FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI

ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ
AUDIT ȘI GUVERNANȚĂ CORPORATIVĂ

PROIECT LA DISCIPLINA ,,AUDITUL SITUAȚIILOR

FINANCIARE”
ISA 260 REVIZUIT- COMUNICAREA CU PERSOANELE
RESPONSABILE CU GUVERNANȚA

CUPRINS
Introducere..................................................................................................................................3
I. Domeniul de aplicare al standardului ISA 260....................................................................4
I.1 Tipul și rolul comunicării în relația „ guvernanță-auditor”...............................................4
I.2 Durata și forma comunicării..............................................................................................5
I.2 Obiectivele auditorului......................................................................................................6
II. Persoanele responsabile cu guvernanța............................................................................6
Bibliografie.................................................................................................................................8

Introducere

2
 În majoritatea entităților, guvernanța este responsabilitatea colectivă a unei structuri de
guvernanță, cum ar fi consiliul de administrație. Auditorilor li se solicită, în baza ISA 260, să
comunice problemele de audit referitoare la guvernanță celor care sunt însărcinați cu
guvernarea. Este important ca personalul însărcinat cu guvernanța sã înțeleagă toate
problemele semnificative care au rezultat în urma procesului de audit. Primul pas ar fi
stabilirea persoanei către care ar trebui să se îndrepte comunicarea. ISA 260 nu specifică exact
acest lucru, dar menționeazã că „guvernanța este termenul folosit pentru a descrie rolul
persoanelor cărora li s-a încredințat supervizarea, controlul și gestionarea unei entități”. Prin
urmare, conform acestei definiții comunicarea ar trebui sã fie adresată la cel mai înalt nivel
din cadrul managementului companiei, incluzând directorii executivi și non-executivi și
comitetul de audit atunci când este relevant. Identitatea persoanei/persoanelor relevante cărora
le va fi adresatã comunicarea poate fi clarificată în scrisoarea de angajament.

I. Domeniul de aplicare al standardului ISA 260

3
 Standardul internațional de audit 260 revizuit care se referă la comunicarea cu persoanele
responsabile cu guvernanța se aplică astfel:1
În primul rând, acesta tratează responsabilitatea auditorului de a comunica cu
persoanele responsabile cu guvernanța într-un audit al situațiilor financiare.
Deși prezentul ISA se aplică indiferent de structura de guvernanță sau
dimensiunea unei entități, considerente speciale se aplică atât în cazul în care
toate persoanele responsabile cu guvernanța sunt implicate în conducerea
entității, cât și pentru entitățile cotate;
În al doilea rând, prezentul ISA este emis în contextul unui audit al situațiilor
financiare, dar poate fi aplicabil, adaptat în funcție de circumstanțe, și
auditurilor altor informații financiare istorice, în cazul în care persoanele
responsabile cu guvernanța au responsabilitatea de supraveghere a întocmirii
altor informații financiare istorice;
În al treilea rând, recunoscând importanța unei comunicări reciproce și eficace
într-un audit al situațiilor financiare, prezentul ISA oferă un cadru
comprehensiv pentru comunicarea cu persoanele responsabile cu guvernanța și
identifică unele aspecte specifice care trebuie discutate cu acestea.

I.1 Tipul și rolul comunicării în relația „ guvernanță-auditor”

Auditorul ar trebui să ia în calcul tipul problemelor care ar trebui comunicate înspre
persoanele responsabile cu guvernanța. ISA 260 furnizează unele indicații referitoare la
aspectele care ar putea fi introduse de regulă în comunicare, incluzând:2
- abordarea generală și aria de aplicabilitate a auditului, incluzând orice limitare a
ariei de aplicabilitate a auditului;
- politicile contabile și orice schimbare a acestora care ar putea afecta material
situațiile financiare;
- ajustările ce apar ca rezultat al procedurilor de audit care ar putea avea un impact
substanțial asupra situațiilor financiare;
- evenimente semnificative sau situații neclare care ar putea periclita capacitatea
entității de a continua activitatea și care necesită divulgarea în cadrul situațiilor financiare;
- dezacorduri cu managementul în ceea ce privește modul de aplicare al politicii
contabile sau prezentarea acesteia;
- orice modificare preconizată a raportului de audit;
- carențele importante descoperite în sistemele și controalele interne.
Motivul comunicării acestor probleme este acela de a asigura că auditorii le-au adus în
atenția persoanelor responsabile pentru funcția de raportare financiar-contabilă a entității. Cei
responsabili pot discuta apoi problemele și pot decide care vor fi acțiunile care trebuie
întreprinse în legătură cu acestea. De exemplu, dacă managementul unei entități nu avea nici o
informație referitoare la problemele privind carențele controlului, atunci, acesta are
oportunitatea de a implementa acțiuni de corectare.

1
ISA 260 revizuit
2
„Raportul auditorului către cei însărcinați cu guvernanța - cel mai important rezultat al procesului de audit”,
articol preluat din revista „Audit financiar”, nr.10/2008, editura Camera Auditorilor Financiari din România,
pag. 47

4
 Rolul comunicării este acela de sprijini:3
1. Auditorul și persoanele responsabile cu guvernanța, atât în înțelegerea
aspectelor legate de audit în contextul dat, cât și în dezvoltarea unei relații de
lucru constructive. Această relație se dezvoltă păstrând independența și
obiectivitatea auditorului;
2. Auditorul, în obținerea informațiilor relevante pentru audit din partea
persoanelor responsabile cu guvernanța. De exemplu, persoanele responsabile
cu guvernanța îl pot sprijini pe auditor în înțelegerea entității și a mediului său,
în identificarea unor surse adecvate pentru obținerea probelor de audit și în
furnizarea unor informații despre tranzacții sau evenimente specifice;
3. Persoanele responsabile cu guvernanța, în îndeplinirea responsabilităților lor de
supraveghere a procesului de raportare financiară, reducând astfel riscurile de
denaturare semnificativă a situațiilor financiare.

I.2 Durata și forma comunicării

Auditorul ar trebui să comunice periodic problemele către cei însărcinați cu
guvernarea, cu scopul ca managementul să reacționeze la problemele puse în discuție cât de
repede posibil. Constatările din audit, relevante funcției de raportare financiar-contabilă ar
trebui comunicate înainte ca situațiile financiare să fie aprobate de către management. Acest
fapt înseamnă că erorile semnificative pot fi corectate de către management înainte ca raportul
de audit să fie emis evitându-se astfel o modificare a raportului. ISA 260 prezintã variile
forme pe care ar trebui sã le ia comunicarea. În majoritatea cazurilor, comunicarea va fi în
scris. O comunicare ar trebui emisă chiar dacă nu sunt probleme pe care auditorul dorește să
le aducă în atenția celor însărcinați cu guvernanța, menționând că nu există constatări
semnificative rezultate în urma auditului care trebuie comunicate acestora. Comunicarea poate
fi făcutã și oral. În această situație este important ca auditorul să consemneze în documentele
de lucru problemele semnificative discutate cu managementul. Oricare ar fi metoda utilizată
pentru a comunica oficial problemele, oral sau în scris, procesul trebuie perceput ca un dialog.
Managementul ar trebui sã aibă oportunitatea de a răspunde auditorului cu privire la
problemele pe care acesta le-a pus în discuție.
Principalele aspecte comunicate persoanelor responsabile cu guvernanța și căile prin
care este făcut aceste lucru sunt reprezentate în tabelul de mai jos:

Tabel nr.1 Aspecte de bază comunicate persoanelor însărcinate cu guvernanța

Aspectele comunicării Prevederile ISA Forma comunicării
Responsabilitățile Responsabilitățile auditorului Scrisoare de misiune sau altă
auditorului în raport cu auditul situațiilor formă corespunzătoare de
financiare acord scris
Planificarea domeniului de Planificarea domeniului de Strategia generală de audit ,
audit aplicare a plasării în timp a întâlniri cu conducerea și cu
auditului persoanele responsabile cu
guvernanța
Constatările auditului Constatări semnificative ale Se comunică în scris sau oral
auditului în funcție de raționamentul
profesional

3
ISA 260 revizuit

5
Independența auditorului Respectarea principiului de Comunicare în scris în cazul
independență entităților cotate
Sursa: Preluare din articolul A. Iachimovschi „Comunicarea auditorului cu persoanele însărcinate cu
guvernața”, pag.240, vol. VI, Partea I, 2019

I.2 Obiectivele auditorului

Obiectivele auditorului în cadrul unei misiuni de audit sunt următoarele:

Figura nr.1: Obiectivele auditorului în cadrul ISA 260

Să comunice în mod
clar persoanelor
Să obțină informații
responsabile cu
relevante pentru audit
guvernanța
de la persoanele
responsabilitățile
responsabile cu
auditorului în legătură
guvernanța
cu auditul situațiilor
financiare

Să le furnizeze la timp Să promoveze o

persoanelor comunicare reciprocă
responsabile cu eficace între auditor și
guvernanța persoanele
observațiile care responsabile cu
rezultă din audit guvernanța

Sursă: Prelucrare proprie după informațiile furnizate de ISA 260 revizuit

II. Persoanele responsabile cu guvernanța

Auditorul trebuie să stabilească persoana adecvată (persoanele adecvate) din cadrul

structurii de guvernanță a entității cu care va comunica. Structurile de guvernanță variază în
funcție de jurisdicție și de entitate, reflectând influențe precum medii culturale și juridice
diferite, și de caracteristici privind dimensiunea și forma de proprietate. Persoanele
responsabile cu guvernanța pot fi reprezentate de:

Figura nr.2: Persoanele responsabile cu guvernanța în cadrul ISA 260

6
 Un consiliu de supraveghere

Proprietarul-administrator

Directorii companiei

Comitet de conducere

Consiliu de guvernanță

Administratori de active
Sursă: Prelucrare proprie după informațiile preluate din A. Iachimovschi „Comunicarea auditorului cu
persoanele însărcinate cu guvernața”, pag.240, vol. VI, Partea I, 2019

Pe parcursul auditului pot fi întâlnite dificultăți semnificative, care trebuie transmise

structurii de guvernanță, iar acestea se referă la:4

Refuzul conducerii de a furniza informațiile necesare misiunii de audit;

Lipsa de disponibilitate a personalului entității sau întârzieri semnificative din partea
conducerii;
Termeni restrânși în finalizarea auditului;
Restricții impuse auditorului de către conducere, indisponibilitatea unor informații
așteptate.

Astfel de dificultăți pot constitui o limitare a domeniului de aplicare care conduce la

modificarea opiniei auditorului.

4
A. Iachimovschi „Comunicarea auditorului cu persoanele însărcinate cu guvernața”, pag. 243, vol. VI, Partea
I, 2019

7
Bibliografie:
1. A. Iachimovschi „Comunicarea auditorului cu persoanele însărcinate cu guvernața”,
vol. VI, Partea I, 2019;
2. ISA 260 revizuit;
3. „Raportul auditorului către cei însărcinați cu guvernanța - cel mai important rezultat
al procesului de audit”, articol preluat din revista „Audit financiar”, nr.10/2008,
editura Camera Auditorilor Financiari din România, pag. 47.