Jaufre Rudel

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Sari la navigareSari la căutare
Jaufre Rudel

Jaufre Rudel

Date personale

Născut secolul al XII-lea 

Blaye, Franța 

Decedat 1148 

Cetățenie
 Franța 

Ocupație trubadur
poet
compozitor 

Modifică date / text 

Acest articol sau această secțiune nu este în formatul standard.

[[wiki]] Ștergeți eticheta la încheierea standardizării.
Acest articol a fost etichetat în mai 2014
Jaufré Rudel

Jaufre (Jaufré, în occitana modernă și în franceză) Rudel ( cca 1113 la Blaye - spre

1170) a fost un trubadur provensal din Aquitania de limbă occitană (langue d'oc).
Cunoscut sub numele de Prinț de Blay (Prinț de Blaia), senior de Pons și Bergerac, a
luat parte, după anul 1147, la Cruciada a doua și, se pare că, își găsește sfârșitul în
timpul asediului Damascului. Conform biografiei legendare (vida), îndrăgostindu-se de
Prințesa de Tripoli, fără să o fi văzut, devine cavaler cruciat numai ca să o întâlnească.
Pe drum, se îmblolnăvește grav și moare în brațele prințesei, la hanul unde fusese
adus. A creat poeme pe tema „dragostea de departe” (amor de lonh sau amour de loin).

Cuprins

 1Rudel în legendă și literatură

 2Lirica lui Rudel
 3Note
 4Bibliografie

Rudel în legendă și literatură[modificare | modificare sursă]

De la acest trubadur s-au păstrat doar șapte lucrări, ultima fiind discutabilă sub raportul
paternității. Creația lui aparține speciei canțonei lirice (canso sau canson) având
tematică erotică,  caracterizându-se prin respectul față de codul iubirii cavalerești. A
scris cântece de dragoste, în care cântă „iubirea de curte" (fin’amour), dragostea
imposibilă și fără speranță, fie datorita faptului că doamna inimii este măritata și are un
rang superior, fie că aceasta se află prea departe.  Remarcabil  rămâne poemul sau
„Dragostea de departe” ( amor Lonh ), dedicat Doamnei din Răsarit, de care se
îndragostise.  Ulterior, aceasta doamnă  a fost identificată cu Hodierne, contesă de
Tripoli, ea rămânând  inaccesibilă prin faptul că era femeie căsătorită .
Canțonele lui au influențat creația unor autori de mai târziu, precum Dante
Alighieri, Francesco Petrarca, Cyrano de Bergerac, Heinrich Heine, Edmond
Rostand, Robert Browning,  Giosuè Carducci, Mireille Calmel(fr).

Lirica lui Rudel[modificare | modificare sursă]

Lirica lui Rudel a fost caracterizată de Paul Zumthor:
„La cei mai vechi trubaduri se poate asista la elaborarea unui sistem funcțional pe care
ei îl fabrică totodata empiric și viguros, cu ajutorul unor elemente, în mare parte
împrumutate, dar a căror combinație face să țâșnească, prin apropiere metaforică,
antiteză și joc subtil de ambiguități, valori noi, formule indedite și, curând, obișnuința de
constrângere.”[1]
Cea mai cunoscută canțonă a lui Rudel rămâne „Dragostea de departe”.
„Lanquan li jorn son lonc en may
M'es belhs dous chans d'auzelhs de lonh,
E quan mi suy partitz de lay,
Remembra'm d'un' amor de lonh.
Vau de talan embroncx e clis
Si que chans ni flors d'albespis
No-m valon plus que l'yverns gelatz
[......................................................]”
„Când ziua-n mai devine viers
Un zvon  mă cheamă  de departe
Arzându-mă și dându-mi ghes
să  cânt iubirea  de departe.
Cu fruntea grea și abătut     
Merg pe cărări înmiresmate
ca prin nămeți  de netrecut [...]”[2]
Alte poeme, deși păstrează tema iubirii, se apropie mai mult de pastel:
„Quan lo rossignols el folhos
Dona d’amor e’n quier e’n pren
E mon son chan jauzent joyos
E remira sa par soven,
E’l riu son clar e’l prat son gen,
Pel novel deport que renha,
Mi ven al cor grans joys jazer
 [...............................................]”
„Cînd prin frunziș privighetoarea
iubire cere și primește,
și plin e cîntu-i de-nfocare,
și cald perechea și-o privește,
și-s flori, și rîul strălucește,
această largă bucurie
îmi umple inima de dor[...]”[3]

Note[modificare | modificare sursă]
1. ^ Prof. univ. dr. Angela Ion (coordonator), Dicționar istoric critic/
Literatura franceză
2. ^ În românește de Gavriil Stiharul
3. ^ În românește de Teodor Boșca

Bibliografie[modificare | modificare sursă]
 Prof. univ. dr. Angela Ion (coordonator), Dicționar istoric
critic/ Literatura franceză, Editura Științifică și
enciclopedică, București, 1982;
 Prof. univ. dr. Angela Ion (coordonator), Histoire de la
litterature française, Editura Științifică și enciclopedică,
București;
 Ovidiu Drimba, Istoria culturii și civilizației 3 , Editura
Științifică, București, 1990;
 Zoe Dumitrescu-Bușulenga (coordonator), Crestomație de
literatură universală, Editura Didactică și pedagocică,
București, 1983;
 Teodor Boșca, Poezia trubadurilor provensali, italieni,
portughezi, a truverilor și a minnesängerilor, Ed. Dacia,
Cluj, 1980;
1090650

3895603q (data)

95684X

0 0000 8101 4797

9133112

nz: 4e3c0928-aa78-4690-a4ea-4ac5c808f827

ICCU\LO1V\088152
328063

028503848

27610

Identities (via VIAF): 22327610
Categorii: 
 Nașteri în 1113
 Decese în 1170
 Poeți occitani
 Compozitori francezi
 Compozitori din Evul Mediu
 Legende medievale
 Muzică medievală
 Trubaduri
Meniu de navigare
 Nu sunteți autentificat
 Discuții
 Contribuții
 Creare cont
 Autentificare
 Articol
 Discuție
 Lectură
 Modificare
 Modificare sursă
 Istoric
Căutare
Cautare Salt

 Pagina principală
 Schimbări recente
 Cafenea
 Articol aleatoriu
 Facebook
Participare
 Cum încep pe Wikipedia
 Ajutor
 Portaluri tematice
 Articole cerute
 Donații
Trusa de unelte
 Ce trimite aici
  Modificări corelate
 Trimite fișier
 Pagini speciale
 Navigare în istoric
 Informații despre pagină
 Citează acest articol
 Element Wikidata
Tipărire/exportare
 Creare carte
 Descarcă PDF
 Versiune de tipărit
În alte proiecte
 Wikimedia Commons
În alte limbi
 Deutsch
 Ελληνικά
 English
 Español
 Français
 日本語
 Polski
 Русский
 Српски / srpski
Încă 13
Modifică legăturile
 Ultima editare a paginii a fost efectuată la 4 martie 2018, ora 22:33.
 Acest text este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice; pot exista și
clauze suplimentare. Vedeți detalii la Termenii de utilizare.