Această perioadă se caracterizează prin trei elemente de bază:

 Nevoie de independență în raport cu autoritatea, de unde

confruntările și conflictele cu părinții;
 Dorința de apartenență la un grup, prietenii devin o prioritate, în
detrimentul părinților;
 Nevoia de afirmare a sinelui, cum tânărul își caută și vrea să își
construiască identitatea, el trăiește propriile sale experiențe și își
asumă riscuri.

Pentru părinți :
Tânărul părăsește copilăria, se îndreaptă spre adolescență, însă
această schimbare nu trcece foarte liniștit. Trăiește o criză de
identitate, resimte nevoia de a se îndepărta de voi pentru a învăța
să se cunoască mai bine și a-și găsi propria identitate. În mod
evident, nu mai sunteți centrul lui de unteres și nu mai sunteți
atât de populari în ochii lor. Puteți fi uimiți de transformarea lui
rapidă și de faptul că simte dorința de a afirma sau uneori chiar
și contestă sau înfruntă autoritatea părințior. Presupun că aveți
impresia că nu îl mai înțelegeți atunci când vrea să se izoleze,
când refuză să participe la reuniunile familiale sau să vă
vorbească, mai ales când se simte deprimat. Cu cât ve-ți încerca
să fiți mai conștienți de ceea ce trăește adolescanetul dvs. cu atât
ve-ți putea să arătați receptivitatea față de aceste comportamente
pe alocuri stranii.
În perioada adolescenței, tinerii apreciază adulții care cred în ei
și care îi respectă. Se recomandă să dați dovadă de tact, dragoste
și un sistem de reguli adaptate vârstei lor, dacă le veți respecta
demersurile, ei nu se vor îndepărta de voi și valorile voastre.
Complicitatea se va instala de la sine atunci când vor găsi ceea
ce căutau. Nu se recomandă să insistați asupra faptului ca
adolescentul să vă vărbească atunci când dvs. considerați că
doriți. “ Nu pari dispus să vorbești, așa că voi aștepta un
moment mai bun pentru tine. În regulă? Vorbim mai târziu ?”