Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Educaţie ecologică
şi de protecţie a mediului
Autori :
• instit. Samica Boghiu , C.Ş.E.I.S. Oradea;
• educ. Marinela Bodea, G.P.P. Nr. 25, Oradea;
• instit. Lucia Caciora, G.P.P. Nr. 44 Oradea;
• instit. Mărioara Ile, G.P.P. Nr. 25, Oradea;
• prof. Maria Iv[nescu , C.Ş.E.I.S. Oradea;
• instit. Cosmina Maliţa , G.P.P. Aleşd;
• educ. Anica Mărcuţ, G.P.P. Nr. 44 Oradea;
• instit. Ioana Moldovan, G.P.P. Nr. 25, Oradea;
• educ. Mariana Vereş, G.P.P. Nr. 44, Oradea;
• educ. Florica Vesa , G.P.P. Aleşd;
• educ. Viorica Toia, G.P.P. Nr.44 Oradea;
Referent ştiinţific :
• prof. dr. Daniela Călugăru – inspector general M.E.C.T..
CUPRINS
Argument................................................................................................................... .....5
Educaţia ecologică şi de protecţie a mediului în învăţământul
preuniversitar............................................................................................................ .....7
Nota de prezentare........................................................................................................11
Programa pentru învăţământul preşcolar: obiective cadru, obiective
de referinţă, exemple de comportament.................................................................... ...12
1. „Natura - casa mea” ................... ............................................................................16
2. „Detectivii curăţeniei” - Ziua Mondială a Curăţeniei...... .......................................18
3. „Pe jos circulăm, mediul îl protejăm”- Săptămâna Mobilităţii............................. ..20
4. „De vorbă cu animalul preferat” - Ziua Mondială a Animalelor ............................22
5. „Mâncând sănătos, creştem sănătoşi - Ziua Internaţională a Alimentaţiei .......... ..24
6. „Delfinul ne povesteşte” - Ziua Internaţională a Mării Negre .................................26
7. „Oraşul/satul copilăriei mele” - Ziua Internaţională a Zonelor Urbane..................29
8. „Azi mic, mâine copac voinic” . ...............................................................................31
9. „Prietenii mei, ecologiştii” (Evaluare – concurs) . ..................................................33
10. „De ce Ozonel este îngrijorat?” (Deşeurile) .........................................................35
11. „Din nimic fac un joc mic” (Activitate practică de valorificare a deşeurilor)...... .37
12. „Bradul, frumuseţe şi risipă” ................................................................................39
13. „Ocroteşte-mă” (În ajutorul necuvântătoarelor – păsări)..................................... .41
14. „Din tainele apei” (Stările de agregare ale apei) ...................................................44
15. „Ne jucăm cu aerul” (Experimente) .....................................................................46
16. „Micii colecţionari” ..............................................................................................48
17. „Carnavalul măştilor ecologice”- activitate integrată ...........................................50
18. „ Parada costumelor ecologice”-
(confecţionarea şi valorificarea costumelor ecologice) ................................................52
19. „Strada ecologistului” ...........................................................................................54
20. „Dar pentru mama” – activităţi practice din materiale refolosibile ......................57
21. „Pădurea – fereastră spre lume” - Luna Pădurii ..................................................59
22. „Învaţă să cunoşti vremea” - Ziua Internaţională a Meteorologiei .......................61
23. „ Apa, prieten şi duşman” - Ziua Mondială a Apei ...............................................63
24. „Minte sănătoasă în corp sănătos” - Ziua Mondială a Sănătăţii...........................65
25. „Să ascultăm pădurea” (Excursie – finalizare: Luna Pădurii) .............................67
26. „Pământul, planeta albastră” - Ziua Pământului …..............................................69
27. „Plante şi animale ocrotite de lege” - Ziua Păsărilor şi a Arborilor......................71
28. „Farmacia verde” (Plante medicinale) ..................................................................74
29. „Flori vesele şi flori triste” ....................................................................................77
30. „Cei mai buni ecologişti” - Ziua Internaţională a Mediului –
evaluare finală) .............................................................................................................79
31. „Copiii soarelui” - Ziua Soarelui...........................................................................82
Termeni de mediu .........................................................................................................85
Bibliografie ...................................................................................................................87
ARGUMENT
5
Aceste aspecte ne dau speranţa unei atitudini favorabile din partea d-voastră în sensul de a
studia oferta noastră şi a recomanda spre implementare cadrelor didactice, elevilor şi părinţilor
disciplina opţională “Educaţie ecologică şi de protecţie a mediului“.
6
Educaţie ecologică şi de protecţie a mediului
în învăţământul preuniversitar
Politica educaţională actuală acordă o atenţie deosebită educaţiei ecologice. Pentru atingerea
acestui obiectiv este necesar să-i facem pe elevi să conştientizeze că omul, ca specie biologică, este
dependent de natură şi că nu poate trăi în afara ei.
Educaţia ecologică şi de protecţie a mediului în învăţământul preuniversitar începe odată cu
învăţământul preşcolar şi se continuă în învăţământul primar, gimnazial şi liceal, în şcoala de arte şi
meserii şi în învăţământul postliceal, în cadru instituţionalizat – în şcoală (curricular şi
extracurricular) şi extraşcolar prin cercurile de ecologie şi protecţia mediului ce se desfăşoară în
Palatele şi Cluburile Copiilor, astfel:
A) În învăţământul preşcolar programa cuprinde la capitolul activităţi complementare şi
educaţia ecologică, care are ca obiective generale:
- educarea conştientă faţă de mediul înconjurător şi cunoaşterea concretă a locului pe care
îl ocupă omul în lumea vie;
- educarea copilului în spiritul responsabilităţii faţă de natură şi viaţă, pentru păstrarea
echilibrului natural.
Aceste obiective se regăsesc în obiective particulare ca:
- să înţeleagă ce înseamnă sănătatea;
- să ştie că planeta pe care locuim împreună cu milioane de oameni este un sistem viu;
- să conştientizeze că o sursă importantă de viaţă şi energie pentru tot ce este viu o
reprezintă aerul, care trebuie păstrat nepoluat;
- să ştie că deşeurile sunt nocive pentru viaţa oamenilor, animalelor şi plantelor;
- să-şi formeze şi să-şi consolideze deprinderi de a se apăra de zgomot, care îi poate afecta
sănătatea;
- să ştie că apa este un factor esenţial al vieţii.
B) În învăţământul şcolar primar, domeniul educaţiei ecologice este atins pe parcursul
claselor I-IV, prin ariile curriculare “Om şi societate”, “Consiliere şi orientare”, iar în
clasele III-IV prin aria “Ştiinţele naturii”. La acest nivel are loc o sensibilizare şi
conştientizare a elevilor cu privire la frumuseţile naturii, dezvoltându-se gustul pentru a
cerceta tainele naturii.
C) În învăţământul gimnazial şi liceal, educaţia ecologică se realizează interdisciplinar şi de
sine stătător în cadrul disciplinelor biologice, geografie, educaţie civică. Interdisciplinar
se desfăşoară în cadrul multor discipline, astfel:
C1. În cadrul ariei curriculare “Matematică şi ştiinţe”:
C1.1. La disciplina Fizică, în noua programă obiectivul cadru este “Formarea atitudinii
critice faţă de efectele ştiinţei asupra dezvoltării tehnologice şi sociale, precum şi a interesului faţă de
protejarea mediului înconjurător”.
Pentru clasele VII-VIII, acest obiectiv cadru are ca obiective de referinţă:
- conştientizarea caracterului deschis şi contextual al
descoperirilor ştiinţifice;
- argumentarea avantajelor şi dezavantajelor actuale şi de
perspectivă pentru viaţa şi protecţia mediului;
Ex.:”Impactul pozitiv şi negativ al construirii unui lac
de acumulare”- temă cls. a VII-a.
Obiectivele de referinţă se regăsesc şi în programele de liceu.
C1.2. La disciplina Chimie, la fiecare temă de chimie organică şi anorganică se introduc
elemente de ecologie şi protecţia mediului prin semnalizarea acţiunii substanţelor chimice, în special
a celor nocive, unde se abordează şi acţiunea lor poluantă. De asemenea, sunt prezentate şi marile
combinate chimice şi influenţa lor asupra mediului. În actualele programe, la cls. VIII-IX şi XI-XII,
există capitole precum “Noţiuni de biochimie şi ecologie”.
7
C1.3. La disciplina Biologie, în clasele de gimnaziu, la “Botanică”, “Zoologie”, “Anatomia şi
Fiziologia Omului” (cls. V-VII), se fac observaţii asupra naturii, se studiază relaţia om-natură,
variaţii ale condiţiilor de mediu, adaptările plantelor şi animalelor, circuitul materiei în natură, rolul
omului în biosferă etc. La clasa a VIII-a se studiază disciplina “Ecologie”, în care sunt incluse
noţiuni generale de ecologie (ce este ecologia, biotopul, biocenoza, lanţuri şi reţele trofice, relaţii
interspecifice şi rolul lor, ecosistemul şi tipuri de ecosisteme, biosfera, ecosfera, deteriorarea
mediului, principalele tipuri de poluare, efecte ale poluării asupra organismelor, protecţia şi
conservarea mediului, noţiuni generale despre evoluţionism etc.).
Din studiul botanicii, elevii cunosc diversele grupe de plante, care permit existenţa tuturor
celorlalte organisme, inclusiv omul. Prin procesul de fotosinteză, plantele asigură oxigenul necesar
respiraţiei şi, în parte, hrana, energia calorică etc. necesare vieţii omului. Prin temele de zoologie şi
anatomie comparată se dau informaţii cu privire la rolul animalelor în natură şi în viaţa omului. La
studiul insectelor, polenizarea arată că în lipsa acestora, polenizarea şi fructificarea plantelor
entomofile nu sunt posibile. De asemenea, animalele contribuie la transformarea şi circulaţia energiei
acumulate de plantele verzi, prin participarea lor la numeroasele reţele şi lanţuri trofice. Prin
exploatarea abuzivă, unele specii animale şi-au redus substanţial efectivul sau au dispărut din fauna
Terrei.
Temele de anatomia şi fiziologia omului, precum şi cele de igienă sunt axate şi pe probleme
ecologice şi de ocrotire a naturii. Dezvoltarea armonioasă fizică şi intelectuală a omului este posibilă
numai în mediul natural, curat, lipsit de poluare, în care natura şi societatea sunt în deplină armonie.
Vicierea mediului de viaţă prin zgomote, praf, substanţe toxice etc. reprezintă tot atâtea cauze de
creştere a frecvenţei unor boli. Prin temele de genetică şi evoluţionism, elevii sunt informaţi că toate
speciile de plante cultivate şi de animale domestice îşi au originea în flora şi fauna sălbatică. Crearea
de noi soiuri de plante şi rase de animale mai productive şi mai rezistente la diverşi factori abiotici şi
biotici este posibilă numai dacă vom proteja speciile sălbatice înrudite cu acestea.
Programele de biologie şi geografie pentru liceu şi gimnaziu includ noţiuni extinse de
ecologie şi protecţia mediului şi noţiuni mult mai detaliate pe acest domeniu în cadrul disciplinelor
opţionale.
În fiecare unitate de învăţământ se realizează activităţi de protecţia mediului în cadrul
disciplinelor opţionale.
C1.4. La disciplina Geografie, încă de la învăţământul primar se introduc noţiuni de protecţia
şi conservarea calităţii mediului. La gimnaziu există teme cu conţinut referitor la conservarea , şi
ocrotirea mediului înconjurător. La clasa a VIII-a se studiază “Geografia României”, unde se fac
referiri cu privire la formele de ocrotire cele mai importante şi necesitatea protecţiei. La clasa a IX-a,
capitolul “Biogeografie” din cadrul” Geografiei Fizice Generale” se referă la vegetaţie şi faună ş la
problemele legate de acestea la nivel de glob. La clasa a X-a, la “Geografie Umană şi Economică
“mondială, există capitole legate de: “Impactul industriei asupra mediului” şi “Peisaje agrare”, ca
lecţie de sinteză la cap.” Geografia Agriculturii, Ecologie urbană şi rurală”. La clasa a XI-a, la
Geografia mediului înconjurător, în totalitatea conţinutului se dezvoltă geoecologia la nivel terestru
(definirea noţiunilor cu care se operează sunt: mediu înconjurător, mediu geografic, mediu ecologic,
mediu terestru, peisajul geografic, geosistem, peisaj urban, agrar, mediu antropic). Elementele
componente ale mediului terestru sunt grupate în primare, derivate, antropice, care definesc
unicitatea mediului terestru în sistemul solar. Se studiază tipuri de relaţii în alcătuirea mediului
înconjurător, evoluţia mediului terestru de-a lungul timpului geologic, tipuri de medii geografice pe
glob, mediul antropic cu efecte la nivelul mediului urban şi rural, consecinţe, relaţia dintre
dezvoltarea industriei, exploatarea resurselor materiale, urbanizare şi extinderea aşezărilor urbane (în
relaţie cu componentele mediului, prin prisma efectelor). Cap.”Protecţia mediului” cuprinde
conservarea şi ocrotirea naturii (rezervaţiile bioseferei, Parcurile Naţionale, monumentele naturii).
C2. Din aria curriculară “Om şi Societate” fac parte şi disciplinele socio-umane.
La nivelul învăţământului primar şi gimnazial, precum şi al şcolilor profesionale, disciplina
socio-umană inclusă în Curriculum-ul nucleu este Educaţia/Cultura civică.
Programa acestei discipline include obiective cadru şi de referinţă care vizează explicit sau
implicit – educaţia ecologică, cultivarea receptivităţii elevilor faţă de problematica ecologiei,
educarea sensibilităţii şi atenţiei lor pentru protejarea calităţii mediului în oricare din activităţile
private sau publice. La nivelul învăţământului liceal, disciplinele socio-umane incluse în Curriculum-
ul nucleu sunt: Logica şi argumentare, Psihologie, Sociologie, Economie, Filosofie, Estetică,
Educaţie antreprenorială.
8
Programele acestor discipline conţin, printre altele, următoarea competenţă generală:
“Raportarea critică, adecvarea conştientă la mediul social şi întemeierea raţională a deciziilor”. În
mod explicit, programa de Economie conţine referiri la “Aspecte ecologice ale activităţii economice”.
De asemenea, toate celelalte discipline corelează abordarea raţionalităţii comportamentului
uman cu problematica ecologică, a protejării mediului şi păstrării calităţii vieţii – sub toate aspecte
ei.
Pe lângă disciplinele incluse în Curriculum-ul nucleu, există numeroase discipline opţionale,
parte a Curriculum-ului la decizia şcolii, care, prin problematica şi modalităţile de realizare , vizează
obiective ale educaţiei ecologice şi de protecţie a mediului, integrate în educaţia pentru drepturile
omului, educaţia globală, educaţia interculturală.
La liceele de profil: agricol, silvic, sportiv etc. se studiază discipline de specialitate care
abordează şi aspecte ale educaţiei ecologice.
În învăţământul liceal, Ecologia este studiată obligatoriu în liceele teoretice, specializările
matematică-informatică şi ştiinţele naturii în clasa a XII-a, în liceele tehnice, specializările turism şi
alimentaţie publică, agricol, agromontan, veterinar, silvic şi prelucrarea lemnului şi în liceele
vocaţionale cu program sportiv şi militare, cu specializarea matematică-informatică. În aria
curriculară tehnologii, ecologia este obiect de studiu în liceele tehnologice, specializările industrie
alimentară, chimie industrială şi protecţia mediului, agricol, agromontan şi veterinar, silvic şi
prelucrarea lemnului, însă acest obiect nu este obligatoriu decât maxim trei ani, din cei patru ani de
liceu. Tot cu conţinut ecologic este şi opţionalul dezvoltat în cadrul Programului „GLOBE”,
prevăzut a se desfăşura din clasa a V-a până în clasa a XII-a, şi care încă din anul şcolar 1999-2000
a început să se desfăşoare în centrele „Globe” din judeţele Cluj, Prahova, Constanţa şi Bucureşti.
D). În şcolile de arte şi meserii care pregătesc meseriaşi şi şcolile postliceale care pregătesc
specialişti, există la profilul agricol specializările: pentru anul I de studiu tehnician „Conservarea
cerealelor şi prepararea nutreţurilor combinate”, „Controlul calităţii produselor agricole”, iar pentru
anul II„Protecţia plantelor”, „Ecologia şi Protecţia Mediului”,sunt obiecte de sine stătătoare, care se
studiază în 90 de ore/an. Aceste activităţi se derulează prin programul Phare Vet.
E). În cadrul orelor de dirigenţie, componenta educaţională de mediu este abordată pe
parcursul a 3-4 ore/an, alături de alte componente educaţionale, distribuirea orelor rămânând la
aprecierea dirigintelui.
F). Extracurricular şi extraşcolar, în cadrul activităţilor cercurilor de ecologie şi protecţia
mediului din unităţile de învăţământ şi din Palatele şi Cluburile elevilor din toată ţara, se desfăşoară
o intensă activitate de educaţie ecologică, concretizată prin proiecte şi acţiuni de prevenire a
degradării mediului.
Anual, se organizează tabere de ecologie în cadrul cărora se desfăşoară concursuri pe teme
ecologice, unde elevii sunt supuşi unor testări teoretice şi practice. Anual, cu ocazia “Zilei
Internaţionale de Protecţie a Mediului”, “Zilei Emisiilor de CO2” “Ziua Apei” etc. se organizează
concursuri de afişe, mese rotunde, simpozioane şi concursuri de proiecte de mediu cu participări
naţionale şi internaţionale, de ex. Olimpiada Internaţională de Proiecte de Mediu de la Istanbul,
unde România a avut 10 participări din cele 14 ediţii şi unde proiectele s-au bucurat de un larg
interes, fiind recompensate cu numeroase premii şi medalii.
În foarte multe şcoli, cluburi şi palate ale elevilor există numeroase reviste editate de către
aceştia, care au caracter ecologic: “Eco,”Univers Ecologic”, “Prietenii naturii” etc.
De asemenea, o serie de acţiuni cu caracter educativ în spirit ecologic sunt realizate în
colaborare cu Organizaţii Nonguvernamentale, ex.”Şcoala naturii în natură”,”Oamenii şi mediul
înconjurător”, “Scutul Verde”, Centrul de Informare, Educare şi Resurse pentru Marea Neagră etc.
Aceste ONG-uri, pe lângă acţiuni educative, editează reviste în care se popularizează
rezultatele obţinute de elevi în domeniul ecologic, precum şi preocupările lor concrete în vederea
protejării mediului înconjurător (ex. de publicaţii: “Atlas Supermagazin”, “Perspective”,
“Rhododendron” etc.).
Din anul 1999 şi până în prezent, cu ocazia “Zilei Internaţionale a Mediului”, Ministerului
Educaţiei, Cercetării şi Tineretului a organizat prima ediţie a “Concursului Naţional de Proiecte de
Mediu” în tabăra Muncelul din judeţul Iaşi. Acest concurs s-a bucurat de un real succes, aici fiind
9
prezentate cele mai bune lucrări din fiecare judeţ , care au surprins problemele locale legate de
conservarea şi protecţia mediului.
Acest concurs şi-a propus implicarea elevilor în găsirea unor soluţii pentru protejarea
mediului la nivel local şi chiar naţional. Elevii au fost capabili să prezinte cazuri de poluare a
mediului sau de degradare a acestuia din localităţile lor, reuşind să facă distincţie între poluarea şi
degradarea mediului, identificând factorii care au contribuit la degradarea mediului.
De asemenea, s-au desfăşurat schimburi de experienţă pe problematica mediului cu experţi
din Olanda, realizându-se prin cercurile de ecologie din cadrul şcolilor şi cluburile copiilor din
judeţele Covasna, Mureş, Cluj, activităţi concrete de cunoaştere, conservare şi protecţie a mediului.
Educaţia ecologică în Olanda acoperă în proporţie de 70% educaţia adulţilor, copiilor şi tinerilor.
Din proiectele prezentate şi în special din cele premiate, a rezultat faptul că elevii înţeleg
responsabilitatea omului faţă de natură. Varietatea temelor abordate, precum şi modul de abordare şi
soluţionarea a dus la concluzia că rolul educaţiei în rândul elevilor (în special) şi a întregii societăţi
(în general ), este esenţial.
Pentru a se eficientiza educaţia pentru mediu – educaţie pentru o dezvoltare durabilă - se are
în vedere extinderea legăturilor Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului (a învăţământului
preuniversitar cu cel universitar) cu alte ministere, cu organizaţii guvernamentale şi
nonguvernamentale din ţară şi din străinătate.
10
NOTĂ DE PREZENTARE
11
PROGRAMA ŞCOLARĂ
ÎNVĂŢĂMÂNT PREŞCOLAR
NIVELUL II
( 5 – 6 / 7 ani )
12
OBIECTIVE CADRU
3. Formarea unei atitudini pozitive faţă de natură prin realizarea unor activităţi de
educaţie ecologică.
13
1. Cunoaşterea mediului prin stimularea curiozităţii pentru
investigarea realităţii înconjurătoare.
Exemple de comportamente:
◊ Să perceapă vizual, auditiv, olfactiv şi tactil mediul natural;
◊ Să identifice cât mai multe elemente ale mediului;
◊ Să discute despre cele observate în mediul apropiat;
◊ Să efectueze experienţe simple privind apa, aerul, solul, plantele;
◊ Să reprezinte prin desene modificări ale vremii;
◊ Să exprime verbal sau plastic ideile şi impresiile acumulate.
Exemple de comportamente:
◊ Să participe la plimbări, vizite şi excursii pentru a observa consecinţele poluării;
◊ Să recunoască deşeurile;
◊ Să participe direct la acţiuni de igienizare a mediului;
◊ Să grupeze imagini după modelul: „Aşa DA”, „Aşa NU”.
Exemple de comportamente:
◊ Să recunoască pe diferite ambalaje semnele convenţionale ale reciclării;
◊ Să colecţioneze obiecte din natură pe care ar putea să le folosească, învăţând
astfel să economisească;
◊ Să sorteze corect deşeurile;
◊ Să valorifice deşeurile prin depunerea acestora la centrele de colectare.
Obiectiv de referinţă: Să prelucreze materiale din natură în scopul realizării unor produse.
Exemple de comportamente:
◊ Să adune diferite materiale din natură;
◊ Să observe caracteristici ale materialelor din natură;
◊ Să sorteze materialele după diferite criterii;
◊ Să realizeze produse funcţionale (jucării, ornamente, obiecte de decor).
14
Obiectiv de referinţă: Să observe frumosul din natură şi să simtă dorinţa de a-l crea.
Exemple de comportamente:
◊ Să desfăşoare jocuri şi activităţi în natură;
◊ Să exprime frumosul din natură prin activităţile artistico-plastice;
◊ Să realizeze expoziţii cu lucrările realizate;
◊ Să creeze poveşti despre natură;
◊ Să utilizeze tehnici variate de lucru în realizarea unor lucrări originale, măşti şi
costume ecologice.
Obiectiv de referinţă: Să-şi manifeste grija faţă de mediu şi să fie capabili să ia atitudine.
Exemple de comportamente:
◊ Să antreneze părinţii în acţiunile lor;
◊ Să lucreze în echipă;
◊ Să participe la acţiuni ecologice desfăşurate la nivelul comunităţii;
◊ Să exprime atitudine critică faţă de cei care poluează mediul.
◊ Să manifeste grijă faţă de natură.
Exemple de comportamente:
◊ Să povestească fapte pozitive din experienţa proprie cu privire la mediul său de
viaţă;
◊ Să aprecieze atitudinea pozitivă faţă de mediu.
Exemple de comportamente:
◊ Să respecte indicatoarele/simbolurile întâlnite în mediu;
◊ Să planteze pomi şi flori şi să îngrijească spaţiile verzi;
◊ Să protejeze orice vietate, oricât de mică ar fi ea.
15
1. „NATURA, CASA MEA”
„Omul nu poate să supravieţuiască fără natură,
pe când natura poate exista şi fără prezenţa
oamenilor!”
CONŢINUT ŞTIINŢIFIC:
Mediul ambiant sau mediul înconjurător
reprezintă o unitate, un sistem care acţionează ca
un organism cu structură, funcţionalitate,
dinamică şi evoluţie în timp şi spaţiu. Când se
deteriorează una dintre componente, suferă
modificări şi altele cu care se află în strânsă
interdependenţă. Cauzele deteriorării
echilibrului nu sunt după cum ne-am fi aşteptat
cele naturale, ci, mai degrabă omul cu o serie de
acţiuni nesăbuite, haotice, de multe ori fără sens. Problema dintre om şi mediul ambiant nu este nouă.
Ea a apărut odata cu cele dintâi colectivităţi omeneşti şi a evoluat paralel cu revoluţia industrială,
tehnico-ştiinţifică, cu dorinţa omului de a şti cât mai mult, de a fi stăpân, de a domina.
Chiar dacă este prezent prin creaţia sa, omul uită că Pământul este adevărata sa locuinţă, cu
tot ceea ce are el mai bun: apă, aer, sol, plante şi animale. Mediul pe Terra este un unicat. Suntem
atât de obişnuiţi cu natura Terrei încât, întreaga ei alcătuire ni se pare cu totul firească. Planeta
noastră a ajuns la o excepţională armonizare a elementelor propice vieţii, cum nu se mai află nicăieri
in Sistemul solar. Să profităm de acest lucru, încercând să nu deranjăm acest echilibru, pentru noi,
cât mai ales, pentru generaţiile viitoare. Ca să păstrezi ceva ce ai, trebuie să cunoşti cât mai bine tot
ceea ce te înconjoară, să depistezi cauze, să sesizezi efecte. Nu este însă important doar să tragi
concluzii, ci mai de preţ este să oferi soluţii. Pământul a tras un semnal de alarmă. E în alertă
maximă. Viitorul planetei stă în mâinile noastre! Suntem oare pregătiţi să cunoaştem şi să protejăm
mediul înconjurător? Dacă răspunsul este da, să o facem până nu este prea târziu: pentru voi, pentru
natură, pentru viaţă.
STRATEGII DIDACTICE ŞI MIJLOACE DE REALIZARE:
Activitate integrată
În introducere se recită poezia „Prietenă ne e natura” de M.Peneş, subliniindu-se elementele
componente ale mediului;
Joc didactic : Să alcătuim un tablou, pentru a identifica ce ştiu copiii despre natură. Jocul se
desfăşoară pe grupe, fiecare grupă având un lider. El extrage o siluetă care reprezenta
tematica grupului respectiv: nor pentru aer, o picătură de apă, o plantă etc. După aceea
educatoarea va distribui ecusoane mai mici conform siluetei alese;
Copiilor li se precizează tema şi modul de lucru: „Astăzi ne vom reaminti tot ce ştim despre
mediul înconjurător şi vom lucra pe grupuri, ne vom juca şi ne vom ajuta între noi, iar
uneori ne vom întrece”. În desfăşurarea jocului fiecare grup va primi un plic cu siluete
corespunzătoare simbolului grupei, care sunt denumite şi aşezate de către copii pe panoul
mare din faţa grupei, urmărindu-se aşezarea corectă a fiecărui element .Se subliniează că în
natura fiecare are o casă.
Joc de rol: La îndemnul educatoarei câte 2 copii îşi aleg un personaj cunoscut de la teatrul
de păpuşi şi realizează un scurt dialog (norişori, soare, floare, picături de ploaie, albinuţe,
iepuraşi, păsări, etc)
Alte strategii didactice :
1. povestiri create de educatoare sau copii : O zi în pădure, Ce mi-a povestit o frunză !;
2. activităţi practice: tablouri, machete : În poieniţă , Adăposturi pentru animale,etc.;
3. activităţi artistico plastice: desen, pictură, modelaj;
4. Plimbări şi drumeţii: Pe malul Crişului Repede, La Peţa, etc.
16
VALENŢE EDUCATIVE:
? pământul este singura planetă care are îndeajuns oxigen pentru menţinerea vieţii?
? apa condiţionează întreaga existenţă a vieţii, dar dintre toate este cea mai eronat
Curiozităţi
gospodărită?
? pe lângă faptul că i-a trebuit foarte mult timp să se formeze, solul este într-o
continuă schimbare?
? iarba pare verde, deoarece absoarbe toate culorile din lumină în afară de verde?
? animalele simt mişcările pământului înainte ca noi să ne dăm seama de ele?
REALITATEA AZI:
o mare parte din locuitorii planetei, adică un sfert din total, nu au acces la apa
potabilă;
prin activităţile lor, oamenii influenţează creşterea temperaturii atmosferei
pământului până la niveluri periculoase pentru toate vieţuitoarele;
omul face totul doar pentru el. Uită însă de sănătatea şi chiar de viaţa solului (pierderea
fertilităţii, eroziuni avansate etc);
astăzi, dacă unele dintre animale ar putea vorbi ar spune că preferă grădinile zoologice tocmai
pentru a-şi salva viaţa de cei care le vânează.
APLICAŢII:
17
2. „DETECTIVII CURĂŢENIEI”
ZIUA MONDIALĂ A CURĂŢENIEI
CONŢINUT ŞTIINŢIFIC:
Modificarea caracteristicilor fizico-chimice şi structurale
ale mediului, reducerea diversităţii, afectarea echilibrului şi a
calităţii vieţii, cauzate în principal de poluare, exploatarea la
maxim a resurselor, gospodărirea şi valorificarea lor deficitară,
amenajarea necorespunzătoare a teritoriului, mizeria ce ne
invadează atât în exterior cât şi în interior, fac din om, duşmanul
cel mai de temut al mediului.
Care ar fi soluţia? Un om curat, într-un mediu curat.
Curăţenia este calitatea de a fi curat, este starea, înfăţişarea unei fiinţe curate sau a unui lucru
curat. În condiţiile în care privim nepăsători sau cu o anume doză de indulgenţă că mediul cu tot ce
are el mai frumos, mai bun, mai pur, este înghiţit de gunoaie, de resturi, de deşeuri, se impune
retorica întrebare: Oare ce se poate face? sau Se mai poate face ceva până nu va fi prea târziu?
Răspunsul se impune: Cu siguranţă, da! Omul este o fiinţă raţională, dăruit de Dumnezeu cu
sentimente, cu afectivitate. Deci prin însăşi constituţia sa nu poate sta deoparte, simplu spectator. În
caz contrar, deşeurile fie că sunt animale, furajere, industriale, menajere, radioactive, stradale,
urbane,vor face din viaţa noastră şi în special a urmaşilor noştri, un calvar. Iată deci, de ce curăţenia
trebuie să fie o problemă a conştiinţei individuale, comune, naţionale şi internaţionale. Fiecare prin
puţinul său poate să facă mult pentru omenire. Dacă te bazezi pe putere, performanţă şi pasiune, tu,
comunitatea în care trăieşti şi mediul au doar de câştigat. Un om cu suflet curat va educa un copil cu
suflet curat, pentru un mediu curat.
18
• Se va realiza un exerciţiu de imaginaţie, constând într-o poveste cu început dat. Educatoarea va
cere copiilor să completeze povestea începută cu câte o propoziţie. Spre exemplu: povestea poate
descrie o zi la iarbă verde şi va parcurge drumul, acţiunea persoanelor implicate de la plecare
până la întoarcere. Se va preciza la începerea poveştii că atenţia trebuie să fie atribuită curăţeniei
în toate locurile prin care se trece.
• Ca varianta, participanţii la congres pot întocmi împreună cu adulţii prezenţi o scrisoare deschisă
copiilor dintr-o altă grădiniţă cu care sunt înfrăţiţi, sau din alt mediu diferit de cel în care locuiesc:
urban, rural sau chiar autorităţii locale, în care îţi vor exprima îngrijorarea faţă de starea precară
de curăţenie, solicitând ajutor, sprijin, colaborare pentru rezolvarea acestei situaţii.
• În final se organizează o conferinţă de presă în care mass-media poate fi interpretată de şcolari,
iar intervievaţii vor fi reprezentanţi ai copiilor care au fost cei mai activi la congres.
VALENŢE EDUCATIVE:
Prin activitatea desfăşurată copilul va avea o nouă perspectivă asupra mediului înconjurător,
asupra necesităţii păstrării curăţeniei acestuia.
Va înţelege că sănătatea şi viaţa acestuia vor influenţa viaţa lui, a întregii familii şi a tuturor
celorlalţi oameni. De asemenea va putea face diferenţa între efectul pozitiv al curăţeniei şi cel nociv
al mizeriei asupra a tot ce îl înconjoară, cunoscând deşeurile şi influenţa acestora asupra sănătăţii
planetei. Dobândind un comportament ecologic va participa direct şi nemijlocit la păstrarea
curăţeniei şi nu va uita că o minte isteaţă poate folosi mizeriile dacă ştie cum să le utilizeze.
REALITATEA AZI:
ϕ este un miracol că Pământul mai rezistă sub greutatea deşeurilor şi gunoaielor produse de
om;
ϕ mizeriile, deşeurile de tot felul duc la îmbolnăviri, epidemii sau chiar la o serie de mutaţii
genetice, dispariţia unor specii de plante sau animale.
ŞI TU POŢI:
APLICAŢII:
acţiuni concrete de curăţire a sălii de grupă, curţii şi străzii grădiniţei, a
parcului din apropiere;
sensibilizarea opiniei publice prin distribuirea unor fluturaşi amplasând
indicatoare gen: Păstraţi curăţenia!, Atenţie unde mă arunci!
refolosirea în activităţi practice a unor deşeuri în vederea realizării unor
jucării, lucruri utile etc.;
colectarea deşeurilor şi valorificarea lor .
EVALUARE:
? prezentarea şi vernisarea unei expoziţii de fotografii sub
genericul:
Gunoiul îmbolnăveşte mediul, Să trăim curat într-o lume
curată;
? realizarea unui desen în care să se demonstreze păstrarea
curăţeniei acasă;
? rezolvarea fişei de lucru din caietul ,, Micii Ecologişti „.
19
3. „PE JOS CIRCULĂM,
MEDIUL ÎL PROTEJĂM”
SĂPTĂMÂNA MOBILITĂŢII
CONŢINUT ŞTIINŢIFIC:
20
VALENŢE EDUCATIVE:
Copiii participă cu bucurie şi plăcere la aceste tipuri de activităţi pentru că se regăsesc în ele,
îi caracterizează, fiind specifice vârstei. Vor învăţa însă, să o facă în mod organizat, antrenând şi
alte persoane. Având sarcini şi responsabilităţi precise, îşi vor dezvolta simţul responsabilităţii,
îmbogăţindu-şi sau sistematizându-şi cunoştinţe, priceperi, deprinderi cunoscute. Vor învăţa cât
de importantă este păstrarea sănătăţii, vor fi atenţi, sensibili, receptivi la tot ce-i înconjoară.
Prin aceste activităţi pot învăţa să fie o echipă, să fie buni prieteni învingându-şi egoismul. Vor
realiza să le pese de lucruri mărunte care aduc bucurii mari.
? când ne naştem avem în jur de 350 de oase dar până când Curiozităţi
devenim adulţi numărul acestora se reduce la 206. Oasele nu
dispar, ci se unesc între ele pentru a forma oase mai mari, prin mişcare;
? cel mai mare muşchi al corpului este acela pe care te aşezi;
? când s-a inventat bicicleta acum vreo 200 de ani, aceasta nu funcţiona cu pedale ci prin
împingerea cu ajutorul picioarelor;
? un automobil, parcurgând 1000 km, consumă o cantitate de oxigen suficientă unui om pe timp
de un an.
REALITATEA AZI:
ς smogul (amestecul de fum şi ceaţă, de culoare albăstruie, toxic, rezultat din
combinarea noxelor emise de motoarele în condiţii de aer saturat în vapori de
apă) provoacă la oameni şi animale iritaţii ale mucoaselor, leziuni şi arsuri ale
frunzelor plantelor şi stagnare în formarea clorofilei;
ς poluarea fonică deranjează atât în marile localităţi urbane dar şi în lumea vie
sălbatică.
ŞI TU POŢI:
ϕ să mergi pe jos, renunţând la mijloacele de transport;
ϕ să-i faci şi pe alţii să facă acelaşi lucru, urmându-ţi exemplul;
ϕ să mergi pe bicicletă, să te dai pe tricicletă ori cu rolele;
ϕ să sensibilizezi pe cei din jur împărţind pliante, fluturaşi.
APLICAŢII:
σ se vor confecţiona afişe, pliante, fluturaşi;
σ din banii colectaţi la expoziţii pot fi cumpărate o pereche de role sau o
trotinetă pentru un copil care are o situaţie materială precară;
σ se pot realiza albume foto sau casete video, CD-uri cu activităţile
desfăşurate.
EVALUARE:
& monitorizarea tuturor acţiunilor din Săptămâna
mersului pe jos; rezolvarea fişei de lucru din caietul
,,Micii Ecologişti’’;
& prezentarea unor acţiuni la care să fie invitată mass-
media locală;
& prezentarea tuturor rezultatelor acţiunilor celor interesaţi: cadre didactice, părinţi etc.
21
4. „DE VORBĂ CU
ANIMALUL PREFERAT”
ZIUA MONDIALĂ A ANIMALELOR
CONŢINUT ŞTIINŢIFIC:
Dicţionarele ne spun că numele «animal» vine din latinescul « anima », cuvânt care înseamnă
suflet-viaţă. Un «cuvânt-izvor» nespus de potrivit pentru fiinţele negrăitoare care ne înconjoară cu
dragoste şi recunoştinţă. Animalele ne atrag atenţia, ne pun pe gânduri şi ne înmoaie inima devenind
o componentă esenţială a vieţii noastre. Multe animale sunt iubite, altele sunt admirate, iar altele sunt
preferate de majoritatea oamenilor.
Considerând că respectul omului faţa de animale este inseparabil faţă de respectul oamenilor
între ei putem cita din « Declaraţia universală a drepturilor animalelor », declaraţie proclamată şi
acceptată sub tutela U.N.E.S.C.O în anul 1988 la Paris, prin care «oamenii sunt obligaţi să respecte
toate creaturile vii» considerându-le foarte importante datorită contribuţiei care o aduc la calitatea
vieţii.
Trebuie să respectăm «legile omeniei» faţă de animalele alături de care trăim şi pe care în
calitate de fiinţe superioare trebuie să le protejăm. Dacă educaţia în spiritul dragostei şi respectului
pentru Natură şi Animale începe încă din copilărie, atunci generaţiile viitoare nu vor mai asista
neputiincioase la dispariţia unui număr atât de mare de specii de animale.
Depinde numai de noi cei care iubim si respectăm lumea animalelor să ne bucurăm ochii
sufletului cu tot ceea ce înseamnă Natură şi Animale iar steluţa numită Speranţă să ne lumineze
calea spre a schimba în bine viaţa tuturor necuvântătoarelor.
VALENŢE FORMATIVE:
Această activitate oferă copiilor posibilitatea de a-şi verifica şi îmbogăţi cunoştinţele
referitoare la animale şi de a le aplica în diverse situaţii practice. De asemenea, fiecare copil învaţă
să-şi asume responsabilitatea pentru propriile fapte, să manifeste grijă faţă de animale, având o
22
atitudine pozitivă şi o sensibilitate deosebită la problemele urgente cu care se confruntă
necuvântătoarele Pământului.
(Ursul este cel mai puternic animal sălbatic din ţara noastră, la muzeul Bruckenthal din Sibiu este
expusă o armă de vânătoare cu ţeava strânsă de dinţii unui urs);
(Lupul este considerat «agent sanitar şi bun gospodar al pădurii», deoarece
mănâncă cadavrele din pădure care sunt adevărate focare de infecţii);
(Cel mai înalt animal din lume este girafa. Cu gâtul ei lung, ea măsoară mai Curiozităţi
mult de 5 m înălţime;
(În fiecare zi un elefant trebuie să mănânce mai mult de 200 kg de hrană
şi să bea 200 de litri de apă).
ŞI TU POŢI:
3 să iubeşti animalele şi să te comporţi frumos cu ele;
3 să îngrijeşti un animal atunci când este bolnav şi să povesteşti
prietenilor tăi faptele bune;
3 să ajuţi pădurarul să hrănească animalele sălbatice în timpul iernii;
3 să adopţi un căţeluş sau o pisică fără stăpân.
REALITATEA AZI:
∋ datorită influenţei omului în natură şi datorită schimbărilor climaterice multe animale au dispărut
sau sunt pe cale de dispariţie;
∋ în urma vânării nechibzuite au dispărut din fauna ţării noastre bourul şi zimbrul. Din pricina
intervenţiei omului în scopuri “civilizatoare”, melcul de grădină va deveni în curând o piesă de
muzeu, la fel şi crapul autohton, prezent mai mult în crescătorii. Printre animalele dispărute sau pe
cale de dispariţie din fauna noastră se numără: vulturul negru, broasca ţestoasă dobrogeană, şoimul
dunărean, pelicanul creţ, cega şi toţi sturionii, nurca, râsul şi alte animale.
Animale în Legende, Credinţe şi Superstiţii :
Oamenii le-au atribuit animalelor diverse semnificaţii, simboluri ce s-au transmis de-a lungul
anilor sub formă de legende, credinţe şi superstiţii.
ARICIUL era, în folclorul daco-roman, un moşneag
înţelept, care a urzit şi a măsurat Pământul;
CERBUL, în mitologia diferitelor popoare, era cunoscut ca
zeitate primordială, animal-solar, animal-călăuză, un
simbol al purităţii şi vieţii veşnice.
EVALUARE :
Test : De vorbă cu animalul preferat
1. Sunt alb şi am multe pete negre, împreună cu cei 100 de fraţi
ai mei am jucat într-un film de desene animate. Ce sunt eu?
(ciobănesc, german, dalmaţian, doberman)
2. Dacă te-ai plictisit de ceasul deşteptător pot să te trezesc eu în
fiecare dimineaţă. Cine sunt eu?
(găina, raţa, cocoşul)
3. Trăiesc în Australia şi îmi ţin puii într-un săculeţ până se fac mari. Care este numele meu?
(hamster, cangur, leu)
4. În specia mea masculul este cel care naşte puii, nu femela. Ştii cine sunt?
(căluţ de mare, somn, rechin)
5. Nu-mi place deloc apa, în schimb îmi place să stau la căldură şi să torc. Cum mă cheamă?
(iepurele, ursul, pisica)
Răspunsuri corecte:1.b; 2.c; 3.b; 4.a; 5.c
APLICAŢII:
7 construirea de adăposturi pentru vieţuitoare şi hranirea lor;
7 realizarea unui colţ viu în grădiniţa ta sau acasă şi îngrijirea lui;
7 confecţionarea unor machete/tablouri cu animale şi mediul lor de viaţă .
23
5. „MÂNCÂND
SĂNĂTOS, CREŞTEM
SĂNĂTOŞI”
ZIUA INTERNAŢIONALĂ A
ALIMENTAŢIEI
VALENŢE FORMATIVE:
În urma acestei activităţi copiii au înţeles necesitatea consumării unor alimente sănătoase cum
ar fi : laptele, cerealele, fructele, şi legumele ce conţin vitamine de care avem nevoie pentru a creşte
„ sănătoşi, voioşi, voinici”. De asemenea au constatat că pentru a se menţine într-o formă cât mai
24
bună este necesar ca aportul de vitamine să fie cât mai complet; au aflat curiozităţi şi date ştiinţifice
despre proteine şi importanţa acestora în alimentaţie precum şi faptul că hrănindu-se sănătos vor
reduce vizibil riscul îmbolnăvirii .
APLICAŢII:
∀ conceperea şi realizarea împreună cu colegii tăi de grupă o
reclamă cu titlul: „Mâncăm sănătos, creştem sănătoşi”,
prezentarea ei şi celorlalţi copii din grădiniţă;
∀ realizarea piramidei alimentelor sănătoase şi afişarea ei în
loc vizibil în sala de grupă.
EVALUARE:
9 vizita la cabinetul medicului care se ocupă de dietă;
9 joc de masă „Piramida alimentelor” (copilul trebuie să lipească
cartonaşe reprezentând alimente, pe o forma piramidală în
ordinea importanţei lor în alimentaţia noastră);
9 joc de mişcare „Salată de fructe”;
realizarea fişei de lucru din caietul ,, Micii Ecologişti”;
9 concurs de ghicitori cu tema „Vitaminele şi sănătatea”.
ŞI TU POŢI:
REALITATEA AZI:
# în următorii 15 ani în Europa, O.M.S va efectua un studiu pe 400.000 de persoane din 7 ţări,
sângele lor fiind testat continuu în ceea ce priveşte vitaminele şi grăsimile;
# locuitorii din sudul Europei se îmbolnăvesc mult mai rar decât cei din nordul Europei pentru
că ei consumă în mod regulat fructe şi legume;
# în S.U.A foarte mulţi oameni suferă de îmbolnăviri, din cauză că americanii consumă foarte
multă carne şi puţine legume.
ŞTIAŢI CĂ …
8 vitamina „C” în cantităţi mari neutralizează substanţele nocive
din organism; este deci sănătos să consumăm, pe lângă grătar, o
salată de crudităţi;
8 ultimele cercetări arătă că S.V.S-urile (substanţe vegetale
secundare, colorante şi aromatizante naturale) care se găsesc în
legume şi fructe, fortifică sistemul imunitar, omoară viruşii şi
bacteriile;
8 nutriţioniştii consideră că preparatele industriale pe bază de
vitamine sunt absolut inutile, deoarece conţin o cantitate foarte
mică de substanţă activă care protejează organismul împotriva
îmbolnăvirilor.
25
6. „DELFINUL NE
POVESTEŞTE”
CONŢINUT ŞTIINŢIFIC:
Marea Neagră (sau Pontus Euxinus, conform denumirii antice), este o mare continentală între
Europa de sud-est şi Asia Mică, care scaldă ţărmurile României (pe o distanţă de 244 km), Rusiei,
Turciei şi Bulgariei. Are o suprafaţă de 413 mii de km pătraţi. Adâncimea medie este de 1.271 m, iar
adâncimea maximă este de 2.245 m. Marea Neagră comunică prin strâmtoarea Bosfor cu Marea
Marmara, iar prin strâmtoarea Kerci cu Marea de Azov. Are o formă ovală cu ţărmuri puţin crestate
în nord-vest şi cu numeroase limane.
În Marea Neagră se varsă fluviile: Dunărea, Nistrul, Niprul, Bugul ş.a.
Salinitatea este scăzută: 20-22%. Flora este săracă, de origine mediteraneană şi este
reprezentată prin alge şi iarbă de mare. Fauna este bogată (circa 1.500 specii), litorală (moluşte,
crustacei amfipozi, acul de mare, căluţul de mare), bentonică (calcan, limbă de mare), pelagică
(hamsii, heringi, scrumbii, sturioni, delfini). Sub 200 m, datorită lipsei oxigenului, trăiesc doar
bacterii sulfuroase.
Litoralul Mării Negre constituie o importantă zonă balneoclimaterică, de-a lungul căreia s-au
dezvoltat staţiunile: Mamaia, Eforie, Costineşti, Constanţa, Olimp, Neptun, Jupiter, Năvodari,
Mangalia. Când omul intervine brutal şi distruge mediul natural al mării, riscă să strice echilibrul
ecologic. În acest caz, Terra şi locuitorii ei sunt ameninţaţi. Noi oamenii, trebuie şi putem să luăm
măsuri pentru a ocroti marea şi organismele vii care trăiesc în ea.
VALENŢE FORMATIVE:
Înbogăţirea cunoştinţelor despre Marea Neagră şi vietăţile care trăiesc în adâncurile ei.
Înţelegerea rolului mării în viaţa noastră: sursă inepuizabilă de hrană sănătoasă; curele
heliomarine – mijloc de vindecare şi păstrare a sănătăţii; poartă de ieşire la alte mări, oceane şi la alte
lumi; mijloc eficient de realizare a comerţului cu toate ţările lumii.
Cunoaşterea unor factori poluanţi ai apelor şi efectele acestora.
Înţelegerea responsabilităţii pe care o au şi ei pentru ca lumea tăcerii din mare să aibă condiţii
de viaţă.
Sensibilizarea copiilor cu privire la problemele legate de mediu;
Respectarea normelor şi relulilor de comportare privind mediul acvatic;
Formarea spiritului de echipă.
26
ŞI TU POŢI:
∴ să nu poluezi râurile cu tot felul de deşeuri, pentru că ele le pot
duce în mare, periclitând viaţa organismelor vii;
∴ să recuperezi deşeurile de hârtie, aluminiu, sticlă, de pe plajă;
∴ să te bucuri de binefacerile soarelui cu măsură ca să nu îţi facă rău;
∴ să te interesezi ca să cunoşti cât mai multe despre vietăţile marine;
∴ să mănânci alimente preparate din peşte deoarece sunt foarte
sănătoase;
∴ să povesteşti prietenilor tăi, tot ce ai învăţat ca să înţeleagă şi ei
importanţa protejării mediului marin.
APLICAŢII:
∗ album cu poze făcute de copiii care au fost la mare;
∗ desen din imaginaţie: Marea Neagră, mijloc de agrement;
∗ aplicaţii: Locuitorii mării: delfini, balene, căluţi şi stele de
mare, peşti de diverse mărimi;
∗ joc de creaţie: „Micii bucătari” - Pastă de peşte;
∗ aplicaţie: Harta României - relieful şi Marea Neagră. Se
poate realiza din diverse deşeuri, seminţe pictate etc.;
∗album cu imagini de peşti, decupate de copii din diverse
reviste;
∗ acvariu confecţionat din pânză albastră. Materialele folosite:
nisip, scoici, hârtie glasată (pentru plante), seminţe (pentru solzi).
EVALUARE:
Ω expoziţie permanentă cu lucrările copiilor;
Ωprezentarea colecţiilor copiilor de scoici, melci, etc. şi a
albumelor cu imagini din vacanţa la mare ;
realizarea fişei de lucru din caietul ,, Micii Ecologişti ”.
REALITATEA AZI:
[ primele vieţuitoare au apărut, cu mult timp în urmă, în mări. Nenumărate plante şi animale
populează şi acum imensităţile marine. Cele mai multe dintre ele trăiesc la adâncimi de
până la 100 de metri. Totuşi, chiar la adâncimi foarte mari, într-o obscuritate totală, trăiesc
animale ciudate;
[ pentru a se deplasa, peştii se împing cu coada, cu înotătoarele sau se unduiesc cu tot corpul;
[ rechinii pot detecta o urmă de sânge în apă de la sute de metri distanţă;
[ peştii recunosc apa în care înoată datorită mirosurilor;
[ peştii respiră în apă datorită branhiilor, care captează oxigenul din apă. Mamiferele
(balenele, delfinii) trebuie să respire aerul la suprafaţa apei;
[ există aproximativ 23.000 de specii de peşti. Cel mai mare, rechinul-balenă, poate atinge 18
m lungime;
[ expunerea îndelungată la razele solare, creşte riscul apariţiei unor afecţiuni ale pielii şi ale
ochilor.
27
DELFINUL
de Marinela Bodea
28
7. "ORAŞUL/SATUL
COPILĂRIEI MELE"
ZIUA INTERNAŢIONALĂ A ZONELOR URBANE:
CONŢINUT ŞTIINŢIFIC:
Primele aşezări urbane de pe teritoriul României datează din sec. al VII-lea î.Hr. Oraşul –
port Histria a fost construit de grecii originari din Milet. Au apărut apoi alte oraşe port: Callatis
(Mangalia de azi) şi Tomis (Constanţa). Sunt cunoscute vestigii ale aşezărilor urbane dacice din sec.
I î.Hr. şi I d.Hr.: Sarmizegetusa Regia, Ziridava, Argedava. Cucerirea Daciei de către romani a adus
la o dezvoltare puternică a oraşelor. În evul mediu există şi aşezări fortificate cu aspect urban:
Biharia (lângă Oradea), Mănăştur (Cluj) ş.a. În sec. XIV-XV apar oraşele de tip feudal cum ar fi:
Oradea, Arad, Timişoara, Braşov, Sibiu, Mediaş, Sighişoara. În perioada modernă şi contemporană
au apărut noi oraşe în zonele miniere, industriale sau agricole. În prezent reţeaua de localităţi din ţara
noastră cuprinde 263 oraşe (ultimul declarat oraş fiind Baia de Arieş) şi aproape 2.700 comune (cu
un număr total de peste 11.000 de sate).
Oraşele sunt diferite prin întindere, aspect, localizare, activităţi economice, vechime, număr
de locuitori ş.a.
SCENARIUL ZILEI : La sosirea în grădiniţă copiii vor găsi la măsuţa cu surprize imagini cu
obiective culturale şi administrative din oraşul/satul natal sau din oraşul apropiat. I-am întrebat dacă
recunosc imaginile şi le spun: „Dacă sunteţi curioşi, / Toţi cu mic cu mare, / Cuminţei să mă-nsoţiţi /
Astăzi la plimbare.”
,, Miniexcursia” în oraşul natal vizează o călătorie spre centrul oraşului unde vor vizita
Primăria, Teatrul de Stat, Teatrul de păpuşi, Biserica cu Lună şi alte obiective de interes cultural şi
administrativ ale municipiului; copiii vor fi pozaţi (filmaţi) alături de obiectivele vizitate; se va
urmări starea de curăţenie a străzilor, aspectul spaţiilor verzi, precum şi a modului în care oamenii
înţeleg să păstreze oraşul curat.
La întoarcerea în clasă copiii vor discuta pe marginea celor văzute, dar şi a diapozitivelor
prezentate, ori a materialelor video/ CD despre oraşul natal. Se va insista pe formarea spiritului civic
al preşcolarilor şi a atitudinii dezaprobatoare faţă de cei care nu păstrează curat oraşul.
Se va realiza un desen din memorie şi imaginaţie cu tema: „Oraş curat, oraş frumos”. Cele
mai reuşite lucrări vor fi premiate de reprezentanţi ai Primăriei sau ai APM Bihor.
29
VALENŢE EDUCATIVE:
Prin intermediul activităţii integrate, copiii cunosc efectele acţiunii oamenilor asupra
mediului înconjurător, îşi formează o atitudine dezaprobatoare faţă de cei care încalcă normele
specifice de păstrare a igienei zonelor urbane. În acest scop, acţiunea educativă va urmări însuşirea
unor norme de comportare civilizată pe stradă, în locurile publice, conştientizând totodată că există
un echilibru între sănătatea populaţiei şi a mediului urban în care trăiesc.
ϕ În ţara noastră, singurul oraş foarte mare, cu peste 2 milioane de locuitori şi care concentrează
aproximativ 1/10 din populaţia ţării este Bucureşti – capitala ţării noastre;
ϕ România are 22 oraşe de mărime mijlocie (cu 50-100.000 locuitori), 63 oraşe
mici (20-50.000 locuitori) şi 155 oraşe foarte mici (sub 20.000 de Curiozităţi
locuitori);
ϕ În sec al XV-lea este menţionat la Oradea primul observator astronomic
din această parte a Europei;
ϕ Cetatea Oradiei este cel mai însemnat monument de arhitectură populară din partea de vest
a ţării care a fost distrus de tătari în 1241.
REALITATEA AZI:
Municipiul Oradea are peste 220.000 de locuitori fiind unul dintre cele 23 oraşe mari ale ţării;
Alături de municipiul reşedinţă de judeţ – Oradea – în judeţul Bihor se mai găsesc 7 oraşe de
dimensiune mai mică şi 3 municipii: Marghita, Salonta şi Beiuş.
Expo Varadinum organizează anual în data de 1 aprilie o acţiune de curăţenie intitulată: „Oradea,
un oraş mai curat fără PET-uri” (în colaborare cu Primăria, APM şi ISJ Bihor).
ŞI TU POŢI!
să participi la acţiuni de curăţire şi întreţinere a spaţiilor verzi din
oraşul tău;
să arunci întotdeauna ambalajele în coşul de gunoi şi nu pe jos.
Curăţenia oraşului depinde şi de tine!;
să faci economii colectând deşeurile şi valorificându – le la centrele de
colectare;
să treci strada numai prin locurile marcate. Vei evita astfel nu numai să
fii accidentat, dar şi să calci iarba sau rondurile de flori care ne înfrumuseţează oraşul;
să aplici împreună cu colegii şi educatoarea ta afişe de genul: „Protejaţi spaţiul verde!”, „Nu
călcaţi iarba!” , „Nu aruncaţi gunoaie pe jos!”.
APLICAŢII:
7 construirea unei machete cu tema „Cartierul nostru” sau „Oraşul meu”
(poţi utiliza cutii de chibrituri goale, sârmă colorată, dopuri de plută,
deşeuri de hârtie , materiale textile etc.);
7 organizarea în grădiniţă cu colegii a unei patrule de ecologişti care să
vegheze la păstrarea curăţeniei în spaţiul grădiniţei.
EVALUARE:
aplicarea din loc în loc pe stradă afişe cu înscrisul
„Păstraţi oraşul curat!”;
realizarea unui album foto cu imagini sugestive ale
principalelor obiective economice, turistice, arhitecturale ale
localităţii în care trăiesc sau pe care le-au vizitat;
concurs de desene pe asfalt cu tema: „Vreau să
trăiesc într-un oraş curat”;
realizarea fişelor de lucru din caietul ,,Micii
Ecologişti „.
30
8. „AZI MIC, MÂINE
COPAC VOINIC”
CONŢINUT ŞTIINŢIFIC:
Pădurile sunt numite „plămânii verzi ai planetei noastre”, deoarece acestea absorb două
treimi din cele 14-16 tone de dioxid de carbon lansate anual în atmosferă prin arderea combustibililor
la care se adaugă şi cele provenite din respiraţia oamenilor şi animalelor. În locul noxelor, copacii
eliberează în atmosferă oxigenul atât de necesar vieţii pe pământ.
VALENŢE FORMATIVE:
Acţiunea educativă vizează asimilarea şi fixarea unor cunoştinţe despre evoluţia unui
pomişor până la maturitate, formarea deprinderii practice de plantare corectă a pomişorilor şi
educarea unei atitudini pozitive faţă de mediul ambiant, în special faţă de copaci.
31
ŞI TU POŢI:
să sădeşti copăcei;
să îngrijeşti copacii din curtea grădiniţei tale;
să nu rupi crengile copacilor;
să povesteşti prietenilor tăi cât de folositori sunt copacii şi să-i
ocrotească.
REALITATEA AZI:
pentru a obţine o tonă de hârtie se taie 15 copaci;
pentru fabricarea unui kilogram de hârtie se consumă foarte multă energie şi apă, 6kwh şi 300 l
apă;
ploile acide, provenite ca urmare a poluării aerului, distrug o bună parte din fondul forestier al
Terrei;
defrişările masive făcute cu nesăbuinţă în ultimele decenii sunt adevărate catastrofe ecologice
(se produc alunecări de teren, sunt distruse ecosisteme întregi).
APLICAŢII:
ϕ participarea la plantarea de puieţi în localitatea natală;
ϕ realizarea unor postere cu ecosistemele pădurii;
ϕ realizarea unor jocuri de creaţie cu tema: “Prietenii pădurii”;
ϕ adunarea de deşeuri de hârtie şi valorificarea acestora în
centrele de colectare. Evitarea risipei de hârtiei prin scrierea pe
ambele părţi.
EVALUARE:
ρ povestire creată de copii: „Ce mi-a povestit copăcelul?”
ρ drumeţie la păduricea de pe malul Peţei ori din apropierea
grădiniţei tale;
ρ concurs pe teme de educaţie ecolgică: „Cei mai activi
ecologişti”;
realizarea fişelor de lucru din caietul ,, Micii Ecologişti ”.
32
9. ,,PRIETENII MEI
ECOLOGIŞTI”
(EVALUARE - CONCURS)
CONŢINUT STIINŢIFIC :
Evaluarea cunoştinţelor şi priceperilor dobândite
într-un anumit interval de timp sub formă de joc
concurs stimulează şi antrenează foarte mult copiii.
Folosind principiul interdisciplinarităţii se verifică
cunoştinţele despre mediu, poluare şi acţiuni de protecţie a
mediului, se consolidează comportamente şi se exersează
atitudini, prin povestiri ghicitori, întrecere, parcurs
aplicativ etc.
STRATEGII DIDACTICE:
Metode şi procedee: explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, întrecerea, problematizarea;
Materiale didactice: saci menajeri (10), deşeuri din hârtie, lemn, plastic (crenguţe şi frunze uscate,
beţişoare, sticle de plastic, cutii de medicamente), baloane, ghivece cu flori de cameră, apă, pahare
de unică folosinţă.
VALENŢE FORMATIVE:
Formarea unei atitudini pozitive de implicare conştientă a copiilor în protejarea mediului şi
manifestarea unei atitudini civice;
Dezvoltarea spiritului de competiţie, a simţului estetic, a pasiunii pentru natură;
Crearea bunei dispoziţii, dezvoltarea relaţiilor de prietenie şi fair–play între copii.
33
Primăvara înfrunzeşte, Între nori şi-ntre pământ
Vara ne umbreşte, Stropi de apă cad pe rând !
Toamna desfrunzeşte, (ploaia)
Iarna ne-n călzeşte.
Vă mai spun încă ceva, Peste ape şi pământ
Are mulţi copaci în ea, Plutesc munţi purtaţi de vânt!
(Pădurea) (norii)
Am un bulgăre de unt, cu el toată lumea ung. (soarele)
PROBĂ DE ÎNDEMÂNARE:
Participă cinci copii într-o echipă. Punctajul acordat este de la 1-10. Fiecare copil va primi
un balon. Baloanele vor fi viu colorate. La semnalul educatoarei, copiii aruncă baloanele în sus
după care se străduiesc să le menţină cât mai mult în aer, fiecare lovindu-şi balonul uşor cu
palmele ca la volei. Dacă balonul unui copil cade şi atinge pământul, acel copil este eliminat
din joc. Câştigă echipa care are cei mai mulţi copiii care au menţinut un timp de 15 secunde
balonul în aer.
PROBĂ DE PERSPICACITATE:
participă cinci copii şi se notează cu puncte de la 1-10;
Fiecare copil va primi câte un sac menejer. În faţa fiecărei echipe se va amenaja un traseu în
parcurgerea căruia vor avea câteva sarcini de îndeplinit (să aleagă toate deşeurile de acelaşi
fel din grămada de deşeuri şi să le pună în sac, să sorteze corect cartonaşul reprezentând puiul
pentru unul din animalele afişate pe tablă, să îngrijească o floare în ghiveci, să afâneze pământul
cu un beţişor şi să o ude). La comanda start, primul copil pleacă, rezolvă sarcinile şi la întoarcere
ia sacul cu deşeurile. Câştigă echipa care a terminat prima.
PROBA ARTISTICĂ :
participă reprezentanţi ai celor două echipe cu câte un dans pe teme ecologice;
punctajul de la 1-10.
PROBA: CEA MAI INGENIOASĂ JUCĂRIE DIN MATERIALE REFOLOSIBILE:
la această probă participă cinci copii, fiecare având câte o jucărie confecţionată
din materiale refolosibile, pe care şi-o va prezenta singur, spunând cum i-a venit
ideea şi ce materiale a folosit. Se punctează cu puncte de la 1-10 echipa care are
cele mai reuşite jucării.
APLICAŢII:
confecţionarea unor lucruri din materiale refolosibile (cantină
pentru păsărele, suporturi de creioane, vaze pentru flori, măşti, etc.).
EVALUARE:
premierea echipei câştigătoare;
realizarea unei expoziţii cu toate jucăriile realizate în
grădiniţă;
realizarea fişei de lucru din caietul ,,Micii Ecologişti ”;
organizarea unui spectacol pentru grupele mici şi
mijlocii.
ŞI TU POŢI:
σ să ocroteşti şi să îngrijeşti plantele şi spaţiile verzi
din jurul tău;
σ să cauţi şi să decupezi din reviste imagini ce
reprezintă poluarea naturii;
σ să protejezi orice vietate oricât de mică ar fi ea;
σ să protejezi florile din parcuri şi grădini;
σ să te joci mult în aer liber fără ca să distrugi ceea ce
este în jurul tău.
34
10. „DE CE OZONEL ESTE
ÎNGRIJORAT?”
(DEŞEURILE)
CONŢINUT ŞTIINŢIFIC:
Este bine ca oamenii să ştie, că trebuie să ne protejăm pe noi şi
natura din care suntem parte integrantă, pentru că viaţa noastră
depinde de aceasta.
În stratul superior al atmosferei (între 10 si 15 km) se găseşte un gaz numit Ozon, care are
proprietatea de a absoarbe radiaţiile emise de soare, având rolul unui filtru. Subţierea stratului de
ozon prin poluarea aerului cu diferiţi compuşi chimici reduce protecţia naturală şi este un pericol
pentru planeta noastră.
Aerul, apa şi solul sunt intens poluate de către oamenii care produc cantităţi enorme de
deşeuri de tot felul. Întâlnim deşeuri în poienile munţilor, pe malul râurilor şi al mărilor, peste tot
unde oamenii evadează în mijlocul naturii, fără a renunţa la gestul reflex de a arunca resturile de tot
felul.
Viitorul planetei stă în mâinile noastre! Împreună putem să avem o planetă curată!
Nu uitaţi: Omul nu poate să supravieţuiască fără natură, pe când natura poate exista şi fără
prezenţa oamenilor!
VALENŢE FORMATIVE:
Prin intermediul acestei activităţi, copiii au fost ajutaţi să-şi Curiozităţi
îmbogăţească experienţa, capacitatea de a folosi cunoştinţele şi
abilităţile formate, să ia decizii pozitive pentru rezolvarea problemelor de
mediu. De asemenea sunt încurajaţi pentru a deveni factori activi în protejarea
mediului acţionând conştient, responsabil la acţiuni de depoluare şi reconstrucţie ecologică.
în cursul anului trecut, de pe Everest au fost recuperate doar trei tone de deşeuri,
întreaga cantitate de resturi abandonate pe „acoperişul lumii” fiind apreciată la 100 de
tone;
la scara planetei sunt înregistrate anual mai mult de două miliarde tone deşeuri industriale
solide, 350 milioane tone deşeuri periculoase şi 7000 tone reziduri nucleare;
un grup de biologi marini aflaţi pe coasta de sud a Pacificului la 3000 de mile depărtare de
cel mai apropiat continent, au scos la iveală într-o singură zi: 171 de recipiente de sticlă şi 71
de plastic, 25 de pantofi, şase tuburi fluorescente, un soldăţel de jucărie şi jumătate din
caroseria unei maşini.
35
SI TU POŢI:
să arunci doar în spaţiile special amenajate deşeuri precum:
sticle, plastic, cutii de aluminiu. Ele pot fi reciclate!;
să colectezi hârtie împreună cu colegii tăi! Salvezi astfel
arbori care produc oxigenul de care avem mare nevoie;
să strângi resturile menajere din locurile unde ai poposit;
Aruncă-le în locurile special amenajate;
să doneazi altor copii cărţile tale, în stare bună.
REALITATEA AZI:
? în ţara noastră, industria contribuie la poluarea aerului în proporţie de 33%, a apei de 62% iar a
solului de 45%;
? în unele state dezvoltate s-a ajuns la un control asupra deşeurilor în sensul că ele sunt colectate,
presate, arse şi folosite ca fertilizator în agricultură sub denumirea de compost;
? în Marea Nordului se aruncă zilnic 7,3 milioane metri pătraţi de ape uzate şi 4,9 milioane metri
cubi de deşeuri industriale.
APLICAŢII:
∗ sfătuieşte-ţi prietenii să păstreze curăţenia în mediul înconjurător;
∗ atenţionează-i pe cei din jurul tău să nu arunce deşeuri pe jos;
∗ lipeşte afişe cu titlul: ”Păstraţi curăţenia în jurul grădiniţei!”;
∗ adună deşeurile din parcul grădiniţei în pubele speciale;
∗ tu şi colegii tăi colecţionaţi hârtie, sticle, fier vechi şi valorificaţi-le la
centrele de colectare.
EVALUARE:
36
11. „DIN NIMIC FAC UN JOC MIC”
(ACTIVITATE PRACTICĂ DE VALORIFICARE A DEŞEURILOR)
CONŢINUT STIINŢIFIC:
Satisfacerea necesităţilor şi supravieţuirea generaţiilor umane prezente
şi viitoare, dar şi menţinerea vieţii pe Pământ sunt posibile numai dacă
omul îşi reduce impactul distructiv asupra naturii. Deşeurile sunt numai un
aspect al acestui fenomen. În acest sens, s-au găsit unele soluţii de
gestionare a deşeurilor: reciclarea şi refolosirea deşeurilor. De ce este o
ideee bună să reciclezi? Reciclarea conduce la scăderea cantităţii de
deşeuri, economiseşte energie şi reduce încălzirea globală. Copiii, şi nu
numai, trebuie sensibilizaţi privind păstrarea unui mediu ecologic,
implicaţi în acţiuni de colectare a deşeurilor, sortare a lor şi învăţaţi să le
găsească întrebuinţări noi. Toate acestea, după ce au înţeles efectul nociv
al deşeurilor şi faptul că prin reciclare şi refolosire, se reduce poluarea aerului, solului şi a apei.
VALENŢE FORMATIVE:
- Formarea unei atitudini ecologice active şi responsabile, care să permită manifestarea unei
conduite adecvate în relaţia cu mediul, prin acţiuni concrete de refolosire a deşeurilor
colectate;
- Dezvoltarea capacităţii de cunoaştere şi înţelegere a problemelor legate de reciclarea,
recondiţionarea şi refolosirea deşeurilor din mediul înconjurător, stimularea curiozităţii
pentru investigarea şi descoperirea soluţiilor practice de utilizare a acestora;
- Dezvoltarea creativităţii copiilor prin refolosirea deşeurilor –hârtie, textile, materiale plastice,
etc.- în activităţi practice, utilizând tehnici variate de lucru.
STRATEGII DIDACTICE:
Strategiile didactice sunt: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, munca pe grupuri,
munca în echipă.
A. PISICA
B. PEŞTIŞORUL
37
C. ANIMALE DIN COFRAJE DE OUĂ:
a) Omida
Mod de lucru: se taie cu ajutorul
cutterului 4, 5 sau 6 cupe din cartonul
pentru ouă. Folosind capătul unei foarfeci
se fac două găuri mici pentru antene.
Antenele pot fi din sârmă sau din pai de
plastic. Adaugă ochi, o guriţă şi decorează
omida cu tempera sau carioca.
b) Liliacul
Mod de lucru: se separă 3 cupe din
cartonul pentru ouă. Cu ajutorul cutterului
taie două cupe cum îţi arată desenul,
pentru aripi. Adaugă ochi, guriţă şi
decorează-l! Pune-i o sârmuliţă sau un fir
de aţă şi poţi să-l atârni în diverse locuri.
APLICAŢII:
EVALUARE:
38
12. „BRADUL – FRUMUSEŢE ŞI RISIPĂ”
CONŢINUT ŞTIINŢIFIC:
Activitate integrată:
Captarea atenţiei se poate face cu ajutorul unui personaj surpriză „Zâna pădurii” sau „Îngeraşul
brazilor”, care le va prezenta imagini privind distrugerea pădurii şi va cere ajutor copiilor. Copiii
propun soluţii, care vor fi legate de importanţa ocrotirii pădurii şi care vor constitui un exemplu de
comportare ecologică.
- Ştiinţă: Citire de imagini „Curiozităţi din împărăţia coniferelor” sau observare – „Bradul”;
Matematică: Probleme ilustrate – de exemplu „În curtea bunicii eu am sădit un brad,
fratele meu mai mare a sădit trei brazi. Câţi brazi sunt acum în curtea bunicii?”;
- Artă: Desen „Cum arată bradul meu?”; Confecţie „Pădurea de brazi” (cartoane, hârtie
creponată), iar apoi „copiii pădurari” vor formula mesaje ecologice care vor fi plantate în
pădure.
- Bibliotecă: Se poate propune spre învăţare poezia „Copilul şi bradul”
39
- Bradule înalt, frumos,
Te ridici spre nori fălos
Şi de-aici din piept de munte
Tu vezi multe şi ştii multe.
Şi oricine mi te vede
Vara verde, iarna verde
Vrea, desigur, a-ntreba:
Haina când ţi-o schimbi, mata?
- Păi o schimb aşa, pe rând,
Ca să nu fiu gol nicicând.
Şi cu haina mea frumoasă
Intru şi la tine-n casă.
De eşti harnic şi eşti bun,
Iarna, vin cu Moş Crăciun.
VALENŢE FORMATIVE:
• să înţeleagă necesitatea protejării pădurilor;
• să conştientizeze faptul că frumuseţea bradului este în mediul lui natural şi că doborârea unui
brad se face cu condiţia replantării altuia;
• să respecte şi să se bucure de obiceiul împodobirii bradului de Crăciun, dar acest obicei să se
realizeze cu ajutorul brazilor artificiali, al celor crescuţi în pepiniere special pentru această
tradiţie sau ai brazilor în ghivece, care mai apoi pot fi replantaţi;
• să-şi formeze atitudini şi comportamente corecte faţă de mediu.
APLICAŢII:
∋ pictură „Bradul - prietenul meu”;
∋ activitate practică – confecţie „Pădurea de brazi”;
∋ jucării din conuri de brad;
∋ album foto intitulat „Ce frumoasă e pădurea” care să conţină şi
poze din activitatea de observare a bradului în natură;
∋ decupare şi lipire „Bradul de Crăciun”;
∋ „povestea Pomului de iarnă”, poezie: „Copilul şi bradul”.
CE NU ŞTIAŢI DESPRE BRADUL DE CRĂCIUN?
υ bradul face parte din sărbătorile de iarnă încă înainte de naşterea lui Isus;
υ primul brad a fost împodobit la Riga, iar primul om care a avut în casă un brad împodobit a fost
Martin Luther;
υ strămoşul instalaţiei electrice de brad este lumânarea aprinsă, care a împodobit bradul;
υ în Spania, mai există o variantă a pomului de Crăciun, un pom natural în care sunt puse diferite
cadouri şi dulciuri, iar copiii trebuie să arunce cu pietricele pentru a le determina să cadă.
ŞTIAŢI CĂ:
& în Pădurea Neagră a fost doborât în secolul trecut cel mai uriaş brad cunoscut în literatura de
specialitate. Cifrele vorbesc de la sine: înalţime 68 metri, diametru 380 metri şi volum 140 m3.
EVALUARE :
◊ amenajarea unei expoziţii pe perioada sărbătorilor;
◊ realizarea fişei de lucru din caietul ,,Micii Ecologişti ”.
40
13. „OCROTEŞTE-MĂ!”
(ÎN AJUTORUL NECUVÂNTĂTOARELOR – PĂSĂRI)
CONŢINUT ŞTIINŢIFIC:
Păsările se găsesc în toate colţurile lumii, miliarde de exemplare
împart cu noi Pământul. Ordinul păsărelelor este cel mai variat,
incluzând aproape 60% din speciile de păsări cunoscute, acest succes datorându-se faptului că au cucerit o
varietate largă de habitate, de la pădurile tropicale la deşerturi şi munţi înalţi, precum şi medii create de om,
de la ferme la oraşe. Una din cheile succesului lor este capacitatea de a se adapta la o gamă largă de
alimente şi metode de hrănire, majoritatea hrănindu-se cu insecte, lucru folositor naturii şi omului. Pentru
păstrarea echilibrului ecologic, păsările care iernează la noi trebuie ajutate deoarece sunt în neputinţa de a-
şi găsi hrană.
-Păsări călătoare:
41
4. Se confecţionează căsuţe pentru păsărele. Grupa se împarte în trei subgrupe şi fiecare va lucra cu
un alt fel de material: dovlecei uscaţi; căsuţe din deşeuri de lemn; căsuţe din flacoane de plastic şi
farfurii de unică folosinţă.
• Se decupează în dovleac un orificiu care să permită intrarea unei păsări mici unde se introduce şi
un beţişor pe care se vor aşeza păsările; se curăţă interiorul; se dau două
găuri în partea de jos a dovleacului şi două în partea de sus; se trece aţă
prin găurile de jos şi se prinde o farfurie de unică folosinţă pe care va fi
pusă mâncarea pentru păsări; prin găurile de sus se trece altă aţă mai
lungă care va lega o altă farfurie aşezată invers, drept acoperiş, sau un con
realizat din film radiologic; se pictează, după care se pune fân sau paie şi
se prinde în pom.
• Se taie un dovlecel mai sus de jumătate; se
scobeşte; se dă o gaură în partea de jos prin care se
introduce un şnur mai gros, căruia i se face un nod
mare pentru a ţine dovleacul; apoi se face un nod
pe şnur la o distanţă care să permită intrarea unei
păsări între cele două părţi ale dovleacului, iar
capătul şnurului se introduce printr-un orificiu în
căpăcelul de sus şi se leagă în pom.
VARIANTĂ:
Se poate organiza o excursie la munte sau în pădure unde împreună cu pădurarii, în locurile
special amenajate pentru hrana animalelor, copiii să depună mâncare venind în ajutorul animalelor
iarna.
VALENŢE FORMATIVE:
Activitatea vizează două direcţii prioritare: sensibilizarea
copiilor prin activităţi informative, iar pe de altă parte realizarea
unei educaţii ecologice prin activităţi practice care să asigure un
contact nemijlocit cu natura în scopul formării unor deprinderi de
conservare a naturii. Activitatea formează şi dezvoltă spiritul de
echipă, responsabilitatea participanţilor, atitudinea dezaprobatoare
faţă de cei ce distrug habitatul vieţuitoarelor, dar şi deschiderea lor
faţă de comunitate, vecini, colegi, prieteni.
ŞI TU POŢI:
42
ŞTIAŢI CĂ….
BULETIN METEOROLOGIC
APLICAŢII:
EVALUARE:
43
14. „DIN TAINELE APEI”
(STĂRILE DE AGREGARE A APEI)
CONŢINUT ŞTIINŢIFIC:
Experimente:
a. Puneţi puţină apă într-o farfurioară întinsă. Lăsaţi-o la căldură. Ce observaţi a
doua zi ? – evaporarea.
b. Aduceţi zapadă sau gheaţă de afară şi lăsaţi-o la caldură. Ce observaţi ? (topirea).
Puneţi vasul cu apă astfel rezultată pe foc să fiarbă. Observaţi evaporarea apei.
Pentru întelegerea condensării – transformarea vaporilor în apă, aşezaţi deasupra
vasului, pe o parte, un capac rece şi observaţi/colectaţi picăturile care se formează.
c. Alegeţi un borcan care să se închidă cu capac. Pe fundul borcanului aşezaţi un
strat de pietriş, apoi un strat de nisip, iar peste acesta un strat de pământ cu o
plantă. Planta trebuie aşezată într-o parte iar în cealaltă un vas mic cu apă.
Borcanul se închide şi se pune la caldură. Copii pot observa astfel circuitul apei în
natura, pot constata evaporarea şi condensarea apei şi faptul că planta îşi ia
necesarul de apă.
d. Ce se întâmplă cu o sticlă de apă umplută cu vârf, dacă îngheaţă ? Se sparge! De
ce ? Pentru că gheaţa ocupă mai mult loc decât apa lichidă.
VALENŢE FORMATIVE:
Copiii sunt familiarizaţi cu noţiunea de apă în toate sările ei de agregare, prin efectuarea de
experienţe simple şi prin analizarea rezultatelor obţinute. Prin activitatea nemijlocită cu mediul
înconjurător, copiilor li se dezvolta capacitatea perceptivă, prin antrenarea tuturor analizatorii
posibili : vizual,auditiv, olfactiv, tactil, haptic şi kinestezic.
44
APLICAŢII:
EVALUARE:
ŞI TU POŢI:
Curiozităţi
45
15. „NE JUCAM CU AERUL”
(EXPERIMENTE)
CONŢINUT ŞTIINŢIFIC:
Unica soluţie pentru supravieţuirea omului pe Terra este
asigurarea unui parteneriat înţelept cu natura. Una dintre
condiţiile fundamentale ale existenţei pe Pământ o constituie
echilibrul cantitativ şi calitativ al componenţilor aerului. Aerul
pe care-l inspirăm, amestecul de gaze, care constituie atmosfera,
este un element vital pentru existenţa omului. Fără alimente şi
apă omul ar putea supraveţui câteva zile; fără aer, doar câteva zeci de secunde. Aerul, una din
componentele mediului, nu este uşor de perceput de către copiii preşcolari, dar poate fi
perceput, folosind o metodă de învăţare atractivă – experimentul.
46
Experiment II: Descoperă cum circulă aerul
Pentru acest experiment avem nevoie de o lumânare. Dacă ne aflăm
într-o cameră în prealabil încălzită vom aprinde lumânarea şi o vom ţine
în partea de sus a uşii deschise, vom observa că flacăra lumânării se înclină
spre exteriorul camerei. Mutând lumânarea în partea de jos a uşii, vom
observa că flacăra se înclină spre interiorul camerei. Experimentul ne
demonstrează că aerul rece de afară fiind mai greu intră în cameră prin
partea de jos a uşii formându-se un curent de aer, care împinge aerul cald,
iar acesta uşor cum este se ridică şi continuă circuitul ieşind din cameră prin
partea de sus, în felul acesta camera se şi aeriseşte.
VALENŢE FORMATIVE:
APLICAŢII:
observă vremea şi vântul, desenează apoi ce ai observat;
înalţă un zmeu împreună cu familia;
confecţionează o giruetă şi pune-o la poarta casei sau a
grădiniţei;
plantează sau sădeşte o plantă, un pom.
POŢI ŞI TU:
ϕ să aeriseşti zilnic camera în care
stai;
ϕ să faci mişcare în aer liber, să
participi la drumeţii, excursii şi la organizarea unui picnic;
ϕ să foloseşti mai puţine spray-uri şi alte substanţe poluante ale aerului,
chiar dacă au miros frumos;
ϕ să asculţi muzică mai încet, să strigi şi să urli mai puţin acasă şi la
grădiniţă evitând poluarea fonică.
47
16. „MICII
COLECŢIONARI”
DE CE COLECŢIONĂM?
- copiii să facă ceva util şi plăcut în timpul liber;
- participarea la expoziţii oferă satisfacţii pe plan spiritual;
- îi obişnuieşte cu munca şi ordinea în gândire şi acţiune;
- îi obişnuieşte să caute, să se documenteze, să utilizeze atlase, colecţii de reviste de specialitate şi
alte cărţi pentru identificarea pieselor din colecţie;
- ele sunt primele realizări concrete pentru care copii simt responsabilitate şi mândrie;
- îşi formează noi prieteni.
CE NU POŢI COLECŢIONA?
- nici o specie ocrotită de lege;
- echilibrul ecosistemului să nu fie afectat (rădăcina să rămână în pământ).
48
ŞI TU POŢI:
să speli bine pietricelele, scoicile, bilele şi cochiliile cu o periuţă de
dinţi, uzată;
să aranjezi timbrele pe tematici;
să nu distrugi marginile zimţate ale timbrelor;
să nu îndoi obiectele colecţionate;
să completezi continuu colecţia prin schimburi între colecţionari,
directe sau prin corespondenţă (educatorii şi părinţii îi vor iniţia,
îndemna şi susţine pe copii în aceste schimburi).
APLICAŢII:
σ completează continuu colecţia ;
σ schimb de experienţă cu alţi colecţionari-şcolari;
σ aranjează colecţia ţinând cont şi de estetica culorilor;
σ realizează pliculeţe, cutii, dosare, clasoare pentru depozitarea
colecţiilor.
EVALUARE:
Colecţii - variante
49
17. „CARNAVALUL
MĂŞTILOR
ECOLOGICE”
(ACTIVITATE INTEGRATĂ)
CONŢINUTUL ŞTIINŢIFIC:
Carnavalul este o petrecere populară cu jocuri
mimice, deghizări, care alegorice, focuri de
artificii într-o perioadă care precede postul. El
se desfăşoară la sfârşitul lunii februarie când
iarna cea lungă şi grea este alungată şi speriată
de oameni mascaţi.
Masca se poate realiza din materiale diverse: materiale din natură, dar şi din deşeuri. Principalele
surse de deşeuri menajere sunt: ambalajele din hârtie, sticlă, plastic, metal.
Hârtia
Milioane de tone de hârtie sunt folosite anual pentru diverse activităţi. Fabricarea ei însă
prezintă două inconveniente: este produsă din materie lemnoasă ce se obţine din tăierea copacilor, iar
pentru fabricarea ei se foloseşte o mare cantitate de energie, cu efecte ecologice deja cunoscute, la
care se adaugă poluarea surselor de apă cu deşeurile rezultate din procesul de fabricare. Reciclarea
hârtiei are un efect benefic asupra protecţiei mediului înconjurător, cât şi asupra economiei.
Sticla
Este fabricată în mare parte din nisip şi necesită o cantitate enormă de energie, mult mai
puţină fiind folosită pentru reciclarea ei.
Plasticul
În lume există peste 50 de tipuri de materiale plastice ce sunt fabricate din materii prime
epuizabile, cum ar fi petrolul, cărbunele şi gazul metan. Ele nu sunt biodegradabile, rezistând în
mediu perioade foarte lungi-mii de ani.
Metalele
Ele se obţin prin prelucrarea minereurilor, ceea ce determină o mare poluare nu numai prin
cantitatea de energie utilizată, ci si prin emanaţiile şi deşeurile rezultate din aceste procese. Deci
reciclarea şi refolosirea metalelor are efecte pozitive asupra mediului.
Materiale textile
Hainele vechi şi alte materiale textile pot fi refolosite, date celor mai mici sau pot fi create
altele noi.
Toate aceste deşeuri pot fi utilizate în realizarea unor măşti ecologice.
50
VARIANTE DE CONFECŢIONARE:
1. Filme radiologice, cartoane, decupate în forma dorită. Se
decupează ochi, gură, iar apoi se lipesc fâşii de hârtie colorată în diferite poziţii
sau pănuşi şi boabe de fasole colorate;
ŞI TU POŢI:
APLICAŢII:
EVALUARE:
Ω expoziţie“Măşti ecologice”;
Ω serbare“Carnavalul măştilor”,
dans pe melodie de samba.
51
18. „PARADA
COSTUMELOR
ECOLOGICE”
(CONFECŢIONAREA ŞI VALORIFICAREA
COSTUMELOR ECOLOGICE)
52
4. Rochiţă de vară confecţionată dintr-un sac de rafie pe care-l
franjurăm şi pe care-l decorăm cu fire de aţă, nasturi coloraţi, capace de
la sticlele de suc, resturi de hârtie şi orice alte deşeuri viu colorate. Pe
cap se confecţionează o coroniţă din flori.
VALENŢE FORMATIVE :
Lărgirea sferei de influenţare a copiilor în spirit
ecologic, îmbogăţirea cunoştinţelor copiilor şi părinţilor cu o
gamă variată de alte ocupaţii, cu caracter practic aplicativ
ca mijloc de manifestare a creativităţii. Dezvoltarea spiritului
de echipă, stimularea, implicarea şi susţinerea nemijlocită de
către părinţi a ideilor şi acţiunilor ecologice manifestate în
grădiniţă.
APLICAŢII:
EVALUARE:
ŞI TU POŢI:
53
19. „STRADA ECOLOGISTULUI”
CONŢINUT ŞTIINŢIFIC: Mediul
înconjurător înseamnă mediu natural, apă, aer, sol,
dar şi mediu antropic, creat de om în cadrul căruia
intră şi strada. Încetul cu încetul, mizeria invadează
străzile noastre şi nu avem dreptul să trecem
nepăsători. Oraşul reprezintă casa în care trăim şi
este necesar să-l păstrăm curat. Gunoaiele risipite
peste tot poluează solul distrugând vegetaţia
ajungând chiar şi în apele subterane, poluează aerul
cu gaze toxice, iar apele în cursul lor antrenează
cantităţi uriaşe de gunoaie, ceea ce duce la
distrugerea vieţii acvatice. Se înmulţesc insectele şi
rozătoarele care transmit boli acestea toate ducând la îmbolnăvirea oamenilor.
Menţinerea curăţeniei e o sarcină elementară, iar evitarea poluării prin gunoaie se face printr-o
educaţie adecvată, prin dezvoltarea conştiinţei civice. Există o mulţime de materiale recuperabile, ele
trebuiesc sortate, apoi reciclate.
VALENŢE FORMATIVE: Prin antrenarea copiilor, elevilor şi adulţilor în activităţi de
îngrijire a străzii, a oraşului, se educă respectul faţă de valorile umane, se dezvoltă abilităţile de
comunicare, exprimând gânduri, sentimente, opinii faţă de realitatea obiectivă, se dobândeşte
încrederea în sine, prin asumarea de responsabilităţi. Se conştientizarea nevoia şi eficienţa muncii în
echipă şi faptul că nu sunt singuri în această ”luptă” pentru natură.
54
ŞI TU POŢI:
EVALUARE:
VISUL
(după poezia „Ce e bine şi ce-i rău” de V. Maiakovski)
de Samica Boghiu
CRAINIC I: Un copil micuţ odată
A-ntrebat pe tatăl său:
COPILUL: - Spune-mi mie, dragă tată,
Ce e bine, ce e rău?
TATĂL: - Culcă - mi-te dragul meu,
CRAINIC II : I-a spus duios tatăl său.
TATĂL: -Vei visa un vis frumos
De bine şi cu folos.
55
56
20. „DAR
PENTRU
MAMA”
(ACTIVITĂŢI PRACTICE
DIN MATERIALE
REFOLOSIBILE)
CONŢINUT ŞTIINŢIFIC:
Multe zile din viaţa noastră par să aibe o importanţă deosebită. Totuşi, o zi din an este cu
adevărat specială întrucât ea este dedicată celei mai dragi fiinţe din viaţa noastră – MAMA.
Ziua de 8 Martie a fost sărbătorită pentru prima dată în anul 1975, Organizaţia Naţiunilor Unite a
recunoscut atunci oficial ziua de 8 Martie drept Ziua Internaţională a Femeii.
VALENŢE EDUCATIVE:
În urma campaniei de colectare a deşeurilor copiii au avut ocazia să cunoască varietatea mare de
deşeuri, modul corect de selectare a lor, precum şi reguli de protecţie personală în acţiunile
practice de manipulare a acestora.
Au învăţat că din ambalaje, resturi textile, pene, deşeuri de hârtie, tăvi sau cutii de unică
folosinţă, ori din PET-uri pe care alţii le aruncă în grabă cu inconştienţă pe stradă, în curtea
grădiniţei, ori în parcuri se pot face lucruri frumoase pe care le pot oferi cu drag mamei. Prin
intermediul acestui gen de activităţi educatoarea va dezvolta copiilor creativitatea, spiritul practic,
atât de necesar zilelor noastre, iniţiativa şi spiritul civic.
57
Ziua Femeii a fost marcată pentru prima oară în anul
1908, în ultima duminică a lunii februarie, de către femeile socialiste din Curiozităţi
SUA, care au organizat un marş de protest pentru apărarea drepturilor
femeilor.
în 1975, ONU a proclamat Anul Internaţional al Femeilor, iar
perioada 1976 – 1985 ca Deceniu ONU pentru condiţia femeii.
în cultul creştin ortodox, a treia duminică de la Paşte, când este
Săptămâna Mironosiţelor, este sărbătoarea ortodoxă a femeilor.
APLICAŢII:
EVALUARE:
58
21. „PĂDUREA –
FEREASTRĂ SPRE
LUME”
LUNA PĂDURII 15 MARTIE – 15 APRILIE
CONŢINUT ŞTIINŢIFIC:
În zilele noastre, pădurile acoperă
aproximativ 30% din suprafata totală a uscatului planetei noastre. Din păcate ultimii 50 de ani au fost
martorii unei administrări defectuoase a fondului silvic. Au fost distruse multe păduri doar pentru a
obţine profituri imediate, fară a ţine cont de viitor. Recent marii conducători ai lumii au subliniat
necesitatea stridentă a rezolvării problemei defrişărilor masive. Pădurile joacă un rol important în
controlul condiţiilor meteorologice şi climatice, prin adăugarea de oxigen în atmosferă şi absorbţia
de dioxid de carbon, care contribuie la încălzirea planetei prin aşa numitul efect de seră. Un alt rol al
pădurilor este de a fixa pământul împiedicând astfel alunecările de teren.
59
VALENŢE FORMATIVE:
Activităţile propuse îmbogăţesc cunoştinţele copiilor cu privire la caracteristicile şi importanţa
pe care o are pădurea ca element component al naturii, le dezvoltă capacităţi de cunoaştere şi
înţelegere, de stimulare a curiozităţii pentru investigarea mediului inconjurător. Copiii află despre
beneficiile pe care ni le aduce pădurea, despre rolul pe care aceasta îl are în natura şi în viaţa omului,
dar şi în păstrarea echilibrului ecologic în natură. Copilul trebuie stimulat să adopte o atitudine
pozitivă, ocrotitoare faţă de pădure, în special şi pentru mediu în general.
Curiozităţi ϕ specia de arbore Sequoia giganta- este una din cele mai mari, depăşind
adesea 90 m în înalţime şi 20 m în diametru.
APLICAŢII:
REALITATEA AZI:
ϖ în ciuda tuturor răşinilor sintetice, răşina naturală este încă în zilele noastre foarte des utilizată în
industria lacurilor şi a vopselelor şi reprezintă doar unul din multitudinea de produse pe care le oferă
pădurea şi este utilizat în lumea modernă.
EVALUARE:
υ expoziţie cu lucrările copiilor: machete, desene, picturi, poze
realizate în pădure;
υ alcătuiţi probleme de matematică cu copacii, foloseşte
cuvintele “s-au tăiat”, “s-au plantat”;
υ alcătuieşte o poveste cu titlul «Pădurea e casa mea».
realizarea fişei de lucru din caietul ,,Micii Ecologişti”;
realizarea unui film didactic.
ŞI TU POŢI:
60
22. “ÎNVAŢĂ SĂ CUNOŞTI VREMEA”
ZIUA INTERNAŢIONALĂ A METEOROLOGIEI
CONŢINUT ŞTIINŢIFIC :
Poluarea în general şi poluarea aerului în special, la care se adaugă şi
defrişările masive, au dus la încălzirea globală a atmosferei - denumită şi
efect de seră. Datorită acestora clima planetei este modificată şi este
influenţată ciclicitatea sezoanelor. Evenimentele meteorologice au
devenit din ce în ce mai violente: secete, inundaţii, îngheţ, uragane, etc.
Cunoaşterea condiţiilor meteorologice şi a modalităţilor de a menţine
clima în limitele normale reprezintă un obiectiv al educaţiei ecologice.
Starea vremii face parte din procesele atmosferice, mulţumită cărora Planeta noastră poate fi
locuită. Datorită condiţiilor meteorologice, căldura şi umezeala sunt repartizate dintr-un loc în altul.
◊ Memorizare: «Picătura » de Marioara Ile; «Ploile» de Marinele Bodea din «Ghid metodic de
educaţie ecologică pentru învaţământ preşcolar», 2005, Oradea;
◊ Lectura educatoarei : «Pic-pic şi Pica-pica»;
◊ Ghicitori despre fenomenele meteorologice;
◊ Activitate artistico-plastică: Norii – fuziune de culori; Flori de gheaţă pe geam – suflare cu
paiul; Fulgi de nea – pictură;
◊ Activitate psiho-motrică: “Dansul fulgilor de nea”.
61
VALENŢE FORMATIVE:
Copilul este ajutat în a cunoaşte vremea, a consemna schimbările care se petrec, a cunoaşte
ciclurile anotimpurilor şi caracteristicile meteorologice ale fiecaruia. Accentul se pune pe
cunoaşterea importanţei şi rolului ploii, zăpezii, soarelui în viaţa omului şi a naturii, precum şi pe
potenţialul distructiv al acestora în condiţiile poluării şi a tăierilor masive de păduri. Educarea unui
comportament adecvat al copiilor în funcţie de vreme şi de anotimp (îmbracăminte, umbrelă, consum
de luchide, protecţie solară, etc.).
APLICAŢII :
decupează din reviste imaginile cu nori, cer,
soare;
desenează cum ai vrea să fie vremea;
confecţionează mori de vânt, giruete;
conducerea zilnică a calendarului naturii;
să urmărească periodic buletinul meteo.
cea mai mare viteza a vântului a fost depistată în interiorul unei tornade şi a fost de 450
km/h;
în aprilie 1982 în Bangladesh, bucăţi de gheaţă în greutate de 1 kg, au omorât 92 oameni;
temperatura cea mai mare măsurată la umbră a fost de 58 grade Celsius, într-o localitate
libiană Al-Azizi; anul 2005 a fost unul din cele mai catastrofale: inundaţiile au devastat ţări
din Europa de Est ( printre care si România), seceta a provocat incendii în Peninsula Iberica
(Spania şi Portugalia), uraganul Katrina a distrus oraşul New Orleans din S.U.A., frigul şi
îngheţul au omorât doar în decembrie în Japonia 100 de oameni, temperatura în aceeaşi lună
ajungând în Siberia la -50 C.
EVALUARE:
povestire cu început dat : «Ce ţi-a povestit fulgul de nea ?», «Norul vesel – norul trist».
« Sunt un mic fulguşor de zăpadă şi vin de sus din cer, pentru copiii cuminţi. Acolo sus
cândva era frumos şi curat, acum e plin de praf şi fum……… »;
elaborează probleme de matematică cu
fenomenele meteorologice;
dramatizare: “Ploaie pentru floarea cea mică” ;
realizarea unei expoziţii cu desenele, picturile
copiilor cu privire la fenomenele meteorologice;
realizarea fişei de lucru din caietul ,,Micii
Ecologişti “.
62
23. „APA – PRIETEN ŞI
DUŞMAN”
ZIUA MONDIALĂ A APEI - 27 MARTIE
CONŢINUT ŞTIINŢIFIC:
Apa este un element al mediului înconjurător, alături de aer, sol, toate materiile organice şi
anorganice şi fiinţele vii. Apa pe pământ poate fi împărţită în cinci mari categorii: apa din mări şi
oceane, care se găseşte în cantitatea cea mai mare, aproximativ 97%, apa din calote glaciare 2%, iar
diferenţa o reprezintă apa din lacuri sau râuri (apa folosită de om), apele subterane şi apa din vapori
(care este foarte puţină şi trebuie să învăţăm să o folosim).
În ultima perioadă se înregistrează o cerere crescută de apă, însă resursele de apă sunt
limitate. De aceea se impune gospodărirea ei cu multă grijă şi asigurarea unei bune calităţi a apei
potabile. Pentru a fi potabilă, apa nu trebuie să prezinte pericole asupra sănătăţii oamenilor. S-a
constatat că media europeană a consumului de apă este 4.800 m3/locuitor/an, iar în România este de
1.750 m3/ locuitor/an. Azi consumăm de şapte ori mai multă apă dulce decât acum 100 de ani.
Apa îndeplineşte mai multe funcţii: de întreţinere a vieţii, cale de navigaţie, materie primă,
de asigurare a confortului oamenilor. Prin urmare, apa poate fi considerată „un prieten” al omului,
deoarece oamenii folosesc apa pentru a bea, pentru a se spăla, pentru a-şi prepara hrana, pentru
transport; apa a fost folosită la morile de apă, iar acum la hidrocentrale şi oferă omului resurse de
trai: peşti, mamifare, alge. În acelaşi timp, apa se poate întoarce împotriva omului: inundaţii, unele
din ele foarte grave, având ca urmări pierderea vieţii, distrugerea gospodăriilor, a căilor de transport.
Pentru o planetă sănătoasă trebuie să avem grijă de apă, apa înseamnă viaţă. Dacă o poluăm
cu tot felul de elemente biologice sau chimice, punem în pericol sănătatea noastră şi a vieţuitoarelor
este un mediu de viaţă. Prin urmare, trebuie să găsim metode de combatere a poluării apei, să
înţelegem necesitatea epurării ei şi să acţionăm pentru protejarea apei.
ACTIVITĂŢI INTEGRATE :
- Observarea apei în natură: se fotografiază diferite aspecte, făcând diferenţa dintre apă
curată şi apă poluată şi se discută aceste aspecte la faţa locului iar ulterior pe baza pozelor - în
clasă, sub titlul „AŞA DA – AŞA NU”;
- Activităţi practice- realizarea unor pliante cu mesaje pozitive, de exemplu: „NU RISIPIŢI
APA”, „NU POLUAŢI RÂURILE”, pliante care vor fi împărţite părinţilor şi trecătorilor de pe strada
grădiniţei;
- Bibliotecă- poveste cu început dat: „PEŞTIŞORUL SUPĂRAT”sau „COPIII ŞI MAREA” sau se
poate discuta pe baza unei poveşti de genul „POVEŢELE IZVORULUI”;
Doi călători poposiră în drumul lor la un izvor şi îşi potoliră setea cu apa lui limpede şi
curată. Deasupra izvorului, cineva scrise: „Faceţi şi voi ceea ce fac eu!”...
- Oare ce însemnă aceste cuvinte? se întreabă cei doi drumeţi.
- Eu cred, zise unul, că izvorul vrea să ne spună: „vedeţi, eu vă dau apa mea în dar, fără
bani. Fiţi şi voi la fel de darnici, dăruiţi din bogăţiile şi bunătăţile voastre!”
- Eu cred altceva, spuse al doilea călător. Parcă îl aud spunând: vedeţi cât de curată şi de
bună e apa mea? Dacă mă tulbur puţin, nu mai sunt bun de nimic; sau dacă aruncaţi mizerii în
apele mele nu mai poate să bea nimeni din ea. Fiţi şi voi buni, cu inima netulburată şi aveţi
grijă de natură.
Tu ce crezi? Care dintre cei doi călători avea dreptate?
63
- Joc didactic: „AVENTURA APEI”, se explică circuitul apei în natură: copiii primesc o planşă cu
o parte din circuitul apei, având o anumită „staţie de pornire”, staţie de la care apa ,,pleacă”în
mai multe direcţii. Copiii vor identifica aceste direcţii prin imagini pe care le primesc în plic.
- Experiment I: materiale necesare: eprubete sau vase cu probe de apă. Se iau mai multe probe
de apă de la robinet, dintr-un lac sau apă curgătoare din localitatea voastră. Dacă apa este
limpede, fără culoare, fără miros, ea este potabilă. Dacă este tulbure înseamnă că în ea sunt
depuneri de diferite substanţe şi deci nu este potabilă. Dacă apa este de culoare roşie înseamnă
că ţevile sunt ruginite, iar dacă mâlul este negru şi apa are miros neplăcut, ea este puternic
poluată.
În finalul acestei activităţi copiii sunt îndrumaţi să descopere calităţile apei: incoloră, inodoră,
insipidă (se explică şi se accesibilizează aceşti termeni).
- Experiment II: ”APA ÎN CELE 3 STĂRI DE AGREGARE: LICHIDĂ, SOLIDĂ, GAZOASĂ”. În cadrul
acestui experiment se desfăşoară un joc de tipul cauză-efect. De exemplu: dacă nu este
zăpadă, atunci: plantele cultivate toamna îngheaţă în pământ, pământul nu-şi ia rezerva de apă,
rădăcina pomilor riscă să îngheţe, nu putem să practicăm sporturile de iarnă.
VALENŢE FORMATIVE:
ŞI TU POŢI:
∗ să economiseşti apa potabilă!
∗ să nu laşi robinetul deschis atunci când nu ai nevoie!
∗ să uzi florile din sala de clasă şi de acasă!
∗ să nu arunci deşeuri în apă şi pe malurile râurilor!
∗să uzi cu apă de ploaie grădina!
APLICAŢII:
REALITATEA AZI:
EVALUARE:
◊ Realizarea fişei de lucru din caietul ,,Micii
Ecologişti “;
◊ Realizarea unor diapozitive cu imagini din timpul
experimentelor;
◊ Expoziţie cu lucrările copiilor.
64
24. „MINTE SĂNĂTOASĂ ÎN CORP
SĂNĂTOS”
ZIUA MONDIALĂ A SĂNĂTĂŢII – 17 APRILIE
CONŢINUT ŞTIINŢIFIC:
Observare: Alimente din cele trei grupe: proteine, glucide, lipide. Li se va vorbi copiilor
despre rolul şi importanţa alimentelor din cele trei grupe pentru sănătatea lor;
„Sănătos, Voios, Voinic” – este invitat un medic care să le vorbească copiilor despre
importanţa alimentaţiei, a odihnei şi a sportului pentru a creşte sănătoşi;
Joc didactic: „Aşa da, aşa nu !”- desfăşurat pe două echipe, prin care se urmăreşte
cunoaşterea de către copiii a regulilor de igienă personală. Fiecare echipă va primi pe rând câte o
imagine din care va trebui să recunoască aspectele pozitive şi pe cele negative. Se va pune accent pe
importanţa respectării curăţeniei, a ordinei şi a disciplinei în păstrarea sănătăţii;
Convorbire: „De ce şi cum ne spălăm pe dinţi?”. Fiecare copil va avea periuţă de dinţi şi va
învăţa să se spele corect;
Sceneta: „La doctor”;
Memorizare: „Păpuşa”; „Prietenii curăţeniei”; „Apa rece”;
Concurs de ghicitori, organizat pe două echipe despre igienă şi obiectele de uz personal.
Ambele echipe vor primi la sfârşit câte o periuţă de dinţi şi câte un săpun.
65
VALENŢE FORMATIVE:
◊ Formarea unei atitudini corecte faţă de alimentele şi alimentaţia sănătoasă, prin
înţelegerea de către copii a rolului pe care îl au vitaminele în menţinerea sănătăţii;
◊ Acceptarea rolului medicului în menţinerea sănătăţii copiilor şi necesitatea formării şi
consolidării deprinderilor igienice;
◊ Înţelegerea şi acceptarea importanţei somnului pentru dezvoltarea fizică şi psihică;
◊ Înţelegerea necesităţii practicării sportului pentru dezvoltarea fizică şi psihică.
ŞI TU POŢI:
APLICAŢII:
EVALUARE:
REALITATEA AZI:
Χ fiecare sejur la munte sau la mare activează hormonul creşterii; de aceea este bine ca în fiecare an,
copiii să-şi petreacă vacanţa într-un asemenea loc;
Χ surplusul în greutate poate afecta negativ procesul de creştere deoarece copiii graşi fac mai puţină
mişcare;
Χ sunt contraindicate copiilor toate disciplinele sportive de forţă, cum ar fi culturismul, ridicarea
greutăţilor, exerciţiile cu ganterele şi halterele, caiac-canoe (copiii care practică asemenea
sporturi pot suferi stoparea procesului de creştere, printre altele din cauza suprasolicitării
coloanei vertebrale);
Χ înotul, alergatul, mersul cu bicicleta, jocurile cu mingea şi gimnastica sunt printre disciplinele
sportive care asigură dezvoltarea armonioasă a oaselor şi a muşchilor;
Χ stresul cronic din copilărie, datorat certurilor dintre părinţi, creşte riscul apariţiei unor boli psihice
care pot afecta şi statura copiilor.
66
25. „SĂ ASCULTĂM
PĂDUREA”
(FINALIZARE - LUNA PĂDURII)
CONŢINUT ŞTIINŢIFIC :
joc sensorial: «Întinşi pe iarbă» - Întinşi pe iarbă copiii vor observa coroanele
copacilor, formele şi culorile acestora ; culorile cerului şi ale norilor, şi posibilele
păsări sau insecte care pot fi zărite ( fluturi, albine, mămăruţe);
joc de mişcare: “Clopoţeii liniştii” - O sfoară pe care sunt prinşi clopoţei se va lega între
doi copaci la joasă înălţime. Copiii vor trebui să se târască pe sub sfoară fără a mişca
clopoţeii. Li se va explica necesitatea păstrării liniştii în pădure, se va discuta în
prealabil despre poluarea fonică ;
convorbire : «Casa animalelor» - Ce animale trăiesc în pădure ?, Cum se numeşte casa
ursului? (bârlog), Dar a vulpii? (vizuină), Cu ce se hrăneşte ursul din pădure? (fragi,
mure, miere), Dar celelalte animale cu ce se hrănesc ?, Ar putea trăi aceste animale
dacă nu ar fi pădurea ?;
joc de relaxare : «Ascultă sunetele pădurii» - se vor asculta sunetele din pădure şi se vor
identifica : trilurile păsărilor, vâjâitul vântului, sursurul apei ;
De vorbă cu pădurarul - acesta ne va oferi sfaturi pentru protecţia pădurii, ne va arăta
locurile unde se pune de mâncare la animale şi păsări, ne va povesti în ce constă
munca lui. Copiii vor fi încurajaţi să pună întrebări despre plantele şi animalele care
trăiesc în zona vizitată ;
joc de mişcare : Ştafetă – Atinge 6 copaci şi întoarce-te !
educaţie pentru societate : «Picnic în pădure» - se vor fixa cunoştinţele despre modul de
comportare în pădure : adunarea gunoaielor şi a resturilor menajere, focul se face
numai cu aprobarea pădurarului şi doar în locurile special amenajate, la sfârşit se
stinge bine focul, păstrarea liniştii.
67
VALENŢE FORMATIVE:
Copiii conştientizează că se pot bucura de natură respectând-o pentru ceea ce ea ne oferă
precum şi pentru frumuseţea ei. Copiilor li se formează formeze atitudini şi comportamente corecte
faţă de mediu, înţeleg responsabilitatea pe care o au pentru a menţine pădurea curată şi necesitatea de
a proteja plantele şi animalele care trăiesc în pădure. Prin organizarea şi desfăşurarea activităţilor de
educaţie ecologică li se educă capacitatea de a-şi exprima gândurile şi sentimentele şi de a aprecia
valorile general umane.
APLICAŢII:
ϕ adună în saci menajeri deşeurile pe care le găseşti în pădure;
ϕ identifică şi alte locuri unde poate fi pusă mâncare pentru animale
şi păsări;
ϕ colecţionează pietricele ce au forme şi culori inedite;
ϕ adună cât mai multe tipuri de frunze, compară-le cu ale colegilor,
pune-le la presat şi apoi realizează un catalog al frunzelor;
ϕ identifică copaci din specii diferite, observa asemănările şi
deosebirile dintre ele;
ϕ desenează 2-3 modele diferite de frunze pe care le-ai văzut în
pădure;
ϕ realizează un album foto “Vizită la pădure”, “Noi şi natura” .
CURIOZITĂŢI :
În Australia există un arbore care pentru a rezista în perioadele de secetă atunci când plouă se
umflă ca o damigeană şi îşi pastrează apa în tulpină.
In Bucegi există anumite curiozităţi ale naturii, formaţiuni calcaroase despre care nu se ştie exact
dacă sunt numai opera naturii (vânturi, ploi, eroziune) sau şi a omului. Este vorba despre “Sfinx” şi
“Babe”. Sfinxul se găseşte la 2.216 metri altitudine şi seamănă cu un chip omenesc. Ca o curiozitate,
s-a constatat ca “Sfinxul” din Bucegi are aceeaşi înălţime cu celebrul Sfinx de la Gizeh, din Egipt (şi
acesta, tot cu chip omenesc), semănând şi cu o statuie a lui Zeus găsită în Italia.
EVALUARE:
β povestire creată sau cu început dat: «Ce povesteşte
pădurea» ;
β joc de rol : «Ursul şi vulpea», «Iepuraşul şi albina» ;
β dialoguri între animalele pădurii despre cum este viaţa
lor, ce le bucură şi ce le intristează ;
β jocuri în perechi: «Ce ţi-a plăcut în pădure ?».
ŞI TU POŢI :
υ să strângi gunoaiele şi resturile menajere din
pădure;
υ să realizezi pancarte pentru păstrarea
curăţeniei şi ocrotirea naturii şi să le înmânezi
pădurarului;
υ să spui familiei şi celor apropiaţi să nu facă
foc în pădure;
υ să faci economie la hârtie ;
υ să nu foloseşti în râul din pădure detergenţi.
68
26. „PĂMÂNTUL,
PLANETA
ALBASTRĂ”
ZIUA PĂMÂNTULUI:
CONŢINUT ŞTIIŢIFIC:
1. Moment psihologic: Povestirea educatoarei evidenţiază ideea că Pământul, singura planetă vie,
are nevoie de măsuri de ocrotire deoarece altfel, din cauza poluării, viaţa pe Pământ este ameninţată;
2. Vizionarea materialului ilustrativ cu specii pe cale de dispariţie (de la A.P.M.) sau lecturarea unor
materiale ilustrate pe această temă;
3. Cu câteva zile înainte de activitatea opţională se vor realiza două experimente, al căror rezultat va
fi dezbătut ulterior în cadrul activităţii propriu-zise :
a) Se vor pune separat două flori în două recipiente. În primul recipient se va turna apă iar în
celălalt pe lângă apă se va turna o peliculă de ulei sau păcură care va împiedica pătrunderea aerului
în apă. Se va constata că plantele, deşi beneficiază de lumină şi căldură,numai una din flori are un
aspect sănătos, iar cealaltă se ofileşte repede datorită poluării.
b) Se vor acoperi cu staniol două-trei frunze ale unei muşcate. Planta va beneficia de lumină,
căldură, apă. La dezvelirea frunzelor de staniol(după câteva zile), copiii vor afla că acestea sunt
diferite de celelalte frunze deoarece le-a lipsit lumina. Se concluzionează că lumina soarelui este
absolut necesară vieţii plantelor pe pământ.;.
4 .Copiii se aşează la măsuţe şi realizează desenul din memorie şi imaginaţie: „Ecologiştii, prietenii
planetei Pământ” ;
Variantă: joc de perspicacitate: Copiilor li se prezintă informaţii referitoare la cantitatea de
apă sărată şi apă dulce de pe Terra, explicându-li-se totodată şi locul şi forma sub care se găseşte
(mări, oceane, râuri, gheţari, pământ). Pentru a înţelege mai uşor raportul în care se găsesc întinderile
de apă şi pământ pe suprafaţa Terrei, acestea vor fi comparate în raport de dimensiune cu nişte cutii
colorate în albastru şi maro.
Se distribuie cuburile colorate copiilor şi la indicaţia educatoarei copiii aduc pe rând
elemntele cerute (ex. Aduceţi cubul care reprezintă apa oceanelor) Copiii trag singuri concluzia că
Pământul se numeşte planeta albastră deoarece există multă apă pe suprafaţa acestuia. Totuşi apa
trebuie folosită cu economie deoarece cantitatea de apă potabilă a Terrei este limitată.
5. Încheiere: Copiii intonează cântecul: „Toţi copiii pământului” sau „Imnul ecologiştilor”.
69
VALENŢE FORMATIVE:
Prin intermediul acţiunii educative copiii învaţă să preţuiască mediul natural în care
trăiesc, manifestă o atitudine pozitivă, de protecţie a acestuia. Prin experimente, copiii înţeleg mai
uşor că Pământul, planeta albastră trebuie ocrotit prin acţiuni de economisire a resurselor acestuia
şi viaţa se poate continua numai cu condiţia păstrării unui mediu ecologic nepoluat.
ŞI TU POŢI:
APLICAŢII:
EVALUARE:
expunerea, analiza şi aprecierea lucrărilor plastice:
„Pământul – casa noastră";
prezentarea programului literar – artistic: „De ziua
Pământului”;
realizarea fişelor din caietul ,,Micii Ecologişti ”.
70
27. „PLANTE SI
ANIMALE OCROTITE
DE LEGE”
ZIUA PĂSĂRILOR ŞI ARBORILOR
CONŢINUT ŞTIINŢIFIC:
Toate plantele şi animalele trebuie protejate pentru că toate au locul lor bine determinat în
păstrarea echilibrului ecologic şi prezintă interes pentru ştiinţă. Ecosistemele naturale sunt izvoare
bogate de oxigen şi de material organic necesare existenţei omului, dar o exploatare iraţională poate
determina uneori degradarea ireversibilă a acestora.
Pentru protejarea naturii au fost emise legi, decrete şi hotărâri care pun sub protecţie multe
specii de plante şi animale. Au fost create în acest scop numeroase rezervaţii naturale, zone în care
biocenozele sunt bogate în animale şi plante rare. Speciile de plante şi animale rare sau periclitate,
arbori izolaţi au fost declarate monumente ale naturii. Printre susţinătorii principali ai ideii
ocrotirii naturii au fost biologii Emil Racoviţă şi Alexandru Borza, la iniţiativa căruia a luat fiinţă în
1930, Comisia Monumentelor Naturii.
În anul 1990 în zona Munţilor Bucegi a fost declarat Parcul Natural Piatra Craiului.
Judeţul Bihor este al doilea judeţ din ţară ca şi capital al ariilor naturale protejate. Se găsesc
treisprezece rezervaţii naturale botanice, două rezervaţii naturale zoologice şi şaisprezece rezervaţii
naturale mixte.
71
VALENŢE FORMATIVE:
Conştientizarea faptului că toate plantele şi animalele trebuie protejate, că frumuseţea şi
mediul lor natural este cel mai adecvat şi nu vaza cu flori, ierbarul sau insectarul;
Formarea unor atitudini şi comportamente corecte faţă de mediu prin cunoaşterea unor norme
generale de protecţie a acestuia;
Manifestarea unor atitudini critice faţă de cei care încalcă normele de protecţie a mediului.
REALITATEA AZI:
ŞI TU POŢI:
să nu calci în drumul tău iarba şi florile şi să nu ucizi
broscuţele, bondarii sau alte vietăţi mici;
să iubeşti şi să ocroteşti plantele şi animalele, pentru că
ele nu pot să vorbească şi să se apere;
să îngrijeşti zilnic colţul viu din grupa ta;
să cunoşti şi să protejezi plantele şi animalele pe cale
de dispariţie din zona în care trăieşti.
APLICAŢII :
EVALUARE:
73
28. „FARMACIA
VERDE”
(PLANTE MEDICINALE)
CONŢINUT ŞTIINŢIFIC:
Plantele Terrei sunt, ca de altfel
apa şi aerul, izvorul vieţii. Există
aproape 400.000 de specii de plante
diferite. Plantele fac parte din viaţa
noastră. Dintotdeauna oamenii s-au
servit de plante pentru a putea trăi.
Pentru a creşte şi a se reproduce
plantele au nevoie de soare, apă,
elemente minerale luate din pământ şi de aer. Totul contează: solul, temperatura, vântul, umiditatea,
lumina.
Peste 50.000 de plante sunt comestibile, 30 dintre ele servesc drept hrană cotidiană
locuitorilor planetei (orez, grâu, cartof, mei). Oamenii mănâncă seminţele, frunzele, rădăcinile sau
florile a aproximativ 150 de specii diferite. Ne îmbrăcăm cu fire de in şi de bumbac. Din nectarul
florilor, albinele produc mierea. Plantele au multe resurse. Ele intră în compoziţia a numeroase
medicamente. De exemplu, coada-şoricelului, muşeţelul, usturoiul, ceapa, ienupărul, sunătoarea,
pătlagina au proprietatea de a opri dezvoltarea microbilor. Pentru ca efectul curativ al plantelor să fie
cât mai bun acestea trebuie să fie recoltate în anumite perioade ale anului, iar pentru a le păstra în
întregime substanţele vindecătoare, trebuie uscate cu grijă şi păstrate în cutii de carton sau saci de
pânză, la loc uscat. Unele sunt pur şi simplu băute în infuzie (menta, muşeţelul, teiul, sunătoarea,
socul, etc.). Efectul plantelor medicinale se completează dacă ele se folosesc sub formă de
amestecuri. După acţiunea lor terapeutică, aceste amestecuri au fost denumite: ceai pectoral,
antibronşitic, diuretic, gastric, hepatic, etc.
Dar, anumite plante sunt adevărate otrăvuri, dacă nu ştim să ne servim de ele: beladona
(mătrăguna) de exemplu. Deci, trebuie să fim atenţi şi să nu mâncăm fructe şi plante pe care nu le
cunoaştem. Totodată, pentru a beneficia de efectul lor terapeutic, trebuie să avem grijă de ele, să le
protejăm, să nu le poluăm cu elemente biologice sau chimice, să nu lăsăm insectele sau ciupercile
parazite să le ameninţe sănătatea. Dacă nu punem în pericol viaţa plantelor atunci ele ne vor hrăni, ne
vor vindeca, ne vor încânta privirea şi ne vor parfuma existenţa.
74
VALENŢE FORMATIVE:
Activitatea vizează îmbogăţirea cunoştinţelor despre plante, înţelegerea rolului plantelor în
viaţa omului şi asumarea de responsabilităţi pentru protejarea lor.
Copiii înţeleg că plantele sunt îngrijite şi protejate pentru puterea lor de vindecare, pentru
frumuseţea lor, pentru parfumul lor. Viaţa noastră depinde de existenţa plantelor sănătoase, iar
sănătatea lor depinde de acţiunile noastre. Cunoscând plantele şi ocrotindu-le ne ocrotim pe noi.
Activitatea formează şi dezvoltă spiritul de echipă, atitudinea de admiraţie, respect şi
ocrotire a florilor şi a plantelor în general.
ŞI TU POŢI:
APLICAŢII:
Experiment: Copiii vor observa ce se întâmplă cu o plantă ce creşte în ghiveci, dacă este închisă
într-o pungă de plastic. După o zi, frunzele şi punga vor fi umede pentru că plantele transpiră. După
câteva zile planta va muri, lipsindu-i aerul.
EVALUARE:
Ρ realizarea unui caiet al grupei cu idei pentru o lume
mai curată;
Ρ realizarea fişelor de lucru din caietul Micii Ecologişti.
CURIOZITĂŢI:
ρ plantele absorb oxigen şi elimină vapori de apă şi puţin bioxid de carbon;
ρ unele plante supravieţuiesc chiar şi în regiuni foarte aspre unde omul nu poate trăi;
ρ ca şi omul, planta respiră ziua şi noaptea;
ρ ţinute în întuneric plantele mor, smulse din rădăcină, ele se usucă;
ρ există mici animale care sunt folositoare plantelor: râma le aeriseşte rădăcinile, iar
buburuza devorează păduchii distrugători.
75
ROMANIŢA ŞI FLORIN
de Marinela Bodea
76
29. „FLORILE VESELE
ŞI TRISTE”
CONŢINUT ŞTIINŢIFIC: Se explică celor
mici ce este poluarea - răspândirea în atmosferă, în apă, în
sol a unor substanţe nocive, dăunătoare vieţii – ce înseamnă
ea pentru viaţa planetei şi mai ales că omul în mare parte
este responsabil de această poluare. Se reaminteşte că
plantele verzi sunt singurele care produc oxigenul necesar
vieţuitoarelor, ele asigurând totodată hrană, îmbrăcăminte şi
combustibil. Tocmai de aceea omul trebuie să protejeze
mediul.
STRATEGII DIDACTICE ŞI MIJLOACE DE REALIZARE:
Convorbire, observare, experimentul , activităţi pe grupuri mici,
jocul de rol.
Introducerea în activitate se poate face prin :
ghicitoare “De ce floarea-i supărată,
De ce eu tuşesc îndată,
De ce peştii mor în ape,
De ce soarele ne arde,
De ce oare, de ce oare?
Fiindcă este … (poluare)
Sau: - prin prezentarea unei flori confecţionate – siluetă
Floarea este ofilită şi vorbeşte copiilor despre tristeţea ei.
1. Joc didactic – se distribuie fiecărui copil de către “ Zâna
florilor” câte o floare diferită –desenată – pe care copiii o vor aşeza
pe o coală de polistiren pe care e desenat un mediu natural: apă,
câmpie, deal, munţi. Copiii aşază florile în mediul potrivit şi se
discută despre ele chiar şi despre cele protejate: Nufărul şi Floarea de colţ;
2. Se observă plantele din sala de grupă care sunt îngrijite, sănătoase, în ghivece precum şi un
buchet de garoafe albe.
3. Se vor face câteva experienţe pentru a vizualiza circuitul apei şi consecinţele poluării. Copiii
împărţiţi în patru grupe vor observa florile introduse cu o zi înainte în diferite medii toate în vase
transparente: un pahar transparent în care s-a pus apă cu detergent; un pahar cu apă cu cerneală
albastră şi roşie; un pahar cu oţet; un pahar cu apă curată.
Copiii vor urmări şi vor constata că florile sunt unele ofilite, altele sunt colorate, iar altele
sunt vesele. Se va cere copiilor să explice fenomenul –apa urcă prin tulpină în flori- şi se va insista
asupra necesităţi de a proteja apa pentru a nu distruge lumea vie. Fiecare grupă va desena cum arată
garoafa ei.
4. Joc de rol: Din fiecare grup câte un copil îşi va lua pe mână o floare confecţionată, veselă sau
tristă, după cum este floarea din grupa lui şi va mima veselie sau
tristeţe în funcţie de cât de afectată a fost planta observată.
VARIANTĂ:
Se poate observa răsădirea şi creşterea florilor într-un sol
udat cu apă curată sau apă poluată cu detergenţi, oţet, petrol etc.
77
VALENŢE FORMATIVE:
Activitatea oferă copiilor posibilitatea de a face cunoscut ce este poluarea, unele surse de
poluare, de a conştientiza efectele negative ale poluării asupra lumii vii-prin observarea
comportamentului florilor în mediu poluat şi nepoluat. Formarea unei atitudini pozitive faţă de
mediu, sesizarea frumosului din natură şi stimularea dorinţei de a-l crea.
CE ŞTIU COPIII:
ce este poluarea şi unele surse de poluare;
consecinţele poluării;
fiecare dintre noi poate interveni pentru a avea un mediu
curat şi sănătos.
APLICAŢII:
udă florile din grădiniţă şi de
acasă cu apă curată;
desenează o floare veselă şi una tristă;
taie cu o linie imaginile care poluează apa.
EVALUARE:
colorează câmpul, iar apoi florile –vesele sau triste-aşa cum crezi că
se simt în acel mediu;
dialog – personaje: Copilul şi Florile.
78
30.,,CEI MAI BUNI
ECOLOGIŞTI''
ZIUA INTERNAŢIONALĂ A MEDIULUI –
EVALUARE FINALĂ
CONŢINUT ŞTIINŢIFIC:
Scopul acestei activităţi este realizarea unei evaluări finale după un şir de activităţi cu
conţinut ecologic, derulate pe parcursul unui an şcolar.
Conceptul de evaluare derivă din cel de valoare, a evalua însemnând a face o judecată de
valoare. Evaluarea didactică este un procedeu psihopedagogic complex de stabilire a valorii unor
procese, comportamente, performanţe, prin raportarea acestora la un set de criterii prestabilite, cu
valoare de etalon.
În realitate este o mare diferenţă între ceea ce se predă, ce înţelege copilul şi ceea ce poate să
reproducă. Acest lucru face ca evaluarea să fie foarte necesară. Funcţiile evaluării de: diagnoză,
prognoză şi axiologică sunt importante pentru realizarea unui învăţământ eficient şi de calitate.
Evaluările pot fi parţiale sau finale, după un set de cunoştinţe sau perioadă de timp, sau putem vorbi
de evaluare iniţială, continuă şi sumativă.
Când ne propunem o activitate de evaluare este important să avem în vedere câteva aspecte:
♦ identificarea scopului evaluării şi precizarea obiectivelor;
♦ stabilirea conţinutului adecvat obiectivelor de evaluare;
♦ alegerea tipului de evaluare şi selectarea strategiilor adecvate;
♦ precizarea normelor sau a criteriilor de evaluare;
♦ proiectarea itemilor sau a probelor;
♦ analiza rezultatelor şi luarea unor decizii.
Fiecare educatoare, va evalua cunoştinţele transmise,
abilităţile şi comportamentele formate în funcţie de nivelul grupei sau alte condiţii de ordin
pedagogic sau social.
STRATEGII DE EVALUARE:
Concursuri
Acestea pot fi desfăşurate între echipe ale aceleaşi
grupe, între grupe diferite sau între copii din grădiniţe diferite,
sub generice ca ,,Micii ecologişti’’, ,,Cine ştie câştigă’’, etc.
Tematica acestor concursuri poate fi foarte diversă:
cunoştinţe generale despre apă, aer, Pământ, Soare,
plante şi animale, deşeuri, poluare;
cea mai îndrăgită poveste cu conţinut ecologic;
cel mai bun recitator;
realizarea unor fişe de lucru din caietul Micii Ecologişti;
probe practice: plantarea unor flori, sădire de puieţi, colectare de deşeuri, îngrijirea unui
spaţiu (parc, stradă);
probe artistico-plastice: desene pe o anumită temă, lucrări originale din materiale din natură,
materiale refolosibile sau deşeuri – confecţii, colaje, machete.
dansuri tematice ( dansul florilor, dansul micilor grădinari, dansul fulgilor de nea etc.);
parada costumelor din materiale refolosibile.
79
Vizite sau excursii tematice
Acestea au ca scop evaluarea cunoştinţelor copiilor despre natură în general, despre măsurile
de protejare a acesteia, despre ariile protejate din judeţul nostru şi unele plante declarate monumente
ale naturii.
Amintim ca obiective: nufărul termal din Băile Felix, arborii de magnolii din parcul
Muzeului Ţării Crişurilor, rezervaţia Pădurea Craiului, Sera de flori, Grădina botanică, Grădina
zoologică, etc.
Întâlnirea de dimineaţă
După anunţarea temei se vor preciza sectoarele în care se va
lucra, tipurile de activităţi şi câteva elemente de conţinut, pentru a da
copiilor posibilitatea să-şi aleagă activitatea preferată, urmând ca pe
parcurs să li se acorde posibilitatea de a trece de la un sector la altul.
80
dezvoltarea creativităţii privind utilizarea unor materiale din natură, deşeuri şi materiale
refolosibile;
dezvoltarea gândirii şi perspicacităţii în rezolvarea sarcinilor;
calităţile artistice;
munca în echipă, spiritual competitiv;
spiritual critic şi autocritic în evaluarea proprie şi a celorlalţi;
trăsături de voinţă şi caracter;
atitudini şi comportamente, grijă şi respect faţă de mediu.
Parada costumelor
Costumele realizate vor fi îmbrăcate şi prezentate, pe fond
muzical, (Imnul Ecologiştilor) de către autorii lor, pentru toţi
participanţii la acţiune.
81
31. „COPIII SOARELUI”
ZIUA SOARELUI
CONŢINUT ŞTIINŢIFIC:
Sistemul Solar este format din SOARE şi cele nouă planete care îl înconjoară: Mercur,
Venus, PĂMÂNT, Marte, Jupiter, Saturn, Uranus, Neptun şi Pluto.
Soarele este o stea G2 obişnuită, una dintre cele peste 100 miliarde de stele din galaxia
noastră. Este o sferă gigantică de gaze incandescente, cel mai mare corp din Sistemul Solar,
reprezentând 99,8% din masa totală a acestuia.
Gazele care compun soarele sunt: Hidrogenul în proporţie de aproximativ 75% şi Heliul 25%.
Fluxul de emisie al energiei solare este produs de reacţii de fuziune nucleară. Temperatura în nucleul
soarelui atinge 15 milioane grade C iar la suprafată 6.000 grade C. În drumul său spre suprafaţă
energia este continuu absorbită şi re-emisă la temperaturi tot mai scăzute astfel încât la momentul
ajungerii la suprafaţă, este în mare parte lumină vizibilă.
Razele soarelui aduc lumină şi căldură pe Pământ. Ele străbat atmosfera Terrei în 8 minute,
fără a o încălzi, încălzind suprafaţa uscatului, a mărilor şi oceanelor. Căldura degajată de acestea
încălzeşte păturile de jos ale atmosferei şi acestea la rândul lor pe cele superioare. Aşa se explică
faptul că aerul este cald aproape de pămînt şi se răceşte pe măsură ce se ridică sus. Fără lumină şi
căldură nu ar exista viaţă pe planeta noastră. Procesul de fotosinteză este esenţial în cresterea
plantelor, primul nivel, de bază, al lanţului trofic. Expunerea la soare ajută la sintetizarea vitaminei D
şi este un factor important de călire a organismului. Căldura soarelui determină procesul de
evaporare naturală a apei, asigurând umiditatea aerului şi circuitul apei în natură.
82
Alte tipuri de activităţi posibile :
- legende şi povestiri despre Soare: Legenda Soarelui, Povestirile lui Sorinel, convorbiri, memorizări,
activităţi muzicale;
- jocuri didactice de genul ,,Spune mai departe’’, ,,Completează ce lipseşte’’
- lucrări artistico-plastice, desene, aplicaţii, confecţii, etc., având ca temă Soarele.
VALENŢE FORMATIVE:
● Copiii se deprind să observe, să analizeze, să compare, să sintetizeze;
● Se formează deprinderi de muncă independentă;
● Înţeleg legăturile cauză-efect privind elementele mediului înconjurător;
● Se formează atitudini şi comportamente corecte faţă de mediu;
● Copiii înţeleg necesitatea ocrotirii mediului şi asigurarea echilibrului ecologic.
REALITATEA AZI:
∗ efectul accelerat de seră determină o schimbare a modului în care
atmosfera absoarbe energia solară şi influenţează creşterea temperaturii
acesteia până la niveluiri periculoasre pentru toate vieţuitoarele;
∗ Soarele are aproximativ 4,5 miliarde de ani, perioadă în care a folosit
cam jumătate din hidrogenul din miezul său, va radia în continuare ,,în
linişte’’ peste 5 miliarde de ani de azi înainte şi luminozitatea lui se va
dubla;
∗ în secolul XX pe teritoriul ţării noastre au fost vizibile 33 de eclipse de soare din care totale
două: în 15 februarie 1961 şi 11 august 1999;
∗ o eclipsă totală de soare, într-un loc dat, se observă la fiecare 370 de ani;
∗ Energia solară este utilizată la obţinerea energiei electice şi a celulelor solare (cazul
calculatoarelor).
ŞI TU POŢI:
APLICAŢII:
☺ puneţi la încolţit boabe de fasole sau grâu. Un vas îl ţineţi în
frigider iar altul în clasă la căldură. Observaţi pe parcursul mai
multor zile ce se îmtâmplă; Povestiţi !;
☺ luaţi două ghivece cu flori sau plante (muşcate, fasole încolţită) şi
ţineţi-le în condiţii diferite: unul la lumină iar celălalt într-un loc
întunecat. Observaţi cum cresc cele două plante;
☺ turnaţi apă într-o farfurie şi dizolvaţi în ea 3-4 linguri de sare.
Aşezaţi-o afară la soare şi lăsaţi-o câteva ore. Ce constataţi?;
☺ decupaţi din hârtie o formă dorită (floricică, inimioară, cerc etc.) şi
lipiţi-o pe o frunză de muşcată. Dezlipiţi-o peste câteva zile. Ce s-a
întâmplat? ;
☺ desenaţi câteva elemente care se bucură de lumina şi căldura soarelui;
☺ alcătuiţi rebusuri în care cuvintele - cheie să fie: soare, lumină, căldură.
EVALUARE:
poveşti create de copii, cu
început dat, după un şir de ilustraţii, cu personaje
date de educatoare în cadrul teatrului de păpuşi
sau al teatrului de masă, înregistrarea lor pe
casetă;
realizarea unei expoziţii cu desene ale copiilor.
83
POVESTIRILE LUI SORINEL
de Mărioara Ile
84
TERMENI DE MEDIU
APĂ UZATĂ- apă evacuată de la diverse folosinţe şi care conţine substanţe poluante sau
căldură, necesitând o epurare sau tratare înainte de deversare.
BIOCENOZĂ- este o constituentă a ecosistemului şi reprezintă un grup de organisme vii
(plante şi animale) care ocupă acelaşi habitat şi trăiesc într-o strânsă interdependenţă.
BIODEGRADABIL- este un atribut ce desemnează capacitatea de descompunere a unei
substanţe de către microorganisme până la dioxid de carbon şi apă.
BIODIVERSITATE- diversitatea de organisme vii provenite din ecosistemele acvatice şi
terestre, precum şi din complexele ecologice din care acestea fac parte; cuprinde diversitatea din
interiorul speciilor, dintre specii şi dintre ecosisteme.
BIOM- formaţie ecologică majoră constituită dintr-un grup de ecosisteme.
BIOSFERĂ- învelişul viu al Pământului.
CICLU TROFIC- circulaţia materiei, respectiv transferul energiei sub formă de hrană între
diversele organisme ale unui ecosistem.
COMPOST- amestec de resturi vegetale, resturi animale, resturi menajere, biodegradabile,
folosit ca îngrăşământ natural în agricultură.
DEGRADAREA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR- alterarea calităţilor fizice, chimice
sau biologice ale mediului înconjurător ca urmare a activităţii directe sau indirecte a acţiunii umane
ori a factorilor naturali.
DEPOLUARE- acţiune de reducere a unei surse sau stări de poluare.
DESCOMPUNĂTORII- microorganisme animale şi vegetale (bacterii, ciuperci) care
participă la degradarea materiei organice şi transformarea ei în săruri minerale, refolosite de către
plante.
DEŞEURI MENAJERE- resturi alimentare, ambalaje, obiecte stricate, care se adună într-o
gospodărie.
DIOXIDUL DE CARBON- gaz alcătuit din carbon şi oxigen, rezultat prin descompunerea
materiei organice, emanaţii industriale; este luat din atmosferă de către plante în procesul de
fotosinteză.
DEZECHILIBRU ECOLOGIC- perturbarea, modificarea relaţiilor dintre organisme şi
mediul lor de viaţă, datorită acţiunilor omului (braconaj, poluare, supraexploatare a terenurilor,
urbanizare etc.)
DEZVOLTARE DURABILĂ- a răspunde nevoilor generaţiei actuale fără a compromite
capacitatea generaţiilor viitoare de a răspunde propriilor nevoi.
ECOLOGIA- este ştiinţa care se ocupă cu studiul relaţiilor dintre organisme şi mediul
înconjurător.
ECHILIBRU ECOLOGIC- raportul relativ stabil creat în decursul timpului între diverse
grupe de plante, animale şi microorganisme, precum şi în interacţiunea acestora cu condiţiile în care
trăiesc.
ECOSISTEM- reprezintă o comunitate de organisme situată într-un anumit cadru geografic,
fiind constituită, pe de o parte, din plante şi animale, organizate în lanţuri trofice, iar pe de altă parte
din factori abiotici, între care se stabilesc relaţii de interdependenţă.
EFECTUL DE SERĂ- proces de încălzire indirectă a aerului din apropierea suprafeţei
Pământului, ca urmare a reflectării radiaţiilor de către dioxidul de carbon din aer; datorită acestuia, la
nivelul mării, va creşte din cauza topirii gheţarilor cu aproximativ un metru în următorii o sută de ani.
EPURARE- acţiune de curăţare, de purificare a aerului, a apei.
EROZIUNE- acţiunea de desprindere şi îndepărtare a unor particule de diferite forme şi
mărimi din scoarţa terestră, datorită apelor curgătoare, vântului, valurilor, gheţarilor sau zăpezilor;
sinonim cu erodare.
EVAPORARE- procesul de trecere a apei din stare lichidă în stare gazoasă.
85
EXOSFERĂ- strat atmosferic situat la o altitudine de peste 750 km deasupra Pământului,
alcătuit din particule de hidrogen şi heliu foarte rare, care intră sau ies din spaţiul interplanetar; face
legătura între spaţiul terestru şi spaţiul cosmic.
FILTRARE- separarea elementelor solide dintr-un lichid, gaz sau epurarea apelor uzate.
FOTOSINTEZĂ- proces prin care plantele verzi şi unele microorganisme, în prezenţa
luminii, transformă dioxidul de carbon, apa şi sărurile minerale în substanţe organice şi elimină
oxigenul.
GIRUETĂ- instrument meteorologic cu care se determină direcţia şi intensitatea vântului.
GRINDINĂ- precipitaţie formată din particule de gheaţă de diferite mărimi care însoţeşte
adesea ploile de vară.
HABITAT- este locul ocupat de organism şi factorii de mediu corespunzători.
HALDĂ- formă de relief, asemănătoare unui deal, rezultată în urma acţiunii omului în
regiuni unde s-au exploatat şi se exploatează bogăţii subterane.
HIDROSFERĂ- învelişul de apă al Pământului.
LANŢ TROFIC- legăturile care se stabilesc între diferite animale, în procesul căutării şi
obţinerii hranei, fiecare organism constituind o verigă ce reprezintă hrana pentru organismul situat
mai sus în lanţ; exemplu: lăcustă-şopârlă-bufniţă.
LITOSFERĂ- învelişul exterior solid al Pământului, alcătuit din roci şi minerale.
MEDIU ÎNCONJURĂTOR- este reprezentat de toate condiţiile naturale şi artificiale care
ne înconjoară.
MEDIU ANTROPIC- mediul natural transformat prin intervenţia omului.
MEDIU NATURAL- totalitatea factorilor naturali (apă, aer, sol, subsol), care determină
condiţiile de viaţă pentru plante, animale şi oameni, dar care nu exclude implicaţiile omului asupra
ansamblului de relaţii, procese, mecanisme naturale.
NOCIV- vătămător, distrugător pentru sănătate, pentru viaţă.
OZON- gaz de culoare albăstruie, cu miros caracteristic care se găseşte în natură şi care
absoarbe radiaţiile ultraviolete emise de Soare.
PĂTURĂ DE OZON- se află la cca. 20-25 km deasupra Pământului. Ea protejează toate
organismele vii de radiaţiile solare ultraviolete.
PET- flacon de plastic – deşeu reciclabil.
PLOAIA ACIDĂ- ploi a căror apă se combină cu substanţele toxice acide emise de unităţi
industriale în atmosferă, care provoacă distrugeri mediului înconjurător.
POLUARE- răspândire în atmosferă, în apă, în sol a unor substanţe nocive, dăunătoare vieţii.
PROTECŢIA MEDIULUI- totalitatea măsurilor ce se iau în vederea ocrotirii, conservării
şi restabilirii echilibrelor ecologice esenţiale din mediul înconjurător.
RECICLARE- acţiunea de redare în folosinţă a deşeurilor, acţiune cu mare impact ecologic
şi economic.
REFOLOSIRE- acţiunea de folosire în acelaşi scop sau într-un alt scop a unor deşeuri.
REZERVAŢIE NATURALĂ- suprafaţă terestră sau acvatică, bine delimitată, care
cuprinde elemente ale naturii ocrotite de lege, având rol ştiinţific, educativ şi turistic.
ROUĂ- picături de apă care se formează dimineaţa la suprafaţa solului, în urma condensării
vaporilor de apă.
SMOG- ceaţă densă amestecată cu fum şi praf industrial, conţinând poluanţi cu concentraţii
peste limitele admise. El se formează în regiunile puternic industrializate şi în marile centre urbane.
TROPOSFERĂ- strat al atmosferei care atinge suprafaţa solului şi în care se produc
fenomenele meteorologice obişnuite ce influenţează suprafaţa Pământului (vânturile, ploile, norii etc.)
ZONĂ POLUATĂ- areal delimitat în care se înregistrează concentraţii mari de poluanţi,
peste limitele admise.
86
BIBLIOGRAFIE
1. Bernat, Simona, Elena, Tehnica învăţării eficiente, Presa Univ.Clujană, 2003, Cluj-Napoca
2. Cazan Carmen Manuela, Cherciu Rodica şi Manda M., Crează-ţi mediul – Dicţionar de termeni,
Ed. Fundaţia Concept, 2004, Bucureşti
3. Cristea, Sorin, Curriculum şi conţinutul învăţământului, Tribuna Învăţământului, nr. 778, 2004,
Bucureşti
4. Cucoş, Constantin, Pedagogie, Editura Polirom, 2002, Iaşi
5. Iosifescu, Şerban şi colab., Managementul educaţional pentru instituţiile de învăţământ, Ed.
Tipogrup press – 2001, Bucureşti
6. Ivănescu Maria, Ile Mărioara, Boghiu Samica şi Vereş Mariana, Ghid metodic de educaţie
ecologică - învăţământ preşcolar, Ed. Casa Corpului Didactic Bihor, 2005, Oradea
7. Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Programa activităţilor instructiv- educative în grădiniţa de
copii” (ediţia a II-a, revizuită şi adăugită), Editura V&I INTEGRAL, 2005, Bucureşti
8. Nedelcu, G. şi Nedelcu, M., Educaţia ecologică şi voluntariatul în protecţia mediului , Ed. Treira,
2003,Oradea
9. Preda, Viorica, Copilul şi grădiniţa, Ed. Compania, 1999, Bucureşti
10. Preda, Viorica, Calitatea educaţiei timpurii – direcţii şi priorităţi, în Psihopedagogia copilului,
Ed. Reprograph, 2002,Craiova
11. Sassier, Martine şi Daniel; Perdrizet, Marie-Pierre, Memo. Enciclopedie Larousse pentru şcolari,
1997, Editura Aquila ′ 93, Oradea
12. Stanciu, M., Reforma conţinuturilor învăţământului – Cadru metodologic, Ed. Polirom, Iaşi,
1999
13. Toma, Cristina şi Zamfir, Lia, Educaţia pentru mediu în sistemul educaţional preuniversitar din
România, în Prietenii pământului, 2003, Galaţi
14. W. Disney, Manualul Castorilor Juniori - ,,Viaţa în aer liber , Ed. Egmont România,2002,Buc.
15. W. Disney, Trucurile Castorilor Juniori - ,, Salut, Natură!” , Ed. Egmont România, 2005, Buc.
16. * * * Colecţia ,,Arborele lumii ”
17. * * * www.didact.ro ;
18. * * * Marea. Prima mea enciclopedie , Larousse, Ed. RAO,1996, Bucureşti
29. * * * -Corpul omenesc. Prima mea enciclopedie , Larousse, Ed. RAO,1996, Bucureşti
20. * * * Plantele. Prima mea enciclopedie , Larousse, Ed. RAO,1997, Bucureşti
21. * * * Flori sălbatice. Colecţia micului naturalist, Ed. vox,1992, Bucureşti
22. * * * Magazin Terra, Nr.5, 2005
23. * * * Revista Sana, Nr. 17, 2005
87
88