COMUNICARE ASERTIVA

-Plan de activitate–

Grup ţintă: elevii de gimnaziu

Durata: 50 min
Tema: Comunicare şi relaţionare interpersonală pozitivă
Obiective: Înţelegerea caracteristicilor comunicării pasive, asertive, agresive.
Mijloace necesare: Suport flip-chart, foi de flip-chart, marker, fişe de lucru

Desfăşurarea activităţii

1. Exerciţiu de dinamizare
Culorile preferate
Fiecare elev se gândeşte la culoarea sa preferată, iar la semnalul instructorului ( de
exemplu: 1,2, gata), să o strige cu toţii cât mai tare. Apoi întreabă câţiva elevi dacă pot preciza
culoarea preferată de vreunul din colegii lor. Foarte probabil că majoritatea nu vor reuşi s o
facă. Întreabă-i de ce nu o pot preciza.
Acest joc lămureşte foarte bine participanţii că pentru o bună comunicare e nevoie să şi
vorbeşti nu doar să asculţi. În plus, ca să se poată comunica, fiecare va vorbi doar când îi vine
rândul.

2. Introducerea temei
Elevii sunt informaţi că vor participa la un exerciţiu de învăţare, la finalul căruia vor
înţelege caracteristicile şi consecinţele comunicării asertive, pasive şi agresive.

3. Descrierea exerciţiului şi a modului de desfăşurare a activităţii

Elevii sunt solicitaţii să îşi imagineze următoarea situaţie „ La ora de predare în cadrul
unei discipline, un elev refuză să scrie în caiet notiţele şi încearcă să distragă atenţia
colegului său de bancă”.
Elevii sunt solicitaţi să descrie reacţia pe care o vor avea faţă de elevul respectiv şi notează
pe hârtia de flip-chart, comportamentele descrise de către aceştia.
Exemple de posibile reacţii ale profesorilor, la situaţia prezentată mai sus:
- Îl apostrofez
- Îl ameninţ
- Îl ascult din lecţie astfel încât să-i stric media
- Mă prefac că nu-l observ, îl ignor;
- Îl intreb de ce refuză să scrie, apoi îi spun că îl înţeleg dar îl rog să facă un mic efort
până când voi începe să dau şi câteva exemple atractive, legate de notiţele lor.
Învăţarea în grupuri mici
Elevii se grupează în perechi şi fiecare pereche primeşte 6 piesse de puzzle , 3 în formă de
triunghi şi 3 în formă de dreptunghi. Prin utilizarea pieselor, la fiecare diadă, se vor forma „ 3
case”, pe fiecare dintre ele fiind descris câte un tip de comunicare: pasiv, asertiv şi agresiv.
Apoi, profesorul solicită 3 voluntari pentru a citi cu voce tare caracteristicile identificate la
cele 3 tipuri de comunicare. Elevii ascultă textul citit şi observă daca au si ei descris pe fiecare
„ casă” acelaşi conţinut.
Conţinutul corect, descris pe fiecare dintre cele „ 3 case”, este următorul:
 Comunicarea pasivă. Acest tip de comunicare presupune îndeplinerea dorinţelor celorlalte
persoane, pentru că sunt mai importante decât dorinţele personale. Scopul final este acela de a
evita conflictul şi de a-i multumi pe ceilalţi.
Comunicarea asertivă. Acest tip de comunicare presupune un fel de compromis, prin care
una dintre persoane cedează o parte din dorinţele sale, pentru că ambele persoane să-şi poată
îndeplini dorinţele într-o oarecare măsură. Scopul final al acetui tip de comunicare, este
crearea atitudinii de respect, între partenerii din cadrul comunicării.
Comunicarea agresivă. În cadrul acetui tip de comunicare, drepturile, sentimentele şi
opiniile sunt exprimate într-o manieră închisă, fără a ţine cont de drepturile, sentimentele şi
opiniile celorlalţi. Scopul acestui comportament este să câştige, dacă este nevoie, în
detrimentul celorlalţi.
Clasificarea reacţiilor
Elevii sunt informaţi că pe baza celor trei tipuri de comunicare, descrise mai sus, trebuie să
clasifice reacţiile pe care le-au enumerat la prima secvenţă a exerciţiului.
Clasificarea
Elevii clasifică reacţiile la situaţia negativă din exerciţiul de mai sus, notate pe hârtia de
flip-chart, în cele 3 categorii de comunicare: pasivă, asertivă şi agresivă. Pe baza clasificării
făcute de către elevii, profesorul notează în dreptul fiecărei reacţii de pe foaia de flipc-chart,
litera P, pentru pasiv, literele Agr, pentru agresiv şi litera A, pentru asertiv.
Exemplu pentru realizarea sarcinii:
Pasiv: Mă prefac că nu-l observ, îl ignor, etc.
Asertiv: Îl întreb de ce refuză să scrie, apoi îi spun că îl înţeleg dar îl rog să facă un mic
efort până când voi începe să dau şi câteva exemple atractive, legat de notiţele lor
Agresiv: Îl apostrofez, îl ameninţ, îl ascult din lecţie astfel încât să-i stric media
Problematizarea
Profesorul solicită elevii să identifice consecinţele pozitive şi negative ale utilizării celor 3
tipuri de comunicare, în relaţiile interpersonale, pe baza conţinutului descris de piesele de
puzzle.
a) Exemple de consecinţe pozitive (+) şi negative (-) pentru comunicarea pasivă
(+) Pentru moment, persoana se simte mai bine facându-le pe plac celorlalţi;
(+) Evită problemele, discuţiile sau conflictele;
(-) Nu se simte valorizată prin sacrificiul pe care il face, deoarece oamenii nu apreciază
gesturile sale şi nu-i acordă mai mult respect pentru comportamentul său
(-) Scade stima de sine
(-) Apar tensiuni interioare care duc la frământări , tristeţe, stres, insomnii.
b) Exemple de consecinţe pozitive (+) şi negative (-) pentru comunicarea asertivă:
(+) Problemele sunt abordate şi discutate cu respect;
(+) Se simte valorizat pentru că şi dorinţele sale sunt satisfăcute, alături de ale celorlalţi;
(+) Creşte încrederea în propria persoană şi stima de sine;
(+) Creşte sentimentul de satisfacţie a relaţiilor interpersonale .
c) Exemple de consecinţe pozitive (+) şi negative (-) pentru comunicarea agresivă:
(+) Pentru moment, persoana se simte eliberată de tensiune, pentru că reuşeşte să-şi
îndeplinească dorinţele, chiar în detrimentul celorlalţi;
(-) Apare sentimentul de putere, care duce la un comportament neadecvat din punct de
vedere social, persoana dorind să deţină controlul asupra celorlalţi;
(-) Apare sentimentul de putere, care duce la un comportament neadecvat din punct de
vedere social, persoana dorind să deţină controlul asupra celorlalţi; Însă, ulterior, este respinsă
în cadrul relaţiilor interpersonale.
Lucrul individual pe bază de fişă
Fiecare cursant primeşte o fişă de lucru cu 3 exemple de situaţii întâlnite frecvent în
activitatea didactică şi notează pentru fiecare dintre cele trei situaţii, reacţiile pasive, asertive
şi agresive pe care le poate avea, vizavi de situaţiile respective.
După finalizarea sarcinii, fiecare cursant prezintă răspunsurile date iar profesorul oferă
feed-back cu privire la răspunsurile primite de la participanţi.
Exemplificarea din activitatea curentă
Profesorul subliniază importanţa comunicării asertive, oferind cursanţilor în plus, exemple
de comunicare asertivă din activittea sa curentă. În situaţia în care există participanţi care
doresc să ofere şi ei exemple din activitatea personală, profesorul îi invită să împărtăşească
colegilor din experienţa lor.
Reflecţia personală
Cursanţii identifică cel puţin o situaţie din viaţa personală, cu care se confruntă în ultimul
timp şi notează pe spatele fişei de lucru, reacţia pe care o vor avea când se vor confrunta din
nou cu situaţia respectivă, utilizând comunicarea asertivă. Apoi persoanele care doresc,
prezintă răspunsul identificat.
Exemple de posibile situaţii identificate de către elevi:
„ La şcoală, un coleg îmi vorbeşte mereu, pe un ton răspicat.”
„În relaţia de cuplu, partenerul întârzie mereu la întâlnire.”
„In famile, tatăl ţipă mereu la mine. „

Elevii reflectează asupra întrebărilor adresate de către profesor iar cei care doresc, răspund
la următoarele întrebări:
„ Care sunt asemănările şi deosebirile dintre cele 3 tipuri de comunicare?
„ Care sunt consecinţele utilizării celor trei tipuri de comunicare?”
„ Care sunt avantajele comunicării asertive?”

4. Evaluarea activităţii
La sfârşitul activităţii elevii vor fi puşi să numească un cuvânt care caracterizează cel mai
bine cum au perceput ei activitatea.