ROLUL COMUNICĂRII ÎNTRE MEDIC ȘI PACIENT

Prezentarea problemei în mod obiectiv: Peter Roy Gilliam, a venit la spital pentru un control medical.
Asistenta medicală l-a informat precum că unitatea nu era deschisă și că ar fi cazul să se întoarcă a doua zi
dimineața, totodată l-a informat pe Peter Roy Gilliam cu privire la necesitatea achitării unei taxe pentru
serviciile acordate. Peter Roy Gillam a murit ca urmare a sepsisului și a trombo-embolilor pulmonari,
complicând o anevrismă a arterei cerebrale rupte cu hemoragie subarahnoidă. Raportul legistului prezintă
istoricul și istoria în jurul prezentării acestui domn către medicul general local și prezentarea ulterioară la
Spitalul Modbury. Contribuind la moartea acestui om, legistul a considerat următoarele motive ce au dus la
moartea pacientului :
 lipsa comunicării și eșecul de a transmite corect situația pacientului între ofițerul medical de carieră al
departamentului de urgență, registratorul medical și medicul generalist;
 lipsa de înțelegere a personalului asistent medical în ceea ce privește accesul după ore și costurile pentru
procedurile care se prezintă la Departamentul de Urgență;

A elaborat:Grozav Cătălina, gr.26

A verificat:Dumitraș Tatiana
Legistul a subliniat că o comunicare deficitară cât și documentară a contribuit la moartea pacientului Gilliam.
Soluții:
1.abilitatea de a comunica eficient cu pacientul de către personalul medical;
2. stabilirea unei interacțiuni reciproce dintre pacient și personal medical, prin care ar duce la un feedback
pozitiv;
3. colaborarea eficientă dintre personalul medical (medicul generalist al pacienților, ofițerul medical de
carieră, registratorul medical);
4. evidența și documentarea la nivel înalt de către personalul medical;
5. cunoașterea și aplicarea eticii profesionale de către personalul medical.
 IMPORTANȚA COMUNICĂRII ÎNTRE MEDIC ȘI PACIENT
Comunicarea este cel mai de bază lucru în stabilirea relaţiei cu pacientul, cu aparţinătorii şi cu ceilalţi
membri ai echipei medicale. „A şti să asculţi este prima condiţie a unui dialog”. Comunicarea reprezintă un
ansamblu de cuvinte şi gesturi prin intermediul cărora se transmit şi primesc mesaje. Ca proces important în
actul medical, comunicarea este un proces activ de transmitere şi recepţionare de informaţii, în care cel puţin
unul dintre partenerii de comunicare trebuie să aibă abilităţi de ascultare activă, înţelegere a mesajului şi de a
răspunde unor întrebări, interpretare a limbajului nonverbal, motivare a interlocutorului pentru ca acesta să
susţină conversaţia. Există trei componente ale comunicării prin intermediul cărora transmitem informaţii
către ceilalţi: verbală, non-verbală şi paraverbală. Dintre acestea, nivelul logic (deci cel al cuvintelor)
reprezinta doar 7% din totalul actului de comunicare; 38% are loc la nivel paraverbal (ton, volum, viteza de
rostire) si 55% la nivelul non-verbal (limbajul corpului). A-i asculta pe pacienţi este la fel de important ca şi a
vorbi cu ei, de aceea pentru a evita unele erori medicale pacientul trebuie să se simtă liber și necomplexat
atunci când are o problemă de ordin medical.