Prietenii

Aptitudini sociale

Abilitati de joaca
 De ce jocul?
Jocul este modalitatea prin care copiii neurologic
tipici deprind o varietate de abilitati:

 Limbaj

 Abilitati de motricitate fina

 Abilitati de motricitate grosiera

 Abilitati academice (scolare)

 Interactiune sociala
 De ce sa-i invatam sa se joace?

Pentru a promova dezvoltarea abilitatilor

cognitive, de limbaj, a celor sociale si pentru
dezvoltarea emotionala.

Pentru a evita respingerea sociala si

frustrarea.

Pentru a pregati jocul din tot parcursul vietii,

atat in cadrul social, cat si cel singular.
 Ce este joaca?

„ Se intampla voluntar, adesea spontan,

oferind copilului intariri intrinseci si
recompense. Joaca este activa, valorizata de
catre participanti, este inedita si flexibila.”
- Pamela Wolfberg si Adriana L. Schueler (1992)

Joaca este serviciul unui copil.

 Cand ne jucam cu baloanele
de sapun il invat pe copil…
 Cereri

 Atentie convergenta (impartasita)

 Contact vizual

 Miogimnastica

 Exercitiu de respiratie

 Limbaj
 „Deschid”
 „Randul meu”
 „ Mai vreau”
 „Baloane de sapun”
 „Sufla”
 Cum se joaca copiii cu TSA?

Au mai multe activităti repetitive decat

copiii de aceeasi varsta (covarstnici). Joaca
este adesea o autostimulare care le confera
input senzorial.

Sunt mai obsesivi.

Sunt mai putin interesati sa aiba partener
de joaca.
Lipseste scopul jocului.
 BAZA DEZVOLTARII JOCULUI
SOCIAL
Aspecte sociale timpurii ale jocului
Atentie convergenta (impartasita)
Imitatie
Jocuri interactive simple cu adultii (cucu –
bau!)
Joc simplu cu obiectele, cum ar fi
manipularea jucariilor sau roaderea lor.

Jocul social cu copii de aceeasi varsta

Jocul paralel
Jocul asociativ
Jocul interactiv
Jocul in grup
 Solitar
Stiluri de joc social
 Se joaca singur. Nu presupune conversatie cu o alta
persoana.
 Paralel
 Se joaca alaturi de cel putin inca un copil de aceeasi
varsta, folosind jocuri si materiale diferite si avand
obiective variate. Promoveaza toleranta fata de celalalt
copil. Nu se forteaza jocul impreuna.
 Asociativ
 Se joaca impreuna cu cel putin inca un copil, folosind
aceleasi materiale, dar avand scopuri diferite.
 Interactiv
 Se joaca impreuna cu cel putin inca un copil, folosind
aceleasi materiale si impartăsind acelasi scop.
 Jocul in grup
 Se joaca impreuna cu doi sau mai multi copii, urmarind
acelasi scop prin interactiune si joaca.
 Jocul social: tipic vs.
tsaAtentie convergenta (impartasita)
 Tipic: reactia si referinta sociala apar in timpul dezvoltarii
timpurii.
 TSA: lipsa fenomenului de atentie convergenta (in legatura
cu referinta sociala, imitatia si perseverenta in activităti
sociale).

Jocul cu copiii de aceeasi varsta

 Tipic: spontan, se dezvolta dinspre simplu spre complex
 TSA: variatii foarte mari. Adesea copiii au anumite stiluri de
joaca, dar sunt fragmentate.
Acceptare sociala
 Tipic: mult mai acceptati si adesea inclusi in grupurile de
covarstnici deoarece sunt constienti din punct de vedere
social.
 TSA: se observa o lipsa a acceptarii in situatiile sociale
deoarece copiilor cu TSA le lipsesc competentele sociale.
 Tipuri de joaca
Joc senzorial
 Jucarii cu mecanism cauza si efect (jucarii cu
lumini)
 Carti si muzica
 Motricitate fina (margele, colorat, geo-board)
 Motricitate grosiera (jocuri cu mingea, mersul
cu bicicleta, alergatul, saritul)

Joc functional
 Sa utilizeze o jucarie cu un anumit scop (sa
ruleze o masina, sa legene o papusa, sa faca
animale sa scoata sunete)

Joc constructiv
 Constructii (cuburi, lego)
 Puzzle (incastre, cu sau fara rame)
 Tipuri de joaca
Joc simbolic/ de a se preface

 Jocurile simple de a se preface şi substituirea funcţiei

obiectelor (banana in loc de telefon, sa bea dintr-un
recipient ca dintr-o cana)
 Joc de rol (sa imite rutine familiare)

 Abilităţi de joaca de tip „prefa-te ca...” cu anumite

personaje (figurine şi accesorii)
 Jocul intermediar de a interpreta un rol dintr-o anumita
rutina cu scenariu şi obiecte (interpreteaza rutine
familiare precum servitul mesei sau condusul maşinii)
 Jocul complex de a interpreta rolul dintr-un scenariu cu
mai multe rutine şi secvenţe (sa hraneasca bebeluşul,
apoi sa-l puna la culcare)
 TIPURI DE JOACA
Jocuri cu reguli

Jocuri simple ( ex.: Lucky ducks, Don’t break the

ice)

Jocuri complexe pe tabla ( ex.: Monopoly, Guess

who)

Jocuri complexe cu reguli ( ex.: Four square, wall

ball)
 TIPURI DE JOACA: tipic vs.
Joc senzorialtsa
Tipic: explorarea jocului de acest fel apare

timpuriu si se generalizeaza in alte tipuri de joaca.
 TSA: apare foarte des, dar cu variatiuni limitate.

Joc functional
 Tipic: evolueaza de la simplu spre complex. Se
transforma si da nastere altor tipuri de joc.
 TSA: joc functional spontan nu este specific.
Implica indrumare si rareori este inedit.

Joc simbolic
 Tipic: evolueaza de la simplu spre complex.
Copilul conduce situatia de joc si interpreteaza
diferite roluri in timpul jocului.
 TSA: De obicei, scenariile de joaca sunt
memorate. Copiii nu schimba rolurile in joc si au
nevoie de indrumare.Nu este spontan prea des.
 Evaluarile abilitătilor de joaca

Joaca si interactiunea sociala este una

din deficite de baza ale copiilor cu TSA ,
totusi sunt cele mai ignorate atunci
cand se fac evaluarile si planificarea
programelor.
 TIPURI DE
EVALUARI
Evaluari
standardizate

Evaluari informale
 Instrumente de evaluare
Standardizate
Exemple de teste pentru copii mai mici
 Testul limbajului pragmatic (TOPL: Test of
Pragmatic Language)
Testul rezolvarii de probleme (bazat pe imagini)
(TOPS: Test of Problem Solving)
Chestionare de dezvoltare
Hawaii
Carolina Curriculum
VB-MAPP
Chestionare de comunicare sociala
Scala Vineland a comportamentului adaptativ
 Observatii

Observatii structurate
Ar tebui sa se bazeze pe performanta in sarcini
specifice
Ar trebui urmarite comportamente specifice
precum atentia convergenta, reciprocitate
sociala, imitatie si modul de folosire a jucariilor.
Observatii naturale
Ar trebui sa apara in mai multe ocazii si in
situatii diferite.
Nu ar trebui sa se bazeze pe o sarcina
structurata, ci ar trebui urmarit copilul in mediu
natural.
 Evaluarile ar trebui sa
fie…
Multi-metodice
Standardizate, nestandardizate, atat
structurate, cat si observatii naturale, pe baza
de criterii, interviuri cu parintii si urmarirea de
inregistrari.

in mai multe contexte

Bazate pe joaca

Multidisciplinare (colaborare intre persoanele

care lucreaza cu copilul)
Sa implice colaborarea cu parintii
 Relatii
de
prietenie

Aptitudini sociale

Abilitati de joaca
 Cum sa invatam abilitatile de joaca

1. Proba individuala/instructie directa

2. Analiza sarcinii

3. invatare incidentala

1). Predarea jocului prin proba individuala

Copilul invata o abilitate specifica intr-un

context izolat

Copilul incepe sa puna in legatura abilitatile

invatate

Copilul incepe sa generalizeze abilitatile

invatate cu alti adulti si covarstnici.
 Cum sa incep probele individuale?

Folositi imitatia pentru a preda:

Utilizarea jucariilor
Gesturi motorii

Imitatie verbala
Comportamente inlantuite
invatare prin observatie

Cereri
 Tineti minte!
 Recompensa este cheia succesului in invatare.

 in primul rand, trebuie sa oferim motivatia pentru joaca ( ganditi-va la

jocurile de noroc).

 Ne dorim ca motivatia sociala intrinseca a copilului sa devina

recompensa. Atunci este momentul in care se incepe retragerea
sistematica a intaririlor.
 Tipuri de intaritori
(recompense)

Comestibili Sociali Tactili

 Jocul imitativ

Pentru inceput, initiati actiuni simple, de un singur

pas.

Modelati actiuni.

Atunci cand copilul stie deja câtiva itemi din fiecare

actiune, incepeti inlantuirea acestora.

Daca nu observati interes din partea copilului, luati

in calcul schimbarea jucariei.
 Obtinerea independentei
Transferati jocul imitativ inspre joc independent

invatati copilul sa se joace independent cu jucarii

si in situatii CUNOSCUTE.

Notati
 Cat dureaza
 Care jucarii sunt folosite
 Cum interactioneaza copilul cu jucariile
 Vi-a cerut ceva anume copilul?
 EXEMPLU: Joaca cu plastilina

Sa faca un sarpe

Sa ruleze o minge

Sa faca o placinta

Sa faca un om de zapada

Sa foloseasca forme pentru prajituri

Sa foloseaca un facalet
 Joc imitativ
Cuburi Trusa de doctor
Jocuri de Alimente de jucarie
construit prin Casa de marcat
imbinare Figurine
Masini/Garaj Dinozauri
Garnituri de Plastilina
tren Potato Head
Masina-utilaj de
foraj
Seturi pentru
constructii
Masina de gunoi
 ACHIZITIONAREA LIMBAJULUI IN TIMPUL
JOCULUI

Vorbiti despre ce faceti in timpul jocului.

“Oh nu! A cazut.”
“Sa urcam pana in varf!”
“Vreau sa intru!”

Vorbiti despre insusirile obiectelor

“Este mare.”
“Sa facem o stea.”
“Vad o vaca.”

Oferiti termeni de limbaj pe care copilul nu i-

a achizitionat inca.
Tipuri de joaca cu jucarii:

ceva ce ar trebui sa luati in considerare cand

alegeti jucariile o
singura variantaJucarii cu
de utilizare (closed-end)

Jucarii cu mai multe optiuni

de utilizare (open-end)
 Jucarii cu o singura varianta
de utilizare (closed-e nd)

Au inceput si sfarsit definit.

in general, sunt jucarii exploratorii gandite

pentru copii mici si bebelusi.

Sa fiti pregatiti de a interveni atunci cand

sunt utilizate intr-un mod inadecvat.
Pentru a-i invata pe copii cum sa le
foloseasca, cereti sa va imite gesturile.

Adaugati limbaj!!! Spuneti ce ar spune si

ei daca ar putea.
EXEMPLE: Jucarii de
tipul closed-End
 Jucarii cu mai multe
optiuni de utilizare (open-
e nd)
Nu au inceputul sau sfarsitul definite, iar
joaca cu ele poate fi extinsa nedefinit
inspre constructie de tip cooperativ sau joc
simbolic.
Dezvoltati jocul inspre ce i-ar place
copilului. Daca ii place locomotiva Thomas,
dezvoltati un joc despre asta.
Example de jucarii de tipul
Open-End
 2).Date din analiza sarcinii
Impartirea pe pasi care sa duca la
rezolvarea sarcinii.
Se preda utilizand inlantuirea inainte si
inlantuirea inversa, dar si modelarea.
Permite evaluarea tuturor componentelor
abilitatii.
Permite consecventa invatarii indiferent de
persoanele cu care se joaca copilul.
Permite modelarea eficienta a
comportamentului si inregistrarea corecta a
datelor.
 Analiza sarcinii
joc cu masina: sa duca masina la benzinarie

Pune mana pe masina

impinge masina pe sosea

Opreste masina la benzinarie

Ia furtunul si il pune in rezervor

intoarce masina

Conduce masina inapoi pe sosea

Parcheaza masina
 Joc simbolic: CU o singura actiune

Procedura de invatare
Se foloseste formatul imitativ
Imitatia nonverbala ar trebui sa fie bine stapanita
Spuneti-i copilului “prefa-te ca ___”

Dezvoltarea invatarii folosind materiale

Se folosesc obiecte reale – un telefon adevarat
Se foloseste apoi un obiect care este realist – un
telefon de jucarie
Se foloseste un „substitut” – o banana in loc de
telefon
Renuntati la materiale
 EXEMPLE: Joc simbolic cu o
singura actiune
Actiuni de baza  Sa mature
 Sa bea dintr-o ceasca  Sa faca surfing
 Sa manance cu lingura
 Sa-si pieptene sau  Sa vorbeasca la
perie parul
 Sa linga inghetata
telefon
 Sa se spele pe dinti  Sa toarne din ulcior
 Sa conduca masina  Sa tina un bebelus
 Sa se spele pe maini/  Sa bata un cui cu
fata ciocanul
 Sa invarta in cratita  Sa sufle lumanarile
 Sa taie
 Sa calareasca
 EXEMPLE: Joc simbolic cu o
singura actiune
Animale Lucruri si fantezii
 Cătel  Urias
 Pisica  Tren
 sarpe  Avion
 Gaina  Ceainic
 Vaca  Paianjeni
 Pinguin  Cutremur
 Elefant
 Porc
 Cal
 Flamingo
 Maimuta
 Broasca
 Joc simbolic: Rutine zilnice si
activităti familiare
Dupa ce elevul cunoaste cateva actiuni
simple de imitare, de a pretinde ca...,
incepeti sa introduceti secvente mai lungi
de actiuni

Alegeti activităti cu care copilul este

familiarizat

Nu incercati sa-l invătati rutine cu care nu

este familiarizat
EXEMPLE DE RUTINE ZILNICE sI
ACTIVITĂtI FAMILIARE
Mersul la scoala
Mersul la culcare
Luatul micului dejun
Mersul la cumparaturi
Baia
Orice fel de joc cu papusile

bebelus
Sa coaca o prajitura
Pusul mesei
Sa faca un sandwich
Spalatul vaselor
 Analiza sarcinii
Joc simbolic: mers la scoala

imbraca-te

Fa un dus

Spala-te pe dinti

Ia micul dejun

incalta-te

Puneti rucsacul

Spune „la revedere”

 Joc simbolic: sa mergem
la...
Puteti sa va imaginati ca mergeti in
locuri amuzante si familiare

Vorbiti despre ce veti face acolo

Folositi carti si casete video

EXEMPLE DE LOCURI DE
MERS
 Plaja, ştrand
 Ferma
 Şcoala
 Circ
 Aeroport
 Unde se vinde ingheţata
 Restaurant
 Bacanie
 McDonald’s
 Jungla
 Ocean
 Camping
 Zi de naştere
 Cinema
 inchirieri video
 Excursie cu maşina
 JOCURI PE TABLA /
JOCURI CU REGULI

Jocurile pe tabla si jocurile cu reguli sunt mai

complexe si trebuie invătate mai tarziu in
procesul de dezvoltare a abilitătilor de joaca
Exemple

Chutes and ladders

Lucky ducks
Monopoly
ANALIZA SARCINII – JOC PE TABLA
Ia jocul de pe raft

Deschide jocul

Citeste regulile

Instaleaza jocul

Determina cine incepe

Joaca pe rand

Joaca pana cand careva câstiga

inchide jocul

Pune jocul inapoi pe raft

Incercati!!!
 3) INVATAREA INCIDENTALA
Antrenament de raspuns pivotal
 Foloseste posibilitătile naturale de invătare pentru a tinti
si modifica comportamentele cheie.
 Foloseste motivatorii naturali ai copilului si interactiuni
pozitive.
 Medii naturale pentru a ajuta reducerea stimulului, a
selectivitătii excesive, si a ajuta generalizarea.
 Accent pe control impartit.

Predarea incidentala
 Se organizeaza mediul pentru a motiva comunicarea si
interactiunea.
 Foloseste raspunsul copilului, care este dezvoltat.
 Accentul este pe joc si pe a intra in lumea copilului.
 Centrata pe copil.
 JOACA “DE-A
IMBRATISATUL”

Putem pune jocuri din activitatea

noastra cu copiii
 Prietenii

Aptitudini sociale

Abilităţi de joaca
 ABILITĂTILE
Reciproce SOCIALE

Exista reguli ascunse

Necesita reglaj, stapanire de sine

Necesita interes pentru altii

Actiunile proprii ii afecteaza pe altii

 DE SUNT ABILITĂTILE SOCIALE
ATAT DE DIFICILE?
Teoria Mintii
 Copiii cu TSA nu pot intelege ca alte persoane au ganduri
care difera de ceea ce gandesc ei.

Luarea perspectivei altora

 Copiii cu TSA au probleme cu a se pune in pielea altora.

Empatia
 Copiii cu TSA au momente dificile cand trebuie sa
raspunda la sentimentele si emotiile altora.

Motivarea sociala
 Copiii cu TSA nu sunt motivati de interactiunea sociala.
 CUM SA INVĂTAM ABILITATILE
SOCIALE
Modelare video

Joc de rol

Instruire directa

Scenarii sociale
 Prietenii

Aptitudini sociale

Abilităti de joaca
 Prietenii
Joaca si abilitătile sociale sunt cai spre
legarea unor prietenii.

Prietenia este dezvoltarea unor relatii

importante.

Prin invătarea specifica a unor abilităti si

transferul acestor cunostinte in predarea
abilitătilor sociale, prieteniile incep sa se
dezvolte.
In dezvoltarea prieteniilor persoana cu TSA
trebuie sa fie invatata abilitatile sociale
necesare:
1. Abilitati de constientizare sociala:
- Categoriile sociale
- Identificarea tipurilor de relatii
- “Ce trebuie sa fac in acest loc?”
- “Trebuie luat literar tot ceea ce spun oamenii?”
- Gandirea din perspectiva celorlalti (Teoria
mintii)
- Identificarea trasaturilor de caracter
2. Abilitati de comunicare sociala:
- A face complimente

- A-ti cere scuze

- A solicita ajutorul si a cere o favoare
- A te certa, a ceda si a incerca sa convingi

- A duce ideea inceputa de altcineva in

conversatie
3. Abilitati de
interactiune sociala:

- Responsivitatea
- Initierea contactului
social si interactiunea
- Alegerea partenerilor
pentru interactiune
- Cum sa fii un bun
prieten
3. Abilitati de
interactiune sociala
(continuare):

- Cum sa raspunzi la
bataia de joc
- Intreruperea
conversatiilor altora
- Secretele si
destainuirea
4. Abilitati de invatare sociala:

- Imitatie sociala
- Cautarea de informatii

- Interactiunea sociala si grupul

- Afilierea la un grup si influenta sociala
5. Abilitati de relationare sociala:

- A tolera prezenta celorlalti oameni

- Nivelul avansat de atentie impartatita
- Interesele sociale in grup si asumarea

responsabilitatii
- Afectiunea in prietenie si empatia
 Multumesc!
“Ocupatia principala a
copilului este joaca”