru
fiecare student de la învăţământul la distanţă;
4. modificările care intervin în tabelele 3.2, 3.3, 3.4, 3.10 şi 3.11 sunt
precizate în VARIANTA INDIVIDUALĂ pe care studenţii o primesc
de la cadrul didactic care le coordonează activitatea de rezolvare a
6 Managementul serviciilor. Lucrare aplicativă
lucrării; studenţii vor introduce în tabelele menţionate individualizarea

primită şi pe această bază, vor întocmi lucrarea aplicativă la disciplina
Managementul serviciilor;
5. structura costului pentru activităţile de demontare, remontare şi
management este comună pentru toţi studenţii;
6. modificările care intervin în tabelele 3.7, 3.8 şi 3.9 decurg din
calculele efectuate (în regim individualizat) anterior întocmirii acestor
tabele;
7. profitul anual obţinut înainte de reabilitare, modernizare, dezvoltare
este comun pentru toţi studenţii;
8. primul element de calcul îl constituie fundamentarea investiţiilor
necesare pentru reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare
cu apă şi de canalizare din municipiul Moreni;
9. informaţiile din anexă, cu excepţia factorilor de actualizare, sunt
individualizate pentru fiecare student de la învăţământul la distanţă;
10. factorii de actualizare necesari pentru realizarea lucrării sunt comuni
pentru toţi studenţii şi se preiau din anexă;
Rezolvarea integrală şi corectă a lucrării aplicative constituie condiţie

pentru prezentarea la examenul de Managementul serviciilor.
CUPRINS
1. CONCEPTE FUNDAMENTALE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL

SERVICIILOR COMUNITARE DE UTILITĂŢI PUBLICE ................. 9
1.1 Serviciile publice de interes general ......................................................... 9
1.2 Serviciile comunitare
de utilităţi publice din România ................................................................ 11
1.3 Serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare – componentă
a serviciilor de utilităţi publice ............................................................... 14
1.3.1 Definiţia şi sfera de acţiune a serviciului de alimentare
cu apă şi de canalizare.................................................................... 14
1.3.2 Stadiul actual al prestării serviciului de alimentare cu apă
şi de canalizare în România ........................................................... 16
2. ANALIZA PRESTĂRII SERVICIULUI DE ALIMENTARE CU APĂ

ŞI DE CANALIZARE ÎN MUNICIPIUL MORENI................................. 23
2.1 Caracteristici generale ale operatorului. ................................................... 24
2.2 Caracteristici tehnico-economice ale operatorului................................... 35
3. REABILITAREA ŞI MODERNIZAREA SISTEMULUI PUBLIC

DE ALIMENTARE CU APĂ ŞI DE CANALIZARE
DIN MUNICIPIUL MORENI ................................................................... 43
3.1 Oportunitatea şi obiectivele lucrărilor de reabilitare, modernizare şi
dezvoltare a sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare
din Municipiul Moreni ............................................................................. 43
3.2 Fundamentarea investiţiilor necesare pentru reabilitarea şi modernizarea
sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare
din Municipiul Moreni.............................................................................. 46
3.3 Graficul de execuţie a lucrărilor de reabilitare şi modernizare
a sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare ................................... 52
3.3.1 Graficul de execuţie a lucrărilor de reabilitare şi modernizare......... 52
3.3.2 Eşalonarea investiţiilor ..................................................................... 54
3.4 Parametri necesari pentru realizarea analizei eficienţei economice a

reabilitării şi modernizării sistemului de alimentare cu apă şi
de canalizare ............................................................................................. 48
4. EFICIENŢA REABILITĂRII ŞI MODERNIZĂRII SISTEMULUI

PUBLIC DE ALIMENTARE CU APĂ ŞI DE CANALIZARE
DIN MUNICIPIUL MORENI ................................................................... 61
4.1 Indicatori de bază pentru evaluarea eficienţei proiectelor de reabilitare
şi modernizare .......................................................................................... 62
4.2 Indicatori de performanţă specifici serviciului de alimentare cu apă
şi de canalizare ......................................................................................... 78
4.3 Indicatori pe bază de cash-flow pentru fundamentarea deciziei
de reabilitare şi modernizare în sectorul serviciilor de alimentare
cu apă şi de canalizare.............................................................................. 88
5. EFECTE ALE REABILITĂRII ŞI MODERNIZĂRII SISTEMULUI

PUBLIC DE ALIMENTARE CU APĂ ŞI DE CANALIZARE
DIN MUNICIPIUL MORENI.................................................................... 97
5.1 Efecte cantitative şi calitative ale reabilitării şi modernizării
sistemului public de alimentare cu apă şi a celui de canalizare ............... 97
5.2 Efecte colaterale ale investiţiilor din infrastructura locală asupra
altor sectoare economice .......................................................................... 101
BIBLIOGRAFIE.............................................................................................. 103
LISTA TABELELOR...................................................................................... 107
LISTA FIGURILOR ....................................................................................... 108
ANEXĂ ............................................................................................................. 109

1. CONCEPTE FUNDAMENTALE UTILIZATE ÎN
MANAGEMENTUL SERVICIILOR COMUNITARE
DE UTILITĂŢI PUBLICE
Studierea metodică a unei discipline universitare cum este Managementul

serviciilor şi rezolvarea în regim individualizat a lucrării aplicative presupune
clarificarea unor noţiuni şi concepte, cum ar fi: serviciu public de interes general,
serviciu comunitar de utilităţi publice, serviciu de alimentare cu apă şi de
canalizare etc.
1.1 Serviciile publice de interes general
Serviciile publice de interes general fac parte din ansamblul valorilor

recunoscute de toate ţările membre ale Uniunii Europene şi constituie un element
esenţial al modelului european de societate. Ele joacă un rol important pentru
îmbunătăţirea calităţii vieţii tuturor cetăţenilor, pentru lupta împotriva excluderii şi
izolării sociale, precum şi pentru producerea altor bunuri şi servicii. Eficienţa şi
calitatea serviciilor publice de interes general constituie factori de competitivitate şi
de coeziune maximă, în special datorită faptului că permit atragerea investiţiilor în
regiuni mai puţin favorizate.
Furnizarea serviciilor publice de interes general într-o manieră performantă
şi nediscriminatorie constituie, la rândul său, o condiţie pentru buna funcţionare a
pieţei unice şi pentru o mai bună integrare economică în Uniunea Europeană. În
plus, aceste servicii alcătuiesc o bază a edificării societăţii europene, întrucât
accesul la ele este unul dintre drepturile de care beneficiază cetăţenii europeni şi
oferă o posibilitate de dialog cu autorităţile administraţiei publice locale în cadrul
unei corecte administrări.
Uniunea Europeană promovează o liberalizare „controlată” a acestor
servicii, adică o deschidere progresivă a pieţei, însoţită de măsuri care să protejeze
interesul general, îndeosebi prin introducerea conceptului de serviciu universal, în
vederea garantării accesului tuturor, indiferent de situaţia economică şi socială sau
de poziţia geografică, la un serviciu de calitate, cu un preţ accesibil.
Serviciile de interes general acoperă o gamă largă de activităţi din marile
ramuri industriale (industrii de reţea), cum ar fi energia, telecomunicaţiile,
transportul, transmisiile audiovizuale şi serviciile poştale, dar şi din educaţie,
distribuţia de apă, gestionarea deşeurilor, servicii medicale şi sociale (European

Commission, 2007). Obiectivele acestor servicii şi modul lor de organizare diferă
sensibil în funcţie de tradiţia şi politica în materie de intervenţie a statului. Cu toate
acestea, serviciile de interes general pot fi definite (European Commission, 2007)
ca fiind servicii (cu caracter economic şi neeconomic) pe care autorităţile publice le
includ în categoria celor care servesc interesul general şi sunt supuse unor obligaţii
specifice de serviciu public. Din această definiţie reiese faptul că autorităţile
publice au responsabilitatea de a decide cu privire la natura şi scopul unui serviciu
de interes general. Autorităţile publice pot decide să furnizeze ele însele aceste
servicii, sau să le încredinţeze altor entităţi publice sau private.
Din punctul de vedere al modului în care serviciile de interes general sunt
reglementate de dispoziţiile comunitare, putem deosebi:
- servicii de interes economic general;
- servicii de interes general fără caracter economic.
Furnizarea şi organizarea serviciilor de interes economic general intră sub
incidenţa normelor privind piaţa internă şi concurenţa din Tratatul Comisiei
Europene, întrucât activităţile de servicii sunt de natură economică. În cazul
marilor industrii de reţea, cu o dimensiune europeană evidentă (telecomunicaţii,
energie electrică, gaz, transport şi servicii poştale), serviciile sunt reglementate de
un cadru legislativ specific la nivel comunitar. În mod similar, anumite aspecte
privind difuzarea serviciilor publice sunt incluse în legislaţia specifică a Uniunii
Europene, cum ar fi Directiva „Televiziunea fără frontiere”. Alte servicii de interes
economic general, cum ar fi serviciile din domeniul gestionării deşeurilor,
aprovizionării cu apă sau tratarea apelor reziduale, nu fac obiectul unui regim de
reglementare de sine stătător la nivelul Uniunii Europene. Cu toate acestea,
normele comunitare specifice, cum ar fi legislaţia privind achiziţiile publice,
protecţia mediului şi a consumatorului, se aplică anumitor aspecte ale serviciilor. În
plus, unele servicii de interes economic general fac de asemenea obiectul cadrului
normativ stabilit de Directiva serviciilor (European Commission, 2007: 4).
Serviciile de interes general fără caracter economic (de exemplu
prerogativele tradiţionale ale statului, cum ar fi poliţia, justiţia şi sistemele
obligatorii de securitate socială), nu fac obiectul legislaţiei specifice a Uniunii
Europene şi nici nu sunt incluse în normele pieţei interne şi ale concurenţei,
prevăzute de tratat. Unele aspecte privind organizarea acestor servicii pot face
obiectul altor norme din tratat, cum ar fi principiul nediscriminării (European
Commission, 2007: 4).
Concepte fundamentale utilizate în managementul serviciilor comunitare de utilităţi publice 11
Nu de puţine ori, s-a pus problema privind modul în care se poate face
deosebirea între serviciile cu caracter economic şi serviciile fără caracter economic.
Răspunsul la această întrebare necesită o analiză de la caz la caz, întrucât realitatea
acestor servicii este adeseori specifică şi diferă mult de la un stat membru la altul şi
chiar de la o autoritate locală la alta. De asemenea, modul în care aceste servicii
sunt furnizate evoluează constant, ca răspuns la noile evoluţii economice, sociale şi
instituţionale, cum ar fi modificarea cerinţelor de consum, transformările
tehnologice, modernizarea administraţiilor publice şi transferarea
responsabilităţilor în plan local (European Commission, 2007: 5).
1.2 Serviciile comunitare de utilităţi publice

din România
În sfera serviciilor publice de interes general se includ serviciile

comunitare de utilităţi publice, care prezintă o serie de particularităţi (Legea nr.
51/08.03.2006; OUG nr. 13/20.02.2008):
- răspund unor cerinţe şi necesitaţi de interes şi utilitate publică;
- au caracter economico-social;
- au caracter tehnico-edilitar şi presupun existenţa unei infrastructuri
tehnico-edilitare adecvate;
- au caracter permanent şi regim de funcţionare continuu, care poate
avea caracteristici de monopol;
- aria de acoperire are dimensiuni locale: comunale, orăşeneşti,
municipale sau judeţene;
- sunt înfiinţate, organizate şi coordonate de autorităţile administraţiei
publice locale;
- sunt organizate pe principii economice şi de eficienţă;
- pot fi furnizate/prestate de către operatori care sunt organizaţi şi
funcţionează în baza reglementărilor de drept public sau privat.;
- sunt furnizate/prestate pe baza principiului „beneficiarul plăteşte”;
- recuperarea costurilor de exploatare sau de investiţie se face prin
preţuri şi tarife reglementate sau taxe speciale.
Serviciile comunitare de utilităţi publice pot fi întâlnite în literatura de
specialitate şi sub denumirea de servicii de utilităţi publice şi pot fi definite (Legea
nr. 51/08.03.2006; OUG nr. 13/20.02.2008) ca fiind totalitatea acţiunilor şi
activităţilor reglementate prin care se asigură satisfacerea nevoilor de utilitate şi

interes public general ale colectivităţilor locale cu privire la:
a) alimentarea cu apă;
b) canalizarea şi epurarea apelor uzate;
c) colectarea, canalizarea şi evacuarea apelor pluviale;
d) producţia, transportul, distribuţia şi furnizarea de energie termică în
sistem centralizat;
e) salubrizarea localităţilor;
f) iluminatul public;
g) administrarea domeniului public şi privat al unităţilor administrativ
teritoriale, precum şi altele asemenea;
h) transportul public local.
Serviciile de utilităţi publice sunt în responsabilitatea autorităţilor
administraţiei publice locale şi se înfiinţează, se organizează şi se gestionează
potrivit hotărârilor adoptate de autorităţile deliberative ale unităţilor administrativ-
teritoriale, în funcţie de gradul de urbanizare, de importanţa economico-socială a
localităţilor, de mărimea şi de gradul de dezvoltare ale acestora şi în raport cu
infrastructura tehnico-edilitară existentă (OUG nr. 13/20.02.2008).
Organizarea şi administrarea serviciilor de utilităţi publice trebuie să se
realizeze respectând o serie de principii (Legea nr. 51/08.03.2006), cum ar fi:
- principiul dezvoltării durabile şi corelării cerinţelor cu resursele;
- principiul autonomiei locale;
- principiul descentralizării serviciilor publice;
- principiul subsidiarităţii şi proporţionalităţii;
- principiul responsabilităţii şi legalităţii;
- principiul participării şi consultării cetăţenilor;
- principiul asocierii intercomunitare;
- principiul protecţiei şi conservării mediului natural şi construit;
- principiul asigurării igienei şi sănătăţii populaţiei;
- principiul administrării eficiente a bunurilor din proprietatea publică
sau privată a unităţilor administrativ-teritoriale;
- principiul liberului acces la informaţii privind aceste servicii publice.
Serviciile de utilităţi publice trebuie să îndeplinească o serie de cerinţe
(exigenţe) fundamentale (OUG nr. 13/20.02.2008), dintre care amintim:
- universalitate;
- continuitate din punct de vedere calitativ şi cantitativ, în condiţii
contractuale reglementate;
- adaptabilitate la cerinţele utilizatorilor şi gestiune pe termen lung;

- accesibilitate egală şi nediscriminatorie la serviciul public, în condiţii
contractuale reglementate;
- transparenţă decizională şi protecţia utilizatorilor.
Sectorul serviciilor de utilităţi publice din România a suferit transformări
profunde în ultima perioadă de timp din punct de vedere legislativ, organizatoric şi
tehnico-administrativ. Raportate la situaţia din alte ţări membre ale Uniunii
Europene, serviciile de utilităţi publice din România marchează o rămânere în
urmă deosebit de accentuată atât sub aspectul performanţelor tehnice, al calităţii, al
continuităţii, cât şi sub aspectul costurilor şi consumurilor de materii prime,
materiale şi energie:
- sistemele cu care se operează au o pronunţată uzură fizică şi morală,
ceea ce conduce la randamente scăzute, consumuri mari, pierderi
nejustificate şi poluare accentuată a mediului;
- calitatea serviciilor este sub nivelul standardelor europene şi acestea nu
sunt oferite majorităţii consumatorilor la preţuri accesibile şi în mod
nediscriminatoriu;
- cadrul legislativ este permisiv şi favorabil relansării ramurii, dar
necesită completări şi modificări pentru acele sectoare unde legislaţia
este încă discriminatorie şi contradictorie;
- starea economică a operatorilor, în mod deosebit a celor din domeniul
serviciilor de încălzire urbană este aproape de falimentul financiar;
- sursele proprii, ca şi cele ale bugetelor locale şi ale bugetului central nu
pot asigura modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii.
Serviciile de utilităţi publice au un impact major asupra mediului, fapt
pentru care măsurile de eliminare sau diminuare a disfuncţionalităţilor existente în
acest sector sensibil al economiei trebuie corelate cu cerinţele păstrării echilibrului
ecologic. În acest sens, una dintre direcţiile strategice prevăzute în Programul
Operaţional Sectorial de Mediu 2007-2013 elaborat în anul 2007 este îmbunătăţirea
accesului la utilităţi publice în România şi sprijinirea condiţiilor de dezvoltare
economică în regiuni. Astfel, cea mai importantă parte din acest program prevede
sprijin pentru îmbunătăţirea sistemelor integrate de apă şi management al
deşeurilor printr-o abordare regională care să genereze rezultate favorabile până la
sfârşitul perioadei de programare.
1.3 Serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare –

componentă a serviciilor de utilităţi publice
1.3.1 Definiţia şi sfera de acţiune a serviciului

de alimentare cu apă şi de canalizare
Serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare face parte din sfera

serviciilor de utilităţi publice şi cuprinde totalitatea acţiunilor şi activităţilor prin
care se asigură satisfacerea nevoilor colectivităţilor locale cu privire la alimentarea
cu apă; canalizarea şi epurarea apelor uzate; şi colectarea, canalizarea şi evacuarea
apelor pluviale (OUG nr. 13/20.02.2008).
Serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare este definit (Legea nr.
241/22.06.2006) ca fiind totalitatea activităţilor de utilitate publică şi de interes
economic şi social general efectuate în scopul captării, tratării, transportului,
înmagazinării şi distribuirii apei potabile sau industriale tuturor utilizatorilor de pe
teritoriul unei localităţi, respectiv pentru colectarea, transportul, epurarea şi
evacuarea apelor uzate, a apelor meteorice şi a apelor de suprafaţă provenite din
intravilanul acesteia.
Serviciul de alimentare cu apă cuprinde activităţile necesare pentru:
- captarea apei brute din surse de suprafaţă sau subterane;
- tratarea apei brute;
- transportul apei potabile şi/sau industriale;
- înmagazinarea apei;
- distribuţia apei potabile şi/sau industriale (Legea nr. 241/22.06.2006).
Serviciul de canalizare cuprinde activităţile necesare pentru:
- colectarea, transportul şi evacuarea apelor uzate de la utilizatori la
staţiile de epurare;
- epurarea apelor uzate şi evacuarea apei epurate în emisar;
- colectarea, evacuarea şi tratarea adecvată a deşeurilor din gurile de
scurgere a apelor pluviale şi asigurarea funcţionalităţii acestora;
- evacuarea, tratarea şi depozitarea nămolurilor şi a altor deşeuri similare
derivate din activităţile sus-menţionate;
- evacuarea apelor pluviale şi de suprafaţă din intravilanul localităţilor
(Legea nr. 241/22.06.2006; OUG nr. 13/20.02.2008).
Derularea activităţilor specifice serviciului de alimentare cu apă şi de
canalizare, indiferent de forma de gestiune aleasă, se realizează pe baza unui
regulament al serviciului şi a unui caiet de sarcini, elaborate şi aprobate de
autorităţile administraţiei publice locale sau de asociaţiile de dezvoltare

intercomunitară de apă şi de canalizare. Acestea din urmă sunt constituite în scopul
înfiinţării, organizării, finanţării, exploatării, monitorizării şi controlului
furnizării/prestării serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, inclusiv pentru
crearea, modernizarea şi/sau dezvoltarea sistemelor publice de alimentare cu apă şi
de canalizare (OUG nr. 13/20.02.2008).
Serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare are o dimensiune economică
şi o dimensiune socială, indisolubil corelate între ele. Din punct de vedere
economic, acest serviciu creează premisele desfăşurării proceselor de producţie din
alte ramuri ale economiei naţionale şi reprezintă o piaţă de desfacere pentru o serie
de produse finite din alte sectoare economice. Din punct de vedere social, serviciul
de alimentare cu apă şi canalizare asigură locuri de muncă pentru un număr
considerabil de salariaţi şi totodată asigură apa potabilă necesară vieţii omeneşti şi
igienei corporale a unei importante părţi a populaţiei ţării.
Pentru a-şi îndeplini rolul fundamental de îmbunătăţire a calităţii vieţii,
serviciul de alimentare cu apă şi canalizare trebuie să aibă o serie de caracteristici,
cum ar fi: universalitate, egalitatea tratamentului, continuitate, siguranţa
persoanelor şi a serviciului, adaptabilitate şi gestiune pe termen lung, transparenţă
şi suportabilitate. De aceea, serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare trebuie
abordat din perspectiva rolului pe care îl joacă autorităţile publice într-o economie
de piaţă. Pe de o parte, autorităţile publice veghează la buna funcţionare a pieţei şi
pe de altă parte, garantează interesul general, în special satisfacerea nevoilor
primordiale ale cetăţenilor şi conservarea bunurilor publice atunci când piaţa
eşuează în această acţiune.
Întărirea coeziunii sociale, globalizarea şi deschiderea pieţei pentru libera
concurenţă, extinderea parteneriatului public-privat şi dezvoltarea durabilă sunt
principalele probleme care se ridică azi cu privire la viitorul serviciului de
alimentare cu apă şi canalizare. Evoluţia actuală a serviciului de alimentare cu apă
şi de canalizare poate fi caracterizată astfel:
- sectorul trece printr-o perioadă de schimbări majore în întreaga
Europă;
- deschiderea pieţei serviciilor şi globalizarea sunt două provocări de
mare actualitate, la care fiecare ţară membră a Uniunii Europene
trebuie să dea un răspuns pertinent;
- conştientizarea tot mai accentuată a dimensiunii sociale a serviciului
public de alimentare cu apă şi de canalizare şi a impactului pe care
acesta îl are asupra coeziunii sociale;
- în ţările unde a fost deschisă piaţa şi s-a trecut la privatizarea

serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare a fost necesară
înfiinţarea unor autorităţi de reglementare;
- serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare trebuie organizat
regional.
Calitatea României de stat membru al Uniunii Europene impune
transformarea economiei româneşti, care implică şi alinierea serviciului de
alimentare cu apă şi de canalizare la conceptul european. În acest sens, autorităţile
locale trebuie să elaboreze strategii proprii de modernizare şi dezvoltare a
infrastructurii serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare, fiind direct
responsabile de asigurarea populaţiei cu servicii de calitate corespunzătoare şi la
un preţ accesibil. De asemenea, societatea civilă, reprezentată prin patronat şi
sindicate, asociaţii profesionale şi ale consumatorilor trebuie să se implice, alături
de autorităţile publice centrale şi locale, în procesul de implementare a strategiei de
dezvoltare durabilă a serviciului de alimentare cu apă şi canalizare.
Dimensiunea economico-socială a serviciului de alimentare cu apă şi de
canalizare şi rolul acestuia în menţinerea coeziunii sociale reclamă şi justifică
adoptarea şi implementarea unui set de măsuri având ca obiective dezvoltarea
durabilă, atingerea standardelor Uniunii Europene şi eliminarea disparităţilor
economico-sociale dintre celelalte statele membre ale acesteia şi România.
1.3.2 Stadiul actual al prestării serviciului de alimentare cu apă

şi de canalizare în România
Pentru a se conforma directivelor europene privind calitatea apei potabile şi

epurarea apelor uzate, ţara noastră este în plin proces de construcţie şi adaptare a
sistemelor publice de alimentare cu apă şi de canalizare.
Recensământul populaţiei şi al locuinţelor efectuat în perioada

18-27 martie 2002 a scos în evidenţă faptul că România are o populaţie de
21.680.974 locuitori, din care: 11.435.080 locuitori în mediul urban (52,7%) şi
10.245.894 locuitori în mediul rural (47,3%). Din punct de vedere administrativ,
România are 42 judeţe, 268 municipii şi oraşe şi 2686 comune (cca. 15.700
localităţi rurale). Sisteme centralizate de distribuţie a apei potabile se regăsesc în
2.915 localităţi, din care toate municipiile şi oraşele (268) şi cca. 17% din numărul
localităţilor rurale (2647). Dintr-un total de 8.107.114 locuinţe de pe teritoriul
României, 5.724.125 sunt dotate cu instalaţii de alimentare cu apă (70,6%). În
mediul urban există 4.259.574 locuinţe (52,54% din numărul total al locuinţelor de
pe teritoriul României), din care 4.078.180 locuinţe dispun de instalaţii de
alimentare cu apă (95,74%). În schimb, în mediul rural, dintr-un total de 3.847.540
locuinţe numai 1.645.945 locuinţe sunt echipate cu instalaţii de alimentare cu apă
(42,77%) (INS, 2003).
Reţelele de distribuţie a apei potabile au o lungime totală de 40.267 km,
asigurând o echipare în mediul urban de numai 71% din lungimea totală a străzilor.
Capacitatea actuală a sistemelor centralizate de alimentare cu apă pentru centrele
populate este de 120 mc/s, din care 48 mc/s furnizează sursele subterane, iar
72 mc/s sursele de suprafaţă, inclusiv Dunărea. Cantitatea anuală de apă potabilă
distribuită consumatorilor însumează cca. 1.350 milioane mc, din care pentru uz
casnic cca. 811 milioane mc (Guvernul României, 2002).
În ultimii 10 ani se constată o scădere a cantităţii totale de apă distribuită în
reţea, cauzată în principal, de reducerea activităţilor industriale şi a contorizării,
precum şi o creştere a ponderii cantităţii de apă distribuită populaţiei.
Repartizarea neuniformă a resurselor de apă pe teritoriul ţării, gradul
insuficient de regularizare a debitelor pe cursurile de apă, poluarea semnificativă a
unor râuri interioare creează serioase dificultăţi în alimentarea cu apă pe toată
perioada anului în multe zone ale ţării.
Accesibilitatea serviciului de alimentare cu apă potabilă a sporit
considerabil în ultimii 30 de ani. Dintr-un total de cca. 21,7 mil. locuitori, 14,7 mil.
locuitori (67,74%) beneficiază de un serviciu public de alimentare cu apă potabilă,
existând însă diferenţe majore între mediul rural şi cel urban. Nivelul de echipare
cu sisteme centralizate de alimentare cu apă potabilă a populaţiei este net
defavorabil mediului rural, doar 3,4 mil. locuitori beneficiind de acest serviciu
(ceea ce reprezintă 23,12% din populaţia alimentată cu apă şi 33,33% din
populaţia rurală) în comparaţie cu 11,3 mil. locuitori din mediul urban (ceea ce
reprezintă 76,87% din populaţia alimentată cu apă şi 99,12% din populaţia
urbană).
Calitatea apei distribuite prin sisteme publice este permanent controlată
prin prelevarea de probe din zone reprezentative ale reţelelor de distribuţie. Se
apreciază că din punct de vedere microbiologic apa distribuită populaţiei prezintă
un grad ridicat de siguranţă. Calitatea chimică a apei distribuite prin sisteme
publice de aprovizionare se caracterizează doar prin indicatorii generali de
potabilitate, nefiind analizate în rutină substanţele toxice cum ar fi plumbul,
trihalometanii sau pesticidele. Se efectuează analize pentru determinarea
substanţelor toxice din apă, a consumului chimic de oxigen, a amoniacului şi a
azotaţilor. Supravegherea apei potabile este eficientă, siguranţa microbiologică

fiind asigurată pentru majoritatea populaţiei aprovizionate.
Serviciul de alimentare cu apă are o eficienţă scăzută, în principal datorită
numărului mare de operatori mici care, în mare parte desfăşoară şi alte activităţi
(transport public, încălzire urbană, electricitate locală etc.) şi datorită slabelor
investiţii pe termen lung, managementului ineficient, lipsei strategiilor de
dezvoltare pe termen lung şi a planurilor de afaceri etc. (Ministerul Mediului şi
Dezvoltării Durabile, 2007).
În prezent dispun de reţele de canalizare publică 644 localităţi de pe

teritoriul României, din care 266 municipii şi oraşe şi 368 localităţi rurale. Din
numărul total de 8.107.114 locuinţe de pe teritoriul României, 4.297.065 locuinţe
sunt dotate cu instalaţii de canalizare (53%). În mediul urban 3.744.665 locuinţe
dispun de instalaţii de canalizare (87,91%), în timp ce numai 552.400 locuinţe din
mediul rural sunt echipate cu instalaţii de canalizare (14,36%) (INS, 2003).
Reţeaua de canalizare are o lungime totală de 16.812 km, din care 15.736
km în mediul urban (93,6%). Lungimea străzilor echipate cu reţele de canalizare
este de cca. 12.540 km, asigurând în mediul urban o dotare de numai 51,8% din
lungimea totală a străzilor. În comparaţie cu străzile echipate cu reţele de
alimentare cu apă, numai 73% dintre acestea sunt echipate şi cu reţele de
canalizare. În cele 206 staţii de epurare a apelor uzate existente în România se
tratează numai 77% din debitul total evacuat prin reţelele publice de canalizare.
Există un număr important de localităţi urbane care deversează apele uzate în
emisari fără o epurare prealabilă (47 localităţi urbane), dintre care putem aminti:
Bucureşti, Craiova, Drobeta-Turnu-Severin, Brăila, Galaţi, Tulcea etc. (Guvernul
României, 2002).
Populaţia care beneficiază de serviciul de canalizare este de
cca. 11,45 mil. locuitori, adică numai 52,81% din totalul populaţiei României. Ca
şi în cazul alimentării cu apă potabilă, populaţia care beneficiază de serviciul de
canalizare publică este mult mai numeroasă în mediul urban (10,3 mil. locuitori,
ceea ce înseamnă 89,95% din populaţia care beneficiază de acest serviciu şi
90,35% din populaţia urbană) decât în cel rural (1,15 mil. locuitori, ceea ce
înseamnă 10,04% din populaţia care beneficiază de acest serviciu şi 11,27% din
populaţia rurală).
Prin corelarea celor două echipări hidro-edilitare populaţia României poate

fi grupată în trei mari categorii şi anume:
- populaţia care beneficiază de ambele servicii – 51%;

- populaţia care beneficiază de alimentare cu apă potabilă, dar nu şi de
canalizare – 14%;
- populaţia care nu beneficiază nici de alimentare cu apă şi nici de
canalizare – 35%.
O influenţă majoră asupra calităţii apelor naturale o au evacuările de
ape uzate neepurate sau insuficient epurate, care sunt descărcate în receptorii
naturali. Din acest punct de vedere, bazinele hidrografice Prut, Argeş-Vedea
şi Litoral sunt cel mai grav afectate. Cele mai mari volume de ape uzate
neepurate provin de la sistemele de canalizare ale localităţilor (peste 89%),
prelucrări chimice (3%), producerea energiei electrice şi termice (8%). Se
constată că în ultimii ani situaţia funcţionării staţiilor de epurare şi pre-
epurare nu a cunoscut o îmbunătăţire semnificativă.
Cei mai mari poluatori ai apelor de suprafaţă cu substanţe organice,
suspensii, substanţe minerale, amoniu, grăsimi, cianuri, fenoli, detergenţi,
metale grele sunt marile aglomerări urbane: Bucureşti, Craiova, Miercurea
Ciuc, Braşov, Sibiu, Râmnicu Sărat, Slatina, Târgovişte, Ploieşti, Slobozia,
Bacău, Bârlad, Vaslui, Botoşani, Iaşi şi Timişoara. Alţi poluatori importanţi ai
cursurilor de ape sunt: industria petrolieră, industria chimică şi de
medicamente, exploatările miniere şi prelucrarea metalelor, industria
siderurgică şi construcţia de maşini, industria alimentară, industria celulozei
şi hârtiei şi fermele zootehnice.
Trebuie menţionat că, la nivelul operatorilor apă/canal, se constată
rămâneri în urmă în domeniul activităţii laboratoarelor de proces din staţiile
de tratare sau staţiile de epurare. Acestea se manifestă în ceea ce priveşte
dotările cu echipamente, nivelul profesional al angajaţilor, managementul de
asigurare şi control al calităţii datelor de laborator.
România este considerabil în urmă în ceea ce priveşte furnizarea serviciilor
de tratare a apei potabile şi de colectare şi epurare a celei uzate. Calitatea cursurilor
de apă depinde în mare măsură de capacităţile şi calitatea epurării apei uzate
rezultate din activităţile umane. Apele de suprafaţă sunt utilizate ca surse de apă
potabilă şi de aceea, calitatea apei potabile depinde, în linii mari, de calitatea sursei
şi a tratării corespunzătoare a acesteia. În ceea ce priveşte starea fizică, chimică şi
biologică a apelor de suprafaţă din România şi pe baza a 781 de secţiuni de
supraveghere, aproximativ 22,4% dintre acestea aparţineau, în 2005, categoriilor de
apă IV şi V. Problemele legate de calitatea apelor de suprafaţă şi a celor subterane
provin în principal din apele uzate neepurate deversate în cursurile de apă şi
însumează 79% din totalul apei uzate produse în România (Ministerul Mediului şi
Dezvoltării Durabile, 2007).
Exigenţele manifestate în prezent la nivelul parametrilor de calitate ai
apei pe fluxurile tehnologice impun reconsiderarea modului de abordare a
activităţii de laborator în cadrul sistemelor centralizate de alimentare cu apă şi
canalizare, fiind necesară adoptarea următoarelor măsuri:
- dotarea laboratoarelor la nivelul exigenţelor actuale;
- instruirea personalului pe nivele de competenţe;
- certificarea şi acreditarea laboratoarelor;
- introducerea sistemului de asigurare şi control al calităţii;
- implementarea la nivel naţional a unui sistem cu o structură de
monitorizare şi intercalibrare a laboratoarelor de proces.
Prin măsuri legislative şi economice, statul sprijină dezvoltarea cantitativă
şi calitativă a serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare, precum şi a
infrastructurii tehnico-edilitare a localităţilor afectată acestora, astfel încât aceste
servicii să îndeplinească următoarele condiţii de funcţionare: continuitate din
punct de vedere cantitativ şi calitativ, adaptabilitate la cerinţele utilizatorilor, acces
nediscriminatoriu la serviciu, respectarea reglementărilor specifice din domeniul
gospodăririi apelor şi protecţiei mediului.
România a adoptat aquis-ul de mediu şi urmăreşte dezvoltarea tratării apei,
creşterea gradului de racordare a cetăţenilor la reţea până la 70%, precum şi
colectarea a 60% din apele deversate până în anul 2015 (Ministerul Mediului şi
Dezvoltării Durabile, 2007). Nevoile de investiţii din acest domeniu constituie o
provocare majoră pentru ţara noastră din punct de vedere financiar, economic şi
administrativ.
Obiectivul conformării cu acquis-ul comunitar privind calitatea apei
potabile este acela de a proteja sănătatea oamenilor de efectele adverse ale
contaminării apei destinate consumului uman şi de a asigura apa potabilă şi curată
pentru consum uman. Obiectivul conformării cu legislaţia privind epurarea apelor
uzate orăşeneşti este de a proteja mediul înconjurător de efectele adverse ale
descărcărilor în receptorii naturali a apei uzate colectate de pe teritoriul localităţilor
şi a apei uzate provenite din anumite sectoare industriale, în special din industria
alimentară (H.G. nr. 246/16.02.2006).
În prezent, România nu poate îndeplini cerinţele acquis-ului comunitar în
domeniu din următoarele motive principale:
- tehnologia de tratare şi epurare este depăşită;
- instalaţiile şi echipamentele uzate fizic şi moral nu sunt adecvate

pentru tratarea apei din actualele surse de apă disponibile sau pentru
epurarea apelor uzate;
- starea precară a reţelelor de distribuţie sau a sistemelor de canalizare
(reţele vechi, în care se produc avarii frecvente, se înregistrează
pierderi importante de apă şi care facilitează contaminarea apei
potabile);
- ineficienţa echipamentelor de epurare a apei uzate;
- pierderile din sistemul de canalizare etc.
În conformitate cu Tratatul de Aderare, România a obţinut anumite
perioade de tranziţie pentru conformarea cu acquis-ul pentru colectarea,
descărcarea şi epurarea apelor uzate municipale: până în anul 2015 pentru 263
aglomerări mai mari de 10.000 locuitori echivalenţi (l.e.) şi până în anul 2018
pentru 2.346 de aglomerări între 2.000 şi 10.000 locuitori echivalenţi (l.e.). De
asemenea, au fost obţinute perioade de tranziţie şi pentru calitatea apei potabile
până în anul 2015, pentru conformarea cu Directiva 98/83 (Ministerul Mediului şi
Dezvoltării Durabile, 2007). Mai mult, în urma negocierilor de aderare, România a
declarat întregul său teritoriu drept zonă sensibilă, acest aspect presupunând
obligaţia ca toate aglomerările umane cu mai mult de 10.000 locuitori echivalenţi
să fie prevăzute cu staţii de epurare cu grad avansat de epurare. Ca urmare,
conformarea cu aquis-ul de mediu va necesita costuri suplimentare în majoritatea
aglomerărilor urbane pentru construcţia sau reabilitarea staţiilor de epurare a apei,
astfel încât să se asigure tratarea avansată (eliminarea azotului şi fosforului).
Axa prioritară 1 „Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă
uzată” din cadrul Programului Operaţional Sectorial de Mediu 2007-2013 elaborat
în anul 2007 de Guvernul României are următoarele obiective:
- asigurarea serviciilor de apă şi canalizare, la tarife accesibile;
- asigurarea calităţii corespunzătoare a apei potabile în toate
aglomerările umane;
- îmbunătăţirea calităţii cursurilor de apă;
- îmbunătăţirea gradului de gospodărire a nămolurilor provenite de la
staţiile de epurare a apelor uzate;
- crearea de structuri inovatoare şi eficiente de management al apei.
Astfel, un domeniu major de intervenţie în constituie extinderea/
modernizarea sistemelor de apă/apă uzată, care include o serie de activităţi eligibile
pentru finanţare (Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, 2007: 63-68), dintre
care putem aminti:
- construcţia/modernizarea surselor de apă în vederea potabilizării;

- construcţia/reabilitarea staţiilor de tratare a apei potabile;
- extinderea/reabilitarea reţelelor de distribuţie a apei potabile şi a
sistemelor de canalizare;
- construcţia/reabilitarea staţiilor de epurare a apelor uzate;
- construcţia/reabilitarea facilităţilor de epurare a nămolurilor;
- contorizare, echipament de laborator, echipamente de detectare a
pierderilor etc.;
- asistenţă tehnică pentru pregătirea proiectelor (inclusiv dosarele de
licitaţie), management şi publicitate (inclusiv conştientizarea
publicului), îmbunătăţirea guvernării instituţionale.
Investiţiile ce trebuie realizate în acest domeniu se vor reflecta într-o
creştere a tarifelor pentru furnizarea/prestarea serviciului de alimentare cu apă şi de
canalizare. De aceea, este necesar să se ia în considerare faptul ca apa potabilă nu
poate fi privită ca o marfă, ci ca o componentă vitală a necesităţilor umane. În acest
context, măririle de tarif pentru serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare
trebuie limitate la nivelul suportabilităţii populaţiei dar, în acelaşi timp, trebuie să
stimuleze economia şi reducerea consumului.
2. ANALIZA PRESTĂRII SERVICIULUI DE ALIMENTARE
CU APĂ ŞI DE CANALIZARE ÎN MUNICIPIUL MORENI
Sistemele de alimentare cu apă şi de canalizare sunt parte componentă a

infrastructurii tehnico-edilitare a unităţilor administrativ-teritoriale, sunt bunuri de
interes şi folosinţă publică şi aparţin, prin natura lor sau potrivit legii, domeniului
public sau privat al unităţilor administrativ-teritoriale, fiind supuse regimului
juridic al proprietăţii publice sau private a acestora (Legea nr. 51/08.03.2006).
Serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare este furnizat/prestat prin
intermediul unor operatori1 sau al unor operatori regionali2, care pot avea următorul
statut (OUG nr. 13/20.02.2008):
- compartimente funcţionale organizate în structura aparatului de
specialitate al primarului sau al consiliilor judeţene;
- servicii publice de interes local sau judeţean, fără personalitate
juridică, înfiinţate şi organizate prin hotărâri ale autorităţilor
deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale;
- servicii publice de interes local sau judeţean, cu personalitate juridică,
înfiinţate şi organizate prin hotărâri ale autorităţilor deliberative ale
unităţilor administrativ-teritoriale;
- societăţi comerciale cu capital social integral al unităţilor
administrativ-teritoriale;
- societăţi comerciale cu capital social privat;
- societăţi comerciale cu capital social mixt.
1
Operatorul poate fi definit (OUG nr. 13/20.02.2008) ca fiind persoana juridică de drept
public/ privat înregistrată într-un stat membru al Uniunii Europene sau în alt stat sau, după
caz, structura fără personalitate juridică în subordinea autorităţilor administraţiei publice
locale, care are competenţa şi capacitatea de a furniza/presta, în condiţiile reglementărilor
în vigoare, un serviciu sau o activitate din sfera serviciilor de utilităţi publice şi care asigură
nemijlocit gestiunea propriu-zisă a serviciului/activităţii, precum şi administrarea,
funcţionarea şi exploatarea sistemului de utilităţi publice aferent acestuia/acesteia.
2
Operatorul regional poate fi definit (OUG nr. 13/20.02.2008) ca fiind o societate
comercială cu capital social integral al unităţilor administrativ-teritoriale membre ale unei
asociaţii de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi publice,
înfiinţată în baza hotărârilor autorităţilor deliberative ale acestora. Operatorul regional
asigură atât gestiunea propriu-zisă a serviciului/activităţii de utilităţi publice pe raza de
competenţă a unităţilor administrativ-teritoriale asociate, inclusiv administrarea,
funcţionarea şi exploatarea sistemelor de utilităţi publice aferente acestora, cât şi
implementarea programelor de investiţii publice de interes zonal sau regional realizate în
comun în cadrul asociaţiei, destinate înfiinţării, modernizării şi/sau dezvoltării
infrastructurii tehnico-edilitare aferente acestor servicii/activităţi.
Serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni este

asigurat de societatea comercială „Gospodărie Comunală Locativă şi Transporturi
Dâmboviţa” S.A. (S.C. G.C.L.T. Dâmboviţa S.A.).
Analiza prestării serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare din
Municipiul Moreni trebuie să includă o serie de aspecte generale referitoare la
contextul serviciilor, respectiv caracterizarea globală a operatorului serviciilor de
alimentare cu apă şi de canalizare (obiect de activitate, capital social, management,
organizare, colaborare cu autorităţi şi instituţii publice, colaborare cu alţi agenţi
economici privaţi sau bugetari etc.). De asemenea, este necesară o analiză tehnico-
economică a operatorului serviciilor şi a sistemului public de alimentare cu apă şi
de canalizare, în urma căreia să se contureze principalele puncte forte, puncte
slabe, oportunităţi şi ameninţări şi pe această bază, să se propună măsuri de
îmbunătăţire a serviciului.
2.1 Caracteristici generale ale operatorului
Societatea comercială Gospodărie Comunală Locativă şi Transporturi

Dâmboviţa S.A. (S.C. G.C.L.T. Dâmboviţa S.A.) este persoană juridică română,
având forma juridică de societate pe acţiuni. Sediul societăţii este în România,
localitatea Târgovişte, judeţul Dâmboviţa. Societatea are sucursale, filiale,
reprezentanţe, agenţii situate în alte localităţi din judeţul Dâmboviţa: Moreni, Fieni,
Pucioasa şi Titu.
În urma privatizării societăţii comerciale Gospodărie Comunală şi
Transport Dâmboviţa S.A., în anul 2000 s-a înfiinţat societatea comercială
Gospodărie Comunală Locativă şi Transporturi Dâmboviţa S.A.
(S.C. G.C.L.T. Dâmboviţa S.A.), iar activităţile de apă şi canal au trecut în
patrimoniul consiliilor locale sau a Consiliului Judeţean Dâmboviţa. Acestea au
încheiat contracte de concesiune cu S.C. G.C.L.T. Dâmboviţa S.A. pentru
activităţile respective.
Obiectul de activitate al societăţii constă în:
- producerea şi distribuţia apei potabile, întreţinerea şi repararea reţelelor
aferente;
- colectarea, tratarea şi evacuarea apelor uzate;
- administrarea şi întreţinerea fondului locativ de stat;
- colectarea, transportul, depozitarea şi reciclarea resturilor menajere de
la populaţie şi a deşeurilor de la agenţii economici;
Analiza prestării serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare în municipiul Moreni 25
- operaţiuni de vidanjare a foselor septice;

- salubrizarea străzilor şi a altor spaţii publice;
- organizarea, administrarea şi întreţinerea pieţelor şi oboarelor;
- transport de persoane şi de mărfuri în trafic intern şi internaţional;
- lucrări de construcţii-montaj civile, industriale şi agro-zootehnice;
- prestări de servicii în domeniul construcţiilor;
- întreţinere şi reparaţii drumuri şi spaţii verzi;
- activităţi de proiectare şi asistenţă tehnică în construcţii şi instalaţii;
- întreţinerea, repararea şi verificarea tehnică a aparatelor de măsură şi
control;
- întreţinerea şi repararea de ascensoare pentru mărfuri şi persoane;
- activităţi de autoservice;
- reparaţii pompe şi obiecte electrocasnice şi bobinaj;
- activităţi comerciale en gros şi en detail de produse şi mărfuri
alimentare şi industriale;
- activităţi de import-export produse industriale şi bunuri de consum.
Capitalul social al societăţii este de 120.500 RON, împărţit în 50.000
acţiuni nominative în valoare de 2,41 RON fiecare.
Managementul societăţii comerciale Gospodărie Comunală Locativă şi
Transporturi Dâmboviţa S.A. este asigurat de:
- Adunarea Generală a Acţionarilor;
- Consiliul de Administraţie;
- Directorul General;
- Directorii executivi: Director Tehnic, Director Producţie, Director
Economic;
- Şefii de compartimente funcţionale şi operaţionale.
Atribuţiile, responsabilităţile şi competenţele organismelor participative de
management sunt evidenţiate în Statutul societăţii şi în Regulamentul de
Organizare şi Funcţionare. Pentru personalul de management şi execuţie,
documentele ce consemnează sarcinile, competenţele şi responsabilităţile sunt
fişele de post.
Serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare este serviciu de interes
general prestat pentru o mare parte a locuitorilor şi firmelor publice şi private dintr-
un oraş, fapt pentru care asigurarea acestui serviciu presupune respectarea unor
reguli, regulamente şi standarde, precum şi verificarea acestor activităţi de către o
serie de autorităţi centrale şi locale. De aceea, în cadrul analizei S.C. G.C.L.T.
Dâmboviţa S.A., trebuie luate în considerare mai multe autorităţi şi instituţii publice
care joacă roluri diferite în planificarea, controlul, informarea consumatorilor şi

adoptarea deciziilor în zona în care operatorul serviciului de alimentare cu apă şi de
canalizare îşi desfăşoară activitatea. Analizând autorităţile şi instituţiile publice
care colaborează cu operatorul serviciului de alimentare cu apă şi de
canalizare din Municipiul Moreni, putem distinge două tipuri:
1. autorităţi centrale, inclusiv serviciile deconcentrate3 şi instituţiile
subordonate sau de coordonare:
- Ministerul Administraţiei şi Internelor asigură realizarea
programului de guvernare, iar, prin Direcţia pentru Servicii de
Interes General, Investiţii şi Dezvoltare Locală, asigură
reglementarea şi monitorizarea serviciilor comunitare de utilităţi
publice şi formulează propuneri de îmbunătăţire;
- Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile
Comunitare de Utilităţi Publice (A.N.R.S.C.), este instituţie publică,
cu personalitate juridică şi funcţionează pe baza regulamentului
propriu de organizare şi funcţionare, aprobat prin hotărâre a
Guvernului (OUG nr. 13/20.02.2008). Ea eliberează licenţe,
elaborează metodologii şi regulamente cadru pentru domeniul
serviciilor de utilităţi publice din sfera sa de reglementare şi pentru
piaţa acestor servicii şi monitorizează modul de respectare şi
implementare a legislaţiei aplicabile acestor servicii (Legea nr.
51/08.03.2006). A.N.R.S.C. îşi exercită competenţele şi atribuţiile
care îi sunt acordate prin Legea nr. 51/2006 faţă de toţi operatorii
serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, indiferent de forma
de organizare, de natura capitalului, de modalitatea de gestiune
adoptată sau de ţara de origine (Legea nr. 241/22.06.2006);
- Ministerul Sănătăţii aplică strategia şi politica Guvernului în
domeniul asigurării sănătăţii populaţiei, răspunde de realizarea
reformei în sectorul sanitar şi are printre atribuţiile sale şi
monitorizarea calităţii apei potabile (H.G. nr. 1718/30.12.2008;
Legea nr. 95/14.04.2006 cu modificările şi completările ulterioare).
3
Este necesară distincţia între noţiunile de „descentralizare” şi „deconcentrare” (Legea nr.
195/22.05.2006). Astfel, descentralizarea reprezintă transferul de competenţă
administrativă şi financiară de la nivelul administraţiei publice centrale la nivelul
administraţiei publice locale sau către sectorul privat. Deconcentrarea poate fi definită ca
fiind redistribuirea de competenţe administrative şi financiare de către ministere şi celelalte
organe de specialitate ale administraţiei publice centrale către propriile structuri de
specialitate din teritoriu.
La nivel judeţean, această atribuţie este îndeplinită prin

deconcentrarea serviciului unor instituţii denumite Direcţii Judeţene
de Sănătate Publică. Acestea au atribuţii de monitorizare a calităţii
apei potabile şi atribuţii de informare, raportare şi sancţionare;
- Ministerul Mediului (conform Regulamentului de organizare şi
funcţionare al Ministerului Mediului din anul 2009) elaborează,
actualizează şi urmăreşte aplicarea strategiilor, planurilor şi
programelor naţionale sectoriale în domeniile protecţiei mediului şi
gospodăririi apelor (cum ar fi de exemplu, Strategia naţională şi
Planul naţional de acţiune pentru gospodărirea resurselor de apă).
Una dintre instituţiile aflate în subordinea Ministerului Mediului este
Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, care are competenţe în
implementarea politicilor şi legislaţiei din domeniul protecţiei
mediului. La rândul ei, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului
are în subordine 8 agenţii regionale de protecţie a mediului şi 42 de
agenţii judeţene de protecţie a mediului, cu statut de servicii publice
deconcentrate;
- Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local şi conduce
serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte
organe ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-
teritoriale;
2. autorităţi locale, care au competenţe exclusive privind înfiinţarea,
organizarea, coordonarea, gestionarea, monitorizarea şi controlul
furnizării/prestării reglementate a serviciului de alimentare cu apă şi de
canalizare la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor, judeţelor,
precum şi administrarea, exploatarea şi asigurarea funcţionării
sistemelor publice de alimentare cu apă şi de canalizare aferente
acestora (OUG nr. 13/20.02.2008). Aceste autorităţi locale sunt:
- Consiliul Local, care are competenţă exclusivă, ce poate fi exercitată
şi prin intermediul asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară de apă
şi de canalizare4, în tot ceea ce priveşte: aprobarea strategiilor locale
4
Asociaţia de dezvoltare intercomunitară de apă şi de canalizare are ca obiectiv înfiinţarea,
organizarea, reglementarea, finanţarea, exploatarea, monitorizarea şi gestionarea în comun
a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare pe raza de competenţă a unităţilor
administrativ-teritoriale membre, precum şi realizarea în comun a unor proiecte de investiţii
publice de interes zonal sau regional destinate înfiinţării, modernizării şi/sau dezvoltării
sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare (OUG nr. 13/20.02.2008; Legea nr.
241/22.06.2006; Legea nr. 51/08.03.2006).
de înfiinţare, organizare, gestiune şi funcţionare a serviciului de

alimentare cu apă şi de canalizare; aprobarea programelor de
investiţii privind înfiinţarea, dezvoltarea, modernizarea şi
reabilitarea infrastructurii tehnico-edilitare aferente serviciului;
aprobarea regulamentelor şi a caietelor de sarcini ale serviciului;
adoptarea modalităţii de gestiune şi aprobarea documentaţiilor de
organizare şi derulare a procedurilor de delegare a gestiunii;
aprobarea indicatorilor de performanţă ai serviciului (OUG nr.
13/20.02.2008; Legea nr. 241/22.06.2006);
- Primarul, care este şeful administraţiei publice locale şi al aparatului
propriu de specialitate al autorităţilor administraţiei publice locale,
responsabilitatea sa principală fiind aceea de a pune în aplicare
hotărârile Consiliului Local;
- Consiliul Judeţean, care este autoritatea administraţiei publice
locale, constituită la nivel judeţean, pentru coordonarea activităţii
consiliilor comunale şi orăşeneşti, în vederea realizării serviciilor
publice de interes judeţean.
Utilizatorii serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul
Moreni sunt:
- 12.500 persoane care beneficiază de serviciul de alimentare cu apă;
- 11.500 persoane care beneficiază de serviciul de canalizare;
- 120 agenţi economici privaţi şi bugetari care beneficiază de serviciul de
alimentare cu apă şi de canalizare.
Operatorul serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare cooperează cu
agenţi economici, societăţi cu capital privat, agenţi bugetari şi populaţie.
Cooperarea are la bază contractele încheiate între părţi, contracte care se reînnoiesc
anual sau lunar, în cazul în care intervine un abonat nou. Societatea, care
furnizează/prestează servicii de alimentare cu apă şi de canalizare, îşi poate
desfăşura activitatea şi în alte localităţi, pe baze contractuale, participând astfel la
dezvoltarea pieţei libere a operatorilor furnizori/prestatori de servicii.
În scopul prestării serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, se
adoptă decizii de către:
- S.C. G.C.L.T. Dâmboviţa S.A. – conform contractului de concesionare
semnat cu primăria, adoptă decizii privind funcţionarea operaţională a
serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, în scopul asigurării
continuităţii şi calităţii acestuia;
- Consiliul Local –adoptă decizii privind programele de reabilitare,

contractarea de împrumuturi şi de garanţii, aprobarea regulamentelor şi
a caietelor de sarcini ale serviciului etc.;
- Primarul – în calitate de coordonator de credite, urmăreşte îndeplinirea
prevederilor hotărârilor Consiliului Local Moreni.
Societatea comercială G.C.L.T. Dâmboviţa S.A. este o unitate economică
de sine stătătoare, cu capital privat, care se conduce după principiul
autogospodăririi. Ea este delimitată din punct de vedere administrativ, tehnic şi
economic, dispune de resurse (materiale, umane, financiare etc.), pe care le
foloseşte în mod planificat pentru a-şi putea respecta contractele cu beneficiarii.
Pe lângă mijloacele de producţie proprii, societatea are încheiate contracte
de prestări servicii apă distribuită şi canalizare menajeră cu mai multe consilii
locale din judeţ. Pentru a putea respecta aceste contracte de concesiune, societatea
este structurată pe compartimente funcţionale, care asigură funcţionarea în condiţii
normale a serviciilor prestate în oraşele beneficiare ale acestor servicii.
În organizarea sa, datorită specificului de unitate prestatoare de servicii de
interes general, societatea urmăreşte respectarea următoarelor principii:
a) securitatea serviciilor;
b) tarifarea echilibrată a serviciilor;
c) calitatea serviciilor şi eficienţa acestora;
d) transparenţa şi responsabilitatea publică;
e) consultarea cu sindicatele, precum şi cu utilizatorii şi asociaţiile lor
reprezentative.
Organizarea, exploatarea şi gestionarea serviciilor de utilităţi publice
trebuie să asigure (Legea nr. 51/08.03.2006; OUG nr. 13/20.02.2008):
- satisfacerea cerinţelor cantitative şi calitative ale utilizatorilor,
corespunzător prevederilor contractuale;
- sănătatea populaţiei şi calitatea vieţii;
- protecţia economică, juridică şi socială a utilizatorilor;
- funcţionarea optimă, în condiţii de siguranţă a persoanelor şi a
serviciului, de rentabilitate şi eficienţă economică a construcţiilor,
instalaţiilor, echipamentelor şi dotărilor, corespunzător parametrilor
tehnologici proiectaţi şi caietelor de sarcini, cu instrucţiunile de
exploatare şi cu regulamentele serviciilor;
- informarea şi consultarea comunităţilor locale beneficiare ale acestor
servicii;
- introducerea unor metode moderne de management;
- introducerea unor metode moderne de elaborare şi implementare a

strategiilor, politicilor, programelor şi/sau proiectelor din sfera
serviciilor de utilităţi publice;
- dezvoltarea durabilă, protejarea şi valorificarea domeniului public şi
privat al unităţilor administrativ-teritoriale şi protecţia şi conservarea
mediului;
- respectarea principiilor economiei de piaţă, asigurarea unui mediu
concurenţial, restrângerea şi reglementarea ariilor de monopol.
Întreaga activitate economică a societăţii reprezintă un proces continuu de
producţie/prestare, având la bază un plan de prestări servicii, care cuprinde
sarcinile ce revin unităţii în legătură cu volumul şi calitatea serviciilor prestate,
precum şi termenele de execuţie. Asigurarea continuităţii procesului de producţie
impune efectuarea aprovizionării tehnico-materiale a unităţii în strânsă corelaţie cu
nevoile reale de materii prime, materiale, combustibili, piese de schimb şi cu
disponibilităţile băneşti în contul de decontare şi casă, fără a crea stocuri
supradimensionate, fără mişcare sau cu mişcare lentă.
Funcţionarea optimă în condiţii de siguranţă, rentabilitate şi eficienţă
economică a construcţiilor, echipamentelor, instalaţiilor şi dotărilor, corespunzător
parametrilor tehnologici proiectaţi şi conform caietelor de sarcini presupune o
organizare funcţională la nivelul fiecărei secţii prestatoare de servicii în fiecare
oraş beneficiar. Aceste secţii (subunităţi) ale societăţii sunt dotate cu depozite de
materii prime şi materiale, mijloace de transport (autocontainere, automăturătoare),
sedii administrative, mijloace fixe în dotare, echipamente de lucru şi protecţie
necesare.
Aprovizionarea tehnico-materială a societăţii se efectuează prin
Compartimentul Aprovizionare constituit la nivel de societate, acesta planificând
necesarul de materii prime, materiale, combustibil pentru fiecare subunitate în
parte. Principala sarcină a Compartimentului Aprovizionare este aceea de a asigura
în mod ritmic cantităţile necesare de materii prime, materiale, combustibil, în aşa
fel încât să nu afecteze desfăşurarea în bune condiţii a producţiei, prestaţiei sau
planului financiar al societăţii. În acest sens, societatea are contracte încheiate cu o
serie de furnizori, după cum urmează:
 furnizori de materii prime, materiale etc.:
- Baza Aprovizionare Floreşti Prahova
- S.C. Detubări S.A.
- S.C. Comat S.A.
- S.C. Rigamo S.A.
 furnizori de combustibil:
- S.N.P. PETROM S.A.
 furnizori de energie electrică:
- S.C. Electrica S.A.
 furnizori de apă cumpărată:
- Administraţia Naţională Apele Române – Direcţia Apelor Ialomiţa
Buzău ESZ – sucursala Prahova
 furnizori de servicii:
- S.C. Magic Electronic 94, Bucureşti
În baza contractelor economice încheiate cu beneficiarii (populaţie, agenţi
economici privaţi, agenţi economici bugetari), societatea facturează lunar
contravaloarea serviciilor prestate, prin Compartimentul Producţie. În
Tabelul nr. 2.1 se prezintă principalii clienţi ai societăţii şi ponderea acestora în
totalul vânzărilor.
Principalii clienţi ai societăţii

Tabelul nr. 2.1
Nr. crt. Beneficiari Pondere în totalul vânzărilor (%)
1. Agenţi bugetari, din care: 15,3
Penitenciar Mărgineni 4,01
Liceul I.L. Caragiale Moreni 3,01
Sanatoriu T.B.C. Floreşti 2,51
Liceul nr. 2 Moreni 2,02
Spitalul Orăşenesc Moreni 2,00
Primăria Municipiului Moreni 1,75
2. Agenţi economici privaţi, din care: 25,8
S.N.P. PETROM S.A. Moreni 4,33
S.C. Recunoştinţa S.A. Moreni 4,28
S.C. Foraj S.A.Moreni 3,59
S.C. Romarm S.A.Moreni 2,86
S.C. Romarm S.A. Mija 2,50
S.C. Como S.A. Moreni 2,17
S.C. Cristim S.A. Moreni 2,14
S.C. Principal Construct S.A. Moreni 2,09
S.C. Petrom Service S.A. Moreni 1,84
3. Populaţie + Asociaţii de locatari 58,9
şi proprietari
Tarifele pentru plata serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare se

fundamentează pe baza costurilor de prestare şi exploatare, a costurilor de
întreţinere şi reparaţii, a amortismentelor aferente capitalului imobilizat în active
corporale şi necorporale, a obligaţiilor ce derivă din contractul de delegare,
incluzând cote pentru plata dobânzilor şi restituirea creditelor, pentru crearea
surselor de dezvoltare şi modernizare a sistemelor tehnico-edilitare, precum şi
profitul operatorului, cu respectarea anumitor condiţii prevăzute de lege.
Fundamentarea preţurilor şi tarifelor serviciului de alimentare cu apă şi de
canalizare se face de către operator, astfel încât structura şi nivelul acestora să
acopere costul justificat economic al furnizării/prestării serviciului, să asigure
funcţionarea eficientă şi în siguranţă a serviciului, protecţia şi conservarea
mediului, precum şi sănătatea populaţiei, să descurajeze consumul excesiv şi să
încurajeze investiţiile de capital, să garanteze respectarea autonomiei financiare a
operatorului, să garanteze continuitatea serviciului (Legea nr. 241/22.06.2006).
Stabilirea, ajustarea sau modificarea preţurilor şi tarifelor se aprobă prin
hotărâri ale autorităţilor deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale sau prin
hotărâri ale adunării generale a asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară de apă şi
de canalizare, în baza avizului de specialitate eliberat de A.N.R.S.C. şi în condiţiile
respectării următoarelor cerinţe (OUG nr. 13/20.02.2008; Legea nr.
241/22.06.2006):
- asigurarea furnizării/prestării serviciului la nivelul indicatorilor de
performanţă stabiliţi de autorităţile administraţiei publice locale şi
precizaţi în hotărârea de dare în administrare sau în contractul de
delegare a gestiunii serviciului;
- realizarea, pe perioada angajată, a unui raport calitate-cost cât mai bun
pentru serviciul furnizat/prestat şi asigurarea unui echilibru între
riscurile şi beneficiile asumate de părţile contractante;
- asigurarea exploatării, întreţinerii şi administrării eficiente a
infrastructurii aferente serviciului şi a bunurilor aparţinând domeniului
public sau privat al unităţilor administrativ-teritoriale.
Tariful pentru apa potabilă cuprinde în principal cheltuielile pentru
captarea apei din râuri, tratarea acesteia pentru a deveni potabilă, pomparea în
reţelele stradale şi către consumatori. Tariful pentru canalizare cuprinde în
principal cheltuielile pentru colectarea apelor uzate şi pluviale în reţeaua stradală,
precum şi pentru transportul şi epurarea acestora pentru a putea fi redate mediului
natural.
Tariful serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare în Municipiul

Moreni (acelaşi pentru consumatori casnici şi pentru societăţi comerciale) este de
0,25 euro/mc, inclusiv TVA, din care 0,20 euro/mc pentru apă rece şi 0,05 euro/mc
pentru canalizare.
Principalele componente ale tarifului serviciului de alimentare cu apă şi de
canalizare din Municipiul Moreni sunt:
- operare – 63,82%;
- întreţinere – 5%;
- resurse umane – 31,18%.
În ceea ce priveşte resursele umane, încadrarea în muncă a salariaţilor se
realizează prin încheierea unui contract individual de muncă între persoana care
prestează munca şi persoana juridică, reprezentată de Directorul General al
societăţii. În contractul individual de muncă sunt stipulate drepturile şi obligaţiile
angajatului şi angajatorului.
Încadrarea cu resurse umane a structurii organizatorice este prezentată în
tabelul nr. 2.2.
Încadrarea cu resurse umane a structurii organizatorice

Tabelul nr. 2.2
Nr. Pondere
Resurse umane Număr
crt. (%)
1 Management 11 6,47
2 Execuţie 89 52,35
3 Muncitori: 70 41,18
- direct productivi 64 91,43
- indirect productivi 6 8,57
4 Cu studii superioare: 25 14,70
- tehnice 17 68,00
- economice 4 16,00
- juridice 1 4,00
- alte specialităţi (chimie, fizică) 3 12,00
5 Cu studii medii: 74 43,53
- tehnice 52 70,27
- economice 22 29,73
6 Cu pregătire generală 71 41,77
7 Total 170 100
În baza organigramei societăţii, structura resurselor umane este

următoarea:
- personal conducere;
- personal execuţie;
- personal administrativ, auxiliar.
Conducătorul societăţii este Directorul General, numit de Adunarea
Generală a Acţionarilor şi are în subordine directorii executivi: Director Tehnic,
Director Producţie, Director Economic. La rândul lor, directorii executivi ai
societăţii au în subordine compartimentele funcţionale structurate pe activităţi,
servicii, birouri.
Activităţile din cadrul societăţii şi implicit, compartimentele, sunt încadrate
cu personal, principalele meserii fiind:
- activitatea apă-canal: tehnician, laborant, mecanic, electrician, sudor,
instalator, muncitor necalificat, încasator;
- activitatea salubritate: maistru, şofer, sudor, muncitor necalificat,
încasator;
- activitatea energie termică: maistru, electrician, mecanic, sudor,
fochist;
- personalul administrativ: inginer, tehnician, economist.
Societatea comercială G.C.L.T. Dâmboviţa S.A. are în structura sa 12
compartimente, din care:
a) 6 compartimente funcţionale: birou producţie, investiţii; birou
personal, învăţământ, salarizare, raport producţie; oficiu vânzări
locuinţe fond locativ; birou analiză economică, facturare, control
financiar intern, marketing, tarife; birou aprovizionare, transport,
administrativ; compartiment aprovizionare, transport, administrativ;
b) 6 compartimente operaţionale: Secţia Moreni; Secţia Fieni; Secţia
Pucioasa; Secţia Titu; Secţia prestări; Atelier mecano-energetic, PSI,
mediu.
În desfăşurarea procesului de producţie/prestare al societăţii un rol
important revine resurselor umane întrucât, cu ajutorul mijloacelor de producţie,
acestea acţionează asupra materiilor prime şi materialelor în vederea prestării unor
servicii de calitate. Resursele umane existente necesită o instruire adecvată în
scopul cunoaşterii modului de operare cu sisteme moderne automatizate. Planul de
măsuri privind instruirea personalului se va face concomitent cu introducerea
noilor tehnologii.
În procesul desfăşurării activităţii curente este necesară o evidenţă tehnic-

operativă şi primară a muncii prestate, respectiv a timpului de muncă utilizat. În
acest scop societatea, prin angajaţii săi, întocmeşte pontaje, bonuri individuale şi
colective de lucru, raportul zilnic de control şi salarizare, fişa individuală de
salarizare. Datele sunt apoi prelucrate şi centralizate în statul de plată, în care se
regăseşte fiecare angajat până la concurenţa fondului efectiv de salarizare,
descompus individual pe elemente ce formează salariul brut (salariu de bază,
adaosuri, sporuri, indemnizaţii etc.) şi pe categorii de reţineri legale din totalul brut.
Salariile plătite personalului sunt:
- salarii de bază – cuvenite pentru munca prestată, timpul de lucru,
funcţia exercitată conform contractului individual de muncă;
- salarii suplimentare – cuvenite conform prevederilor specifice ale
legislaţiei muncii şi ale contractului colectiv de muncă (spor de
vechime, de toxicitate, de noapte, de fidelitate).
Pe lângă salariile de bază şi suplimentare, angajaţii mai beneficiază pe
parcursul anului de prime acordate (prime de Paşte, de Crăciun), precum şi de
dividende la finele anului, în raport cu numărul de acţiuni deţinute în cadrul
societăţii.
2.2 Caracteristici tehnico-economice ale operatorului
Serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare se furnizează/prestează prin

exploatarea unei infrastructuri tehnico-edilitare specifice, denumită sistem public
de alimentare cu apă şi de canalizare (OUG nr. 13/20.02.2008).
Reţelele de distribuţie apă şi de canalizare fac parte din domeniul public al
Consiliului Local Moreni, pentru exploatare şi funcţionare fiind încheiat un
contract de concesiune cu societatea comercială G. C. L. T. Dâmboviţa S.A.
Sistemul public de alimentare cu apă reprezintă ansamblul construcţiilor şi
terenurilor, instalaţiilor tehnologice, echipamentelor funcţionale şi dotărilor
specifice, prin care se realizează serviciul public de alimentare cu apă (Legea nr.
241/22.06.2006). Sistemul public de alimentare cu apă potabilă include
următoarele componente:
- captări;
- aducţiuni;
- staţii de tratare;
- staţii de pompare, cu sau fără hidrofor;
- rezervoare pentru înmagazinarea apei potabile;

- reţele de transport şi distribuţie;
- branşamente până la punctul de delimitare.
Reţeaua publică de transport al apei este o parte a sistemului public de
alimentare cu apă alcătuită din reţeaua de conducte cuprinsă între captare şi reţeaua
de distribuţie (Legea nr. 241/22.06.2006).
Reţeaua publică de distribuţie a apei este o parte a sistemului public de
alimentare cu apă alcătuită din reţeaua de conducte, armături şi construcţii anexe,
care asigură distribuţia apei la doi sau mai mulţi utilizatori independenţi (Legea nr.
241/22.06.2006).
Branşamentul de apă este partea din reţeaua publică de alimentare cu apă
care asigură legătura dintre reţeaua publică de distribuţie şi reţeaua interioară a unei
incinte sau a unei clădiri. Branşamentul deserveşte un singur utilizator dar, în
cazuri bine justificate şi atunci când condiţiile tehnice nu permit altă soluţie, se
poate admite alimentarea mai multor utilizatori prin acelaşi branşament. Părţile
componente ale unui branşament se precizează în regulamentul-cadru al serviciului
de alimentare cu apă şi de canalizare. Branşamentul, până la contor, inclusiv
căminul de branşament şi contorul, aparţin reţelei publice de distribuţie, indiferent
de modul de finanţare a execuţiei. Finanţarea execuţiei branşamentului se asigură
de către operator, respectiv de către utilizator, corespunzător punctului de
delimitare a instalaţiilor. Amplasamentul căminului de branşament se stabileşte la
punctul de delimitare al instalaţiilor, de regulă la limita de proprietate a
utilizatorului, cu respectarea regimului juridic al proprietăţii şi numai în baza unei
documentaţii avizate de operator. În cazul condominiilor existente, separarea şi
individualizarea consumurilor la nivel de proprietate/apartament individual se fac
prin montarea repartitoarelor de costuri. Acestea sunt aparate utilizate în imobilele
condominiale dotate cu instalaţii interioare de utilizare comune, în scopul
individualizării consumurilor şi repartizării pe proprietăţi/apartamente individuale a
costurilor aferente consumului total de apă înregistrat la nivelul branşamentului
imobilului. Cheltuielile aferente individualizării consumurilor sunt suportate de
coproprietarii condominiului, operatorul având numai obligaţia montării contorului
principal de branşament la nivelul limitei de proprietate (OUG nr. 13/20.02.2008).
Alimentarea cu apă a Municipiului Moreni, ce are o populaţie de 21.500
locuitori, se realizează prin mai multe surse, cele mai importante fiind:
1. sursa Paltinu – este o sursă de suprafaţă amplasată pe râul Doftana,
judeţul Prahova. Municipiul Moreni este racordat la această sursă
printr-o conductă de aducţiune cu o lungime de 17,3 km. Apa este
înmagazinată în două rezervoare cu o capacitate totală de 5000 mc

(2 x 2500 mc), amplasate în punctul Bana. De la rezervoarele Bana apa
este distribuită gravitaţional spre consumatorii din Municipiul Moreni.
Această sursă asigură 90% din necesarul de apă al municipiului, iar
calitatea apei este foarte bună;
2. sursa Iedera – este o sursă formată din două puţuri de mare adâncime
(peste 70 m), amplasată pe malul stâng al râului Cricovul Dulce. Apa
extrasă este pompată spre Municipiul Moreni printr-o conductă din oţel
cu o lungime de 7,4 km.
Lungimea totală a reţelei de distribuţie a apei potabile este de 21,4 km, prin
aceasta asigurându-se necesarul de apă pentru 12.500 persoane, precum şi pentru
mai mult de 120 agenţi economici privaţi şi bugetari. Reţeaua de distribuţie a apei
potabile cuprinde conducte din oţel, fontă, PVC, azbest şi beton cu diametre
cuprinse între Φ50 şi Φ600.
Sistemul de alimentare cu apă potabilă a Municipiului Moreni are
următoarele caracteristici tehnice:
- asigură apa potabilă pentru 58,14% din populaţia Municipiului Moreni;
- asigură apa potabilă 24 ore/zi, 7 zile/săptămână;
- staţiile de pompare şi reţelele sunt uzate fizic şi moral (multe
componente au timpul de viaţă expirat), sunt supradimensionate
comparativ cu actualul consum şi sunt ineficiente din punct de vedere
energetic (consumurile energetice sunt de cca. 0,5-0,75 kWh/mc apă,
adică dublu comparativ cu sistemele moderne);
- starea de degradare a reţelei de distribuţie conduce la pierderi de apă
estimate la 43%;
- pierderile de apă din conducte şi ţevi conduc la creşterea riscului de
alunecare a terenurilor în zonele locuite;
- nivelul contorizării este de 90% pentru societăţile comerciale şi de
47% pentru consumatorii casnici;
- apa potabilă corespunde din punct de vedere fizico-chimic şi
bacteriologic legislaţiei în vigoare.
Sistemul public de canalizare reprezintă ansamblul construcţiilor şi

terenurilor aferente instalaţiilor tehnologice, echipamentelor funcţionale şi dotărilor
specifice, prin care se realizează serviciul public de canalizare (Legea nr.
241/22.06.2006). Sistemul public de canalizare cuprinde următoarele componente:
- racorduri de canalizare de la punctul de delimitare şi preluare;
- reţele de canalizare;
- staţii de pompare;
- staţii de epurare;
- colectoare de evacuare spre emisar;
- guri de vărsare în emisar;
- depozite de nămol deshidratat.
Reţeaua publică de canalizare este o parte a sistemului public de canalizare,
alcătuită din canale colectoare, cămine, guri de scurgere şi construcţii anexe, care
asigură preluarea, evacuarea şi transportul apelor de canalizare de la doi sau de la
mai mulţi utilizatori independenţi. Racordul de canalizare este partea din reţeaua
publică de canalizare care asigură legătura dintre instalaţiile interioare de
canalizare ale utilizatorului şi reţeaua publică de canalizare, inclusiv căminul de
racord. Părţile componente ale unui racord se precizează în regulamentul-cadru de
organizare şi funcţionare a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare.
Racordul de la cămin spre reţea, inclusiv căminul de racord, aparţine reţelei publice
de canalizare (Legea nr. 241/22.06.2006).
Reţeaua de canalizare a Municipiului Moreni are o lungime totală de
20,2 km, la această reţea fiind racordate 11.500 persoane şi 120 agenţi economici
privaţi şi bugetari. Configuraţia terenului nu permite racordarea la reţeaua de
canalizare a tuturor locuitorilor. În perspectivă, până în anul 2015 s-au realizat
programe ce au în vedere extinderea reţelei de canalizare pentru toţi locuitorii
municipiului.
Epurarea apelor uzate se realizează într-o staţie de epurare cu o capacitate
de 160 l/s şi trei trepte: mecanică, biologică şi chimică. Deversarea apelor uzate
epurate se realizează în receptorul natural Cricovul Dulce.
Sistemul public de canalizare din Municipiul Moreni are următoarele
caracteristici tehnice:
- asigură canalizarea pentru 53,49% din populaţia Municipiului Moreni;
- staţiile de pompare a apelor uzate şi reţelele de canalizare sunt
îmbătrânite;
- capacitatea staţiei de epurare este de 160 l/s, iar epurarea se realizează
conform legislaţiei în vigoare.
Gestionarea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, respectiv
exploatarea şi funcţionarea sistemelor aferente, se organizează astfel încât să
asigure respectarea condiţiilor prevăzute de legislaţia în vigoare privind calitatea
apei potabile şi epurarea apelor uzate şi în funcţie de:
- nevoile comunităţilor locale;
- mărimea, gradul de dezvoltare şi particularităţile economico-sociale

ale localităţilor;
- starea sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare existente;
- posibilităţile locale de finanţare a exploatării şi funcţionării serviciului,
respectiv a înfiinţării sau dezvoltării infrastructurii tehnico-edilitare
aferente;
- raportul cost-calitate optim pentru serviciul furnizat/prestat
utilizatorilor (Legea nr. 241/22.06.2006).
Scopul principal al societăţii comerciale G. C. L. T. Dâmboviţa S.A. este să
asigure populaţiei şi agenţilor economici calitatea serviciului de alimentare cu apă
şi de canalizare, precum şi eficienţa acestui serviciu, securitatea serviciului,
tarifarea echitabilă, care să permită adaptabilitate la cerinţele utilizatorilor.
Activităţile organizaţiei trebuie să fie concepute şi derulate în aşa fel încât
să permită asigurarea calităţii apei potabile la nivelul standardelor precizate în
directivele Uniunii Europene. Totodată, societatea trebuie să asigure îmbunătăţirea
calităţii mediului prin utilizarea raţională a resurselor de apă şi epurarea apelor
uzate, reducerea pierderilor de apă şi a consumurilor energetice, reducerea
consumurilor specifice de apă potabilă prin contorizarea tuturor branşamentelor
utilizatorilor.
Este necesar ca organizaţia să îndeplinească principala condiţie de
funcţionare, respectiv continuitatea din punct de vedere cantitativ şi calitativ, prin
respectarea reglementărilor specifice din domeniul gospodăririi apelor şi protecţiei
mediului.
Din analiza prestării serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare din
Municipiul Moreni de către operator se pot desprinde principalele puncte forte,
puncte slabe, oportunităţi şi ameninţări, după cum urmează:
1. puncte forte:
- suficiente rezerve de apă, debite mari la sursele existente de apă
(capacitatea de a transporta cantităţi foarte mari de apă);
- alimentarea cu apă potabilă este continuă (24 ore pe zi, 7 zile pe
săptămână);
- contorizarea consumatorilor este de 90% pentru societăţile
comerciale şi de 47% pentru consumatorii casnici;
- există personal calificat pentru prestarea serviciului de alimentare cu
apă şi de canalizare;
- implicarea autorităţilor din administraţia publică locală şi judeţeană

în atragerea de fonduri europene necesare reabilitării şi modernizării
infrastructurii sectorului de apă şi canalizare;
- sistemul public de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul
Moreni asigură apa potabilă şi epurarea apelor uzate la parametrii de
calitate prevăzuţi de actele normative în vigoare;
- creşterea încrederii populaţiei în serviciile prestate de operatorul
S.C. G.C.L.T. S.A.;
- sprijin al guvernului, prin măsuri economice şi legislative, pentru
dezvoltarea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare (atât din
punct de vedere cantitativ, cât şi calitativ);
- folosirea pe scară redusă a substanţelor chimice în agricultură, ceea
ce conduce la reducerea poluării surselor subterane de apă;
- existenţa organizaţiilor non-guvernamentale interesate în domeniul
serviciilor prestate către cetăţeni.
2. puncte slabe:
- operarea cu reţele şi instalaţii învechite;
- ca volum pluviometric, râul Cricovul Dulce se caracterizează prin
ape mari primăvara datorate topirii zăpezilor şi viituri de vară
provocate de ploile ce au un caracter torenţial, nivelul record fiind
atins în anul 1991 – 550 cm. Debitul multianual este de 2,60 mc/s;
- instalaţii supradimensionate, care conduc la creşterea accentuată a
costurilor specifice;
- lipsa unui sistem de evaluare şi comparare a calităţii serviciului
prestat cu servicii similare din alte zone ale ţării;
- lipsa unor instrumente de măsură la nivelul consumatorilor existenţi
(restul de 10% societăţi comerciale şi 53% consumatori casnici care
nu sunt contorizaţi) şi a echipamentelor de automatizare pentru
monitorizare şi control în timp real al proceselor tehnologice;
- costul ridicat al materialelor necesare pentru reparaţiile curente şi
capitale;
- dificultăţi în reducerea consumurilor tehnologice şi a pierderilor de
apă;
- promovarea scăzută a investiţiilor în infrastructură;
- diferenţe de nivel între zonele inferioare şi zonele superioare ale

oraşului5, fapt care creează dificultăţi în alimentarea cu apă şi
racordarea la reţeaua de canalizare a tuturor consumatorilor;
- finanţare redusă în domeniul cercetării şi dezvoltării;
- cooperare redusă între sectorul academic, instituţiile de cercetare şi
dezvoltare şi operatorii serviciului de alimentare cu apă şi de
canalizare, fapt ce conduce la un transfer redus de tehnologie şi
inovaţii în sectorul serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare.
3. oportunităţi:
- posibilitatea de a obţine granturi/cofinanţări de la Uniunea
Europeană pentru reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă şi de
canalizare;
- armonizarea legislaţiei privind apa şi mediul cu directivele Uniunii
Europene;
- relansarea economică a zonei cu implicaţii directe asupra creşterii
numărului de consumatori;
- dezvoltarea sectorului tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor cu
impact puternic asupra transferului de date necesar pentru calculul şi
compararea indicatorilor de performanţă;
- interes sporit din partea autorităţilor locale pentru promovarea
parteneriatului public-privat în domeniul protecţiei mediului.
4. ameninţări:
- întârzierea plăţii serviciului prestat;
- scăderea consumului de apă potabilă;
- în sezonul de iarnă, marile cantităţi de zăpadă sunt un obstacol
important în cazul intervenţiilor programate/neprogramate la
sistemele de alimentare cu apă şi de canalizare;
- poluarea mediului ambiant;
- slaba securizare a instalaţiilor;
5
Municipiul Moreni este amplasat în depresiunea Moreni, mărginită de dealuri, cele mai înalte
vârfuri atingând 500-600 metri în partea de nord, iar în partea de sud înălţimile sunt sub 500 m.
În partea sudică a municipiului se află zona de ,,Câmpie piemontană înaltă a Cricovului Dulce”,
cunoscută sub denumirea de ,,Câmpia Măgurii”, caracterizată prin denivelări de 100-150 metri
faţă de Subcarpaţi, de unde coboară în pantă lină până la înălţimea de 320 metri.
- interferenţe externe negative, cum ar fi întreruperile de curent

electric;
- migraţia tineretului din Municipiul Moreni către alte oraşe din ţară şi
din străinătate, unde pot găsi mai uşor un loc de muncă.
Necesitatea asigurării calităţii serviciului de alimentare cu apă şi de

canalizare, a îmbunătăţirii calităţii mediului, a asigurării continuităţii serviciului, a
reducerii pierderilor de apă şi a consumurilor energetice sunt numai câteva dintre
elementele care impun efectuarea unor lucrări de reabilitare şi modernizare a
sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni.
3. REABILITAREA ŞI MODERNIZAREA SISTEMULUI PUBLIC
DE ALIMENTARE CU APĂ ŞI DE CANALIZARE DIN
MUNICIPIUL MORENI
3.1 Oportunitatea şi obiectivele lucrărilor de reabilitare, modernizare

şi dezvoltare a sistemului public de alimentare cu apă şi de
canalizare din Municipiul Moreni
Pe parcursul exploatării sistemului de alimentare cu apă şi canalizare au

apărut numeroase defecţiuni cauzate în principal de fiabilitatea redusă a unor
echipamente importante, cum ar fi: staţii de tratare a apei, staţii de pompare,
hidrofoare, rezervoare pentru înmagazinarea apei potabile, reţele de distribuţie,
branşamente până la punctul de delimitare etc. Tocmai de aceea, reabilitarea şi
modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare constituie una dintre
opţiunile strategice prioritare ale societăţii comerciale G. C. L. T. Dâmboviţa S.A.,
având în vedere impactul asupra competitivităţii serviciului şi eficienţei acestuia.
Necesitatea şi oportunitatea lucrărilor de reabilitare şi modernizare a
sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni rezultă
în principal din următoarele considerente:
 soluţiile tehnologice adoptate sunt la nivelul anilor 1970;
 în perioada de exploatare a sistemului de alimentare cu apă şi
canalizare au apărut deficienţe care au determinat eficienţă şi calitate
scăzute ale prestării serviciului;
 echipamentele utilizate sunt în totalitate fabricate în ţară, majoritatea
înainte de anul 1985, într-o perioadă de economii mari la materialele
utilizate, fapt ce a afectat implicit calitatea echipamentelor;
 datorită saltului tehnologic din ultima perioadă de timp, piesele de
schimb pentru o serie de echipamente au ieşit din procesul de
fabricaţie, se procură cu mare greutate şi au costuri ridicate;
 acţiunea de reabilitare şi modernizare a sistemului de alimentare cu
apă şi de canalizare se derulează într-un interval de timp de cel puţin
1-2 ani, perioadă în care fenomenul de uzură fizică şi morală se va
accentua, ceea ce va conduce inevitabil la scoaterea din funcţiune a
unor echipamente şi instalaţii, generând în timp costuri de exploatare
şi întreţinere proporţional mai mari.
Oportunitatea lucrărilor de reabilitare şi modernizare reiese şi din

luarea în considerare a următoarelor elemente:
- prin extinderea reţelei de distribuţie a apei potabile se va obţine
creşterea numărului de ore de funcţionare şi de clienţi serviţi;
- îmbunătăţirea performanţelor energetice ale staţiilor de pompare şi
instalaţiilor anexe va conduce la creşterea randamentului;
- după realizarea lucrărilor de modernizare se va reduce numărul
personalului de exploatare;
- cu ocazia reabilitării se vor elimina punctele slabe la toate
subansamblele staţiilor de tratare a apei, ale staţiilor de pompare şi
instalaţiilor anexe, se vor înlocui echipamentele uzate moral, se vor
introduce sisteme de comandă, automatizare, protecţie, control şi
diagnoză la nivelul tehnologic actual, se vor efectua lucrări de reparaţie
capitală cu modernizare la toate echipamentele în vederea unui ciclu
complet de funcţionare.
Strategia de creştere a calităţii producţiei şi serviciilor societăţii
comerciale G. C. L. T. Dâmboviţa S.A. are în vedere realizarea următoarelor
obiective:
1. asigurarea apei potabile la nivel compatibil cu directivele Uniunii
Europene;
2. creşterea fiabilităţii echipamentelor şi implicit, a coeficientului de
disponibilitate a sistemului, care este în scădere;
3. eliminarea tuturor punctelor slabe la toate subansamblele
sistemului şi instalaţiilor auxiliare;
4. retehnologizarea echipamentelor pentru un ciclu complet de
funcţionare de 25 de ani;
5. reducerea pierderilor de apă pe reţele şi pe branşamentele
interioare şi reducerea consumurilor specifice de apă potabilă ca
efect al reducerii pierderilor şi al contorizării tuturor
branşamentelor utilizatorilor;
6. reducerea consumurilor energetice din sistemele de alimentare cu
apă şi canalizare de la 0,35 kWh/mc apă la 0,20 kWh/mc apă;
7. îmbunătăţirea stării de funcţionare a echipamentelor printr-un
control sistematic şi un sistem adecvat de întreţinere şi reparaţii;
8. promovarea unor soluţii tehnice şi tehnologice performante;
Reabilitarea şi modernizarea sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni 45
9.promovarea investiţiilor în infrastructura municipiului şi

modernizarea acesteia prin stimularea soluţiilor performante, a
iniţiativei şi inovaţiei în domeniu;
10. îmbunătăţirea calităţii mediului ambiant prin utilizarea raţională a
resurselor naturale de apă şi epurarea apelor uzate, în conformitate cu
prevederile directivelor Uniunii Europene.
În vederea realizării obiectivelor propuse compania a efectuat o serie de
studii tehnico-economice privind posibilităţile de reabilitare şi modernizare a
sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare din municipiul Moreni.
Parametri tehnico-economici ai proiectului de reabilitare şi modernizare

a sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare
din municipiul Moreni
Tabelul nr. 3.1

Nr.
Specificaţie U.M. Valoare
crt.
Sporul debitului mediu anual la 1.000.000 euro
1 mc/om/an 2,449
investiţii
Creşterea numărului de persoane care beneficiază
2 de servicii de alimentare cu apă şi de canalizare persoane 4361,187
la 1.000.000 euro investiţii
Debit mediu asigurat înainte de reabilitare şi
3 l/om/zi 160
modernizare
Populaţia rezidentă care beneficia de serviciul de
4 alimentare cu apă înainte de reabilitarea şi persoane 12.500
modernizarea sistemului
Populaţia rezidentă care beneficia de serviciul de
5 canalizare înainte de reabilitarea şi modernizarea persoane 11.500
sistemului
Lungimea reţelei de distribuţie a apei potabile
6 înainte de reabilitarea şi modernizarea sistemului km 21,4
de alimentare cu apă
Lungimea reţelei de distribuţie a apei potabile
7 după reabilitarea şi modernizarea sistemului de km 25
alimentare cu apă
Lungimea reţelei de canalizare înainte de
8 reabilitarea şi modernizarea sistemului de km 20,2
canalizare
Lungimea reţelei de canalizare după reabilitarea
9 km 25
şi modernizarea sistemului de canalizare
NOTĂ: Informaţiile incluse în tabelul nr. 3.1 sunt comune pentru toţi studenţii de
la învăţământul la distanţă.
În tabelul nr. 3.1 sunt centralizaţi principalii parametri tehnico-economici

ai proiectului de reabilitare şi modernizare a sistemului public de alimentare cu apă
şi de canalizare din municipiul Moreni.
Parametrii tehnico-economici din tabelul nr. 3.1 se vor utiliza pentru
fundamentarea investiţiilor necesare pentru reabilitarea şi modernizarea sistemului
de alimentare cu apă şi de canalizare, precum şi pentru aprecierea eficienţei
proiectului.
3.2 Fundamentarea investiţiilor necesare pentru reabilitarea şi

modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare
din municipiul Moreni
Demersurile legate de reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare

cu apă şi de canalizare necesită o dimensionare şi implicit, o eşalonare
calendaristică realiste, în funcţie de potenţialul financiar al societăţii.
În vederea asigurării continuităţii serviciului de alimentare cu apă şi de
canalizare, societatea va avea responsabilitatea planificării şi urmăririi unor lucrări
de investiţii necesare funcţionării sistemelor în condiţii de siguranţă şi la parametrii
prevăzuţi în prescripţiile tehnice. În acest sens este necesară instituirea unor
sisteme de planificare multianuală a investiţiilor, pornind de la un plan director şi
ţinând seama de ciclurile procesului bugetar.
În valoarea investiţiei totale, pentru reabilitarea şi modernizarea
echipamentelor sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare se includ:
- costurile eliminării sursei de apă Podei;
- costurile pentru modernizarea reţelei de apă potabilă a municipiului
Moreni;
- costurile înlocuirii pompelor uzate în staţia de epurare Moreni;
- costurile contorizării apei la blocurile de locuinţe şi la consumatorii
casnici;
- costuri pentru demontare, remontare şi management pentru
modernizarea reţelei de apă a municipiului Moreni;
- costurile lucrărilor de montaj al contoarelor la blocurile de locuinţe;
- costuri pentru proiectare şi engineering aferente lucrărilor de
modernizare a reţelei de apă a municipiului Moreni;
- costul de transport al echipamentelor noi şi retehnologizate până la
locul exploatării acestora.
În mod sintetic, costurile pentru reabilitarea şi modernizarea

echipamentelor se regăsesc în tabelul nr. 3.2.
Costurile aferente lucrărilor de modernizare şi reabilitare a echipamentelor

din sistemul de alimentare cu apă şi de canalizare
Tabelul nr. 3.2
Nr. Cost total
Specificaţie
crt. (€)
1. Cost pentru eliminarea sursei de apă Podei 15.000
2. Cost pentru modernizarea reţelei de apă potabilă a
1.051.800
Municipiului Moreni
3. Cost pentru înlocuirea pompelor uzate în staţia de
3.750
epurare Moreni
4. Cost pentru contorizarea apei potabile la blocurile de
42.500
locuinţe
5. Cost pentru contorizarea apei potabile la consumatorii
101.872
casnici
6. Cost total pentru reabilitarea şi modernizarea
1.214.922
echipamentelor
NOTĂ: Informaţiile incluse în tabelul nr. 3.2 sunt individualizate pentru fiecare
student de la învăţământul la distanţă, fiind precizate în VARIANTA INDIVIDUALĂ.
Activităţile de demontare, remontare şi management necesar a fi

efectuate implică un cost de 170.000 €, având următoarea structură (figura nr. 3.1):
- 11,76% pentru rezervoarele în care este înmagazinată apa;
- 70,59% pentru conductele de aducţiune;
- 17,65% pentru pompe.
Pentru activităţile de montaj pur se consideră o valoare de cca. 80% din
valoarea totală a activităţilor de demontare, remontare şi management, iar pentru
activităţile de management se consideră o valoare de cca. 20% din valoarea totală a
activităţilor de demontare, remontare şi management.
NOTĂ: Costul pentru activităţile de demontare, remontare şi management este

individualizat pentru fiecare student de la învăţământul la distanţă, fiind precizat în
VARIANTA INDIVIDUALĂ, în timp ce structura acestui cost este comună pentru toţi
studenţii de la învăţământul la distanţă (figura nr. 3.1).
Cost de montaj
80% pentru rezervoarele de
Cost de demontare,
înmagazinare a apei
remontare şi
11,76%
management pentru
rezervoarele de
înmagazinare a apei 20% Cost de management
pentru rezervoarele de
înmagazinare a apei
Cost de montaj
80% pentru conductele de
Cost de demontare,
Cost de aducţiune
remontare şi
demontare, 70,59%
management pentru
remontare şi conductele de
management aducţiune 20% Cost de management
pentru conductele de
aducţiune
80% Cost de montaj

pentru pompe
Cost de demontare,
17,65% remontare şi
management pentru
pompe 20%
Cost de management
pentru pompe
Figura nr. 3.1 Structura costului pentru activităţile de

demontare, remontare şi management
Costul pentru activităţile de demontare, remontare şi management pentru

rezervoarele în care este înmagazinată apa se calculează astfel:
11,76
C rezervoare  170.000  19.992  20.000 €, din care:
100
80
C montaj rezervoare   20.000  16.000 €
100
20
C management rezervoare   20.000  4.000 €
100

rezervoarele în care este înmagazinată apa este de 20.000 €, din care activităţile de
montaj au valoarea de 16.000 €, iar managementul, asistenţa tehnică inclusiv plata
personalului de supraveghere au valoarea de 4.000 €.

conductele de aducţiune se calculează astfel:
70,59
C conducte   170.000  120.003  120.000 €, din care:
100
80
C montaj conducte   120.000  96.000 €
100
20
C management conducte   120.000  24.000 €
100
conductele de aducţiune este de 120.000 €, din care activităţile de montaj au
valoarea de 96.000 €, iar managementul, asistenţa tehnică inclusiv plata
personalului de supraveghere au valoarea de 24.000 €.

pompe se calculează astfel:
17,65
C pompe   170.000  30.005  30.000 €, din care:
100
80
C montaj pompe   30.000  24.000 €
100
20
C management pompe   30.000  6.000 €
100
pompe este de 30.000 €, din care activităţile de montaj au valoarea de 24.000 €, iar
managementul, asistenţa tehnică inclusiv plata personalului de supraveghere au
valoarea de 6.000 €.
Valoarea totală a lucrărilor de montaj şi management pentru modernizarea

sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare este prezentată în tabelul nr. 3.3.
Costuri pentru demontare, remontare şi management

Tabelul nr. 3.3
Nr. Cost al lucrărilor
Specificaţie
crt. (€)
1. Montaj – total, din care: 136.000
1.1. pentru rezervoare de înmagazinare a apei 16.000
1.2. pentru conducte de aducţiune 96.000
1.3. pentru pompe 24.000
2. Management – total, din care: 34.000
2.1. pentru rezervoare de înmagazinare a apei 4.000
2.2. pentru conducte de aducţiune 24.000
2.3. pentru pompe 6.000
3. Total 170.000
Pentru desfăşurarea lucrărilor de reabilitare şi modernizare a sistemului de

alimentare cu apă şi de canalizare sunt necesare următoarele activităţi de
proiectare şi inginerie:
- studii şi analize pentru verificarea noilor soluţii prevăzute, precum şi
pentru verificarea funcţionării echipamentelor şi instalaţiilor în noile
condiţii (debite majorate, schimbarea condiţiilor termice, schimbarea
condiţiilor dinamice etc.);
- proiecte pentru reabilitarea şi modernizarea sistemului, cuprinzând
soluţiile de reabilitare şi modernizare;
- documentaţii tehnice privind lucrările de organizare, demontare şi
remontare;
- documentaţii de execuţie (detalii de execuţie) pentru echipamente şi
instalaţii;
- manuale de exploatare şi întreţinere;
- programe pentru verificările şi probele ce se vor efectua la societăţile
producătoare şi la amplasament (teste în timpul şi după terminarea
montajului, teste de punere în funcţiune, teste de garanţie şi teste
finale) etc.
Având în vedere experienţa specialiştilor români dobândită ca urmare a
executării unor lucrări similare, pentru activităţile de proiectare şi inginerie pentru
lucrările de modernizare a sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare se ia în
considerare numai o valoare de 36.450 €.
NOTĂ: Costul pentru activităţile de proiectare şi inginerie este individualizat

pentru fiecare student de la învăţământul la distanţă, fiind precizat în VARIANTA
INDIVIDUALĂ.
Prin însumarea costurilor pentru echipamente, pentru activităţile de

demontare, remontare şi management, precum şi pentru activităţile de proiectare şi
inginerie, rezultă că VALOAREA TOTALĂ A INVESTIŢIEI va fi cea din
tabelul nr. 3.4.
Investiţia totală pentru reabilitarea şi modernizarea sistemului

de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni
Tabelul nr. 3.4

Nr. Investiţie totală
Specificaţie
crt. (€)
1. Cost pentru proiectare şi inginerie 36.450
2. Cost pentru activităţi de management 34.000
3. Costul altor lucrări din perioada de proiectare 1.500
4. Total cost în perioada de proiectare (1+2+3) 71.950
5. Cost pentru echipamente, inclusiv transport 1.214.922
6. Cost montaj echipamente 136.000
7. Costul altor lucrări din perioada de realizare a investiţiei 67.548
8. Total cost în perioada de realizare a investiţiei (5+6+7) 1.418.470
9. Total investiţie (4+8) 1.490.420
NOTĂ: Costurile altor lucrări din perioada de proiectare şi din cea de realizare a
investiţiei sunt individualizate pentru fiecare student de la învăţământul la distanţă, fiind
precizate în VARIANTA INDIVIDUALĂ.
Efortul investiţional total este de 1.490.420 €, din care suma de

1.418.470 € este destinată achiziţionării de echipamente, incluzând transportul şi
montajul acestora. Ponderea acestor costuri în totalul investiţiei va fi:
1.418.470
PCe   100  0,9517  100  95 %
1.490.420
Ponderea costurilor de achiziţionare a echipamentelor (inclusiv transport şi

montaj) în totalul investiţiei este de 95%, restul de 5% revenind activităţilor de
proiectare, inginerie şi management.
3.3 Graficul de execuţie a lucrărilor de reabilitare şi modernizare

a sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare
3.3.1 Graficul de execuţie a lucrărilor de reabilitare şi modernizare
Ţinând cont de experienţa dobândită de specialiştii români pentru lucrări

similare, perioada pregătitoare luată în considerare (care cuprinde proiectarea,
engineering-ul, procurarea materialelor, lansarea comenzilor şi începerea execuţiei
pieselor cu ciclu lung de fabricaţie), este de 4 luni.
Perioada de execuţie efectivă a lucrărilor de reabilitare şi modernizare a
sistemului de alimentare cu apă a fost estimată la 10 luni pentru fiecare segment al
reţelei (segmentul 1: sursa Paltinu – municipiul Moreni, segmentul 2: sursa Iedera –
municipiul Moreni), în condiţiile în care lucrările de reparaţii se execută succesiv la câte
un singur segment, iar lucrul se desfăşoară în două schimburi, şase zile pe săptămână. În
această perioadă sunt incluse şi lucrările necesare reabilitării staţiilor de tratare a apei
brute şi a staţiilor de pompare a apei potabile la consumatori. Lucrările necesare
eliminării sursei de apă Podei se execută în paralel cu cele de modernizare a celor
două segmente de reţea. De asemenea, în aceeaşi perioadă se vor executa şi
lucrările de contorizare a consumului de apă potabilă la blocurile de locuinţe şi la
consumatorii casnici. Perioadele de execuţie a lucrărilor de reabilitare şi modernizare a
sistemului de alimentare cu apă din Municipiul Moreni sunt prezentate în tabelul nr. 3.5.
Perioade de execuţie a lucrărilor de reabilitare şi modernizare

a sistemului de alimentare cu apă
Tabelul nr. 3.5
Durata
Nr. Durata faţă de termenul
Denumire activitate modernizării
crt. de referinţă1 (luni)
(luni)
1. Segmentul 1
- scoatere din funcţiune 0 10
- predare în exploatare 10
2. Segmentul 2
- scoatere din funcţiune 11 10
- predare în exploatare 20
3. TOTAL 20 20
1
Termenul de referinţă reprezintă data începerii lucrărilor de modernizare a sistemului.
Astfel, perioada totală de execuţie a lucrărilor de reabilitare şi

modernizare a sistemului de alimentare cu apă este de 20 luni, începând din
momentul demarării lucrărilor (momentul 0 = începerea lucrărilor).
Lucrările de reparaţie cu modernizare a instalaţiilor auxiliare se execută în
perioada de reabilitare şi modernizare a reţelei de alimentare cu apă, cu excepţia
lucrărilor care trebuie executate în perioada premergătoare începerii reparaţiei
primului segment de reţea (reabilitarea infrastructurii platformei montaj şi
acceselor).
Înlocuirea pompelor uzate în staţia de epurare Moreni se realizează în două
etape a câte cinci luni fiecare, paralel cu lucrările de reparaţie şi reabilitare a celor
două segmente de reţea din cadrul sistemului de alimentare cu apă potabilă.
Graficul de execuţie a modernizării sistemului public

Tabelul nr. 3.6
Nr. PERIOADA (luni)

ACTIVITATEA
crt. - 4 0 10 20
1 Semnarea contractului -4 0
2 Modernizare primul segment de reţea (sursa Paltinu- 0 10
municipiul Moreni)
3 Modernizare instalaţii auxiliare segment de reţea 0 10
(sursa Paltinu-municipiul Moreni)
4 Înlocuire pompe uzate în staţia de epurare 6 10
Moreni – etapa 1
5 Modernizare cel de-al doilea segment de reţea 11 20
(sursa Iedera-municipiul Moreni)
6 Modernizare instalaţii auxiliare segment de reţea 11 20
(sursa Iedera-municipiul Moreni)
7 Înlocuire pompe uzate în staţia de epurare 16 20
Moreni – etapa 2
8 Modernizare instalaţii auxiliare sistem de alimentare 0 20
cu apă
Graficul de execuţie a lucrărilor de reparaţie a instalaţiilor auxiliare ale

sistemului de alimentare cu apă potabilă se suprapune peste graficul lucrărilor de
modernizare a segmentelor de reţea, rezultând graficul de execuţie a tuturor
lucrărilor necesare efectuării reabilitării şi modernizării sistemului de alimentare cu
apă potabilă a municipiului Moreni. Totodată, se ia în considerare şi graficul de
execuţie a lucrărilor de înlocuire a pompelor uzate în staţia de epurare Moreni,

rezultând graficul de execuţie a modernizării sistemului de alimentare cu apă şi de
canalizare (tabelul nr. 3.6).
3.3.2 Eşalonarea investiţiilor
Pe baza graficului de execuţie a lucrărilor se poate face eşalonarea

investiţiilor pe luni (tabelul 3.7), considerându-se luna zero momentul de începere
a lucrărilor de reabilitare şi modernizare a sistemului de alimentare cu apă şi de
canalizare din Municipiul Moreni.
În perioada [- 4-0] se vor lua în considerare următoarele costuri:
- valoarea totală a lucrărilor de proiectare şi inginerie (36.450 €);
- 20% din costul total pentru activităţi de management
( 20%  34.000  6.800 €);
- valoarea altor lucrări (1.500 €).
Astfel, costul lucrărilor de reabilitare şi modernizare a sistemului de
alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni pentru perioada [- 4-0] va
fi de 44.750 €.
Pentru perioadele [0-10] şi [11-20], perioade în care costurile sunt egale,
se iau în considerare următoarele costuri:
- 50% din costul achiziţionării şi înlocuirii echipamentelor, inclusiv
transportul şi montajul acestora ( 50%  1.418.470  709.235 €;
- 40% din costul total pentru activităţi de management
( 40%  34.000  13.600 €).
Rezultă că atât în perioada [0-10], cât şi în perioada [11-20] costul
lucrărilor de reabilitare şi modernizare a sistemului de alimentare cu apă şi de
canalizare din Municipiul Moreni va fi de 722.835 €.
Eşalonarea investiţiei totale

Tabelul nr. 3.7
INVESTIŢIA TOTALĂ
Luna
(€)
- 4-0 44.750
0-10 722.835
11-20 722.835
Total 1.490.420
În concluzie, investiţia necesară pentru realizarea lucrărilor de reabilitare şi

modernizare a sistemului de alimentare cu apă potabilă şi de canalizare în
municipiul Moreni începe cu 4 luni înainte de scoaterea din funcţiune a unor
componente ale sistemului (demararea efectivă a lucrărilor) şi are o valoare de
1.490.420 €, eşalonată în doi ani, astfel:
- 4 luni (înainte de scoaterea din funcţiune a unor componente ale
sistemului): 44.750 €;
- 10 luni (durata lucrărilor pentru primul segment de reţea): 722.835 €;
- 10 luni (durata lucrărilor pentru al doilea segment de reţea): 722.835 €.
3.4 Parametri necesari pentru realizarea analizei eficienţei economice

a reabilitării şi modernizării sistemului de alimentare cu apă
şi de canalizare
Investiţia necesară pentru reabilitare şi modernizarea sistemului de

alimentare cu apă potabilă şi de canalizare în municipiul Moreni are o valoare
totală de 1.490.420 €, eşalonată în doi ani (tabelul nr. 3.8).
Investiţia necesară pentru reabilitarea şi modernizarea sistemului

de alimentare cu apă şi de canalizare în Municipiul Moreni
Tabelul nr. 3.8
Nr. Valoarea investiţiei

Perioada de realizare a investiţiei
crt. (€)
1. Anul 1 623.018
2. Anul 2 867.402
3. TOTAL 1.490.420
În valoarea investiţiei din primul an se include investiţia aferentă lucrărilor

efectuate înaintea scoaterii din funcţiune a unor componente ale sistemului
(44.750 € investiţi în primele patru luni), la care se adaugă investiţia aferentă celor
opt luni rămase până la sfârşitul anului. Se consideră o valoare medie a investiţiei
de 72.283,5 €/lună (722.835 €/10 luni), rezultând astfel o valoare a investiţiei
pentru cele opt luni de 578.268 €.
În cel de-al doilea an, valoarea investiţiei va fi de 867.402 € (diferenţa
dintre investiţia totală şi cea aferentă primului an de realizare a investiţiei).
Durata de viaţă a sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare după

reabilitare şi modernizare este estimată la 25 de ani.
Analiza indicatorilor de eficienţă tehnico-economică se va realiza pornind
de la premisa că investiţia se finanţează din surse proprii şi fonduri nerambursabile,
astfel (tabelul nr. 3.9).
Finanţarea investiţiei
Tabelul nr. 3.9
Nr. Valoarea investiţiei
Specificaţie Sursa de finanţare
crt. (€)
1. Modernizarea reţelei de apă potabilă a 1.051.800 Fonduri structurale
municipiului Moreni Consiliul Local Moreni
2. Înlocuirea pompelor uzate în staţia de 3.750 Consiliul Local Moreni
epurare Moreni
3. Contorizarea apei potabile la blocurile 21.250 Consiliul Local Moreni
de locuinţe
4. Contorizarea apei potabile la 101.872 Consiliul Local Moreni
consumatorii casnici
5. Total investiţie finanţată din alte surse 1.178.672
6. Total investiţie finanţată din surse 311.748
proprii
7. Total investiţie 1.490.420
NOTĂ: Din valoarea totală a lucrărilor de contorizare a apei potabile la blocurile
de locuinţe (42.500 €), 50% se finanţează de către Consiliul Local Moreni (21.250 €) şi
50% din surse proprii (21.250 €).
Cheltuielile anuale de exploatare în perioada de desfăşurare a lucrărilor

de reabilitare şi modernizare, precum şi în perioada de funcţionare economică după
reabilitare şi modernizare sunt centralizate în tabelul nr. 3.10.
Cheltuieli anuale de exploatare

Tabelul nr. 3.10
Nr. Cheltuieli anuale de exploatare

Specificaţie
crt. (€)
Perioada de realizare a investiţiei:
1. Anul 1 20.270
Anul 2 15.466
Perioada de funcţionare a sistemului
2. după reabilitare şi modernizare – 31.037
25 ani
NOTĂ: Cheltuielile anuale de exploatare (în primul an de realizare a investiţiei, în

cel de-al doilea an de realizare a investiţiei şi în perioada de funcţionare după modernizare)
sunt individualizate pentru fiecare student de la învăţământul la distanţă, fiind precizate în
VARIANTA INDIVIDUALĂ.
Veniturile anuale obţinute în perioada de desfăşurare a lucrărilor, precum

şi în perioada de funcţionare economică după reabilitare şi modernizare sunt
centralizate în tabelul nr. 3.11.
Venituri anuale
Tabelul nr. 3.11
Nr. Specificaţie Venituri anuale
crt. (€)
1. Perioada de realizare a investiţiei:
Anul 1 129.368
Anul 2 126.672
2. Perioada de funcţionare 258.735
a sistemului după reabilitare
şi modernizare – 25 ani
NOTĂ: Veniturile anuale (în primul an de realizare a investiţiei, în cel de-al
doilea an de realizare a investiţiei şi în perioada de funcţionare după modernizare) sunt
individualizate pentru fiecare student de la învăţământul la distanţă, fiind precizate în
VARIANTA INDIVIDUALĂ.
Din datele tehnico-economice ale proiectului de reabilitare şi modernizare

(tabelul nr. 3.1) se cunoaşte faptul că la 1 milion € investiţie se obţine un spor al
debitului mediu anual de 2,449 mc/om/an (ΔD/1mil.) şi un plus de
4361,187 persoane care beneficiază de serviciul de alimentare cu apă şi de
canalizare (ΔPra/1mil.).
Debitul mediu asigurat înainte de reabilitare şi modernizare (D0) este
de 160 l/om/zi, adică 58,4 mc/om/an
( 160 l / om  zi  365 zile / an  58.400 l / om  an  58,4 mc / om  an ).
Numărul populaţiei rezidente care beneficiază de serviciul de

alimentare cu apă şi de canalizare după reabilitarea şi modernizarea
sistemului se determină conform relaţiei:
Pra1  Pra 0   Pra / 1mil.  I  Pra 0  4361,187  I ,
în care:
Pra1 – numărul populaţiei rezidente care beneficiază de serviciul de

sistemului
Pra0 – numărul populaţiei rezidente care beneficia de serviciul de alimentare
cu apă şi de canalizare înainte de reabilitarea şi modernizarea
sistemului
ΔPra/1mil. – sporul populaţiei rezidente care beneficiază de serviciul de alimentare
cu apă şi de canalizare ca urmare a unei investiţii de 1 milion € pentru
reabilitarea şi modernizarea sistemului
I – volumul investiţiei
Pentru proiectul analizat, numărul populaţiei rezidente care beneficiază de

serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare după reabilitarea şi modernizarea
sistemului va fi:
Pra1  12.500  4361,187  1,490420  12.500  6.500  19.000 persoane
Cantitatea de apă furnizată în sistemul de alimentare cu apă după

reabilitarea şi modernizarea sistemului (Af1) se determină utilizând următoarea
relaţie de calcul:
Af1  Af 0  Af ,
unde:
Af1 – cantitatea de apă furnizată după reabilitarea şi modernizarea sistemului
Af0 – cantitatea de apă furnizată înainte de reabilitarea şi modernizarea sistemului
ΔAf – sporul de apă furnizată ca urmare a reabilitării şi modernizării sistemului
Cantitatea de apă furnizată înainte de reabilitarea şi modernizarea
sistemului (Af0) se calculează conform relaţiei:
Af 0  D 0  Pra 0 ,
unde:
Af0 – cantitatea de apă furnizată înainte de reabilitarea şi modernizarea
sistemului
D0 – debitul mediu anual înainte de reabilitarea şi modernizarea sistemului
Pra0. – numărul populaţiei rezidente care beneficia de serviciul de alimentare

cu apă şi de canalizare înainte de reabilitarea şi modernizarea
sistemului
În cazul proiectului analizat, cantitatea de apă furnizată înainte de

reabilitarea şi modernizarea sistemului va fi:
Af0 160 l / om / zi  365 zile / an 12.500 persoane 

 58.400 l / om / an 12.500 persoane
Af 0  730.000.000 l / an  730.000 mc / an
Sporul de apă furnizată ca urmare a reabilitării şi modernizării sistemului

(ΔAf) se determină folosind următoarea relaţie de calcul:
Af  D 0   Pra / 1mil.  I  D / 1mil  I  Pra1
unde:
ΔAf – sporul de apă furnizată ca urmare a reabilitării şi modernizării
sistemului;
D0 – debitul mediu anual înainte de reabilitarea şi modernizarea
sistemului;
ΔPra/1mil. – sporul populaţiei rezidente care beneficiază de serviciul de alimentare
cu apă şi de canalizare ca urmare a unei investiţii de 1 milion € pentru
reabilitarea şi modernizarea sistemului;
I – valoarea investiţiei;
ΔD/1mil. – sporul debitului mediu anual ca urmare a unei investiţii de 1 milion €
pentru reabilitarea şi modernizarea sistemului;
Pra1 – numărul populaţiei rezidente care beneficiază de serviciul de
sistemului.
În cazul proiectului analizat, sporul de apă furnizată ca urmare a reabilitării

şi modernizării sistemului se calculează astfel:
Af  58,4  4361,187  1,490420  2,449  1,490420  19.000  379.600  69.350

Af  448.950 mc/an
Prin însumarea cantităţii de apă furnizate înainte de reabilitarea şi

modernizarea sistemului (Af0) cu sporul de apă furnizată, ca urmare a reabilitării şi
modernizării sistemului (ΔAf) rezultă cantitatea de apă furnizată după reabilitarea

şi modernizarea sistemului (Af1):
Af1  730.000  448.950  1.178.950 mc / an
În mod sintetic, parametrii necesari pentru realizarea analizei eficienţei

reabilitării şi modernizării sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare sunt
prezentaţi în tabelul nr. 3.12.
Parametri necesari pentru realizarea analizei eficienţei proiectului

Tabelul nr. 3.12
Perioada de realizare a Perioada de

Nr.
Specificaţie investiţiei funcţionare a
crt.
1 2 sistemului
1. Investiţii (€/an) 623.018 867.402 0
2. Cheltuieli de exploatare 20.270 15.466 31.037
(€/an)
3. Cheltuieli totale (€/an) 643.288 882.868 31.037
4. Venituri anuale (€/an) 129.368 126.672 258.735
5. Profit anual (€/an) 109.098 111.206 227.698
NOTĂ: Valoarea investiţiilor se preia din tabelul nr. 3.8. Cheltuielile de
exploatare se preiau din tabelul nr. 3.10. Cheltuielile totale se calculează prin însumarea
valorii investiţiei cu cheltuielile de exploatare. Veniturile anuale se preiau din tabelul nr.
3.11. Profitul anual se determină ca diferenţă între veniturile anuale şi cheltuielile de
exploatare.
Aceşti parametri se vor utiliza pentru calculul indicatorilor de eficienţă

economică a proiectului de reabilitare şi modernizare a sistemului public de
alimentare cu apă şi de canalizare din municipiul Moreni.
4. EFICIENŢA REABILITĂRII ŞI MODERNIZĂRII SISTEMULUI
PUBLIC DE ALIMENTARE CU APĂ ŞI DE CANALIZARE DIN
MUNICIPIUL MORENI
Evaluarea atentă a eficienţei oricărei activităţi economice implică o

abordare sistemică, globală, ce presupune reliefarea aspectelor economice, dar şi a
celor politice, sociale sau ecologice, ţinându-se cont de multiplele efecte create în
avalul sau amontele domeniului respectiv.
Sensibilitatea deosebită a sectorului serviciilor de utilităţi publice şi în
special a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, particularităţile şi
interdependenţele cu celelalte sectoare ale vieţii economice şi sociale justifică
abordarea eficienţei acestora într-o viziune sistemică şi dinamică, ce implică luarea
în considerare a premiselor utilizării raţionale şi protecţiei resurselor de apă,
păstrării echilibrului ecologic, ocrotirii stării de sănătate a oamenilor.
Serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare are un impact deosebit
asupra mediului: pe de o parte reprezintă un important factor poluator, iar pe de
altă parte participă în mod esenţial la limitarea gradului de poluare (epurarea apelor
uzate). De aceea, respectarea exigenţelor de mediu pe parcursul întregului ciclu de
viaţă a infrastructurii serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare dobândeşte o
importanţă deosebită în cadrul conceptului de dezvoltare durabilă.
Pentru aprecierea oportunităţii alocării de fonduri de investiţii în vederea
realizării de obiective noi, reabilitării şi modernizării celor existente se calculează o
serie de indicatori tehnico-economici care fundamentează eficienţa economică a
investiţiilor. Deoarece aceste calcule se efectuează în vederea obţinerii unor
împrumuturi (credite) şi aprobări ale diverşilor factori de răspundere (factori de
mediu, consilii locale, consilii judeţene etc.), ele se numesc note de fundamentare
sau calcule economice de fundamentare.
Metodologia de evaluare a eficienţei sectorului serviciilor publice de
alimentare cu apă şi de canalizare trebuie să urmărească aprecierea exactă a tuturor
eforturilor investiţionale, dar mai ales a multiplelor efecte economice, directe şi
propagate. Tocmai de aceea, evaluarea eficienţei economice se realizează prin
apelarea la un sistem complex de indicatori, ce include indicatori de bază în
abordare statică şi dinamică, la care se adaugă o serie de indicatori de performanţă
specifici serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare.
4.1 Indicatori de bază pentru evaluarea eficienţei proiectelor

de reabilitare şi modernizare
Literatura de specialitate (Românu & Vasilescu, 1997; Staicu et al., 1995;

Topală, 1996; Vasilescu et al., 2000) propune o serie de indicatori de bază (în
abordare statică şi dinamică) ce pot fi adaptaţi şi utilizaţi în scopul evaluării
eficienţei proiectelor de reabilitare, modernizare, şi dezvoltare din sectorul
serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare. În acest sens, se
recomandă aprecierea eficienţei economice pe baza următorilor indicatori:
investiţie specifică, termen de recuperare a investiţiei, coeficient de eficienţă
economică a investiţiilor, cheltuieli totale actualizate, cheltuieli totale actualizate
specifice, randament economic al investiţiei.
Investiţia specifică (s) sintetizează corelaţia dintre efortul investiţional, pe

de o parte şi efectul obţinut sub forma capacităţii de servire, pe de altă parte
(Românu & Vasilescu, 1997). Relaţia de calcul este următoarea:
It ,
s 
CS
în care:
It – investiţia totală
CS – capacitatea de servire, exprimată în număr de clienţi serviţi
În cazul reabilitării, modernizării sau dezvoltării unor obiective existente,
investiţia specifică (sm) se calculează astfel (Raţiu-Suciu et al., 2002):
Im ,
sm 
C S1  C S 0
în care:
Im – volumul investiţiilor pentru reabilitare, modernizare, dezvoltare
CS1 – capacitatea de servire după reabilitare, modernizare, dezvoltare, exprimată în
număr de clienţi serviţi
CS0 – capacitatea de servire existentă înaintea reabilitării, modernizării, dezvoltării,
exprimată în număr de clienţi serviţi
Calculat astfel, indicatorul reflectă câte unităţi monetare investite revin pe
o unitate fizică spor de capacitate de servire (pe client) rezultată în urma
reabilitării, modernizării, dezvoltării.
În cazul reabilitării şi modernizării sistemului de alimentare cu apă şi de
canalizare din Municipiul Moreni capacitatea de servire înainte de reabilitare şi
Eficienţa reabilitării şi modernizării sistemului public alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni 63
modernizare este de 12.500 persoane, iar după efectuarea lucrărilor va fi de

19.000 persoane. Rezultă că investiţia specifică va fi:
1 . 490 . 420
sm   229 ,30 €/locuitor
19 . 000  12 . 500
Din analiza proiectelor în curs de execuţie şi/sau a studiilor de fezabilitate

aprobate au rezultat următoarele valori specifice de investiţie necesare pentru
modernizarea şi reabilitarea unor capacităţi existente din sectorul serviciilor de
alimentare cu apă şi de canalizare (Asociaţia Română a Apei, 2003):
- pentru instalaţii de tratare a apei potabile: 110 €/locuitor;
- pentru instalaţii de distribuţie şi transport apă potabilă: 140 €/locuitor;
- pentru reţele de canalizare a apelor uzate: 160 €/locuitor;
- pentru staţii de epurare a apelor uzate: 220 €/locuitor.
Astfel, investiţia specifică pentru modernizarea şi reabilitarea capacităţilor
existente din sectorul serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare este de 630
€/locuitor. Rezultă că în cazul reabilitării şi modernizării sistemului de alimentare
cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni investiţia specifică este eficientă din
punct de vedere economic (229,30 €/locuitor, faţă de 630 €/locuitor).
Termenul de recuperare a investiţiei în abordare statică sau dinamică

(T, Ta) reflectă timpul în care se poate recupera investiţia realizată din profitul
anual obţinut (Raţiu-Suciu et al., 2002; Românu & Vasilescu, 1997).
În abordare statică, relaţia de calcul este:
It ,
T 
Ph
în care:
Ph – profitul anual
1 . 490 . 420
T   6 ,55 ani
227 . 698
Astfel, pentru recuperarea investiţiei din profitul anual obţinut în perioada
de funcţionare a sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare sunt necesari
6,55 ani.
În viaţa economică reală nici prestarea/furnizarea de servicii, nici costurile
nu evoluează liniar în timp şi ca urmare, profitul anual va înregistra valori diferite.
Explicaţia decurge din faptul că după intrarea în funcţiune a obiectivului este
necesară o perioadă de atingere a parametrilor proiectaţi, profitul obţinut în primii

ani fiind astfel mai mic decât cel proiectat.
În consecinţă, termenul de recuperare a investiţiei se va calcula după
următoarea formulă:
I t  P  P '
T 
Ph
în care:
Ph – profitul anual
ΔP – diferenţa dintre profitul proiectat şi cel realizat în cadrul perioadei de atingere
a parametrilor proiectaţi
’
P – profitul suplimentar realizat în cazul punerii în funcţiune a unor capacităţi
parţiale de servire în cadrul duratei de realizare a obiectivului
În primul an de realizare a investiţiei profitul este de 109.098 € (129.368 €

- 20.270 €), iar în cel de-al doilea an de realizare a investiţiei are o valoare de
111.206 € (126.672 € - 15.466 €). Rezultă că în perioada de realizare a investiţiei
se va obţine un profit total de 220.304 € (P’ = 109.098 € + 111.206 €).
Se presupune că în perioada de realizare a reabilitării şi modernizării
sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare au fost efectuate probe, încercări,
verificări şi simulări astfel încât perioada de atingere a parametrilor proiectaţi nu se
ia în considerare (ΔP=0). În acest caz, termenul de recuperare a investiţiei va fi:
1.490.420  220.304
T  5,58 ani
227.698
Calculat astfel, termenul de recuperare a investiţiei este de 5,58 ani, mai
mic cu 0,97 ani decât cel calculat anterior. Punerea în funcţiune a unor capacităţi
parţiale de servire în cadrul duratei de realizare a obiectivului conduce la reducerea
perioadei necesare recuperării investiţiei realizate.
Situaţia reabilitării, modernizării sau dezvoltării unor sisteme de
alimentare cu apă potabilă şi de canalizare existente implică sintetizarea corelaţiei
dintre efortul investiţional şi efectul generat de adoptarea uneia dintre măsurile
propuse. În acest sens, literatura de specialitate (Raţiu-Suciu et al., 2002; Românu
& Vasilescu, 1997) propune determinarea termenului de recuperare (Tm) conform
relaţiei:
Im
Tm 
Ph1  Ph 0
în care:
Im – volumul investiţiei pentru reabilitare, modernizare, dezvoltare
Ph1 – profitul anual obţinut ca urmare a reabilitării, modernizării, dezvoltării
Ph0 – profitul anual obţinut înainte de reabilitare, modernizare, dezvoltare
1.490.420
Tm   15,46 ani
227.698  131.306
NOTĂ: Profitul anual obţinut înainte de reabilitare, modernizare, dezvoltare a

sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare (Ph0) este comun pentru toţi studenţii de la
învăţământul la distanţă şi are valoarea de 131.306 €.
Prin luarea în considerare a profitului suplimentar (parţial), obţinut ca

urmare a funcţionării unor capacităţi parţiale în cadrul perioadei de realizare a
investiţiei, termenul de recuperare va fi:
1.490.420  220.304
Tm   13,18 ani
227.698  131.306
În cazul serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, perioada de
recuperare a investiţiilor pentru modernizare, dezvoltare sau reabilitare este de
obicei de 15-16 ani. De aceea, se poate afirma că proiectul analizat poate fi
acceptat, întrucât termenul de recuperare a investiţiei de 15,46 ani se încadrează în
limitele considerate a fi normale.
Realizarea unor investiţii pentru modernizare sau reabilitare are drept scop
reducerea costurilor de prestare/furnizare a serviciilor, efectul obţinut ca urmare a
investiţiei concretizându-se într-o economie la aceste costuri. Astfel, termenul de
recuperare se poate calcula şi după relaţia (Raţiu-Suciu et al., 2002):
Im
Tm 
C0  Cm
în care:
Im – volumul investiţiei pentru reabilitare/modernizare
C0 – costul de prestare/furnizare a serviciului înainte de reabilitare, modernizare,
dezvoltare
Cm – costul de prestare/furnizare a serviciului (mai mic) după reabilitare,
modernizare, dezvoltare
În cazul proiectului analizat, reducerea costurilor de prestare/furnizare a

serviciilor este însoţită totodată de o creştere semnificativă a veniturilor ca urmare
a creşterii calităţii serviciului prestat şi a tarifului. De aceea, calculul termenului de

recuperare conform relaţiei de mai sus nu este relevant în acest caz.
Termenul de recuperare dinamic (Ta) indică durata de recuperare a

investiţiei din profitul anual obţinut actualizat cu o rată de actualizare specifică
serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare (Topală, 1996; Vasilescu et al.,
2000). Pentru calculul indicatorului se pleacă de la relaţiile1:
d  Ta
1
I ta   P  1  a 
h  d 1
h h
sau
d
1 1 1  a T  1 , întrucât: I  d I  1
a
 Ih 
h 1 1  a h
 Ph  
1  a d a  1  a T a
ta 
h 1
h
1  a h
în care:
Ita – investiţia totală actualizată
Ih – investiţie anuală
Ph – profit anual
d – durata de realizare a proiectului
a – rata de actualizare
În cea de-a doua relaţie s-a considerat că profitul este constant pe întreaga
perioadă de funcţionare a obiectivului, aplicându-se formula sumei unei progresii
geometrice. Prin utilizarea relaţiilor de mai sus se va determina termenul de
recuperare dinamic astfel:
I ta  Ph 
1 1  a T  1 

a
1  a d a  1  a T a
1  a T  1  I ta  1  a d
a

a  1  a 
T a
Ph
I  1  a 
d
1 1
  ta 
a a  1  a Ta
Ph
1
Relaţiile de calcul au fost prezentate în cazul actualizării la momentul începerii lucrărilor
de execuţie a obiectivului.
1 I ta  1  a 
d
1
  
a  1  a 
Ta
a Ph
Ph  I ta  1  a   a
d
1
 
a  1  a  a  Ph
Ta
Ph  I ta  1  a   a
d
1
 
1  a T a
Ph
Ph
1  a T a
 
Ph  I ta  1  a   a
d
Prin logaritmarea relaţiei de calcul rezultă:

Ph
lg1  a  a  lg
T

Ph  I ta  1  a   a
d
Ta  lg1  a   lg Ph  lg[Ph  I ta  (1  a ) d  a ] 
Rezultă că termenul de recuperare dinamic se va determina cu ajutorul

relaţiei:
lg Ph  lg[Ph  I ta  (1  a ) d  a ]
Ta 
lg(1  a )
în care:
Ita – investiţia totală actualizată;
Ph – profit anual;
d – durata de realizare a obiectivului;
a – rata de actualizare.
Un proiect este cu atât mai eficient, cu cât termenul de recuperare calculat

static sau dinamic este mai mic.
În cazul serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare se ia în
considerare în mod convenţional o rată de actualizare de 10%.
623.018 867.402
I ta   
1  0,10 1  0,102
1
 623.018 0,909  867.402  0,826 

 566.323,362  716.474,052  1.282.797,414 €
1
NOTĂ: Factorii de actualizare ( ) sunt comuni pentru toţi studenţii de la
1  a h
învăţământul la distanţă şi sunt precizaţi în anexă.
lg 227.698  lg[227.698  1.282.797,414  1  0,10   0,10]

2
Ta  
lg1  0,10 
lg 227.698  lg 72.479,513 5,357359  4,860215
   12,01 ani
lg 1,10 0,041393
Termenul de recuperare a investiţiei calculat dinamic este de 12,01 ani. Se

poate aprecia că proiectul de reabilitare şi modernizare a sistemului public de
alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni este eficient, întrucât
valoarea indicatorului se încadrează în limitele considerate normale pentru sectorul
serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare.
Dacă în perioada de realizare a investiţiei funcţionează capacităţi parţiale
de servire şi se obţine profit, atunci acesta trebuie luat în considerare la calculul
termenului de recuperare. În acest caz, relaţiile de calcul utilizate sunt cele
prezentate în continuare:
I ta  P1 
1
 P2 
1
 P 
1

1  a  a  1  T
1 a 1  a 2 h
1  a d a  1  a Ta
I ta  P1 
1
 P2 
1
 Ph 
1

1  a  a  1  T
1 a 1  a  2
1  a  a  1  a Ta
d
I ta  1  a   P1  1  a   P2 1  a T  1 
2
1 a
 Ph  
1  a 2 1  a d a  1  a T a
[I ta  (1  a ) 2  P1 1  a   P2 ]  1  a 
d
1 1
  
Ph  1  a  a a  1  a Ta
2
1 [I ta  (1  a ) 2  P1 1  a   P2 ]  1  a 
d
1
  
a  1  a  Ph  1  a 
Ta 2
a
Ph  1  a   [I ta  (1  a ) 2  P1 1  a   P2 ]  1  a   a
2 d
1
 
a  1  a  a  Ph  1  a 
Ta 2
Ph  1  a   [I ta  (1  a ) 2  P1 1  a   P2 ]  1  a   a
2 d
1
 
1  a T a
Ph  1  a 
2
Ph
1  a T a
 
1 1
Ph  [ I ta  P1   P2  ]  1  a d
 a
1 a 1  a 2
 1 1 
]  1  a   a 
d
lg Ph  lg  P h  [ I ta  P1   P2 
 1  a 1  a  2

Ta 
lg 1  a 
Prin luarea în considerare a profitului suplimentar (parţial) obţinut ca

urmare a funcţionării unor capacităţi parţiale în cadrul perioadei de realizare a
investiţiei, termenul de recuperare dinamic va fi:
lg227.698 lg[227.698 (1.282.797,414 99.170,082 91.856,156)  1  0,102  0,10]
Ta  
lg1  0,10
lg227.698 lg95.593,688 5,357359 4,980429
   9,11ani
lg1,10 0,041393
Termenul de recuperare a investiţiei calculat dinamic este de 9,11 ani. Se
poate aprecia că proiectul este eficient, întrucât valoarea indicatorului se încadrează
în limitele considerate normale pentru sectorul serviciilor de alimentare cu apă şi
de canalizare.
Dacă se compară termenul de recuperare calculat dinamic (9,11 ani) cu cel
calculat static (5,58 ani) se constată că în cazul actualizării datelor rezultă o
perioadă de timp mai mare necesară recuperării investiţiei. Tocmai de aceea, în
evaluarea proiectelor este necesară folosirea calculelor de actualizare, care permit o

mai bună apreciere a eficienţei economice a proiectelor de reabilitare, modernizare,
sau dezvoltare din sectorul serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare.
Coeficientul de eficienţă economică a investiţiilor (e) sintetizează

corelaţia dintre profitul anual obţinut în urma realizării investiţiei şi efortul de
capital investit, calculându-se de obicei numai în formă statică, după relaţia
(Românu & Vasilescu, 1997; Staicu et al., 1995):
Ph
e
It
Ph – profit anual
It – investiţie totală
Indicatorul reflectă câte unităţi monetare profit anual se vor obţine la o
unitate monetară capital investit, indicând o eficienţă cu atât mai mare, cu cât
nivelul său este mai ridicat.
227.698
e  0,153 € profit la 1 € investit
1.490.420
În cazul reabilitărilor, modernizărilor sau dezvoltărilor sistemelor publice

de alimentare cu apă şi de canalizare indicatorul exprimă profitul suplimentar faţă
de situaţia iniţială obţinut la fiecare unitate monetară investită şi se calculează
conform relaţiei:
Ph1  Ph 0
e
Im
Im – volumul investiţiei pentru reabilitare, modernizare, dezvoltare
Ph1 – profitul anual obţinut ca urmare a reabilitării, modernizării, dezvoltării
Ph0 – profitul anual obţinut înainte de reabilitare, modernizare, dezvoltare
227.698  131.306
e  0,076 € profit suplimentar la 1 € investit
1.490.420  220.304
Cheltuieli totale în abordare statică sau dinamică (Ct, Cta) cuantifică

efortul total (cu investiţia şi cu exploatarea) pe întreaga durată de execuţie şi
exploatare a obiectivului, din punct de vedere static sau dinamic.
În abordare statică, relaţiile de calcul sunt:

C t  I t  C h  D e sau C t  I t  C h  T
Ch – costurile anuale de exploatare
De – durata de funcţionare a obiectivului
T – termenul de recuperare a investiţiei
Pentru proiectul analizat se efectuează cheltuieli de exploatare şi în
perioada realizării investiţiei, care vor fi luate în considerare la calculul
indicatorului.
C t  1.490.420  20.270  15.466   31.037  25  2.302.081 €
În situaţia în care duratele de funcţionare ale obiectivelor analizate sunt
foarte mari şi există riscul denaturării analizei economice, se recomandă utilizarea
celei de-a doua relaţii pentru determinarea cheltuielilor totale. Calculate astfel,
cheltuielile totale în abordare statică pentru proiectul analizat vor avea valoarea:
C t  1.490.420  20.270  15.466   31.037  13,18  1.935.223,66 €
Prin luarea în considerare a termenului de recuperare a investiţiei,
cheltuielile totale în abordare statică vor fi mai mici (1.935.223,66 €) decât în cazul
în care sunt calculate în funcţie de durata de funcţionare a sistemului (2.302.081 €).
În abordare dinamică, indicatorul se calculează conform relaţiei:
d D
1
Cta   I
h 1
h  Ch  
1  a h
Ih – investiţia anuală
Ch – costurile anuale de exploatare
D – durata de funcţionare a obiectivului (durata de studiu)
d – durata de realizare a obiectivului
Pentru determinarea cheltuielilor anuale de exploatare se va ţine cont de
costul pierderilor în reţelele de distribuţie a apei potabile, precum şi de eventualele
daune.
În principiu, pentru toate variantele de proiect analizate se adoptă un
orizont de timp de aceeaşi mărime, în scopul asigurării comparabilităţii în timp a
proiectelor.
Acest indicator răspunde preocupărilor de a atinge scopurile urmărite cu
eforturi minime, astfel încât variantele de proiect se vor ordona crescător, pe primul
loc situându-se varianta cu cheltuieli totale minime, statice sau actualizate.
Având în vedere faptul că pentru proiectul analizat perioada de realizare a

investiţiei este de doi ani, iar durata de funcţionare după reabilitare şi modernizare
este de 25 de ani, cheltuielile totale actualizate se vor calcula astfel:
1 1 1 1 1
Cta  I1  C1    I2  C2    C3   C4  ... C27 
1 a 1a2
1 a3
1 a4
1a27
Cum C 3  C 4  C 5  ...  C 27  C şi dând factor comun expresia
1
C , rezultă că relaţia va deveni:
1  a 3
1 1 1  1 1 1 
Cta  I1  C1    I2  C2    C  1
3 
 ...
1 a 1 a2
1a  1a 1a2
1 a24 
Cunoscând că suma unei progresii geometrice cu n termeni şi raţia q este:
qn 1
1  q  q 2  q 3  ...  q n 1  , atunci cheltuielile totale actualizate
q 1
sunt:
1
1
C ta  I1  C1  
1
 I 2  C 2  
1
C
1

1 a
25

1 a 1  a  2
1  a 3 1
1
1 a
1  1  a
25
1 1 1 1 a
Cta  I1  C1    I 2  C2    C   
1 a 1  a 2
1  a 1  a 1 1  a
3 25
C ta  I1  C1  
1
 I 2  C 2  
1
C
1

1  a   1 25
1 a 1  a  2
1  a  a  1  a 25
2
Pentru proiectul analizat, prin înlocuirea valorilor în relaţia de mai sus, la o

rată de actualizare de 10%, rezultă:
1 1
C ta  623.018  20.270    867.402  15.466  
1  0,10 1  0,102
 31.037 
1

1  0,10  1 25
1  0,10 0,10  1  0,1025

2
Factorul de anuitate
1  0,1025  1  9,0770400182  9,077
0,10  1  0,10 
25
NOTĂ: Factorul de anuitate este comun pentru toţi studenţii de la învăţământul la

distanţă şi are valoarea de 9,077.
C ta  643.288  0,909  882.868  0,826  31.037  0,826  9,077 
C ta  584.748,792  729.248,968  232.870,611 
C ta  1.546.868,371 €
Cheltuieli totale actualizate specifice (Ctas) exprimă efortul total

actualizat, cu investiţia şi cu prestarea, ce revine la o unitate de capacitate de
servire. Se determină prin utilizarea următoarelor relaţii matematice:
C C ta
C tas  dD
ta
sau C tas  dD
1
q
h  d 1
h  Q  1  a 
h  d 1
h h
Cta – cheltuieli totale actualizate

qh – cantitatea de apă potabilă şi respectiv apă epurată produsă sau tranzitată anual
prin zona respectivă de reţea (exprimată în mc)
D – durata de funcţionare a obiectivului (durata de studiu)
d – durata de realizare a obiectivului
Qh – cantitatea de apă potabilă şi respectiv apă epurată produsă sau tranzitată anual
prin zona respectivă de reţea (exprimată valoric)
Calculând acest indicator pentru mai multe variante de proiect, va fi

preferată varianta în cazul căreia cheltuielile totale actualizate specifice sunt
minime.
Relaţiile de calcul prezentate sunt valabile în ipoteza că în perioada de
realizare a reabilitării şi modernizării nu funcţionează capacităţi de servire. Având
în vedere faptul că pentru proiectul analizat în perioada de realizare a lucrărilor de
reabilitare şi modernizare funcţionează capacităţi parţiale de producţie/prestare, la
calculul cheltuielilor totale actualizate specifice se vor lua în considerare şi aceste
capacităţi.
La calculul indicatorului în funcţie de cantitatea de apă potabilă şi respectiv
apă epurată produsă sau tranzitată anual prin zona respectivă de reţea exprimată
valoric (sub forma veniturilor anuale) se va utiliza relaţia:
Cta
Ctas  ,
1 1 1 1 1
Q1   Q2   Q  Q  ...  Q 
1 a 1  a  2
1  a 3
1  a  4
1  a 27
întrucât:
Q 3  Q 4  Q 5  ...  Q 27  Q
Prin aplicarea aceluiaşi raţionament utilizat la calculul indicatorului

cheltuieli totale actualizate rezultă că indicatorul cheltuieli specifice actualizate se
va determina după relaţia:
C ta
C tas 
Q1 
1
 Q2 
1
 Q
1

1  a   125
1 a 1  a  2
1  a  a  1  a 25
2
În cazul proiectului de reabilitare şi modernizare a sistemului public de

alimentare cu apă şi de canalizare a Municipiului Moreni cheltuielile totale
actualizate specifice vor fi:
1.546.868,371
C tas  
129.368  0,909  126.672  0,826  258.735  0,826  9,077
1.546.868,371
C tas  
117.595,512  104.631,072  1.941.288,705
1.546.868,371
C tas   0,715 € cheltuit/1 € obţinut
2.163.515,289
Randamentul economic al investiţiei în abordare statică şi dinamică

(R, Ra) arată câte unităţi monetare profit final se vor obţine la fiecare unitate
monetară investită, după recuperarea investiţiei (Raţiu-Suciu et al., 2002; Românu
& Vasilescu, 1997). Relaţiile de calcul se prezintă astfel:
Pf Pt  I t Pt
 în abordare statică: R    1
It It It
Pf – profit final;
It – investiţie totală;
Pt – profit total;
Pta
 în abordare dinamică: R a   1 , iar prin înlocuirea în formulă a
I ta
investiţiilor actualizate şi a profitului total actualizat, se obţine:
dD
1
 P  1  a 
h  d 1
h h
Ra  d
, în cazul în care profitul anual este diferit în timp;
1
 I  1  a 
h 1
h h
Ph 
1

1  a   1 D
Ra 
1  a  a  1  a D , în cazul în care profitul anual este egal în timp.
d
d
1

h 1
Ih 
1  a h
Pta – profitul total actualizat;

Ita – investiţiile totale actualizate;
Ph – profitul anual;
Ih – investiţiile anuale;
D – durata de funcţionare a obiectivului (durata de studiu);

Pentru proiectul analizat, prin luarea în considerare a profitului din

perioada de funcţionare a sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare, precum
şi a profitului din perioada de realizare a lucrărilor de reabilitare şi modernizare se
vor obţine următoarele valori ale indicatorului:
 în abordare statică:
109.098  111.206  227.698  25
R  1  2,967 € profit final/ 1 € investit
1.490.420
sau, calculat mai riguros, prin luarea în considerare a sporului de profit:
(109.098  131.306)  (111.206  131.306)  227.698  131.306  25

R  1  0,588
1.490.420
€ profit net suplimentar/ 1 € investit
 în abordare dinamică: pentru a calcula randamentul actualizat este necesară
determinarea profitului total actualizat, după relaţia:
1 1 1 1 1
Pta  P1   P2   P  P  ...  P  
1 a 1  a  2
1  a 3
1  a  4
1  a 27
Pta  P1 
1
 P2 
1
P
1

1  a   1
25
1 a 1  a  2
1  a  a  1  a 25
2
Pta  109.098
1
111.206
1
 227.698
1

1 0,10 1  25
1  0,10 1 0,10 2

1 0,10 0,10 1 0,1025
2
Pta  99.170,082  91.856,156  1.708.418,094  1.899.444,332 €
1.899.444,332
Ra   1,481 € profit final/ 1 € investit
1.282.797,414
sau, calculat mai riguros, prin luarea în considerare a sporului de profit:

1 1 1
Pta  P1  P0    P2  P0    P  P0   
1 a 1  a2
1 a3
1 1
 P  P0    ...  P  P0  
1  a4
1  a27
unde P0 – profitul obţinut înainte de reabilitare şi modernizare.
Pta  P1  P0  
1
 P2  P0  
1
 P  P0  
1

1  a   1 25
1 a 1  a  2
1  a  a  1  a 25
2
1 1
Pta  (109.098  131.306)   (111.206  131.306)  
1  0,10 1  0,102
 (227.698  131.306) 
1

1  0,10  1  25
1  0,10 0,10  1  0,1025

2
Pta  22.208  0.909  20.100  0,826  96.392  0,826  9,077 

Pta  20.187,072  16.602,600  722.708,852  685.919,180 €
685.919,180
Ra   0,535 € profit net suplimentar/ 1 € investit
1.282.797,414
Prin prisma indicatorilor calculaţi se poate aprecia că proiectul de

reabilitare şi modernizare a sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare
din Municipiul Moreni este eficient, poate fi acceptat de către decidenţi şi pus în
aplicare.
În continuare, pentru a detalia analiza eficienţei proiectului, este necesar să
se calculeze o serie de indicatori de performanţă specifici sectorului serviciilor de
alimentare cu apă şi de canalizare.
4.2 Indicatori de performanţă specifici serviciului de alimentare cu apă

şi de canalizare
Particularităţile serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare impun

calculul unor indicatori specifici de eficienţă economică, ce trebuie să surprindă o
serie de aspecte referitoare la: utilizarea cât mai eficientă a resurselor de apă;
reducerea consumurilor specifice; reducerea pierderilor în reţea etc.
Evaluarea atentă a eficienţei serviciului de alimentare cu apă şi de
canalizare implică şi calculul unor indicatori care să exprime siguranţa în
funcţionare a instalaţiilor şi echipamentelor sub aspectul continuităţii, datorită
faptului că întreruperea alimentării cu apă poate avea efecte negative asupra
populaţiei şi a economiei naţionale. Asigurarea unui grad înalt în alimentarea cu
apă, menţinerea în timp a debitului între anumite limite etc. sunt principalele
probleme care necesită atenţie în alimentarea cu apă a consumatorilor.
O importanţă deosebită în aprecierea eficienţei economice a proiectelor de
reabilitare şi modernizare din sectorul serviciilor de alimentare cu apă şi de
canalizare o au consumurile specifice, întrucât nivelul redus al acestora, în
condiţiile realizării unei prestaţii corespunzătoare din punct de vedere cantitativ şi
calitativ, reflectă un grad înalt de tehnicitate a instalaţiei.
Indicatorii de performanţă sunt folosiţi ca instrumente de lucru în toată
lumea în multe sectoare economice, fapt pentru care potenţialul acestora în sectorul
serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare este indiscutabil. Pentru a-şi realiza
obiectivele, operatorul serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare trebuie să
atingă grade înalte de eficienţă şi eficacitate. Eficienţă înseamnă situaţia în care
resursele operatorului sunt utilizate optim pentru prestarea serviciului. Eficacitate
înseamnă situaţia în care obiectivele declarate (definite în mod specific şi realist)
sunt îndeplinite.
Un indicator de performanţă este o măsură cantitativă a unui aspect
particular al performanţei operatorului sau al standardului serviciului. Indicatorul
de performanţă asistă la monitorizarea şi evaluarea eficienţei şi a eficacităţii
operatorului, simplificând astfel o evaluare complexă.
Indicatorii de performanţă sunt împărţiţi în şase categorii (Alegre et al.,
2000), în concordanţă cu structura organizaţională a operatorului:
- indicatori ai apei;
- indicatori de personal;
- indicatori fizici;
- indicatori operaţionali;
- indicatori de calitate a serviciului;

- indicatori financiari.
Interpretarea performanţei unui operator nu poate fi evaluată fără a fi luat
în considerare propriul context, precum şi cele mai relevante caracteristici ale
sistemului şi ale regiunii. Contextul informaţional este organizat după cum
urmează: profilul operatorului, profilul sistemului şi profilul regiunii. Profilul
operatorului depăşeşte cadrul organizaţiilor. Profilul sistemului se axează în
principal pe volumele de apă, pe bunuri fizice, pe mijloacele tehnologice folosite şi
pe consumatori. Profilul regiunii este relevant pentru realizarea comparaţiilor între
operatori, deoarece acesta permite o mai bună înţelegere a contextului demografic,
economic, geografic şi de mediu.
Indicatorii de performanţă sunt mijloace de măsurare a factorilor
importanţi pentru durabilitate, precum şi a îmbunătăţirilor aduse sistemului prin
reabilitare. Evaluarea performanţelor se poate realiza cu ajutorul unor date istorice,
calculate pentru cel puţin doi ani. Pentru realizarea proiecţiilor se recomandă
calculul datelor pentru cel puţin cinci ani, pentru a acoperi perioada de după
terminarea lucrărilor de reabilitare şi modernizare. Pentru a demonstra durabilitatea
proiectului, în cazul în care finanţarea implică şi credite, această perioadă trebuie să
acopere începerea rambursării creditului.
Calitatea informaţiilor pe baza cărora se calculează indicatorii este foarte
importantă. Utilizarea unor date sigure, generate printr-un control riguros dă mai
multă valoare acestor indicatori decât nişte simple estimări sau extrapolarea
tendinţelor din trecut. În acest sens, este necesară stabilirea unor valori ţintă pentru
măsurarea performanţei pe baza experienţei unor proiecte similare.
Literatura de specialitate (Alegre et al., 2000) propune o serie de indicatori
de performanţă pentru serviciile de alimentare cu apă şi de canalizare, care să
exprime:
- acoperirea serviciului;
- consumul şi producţia de apă;
- apa nejustificată;
- practicile de contorizare;
- performanţele sistemului;
- costuri şi personal;
- calitatea serviciilor;
- facturarea şi încasarea;
- performanţele financiare;
- investiţiile de capital.
În mod sintetic, aceşti indicatori sunt prezentaţi2 în tabelul nr. 4.1.
Indicatori de performanţă pentru serviciile de alimentare

cu apă şi de canalizare
Tabelul nr. 4.1

Nr. Indicator Unitate Descriere Relaţie de calcul
crt. de măsură
A. ACOPERIRE
1. Populaţie % Procentul populaţiei Pr
asigurată cu apă rezidente asigurate cu Paa  aa  100
(Paa) apă (Praa) din totalul Pr
populaţiei rezidente (Pr).
2. Populaţie % Procentul populaţiei Pr
asigurată – rezidente care Pac  ac  100
canalizare (Pac) beneficiază de canalizare Pr
(Prac) din totalul
populaţiei rezidente (Pr).
3. Tratarea apelor % Procentul din total ape Cauct
uzate (Tau) uzate colectate (Cauc) Tau   100
supus nivelelor de tratare Cauc
primar, secundar, terţiar
(Cauct - cantitatea de
apă uzată colectată
şi tratată la nivel primar,
secundar, terţiar).
B. CONSUMUL ŞI PRODUCŢIA DE APĂ
4. Producţia de apă l/om.zi Cantitatea anuală totală Af
(Qa) de apă furnizată în Qa 
sistemul de distribuţie, Paa  365
incluzând apa
cumpărată, dacă este
cazul (Af), raportată
la populaţia asigurată
cu apă (Paa).
5. Consumul de apă l/om.zi Cantitatea anuală totală Av
(Ca) de apă vândută (Av), Ca 
raportată la populaţia Paa  365
asigurată cu apă (Paa).
6. Consumul de apă l/om.zi Cantitatea anuală de apă
contorizat consumată de populaţia Cacont  Capc
(Ca cont) contorizată (Capc), Pc  365
raportată la populaţia
contorizată (Pc).
2
Adaptat după: Alegre et al, 2000, Performance Indicators for Water Supply Services,
IWA Manual of Best Practice, IWA Publishing; Benchmarking Start Up Kit, World
Bank; Benchmarking Concept Paper, Financial and Operational Performance Program
(FOPIP), MUDPII; workshop materials from USAID SE Europe Regional Infrastructure
Program; SAMTID – Programul de dezvoltare a infrastructurii în oraşele mici şi mijlocii.

crt. de măsură
C. APA NEJUSTIFICATĂ
7. Apa care nu % Procentul apei care nu Af  Av
aduce venituri aduce venituri (diferenţă Afv   100
(Afv) între cantitatea anuală Af
de apă livrată în sistemul
de distribuţie-Af
şi cantitatea anuală
de apă vândută-Av)
din cantitatea anuală
de apă livrată în sistemul
de distribuţie (Af).
D. PRACTICI DE CONTORIZARE
8. Gradul de % Procentul B
contorizare la branşamentelor G cc  c  100
consumator (Gcc) contorizate (Bc) B
din numărul total
de branşamente (B).
9. Proporţia din apa % Procentul volumului Avcont
vândută care este total anual de apă PAvcont   100
contorizată vândută care este Av
(PAvcont) contorizată (Avcont)
din volumul total anual
de apă vândută (Av).
E. PERFORMANŢELE SISTEMULUI
Sursele de apă
10. Deficienţe la % Raport procentual între Z
sursă (Ds) numărul de zile cu Ds  Ds  100
deficienţe la sursă (ZDs) 365
şi numărul de zile din an
(365).
Reţeaua
11. Principalele avarii avarii/ Numărul total de spărturi Ns
(A) km/an pe an (Ns) în conductele A  , în care:
principale exprimat Lr
pe km de reţea de Lr-lungimea reţelei (km)
distribuţie (număr
avarii/km)
12. Pierderea de apă mc/km/an Pierderile anuale de apă Paa
(Pa) (Paa) pe kilometru reţea Pa 
de distribuţie. Lr
13. Avarii în reţeaua % Raport procentual între Art
de distribuţie numărul de avarii Ar   100
3
reparate la timp reparate la timp (Art) A
(Ar) şi numărul total de avarii
pe an (A).
3
Timpul obişnuit de remediere a avariilor este de 24 de ore dacă pierderea de apă este
vizibilă şi 3 zile dacă pierderea de apă nu este vizibilă.

crt. de măsură
14. Întreruperi în Număr/ Numărul total anual al Ni
furnizarea apei pe 1000 întreruperilor mai mari If   1000
branşament (Îf) conexiuni de 12 ore planificate Nc
şi neplanificate (exclusiv
furnizarea discontinuă
acoperită de indicatorul
25) (Nî) la mia de
conexiuni (Nc).
15. Blocări în Blocări/ Numărul total de blocări Bca
sistemul de km/an pe an (Bca) exprimate Bc  , în care:
colectare a apelor pe km de sistem de Lrc
uzate (Bc) colectare a apelor uzate. Lrc-lungimea reţelei de
colectare a apelor uzate
(km)
Pomparea
16. Consumul kWh/ mc Energia electrică E
specific de consumată anual pentru e  c
energie (e) pompare (Ec) /cantitatea Ap
anuală de apă pompată
(Ap)
17. Avarii pe zi (Az) nr./zi Total număr de avarii Naa
la pompe pe an (Naa) Az 
exprimat ca medie pe zi. 365
General
18. Costul energiei în % Ponderea costului anual Ce
costul apei (Pce) al energiei electrice (Ce) Pce   100
în totalul costurilor Ct
de operare şi întreţinere
(Ct).
F. COSTURI ŞI PERSONAL
19. Costuri unitare de lei/mc Costuri anuale Co
operare (Cou) vândut de operare4 (Co) Cou 
raportate la volumul Av
anual al apei vândute
(Av) sau consum normat
de apă.
lei/mc Costuri anuale de Co
produs operare (Co) raportate Cou 
la volumul anual de apă Af
livrată în sistemul de
distribuţie (Af).
20. Angajaţi pe Nr./1000 Număr angajaţi Nsp
branşament (Ns) conexiuni permanenţi (Nsp) la mia Ns   1000
de branşamente Nc
(Nc – număr conexiuni).
21. Costul forţei de % Costul total al forţei Ctfm
muncă din total de muncă inclusiv prime Cfm   100
Co
4
Total costuri anuale de operare exclud amortizarea, dobânzile plătite şi obligaţiile legate
de serviciul datoriei.

crt. de măsură
(Cfm) şi participarea
a beneficii (Ctfm)
exprimat procentual
din total costuri anuale
de operare (Co).
22. Costul serviciilor % Total costuri servicii Ctse
externe din total contractate în exterior Cse   100
(Cse) (Ctse) exprimat ca Co
procent din total costuri
anuale de operare (Co).
G. CALITATEA SERVICIILOR
23. Continuitatea % Număr de ore pe zi Nhp
furnizării (Cfz) când sistemul are Cfz   100
presiune (Nhp) 24
exprimat ca procent.
24. Plângeri (P) Plângeri / Numărul total Np
an/ de plângeri primite pe an P
branşament/ referitoare la serviciul Nc  Pa
populaţie apă-canal (Np),
asigurată raportat la numărul
de branşamente (Nc)
şi la numărul populaţiei
asigurate cu servicii
de apă-canal (P a).
25. Populaţia % Procentul populaţiei care Prf  Nh r
confruntată cu în mod curent are Pr   100
restricţii în restricţii în furnizarea Paa  Nh an
furnizare (ore sau apei sau nu are presiune
presiune) (Pr) (Prf) din totalul
populaţiei asigurate
cu apă (Paa). Se vor lua
în considerare numărul
de ore de restricţie (Nhr)
şi numărul de ore pe an
(Nhan).
26. Calitatea apei % Număr de teste ale apei Taf
furnizate (Calaf) tratate (şi altă apă livrată Calaf   100
în reţea) care nu Tafan
corespunde standardelor
în vigoare (Taf), raportat
la totalul testelor
efectuate într-un an
(Tafan).
27. Calitatea apei % Număr de teste ale apei Tae
uzate epurate epurate care nu Calae   100
(Calae) corespunde standardelor Taean
în vigoare (Tae), raportat
la numărul total al
testelor efectuate într-un
an (Taean).

crt. de măsură
H. FACTURARE ŞI ÎNCASARE
28. Costul mediu Lei/mc/an Raportul dintre totalul Vo
pentru apă şi veniturilor anuale CM 
canal (CM) din operare (apă şi canal) Av
(Vo) şi totalul anual
de apă vândută
la consumatori
exprimată în mc (Av).
29. Cheltuieli pentru % Totalul cheltuielilor Cfm a  c
apă-canal în anuale cu apă-canal pe o Cfm   100
totalul veniturilor familie (Cfma-c) Vfm
unei familii (Cfm) exprimat ca procent din
totalul veniturilor anuale
ale unei familii (Vfm).
30. Costuri fixe Lei/ CF
(CFM) consumator Cheltuielile fixe care nu CFM 
sunt reflectate în tarif Pa
(CF) (spre exemplu,
cheltuielile de branşare)
raportate la numărul
populaţiei asigurate cu
servicii de apă-canal
(Pa).
31. Raport tarif % Tariful mediu (pe mc) la TMp
casnic/industrial populaţie (TMp) raportat RT   100
(RT) la media tarifelor la toate TMac
celelalte categorii de
utilizatori (TMac).
32. Întârzieri în Număr luni Sume din facturi FN
încasare (Îî) echivalente neîncasate la sfârşit de Ii   12
an (cu întârzieri la plată) F
(FN) exprimate ca
procent din total facturat
pe an (F) împărţit la
12 luni.
33. Perioada de plată Număr zile Numărul mediu de zile -
a facturilor de la emiterea facturilor
până la încasare.
I. PERFORMANŢE FINANCIARE
34. Rata de acoperire % Raportul procentual al Vo
a costurilor totale veniturilor totale anuale R CT   100
(RCT) din operare (Vo) în CT
totalul cheltuielilor
anuale (CT).
35. Rata de acoperire % Raportul procentual Vo
a costurilor de al veniturilor totale R Co   100
operare (RCo) anuale din operare (Vo) Co
în totalul cheltuielilor
anuale de operare (Co).

crt. de măsură
36. Rata de acoperire % Fluxul de numerar F
a serviciului înainte de finanţare (Fn) R  n  100
S D
datoriei (RS) împărţit la suma dintre
dobânzi şi dividende
de plătit (D), exprimat
ca procent.
J. INVESTIŢII DE CAPITAL
37. Investiţia unitară Lei/mc Total investiţii anuale (I) I
(Iu) exprimat ca investiţia pe I u 
mc de apă vândută (Av) Av
(sau consum normat
de apă).
38. Investiţia anuală % Ponderea costului Iia
pentru înlocuirea de investiţie pentru Ia   100
activelor (Ia) înlocuirea activelor I
existente (Iia) în totalul
costurilor de investiţie
(I).
În continuare se vor calcula pentru proiectul analizat doar unii dintre

indicatorii de performanţă specifici sectorului de alimentare cu apă şi de canalizare.
Populaţia asigurată cu apă potabilă şi canalizare înainte de reabilitarea
şi modernizarea sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare din
Municipiul Moreni (Paa0 şi Pac0) şi după efectuarea lucrărilor (Paa1 şi Pac1):
12 .500
Paa 0   100  58,14 %
21 .500
11 .500
Pac 0   100  53 , 49 %
21 .500
19 .000
Paa 1  Pac1   100  88 ,37 %
21 .500
Înainte de reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi
de canalizare, 58,14% din populaţia Municipiului Moreni beneficia de serviciul de
alimentare cu apă şi 53,49% din populaţia Municipiului Moreni beneficia de
serviciul de canalizare.
După reabilitarea şi modernizarea sistemului, 88,37% din populaţia
Municipiului Moreni beneficiază de ambele servicii.
Producţia de apă după reabilitarea şi modernizarea sistemului (Qa) va

avea următoarea valoare:
1 .178 . 950 mc / an
Qa   0 ,170 mc / om  zi  170 l / om  zi
19 .000 persoane  365 zile / an
Din calcul rezultă că debitul mediu asigurat va fi de 170 l/om.zi, valoare

care corespunde standardelor europene.
Cantitatea totală de apă vândută anual reprezintă 90% din cantitatea de apă
furnizată anual:
Av  90%  Af
Av  90%  1.178.950 mc / an  1.061.055 mc / an
În aceste condiţii, consumul de apă după reabilitarea şi modernizarea

sistemului de alimentare cu apă (Ca) se determină astfel:
1.061.055 mc / an
Ca   0,153 mc / om / zi  153 l / om / zi
19.000 persoane  365 zile / an
Consumul de apă contorizat se determină luând în considerare cantitatea

anuală de apă consumată de populaţia contorizată, care reprezintă 90% din
cantitatea totală de apă furnizată şi populaţia contorizată, adică 90% din populaţia
asigurată cu apă.
1.061.055 mc / an
Cacont   0,170 mc / om / zi  170 l / om / zi
17.100 persoane  365 zile / an
Apa care nu aduce venituri (Afv) se calculează conform relaţiei:

1.178.950  1.061.055
Afv   100  10%
1.178.950
Rezultă că din totalul apei furnizate, 10% nu aduce venituri, reprezentând
pierderi în sistem în sumă absolută de 117.895 mc/an. Raportate la lungimea reţelei
de distribuţie (25 km), pierderile de apă vor fi de:
117.895 mc / an
Pa   4715,8 mc / km / an
25 km
Proporţia din apa vândută care este contorizată va fi:

1.061.055
PAv cont   100  100%
1.061.055

a sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni se
cunoaşte consumul specific de energie de 0,20 kWh/mc, ceea ce înseamnă o
reducere cu 42,86% faţă de situaţia iniţială (0,35 kWh/mc), fapt care se apreciază
favorabil.
Pentru determinarea ponderii costului anual al energiei electrice în

costul apei se calculează costul energiei electrice în funcţie de cantitatea de apă
furnizată (Af), consumul specific de energie electrică (e) şi tariful energiei electrice
(T = 0,08 €/kWh):
Ce  Af  e  T
Ce  1.178.950  0,20  0,08  18.863,2 €/an
În aceste condiţii, ponderea costului anual al energiei electrice în costul
apei va fi:
18.863,2
Pce   100  60,77%
31.037
Este de remarcat faptul că ponderea costului anual al energiei electrice în
costul apei este ridicată (60,77%), ceea ce înseamnă că o creştere a tarifului
energiei electrice va influenţa în mare măsură tariful serviciului de alimentare cu
apă din Municipiul Moreni.
Costurile unitare de operare (Cou) calculate în funcţie de cantitatea de

apă furnizată, pe de o parte şi de cantitatea de apă vândută, pe de altă parte, vor
avea următoarele valori:
31.037
Cou   0,026 €/mc produs
1.178.950
31.037
Cou   0,029 €/mc vândut
1.061.055
a sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni se
cunoaşte faptul că din totalul costurilor anuale de operare 31,18% reprezintă costul
total al forţei de muncă, incluzând primele şi participarea la beneficii.
Costul mediu pentru apă şi canal se determină ca raport între totalul

veniturilor anuale şi totalul anual de apă vândută la consumatori:
258.735
CM   0,244 €/mc/an
1.061.055
Costul mediu pentru apă şi canal este superior costului unitar de operare
calculat în funcţie de cantitatea de apă vândută, fapt care se apreciază favorabil,
întrucât prestarea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare conduce la

obţinerea de profit pentru S.C. G.C.L.T. S.A.
Investiţia unitară:
1.490.420
Iu   0,056 €/mc
1.061.055  25
Investiţia pentru înlocuirea activelor:

1.418.470
Ia   100  95,17 %
1.490.420
Investiţia unitară pentru reabilitarea şi modernizarea sistemului de
alimentare cu apă şi de canalizare a municipiului Moreni este de 0,056 €/mc, din
care 95,17% se utilizează pentru înlocuirea activelor existente.
Indicatorii de performanţă care exprimă performanţele sistemului, calitatea
şi continuitatea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare nu pot fi calculaţi
decât după predarea în exploatare a sistemului reabilitat şi modernizat de
alimentare cu apă şi de canalizare. Aceşti indicatori se calculează începând din cel
de-al doilea an de funcţionare, pe baza datelor statistice colectate de operatorul
serviciului pe parcursul primului an de exploatare.
4.3 Indicatori pe bază de cash-flow pentru fundamentarea deciziei

de reabilitare şi modernizare în sectorul serviciilor de alimentare
cu apă şi de canalizare
Cash-flow-ul (fluxul de numerar) din activitatea de investiţii pentru

reabilitare, modernizare sau dezvoltare reprezintă diferenţa dintre veniturile
obţinute în urma realizării proiectelor de reabilitare, modernizare, dezvoltare şi
eforturile totale făcute în acest scop. Pe baza cash-flow-ului proiectului de
reabilitare, modernizare sau dezvoltare a sistemelor publice de alimentare cu apă şi
de canalizare se pot calcula indicatorii raportul venituri actualizate/cheltuieli
actualizate, venitul net actualizat şi rata internă de rentabilitate, indicatori utilizaţi
frecvent în cadrul studiilor de fezabilitate (Românu & Vasilescu, 1997; Staicu et
al., 1995; Topală, 1996; Vasilescu et al., 2000).
Importanţa incontestabilă a serviciului de alimentare cu apă şi de
canalizare, precum şi starea tehnică a echipamentelor şi instalaţiilor conduc la
necesitatea realizării unor investiţii apreciabile pentru reabilitarea, modernizarea şi
dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare. În condiţiile în care sursele interne de

finanţare a acestor acţiuni sunt insuficiente, se apelează la organisme şi fonduri
internaţionale, cum ar fi: Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare
(BERD), Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD), Banca
Europeană de Investiţii (BEI), programe ISPA, SAPARD, SAMTID etc. Aceste
instituţii dispun de metodologii proprii de evaluare a eficienţei proiectelor de
investiţii, utilizate frecvent în practica economică românească. O sferă largă de
aplicabilitate a cunoscut metodologia BIRD, care a fost adoptată de toate tipurile
de organizaţii din România (publice, private, parteneriat public-privat) în scopul
aprecierii eficienţei economice a investiţiilor, indiferent de sursele de finanţare care
vor fi utilizate. Această metodologie se bazează pe cash-flow-ul proiectului şi
implică determinarea indicatorilor mai sus menţionaţi.
NOTĂ: Pe baza relaţiilor de calcul prezentate în continuare, studenţii de la

învăţământul la distanţă vor calcula în anexă indicatorii venituri totale actualizate, cheltuieli
totale actualizate, venit net actualizat, investiţie actualizată, profit total actualizat pentru
diferite rate de actualizare. Cu excepţia factorilor de actualizare, indicatorii din anexă au
valori individualizate pentru fiecare student de la învăţământul la distanţă.
Analiza cost-beneficiu utilizează indicatorul raportul dintre veniturile

totale actualizate (Vta) şi costurile totale actualizate (Cta), calculat conform
relaţiei:
d D
1
Vta
V  1  a 
h 1
h h
R  d D
Cta 1
 I
h 1
h  Ch  
1  a h
Vh – veniturile anuale;
Ch – cheltuielile anuale;
Ih – investiţia anuală;
D – durata de funcţionare a obiectivului (durata de studiu);
Pentru determinarea acestui indicator este necesar să se calculeze în
prealabil indicatorii venituri totale actualizate şi cheltuieli totale actualizate.
Se consideră a fi cea mai eficientă acea variantă de proiect care asigură o
valoare maximă a indicatorului. Sensibilitatea indicatorului la mărimea ratei de
actualizare determină importanţa dimensionării cât mai corecte a acesteia pentru a

evita fie acceptarea de proiecte neeficiente, fie respingerea unor proiecte rentabile.
Principala limită a aplicării unui astfel de criteriu constă în faptul că poate
conduce la considerarea ineficientă a unui proiect caracterizat prin cheltuieli de
investiţii sau de exploatare ridicate, generate de nivelul ridicat al performanţelor
tehnico-economice şi calitative (Topală, 1996).
Venitul net actualizat (VNA) caracterizează, în valoare absolută, aportul

de avantaj economic al unui proiect. Pentru calculul acestui indicator se porneşte
de la venitul net anual (VNh), determinat ca diferenţă între volumul anual al
veniturilor (Vh) şi volumul costurilor anuale totale – de investiţii (Ih) şi de
exploatare (Ch) – conform relaţiei:
VN h  Vh  I h  Ch 
Prin actualizarea venitului net anual la momentul începerii lucrărilor de
execuţie a obiectivului se obţine venitul net actualizat:
d D
1
VNA  VN  1  a 
h 1
h h
Diferitele variante de proiect sunt considerate acceptabile în cazul în care

venitul net actualizat înregistrează valori pozitive (VNA > 0), iar în situaţia
comparării mai multor proiecte va fi ales cel cu VNA maxim.
Evaluarea eficienţei economice a proiectelor de reabilitare, modernizare,
dezvoltare, a sectorului serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare cu ajutorul
acestui indicator prezintă o serie de avantaje: ia în considerare toate informaţiile
relevante pentru o oportunitate de investire, inclusiv evoluţia în timp a fluxurilor de
numerar estimate şi costul finanţării investiţiei, furnizează rezultate clare, uşor de
interpretat şi derivă direct din obiectivul financiar al firmei, acela de maximizare a
profitului.
Rata internă de rentabilitate (RIR) este acea rată de actualizare la care

valorile actuale ale cheltuielilor şi beneficiilor se egalizează şi arată care este
rentabilitatea capitalului investit în proiect. La rata internă de rentabilitate a unui
proiect se ajunge atunci când venitul net actualizat al acestuia este egal cu zero.
Vta
VNAa  RIR   0 şi 1
Cta
Pentru determinarea ratei interne de rentabilitate se calculează venitul net

actualizat pentru diferite rate de actualizare alese în mod aleator, din aproape în
aproape ajungându-se la stabilirea acelei rate de actualizare care conduce la
anularea venitului net actualizat. În final se utilizează relaţia:
VNA
RIR  amin  amax  amin  
VNA  VNA
amin – rata de actualizare corespunzătoare venitului net actualizat pozitiv cel mai
mic;
amax – rata de actualizare corespunzătoare primului venit net actualizat negativ.
În cazul proiectului de reabilitare şi modernizare a sistemului public de
alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni rata de actualizare
corespunzătoare venitului net actualizat pozitiv cel mai mic (26.163,876 €) este de
16%, iar rata de actualizare corespunzătoare primului venit net actualizat negativ (-
33.116,900 €) este de 17%. Ca urmare, rata internă de rentabilitate va fi:
26.163,876
RIR  0,16  0,17  0,16   
26.163,876   33.116,900
26.163,876
 0,16  0,01   0,1644  16,44%
59280,776
În condiţiile economiei de piaţă, rata internă de rentabilitate are
semnificaţia şi funcţia de criteriu fundamental pentru acceptarea proiectelor de
investiţii în modernizarea, dezvoltarea sau reabilitarea infrastructurii serviciului de
alimentare cu apă şi de canalizare şi formularea opţiunilor. Indicatorul se
calculează atât în cazul analizelor financiare, cât şi al celor economice, după
aceeaşi formulă matematică, deosebirea constând în elementele incluse în
componenţa veniturilor şi cheltuielilor.
Analiza financiară se realizează la nivelul operatorului serviciului de
alimentare cu apă şi de canalizare şi urmăreşte reliefarea avantajelor proiectului din
punctul de vedere al acestuia. Astfel, conceptele de venit sau cost se limitează la
încasările şi plăţile proiectului respectiv, iar exprimarea lor se va face în preţurile
pieţei, pe durata de viaţă a sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare.
Rata internă a rentabilităţii financiare (RIRF) exprimă capacitatea
investiţiei pentru reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea sistemului public de
alimentare cu apă şi de canalizare de a asigura venit net în perioada de calcul
analizată, prin luarea în considerare a tuturor cheltuielilor efectuate (investiţii,
exploatare, fonduri circulante) şi recuperarea investiţiei.
Analiza economică pune în evidenţă eficienţa şi utilitatea proiectului

pentru societate în ansamblul său şi relevă contribuţia acestuia la dezvoltarea
economico-socială prin luarea în considerare a unor aspecte cum sunt: acoperirea
unor nevoi pentru sectoarele deficitare ale economiei, absorbţia de forţă de muncă
aflată în şomaj, intensificarea activităţii comerciale sau industriale într-o anumită
zonă etc.
Urmare a investiţiilor în sisteme publice de alimentare cu apă şi de
canalizare, pe lângă furnizarea serviciilor către populaţie şi agenţi economici, se
asigură relansarea economică a unor sectoare importante ale economiei naţionale
(construcţii de maşini, producţia de materiale de construcţii şi instalaţii etc.), se
asigură condiţiile de bază ale unui trai civilizat, precum şi ale prezervării stării de
sănătate a populaţiei. Astfel de aspecte se concretizează în venituri şi cheltuieli
anuale secundare, ce nu au legătură directă cu proiectul de reabilitare,
modernizare, dezvoltare a sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare,
dar sunt generate de acesta.
Rata internă a rentabilităţii economice (RIRE) cuantifică eficienţa
reabilitării, modernizării, dezvoltării sistemului public de alimentare cu apă şi de
canalizare la nivelul economiei naţionale şi exprimă rentabilitatea medie a tuturor
cheltuielilor efectuate în perioada de funcţionare a sistemului public de alimentare
cu apă şi de canalizare.
Deşi estimarea veniturilor şi cheltuielilor secundare generate de un proiect
de investiţii în sectorul serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare se
realizează cu dificultate, acest tip de analiză se justifică, mai ales dacă se are în
vedere faptul că alimentarea cu apă potabilă a unei zone, spre exemplu, contribuie
decisiv la intensificarea activităţii economice în zona respectivă, cu toate
beneficiile ce decurg din aceasta. Nu de puţine ori, proiectele de investiţii în
modernizarea sau reabilitarea componentelor sistemului public de alimentare cu
apă şi de canalizare apar ca ineficiente tocmai datorită faptului că nu sunt estimate
aceste efecte secundare ale proiectelor.
Calculul celor mai semnificativi indicatori de eficienţă economică (raportul
venituri actualizate/cheltuieli actualizate, venitul net actualizat – VNA, rata internă
de rentabilitate – RIR, raportul beneficiu/cost) pe baza datelor tehnice şi economice
existente este prezentat în anexă.
Sensibilitatea indicatorilor la mărimea ratei de actualizare impune
dimensionarea cât mai corectă a acesteia pentru a evita fie acceptarea unui proiect
ineficient, fie respingerea unui proiect rentabil. Tocmai de aceea, la calculul
indicatorilor s-au utilizat diferite rate de actualizare (10%, 12%, 14%, 15%, 16%,
17%, 19%). Nu de puţine ori, în sectorul serviciilor de alimentare cu apă şi de

canalizare se utilizează o valoare a ratei de actualizare de 10%, considerându-se că
investiţiile din acest sector nu se caracterizează prin riscuri şi rentabilitate mari.
Pe baza parametrilor tehnico-economici ai proiectului de reabilitare şi
modernizare a sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare din
municipiul Moreni (tabelul nr. 3.12) se calculează în manieră dinamică indicatorii:
cheltuieli totale, venituri totale, investiţie totală, profit total. Aceşti parametri
intermediari necesari pentru analiza eficienţei proiectului de reabilitare şi
modernizare a sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul
Moreni sunt preluaţi din anexă şi centralizaţi în tabelul 4.2.
Parametri intermediari ai analizei eficienţei reabilitării şi modernizării

Tabelul nr. 4.2
Nr. Rata de Specificaţie

crt. actualizare Costuri Venituri Investiţie Profit total
(%) actualizate (€) actualizate (€) actualizată (€) actualizat (€)
1. 10 1.546.868,371 2.163.515,289 1.282.797,414 1.899.444,332
2. 12 1.472.269,452 1.835.129,368 1.247.674,478 1.610.534,394
3. 14 1.407.336,872 1.580.092,124 1.213.418,924 1.386.174,176
4. 15 1.378.786,587 1.472.752,137 1.197.781,572 1.291.747,122
5. 16 1.351.020,716 1.377.184,592 1.181.521,202 1.207.685,078
6. 17 1.326.115,592 1.292.998,692 1.166.751,252 1.133.634,352
7. 19 1.277.603,555 1.147.915,737 1.135.720,932 1.006.033,114
Profitul total se calculează ca diferenţă între veniturile totale şi cheltuielile

de exploatare, fără a lua în considerare investiţia. În costurile actualizate s-au inclus
cheltuielile de exploatare şi investiţia. De aceea, profitul total actualizat = venituri
actualizate – costuri actualizate + investiţie actualizată.
Se observă că veniturile actualizate sunt superioare cheltuielilor totale
actualizate (cu investiţia şi cu prestarea serviciului de alimentare cu apă şi de
canalizare) până la o rată de actualizare a = 16%. Calculate cu ratele de actualizare
a = 17% şi a = 19%, veniturile actualizate devin mai mici decât cheltuielile totale
actualizate, fapt ilustrat grafic în figura nr. 4.1.
Analizând graficul din figura nr. 4.1 rezultă că rata internă de rentabilitate,
care egalizează valorile actualizate ale prestării/furnizării serviciului cu costurile
totale actualizate (de prestare/furnizare şi de investiţii) are o valoare cuprinsă între
16% şi 17%. Se poate considera că proiectul de reabilitare şi modernizare a
sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni este
eficient, întrucât va rezulta o rată internă de rentabilitate mai mare decât eficienţa
medie pe sector (de 10%).
2500000
Costuri si venituri actualizate

2000000
Costuri actualizate
(Euro) 1500000 (Euro)
1000000 Venituri actualizate
(Euro)
500000
0
10 12 14 15 16 17 19
Rata de actualizare (%)
Figura nr. 4.1 Variaţia costurilor şi veniturilor actualizate în funcţie

de rata de actualizare
În continuare, se calculează indicatorii de eficienţă economică, respectiv

raportul venituri actualizate/cheltuieli actualizate, venitul net actualizat, raportul
beneficiu/cost, rata internă de rentabilitate (tabelul nr. 4.3).
Eficienţa reabilitării şi modernizării sistemului de alimentare cu apă

şi de canalizare din Municipiul Moreni
Tabelul nr. 4.3
Specificaţie
Rata de Raportul venituri Raportul
Nr.
actualizare actualizate /cheltuieli Venit net beneficiu/cost RIR
crt.
(%) actualizate actualizat (€) (€ profit tot./1 € ch. (%)
(€ ven. tot./1 € ch. tot.) tot.)
1. 10 1,399 616.646,918 0,399
2. 12 1,246 362.859,916 0,246
3. 14 1,123 172.755,252 0,123
4. 15 1,068 93.965,550 0,068 16,44
5. 16 1,019 26.163,876 0,019
6. 17 0,975 -33.116,900 -0,025
7. 19 0,899 -129.687,818 -0,102
Din analiza raportului venituri actualizate/cheltuieli actualizate reiese că la

o rată de actualizare cuprinsă între 8% şi 17% proiectul de modernizare este
eficient, întrucât indicatorul este supraunitar, ceea ce înseamnă că se obţin efecte
(venituri) mai mari decât eforturile (investiţia şi cheltuielile de prestare/furnizare a
serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare).
Venitul net actualizat (fluxul de numerar actualizat), care exprimă profitul
total actualizat realizat în urma reabilitării şi modernizării, permite o comparaţie în
cifre absolute între volumul total al încasărilor şi volumul costurilor totale. Similar
interpretării indicatorului precedent, putem spune că proiectul este eficient dacă
este analizat luându-se în considerare o rată de actualizare cuprinsă între 10% şi
16%, deoarece venitul net actualizat este pozitiv.
Prin prisma raportului beneficiu/cost, care exprimă profitul total actualizat
(venitul net actualizat) obţinut la 1€ efort total cu investiţia şi cu producţia,
proiectul de modernizare este eficient până la o rată de actualizare de 16%
(figura nr. 4.2).
0.5
Raportul 0.4 0.399
beneficiu/cost 0.3 Raportul
(Euro profit 0.2 0.246 beneficiu/cost
(Euro profit
total/1 Euro 0.123
0.1 total/1 Euro
cheltuieli totale) 0.068
0.019 cheltuieli totale)
0 -0.025
-0.1 10 12 14 15 16 17 19 -0.102
-0.2
Figura nr. 4.2 Variaţia raportului beneficiu/cost în funcţie de rata de actualizare
Rata internă de rentabilitate este acea rată de actualizare care egalizează

veniturile actualizate cu cheltuielile totale actualizate (VNA = 0), fiind indicatorul
decisiv ce stă la baza alegerii proiectelor de reabilitare şi modernizare. Graficul din
figura nr. 4.3. evidenţiază variaţia venitului net actualizat în funcţie de rata de
actualizare.
800000
Venit net actualizat (Euro)

600000
400000 Venit net actualizat
200000 (Euro)
0
-200000 10 12 14 15 16 17 19
Figura nr. 4.3 Variaţia venitului net actualizat în funcţie de rata de actualizare
Se constată că venitul net actualizat este zero pentru o rată de rentabilitate

cuprinsă între 16% şi 17%. De asemenea, din calcule a rezultat o rată internă de
rentabilitate de 16,44%, care reflectă eficienţa proiectului de reabilitare şi
modernizare, fiind superioară eficienţei medii pe sector.
Din analiza proiectului de reabilitare şi modernizare a sistemului public de
alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni prin prisma celor mai
semnificativi indicatori de evaluare a eficienţei economice a proiectelor, rezultă că
acesta poate fi acceptat, întrucât are o eficienţă peste media pe sector, generând
efecte favorabile atât la nivelul operatorului serviciului şi administraţiei locale, cât
şi la nivelul economiei naţionale.
5. EFECTE ALE REABILITĂRII ŞI MODERNIZĂRII
SISTEMULUI PUBLIC DE ALIMENTARE CU APĂ
ŞI DE CANALIZARE DIN MUNICIPIUL MORENI
5.1 Efecte cantitative şi calitative ale reabilitării şi modernizării sistemului

public de alimentare cu apă şi de canalizare
Evaluarea viabilităţii oricărui proiect de modernizare şi reabilitare a unui

sistem public de alimentare cu apă şi de canalizare necesită stabilirea eforturilor şi
a eşalonării în timp a investiţiilor, a surselor de finanţare, precum şi a efectelor de
ordin cantitativ şi calitativ prognozate prin modernizarea tehnologiilor. Principalii
indicatori tehnico-economici ai sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare
după reabilitare şi modernizare (debit mediu anual, numărul populaţiei asigurate cu
apă şi canalizare, cantitatea medie de apă asigurată, valoarea investiţiei, cheltuieli
anuale totale după reabilitare şi modernizare în perioada de recuperare a investiţiei
etc.) sunt sintetizaţi în tabelul nr. 5.1.
Indicatorul cheltuieli anuale totale după reabilitarea şi modernizarea
sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare în perioada de recuperare a
investiţiei se determină prin însumarea cheltuielilor de exploatare după reabilitare
şi modernizare (Ch1) şi a cheltuielilor anuale de recuperare a investiţiei pentru
reabilitare şi modernizare (Chri).
Perioada de recuperare a investiţiei specifică sectorului serviciilor de
alimentare cu apă şi de canalizare este de 15 ani.
Astfel, cheltuielile anuale de recuperare a investiţiei pentru reabilitare şi
modernizare (Chri) vor fi:
1.490.420
Ch ri   99.361,3333  99.361 €/an
15
Ca urmare, cheltuielile anuale totale după reabilitarea şi modernizarea

investiţiei (Cht1) vor fi:
Ch t1  31.037  99.361  130.398 €/an
Costul apei potabile în perioada de recuperare a investiţiei (C1) se

determină ca raport între cheltuielile anuale totale după reabilitarea şi modernizarea
investiţiei (Cht1) şi cantitatea medie de apă potabilă asigurată după reabilitare şi

modernizare (Af1):
130.398
C1   0,1106  0,11 €/mc
1.178.950
Indicatori tehnico-economici ai sistemului de alimentare cu apă

şi de canalizare după reabilitare şi modernizare
Tabelul nr. 5.1
Nr.
Specificaţie U.M. Valoare
crt.
1 Debit mediu anual asigurat înainte de L/om.zi 160
reabilitare şi modernizare
2 Debit mediu anual asigurat după reabilitare şi L/om.zi 170
modernizare
3 Populaţia asigurată cu apă şi canalizare după persoane 19.000
reabilitare şi modernizare
4 Cantitatea medie de apă potabilă asigurată Mc/an 730.000
înainte de reabilitare şi modernizare
5 Cantitatea medie de apă potabilă asigurată Mc/an 1.178.950
după reabilitare şi modernizare
6 Investiţia pentru reabilitare şi modernizare € 1.490.420
7 Cheltuieli anuale totale după reabilitare şi €/an 130.398
modernizare în perioada de recuperare a
investiţiei
8 Cheltuieli anuale după perioada de €/an 31.037
recuperare a investiţiei
9 Costul apei potabile în perioada de €/mc 0,11
recuperare a investiţiei (7/5)
10 Costul apei potabile după perioada de €/mc 0,03
recuperare a investiţiei (8/5)
11 Costul mediu al apei potabile în perioada de €/mc 0,078
funcţionare de 25 de ani
12 Investiţia specifică (6/5) €/mc/an 1,26
Costul apei potabile după perioada de recuperare a investiţiei (C2) se

determină ca raport între cheltuielile anuale după perioada de recuperare a
investiţiei (Ch1) şi cantitatea medie de apă potabilă asigurată după reabilitare şi
modernizare (Af1):
31.037
C2   0,0263  0,03 €/mc
1.178.950
Efecte ale reabilitării şi modernizării sistemului public alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni 99
Costul mediu al apei potabile în perioada de funcţionare de 25 de ani

(Cm) se calculează ca medie aritmetică ponderată a costului apei potabile în
perioada de recuperare a investiţiei (C1) şi a costului apei potabile după perioada de
recuperare a investiţiei (C2), după următoarea formulă:
C  15  C 2  10
Cm  1
25
0,11 15  0,03 10
Cm   0,078 €/mc
25
Proiectul de modernizare şi reabilitare a sistemului public de alimentare cu

apă şi de canalizare din Municipiul Moreni conduce la obţinerea mai multor efecte
cantitative, cum ar fi:
- creşterea capacităţii de servire, numărul de persoane beneficiare ale
serviciului sporind de la 12.500 la 19.000, ceea ce înseamnă în
termeni relativi un spor de 52%;
- creşterea gradului de acces al populaţiei la serviciul de alimentare
cu apă şi de canalizare1 de la 58,14% în cazul alimentării cu apă şi
53,49% în cazul canalizării la 88,37% pentru întregul serviciu de
alimentare cu apă şi de canalizare;
- creşterea debitului mediu asigurat în conformitate cu standardele
Uniunii Europene, acesta ajungând la 170 l/om şi zi;
- reducerea consumului specific de energie electrică prin eliminarea
sursei de apă Podei (reducere cu 6%) şi prin înlocuirea pompelor uzate
în staţia de epurare Moreni (reducere cu 15%);
- creşterea randamentelor echipamentelor din sistemul de
canalizare prin îmbunătăţirea performanţelor energetice ale
motoarelor la staţia de pompare a apelor uzate şi înlocuirea pompelor
uzate din staţia de epurare Moreni (spor mediu de randament 5%);
- creşterea randamentelor echipamentelor din sistemul de
alimentare cu apă potabilă prin îmbunătăţirea performanţelor
energetice ale motoarelor la staţiile de tratare a apei brute şi la staţiile
de pompare (spor mediu de randament 2%);
1
Gradul de acces al populaţiei la serviciile de alimentare cu apă şi de canalizare s-a
determinat ca procent al populaţiei care beneficiază de aceste servicii din totalul
populaţiei municipiului.
- creşterea fiabilităţii şi implicit, a indicelui de disponibilitate mediu,

acesta din urmă ajungând la peste 95%;
- creşterea numărului de ore de funcţionare la căderi mai mici, ceea
ce implică un spor de producţie de apă potabilă şi apă epurată;
- reducerea pierderilor pe reţele cu 20%;
- conservarea resurselor de apă ca urmare a reducerii pierderilor pe
reţele;
- reducerea pierderilor de apă potabilă pe branşamentele interioare
cu cca. 50% la blocurile de locuinţe şi cu cca. 30% la consumatorii
casnici ca efect al contorizării apei;
- reducerea consumului de apă potabilă ca efect al reducerii
pierderilor pe branşamentele interioare în urma contorizării;
- generarea unui nou ciclu de viaţă pentru echipamente, pentru o
perioadă de cca. 25 de ani;
- creşterea veniturilor obţinute prin mărirea volumului serviciilor
oferite şi a calităţii acestora;
- reducerea cheltuielilor de mentenanţă prin orientarea treptată a
personalului de exploatare excedentar către partea de întreţinere a
echipamentelor şi sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare în
ansamblul său.
Lucrările de reabilitare şi modernizare a sistemului de alimentare cu apă şi

de canalizare din Municipiul Moreni generează şi o serie de efecte calitative,
dintre care putem aminti:
- satisfacerea superioară a cererii pieţei;
- creşterea capacităţii de răspuns la schimbările care intervin în mediul
extern;
- stabilirea reală a consumului de apă potabilă ca urmare a contorizării;
- creşterea suportabilităţii serviciului;
- îmbunătăţirea relaţiilor cu beneficiarii;
- echiparea sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare cu
instalaţii de ultimă generaţie, cu grad înalt de tehnicitate;
- îmbunătăţirea imaginii operatorului serviciului de alimentare cu apă şi
de canalizare;
- îmbunătăţirea calităţii mediului ambiant din Municipiul Moreni prin
utilizarea raţională a resurselor naturale de apă şi epurarea apelor
uzate, în conformitate cu prevederile directivelor Uniunii Europene.
Efecte ale reabilitării şi modernizării sistemului public alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni 101
5.2 Efecte colaterale ale investiţiilor din infrastructura locală asupra

altor sectoare economice
Efortul investiţional prognozat de 1.490.420 € nu trebuie să fie considerat

numai ca un consum de resurse financiare, ci trebuie judecat ca un proces complex
în cadrul căruia se produc bunuri materiale cu o perioadă lungă de utilizare
(infrastructura tehnico-edilitară specifică), se realizează condiţii de viaţă la
standarde europene pentru populaţia Municipiului Moreni şi se îndeplinesc
politicile de mediu şi de dezvoltare durabilă pe care România şi le-a asumat în
calitate de stat membru al Uniunii Europene.
Pregătirea şi realizarea lucrărilor de investiţii pentru reabilitarea şi
modernizarea sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare din
Municipiul Moreni va avea o serie de efecte pozitive asupra altor sectoare
economice, precum şi asupra ocupării forţei de muncă. O evaluare sumară a
acestora permite evidenţierea următoarelor consecinţe în plan economic şi social:
- menţinerea în activitate a forţei de muncă din cadrul sectorului
serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare, cu tendinţa de creştere
în viitor, ca urmare a dezvoltării unor noi capacităţi de servire;
- realizarea lucrărilor de construcţii-montaj prevăzute în proiectul de
investiţii va permite crearea de noi locuri de muncă;
- stimularea industriei româneşti producătoare de utilaje, maşini şi
echipamente specifice sectorului;
- producerea echipamentelor şi instalaţiilor care se vor pune în operă în
cadrul lucrărilor de modernizare şi reabilitare a infrastructurii (s-a
presupus că 40% dintre acestea se vor produce de către industria
românească) va asigura locuri de muncă pentru 5000 de salariaţi în
industria orizontală;
- din fondul investiţional de 1.490.420 € se consumă cu materiale,
manoperă şi echipamente cca 95%, ceea ce înseamnă şi un aport
proporţional la bugetul statului sub formă de taxe, impozite şi TVA;
- prin intermediul investiţiilor directe, a împrumuturilor rambursabile şi
a celor nerambursabile va intra în ţară monedă convertibilă de peste
1.000.000 €;
- se pot dezvolta oportunităţi pentru companii străine producătoare de
echipamente specifice care să realizeze capacităţi de producţie în
România. Prin intermediul unor proiecte similare, care să asigure nu
numai modernizare şi reabilitarea, ci şi dezvoltarea pe termen lung a

sectorului public de alimentare cu apă şi de canalizare la nivelul
întregii ţări se asigură şi piaţa de desfacere necesară pentru astfel de
companii;
- sectorul serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare va rămâne
deschis pentru tehnologie şi know-how de nivel internaţional;
- se întăreşte autonomia locală, precum şi capacitatea de decizie şi de
administrare a autorităţilor publice locale în probleme vitale pentru o
aşezare umană;
- utilizarea raţională şi protecţia resurselor de apă;
- păstrarea echilibrului ecologic;
- vor fi asigurate condiţiile de bază ale unui trai civilizat şi respectiv, ale
prezervării stării de sănătate a populaţiei.
Astfel de efecte secundare favorabile ale proiectului de reabilitare şi

modernizare a sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare din
municipiul Moreni nu au fost luate în calcul în cadrul analizei eficienţei
proiectului, fiind mai dificil de cuantificat. Cu toate acestea, din calcule a rezultat o
eficienţă ridicată a proiectului şi în plus, el contribuie la dezvoltarea economico-
socială, întrucât economia naţională şi întreaga societate românească vor beneficia
de avantajele economice, sociale şi ecologice ale unei amenajări hidroedilitare
moderne.
LISTA TABELELOR
Tabelul nr. 2.1 Principalii clienţi ai societăţii……………………………..31
Tabelul nr. 2.2 Încadrarea cu resurse umane

a structurii organizatorice………………………………….33
Tabelul nr. 3.1 Parametri tehnico-economici ai proiectului de

reabilitare şi modernizare a sistemului public
din municipiul Moreni…………………………………….45
Tabelul nr. 3.2 Costurile aferente lucrărilor de modernizare

şi reabilitare a echipamentelor din sistemul
de alimentare cu apă şi de canalizare……………………...47
Tabelul nr. 3.3 Costuri pentru demontare, remontare

şi management……………………………………………..50
Tabelul nr. 3.4 Investiţia totală pentru reabilitarea şi modernizarea

sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare din
Municipiul Moreni…………………………………..…….51
Tabelul nr. 3.5 Perioade de execuţie a lucrărilor de reabilitare şi

modernizare a sistemului de alimentare cu apă…………...52
Tabelul nr. 3.6 Graficul de execuţie a modernizării sistemului public

de alimentare cu apă şi de canalizare……………..……….53
Tabelul nr. 3.7 Eşalonarea investiţiei totale……………………………….54
Tabelul nr. 3.8 Investiţia necesară pentru reabilitarea şi modernizarea

sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare în
Municipiul Moreni………………………………………...55
Tabelul nr. 3.9 Finanţarea investiţiei………………………………………56
Tabelul nr. 3.10 Cheltuieli anuale de exploatare……………………………56

Tabelul nr. 3.11 Venituri anuale…………………………………………….57
Tabelul nr. 3.12 Parametri necesari pentru realizarea analizei eficienţei

proiectului…………………………………………………60
Tabelul nr. 4.1 Indicatori de performanţă pentru serviciile de

alimentare cu apă şi de canalizare…………………………80
Tabelul nr. 4.2 Parametri intermediari ai analizei eficienţei

reabilitării şi modernizării……………………………...….93
Tabelul nr. 4.3 Eficienţa reabilitării şi modernizării sistemului

din Municipiul Moreni…………………………………….94
Tabelul nr. 5.1 Indicatori tehnico-economici ai sistemului

după reabilitare şi modernizare……………………………98
LISTA FIGURILOR
Figura nr. 3.1 Structura costului pentru activităţile de

demontare, remontare şi management...…………………..48
Figura nr. 4.1 Variaţia costurilor şi veniturilor actualizate

în funcţie de rata de actualizare…………………...……….94
Figura nr. 4.2 Variaţia raportului beneficiu/cost

în funcţie de rata de actualizare...………………………….95
Figura nr. 4.3 Variaţia venitului net actualizat

în funcţie de rata de actualizare …………………………...96
ANALIZA FLUXULUI DE VENITURI ŞI COSTURI PENTRU MODERNIZAREA Anexa nr. 1
SISTEMULUI DE ALIMENTARE CU APĂ ŞI DE CANALIZARE DIN MUNICIPIUL MORENI
(EURO/an)
NR. CRT. INDICATOR Durata de realizare DURATA DE FUNCŢIONARE DUPĂ MODERNIZARE TOTAL
1 2 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25
1 Investitii 623018 867402 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1490420
2 Cheltuieli de exploatare 20270 15466 31037 31037 31037 31037 31037 31037 31037 31037 31037 31037 31037 31037 31037 31037 31037 31037 31037 31037 31037 31037 31037 31037 31037 31037 31037 811661
3 Cheltuieli totale 643288 882868 31037 31037 31037 31037 31037 31037 31037 31037 31037 31037 31037 31037 31037 31037 31037 31037 31037 31037 31037 31037 31037 31037 31037 31037 31037 2302081
4 Venituri anuale 129368 126672 258735 258735 258735 258735 258735 258735 258735 258735 258735 258735 258735 258735 258735 258735 258735 258735 258735 258735 258735 258735 258735 258735 258735 258735 258735 6724415
5 Profit anual (L4-L2) 109098 111206 227698 227698 227698 227698 227698 227698 227698 227698 227698 227698 227698 227698 227698 227698 227698 227698 227698 227698 227698 227698 227698 227698 227698 227698 227698 5912754
6 Flux de numerar (L4-L3) -513920 -756196 227698 227698 227698 227698 227698 227698 227698 227698 227698 227698 227698 227698 227698 227698 227698 227698 227698 227698 227698 227698 227698 227698 227698 227698 227698 4422334
7 Factor de actualizare pentru a=0.10 0.909 0.826 0.751 0.683 0.621 0.564 0.513 0.467 0.424 0.386 0.350 0.319 0.290 0.263 0.239 0.218 0.198 0.180 0.164 0.149 0.135 0.123 0.112 0.102 0.092 0.084 0.076 -
8 Profit anual actualizat pentru a=0.10 99170.082 91856.156 171001.198 155517.734 141400.458 128421.672 116809.074 106334.966 96543.952 87891.428 79694.300 72635.662 66032.420 59884.574 54419.822 49638.164 45084.204 40985.640 37342.472 33927.002 30739.230 28006.854 25502.176 23225.196 20948.216 19126.632 17305.048 1899444.332
9 VNA a=0.10 -467153.280 -624617.896 171001.198 155517.734 141400.458 128421.672 116809.074 106334.966 96543.952 87891.428 79694.300 72635.662 66032.420 59884.574 54419.822 49638.164 45084.204 40985.640 37342.472 33927.002 30739.230 28006.854 25502.176 23225.196 20948.216 19126.632 17305.048 616646.918
10 Venituri actualizate (a=0.10) 117595.512 104631.072 194309.985 176716.005 160674.435 145926.540 132731.055 120829.245 109703.640 99871.710 90557.250 82536.465 75033.150 68047.305 61837.665 56404.230 51229.530 46572.300 42432.540 38551.515 34929.225 31824.405 28978.320 26390.970 23803.620 21733.740 19663.860 2163515.289
11 Cheltuieli totale actualizate (a=0.10) 584748.792 729248.968 23308.787 21198.271 19273.977 17504.868 15921.981 14494.279 13159.688 11980.282 10862.950 9900.803 9000.730 8162.731 7417.843 6766.066 6145.326 5586.660 5090.068 4624.513 4189.995 3817.551 3476.144 3165.774 2855.404 2607.108 2358.812 1546868.371
12 Factor de actualizare a=0.12 0.893 0.797 0.712 0.636 0.567 0.507 0.452 0.404 0.361 0.322 0.287 0.257 0.229 0.205 0.183 0.163 0.146 0.130 0.116 0.104 0.093 0.083 0.074 0.066 0.059 0.053 0.047 -
13 VNA a=0.12 -458930.560 -602688.212 162120.976 144815.928 129104.766 115442.886 102919.496 91989.992 82198.978 73318.756 65349.326 58518.386 52142.842 46678.090 41668.734 37114.774 33243.908 29600.740 26412.968 23680.592 21175.914 18898.934 16849.652 15028.068 13434.182 12067.994 10701.806 362859.916
15 VNA a=0.14 -450707.840 -581514.724 153696.150 134797.216 118175.262 103830.288 91079.200 79921.998 70130.984 61478.460 53964.426 47361.184 41441.036 36431.680 31877.720 28006.854 24591.384 21631.310 18898.934 16621.954 14572.672 12751.088 11157.202 9791.014 8652.524 7514.034 6603.242 172755.252
17 VNA a=0.15 -447110.400 -571684.176 149825.284 130243.256 113165.906 98365.536 85614.448 74457.246 64666.232 56241.406 48955.070 42579.526 37114.774 32105.418 28006.854 24363.686 21175.914 18443.538 15938.860 13889.578 12067.994 10474.108 9107.920 7969.430 6830.940 5920.148 5237.054 93965.550
19 VNA a=0.16 -442999.040 -561853.628 145954.418 125689.296 108384.248 93356.180 80605.092 69447.890 59884.574 51687.446 44401.110 38253.264 33016.210 28462.250 24591.384 21175.914 18215.840 15711.162 13661.880 11612.598 10018.712 8652.524 7514.034 6375.544 5464.752 4781.658 4098.564 26163.876
21 VNA a=0.17 -439401.600 -552779.276 142083.552 121590.732 103830.288 88802.220 75823.434 64893.930 55330.614 47361.184 40530.244 34610.096 29600.740 25274.478 21631.310 18443.538 15711.162 13434.182 11612.598 9791.014 8424.826 7286.336 6147.846 5237.054 4553.960 3870.866 3187.772 -33116.900
23 VNA a=0.19 -431692.800 -533874.376 135024.914 113621.302 95405.462 80149.696 67398.608 56696.802 47588.882 40074.848 33699.304 28234.552 23680.592 20037.424 16849.652 14117.276 11840.296 10018.712 8424.826 7058.638 5920.148 5009.356 4098.564 3415.470 2960.074 2504.678 2049.282 -129687.818
61
BIBLIOGRAFIE
1. Agenţia Naţională pentru Misiunea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia

Protecţia Mediului Mediului, 2005, accesat la 05.09.2009,
<http://www.anpm.ro/index.aspx>
2. Agenţia pentru Protecţia Planul local de acţiune pentru protecţia

Mediului Dâmboviţa mediului, 2006, accesat la 05.09.2009,
<http://www.apmdb.ro/index.php?p=plam>
3. Alegre, H., Performance Indicators for Water Supply

Hirner, W., Services – IWA Manual of Best Practice, IWA
Baptista, J.M., Publishing, London, 2000
Parena, R.
4. Asociaţia Română a Apei Strategia de dezvoltare durabilă a serviciilor

publice de alimentare cu apă şi canalizare
„România 2025”, Asociaţia Română a Apei,
Bucureşti, 2003
5. European Commission Services of General Interest, Including Social

Services of General Interest: A New European
Commitment, Communication from the
Commission to the European Parliament, the
Council, the European Economic and Social
Committee and the Committee of the Regions,
Accompanying the Communication on “A
single market for 21st century Europe”,
Brussels, 20.11.2007, COM (2007) 725 final.
6. Guvernul României Hotărârea Guvernului nr. 1718 din 30.12.2008

privind organizarea şi funcţionarea
Ministerului Sănătăţii, publicată în Monitorul
Oficial nr. 5 din 06.01.2009
7. Guvernul României Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 13 din

20.02.2008 pentru modificarea şi completarea
Legii serviciilor comunitare de utilităţi publice

nr. 51/2006 şi a Legii serviciului de alimentare
cu apă şi de canalizare nr. 241/2006, publicată
în Monitorul Oficial nr. 145 din 26.02.2008
8. Guvernul României Hotărârea Guvernului nr. 246 din 16.02.2006

pentru aprobarea Strategiei naţionale privind
accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare
de utilităţi publice, publicată în Monitorul
Oficial, Partea I nr. 295 din 03.04.2006
9. Guvernul României Strategia Guvernului României privind

dezvoltarea şi modernizarea serviciilor publice
de gospodărie comunală, Guvernul României,
Bucureşti, 2002
10. Institutul Naţional de Recensământul populaţiei şi locuinţelor din 18

Statistică martie 2002, INS, 2003
11. Ministerul Mediului Programul Operaţional Sectorial de Mediu

2007-2013, Bucureşti, 2007, accesat la
05.09.2009,
<http://www.mmediu.ro/proiecte_europene/01_i
ntegrare_europeana/02_POS_mediu/00_Pos_M
ediu/POS_Mediu_RO.pdf>
12. Ministerul Mediului Regulamentul de organizare şi funcţionare al

Ministerului Mediului, 2009, accesat la
05.09.2009,
<http://www.mmediu.ro/pdf/ROF_MM_2009.p
df>
13. Nistreanu, Valeriu, Amenajarea resurselor de apă şi impactul

Nistreanu, Viorica asupra mediului,
www.hydrop.pub.ro/vn_cap13.pdf
14. Plumb, I. (coordonator) Managementul serviciilor publice, Bucureşti,

Editura ASE, 2003
Bibliografie 105
15. Raţiu-Suciu, I., Economia ramurilor. Lucrare complexă şi studii

Plumb, I., de caz, Bucureşti, Editura ASE, 2002
Pavelescu, F.,
Segal, Tatiana,
Zamfir, Andreea
16. Românu, I., Managementul investiţiilor, Bucureşti, Editura

Vasilescu, I. Mărgăritar, 1997
17. Staicu, F. (coord.), Eficienţa economică a investiţiilor, Editura

Pârvu, D., Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1995
Dimitriu, M.,
Stoian, M.,
Vasilescu, I.
18. Topală, E. Fezabilitate şi restructurare, Bucureşti, Editura

Semne, 1996
19. Vasilescu, I., Românu, I., Investiţii, Bucureşti, Editura Economică, 2000
Cicea, C.
20. *** Programul de dezvoltare a infrastructurii în

oraşele mici şi mijlocii (SAMTID), Ministerul
Administraţiei şi Internelor, Bucureşti, 2003
21. *** SAMTID. Ghidul solicitantului pentru licitaţia

deschisă, Ministerul Administraţiei şi
Internelor, Bucureşti, 2003
22. *** Benchmarking Start Up Kit, World Bank
23. *** Benchmarking Concept Paper, Financial and

Operational Performance Program (FOPIP),
MUDPII
24. *** Workshop materials from USAID SE Europe

Regional Infrastructure Program
25. *** Crearea capacităţii operaţionale pentru o

administraţie descentralizată în România –
proiect MATRA-BCD, Strategia de

descentralizare pentru alimentarea cu apă,
proiect pilot – Municipiul Suceava
26. *** Legea nr. 51 din 08.03.2006 a serviciilor

comunitare de utilităţi publice, publicată în
Monitorul Oficial nr. 254 din 21.02.2006
27. *** Legea nr. 241 din 22.06.2006 a serviciului de

alimentare cu apă şi de canalizare, publicată în
Monitorul Oficial nr. 563 din 29.06.2006
28. *** Legea nr. 95 din 14.04.2006 privind reforma în

domeniul sănătăţii publicată în Monitorul
Oficial nr. 372 din 28.04.2006, cu modificările
şi completările ulterioare.
29. *** Legea nr. 195 din 22.05.2006, legea-cadru a

descentralizării, publicată în Monitorul Oficial
nr. 453 din 25.05.2006

Managementul Servicilor PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Managementul Servicilor PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MANAGEMENTUL

Lect. univ. dr. Andreea ZAMFIR

privind creşterea eficienţei serviciilor

prin reabilitare şi modernizare

Adresă: Editura ASE

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

Volumul Managementul serviciilor. Lucrare aplicativă privind creşterea

Prin întocmirea lucrării se urmăreşte determinarea eficienţei creşterii

Pentru întocmirea lucrării sunt furnizate următoarele informaţii de bază:

Pentru rezolvarea lucrării în sistem individualizat sunt necesare

lucrării; studenţii vor introduce în tabelele menţionate individualizarea

Rezolvarea integrală şi corectă a lucrării aplicative constituie condiţie

1. CONCEPTE FUNDAMENTALE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL

2. ANALIZA PRESTĂRII SERVICIULUI DE ALIMENTARE CU APĂ

3. REABILITAREA ŞI MODERNIZAREA SISTEMULUI PUBLIC

3.4 Parametri necesari pentru realizarea analizei eficienţei economice a

4. EFICIENŢA REABILITĂRII ŞI MODERNIZĂRII SISTEMULUI

5. EFECTE ALE REABILITĂRII ŞI MODERNIZĂRII SISTEMULUI

LISTA TABELELOR...................................................................................... 107

LISTA FIGURILOR ....................................................................................... 108

ANEXĂ ............................................................................................................. 109

Studierea metodică a unei discipline universitare cum este Managementul

1.1 Serviciile publice de interes general

Serviciile publice de interes general fac parte din ansamblul valorilor

distribuţia de apă, gestionarea deşeurilor, servicii medicale şi sociale (European

1.2 Serviciile comunitare de utilităţi publice

În sfera serviciilor publice de interes general se includ serviciile

activităţilor reglementate prin care se asigură satisfacerea nevoilor de utilitate şi

- adaptabilitate la cerinţele utilizatorilor şi gestiune pe termen lung;

1.3 Serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare –

1.3.1 Definiţia şi sfera de acţiune a serviciului

Serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare face parte din sfera

autorităţile administraţiei publice locale sau de asociaţiile de dezvoltare

- în ţările unde a fost deschisă piaţa şi s-a trecut la privatizarea

1.3.2 Stadiul actual al prestării serviciului de alimentare cu apă

Pentru a se conforma directivelor europene privind calitatea apei potabile şi

Recensământul populaţiei şi al locuinţelor efectuat în perioada

azotaţilor. Supravegherea apei potabile este eficientă, siguranţa microbiologică

În prezent dispun de reţele de canalizare publică 644 localităţi de pe

Prin corelarea celor două echipări hidro-edilitare populaţia României poate

- populaţia care beneficiază de ambele servicii – 51%;

- instalaţiile şi echipamentele uzate fizic şi moral nu sunt adecvate

- construcţia/modernizarea surselor de apă în vederea potabilizării;

Sistemele de alimentare cu apă şi de canalizare sunt parte componentă a

Serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni este

2.1 Caracteristici generale ale operatorului

Societatea comercială Gospodărie Comunală Locativă şi Transporturi

- operaţiuni de vidanjare a foselor septice;

care joacă roluri diferite în planificarea, controlul, informarea consumatorilor şi

La nivel judeţean, această atribuţie este îndeplinită prin

de înfiinţare, organizare, gestiune şi funcţionare a serviciului de

- Consiliul Local –adoptă decizii privind programele de reabilitare,

- introducerea unor metode moderne de elaborare şi implementare a

Principalii clienţi ai societăţii

Tarifele pentru plata serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare se

Tariful serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare în Municipiul

Încadrarea cu resurse umane a structurii organizatorice

În baza organigramei societăţii, structura resurselor umane este

În procesul desfăşurării activităţii curente este necesară o evidenţă tehnic-

2.2 Caracteristici tehnico-economice ale operatorului

Serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare se furnizează/prestează prin

- rezervoare pentru înmagazinarea apei potabile;

înmagazinată în două rezervoare cu o capacitate totală de 5000 mc