Analiza Comparativă A Variantelor de Transport Multimodal de Marfă În Direcția China - Republica Moldova

ANALIZA COMPARATIVĂ A VARIANTELOR
DE TRANSPORT MULTIMODAL DE MARFĂ

ÎN DIRECȚIA CHINA - REPUBLICA
MOLDOVA
1
2
3
ADNOTARE
„Analiza comparativă a variantelor de transport multimodal de marfă în direcția

China - Republica Moldova”
Structura tezei de master: introducere, trei capitole, concluziii, bibliografie, anexe, 77 pagini
text de bază.
Cuvinte cheie: Transportul între Republica Moldova și China, tehnologia și organizarea
procesului de transport multimodal de mărfuri, modurile de transport maritim, feroviar, rutier,
costul transportului, compararea modurilor de transport.
Domeniul de studiu: Analiza comparativă a modurilor de transport
Scopul şi obiectivele tezei: Analiza comerțului și transportului între Republica Moldova și
China, tehnologia și organizarea procesului de transport multimodal de mărfuri generale, și
anume, MARITIM – FEROVIAR – RUTIER și FEROVIAR – RUTIER, costurile aferente
acestora, compararea transporturilor multimodale examinate.
În capitolul 1 este prezentată analiza comerțului și transportului între Republica Moldova și
China.
În capitolul 2 este prezentată organizarea tehnologiei și organizarea procesului de transport
multimodal de mărfuri generale.
În capitolul 3 sunt determinate costurile transportărilor, îmbinând diferite variante de transport
multimodal.
Noutatea şi originalitatea ştiinţifică: constă în reabilitarea eficacității din punct de vedere a
costului și altor caracteristici a modului de transport feroviar, în cazul legăturii directe pe uscat
între punctele de transportare îndepărtate și abținerii de la utilizarea containerelor.
Valoarea aplicativă: Concluzile efectuate au o valoare practice-aplicativă și pot fi utilizate de
managerii întreprinderilor de transport internațional la organizarea transporturilor de mărfuri
dintre Republica Moldova și Republica Populară Chineză.
Teza de master conține 83 de pagini, 27 de tabele, 54 de figuri, precum și o prezentare.
4
ANNOTATION
"Comparative analysis of multimodal transport variants between the

Republic of Moldova and China"
Structure of the master thesis: introduction, three chapters, conclusions, bibliography, annexes,
77 pages basic text.
Key words: Transport between the Republic of Moldova and China, technology and
organization of multimodal freight transport, modes of transportation maritime, rail, road,
transport costs, comparison of transport modes.
Field of study: Comparative analysis of the modes of transport
Purpose and objectives of the thesis: Analysis of trade and transport between the Republic of
Moldova and China, technology and organization of the multimodal freight transport process,
namely MARITIME - RAILWAY - ROAD and RAILWAY - ROAD, related costs, comparison
of the examined multimodal transports.
Chapter 1 presents the trade and transport analysis between the Republic of Moldova and China.
Chapter 2 presents the organization and technology of the multimodal transport of general goods.
In Chapter 3, transport costs are determined, combining different multimodal transport variants.
Scientific novelty and originality: consists in the rehabilitation of cost-effectiveness and other
caracteristics of rail transport in the case of direct land link between remote transport points and
refusal to use containers.
Applicative value: the conclusions are practical and applicative and can be used by the
managers of the international transport companies to organize the transport of goods between the
Republic of Moldova and the People's Republic of China.
The master thesis contains 83 pages, 27 tables and 54 figures, as well as a presentation.
5
6
CUPRINS
Introducere ………………….…………………………………………………...…...……….... 3
1 Analiza comerțului și transportului între Republica Moldova și China ………………..… 4
1 1.1 Analiza exportului din Republica Moldova în China ………………………..……... 4
1.2 Analiza importului în Republica Moldova din China ………….……………..…….. 8
1.3 Analiza sistemului logistic și de transport între Republica Moldova și China …… 13
1.4 Concluzii ……………………………………………………………………...…...... 24
2 Organizarea tehnologiei și organizării procesului de transport multimodal de mărfuri
25
generale ……………………………………………………………………………….…….
2.1 Caracteristica mărfurilor transportate ……………………………………………… 25
2.2 Transportul multimodal maritim – feroviar – rutier ………..………………………. 26
2.2.1 Transportul maritim în cadrul transportul multimodal maritim – (feroviar)
26
– rutier …………………………………………………………………….
2.2.2 Transportul feroviar în cadrul transportul multimodal maritim – (feroviar)
28
– rutier……………………………………………………….…………….
2.2.3 Transportul rutier în cadrul transportul multimodal maritim – (feroviar) –
30
rutier ……………………………………………………………………….
2.2.3.1 Determinarea mijlocului de transport ………………………. 30
2.2.3.2 Calculul sarcinilor pe axe …………………………………… 34
2.2.3.2.1 Calculul sarcinilor pe axe la transportarea mărfii în
34
șasiul cu platformă cu prelată cu remorca cu prelată …………
2.2.3.2.2 Calculul sarcinilor pe axe la transportarea mărfii în
35
șasiul portcontainer 20′ …………………………………….…
2.2.3.2.3 Verificarea corespunderii greutăților și
35
dimensiunilor ………………………………………………….
2.2.3.3 Traseul de deplasare și timpii de lucru și odihnă ……………. 39
2.2.3.4 Indicatorii tehnici a materialului rulant ……………….……... 42
2.3 Transportul multimodal feroviar – rutier …………………………………………… 45
3 Calculul costului de transportare a mărfurilor ………………………………………..….… 48
3.1 Calculul pentru transportul multimodal maritim – feroviar – rutier ……………….. 48
3.1.1 Calculul pentru transportul maritim în cadrul transportul multimodal
48
maritim – (feroviar) – rutier ………………………….…………..……….
3.1.2 Calculul pentru transportul feroviar în cadrul transportul multimodal
48
maritim – (feroviar) – rutier ……………………………………………….
3.1.3 Calculul pentru transportul frutier în cadrul transportul multimodal

56
maritim – (feroviar) – rutier ………………………….………………..….
3.1.3.1 Cheltuieli directe pentru transportul rutier ……………….…… 56
3.1.3.1.1 Consumurile privind retribuirea muncii a
57
conducătorilor auto ……………………………………………..
3.1.3.1.2 Consumul de materiale ………………………………. 57
3.1.3.1.3 Alte cheltuieli directe ……………………….………... 62
3.1.3.2 Calculul cheltuielilor indirecte pentru transportul rutier …..….. 63
3.1.3.2.1 Delegarea salariaților încadrați în procesul de
64
producție ………………………………………………………..
1
3.1.3.2.2 Cheltuieli generale și administrative ………………… 64
3.1.3.3 Calculul cheltuielilor pentru o cursă rutieră …………… 66
3.2 Calculul pentru transportul multimodal feroviar – rutier ………………………….. 67
67
feroviar – rutier ………………………….………………..……………….
3.2.2 Calculul pentru transportul rutier în cadrul transportul multimodal
76
feroviar – rutier ………………………….……………………….….…….
Concluzie ………………………………………………………………………………..… 77
Bibliografie
Anexe:
INTRODUCERE
Transportul de mărfuri a înregistrat o creştere semnificativă în zece luni ale anului curent
2018. Au fost transportate 15,8 milioane de tone de produse, cu aproape 10 la sută mai mult
comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.
În perioada actuală, comerțul și transportul mărfurilor din China a devenit necesar şi
promiţător pentru antreprenorii din întreaga lume, inclusiv pentru antreprenorii din Republica
Moldova. Interesul activ faţă de industria chineză se datorează unor factori evidenţi. Forţa de
muncă ieftină permite fabricarea unor produse a căror preţ este mult mai mic comparativ cu cele
europene şi americane. Totodată, consumatorii din întreaga lume au remarcat îmbunătăţirea
calităţii produselor şi tehnologiei din China. Transportarea mărfurilor din China este actuală şi
2
economic avantajoasă.
Importurile din China în Republica Moldova sunt în continuă creștere, cu periodice regrese
nesemnificative, dar cu ascensiuni considerabile ulterioare, începând cu 1147,2 mii USD în 1999
și au ajuns la 505.379,96 mii USD în 2017, și ocupă locul 4 dintre țările partenere, după Rusia,
Ucraina și România.
Exporturile, cu toate că ocupă doar al 18 loc după alte țări, din 2013 în ascensiune
continuă, de la 6533,0 mii USD în 2013, până la 19.003,81 mii USD în 2017.
Companiile de transport merg într-un pas cu timpul şi oferă clienţilor anume ceea ce este
necesar la momentul de faţă. Direcțiile de activitate constau în transportarea mărfurilor între
China și Moldova folosind diferite moduri de transport în baza condiţiilor „de la uşă până la
uşă”, ceea ce reduce îngrijorările şi dificultăţile clientului la minim. Costul transportării
mărfurilor între China și Moldova, va fi mai ieftin dacă mijlocul de transport este deja prezent în
China. De asemenea, sunt necesare să fie stabilite relațiile cu transportatorii din diferite țări și
moduri de transport. Marfa trebuie livrată calitativ și la timp, cu costul de transport rezonabil.
Prezentă teză de master analizează comerțul și transportul între Republica Moldova și
China, tehnologia și organizarea procesului de transport multimodal de mărfuri generale, și
anume, maritim – feroviar – rutier și feroviar – rutier, precum și costurile aferente acestora, și în
final compară transporturile multimodale prezentate.
3
Capitolul 1. ANALIZA COMERȚULUI ȘI TRANSPORTULUI ÎNTRE REPUBLICA
MOLDOVA ȘI CHINA
1.1 Analiza exportului din Republica Moldova în China
Relațiile comerciale dintre Republica Moldova (RM) și Republica Populară Chineză (China) au
fost stabilite de la începutul independenței Republicii Moldova. Printre principalele Acorduri cu
caracter economic se enumeră: Acordul comercial-economic dintre Guvernul Republicii Moldova şi
Guvernul Republicii Populare Chineze (semnat la Chişinău, 18.01.92); Acordul între Guvernul
Republicii Moldova şi Guvernul Republicii Populare Chineze cu privire la stimularea şi protejarea
reciprocă a investiţiilor (semnat la Beijing, 06.11.92); Acordul între Guvernul Republicii Moldova şi
Guvernul Republicii Populare Chineze pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale
cu privire la impozitele pe venit (semnat la Beijing, 07.06.00). Este în proces lucrul asupra Acordului
de Comerț Liber între Republica Moldova și Republica Populară Chineză.
Companiile chineze sunt interesate de dezvoltarea proiectelor comune în domeniul de
producere, precum și de exportul de produse din Moldova spre China. Acestea sunt disponibilule de a
investi în țara noastră, menționând că Republica Moldova reprezintă o punte de legătură între Est și
Vest. Mult depinde de crearea unui climat de afaceri competitiv și atractiv pentru investitorii străini.
3000000
2500000
2000000
1500000
1000000
500000
0
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Figura 1.1 – Exportul total al Republicii Moldova, mii dolari SUA

Volumul exportului în țările partenere la nivel mondial cu care Republica Moldova întreține
relații comerciale pentru anii 2010 – 2017 este prezentat în figura 1.1, iar volumul exportului al
Republicii Moldova în Republica Populară Chineză este prezentat în figura 1.2.
4
După cum se observă în figura 1.1, în perioada 2013 - 2015, sectorul extern al economiei
Republicii Moldova a fost marcat de recesiunea economică. Comerțul internațional al R. Moldova s-a
prăbușit, totalizând valori inferioare anilor precedente. În ianuarie-octombrie 2015, volumul
comerțului internațional al Moldovei a înregistrat 4935.9 milioane USD, ceea ce reprezintă 78,38%
din valoarea înregistrată în anul 2014, 77,18% din cea a anului 2013 și 82,41% din volumul anului
2012. A fost o tendință similară cu cele observate în statele CSI. Majoritatea problemelor din comerţul
exterior au avut o
20000
18000
16000
14000
12000
10000
8000
6000
4000
2000
0
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Figura 1.2 – Exportul din Republica Moldova în China, mii dolari SUA
900
800
700
600
500 Total
400
China
300
200
100
0
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Figura 1.3 - Indicii exportului total din Republica Moldova și exportului în China, %
5
legătură directă cu problemele existente în politicile de promovare a exporturilor şi în cele din
economia naţională, acumulate preponderent în sistemul financiar-bancar, industrie şi agricultură.
După valoarea volumului exporturilor, pentru anul 2017, Republica Populară Chineză, cu
19000,26 mii dolari SUA, se situează pe locul 18 între țările partenere, deținând o pondere mică, de
doar 0,78% din exportul total al RM. Însă, după cum se observă în tabel exportul în China este în
continuă creștere din anul 2013, și s-a dublat anual în 2016 și 2017. Mai mult decât atât, exportul în
China a semnalat o creștere continuă chiar și în perioada scăderii totalului exporturilor din Republica
Moldova (figura 1.3).
Deoarece la momentul actual sunt procesate dar primele 3 trimestre ale anului 2018, este greu
de prezis va avea sau nu va avea loc continuarea creșterii a exporturilor în acest an, însă rezultatele
arată că volumul exporturilor în China în primul trimestru al anului a fost de două ori mai mic decât la
sfârșitul anului precedent, dar în următoarele trimestre treptat s-a majorat. La finalizarea trimestrului 4
și procesarea rezultatelor vom putea spune cu exactitate despre aceasta (figura 1.4).
6000
5000
4000
3000
2000
1000
0
Trimestrul I Trimestrul II Trimestrul III
Figura 1.4 – Exportul din Republica Moldova în China în anul 2018, mii dolari SUA
În ultimii ani, începând cu anul 2010 analizat, nu este o stabilitate în principalele mărfuri
exportate.
În anul 2017, conform datelor și nomenclaturi folosite de Biroul Național de Statistică,
principale grupe de mărfuri exportate sunt: produse alimentare, băuturi alcoolice, băuturi fără alcool,
oțet, tutun (figura 1.5); și mobila, mobilier medical/chirurgical, aparate de iluminat, si articole
similare, construcții prefabricate (figura 1.6).
Cu părere de rău, Biroul Național de Statistică și Ministerului Economiei și Infrastructurii nu ne
poate oferi informația cu privire la indicii volumului fizic al mărfurilor exportate nemijlocit în China.
6
18000
16000
14000
12000
10000
8000
6000
4000
2000
0
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Figura 1.5 – Exportul de produse alimentare; băuturi alcoolice, fără alcool, oțet; tutun din
Republica Moldova în China, mii dolari SUA
1600
1400
1200
1000
800
600
400
200
0
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Figura 1.6 – Exportul de mobila; mobilier medical/chirurgical; aparate de iluminat, si articole

similare; construcții prefabricate din Republica Moldova în China, mii dolari SUA
7
1.2 Analiza importului în Republica Moldova din China
În perioada actuală, comerțul și transportul mărfurilor din China a devenit necesar şi
promiţător pentru antreprenorii din întreaga lume, inclusiv pentru antreprenorii din Republica
6000000
5000000
4000000
3000000
2000000
1000000
0
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Figura 1.7 – Importul total al Republicii Moldova, mii dolari SUA

600000
500000
400000
300000
200000
100000
0
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Figura 1.8 – Importul în Republica Moldova din China, mii dolari SUA
Moldova. Interesul activ faţă de industria chineză se datorează unor factori evidenţi. Forţa de
muncă ieftină permite fabricarea unor produse a căror preţ este mult mai mic comparativ cu cele
europene şi americane. Totodată, consumatorii din întreaga lume au remarcat îmbunătăţirea
calităţii produselor şi tehnologiei din China. Transportarea mărfurilor din China este actuală şi
8
economic avantajoasă.
Importurile din China în Republica Moldova sunt în continuă creștere, cu periodice regrese
nesemnificative, dar cu ascensiuni considerabile ulterioare, începând cu 1147,2 mii USD în 1999 și au
ajuns la 505379,96 mii USD în 2017, și ocupă locul 4 dintre țările partenere, după Rusia, Ucraina și
România.
În figura 1.7 și 1.8 sunt prezentate corespunzător volumurile de import total și,
corespunzător, din China în perioada anilor 2010 – 2017.
După cum se poate de observat din figurile de mai sus importurile din China au urmărit
tendințele importurilor totale în Republica Moldova. Cu toate acestea, reieșind din figura 1.9,
importurile din China au semnalat o continuă creștere din în totalul importurilor în țară, începînd din
anul 2012.
180
160
140
120
100 Total
80
China
60
40
20
0
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Figura 1.9 - Indicii importului total în Republica Moldova și importului din China, %
155000
150000
145000
140000
135000
130000
Trimestrul I Trimestrul II Trimestrul III
Figura 1.10 – Importul în Republica Moldova din China în anul 2018, mii dolari SUA
9
Față de cazul exporturilor, deja se observă continuarea creșterii importurilor din China în acest
an, cu unele fluctuații trimestriale. La finalizarea trimestrului 4 și procesarea rezultatelor vom putea
confirma așteptările. (figura 1.10).
În perioada vizată întreg spectru de mărfuri inclus în nomenclatorul Biroului Național de
Statistică s-a bucurat de interes din partea consumătorilor de bunuri chinezești din Republica
Moldova. Cererea este fluctuată din an în an dar, la general, se observă o relativă stabilitate a
importurilor. În figurile ce urmează sunt prezentate 3 grupe de mărfuri apropiate care au avut o
creștere a cererii în ultimii ani.
70000
60000
50000
40000
30000
20000
10000
0
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Figura 1.11 – Importul în Republica Moldova a piei brute (materie prima), piei tăbăcite, blănuri
naturale si produse din acestea
Ca și în cazul exporturilor, informația cu privire la indicii volumului fizic la mărfurilor exportate
nemijlocit în China este problematic de prezentat.
450000
400000
350000
300000
250000
200000
150000
100000
50000
0
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Figura 1.12 – Importul în Republica Moldova a materialelor textile și articolelor din aceste
materiale
10
50000
45000
40000
35000
30000
25000
20000
15000
10000
5000
0
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Figura 1.13 – Importul în Republica Moldova a încălțămintei, obiectelor de acoperit capul;

umbrelelor de soare; bastoanelor; bicelor; cravașelor și parților ale acestora; penelor și pufului
prelucrat si articolelor din acestea; florilor artificiale; articolelor din par uman
7000
6000
5000
4000
3000
2000
1000
0
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Figura 1.14 – Importul în Republica Moldova din China a piei brute (materie prima), piei
tăbăcite, blănuri naturale si produse din acestea
11
80000
70000
60000
50000
40000
30000
20000
10000
0
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Figura 1.15 – Importul în Republica Moldova din China a materialelor textile și articolelor din
aceste materiale
25000
20000
15000
10000
5000
0
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Figura 1.16 – Importul în Republica Moldova din China a încălțămintei, obiectelor de acoperit
capul; umbrelelor de soare; bastoanelor; bicelor; cravașelor și parților ale acestora; penelor și pufului
prelucrat si articolelor din acestea; florilor artificiale; articolelor din par uman
După cum se observă din figurile prezentate, cererea față de mărfurile din China prezentate a
urmat trendul general față de astfel de mărfuri din alte țări.
12
1.3 Analiza sistemului logistic și de transport între Republica Moldova și China
1.3.1 Locul de origine a mărfii
Figura 1.17 – Exporturile Chinei pe provincii și clustere industriale

Analiza sistemului logistic și de transport între Republica Moldova și China îl vom începe
cu prezentarea clusterelor industriale ale Chinei, regiunile chineze exportatoare (figura 1.17),
precum și a regiunile economice ale Republicii Moldova (figura 1.18). Nu există vreun studiu
care să prezinte destinația în cadrul Republicii Moldova sau a Chinei a importului reciproc, însă
evident clar că de produsele enumerate anterior pot să fie interesați pe tot spațiul țărilor
examinate, în dependență de densitatea populației și activitatea economică în regiune.
13
Metalurgie
 creșterea bovinelor și a
laptelui, creșterea porcinelor,
creșterea inului, creșterea
cartofilor, creșterea cerealelor
 cultivarea sfeclei, creșterea

cerealelor, creșterea bovinelor
și a laptelui, creșterea
porcinelor
 cultivarea de cereale și
creșterea sfeclălui cu
cultivarea de floarea-soarelui,
creșterea laptelui și a
bovinelor, creșterea porcinelor
 viticultură, grădinărit, cereale,

floarea soarelui, producția de
legume, laptelui și a cărnii de
vită, creșterea porcinelor,
păsărilor, oilor
 viticultură, grădinărit, GIURGIULEȘTI

cultivarea tutunului, creșterea
laptelui și a bovinelor,
creșterea porcinelor, creșterea
păsărilor, creșterea oilor
14
Figura 1.18 – Regiune economice ale RM, drumurile rutiere, portului fluvial Giurgiulești
Figura 1.18 – Evoluţia costurilor şi duratei de transportare a containerelor 20 picioare în

dependenţă de modul de transport la transportarea mărfurilor între China și Europa
Figura 1.19 – Comerțul China - Europa în funcție de greutatea mărfii

Exporturile din China în țările importatoare se execută cu toate modurile de transport
(aerian, naval, terestru, inclusiv conducte), în dependenţă de marfă. Costurile de transportare şi
timpii depind de modul de transport ales. În figura 1.18 este prezentată evoluţia costurilor şi
duratei de transportare în dependenţă de modul de transport la transportarea în Europa a
mărfurilor din China.
15
Figura 1.20 – Comerțul China - Europa în funcție de valoarea mărfii
În teză este examinat transportul multimodal. Transportul multimodal reprezintă
transportul de mărfuri efectual pe baza unui contract de transport multimodal, cu cel puţin două
moduri diferite de transport, de către operatorul de transport multimodal, dintr-un loc dintr-o ţară
în care mărfurile sunt încărcate, într-un loc desemnat pentru livrare, care se află în altă ţară
(Convenţia ONU pentru Transportul Multimodal).
Transportul multimodal este transportul de mărfuri efectuat în trafic internaţional, între cel
puţin două ţari, cu cel puţin două moduri de transport pe baza unui document unic (eliberat de
transportatorul multimodal) (figura 1.21). La efectuarea transportului multimodal următoarele
termenele Incoterms pot fi utilizate: EXW, FCA, CPT, CIP, DAT, DAP și DDP.
Figura 1.21 – Reprezentare simplificată ”din ușă în ușă” în cazul transportării pe calea
apei de către transportator multimodal cu implicarea a două moduri de transport: naval și rutier
Capacitatea diferitor moduri de transport este prezentată în figura 1.22.
16
Figura 1.22 – Capacitate diferitor moduri de transport
În teză sunt examinate primordial utilizarea a principalelor două moduri de transport, ce
asigură transportarea cantităților mari și cu costuri mai reduse a mărfurilor, și anume, naval și
calea ferată.
Figura 1.23 – Principalele porturi maritime a Chinei continentale.

În cazul transportului naval, porturile maritime sunt esenţiale pentru creșterea și
dezvoltarea afacerilor și a comerţului internaţional, oferind puncte de acces extrem de
importante, care permit expansiunea economiei prin crearea și stabilirea de coridoare pentru
transportul de mărfuri.
Coasta maritimă a Chinei continentale numără peste 2500 de dane de dimensiuni medii sau
mai mari, din care 650 sunt dane de 10000 de tone. Opt porturi maritime Shanghai, Shenzhen,
Ningbo, Qingdao, Guangzhou, Tianjin, Dalian și Xiamen se numără printre primele 50 de porturi
de containere din lume (figura 1.23).
Majoritatea comerţului internaţional este efectuat în cadrul coridoarelor – rute particulare
17
pe care mărfurile sunt transportate pe cale terestră, maritimă sau aeriană. (figura 1.24).
Figura 1.24 – Harta coridoarelor comerciale ale Republicii Moldova

Republica Moldova nu are acces nemijlocit la mare. Legătura cu transportul naval este
asigurată de celelalte moduri de transport, inclusiv fluvial prin portul Giurgiulești. Alte porturi
maritime importante din apropiere sunt porturile din Ucraina: Chornomorsk și Odesa și
Constanța din România. Ele reprezintă puncte strategice pentru volumul de mărfuri ce ajung sau
tranzitează Republica Moldova, care oferă acces imediat către transportul rutier sau feroviar într-
un singur nod, care asigură primirea navelor Post Panamax / Panamax Plus. Compararea
transportării de la / la acestea este reprezentată în tabelul 1.2.
18
Tabelul 1.2 – Competitivitatea coridoarelor comerciale pe baza porturilor care deservesc
Republica Moldova, conform studiului USAIDS
Tabelul 1.2 – continuare
19
Transportul din China către porturile Mării Negre este operat de următoarele tipuri de
companii mari: rate mari - mai puțin timp, rate scăzute - timp îndelungat, rate medii - timp
mediu.
Tabelul 1.2 – Unele grupe de mărfuri transportate pe Calea Ferata din Moldova, mii tone
Grupe de mărfuri 2012 2013 2014 2015 2016 2017
340, 220,
Produse alimentare, băuturi si tutun 352,7 388,0 278,3 241,6
8 3
Textile si produse textile; piele si produse din piele 1,2 1,9 1,3 0,3 0,1 0,1
Lemn, produse din lemn si pluta (cu excepția
10,9 33,9 9,4 21,1 37,1 215,3
mobilierului); articole din paie si materiale de împletit
Mobilier; alte mărfuri manufacturate neclasificate
0,8 0,7 1,2 1,8 - -
anterior
Mărfuri grupate: un amestec de tipuri de mărfuri
0,1 0,2 1,1 0,2 - -
care sunt transportate împreuna
Mărfuri neidentificabile: mărfuri care nu pot fi
2,6 1,7 - 0,6 - -
identificate dintr-un motiv sau altul
Alte mărfuri neclasificate anterior - - - - 0,8 1,8
Figura 1.25 – Calea Ferată din Moldova
20
În anul 2017, din Republica Moldova au ajuns la Constanţa, pe cale terestră, doar 250 de
containere cu mărfuri. Alte 6420 au ajuns pe calea apei, prin portul Giurgiuleşti. De cealaltă
parte, în Odessa au ajuns 9343 containere.
Capabilitățile căilor ferate în Republica Moldova pentru transportul mărfurilor din și în
China sunt subestimate și neglijate (figura 1.25 și 1.26).
Cu toate că, în anul 2018 circa peste 4000 de trenuri directe cu electronice, haine, piese și
automobile au plecat din China și au ajuns în peste 15 țari a Uniunii Europene, după un parcurs
ce poate depăși 13000 km. Când s-a lansat primul tren de marfa China – Europa acum 8 ani,
puțini credeau ca va fi o idee rentabila financiar, dar în prezent unele trenuri ajung și în 12 zile și
costurile au scăzut puternic. China promovează intens inițiativa „O centură, o cale”, un nou
Drum al Mătăsii și o inițiativa prin care China vrea sa-și consolideze influența economica și
geopolitica în cât mai multe state din Europa și Asia.
Figura 1.26 – ”Noul Drum de Oțel al Mătăsii”

China a promovat intens Noul Drum al Mătăsii, planul sau de a investi masiv în
infrastructura tarilor din Asia Centrala și de sud-est, dar si în legături comerciale directe cu
Europa.
„O centură, o cale”este plan în valoare de 900 miliarde dolari prin care China promite
investiții în căi ferate, porturi și șosele în 65 de țări.
Trenurile de marfa China-Europa sunt doar o mica parte a acestui plan și au o pondere
scăzuta in comerțul total. Însa contează mult simbolistica, mai ales ca aceste trenuri au ajuns la
21
Londra, la Madrid, la Hamburg sau la Milano.
In 2011 era lansat primul tren de marfa China - Europa, iar anul 2018 au fost peste 4000 de
trenuri care au legat diverse orase din toata China cu țările europene. Obiectivul este ca in 2020
sa se treacă de 5000 de trenuri, ceea ce pare realizabil.
Cea mai lunga ruta este de 13000 km, intre orașul chinez Yiwu și Madrid.
De ce au crescut atât de mult livrările? Multe lucruri au contat și multe aspecte au devenit
eficiente. De exemplu, daca acum câțiva ani trenurile făceau și 20 - 23 de zile, acum pe rutele
ceva mai scurte se fac și 12 - 14 zile, iar pe cele mai lungi, 17 zile. Costurile operaționale au
scăzut chiar și cu 40% pentru ca trenurile ajung mai repede și tot mai multe companii care
transportau produsele cu avionul încep sa se gândească să aleagă trenul, fiindcă pot avea costuri
de transport chiar și de trei - patru ori mai mici.
Terminalele de transbordare de la granița ruso - kazaha devin tot mai aglomerate. Este însa
de așteptat ca lucrările sa se rezolve însa. Cele mai multe trenuri trec prin Rusia, în timp ce o alta
varianta implică traversarea Kazahstanului și apoi transportul naval din portul azer Baku.
Specialiştii căilor ferate diferenţiază două tipuri de viteză: viteză asigurată şi viteză
tehnică. Prima se calculează în funcţie de staţionările de pe traseu. Pe teritoriul Republicii
Moldova, viteza respectivă constituie 32,5 - 33 km/h. Prin urmare, distanţa dintre Chişinău şi
Ungheni, de exemplu, se parcurge în mai mult de trei ore. În cazul unei deplasări fără staţionari,
trenul poate să atingă o viteză tehnică de 60 km/h. Pe sectoarele de cale ferată, unde s-a făcut
reparaţie capitală, marfarele merg cu 50 - 80 km/h. Însă acolo unde calea ferată este veche şi
avariată, trenurile se mişcă cu 25 km/h. Trenurile China-Europa au porțiuni pe care pot rula cu
120 km/h și foarte eficienta este rețeaua ruseasca unde s-au făcut investiții pentru a promova
traficul de marfa. Astfel, unele trenuri pot parcurge 1.000 km/zi in Rusia și, dat fiind ca multe
rute implica distante de 6000 - 8000 km prin Rusia, timpul total poate fi scurtat pe o rețea
eficienta.
Acum 5 - 6 ani trenurile duceau către Europa mai ales produse tehnologice, cum ar fi
telefoane mobile și computere, dar in ultimul timp gama a fost extinsa pana la haine și
încălțăminte, dar și automobile.
Volumul de produse transportate a crescut și fiindcă pe calea ferata timpii de livrare sunt
reduși la jumătate față de transportul maritim. În plus, un element extrem de important este ca
multe provincii chineze subvenționează companiile care aleg sa facă export în Europa cu ajutorul
trenurilor.
O problema rămâne însa faptul ca exista un deficit comercial și trenurile nu se întorc către
China la fel de pline cum au ajuns in Europa, uneori fiind cazuri in care trenul este mai mult de
22
jumătate gol. Însa, printre produsele care sunt vândute în China se număra vinurile franțuzești,
berea germana și lactatele din Belarus.
1.4 Concluzii
După cum a fost analizat, se observă tendința de creștere de lungul anilor a exporturilor și a
importurilor între China și Republica Moldova. Importurile din China în Republica Moldova
prevalează față de exporturi. Absolută majoritate a mărfurilor din China sunt transportate de modul de
transport naval. Este necesară continuarea analizei comparative a variantelor de transport multimodal
de marfă între Republica Moldova – China, în scopul determinării variantei optimale de transport
multimodal, costul transportării, fiabilitate, timpul, etc. pentru mărfurile analizate ce se bucură de
interes din partea consumatorilor.
23
Capitolul 2. ORGANIZAREA TEHNOLOGIEI ȘI ORGANIZĂRII PROCESULUI DE
TRANSPORT MULTIMODAL DE MĂRFURI GENERALE
2.1 Caracteristica mărfurilor transportate
Se vor analiza variantele de transport a mărfii, haine textile (figura 2.1) în cutii de carton (figura
2.2) din Republica Populară Chineză în Republica Moldova, raionul Anenii Noi, satul Gura Bîcului.
Caracteristicele mărfii sunt indicate în tabelul 2.1.
Figura 2.1 – Haine textile
Figura 2.2 – Cutia de carton pentru marfă

Tabelul 2.1 – Caracteristicile mărfii
Cantitatea
mărfii, modul de
transport
principal
Ambalaj / mărime, Densitatea Prețul Locul de
Marfa Destinația
Calea ferată
mm mărfii, kg/l mărfii expediție

Maritim
container 20′
container 20′
s. Gura
vagon
Haine Cutii / 1600 x 1000 x Bîcului,

0,25 0,5 $/kg Shanghai
textile 1000 Anenii Noi,
RM
24
Calculăm masa cutiei cu marfă: 1,6 m x 1 m x 1 m x 0,25 = 1,6 m3 = 400 kg;
Calculăm prețul mărfii în cutie: 400 kg x 0,5 $/kg = 200 $.
Destinația de transport al mărfii în Republica Moldova este depozitul întreprinderii ISC
WHOLESALE SALES SRL (figura 2.3).
Figura 2.3 – Destinația transportării în satul Gura Bîcului – depozitul întreprinderii ISC
WHOLESALE SALES SRL
2.2 Transportul multimodal maritim – (feroviar) – rutier
2.2.1 Transportul maritim în cadrul transportul multimodal maritim – (feroviar) – rutier
Din trei porturi maritime analizate anterior vom selecta portul maritim Constanța, România,
reieșind din particularitățile legate de conflictul armat din Ucraina.
Figura 2.4 – Transportarea modul maritim Shanghai (CN) – Constanţa (RO)

Din Republica Populară Chineză, portul Shanghai (transportarea până la port este omisă), marfa
va fi transportată în container 20′, reieșind din unele limitări ce există pe drumurile republicii în
25
privința containerelor 40′ (anexa nr. 3 la Hotărîrea Guvernului nr. 979 din 19.10.2010).
Figura 2.5 – Nava maritimă pentru transportul containerelor în portul Constanţa (RO)
Transportarea maritimă va fi efectuată de transportatorii maritimi existenți, conform contractului.
Marfa în China va fi încărcată în containerul FCL de 20 de picioare cu principalele mărimi
prezentate în figura 2.6. Masa proprie a containerului este de 2080 kg.
Figura 2.6 – Container 20′

Cutiile în container vor fi aranjate în modul prezentat în figura 2.7.
26
Figura 2.7 – Aranjarea cutiilor în container 20′
Cantitatea de cutii examinate care încape în container 20′ pentru folosirea integrală a
capacităților acestuia este de 14 bucăți.
Masa mărfii în container 20′: 400 kg cutia x 14 cutii = 5600 kg;
Prețul mărfii în container 20′: 200 $ cutia x 14 cutii = 2800 $ (USD) = 2752,63 CHF.
2.2.2 Transportul feroviar în cadrul transportul multimodal maritim – (feroviar) – rutier
Ulterior, marfa poate fi transportat pe calea ferată, rutieră sau maritimă în Republica Moldova
(figura 2.8). Vom examina următoarele variante de transport feroviar în cadrul transportul multimodal
maritim – feroviar – rutier:
1. Transportarea pe calea ferată prin Giurgiulești până la Revaca şi ulterior cu transport rutier
până la destinație:
- în container;
- în vagon.
2. Transportarea pe calea ferată prin Ungheni până la Revaca şi ulterior cu transport rutier
până la destinație;
- în container;
- în vagon.
3. Transportare pe calea ferată în vagon până la Giurgiulești și ulterior cu transport rutier:
- în container;
27
- în vagon.
4. Varianta maritim-fluvială Constanța – Giurgiulești și ulterior cu transport rutier în container.
Figura 2.8 - Schema rutelor Constanţa (RO) – Chişinău (Revaca, MD) (roșu – naval, negru –
feroviar, maro – rutier)
Aranjarea mărfii în container rămâne neschimbată. Vagonul ales est prezentat în figura 2.9.
Figura 2.9 – Vagonul 11-066-05, cu 4 osii

Reprezentarea aranjării cutiilor în vagon în cadrul transportului multimodal MARITIM –
FEROVIAR – RUTIER este omisă din cauza neutilizării pe deplin a capacității de încărcare a
vagonului.
28
2.2.3 Transportul rutier în cadrul transportul multimodal maritim – (feroviar) – rutier
2.2.3.1 Determinarea mijlocului de transport
La determinarea mijlocului de transport se va ține cont de volumul încărcăturii, securitate
de transport și minimalizarea cheltuielilor. Mijloacele de transport selectate sunt prezentate mai
jos.
Caracteristici, W B
TL AE AC CB CH HV HA VA WN TK TW
m B L
Platforma cu 9,2 2,5 0,3 0,2 1,9 7, 1,0 1,0 1,3 1,4 16,0 17,8
4,4
prelată 7 5 9 0 1 3 3 4 8 0 2 2
8,7 2,1 0,3 0,2 1,9 6, 1,0 1,0 1,3 1,4 14,7 16,2
Portcontainer 3,8
3 5 9 0 1 1 3 4 8 0 6 4
Greutatea
Capacitatea de transportare Alte
Greutate șasiu, kg suprastruc-
Caracteristici, m brută (GCC), kg caracteristici
turii, kg
Față Spate Total Față Spate Total Osia motoare
are pneuri
Platforma cu
4325 3875 8200 1900 3175 15125 17800 dublate şi
prelată
suspensie
pneumatică,
raportul osie
Portcontainer 4285 3755 8020 500 3215 15265 17980
motoare /
tandem – 0,65
Figura 2.10 – Caracteristicile șasiului DAF CF85.460 FAS 6x2 Sleeper Cab
29
Figura 2.11 – Șasiu DAF CF85.460 FAS 6x2 Sleeper Cab
Figura 2.12 - Remorcă Schmitz Cargobull Z.CS cu 3 axe
Figura 2.13 – Principalele caracteristici ale ansamblului șasiului DAF CF85.460 FAS 6x2
cu platforma cu prelată Schmitz Cargobull M.CS și remorca Z.CS
30
Masa proprie a remorcii – 5940 kg
Capacitatea de încărcare -18060kg.
Figura 2.14 – Aranjarea cutiilor în platforma cu prelată a șasiului

Cantitatea de cutii în platforma cu prelată a șasiului: 22 bucăți;
Masa mărfii în platformă cu prelată: 400 kg x 22 = 8800 kg.
Figura 2.15 – Aranjarea cutiilor în remorcă
31
Cantitatea de cutii în remorcă: 25 bucăți;
Masa mărfii în platformă: 400 kg x 25 = 10000 kg.
Calculul pentru transportarea în șasiu cu prelată a mărfii transbordate din transport maritim
la transportarea prin Giurgiulești este omis.
Pentru operațiunile de descărcare (încărcare) va fi folosit stivuitor Kamatsu AE50, cu
următoarele caracteristici:
- Capacitatea de ridicare – 1500 kg;
- Înălțimea de ridicare – 2500 mm;
- Raza virajului – 1750 mm;
- Lungimea 3115 mm;
- Viteza 17 km/h;
- Bateria de acumulatoare 48/725 volt/h.
Figura 2.16 - Stivuitor Kamatsu AE50
Figura 2.17 - Încărcarea în mijlocul de transport
32
2.2.3.2 Calculul sarcinilor pe axe
2.2.3.2.1 Calculul sarcinilor pe axe la transportarea mărfii în șasiul cu platformă cu
prelată cu remorca cu prelată
Se va utiliza la transbordarea mărfii din vagon. Masa mărfii – 18800 kg:
- Marfă în șasiu – 8800 kg;
- Marfă în remorcă - 10000 kg.
Masa proprie a remorcii – 5940 kg.
Masa proprie a șasiului – 8200 kg:
- Axa față – 4325;
- Axe spate - 3875.
Masa platformei pe șasiu – 1900 kg.
Figura 2.18 - Dimensiunile braţelor forţelor de greutate la transportare în platformă cu

prelată
N=5940+ 10000=15940 kg
(1900+8800)∙ 400
F=4325+ =5164 kg
1400
4400+
2
(1900+8800)∙ 4700
R=3875+ =13736 kg
1400
4400+
2
Totodată, pentru osia motoare - 13736 ∙ 0,65=8928 kg
33
Calculul pentru transportarea în șasiu cu prelată a mărfii transbordate din transport maritim
la transportarea prin Giurgiulești este omis.
2.2.3.2.2 Calculul sarcinilor pe axe la transportarea mărfii în șasiul portcontainer 20′
Se va utiliza la transportarea containerului 20′.
Masa mărfii în container 20′ - 5600 kg.
Masa proprie a containerului 20′ - 2080 kg.
Masa suprastructurii portcontainer - 500 kg.
Masa proprie a șasiului - 8020 kg:
- Axa față – 4285;
- Axe spate - 3735.
Figura 2.19 - Dimensiunile braţelor forţelor de greutate la transportarea containerului

(500+2080+5600)∙ 200
F=4285+ =4649 kg
1400
3800+
2
(500+2080+5600)∙ 4300
R=3735+ =11551 kg
1400
3800+
2
Totodată, pentru osia motoare - 11551 ∙ 0,65=7508,15 kg
2.2.3.2.3 Verificarea corespunderii greutăților și dimensiunilor

Verificăm corespunderea greutăților și dimensiunilor conform Hotărârii Guvernului nr. 979
din 19.10.2010 ”Pentru modificarea şi completarea Regulamentului cu privire la autorizarea,
34
controlul şi efectuarea pe drumurile publice a transporturilor cu greutăţi şi/sau gabarite ce
depăşesc limitele admise” (tabelul 2.2).
Tabelul 2.2 – Corespunderea greutăților și dimensiunilor conform Hotărârii Guvernului nr.
979 din 19.10.2010
Real Norma (drum
Caracteristica modernizat),
Prelată Container
până la
Greutatea pe osii, t
O singură osie nemotoare 5,164 4,649 8
Grupuri de trei osii ale remorcilor
şi semiremorcilor. Suma greutăţilor
pe osie per grup de trei osii nu
15,940 - 20
trebuie să depăşească, dacă distanţa
(d) dintre osii este peste 1,3 m şi
până la 1,4 m (1,3 < d ≤1,4)
Suma sarcinilor pe osie per tandem
de osii nu trebuie să depăşească,
dacă distanţa (d) dintre osii este 1,3
m sau mai mare, dar sub 1,8 m
(1,3≤ d<1,8) în cazul în care osia
13,736 11,551 16
motoare are pneuri dublate şi
suspensie pneumatică, sau în cazul
în care fiecare osie motoare are
pneuri dublate, iar sarcina maximă
pe fiecare osie nu depăşeşte 9,5 t
Greutăţile totale maximum admisibile, t
Vehicule care fac parte dintr-un
ansamblu de vehicule, remorca cu 15,940 - 22
trei axe
Ansamblu de vehicule, tren rutier
18,800+5,940+8,200
cu cinci sau şase axe, autovehicul
+1,900= - 40
cu trei axe cu remorcă cu două sau
34,840
trei axe
Tabelul 2.2 - continuare
Caracteristica Real
35
Norma (drum
Prelată Container modernizat),
până la
Autovehicul cu trei axe în cazul în
care osia motoare are pneuri
dublate şi suspensie pneumatică,
8,800+1,900+8,200= 5600+2080+500
sau în cazul în care fiecare osie 24
18,900 +8020=16,200
motoare are pneuri dublate, iar
sarcina maximă pe fiecare osie nu
depăşeşte 9,5 tone
Dimensiunile maximum admisibile, m
Lungimea maximă autovehicul 9,27 8,73 12
Lungimea maximă remorcă 8,87 (cuplată) - 12
Lungimea maximă autotren 18,14 - 20
Lăţimea maximă: 2,55 2,45 2,55
Înălţimea maximă 4,0 4,0 4,0
Orice autovehicul sau ansamblu de
vehicule, care este în mişcare,
trebuie să poată vira în limitele
17,82/2=8,91 16,24/2=8,12 12,5
unui cerc cu raza exterioară de
12,50 m şi raza interioară de 5,30
m
Real Norma (drum

Caracteristica modernizat),
Prelată Container
până la
36
Distanţa maximă măsurată paralel
cu axa longitudinală a autotrenului
de la punctul exterior cel mai din
faţă al suprafeţei de încărcare din
spatele cabinei până la punctul
7,4+8,15=15,55 - 15,65
exterior cel mai din spate al
remorcii din cadrul combinaţiei,
minus distanţa dintre partea din
spate a tractorului şi partea frontală
a remorcii
Distanţa maximă măsurată paralel
cu axa longitudinală a autotrenului
de la punctul exterior cel mai din
faţă al suprafeţei de încărcare din 16,27 - 16,40
spatele cabinei pînă la punctul
exterior cel mai din spate al
remorcii din cadrul ansamblului
Altele
Distanţa dintre osia din spate a
unui autovehicul şi osia din faţă a
se respectă - 3m
unei remorci nu trebuie să fie mai
mică de 3,00 m
Greutatea maximă autorizată, în
tone, a unui autovehicul cu trei osii
nu poate să depăşească de cinci ori
24t/(4,4+1,4)m=4,1 24t/(3,8+1,4)m=4,6 5
distanţa în metri dintre axa cea mai
din faţă şi axa cea mai din spate a
vehiculului
Norma (drum
Real modernizat),
Caracteristica
până la
Prelată Container
Sarcina suportată de osia motoare 0,25x34840=8710< 0,25x16200=4050< 25 %
37
sau de axele motoare ale unui
vehicul sau ale unui ansamblu de
vehicule nu trebuie să fie mai mică
de 25 % din greutatea totală
<8928 <7508,15
încărcată a vehiculului sau
ansamblului de vehicule (atunci
când sunt utilizate în traficul
internaţional)
2.2.3.3 Traseul de deplasare și timpii de lucru și odihnă

Tabelul 2.3 - Timpul de muncă şi odihnă a conducătorilor auto, aprobat prin
Codul Transporturilor Rutiere Nr. 150 din 17.07.2014
Durata de condus Nu trebuie să depăşească 9 ore. Poate fi prelungită până la cel mult 10
zilnică ore, dar nu mai mult de două ori pe parcursul săptămânii
Durata de conducere
Nu trebuie să depăşească 56 de ore
săptămânală
Durata de conducere Nu trebuie să depăşească 90 de ore pe parcursul a două săptămâni
totală acumulată consecutive
După o perioadă de 4,5 ore de conducere, conducătorul auto trebuie să
facă o pauză neîntreruptă de cel puţin 45 de minute, exceptând cazul în
Pauza care îşi începe o perioadă de repaus.
Această pauză poate fi înlocuită cu o pauză de cel puţin 15 minute,
urmată de o pauză de cel puţin 30 de minute
Pe parcursul fiecărei perioade de 24 de ore de după perioada de repaus zilnic sau

săptămânală, conducătorul auto trebuie să beneficieze de o nouă perioadă de
Perioadă de
repaus zilnic.
repaus
Dacă perioada de repaus zilnic care intră în această perioadă de 24 de ore este de
zilnic
cel puţin 9 ore, dar mai puţin de 11 ore, perioada respectivă de repaus zilnic este
considerată perioadă de repaus zilnic redusă.
38
O perioadă de repaus zilnic poate fi prelungită pentru a deveni perioadă de repaus
săptămânal normală sau perioadă de repaus săptămânal redusă.
Un conducător auto nu poate beneficia de mai mult de 3 perioade de repaus zilnic
reduse între 2 perioade de repaus săptămânal.
Când vehiculul este condus de un echipaj, un conducător auto trebuie să
beneficieze de o nouă perioadă de repaus zilnic de cel puţin 9 ore pe parcursul a
30 de ore după perioada de repaus zilnic sau săptămânal.
Pe parcursul a 2 săptămâni consecutive, un conducător auto trebuie să respecte cel
puţin:
a) 2 perioade de repaus săptămânal normale; sau
b) o perioadă de repaus săptămânal normală şi o perioadă de repaus săptămânal
redusă de cel puţin 24 de ore. Reducerea se compensează cu o perioadă de repaus
echivalentă luată în bloc, înainte de sfîrşitul celei de-a treia săptămâni care
urmează săptămânilor în cauză. O perioadă de repaus săptămânal începe până la
sfârșitul a 6 perioade de 24 de ore de la perioada de repaus săptămânal precedentă.
Orice perioadă de repaus zilnic luată în compensaţie pentru reducerea unei
perioade de repaus săptămânal trebuie alipită unei alte perioade de repaus de cel
puţin 9 ore. În cazul în care un conducător auto solicită acest lucru, perioadele de
repaus zilnic şi perioadele de repaus săptămânal reduse luate departe de baza de
staţionare a vehiculului pot fi efectuate la bordul vehiculului rutier, cu condiţia ca
acesta să fie dotat cu cabină de dormit corespunzătoare şi să fie în staţionare.
O perioadă de repaus săptămânal care începe pe parcursul unei săptămâni şi
continuă în săptămâna următoare poate fi alipită oricăreia dintre aceste săptămâni,
dar nu amândurora.
Cursele date pot fi efectuată de 1 conducător auto.

Astfel pe, se va alege următorul tabel de repartizare a timpului de lucru și odihnă. Până la
intrarea în vigoare a prevederilor privind obligativitatea dotării vehiculelor rutiere cu tahografe,
evidenţa timpului de muncă şi odihnă urmează să fie efectuată, de către fiecare membru al
echipajului, în scris, pe foaia de parcurs, cu folosirea simbolurilor grafice adecvate şi cu
indicarea perioadelor de conducere şi de repaus.
39
Figura 2.20 - Ruta Gura – Bîcului - Giurgiulești – Gura Bîcului
Tabelul 2.4 - Repartizarea timpului de lucru și odihnă pentru ruta Gura – Bîcului -
Giurgiulești – Gura Bîcului
Localitatea Activitatea Distanța, km Timpul, h

Gura Bîcului Pregătire - 0,2
Gura Bîcului - Giurgiulești Mișcarea 286 4,5
Giurgiulești Pauza Pauza 0,75
Giurgiulești Vămuire - încărcare - 4,3
Giurgiulești Perioadă de repaus zilnic - 11
Giurgiulești Pregătire - 0,2
Giurgiulești - Gura Bîcului Mișcarea 286 4,5
Gura Bîcului Descărcare - 4,3
Total 572 29,75
40
Figura 2.21 - Ruta Gura – Bîcului - Revaca – Gura Bîcului
Tabelul 2.5 - Repartizarea timpului de lucru și odihnă pentru ruta Gura – Bîcului – Revaca
– Gura Bîcului
Localitatea Activitatea Distanța, km Timpul, h

Gura Bîcului Pregătire - 0,2
Gura Bîcului - Revaca Mișcarea 50 1
Revaca Vămuire - încărcare - 3,4
Revaca Pauza Pauza 0,75
Revaca - Gura Bîcului Mișcarea 50 1
Gura Bîcului Descărcare - 3,4
Total 100 9,75
2.2.3.4 Indicatorii tehnici a materialului rulant

Se va calcula pe exemplul transportării containerului de la Giurgiulești (inclusiv întoarcerea
acestuia).
1. Cursa, parcursul stabilit între două încărcături succesibile. Durata cursei (T c) – perioada
de timp între două încărcări succesive:
T c =t preg +t î /d +t înc+ t gol, h (1)
unde:
tpreg – timpul staționării pentru pregătirea autovehiculului, h;
tî/d – timpul staționării la punctul de încărcare / descărcare (inclusiv vămuire pentru

transport internațional), h;
tînc – timpul de deplasare cu încărcătura, h;
41
tgol – timpul deplasării de la punctul de descărcare finală până la locul încărcăturii succesive,
h.
Tc=0,2+4,5+0,75+4,3+11+0,2+4,5+4,3=29,75
qr
2. Coeficientul static de utilizare a capacității de încărcare – Ɣ st = ;
qn
unde:
qr – cantitatea reală a încărcăturilor transportate (în cazul dat cantitatea mărfii transportată
de la Giurgiulești), t;
qn – cantitatea nominală posibilă pentru transportate, t. În cazul nostru, aceasta va fi
limitată de sarcina admisă pe fiecare osie a tandemului, adică 9500 kg. Totodată, raportul osie
motoare / tandem, în cazul nostru, este 0,65.
Astfel (vezi punctul 5.3.2),
9500 1400
n
q=
( 0,65
−3735 ) ×(3800+
2
)
− (500+ 2080 )=8806 kg
4300
0+5600
Ɣ st = =0,32
8806 +8806
∑q real ×l i
3. Coeficientul dinamic de utilizare a autovehiculului: Ɣ d =
∑ qnom × l tot
5600 ×286
Ɣ d= =0,32
8806× 572
n
real
4. Volumul prestațiilor (traficul): P=∑ qi ∙ l i , t ∙ km
i=1
unde:
i – indicele numărului cursei;
n – numărul de curse;
l – parcursul încărcat de la efectuarea cursei i, t;
qi – cantitatea de încărcătură la efectuarea cursei i, t;
Pcurs=0+1601,6=1601,6 t×km;
5. Parcursul total: Ltot=L0+Lînc+Lgol+L0I
unde:
L0 – parcursul de la întreprindere până la primul punct de încărcare, km;
Lînc – parcursul total cu încărcătura, km;
Lgol – parcursul total gol, km;
42
L0I – parcursul de la ultimul punct de descărcare până la întreprindere, km.
Ltot=0+286+286+0+0=572 km;
Lînc 286
6. Coeficientul de utilizare a parcursului: β= = =0,5
Ltot 572
Lînc 286
7. Parcursul mediu cu încărcătura: Lm înc = = =286
n 1
P 1601,6
8. Distanța medie de transportare: Lmed = =
5600
=286
∑ qi
Ltot
9. Viteza tehnică: V t = , km/h
tm
unde tm – timpul de aflare în mers, h
572
V t= =63,5 km/h
9
Ltot
10. Viteza de exploatare -V exp= , km/h
T serv
unde Tserv – timpul de aflare a autovehiculul în serviciu, include timpul din momentul ieșirii
de la întreprindere până la revenire la ÎTA (incluzând durata de timp la punctele de încărcare –
descărcare, trecerea controlului vamal și pauze), h. Timpul staționării autovehiculul pentru
572
repaus și odihnă a echipajului la bord nu se include. V exp= =31,8km/h
18
11. Numărul posibil de curse pe parcursul unui an:
an Z c ∙ ae 365 ∙ 0,7
nc = = =127,75=127 curse
Tc 2
Zc – zile în perioada calendaristică (365);
Ae – coeficientul de emisie la rută (0,7 – 0,9);
Tc – timpul cursei, zile.
tm 9
12. Coeficientul de utilizare a timpului de lucru a autovehiculului δ 0= = =0,5
T serv 18
13. Productivitatea anuală a unui autovehicul, t/an: W Q =q n Ɣ st n c
Wq=8,806×0,32×127= 357,9 t/an
14. Productivitatea anuală a unui autovehicul, t×km/an: Wp=WPzi×AZe=qnƔdnclm înc

AZe – autozile în exploatare;
Wp=8,806×0,32×127×286= 102352,5 t×km/an
15. Parcursul total anual, km: Lan
tot =Ltot ∙ n c =572× 127=72644 km
Corespunzător se execută calculele pentru celelalte curse.

43
Tabelul 2.6 - Indicatorii tehnici pentru toate variantele de transport rutier cu șasiu în
condiții de prestări anuale presupuse
Nr. Giurgiulești Revaca

Indicatorul Prelată Prelată Prelată
crt. Container Container
(14 cutii) (14 cutii) (47 cutii)
Coeficientul static de
1 utilizare a capacității de 0,28 0,21
încărcare – Ɣst
2 Durata cursei, h 29,75 9,75
Volumul prestațiilor,
3 1601,6 280 940
tkm
Coeficientul de utilizare
4 0,5
a parcursului
Parcursul mediu cu
5 286 50
încărcătura
6 Viteza tehnică, km/h 63,5 50
Viteza de exploatare,
7 31,8 11,1
km/h
Coeficientul utilizării
8 0,5 0,2
timpului de lucru
9 Parcursul total, km 572 100
10 Parcursul total anual, km 72644 25500
2.3 Transportul multimodal feroviar – rutier

În cadrul acestui punct vor fi prezentate elementele care nu au fost prezentate, celelalte
regăsindu-se în punctul 2.2.
Rutele feroviare de deplasare a mărfurilor din China în Republica Moldova sunt
reprezentate în figurile ce urmează.
44
Figura 2.22 – Ruta de transportare Republica Populară Chineză - stația feroviară Revaca (MD),
prin Rusia (stația Grodekovo) și Ucraina
prin Rusia (stația Zabaykalsk) și Ucraina
prin Mongolia, Rusia și Ucraina
45
prin Kazahstan, Rusia și Ucraina
Aranjarea cutiilor în vagon pentru folosirea pe deplin a capacității sale de încărcare este
prezentată în figura 2.14.
Figura 2.26 – Aranjarea cutiilor în vagonul 11-066-05, cu 4 osii
Cantitatea de cutii în vagon: 47 bucăți;
Masa mărfii în vagon: 400 kg x 47 = 18800 kg;
Prețul mărfii în vagon: 200 $ x 47 = 9400 $ (USD) = 9269,76 CHF.

46
Capitolul 3. Calculul costului de transportare a mărfurilor
3.1 Calculul pentru transportul multimodal maritim – (feroviar) – rutier
3.1.1 Calculul pentru transportul maritim în cadrul transportul multimodal maritim –
(feroviar) – rutier
Conform datelor noastre transportarea maritimă containerizată va fi executată din portul de
încărcare Shanghai (CN), iar portul de descărcare va fi Constanța (RO).
Încasări pe container 20′ vor constitui 2390 USD = 2363,64 CHF, inclusiv:
- transportul de bază a mărfurilor - 1500 USD;
- suprataxa buncărului - 289 USD;
- taxa de manipulare la terminalul de destinaţie – 95 USD;
- taxa de manipulare la terminalul de origine - 695 CNY = 106,2 USD;
- suprataxă Golful Aden – 54 USD;
- taxele de canal, Suez, Bosfor – 14 USD;
- taxele de inspecție a containerelor – 10 USD;
- navă și port internațional, transportator maritim – 12 USD;
- valoarea de ajustare în sezonul de vârf – 300 USD;
- Sigilarea și cheltuieli asociate – 30 CNY = 4,58 USD;
- Sigilarea și cheltuieli asociate – 5 USD;
Taxa de declarație de export – 25 USD = 24,77.
Total: 2363,64 + 24,77 = 2388,41 CHF.
Conform datelor orientative oferite de ICS Danube Logistics SRL / Giurgiulesti International
Free Port în Constanța operează vreo 15 linii maritime și sunt unele cu care compania nu cooperează.
Costul de descărcare al containerului în Constanta, la fel este diferit. Orientativ, tariful de transport:
Constanta – Giurgiulești este USD 320 / 20′ și descărcarea containerului de pe nava în Giurgiulești
USD 105 / 20′.
maritim - feroviar – rutier
Cum a fost menționat anterior, vom executa calculele pentru următoarele variante de transport
feroviar în cadrul transportul multimodal maritim – feroviar – rutier:
1. Transportarea pe calea ferată prin Giurgiulești până la Revaca în container și în vagon;
2. Transportarea pe calea ferată prin Ungheni până la Revaca în container și în vagon;
3. Transportare pe calea ferată în vagon până la Giurgiulești în container și în vagon.
Efectuăm calculul plăților de transport la transportarea mărfurilor pe calea ferată în containere
(tabelul 3.1 și 3.2).
47
Tabelul 3.1 - Plăți de transport pe calea ferată la transportarea containerului de 20′ de la
Constanța prin Giurgiulești
Tarif de
Nr. Stația Distanța,
transport, Notă
crt. (inițială/tranzit/terminus) km
CHF
1. 2153809830, Portul Plăți de tranzit TIET (Tarife
Constanța (Zona B), RO 462 EUR pentru transportul mărfurilor
2. Galaţi Largă, RO
275 =540,54 de
CHF import - export şi tranzit
încărcate în UTI)
3. Giurgiulești, MD Politica tarifară pe anul de
fraht 2017 (Import 2017) -
4. 391002, Revaca, MD 0,60 x 330 =
228 container cu capacitatea
198 CHF
mare încărcat, mai mult de
101 km
total 503 738,54
1 EUR = 1,17 CHF
Tabelul 3.2 - Plăți de transport pe calea ferată la transportarea containerului de 20′ de la
Constanța prin Ungheni
Tarif de
transport, Notă
CHF
1. 2153809830, Portul Constanța Plăți de tranzit TIET (Tarife
(Zona B), RO pentru transportul mărfurilor
2. Ungheni Prut, RO 666 EUR =
452 de
779,22 CHF
import - export şi tranzit
3. Ungheni, MD Politica tarifară pe anul de
4. 391002, Revaca, MD
0,60 x 219 = fraht 2017 (Import 2017) -
118
131,4 CHF container cu capacitatea mare
încărcat, mai mult de 101 km
total 570 910,62
Efectuăm calculul plăților de transport la transportarea mărfurilor pe calea ferată în vagon
(tabelul 3.1 și 3.2).
Tabelul 3.3 - Plăți de transport pe calea ferată în vagon de la Constanța prin Giurgiulești
Tarif de
transport, Notă
CHF
48
1. 2153809830, Portul Plăți de tranzit TIET (Tarife de
Constanța (Zona B), RO import, export şi tranzit pentru
10 x 40,74 = expediţii de vagoane complete,
2. Galaţi Largă, RO
275 407,4 EUR = unde 40,74 - tariful ( EUR /
478,39 CHF tonă ) pentru expediţii cu masa
de 10 tone pentru distanţa 261 -
280 km)
3. Giurgiulești, MD Politica tarifară pe anul de fraht
2017 (Import 2017) -
4. 391002, Revaca, MD încărcături în vagon universal,
0,8 x 10 x unde 0,8 este coeficient pentru
228 40,94 = distanța de la 201 până la 250
327,52 CHF km inclusiv, și 40,94 - tariful
( CHF / tonă ) pentru expediţii
cu masa de 10 tone pentru
distanţa 261 - 280 km)
total 503 805,91
Tabelul 3.4 - Plăți de transport pe calea ferată în vagon de la Constanța prin Ungheni
Nr. Stația Distanța, Tarif de
transport, Notă
crt. (inițială/tranzit/terminus) km CHF
1. 2153809830, Portul Plăți de tranzit TIET (Tarife de
Constanța (Zona B), RO import, export şi tranzit pentru
10 x 56,6 = expediţii de vagoane complete,
2. Ungheni Prut, RO
452 566 EUR = unde 56,6 - tariful ( EUR / tonă )
664.63 CHF pentru expediţii cu masa de 10
tone pentru distanţa 431 - 460
km)
3. Ungheni, MD Politica tarifară pe anul de fraht
4. 391002, Revaca, MD 2017 (Import 2017) -
încărcături în vagon universal,
0,75 x 10 x unde 0,8 este coeficient pentru
118 23,72 = distanța de la 21 până la 200 km
177,9 CHF inclusiv, și 23,72 - tariful ( CHF
/ tonă ) pentru expediţii cu masa
de 10 tone pentru distanţa 111 -
120 km)
total 570 842,53
Efectuăm calcului plăților accesorii de transport pe calea ferată de la Constanța.
Tabelul 3.5 - Plăți accesorii pe calea ferată de la Constanța, CHF
Cod Tarif Container Vagon

România
17 Tarif de transbordare a mărfurilor 7,25 EUR x 5,6
(17.11 / în traficul de import, export şi 34 EUR = 39.96 CHF tone = 40,6 EUR =
17.46) tranzit 47,68 CHF
49
46.01 Tarif pentru îndeplinirea
formalităţilor vamale care îi revin
transportatorului pentru mărfurile
aflate sub supraveghere vamală ca
10 EUR / UTI = 11,74 10 EUR / vagon =
export, import şi/sau regim de
CHF 11,74 CHF
tranzit vamal în procedură
simplificată sau procedură
normală, indiferent de locul unde
au loc formalităţile vamale
46.02 Tarif pentru mărfurile aflate sub
supraveghere vamală, în regim
30 EUR / UTI = 35,23 30 EUR / vagon =
vamal de tranzit, când CFR Marfă
CHF 35,23 CHF
întocmeşte TAD (Tranzit
Accompany Document)
46.03 În cazul în care CFR Marfă,
conform reglementărilor vamale în
5 EUR / UTI = 5,87 5 EUR / vagon =
vigoare, întocmeşte declaraţia
CHF 5,87 CHF
sumară pentru mărfurile
necomunitare sosite în frontieră
81 Tarif pentru reexpedierea
vagoanelor complete care provin
din sau sunt destinate pentru 10,80 EUR /
străinătate - schimbarea scrisorii formular scrisoare
-
de trăsură CIM cu scrisoare de de trăsură = 12,68
trăsură SMGS (tariful conţine şi CHF
preţul formularelor utilizate la
transcriere)

82.09 Tarif pentru întocmirea
6,50 EUR / set
documentelor de transport pentru o 6,50 EUR / set
documente = 7,63
expediţie de UTI sau de vagoane documente = 7,63 CHF
CHF
complete
total 100,43 120,8
Republica Moldova
19 Taxa pentru transbordare 73,98 15,5
50
28 Taxa, în conexiune cu controlul
vamal al mărfurilor transportate,
pentru acoperirea cheltuielilor
transportatorului, rezultate din
8,16 8,16
controlul vamal al mărfurilor
transportate, se încasează o taxă (o
singură dată) indiferent de taxele
încasate de către organele vamale)
Pentru plumbuire în staţiile de
frontieră sau în staţiile de
racordare a căilor ferate cu diferit
ecartament.
La transbordarea mărfurilor din
15 25
vagoane de un ecartament în
vagoane de alt ecartament se
încasează suma pentru plumbuire:
cu dispozitive de închidere
(înzăvorâre) şi plumbuire
Plumbuiri de control 5 7
- Alte taxe şi plăţi. Servicii, ce ţin
de primirea de după hotar şi
9,4 23,2
expedierea mărfurilor de către
staţiile de frontieră

- Taxa pentru descărcare a
mărfurilor din vagoanele căilor
ferate a ţărilor terţe (se încasează
59,04 59,04
de la expeditorul sau destinatarul
mărfii), vagon
Taxa pentru paza mărfii în parcurs Ungheni - 3,8 x 2 = 7,2 Ungheni - 3,8 x 2
(pentru fiecare 100 km începute)
Giurgiulești – 3,8 x 3 = = 7,2
inclusiv la cererea proprietarului
mărfii 11,4 Giurgiulești – 3,8
51
x 3 = 11,4
14 Taxa pentru cântărirea mărfii,
vagon - 18
78 Taxa pentru informaţii prin telefon 4,5 4,5

Total (Ungheni / Giurgiulești) 182,28 / 186,08 137,6 / 141,4
Total 282,71 / 286,51 258,4 / 262,2
Adunăm calculele efectuate în tabelele precedente, 3.1 – 3.5, în tabelul 3.6.

Tabelul 3.6 – Total plăți de transport feroviare prin România, CHF
Container Vagon
Transportarea pe
Transportarea pe calea ferată Transportarea pe Transportarea pe calea ferată calea ferată prin
prin Giurgiulești calea ferată prin prin Giurgiulești Ungheni până la
Ungheni până la Revaca
până la până la Revaca până la până la
Giurgiulești Revaca Giurgiulești Revaca
Transport 540,54 738,54 910,62 478,39 805,91 842,53
Accesorii 286,51 282,71 262,2 258,4
Total 827,05 1025,05 1193,33 740,59 1068,11 1100,93
Efectuăm calculele necesare întoarcerii containerului. Punctul dat se referă la toate variantele de
transport multimodal al mărfii în container (maritim și feroviar).
Se va executa întoarcerea containerului în următoarele variante:
- Revaca – Giurgiulești – Constanța;
- Revaca – Ungheni – Constanța;
- Giurgiulești – Constanța.
Tabelul 3.7 - Plăți de transport la întoarcerea containerului de 20′, Revaca – Giurgiulești – Constanța
Tarif de
transport, Notă
CHF
Politica tarifară pe anul de
1. 391002, Revaca, MD fraht 2017 (Import 2017) -
0,55 x 214 =
117,7 CHF
2. Giurgiulești, MD mare gol, mai mult de 101
km
3. Galaţi Larga, RO Plăți de tranzit TIET (Tarife
pentru transportul mărfurilor
462 EUR =
4. 2153809830, Portul 275 de
540,54 CHF
Constanța (Zona B), RO import - export şi tranzit
52
total 503 658,24
Tabelul 3.8 - Plăți de transport la întoarcerea containerului de 20′, Revaca – Ungheni – Constanța
Tarif de
transport, Notă
CHF
Politica tarifară pe anul de
1. 391002, Revaca, MD fraht 2017 (Import 2017) -
0,55 x 110 =
60,5 CHF
2. Ungheni, MD mare gol, mai mult de 101
km
3. Ungheni Prut, RO Plăți de tranzit TIET (Tarife
pentru transportul mărfurilor
666 EUR =
4. 2153809830, Portul 452 de
779,22 CHF
Constanța (Zona B), RO import - export şi tranzit
total 570 839,72
Tabelul 3.9 - Plăți accesorii la întoarcerea containerului de 20′, CHF
Cod Tarif Container

România
17 Tarif de transbordare a mărfurilor în traficul de import, export şi
34 EUR = 39.96
(17.11 / tranzit
CHF
17.46)
46.01 Tarif pentru îndeplinirea formalităţilor vamale care îi revin
transportatorului pentru mărfurile aflate sub supraveghere vamală
10 EUR / UTI =
ca export, import şi/sau regim de tranzit vamal în procedură
11,74 CHF
simplificată sau procedură normală, indiferent de locul unde au loc
formalităţile vamale
46.02 Tarif pentru mărfurile aflate sub supraveghere vamală, în regim
30 EUR / UTI =
vamal de tranzit, când CFR Marfă întocmeşte TAD (Tranzit
35,23 CHF
Accompany Document)
46.03 În cazul în care CFR Marfă, conform reglementărilor vamale în
5 EUR / UTI =
vigoare, întocmeşte declaraţia sumară pentru mărfurile
5,87 CHF
necomunitare sosite în frontieră
82.09 Tarif pentru întocmirea documentelor de transport pentru o 6,50 EUR / set
53
expediţie de UTI sau de vagoane complete documente =
7,63 CHF
total 100,43
Republica Moldova
19 Taxa pentru transbordare 36,99
28 Taxa, în conexiune cu controlul vamal al mărfurilor transportate,
pentru acoperirea cheltuielilor transportatorului, rezultate din
controlul vamal al mărfurilor transportate, se încasează o taxă (o 8,16
singură dată) indiferent de taxele încasate de către organele
vamale)
- Alte taxe şi plăţi. Servicii, ce ţin de sosirea şi predarea după hotar a
9,7
mărfurilor de către staţiile de frontieră
- Taxa pentru descărcare a mărfurilor din vagoanele căilor ferate a
ţărilor terţe (se încasează de la expeditorul sau destinatarul mărfii), 59,04
vagon
- Întocmirea scrisorii de trăsură suplimentare. 8,7
Total 122,59
Total 223,02
Tabelul 3.10 – Total plăți de întoarcere a containerului de 20′, CHF
Transportarea pe calea ferată prin Giurgiulești

Transportarea pe calea ferată prin Ungheni
de la Giurgiulești de la Revaca
Transport 540,54 658,24 839,72
Accesorii 223,02
Total 763,56 881,26 1062,74
3.1.3 Calculul pentru transportul rutier în cadrul transportul multimodal maritim –

(feroviar) – rutier
Transportarea rutieră se va executa în Republica Moldova de la locul de transbordare din
transportul feroviar până la locul de destinație – satul Gura Bîcului, raionul Anenii Noi, precum și
pentru întoarcerea containerului:
I. La livrarea mărfii:
1. Revaca – Gura Bîcului:
a. Container;
b. Vagon.
2. Giurgiulești – Gura Bîcului:
a. Container;
b. Vagon.
54
II. La întoarcerea containerului:
1. Gura Bîcului – Revaca;
2. Gura Bîcului – Giurgiulești.
În continuare se presupune transportul rutier în cont propriu de către întreprindere, adică:
- se efectuează fără încasarea unui tarif sau a echivalentului în natură ori în servicii;
- este o activitate secundară sau suplimentară activităţii principale a întreprinderii;
- mărfurile transportate sânt proprietatea întreprinderii ori au fost vândute, cumpărate sau
închiriate, ori au fost produse, extrase, prelucrate sau reparate de aceasta.
În continuare se vor executa calculele economice pentru transportul rutier pe exemplul
transportului cu șasiul cu prelată de la Giurgiulești la Gura Bîcului (rezultatele celorlalte variante vor
fi prezentate în tabel la sfârșit).
3.1.3.1 Calculul cheltuieli directe pentru transportul rutier
Total cheltuieli directe:

C directe =Crmca +C an an
mat +C it =91800+401988,26+ 19616=513404,26 lei .
unde:
C rmca - consumurile privind retribuirea muncii a conducătorilor auto;
C an
mat - consumul de materiale;
C an
it – impozite și taxe.
Cheltuieli directe 513404,26 lei
retribuirea muncii
conducătorilor auto
consumul de materiale
impozite și taxe
Figura 3.1 - Cheltuieli directe anuale a transportului rutier, lei
55
3.1.3.1.1 Consumurile privind retribuirea muncii a conducătorilor auto
Salariul de funcție anual:
Sfca =N ca ∙ Slca ∙12=1∙ 6000 ∙12=72000lei

Salariul lunar conducătorului auto Slca=¿ 6000 lei
Numărul conducătorilor auto N ca =1
Fondul social FS=0,23∙ Sca =0,23 ∙72000=16560 lei
Asigurări medicale AM =0,045 ∙ Sca =0,045 ∙72000=3240 lei
Contribuții de asigurare sociale de stat și de asistență medicală obligatorie:
I ca=FS+ AM =16560+3240=19800lei
Astfel, consumurile privind retribuirea muncii vor fi egale:
C rmca=S ca + I ca =72000+19800=91800 l ei
3.1.3.1.2 Consumul de materiale
Normele de consum la materiale includ, consumul de materiale necesare în procesul de
exploatare și deservire a mijlocului de transport. Aceste norme le determinăm din normativele
stabilite pentru tipul de mijloc de transport de uzina producătoare sau aprobate de instituția de
ramură.
Cheltuielile materiale anuale se vor calcula în modul următor:
C an an an an an an an an an
mat =C comb +C um +C utr +C usp +C uplast +C ps +C mr +C pn …
unde:
C an
comb – cheltuieli pentru consumul de combustibil;
C an
utr – cheltuieli pentru ulei de transmisie;
C an
usp – cheltuieli pentru unsori plastice;
C an
ps – cheltuieli pentru piese de schimb;
C an
mr – cheltuieli pentru materiale de reparație;
C an
pn – cheltuieli pentru pneuri.
Vom examina detaliat cazul transportării cu șasiu cu prelată de la Giurgiulești.
1. Calculul cheltuielilor pentru combustibil:

1.1 Consumul de combustibil la linie (doar șasiul):
56
km
Ltot ∙ H 100
T l= ,l
100
unde: H km
100– normativul de consum a combustibilului la linie la 100 km.
572∙ 16,5
T l= =94,4 l
100
1.2 Consumului de combustibil pentru masa suplimentară a suprastructurii prelată a șasiului
cu remorca cu prelată:
q s ∙ Ltot ∙ H t100
∙ km
T s= ,l
100
unde: qs – greutatea proprie a suprastructurii prelată a șasiului cu remorca cu prelată, t;
H t100
∙ km
– normativul de consum a combustibilului la linie la 100 t∙km (pînă la 1,3 litri).
1,9 ∙572 ∙1,3
T s= =14,1 l
100
1.3 Consumului de combustibil pentru transportarea încărcăturii utile:
Pcursă ∙ H t100
∙ km
cursă
T P = ,l
100
1601,6 ∙ 1,3
T cursă
P = =20,8 l
100
1.4 Consumul de exploatare a combustibilului:
T e =T l +T s +T curs
P ,l
T e =94,4+14,1+20,8=129,3 l
1.5 Consumul suplimentar de combustibil în perioada de iarnă:
Ms ∙Hs
T ¿= ∙T ,l
12 ∙100 e
unde: Ms – numărul lunilor de iarnă convenţionale, pentru Moldova Ms = 4;

Hs – coeficientul de consum suplimentar al combustibilului iarna, Hs = 5%.
4∙5
T ¿= ∙ 129,3=2,2l
12 ∙100
1.6 Consumul de combustibil pentru necesităţile administrative interne:
T g=0,005∙ ( T e +T ¿ ) , l
T g=0,005∙ ( 129,3+2,2 )=0,7 l

1.7 Consumul total de combustibil:
T tot =T e +T ¿ +T g , l
57
T tot =129,3+2,2+0,7=132,2l
1.8 Consumul de combustibil pentru 100 de km:
km T tot
T 100= ∙100 , l/100 km
Ltot
132,2
T km
100= ∙ 100=23,1 l/100 km
572
Preţul combustibilului este 15,72 MDL/litru.
Cheltuielile de procurare a combustibilului pentru un rulaj - C comb=15,72 ∙132,2=2078,19lei .
Suma necesară pentru combustibil pe parcursul anului va fi egală cu:
C an
comb=C comb ∙ nc , lei
unde: C comb – cheltuielile de procurare a combustibilului pentru un rulaj.
C an
comb =2078,19 ∙127=263930,13 lei
2. Necesitatea în ulei de motor:
T tot ∙ N ul
U um= ,l
100
unde: N ul - norma consumului de uleiuri în litri pentru 100 litri din consumul de combustibil.
132,2∙ 2,9
U um= =3,9 l
100
Cheltuieli pentru ulei de motor:
C an
um=U um ∙ Pum ∙ n c , lei
unde Pum – preţul unui litru de ulei de motor.
C an
um=3,9 ∙82,3 ∙ 127=40763,19lei
3. Necesitatea în ulei de transmisie:
T tot ∙ N utr
U utr = ,l
100
unde: N utr – normativul de consum a uleiului pentru transmisie la 100 l de combustibil.
132,2∙ 0,4
U utr = =0,53 l
100
58
Cheltuieli pentru ulei de transmisie:
C an
utr =U utr ∙ P utr ∙ nc ,lei
unde Putr – preţul unui litru de ulei de transmisie.
C an
utr =0,53 ∙125,66 ∙ 127=8458,18 lei
4. Necesitatea în unsori speciale:
T tot ∙ N usp
U usp = ,l
100
unde: N usp – normativul de consum a unsori speciale la 100 l de combustibil.
132,2∙ 0,1
U usp = =0,14 l
100
Cheltuieli pentru unsori speciale:
C an
usp=U usp ∙ Pusp ∙ n c , lei
unde Pusp – preţul unui litru de unsori speciale.
C an
usp=0,14 ∙100 ∙ 127=1778 lei
5. Necesitatea în unsori consistente:
T tot ∙ N uplast
U uplast = ,l
100
unde: N uplast – normativul de consum a lubrificanţi plastici la 100 l de combustibil.
132,2 ∙ 0,3
U uplast = =0,4 l
100
Cheltuieli pentru unsori consistente:
C an
uplast =U uplast ∙ P uplast ∙ nc ,lei
unde Puplast – preţul unui kilogram de unsoare consistentă.
C an
uplast =0,4 ∙ 85 ∙127=4318lei
6. Cheltuieli pentru piese de schimb:
anH ps ∙ Lan
tot
C =
ps ∙ k 1 ∙ k 2 ∙ k 3 ,lei
1000
59
unde: H ps- normativul de consum a pieselor de schimb la 1000 km parcurşi (este egal cu
valoarea din anul precedent).
k 1– coeficientul de corectare a normativelor în dependenţă de condiţiile de exploatare,
[conform standardelor];
k 2– coeficientul corectării normativelor în dependenţă de modificaţia materialului
rulant,
[din literatura specializată];
k 3– coeficientul corectării normativelor în dependenţă de condiţiile climaterice naturale,
[date standardizate].
165 ∙ 72644
C an
ps = ∙ 1 ∙1 ∙1=11986,26 lei
1000
7. Cheltuieli pentru materiale de reparaţie:
anH mr ∙ Lan
tot
C =
mr ∙ k 1 ∙ k 2 ∙ k 3 , lei
1000
unde: H mr – normativul de consum a materialelor de reparaţie la 1000 km parcurşi.

125 ∙72644
C an
mr = ∙1 ∙ 1∙ 1=9080,5 lei
1000
8. Necesitatea în pneuri:
an
n ∙ Ltot
an
U = n ∙ k 1 ∙ k 2 ∙ k 3 , anvelope
pn
L pn
unde: Lnpn– parcursul normativ al pneului conform ordinului nr. 124 din 29.07.2005 cu
privire la aprobarea Normelor de parcurs şi exploatare a anvelopelor pentru mijloacele de transport
auto;
n – numărul de pneuri, montate pe șasiu și remorcă.
10 ∙72644
U an
pn = ∙1 ∙ 1∙ 1≈ 6 anvelope
140000
Cheltuieli pentru procurarea pneurilor:
C pn=U pn ∙ P pn , lei
unde: P pn– preţul de procurare a unui pneu.

C pn=6 ∙10279=61674 lei
Corespunzător se fac calcule pentru celelalte curse.
60
Tabelul 3.11 - Cheltuielile totale pentru aprovizionare
Giurgiulești Revaca
Nr.
Cheltuieli, MDL Prelată Prelată Prelată
crt. Container Container
(14 cutii) (14 cutii) (47 cutii)
1 Combustibil 266725,4 263930,13 94202,1 92600,7 159943,65
2 Ulei de motor 40763,19 40763,19 14690,55 14690,55 25183,8
3 Ulei de transmisie 8458,18 8458,18 3204,33 3204,33 5126,93
4 Unsori speciale 1778 1778 765 765 1020
5 Unsori consistente 4318 4318 1734 1734 2601
6 Piese de schimb 11986,26 11986,26 4207,5 4207,5 5584,5
7 Materiale de reparaţie 9080,5 9080,5 3187,5 3187,5 4233
8 Pneuri 61674 61674 20558 20558 30837
140947,5
C an
mat 404783,53 401988,26 142548,98 234529,88
8
3.1.3.1.3 Alte cheltuieli directe

Consumul anual pentru autorizații, impozite și taxe - C it:
- testarea tehnică anuală obligatorie a vehiculelor;

- cheltuieli pentru asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto (RCA);
- cheltuieli pentru taxe pentru folosirea drumurilor.
Carnetul foii de parcurs (CFP), prețul - 30 lei pentru o cursă:
C an
CFP=30 ∙ 127=3810 MDL ;
Testarea tehnică anuală obligatorie a vehiculelor:
C tt = A s ∙ T tcp + R s ∙ T tsr =1∙ 350+1∙ 150=500lei
A s – cap tractoare scriptic;
R s –remorci scriptic.
Taxa testării tehnice pentru șasiu T tcp – 350 lei;
Taxa testării tehnice pentru remorca T tsr – 150 lei.
Asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto (RCA), ce prevede recuperarea pagubelor
produse vieţii, sănătăţii şi bunurilor terţelor persoane în urma accidentelor rutiere care au avut loc
pe teritoriul Republicii Moldova, este pentru șasiu T rcaș−¿ 2632 lei și remorcă T rcar −¿1710 lei:
C rca =A s ∙T rcaș + R s ∙ T rcar =1∙ 2632+1∙ 1710=4342lei
Taxa pentru folosirea drumurilor șasiu T tdș−¿4500 lei;
Taxa pentru folosirea drumurilor remorca T tdr −¿ 6464 lei.
61
Cheltuieli pentru taxele pentru folosirea drumurilor constituie:
C td = A s ∙ T trcp + R s ∙T trs =1∙ 4500+1 ∙ 6464=10964 lei
Total alte impozite și taxe:
C it =C an
CFP +C tt +C rca +C td =3810+500+4342+10964=19616
3.1.3.2 Calculul cheltuielilor indirecte pentru transportul rutier
Total cheltuieli indirecte:

C indirecte=C an
diurne +C ga =25400+158020,29=183420,29lei .
unde:
C an
diurne - delegarea salariaților încadrați în procesul de producție;
C ga – cheltuieli generale și administrative.
Cheltuieli indirecte 183420,29 lei
delegarea salariaților
încadrați în procesul de
producție
leasing-ul financiar al
mijloacelor de transport
alte cheltuieli generale
și administrative
Figura 3.2 - Cheltuieli indirecte
3.1.3.2.1 Delegarea salariaților încadrați în procesul de producție

Delegarea șoferilor se execută conform Regulamentul cu privire la delegarea salariaţilor
entităţilor din Republica Moldova aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 10 din 5 ianuarie 2012.
Normele diurnei este de 100 MDL/zi.
29,75 / 24 ore = 1,4 zile, adică 2 zile.
Deci cheltuielile pentru diurne vor fi calculate în modul următor:
C diurne=100 ∙ 2=200 lei
62
Cheltuielile de un an de zile pentru diurne:
C an
diurne=C diurne ∙ nc =200 ∙ 127=25400 lei
Se planifică ca conducătorii auto să nu benefice de plăți pentru cazare cu scopul reducerii

costurilor și disponibilității de loc de odihnă (somn) în cabina șasiului.
3.1.3.2.2 Cheltuieli generale și administrative

Cheltuieli generale și administrative sunt egale:
C ga=C co + A mt +C pc+C tat +Cossm + C sc=3990+146990,29+500+ 40+500+6000=158020,29lei .
Calculăm leasing-ul financiar al mijloacelor de transport antrenate în procesul de producție (în

cazul dat, se va prezenta detaliat achiziționarea de șasiu cu remorca).
Mijloace de transport ce vor fi procurate prin leasing financiar sunt:
- șasiu cu prelată DAF CF85 – 1 unitate, cu valoare inițială de 28500 euro;

- remorcă cu prelată rulată – 1 unitate, cu valoare inițială de 6600 euro;
Total valoarea inițială a mijloace de transport procurate în leasing:
28500+6600=35100 EUR = 723240 MDL.
Mijloace de transport procurate prin leasing se evaluează la cost de intrare care include:
1) principalul (valoarea rambursabilă a activului);
2) valoarea reziduală garantată;
3) costurile direct atribuibile primirii activului în leasing (costurile legate de încheierea
contractului de leasing, de transport, de asigurare în drum, de pregătire a activului pentru
utilizarea prestabilită), care conform condiţiilor contractului se suportă de către locatar.
Tabelul 3.12 - Leasing-ul financiar al mijloacelor de transport, MDL
Suma achitata
la încheierea Plățile pentru
Anul Comisionul unic Plățile de leasing
contractului de asigurare
leasing
1 10848,6 328933,32 - 18081
2 - 173436,72 - 15368,85
3 - 173436,72 - 12656,7
4 - 173436,72 - 9944,55
5 - 173436,72 173577,6 7232,4
1022680,2 173577,6
Total 10848,6 63283,5
1196257,8
Astfel, Costul de intrare a mijloace de transport va fi:

10848,6+1196257,8+63283,5=1270389,9 MDL.
63
Amortizarea mijloacelor de transport se va efectua pe parcursul de 6 ani.
100 100 %
Norma anuală de amortizare N an= = =16,67 .
T ut 6 an
N an 16,67
Amortizarea mijloacelor de transport: Amt =C Bmt ∙ =1270389,9 ∙ =211774 lei
100 100
În cazul procurării doar a șasiului: Amt =146990,29 lei
Vom calcula alte cheltuieli indirecte.
Chiria anuală pentru folosirea încăperilor (și teritoriului aferent) fa vi: C co=3990 lei
Perfecționarea cadrelor (șoferi) Cpc=500 lei/an.
Taxele locale, taxă pentru amenajarea teritoriului
C tat =1∙ T tat =40=40 lei ,
unde 1 este număr de lucrători.
Cheltuieli de ocrotirea sănătății și securității muncii, C ossm - 500 lei.
Servicii comunale (energie electrică, apă și canalizarea): C sc =12∙ SCL=12 ∙500=6000 lei .
Plata lunară pentru servicii comunale, SCL - 500 lei/lună.
3.1.3.3 Calculul cheltuielilor pentru o cursă rutieră
Cheltuieli totale în decurs la un an:
C an
tot =C directe +C indirecte =513404,26+183420,29=696824,55 lei
Indicator financiar calculat care reflectă activitatea întreprinderii şi perspectiva de

dezvoltare a acesteia este rata rentabilităţii care este raportul dintre profit şi cheltuieli:
Pn
R= ∙100 %
C an
tot
Să presupunem rata rentabilităţii R = 8, astfel profitul net va fi egal:

R ∙C an
tot 8∙ 696824,55
P n= = =55745,97 lei
100 100
Profitul brut va fi egal (impozitul pe venit conform legislaţiei fiscale – 12 %):
Pn 55745,97
Pb= = =63347,7 lei
0,88 0,88
Venitul anual va fi egal:
V t =Pb +C an
tot =63347,7+696824,55=760172,25lei
Tariful plătit va fi egal:
plătit V an
tot 760172,25
T km = an
= =10,47 lei/km
Ltot 72644
Astfel, acesta este un tarif acceptabil pentru a contracta servicii de transport de la alți
transportatori rutieri (în condițiile de prestări presupuse).
64
Totodată, cheltuielile în cazul efectuări transportului pe cont propriu pentru o cursă vor fi
egale:
C an
tot 696824,55
C cursă = = =5486,1=313,31CHF
nc 127
(1 CHF = 17,51 MDL)
În tabelul 3.13 sunt reprezentate cheltuielile pentru toate variantele de transport rutier cu
șasiu în condiții de prestări anuale presupuse.
Tabelul 3.13 – Cheltuieli pentru o cursă rutieră, CHF
Giurgiulești Revaca
Container Prelată (14 cutii) Container Prelată (14 cutii) Prelată (47 cutii)
314,61 313,31 92,27 91,91 119,64
3.2 Calculul pentru transportul multimodal feroviar – rutier
3.2.1 Calculul pentru transportul feroviar în cadrul transportului multimodal
feroviar – rutier
Urmează calculele pentru transportul feroviar în cadrul transportului multimodal feroviar –
rutier pentru variantele de traseu propuse spre examinare. Detalii plățile efectuate sunt prezentate în
tabele următoare.
Tabelul 3.14.a – Plăți de transport pe calea ferată la transportarea containerului de 20′ de
la stația feroviară 32348, Luchaogang (Лухун Ган), Republica Populară Chineză (CN), la stația
feroviară Revaca, Republica Moldova (MD), prin Rusia (Grodekovo) și Ucraina
Tarif de
Nr. Distanța,
Stația (inițială/tranzit/terminus) transport, Notă
crt. km
CHF
1. 32348, Luchaogang (Лухун Ган),
CN Plăți de tranzit
3257 2282
2. 331843, Suifenhe (Суйфыньхэ), (ETT)
CN
3. 201843, Grodekovo (Гродеково),
Plăți de tranzit
RU 9671 6704
(ETT)
4. 201102, Suzemka (Суземка), RU
5. 221102, Zernove (Зерново), UA
Plăți de tranzit
6. 221140, Mohyliv-Podil′s′kyi 746 521
(ETT)
(Могилев-Подольский), UA
7. 231140, Vălcineţ (Вэлчинец), MD 330 0,60 x 396= Politica tarifară
8. 391002, Revaca, MD
237,6 pe anul de fraht
2017 (Import
2017) - container
65
cu capacitatea
mare încărcat,
total 14004 9744,6 mai mult de 101
Tabelul 3.14.b – Plăți de transport pe calea ferată la transportarea mărfii în vagon de la stația
feroviară 31082, Hejiawan (Хэцзявань), Republica Populară Chineză (CN), la stația feroviară Revaca,
Republica Moldova (MD), prin Rusia (Grodekovo) și Ucraina
Tarif de
Nr. Distanța,
crt. km
CHF
1. 31082, Hejiawan (Хэцзявань), CN 157,95 x 4 Plăți de tranzit
2. 331843, Suifenhe (Суйфыньхэ), CN 3168
osii = 631,8 (ETT)
3. 201843, Grodekovo (Гродеково), 478,8 x 4
Plăți de tranzit
RU 9671 osii =
4. 201102, Suzemka (Суземка), RU (ETT)
1915,2
5. 221102, Zernove (Зерново), UA 37,02 x 4
6. 221140, Mohyliv-Podil′s′kyi Plăți de tranzit
746 osii =
(Могилев-Подольский), UA (ETT)
148,08
7. 231140, Vălcineţ (Вэлчинец), MD Politica tarifară pe
8. 391002, Revaca, MD
anul de fraht 2017
(Import 2017) -
0,85 x 20 x
încărcături în
330 35,28 =
vagon universal,
599,76
de la 251 până la
350 km inclusiv,
până la 20 tone
total 13915 3294,84
66
Tabelul 3.15.a – Plăți de transport pe calea ferată la transportarea containerului de 20′ de la
stația feroviară 32348, Luchaogang (Лухун Ган), Republica Populară Chineză (CN), la stația
feroviară Revaca, Republica Moldova (MD), prin Rusia (Zabaykalsk) și Ucraina
Tarif de
Nr. Distanța,
crt. km
CHF
1. 32348, Luchaogang (Лухун Ган), CN
Plăți de tranzit
2. 331840, Manzhouli (Маньчжурия), 3423 2349
(ETT)
CN
3. 201840, Zabaykalsk (Забайкальск),
Plăți de tranzit
RU 7055 4908
(ETT)
4. 201102, Suzemka (Суземка), RU
Plăți de tranzit
(ETT)
8. 391002, Revaca, MD
anul de fraht 2017
(Import 2017) -
0,60 x
330 container cu
396= 237,6
capacitatea mare
încărcat, mai mult
de 101 km
total 11554 8015,6
67
Republica Moldova (MD), prin Rusia (Zabaykalsk) și Ucraina
Tarif de
Nr. Distanța,
crt. km
CHF
1. 31082, Hejiawan (Хэцзявань), CN
162,9 x 4 Plăți de tranzit
2. 331840, Manzhouli (Маньчжурия), 3334
osii = 651,6 (ETT)
CN
3. 201840, Zabaykalsk (Забайкальск), 350,46 x 4
Plăți de tranzit
RU 7055 osii =
4. 201102, Suzemka (Суземка), RU (ETT)
1401,84
37,02 x 4 Plăți de tranzit
6. 221140, Mohyliv-Podil′s′kyi 746
osii = 148,08 (ETT)
8. 391002, Revaca, MD
anul de fraht 2017
(Import 2017) -
0,85 x 20 x
încărcături în
330 35,28 =
vagon universal,
599,76
de la 251 până la
350 km inclusiv,
până la 20 tone
total 11465 2801,28
68
feroviară Revaca, Republica Moldova (MD), prin Mongolia, Rusia și Ucraina
Tarif de
Nr. Distanța,
crt. km
CHF
1. 32348, Luchaogang (Лухун Ган), CN Plăți de tranzit
2. Erlian (Erenhot) (Эрлянь), CN 2206 1520
(ETT)
3. Zamiin Uud, (Дзамын-Ууд), MN
Plăți de tranzit
4. 311990, Sukhbaatar (Сухэ-Батор), 1110 768
(ETT)
MN
5. 201990, Naushki (Наушки), RU Plăți de tranzit
6. 201102, Suzemka (Суземка), RU 6297 4355
(ETT)
Plăți de tranzit
(ETT)
10. 391002, Revaca, MD
anul de fraht 2017
(Import 2017) -
0,60 x 396=
330 container cu
237,6
capacitatea mare
de 101 km
total 10689 7401,6
69
Republica Moldova (MD), prin Mongolia, Rusia și Ucraina
Tarif de
Nr. Distanța,
crt. km
CHF
1. 31082, Hejiawan (Хэцзявань), CN 103,67 x 4 Plăți de tranzit
2. Erlian (Erenhot) (Эрлянь), CN 2117
osii = 414,68 (ETT)
3. Zamiin Uud, (Дзамын-Ууд), MN
54,80 x 4 osii Plăți de tranzit
4. 311990, Sukhbaatar (Сухэ-Батор), 1110
= 219,2 (ETT)
MN
5. 201990, Naushki (Наушки), RU 310,98 x 4 Plăți de tranzit
6. 201102, Suzemka (Суземка), RU 6297
osii = 1243,92 (ETT)
7. 221102, Zernove (Зерново), UA Plăți de tranzit
37,02 x 4 osii
8. 221140, Mohyliv-Podil′s′kyi 746 (ETT)
= 148,08
9. 231140, Vălcineţ (Вэлчинец), MD Politica tarifară
10. 391002, Revaca, MD
pe anul de fraht
2017 (Import
0,85 x 20 x 2017) -
330 35,28 = încărcături în
599,76 vagon universal,
de la 251 până la
350 km inclusiv,
până la 20 tone
total 10600 2625,64
70
feroviară Revaca, Republica Moldova (MD), prin Kazahstan, Rusia și Ucraina
Tarif de
Nr. Distanța,
crt. km
CHF
1. 32348, Luchaogang (Лухун Ган), CN Plăți de tranzit
2. 331845, Alataw Shankou, CN 4606 3180
(ETT)
3. 271845, Druzhba (Dostyk, Достык),
KZ Plăți de tranzit
3131 2145
4. 271152, Semiglavyy (Семиглавый (ETT)
Мар), KZ
5. 201152, Ozinki (Озинки), RU Plăți de tranzit
6. 201102, Suzemka (Суземка), RU 1406 971
(ETT)
Plăți de tranzit
(ETT)
10. 391002, Revaca, MD
anul de fraht 2017
(Import 2017) -
0,60 x 396=
330 container cu
237,6
capacitatea mare
de 101 km
total 10219 7054,6
Republica Moldova (MD), prin Kazahstan, Rusia și Ucraina
Nr. Stația (inițială/tranzit/terminus) Distanța, Tarif de Notă
crt. km transport,
71
CHF
1. 31082, Hejiawan (Хэцзявань), CN 222,12 x 4
2. 331845, Alataw Shankou, CN Plăți de tranzit
4517 osii =
(ETT)
888,48
3. 271845, Druzhba (Dostyk, Достык),
153,03 x 4
KZ Plăți de tranzit
3131 osii =
4. 271152, Semiglavyy (Семиглавый (ETT)
612,12
Мар), KZ
5. 201152, Ozinki (Озинки), RU 69,11 x 4
6. 201102, Suzemka (Суземка), RU Plăți de tranzit
1406 osii =
(ETT)
276,44
7. 221102, Zernove (Зерново), UA 37,02 x 4
8. 221140, Mohyliv-Podil′s′kyi Plăți de tranzit
746 osii =
(Могилев-Подольский), UA (ETT)
148,08
10. 391002, Revaca, MD
anul de fraht 2017
(Import 2017) -
0,85 x 20 x
încărcături în
330 35,28 =
vagon universal,
599,76
de la 251 până la
350 km inclusiv,
până la 20 tone
total 10130 2524,88
Efectuăm calculul plăților accesorii la transportarea pe calea ferată din China.

Urmează calculul plăților accesorii la transportarea în container 20′.
Taxele în afara Republicii Moldova:
- Plata pentru transbordare la stația 32348, Luchaogang (Лухун Ган), CN = 68 CHF;
- Taxa pentru marfa prețioasă = 2752,63 / 150 x 2 = 38 CHF;
- Verificarea mărfii de vama la plecare - 4 CHF;
- Dispozitive de blocare și etanșare - 15 CHF;
- Sigilii – 5 CHF;
Taxele în Republica Moldova urmează.
Taxa, în conexiune cu controlul vamal al mărfurilor transportate (cod unificat – 28, pentru
acoperirea cheltuielilor transportatorului, rezultate din controlul vamal al mărfurilor transportate,
se încasează o taxă (o singură dată) indiferent de taxele încasate de către organele vamale),
pentru container - 8,16 CHF;
72
Alte taxe şi plăţi. Servicii, ce ţin de primirea de după hotar şi expedierea mărfurilor de
către staţiile de frontieră, containere de mare capacitate - 9,4 CHF;
Taxa pentru transbordarea containerului de mare capacitate încărcat - 73,98 CHF.
Taxa pentru informaţii prin telefon - 4,5 CHF.
Total plăți accesorii la transportare în container 20′ = 68 + 38 + 4 + 15 + 5 + 8,16 + 9,4

+ 73,98 + 4,5 = 226,04 CHF.
Urmează calculul plăților accesorii la transportarea în vagon.

Taxele în afara Republicii Moldova:
- Plata pentru transbordare la stația 31082, Hejiawan (Хэцзявань), CN = 18800 kg / 100 kg
x 1,41 CHF = 265,08 CHF;
- Taxa pentru marfa prețioasă = 9269,76 / 150 x 2 = 124 CHF;
- Verificarea mărfii de vama la plecare - 4 CHF;
- Taxa pentru furnizarea echipamentului și dispozitivelor de către operatorul de transport –
112,61 CHF;
- Dispozitive de blocare și etanșare - 25 CHF;
- Sigilii – 7 CHF;
Taxele în Republica Moldova:
Taxa, în conexiune cu controlul vamal al mărfurilor transportate (cod unificat – 28, pentru
acoperirea cheltuielilor transportatorului, rezultate din controlul vamal al mărfurilor transportate,
se încasează o taxă (o singură dată) indiferent de taxele încasate de către organele vamale),
pentru vagon - 8,16 CHF.
Taxa pentru descărcare a mărfurilor din vagoanele căilor ferate a ţărilor terţe (se încasează
de la expeditorul sau destinatarul mărfii), vagon - 59,04 CHF.
Alte taxe şi plăţi. Servicii, ce ţin de primirea de după hotar şi expedierea mărfurilor de
către staţiile de frontieră, expedieri de vagoane - 28,9 CHF.
Taxa pentru cântărirea mărfii, vagon (cod 14) - 18 CHF.
Taxa pentru informaţii prin telefon - 4,5 CHF.
Total plăți accesorii la transportare în vagon = 265,08 + 124 + 4 + 112,61 + 25 + 7 +

8,16 + 59,04 + 28,9 + 18 + 4,5 = 656,29 CHF.
Tabelul 3.19 – Plăți de transport pe calea ferată în cadrul transportului multimodal feroviar -
rutier, CHF
73
Container 20′ Vagon
prin prin
prin prin
prin Rusia prin Rusia Rusia, prin Rusia prin Rusia Rusia,
Kazahstan Kazahstan
(Grodekovo (Zabaykalsk Mongoli (Grodekovo (Zabaykalsk Mongoli
, Rusia și , Rusia și
) și Ucraina ) și Ucraina a și ) și Ucraina ) și Ucraina a și
Ucraina Ucraina
Ucraina Ucraina
Transpor
t
9744,6 8015,6 7401,6 7054,6 3294,84 2801,28 2625,64 2524,88
Accesori
i
226,04 656,29
Total 3281,9
9970,64 8241,64 7627,64 7280,64 3951,13 3457,57 3181,17
3
3.2.2 Calculul pentru transportul rutier în cadrul transportul multimodal feroviar –

rutier
Modelul calculelor efectuate este prezentat în punctul 3.1.3. Rezultatele pentru transportul rutier
de la Revaca pentru container și prelată (14 și 47) sunt prezentate în tabelul 3.13.
CONCLUZII
În tabelul 4.1 și figura 4.1 sunt generalizate și reflectate variantele de transport prezentate
în teză și cheltuielile aferente.
Din cele analizate putem face următoarele concluzii. Distanța direct proporțional
influențează asupra costurilor transportului. Costurile transportul feroviar la distanțe scurte sunt
extrem de mari. Costurile de transportare a containerelor pe căi ferate sunt extrem de mari.
Costul transportării containerului pe calea rutieră implică cheltuieli mai mari (greutatea
containerului, volum limitat). Întoarcerea containerului implică costuri corespunzătoare. Este
74
convenabilă încărcarea completă a mijlocului de transport pentru folosirea pe deplin a
capacităților de încărcare a acestuia. Cele mai convenabile costuri de transport în containere din
variantele analizate oferă transportul multimodal MARITIM (FLUVIAL) – RUTIER prin Portul
Internațional Liber Giurgiulești. Totodată, variantele neanalizate prin porturile ucrainene, pot
avea costuri și mai reduse, ce arată și datele statistice despre compararea volumului de transport
în containere ce a trecut prin diferite porturi spre RM. Cele mai convenabile costuri de transport
per tonă de marfă transportată oferă transportul multimodal FEROVIAR – RUTIER, la
transportarea mărfii în transportul feroviar în vagoane, pe ruta de transportare ce trece prin
Kazahstan, Rusia și Ucraina. Cu toate că problemele politice în reguine complică relațiile
comerciale.
75
Tabelul 4.1 – Compararea costurilor transporturilor multimodale, CHF
Transportul multimodal FEROVIAR - RUTIER Transportul multimodal MARITIM – (FEROVIAR) - RUTIER
Modul MARITIM (FLUVIAL)
Shanghai – Constanţa, Container 20′
2388,41
Constanţa
Nu se aplică -
- Giurgiuleșt
i
416,0
Modul FEROVIAR
Costul de transport, CHF
Nu se
Container 20′ Vagon Container 20′ Vagon
aplică
prin prin Unghen Unghen
prin prin Giurgiulești Giurgiulești
prin Rusia prin Rusia Rusia, prin Rusia prin Rusia Rusia, i i
Kazahstan Kazahstan
(Grodekovo (Zabaykalsk Mongoli (Grodekovo (Zabaykalsk Mongoli
, Rusia și , Rusia și Giurgiuleșt Giurgiuleșt
) și Ucraina ) și Ucraina a și ) și Ucraina ) și Ucraina a și Revaca Revaca
Ucraina Ucraina i i
Ucraina Ucraina
7280,6 1068,1
9970,64 8241,64 7627,64 3951,13 3457,57 3281,93 3181,17 827,05 1025,051193,33 740,59 1100,93
4 1
Întoarcerea containerului
881,26
881,2 1062,7 Nu se
prezentată doar varianta cu cost mic prin Nu se aplică 763,56 Nu se aplică
6 4 aplică
Giurgiulești
Modul RUTIER
Giurgiuleșt Giurgiuleșt Container
Revaca Revaca Revaca Revaca
i i 20′
92,27 91,91 314,61 92,27 313,31 91,91 314,61
8254,1
Total
10944,17 9215,17 8601,17 4043,04 3549,48 3373,84 3273,08 4293,63 4386,99 4736,75 3442,31 3548,43 3581,25 3119,02
7
1993,4 1678,5 1566,6 1503,4 219,3 192,6 183 177,6 782 799 880 627 646 652 579,5
1t
76
MARITIM (Shanghai – Constanţa - Giurgiulești) – RUTIER (container)
MARITIM (Shanghai – Constanţa) – FEROVIAR (vagon, Ungheni, Revaca) - RUTIER (prelată)
MARITIM (Shanghai – Constanţa) – FEROVIAR (vagon, Giurgiulești, Revaca) - RUTIER (prelată)
MARITIM (Shanghai – Constanţa) – FEROVIAR (vagon, Giurgiulești) - RUTIER (prelată)
MARITIM (Shanghai – Constanţa) – FEROVIAR (container, Ungheni, Revaca) - RUTIER (container)
MARITIM (Shanghai – Constanţa) – FEROVIAR (container, Giurgiulești, Revaca) - RUTIER (container)
MARITIM (Shanghai – Constanţa) – FEROVIAR (container, Giurgiulești) - RUTIER (container)
RUTIER
FEROVIAR (vagon, Kazahstan, Rusia, Ucraina) - RUTIER (prelată) FEROVIAR
MARITIM
Total
FEROVIAR (vagon Rusia, Mongolia, Ucraina) - RUTIER (prelată)
FEROVIAR (vagon, Rusia (Zabaykalsk), Ucraina) - RUTIER (prelată)
FEROVIAR (vagon, Rusia (Grodekovo), Ucraina) - RUTIER (prelată)
FEROVIAR (container, Kazahstan, Rusia, Ucraina) - RUTIER (container)
FEROVIAR (container, Rusia, Mongolia, Ucraina) - RUTIER (container)
FEROVIAR (container, Rusia (Zabaykalsk), Ucraina) - RUTIER (container)
FEROVIAR (container, Rusia (Grodekovo), Ucraina) - RUTIER (container)
0 500 1000 1500 2000
Figura 4.1 – Compararea costurilor de transport per tonă de marfă transportată

77
Bibliografie
1. United Nations Convention on International Multimodal Transport of Goods (Geneva,
24 May 1980). United Nations (UN).
2. Codul Transporturilor Rutiere nr. 150 din 17.07.2014.
3. Codul Transportului Feroviar nr. 309 din 17.07.2003.
4. Legea privind transportul naval intern al Republicii Moldova nr. 176 din 12.07.2013.
5. Politica tarifară a Întreprinderii de Stat ”Calea Ferată din Moldova”,
http://tracer.railway.md/tarif/ro/.
6. Открытое акционерное общество ”Российские железные дороги”,
Гармонизированная номенклатура грузов (ГНГ), http://cargo.rzd.ru/gng/public/ru?
STRUCTURE_ID=5102.
7. Открытое акционерное общество ”Российские железные дороги”, Единая
тарифно-статистическая номенклатура грузов (ЕТСНГ), http://cargo.rzd.ru/etsng/public/ru?
STRUCTURE_ID=5103.
8. Подвижной состав Открытого акционерного общества ”Российские железные
дороги”, http://cargo.rzd.ru/static/public/ru?
STRUCTURE_ID=5140&layer_id=3290&refererLayerId=162&id=2179.
9. Единый Транзитный Тариф (с изменениями и дополнениями по состоянию на 1
января 2017 года).
10. Тарифная политика железных дорог государств-участников Содружества
Независимых Государств на перевозки грузов в международном сообщении на 2017
фрахтовый год (Тарифное руководство № 1 ТП).
11. Tariful de import, export și tranzit al CFR Marfă (TIET).
12. Организация сотрудничества железных дорог (ОСЖД), http://osjd.org.
13. Соглашение о международном железнодорожном грузовом сообщении (СМГС).
14. IMO/ILO/UN ECE guidelines for packing of cargo transport units (CTUs),
https://www.unece.org/fileadmin/DAM/trans/doc/2011/wp24/IMO_ILO_UNECE_Guidelines_pac
king_cargo_1997_01.pdf.
15. International Organization for Standardization, https://www.iso.org.
16. Hotărîrea Guvernului nr. 10 din 05.01.2012 pentru aprobarea Regulamentului cu privire
la delegarea salariaţilor entităţilor din Republica Moldova.
17. Hărți Google, https://www.google.com/maps/?hl=ro.
18. Размеры контейнеров, https://orionbel.com/ru/typekont.html.
19. DAF CF85.460 FAS 6x2 Sleeper Cab, https://www.daf.com/en.
20. Schmitz Cargobull Z.CS, https://www.cargobull.com/fi/Curtainsider-truck-with-central-
78
axle-trailer-M.CS-and-Z.CS_260_201.html/1035.
21. Alcaz, T. și alț. Tehnologia organizării traficului de mărfuri. UTM, Chișinău, 2007.
22. Alcaz, T. și alț. Tehnologia organizării transporturilor. UTM, Chișinău, 2009.
23. Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova, http://www.statistica.md.
24. Banca Naţională a Moldovei, https://www.bnm.md/ro/content/conturile-internationale-
ale-republicii-moldova-pentru-anul-2015-date-provizorii.
25. Centrul de Politici Economice al IDIS „Viitorul“. Starea economică a R. Moldova:
Diagnostic. Prognoze. Recomandări.,
http://www.viitorul.org/files/4943294_md_economic_outlo.pdf.
26. Cum au ajuns chinezii să trimită în Europa mii de trenuri cu mărfuri. Vlad Barza.,
https://monitorizari.hotnews.ro/stiri-infrastructura_articole-22263652-cum-ajuns-chinezii-trimita-
europa-mii-trenuri-marfuri.htm?pbox=.
27. Silk Road of 21st century: “One belt, one road”. Zivadin Jovanovic., https://eurasia-
news-online.com/2016/04/03/silk-road-of-21-st-century-one-belt-one-road/.
28. Trenurile moldoveneşti nu vor merge mai repede fără investiţii. Ion Macovei.,
https://www.timpul.md/articol/trenurile-moldovenesti-nu-vor-merge-mai-repede-fara-investitii-
32510.html.
29. Export de produse alimentare din Moldova în China. Intențiile unei companii pentru
Aeroportul Mărculești. https://bani.md/export-de-produse-alimentare-din-moldova-in-china-
intentiile-unei-companii-pentru-aeroportul-marculesti---104286.html.
30. Costul serviciilor de transportate. Compania de transport şi expediţie Moversauto -
Interntransport S.R.L., http://movers-auto.md/ro/costul-serviciilor-de-transportare.html.
31. World Freight Rates (WFR)., http://worldfreightrates.com/.
32. China factfile. Ports., http://english.gov.cn/2006-02/08/content_182525.htm.
33. CEIC Data., https://www.ceicdata.com/en.
34. Center for Strategic and International Studies (CSIS).,
https://www.csis.org/analysis/rise-china-europe-railways.
35. Экономическая карта Украины и Молдавии. http://konturmap.ru/ukr-economic.html.
36. https://www.cma-cgm.com/ebusiness/tariffs.
37. Presa română: Vama Leuşeni-Albiţa se traversează în 1.033 minute; Media pe UE este
de 24 de minute. http://www.jurnaltv.md/news/d6224c5201a54bdc/presa-romana-vama-leuseni-
albita-se-traverseaza-in-1-033-minute-media-pe-ue-este-de-24-de-minute.html.
38. Evaluarea coridoarelor comerciale ale Moldovei. USAID. 2018.
Anexă
79
80
81

Analiza Comparativă A Variantelor de Transport Multimodal de Marfă În Direcția China - Republica Moldova

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Analiza Comparativă A Variantelor de Transport Multimodal de Marfă În Direcția China - Republica Moldova

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ANALIZA COMPARATIVĂ A VARIANTELOR

DE TRANSPORT MULTIMODAL DE MARFĂ

„Analiza comparativă a variantelor de transport multimodal de marfă în direcția

Teza de master conține 83 de pagini, 27 de tabele, 54 de figuri, precum și o prezentare.

"Comparative analysis of multimodal transport variants between the

3.1.3 Calculul pentru transportul frutier în cadrul transportul multimodal

Figura 1.1 – Exportul total al Republicii Moldova, mii dolari SUA

Figura 1.6 – Exportul de mobila; mobilier medical/chirurgical; aparate de iluminat, si articole

Figura 1.7 – Importul total al Republicii Moldova, mii dolari SUA

Figura 1.13 – Importul în Republica Moldova a încălțămintei, obiectelor de acoperit capul;

Figura 1.17 – Exporturile Chinei pe provincii și clustere industriale

 cultivarea sfeclei, creșterea

 viticultură, grădinărit, cereale,

 viticultură, grădinărit, GIURGIULEȘTI

Figura 1.18 – Evoluţia costurilor şi duratei de transportare a containerelor 20 picioare în

Figura 1.19 – Comerțul China - Europa în funcție de greutatea mărfii

Figura 1.23 – Principalele porturi maritime a Chinei continentale.

Figura 1.24 – Harta coridoarelor comerciale ale Republicii Moldova

Figura 1.25 – Calea Ferată din Moldova

Figura 1.26 – ”Noul Drum de Oțel al Mătăsii”

Figura 2.1 – Haine textile

Figura 2.2 – Cutia de carton pentru marfă

mm mărfii, kg/l mărfii expediție

Haine Cutii / 1600 x 1000 x Bîcului,

Figura 2.4 – Transportarea modul maritim Shanghai (CN) – Constanţa (RO)

Figura 2.6 – Container 20′

Figura 2.9 – Vagonul 11-066-05, cu 4 osii

Figura 2.12 - Remorcă Schmitz Cargobull Z.CS cu 3 axe

Figura 2.14 – Aranjarea cutiilor în platforma cu prelată a șasiului

Figura 2.15 – Aranjarea cutiilor în remorcă

Figura 2.16 - Stivuitor Kamatsu AE50

Figura 2.17 - Încărcarea în mijlocul de transport

Figura 2.18 - Dimensiunile braţelor forţelor de greutate la transportare în platformă cu

Totodată, pentru osia motoare - 13736 ∙ 0,65=8928 kg

Figura 2.19 - Dimensiunile braţelor forţelor de greutate la transportarea containerului

2.2.3.2.3 Verificarea corespunderii greutăților și dimensiunilor

Tabelul 2.2 - continuare

Tabelul 2.2 - continuare

Real Norma (drum

Tabelul 2.2 - continuare

2.2.3.3 Traseul de deplasare și timpii de lucru și odihnă

Codul Transporturilor Rutiere Nr. 150 din 17.07.2014

Tabelul 2.3 - continuare

Pe parcursul fiecărei perioade de 24 de ore de după perioada de repaus zilnic sau

Cursele date pot fi efectuată de 1 conducător auto.

Localitatea Activitatea Distanța, km Timpul, h

Localitatea Activitatea Distanța, km Timpul, h

2.2.3.4 Indicatorii tehnici a materialului rulant

tpreg – timpul staționării pentru pregătirea autovehiculului, h;

tî/d – timpul staționării la punctul de încărcare / descărcare (inclusiv vămuire pentru

tînc – timpul de deplasare cu încărcătura, h;

14. Productivitatea anuală a unui autovehicul, t×km/an: Wp=WPzi×AZe=qnƔdnclm înc

Corespunzător se execută calculele pentru celelalte curse.

Nr. Giurgiulești Revaca

2.3 Transportul multimodal feroviar – rutier

prin Rusia (stația Zabaykalsk) și Ucraina

prin Mongolia, Rusia și Ucraina

Figura 2.26 – Aranjarea cutiilor în vagonul 11-066-05, cu 4 osii

Cantitatea de cutii în vagon: 47 bucăți;

Masa mărfii în vagon: 400 kg x 47 = 18800 kg;

Prețul mărfii în vagon: 200 $ x 47 = 9400 $ (USD) = 9269,76 CHF.

Cod Tarif Container Vagon

Tabelul 3.5 - continuare