UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRASOV

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE SI ADMINISTRAREA

AFACERILOR

SPECIALIZARE: MANAGEMENT

MARKETING
TEMA DE CONTROL NR. 1

ANUL : I
 Marketingul semnifica organizarea procesului de conceptie a produselor,
productia, desfacerea si activitatea de service si vanzare/postvanzare, pornind de la
ideea de cunoastere a cerintelor consumatorului sau utilizatorului, in scopul
satisfacerii celor mai exigente cerinte ale acestuia. Istoria marketingului este
caracterizată printr-o generalizare progresivă în toate sectoarele vieţii economice şi
sociale începând cu bunurile de larg consum şi extinzându-se la bunurile industriale
şi servicii şi pătrunzând în domeniul activităţilor politice şi chiar religioase.

Specializare marketingului serviciilor

Marketingul turistic

Aplicarea marketingului turistic este determinata de evolutia dinamica a

domeniului turistic la nivel global. Serviciile turistice se diferentiaza de celelalte
categorii de servicii prin urmatoarele elemente:

- Complexitatea serviciilor turistice – acestea sunt vandute in cele mai multe

cazuri sub forma unui pachet care include o varietate mare de servicii de
transport, cazare, alimentatie, agrement ce pot fi oferite de o singura
organizatie sau de mai multe, fapt ce poate influenta calitatea serviciilor
oferite.
- Sezonalitatea serviciilor turistice – in functie de destinatie, cererea pentru
serviciile turistice are un caracter sezonier pronuntat , fapt ce se va reflecta
in politica de marketing prin incercarea de a echilibra cererea cu oferta. De
exemplu, impactul sezonalitatii asupra activitatii turistice este atenuat prin
etalarea concediilor si vacantelor de-a lungul intregului an, oferind in acest
fel, posibilitatea apelarii la servicii turistice si in extrasezon si in perioade de
capete de sezon.

- Influenta intermediarilor in decizia de cumparare – desi serviciile turiste sunt

presate de firme specilizate (unitati hoteliere, restaurante, firme de transport),
consumatorii aleg in functie de informatiile oferite, intermediarii (agenti de
turism) , fapt ce poate conduce la o discrepanta intre calitate promisa si cea
efectiv vanduta.

- Necesitatea sincronizarii activitatilor componente ale lantului de prestatii

turistice – este o conditie de baza in realizarea ca marfa a produsului turistic.
In perioadele de extrasezon, de exemplu, neracordarea tarifelor serviciilor de
transport in cadrul statiunii la tarifele celorlalte servicii din cadrul ofertei
turistice, conduce la insatisfactia turistilor efectivi si demotivarea celor
potentiali.

Conceptele de marketing extern si marketing intern îsi gasesc complet

aplicabilitatea în domeniul turismului. Chiar daca interactiunea directa producator de
turism-consumator nu este atat de evidenta ca în alte domenii, medical de exemplu,
implicarea suportului fizic în prestatia turistica fiind mult mai mare, personalul firmei,
în special cel vizibil pentru consumator, intra în relatii directe cu acesta si trebuie sa
caute, sa sugereze si sa solicite, implicarea activa în prestatie, fie ca este vorba
despre exprimarea preferintelor, fie ca este vorba despre relevarea insatisfactiilor,
nemultumirilor, etc.

Marketingul cultural si sportiv

Serviciile culturale se pot regăsi, de asemenea într-o mare varietate,de la

spectacole în cadrul sălilor de teatru sau în afara acestora, în care rolul
personalului este foarte ridicat, la expoziţii de artă, muzee, în care elementele fizice
joacă un rol mai mare. Serviciile culturale se caracterizează şi printr-un
grad ridicat de participare a clientului la prestarea serviciilor– pentru a beneficia de
servicii culturale,consumatorul trebuie să se deplaseze la locul de prestaţiei, iar
modul în care apreciază calitatea serviciului depinde şi de o serie de factori psihici şi
psihologici ai acestuia (cunoştinţe, disponibilitate, etc.). Serviciile propriu-zise se
concretizeaza în realizarea spectacolelor, manifestarilor, actelor de cultura, la care,
în functie de preferinte, gusturi, etc., indivizii au acces si participa, uneori prin
implicare directa. Aici se includ: spectacolele de teatru, balet, concertele, expozitiile
de arte plastice, activitatea muzeistica, cea a cinematografelor, editurilor,
spectacolele de muzica de diferite genuri, etc.; campionatele sportive, concursurile
sportive, etc.

Domeniile cultura si sport sunt diferite atat ca mod de realizare a prestatiei cat
si ca finalitate, însa, atat oferta culturala cat si cea sportiva satisfac nevoi de ordin
superior ale individului. Aceste servicii se afla în situatie de concurenta indirecta,
disputandu-si venitul si timpul consumatorului potential însa, în realitate, tipologia
consumatorilor si segmentele definite la nivelul unei piete, delimiteaza în functie de
anumite criterii, preferintele si gusturile acestora.Pe de alta parte, în statele
dezvoltate, conceptul de nevoie de ordin superior, modul de petrecere a timpului
liber, au alte coordonate comparativ cu Romania sau alte tari aflate în tranzitie spre
economia de piata. Asadar, în primele state, serviciile culturale si cele sportive se pot
“împleti” în optiunea consumatorului, putandu-se afla atat în relatii de concurenta
indirecta cat si de complementaritate.

În sport produsul este în realitate un multi-produs, deoarece cumuleaza

rezultate sportive (note, scoruri, clasamente, etc.), financiare, motivationale (derivate
din cele doua), în marketing si comunicatii (asigurate de instrumentul de
sponsorizare a fenomenului sportiv de catre firme sau institutii).

Marketingul in sistemul de sanatate

Serviciile de sanatate au o serie de caracteristici specifice, determinate de

continutul acestora, de modul in care are loc prestarea serviciului, de existenta unor
reglementari specifice etc. Cererea de servicii este continua , potentiala piata fiind
formata din intreaga populatie , in sensul ca oricine poate avea nevoie de servicii de
sanatate , insa nu se poate stabili cu certitudine cat de mare este cererea, de ce fel
de servicii de sanatate este nevoie si la ce nivel. Realizarea programelor de
marketing social-sanitar pornește întotdeauna de la identificarea unei probleme în
rândul populației țintă, iar pentru a răspunde cât mai bine acestei probleme este
necesară identificarea barierelor schimbării de comportament a populației vizate,
prioritizarea acestora, selectarea instrumentelor potrivite pentru schimbare și
testarea pre-implementare a strategiei dorite. O parte din succesul unui program
depinde de abilitățile consumatorilor de a aplica ceea ce învață şi din acest motiv
este esențială educarea lor, dezvoltarea acelor abilități de care au nevoie pentru
schimbarea comportamentului, dar şi pentru menținerea ulterioară a schimbării.
Educația pentru sănătate reprezintă o modalitate de îmbunătățire a calității vieții,
fiind, în același timp, o alternativă pentru sănătate a populației oferită acesteia în
scopul adoptării, în anumite condiții, a unui anumit tip de comportament care să
influențeze stilul de viață și, implicit, să îmbunătățească starea de sănătate. Statul
are un rol important in creeare cererii, deoarece el stimuleaza cererea pentru
serviciile de sanatate prin intermediul diferitelor instrumente ( activitate de informare,
promovare). Piata serviciilor de sanatate este influentata in mod special si de o serie
de probleme etice, probleme legate de relatia medic-pacient, legat de viata si de
moarte, limita dintre cercetare si tratament etc.

Marketingul bancar

Marketingul bancar  reprezinta totalitatea actiunilor intreprinse de banca in

vederea investigarii si cercetarii pietei, adaptarea produselor si serviciilor la cerintele
pietei sau a segmentelor de de piata detinute sau pe care intentioneza sa patrunda,
crearea, promovarea si lansarea unor produse noi. Conceptul de marketing interactiv
se concretizeaza prin livrarea produselor, serviciilor bancare la întalnirea cu clientul,
în conditii de ambianta, echipamente, personal de contact iar marketingul intern
implica comunicarea complexa între unitatile de prestatie – sucursale, filiale, etc. si
managementul superior. Dezvoltarea tehnologiilor informationale si a mijloacelor de
comunicare are un rol important deoarece creeaza avantaje reale, in plan
concurential, prin implementarea unor sisteme informationale performante si prin
individualizarea relatiei banca-client. „Marketingul inseamna reclama, promovarea
vanzarilor si publicitate” , tocmai de aceea pentru a trage clientii, bancile au inceput
sa recurga la reclame si la promovarea produselor si serviciilor bancare.