CUPRINS

1. CONTRACTUL INDIVIDUAL DE MUNCĂ - Extras din Codul Muncii..................................................2

2. CONTRACTUL DE PRESTĂRI SERVICII.............................................................................................14
3. (CONTRACTUL DE ANTREPRIZĂ)...................................................................................................14
4. ASPECTE DE DREPT COMPARAT....................................................................................................28
5. Elemente de asemănare între contractul individual de muncă și contractul de prestări servicii
(contractul de antrepriză).............................................................................................................28
6. Delimitarea contractului individual de muncă de contractul de prestări servicii (contractul de
antrepriză)....................................................................................................................................28

1
 DELIMITAREA CONTRACTULUI INDIVIDUAL DE MUNCĂ
DE CONTRACTUL DE PRESTĂRI SERVICII (Contractul de antrepriză)

Pentru a identifica elementele care diferențiază contractul individual de muncă de

contractul de prestări servicii (contractul de antrepriză) voi supune atenției, în cele ce urmează,
câteva înscrisuri și comentarii care privesc atât natura juridică cât și cea practică a celor două
contracte, astfel:

CONTRACTUL INDIVIDUAL DE MUNCĂ - Extras din Codul Muncii

Art. 10. [definiţia legală a contractului individual de muncă]

Contractul individual de muncă este contractul în temeiul căruia o persoană fizică,
denumită salariat, se obligă să presteze munca pentru şi sub autoritatea unui angajator, persoană
fizică sau juridică, în schimbul unei remuneraţii denumite salariu.
Art. 11. [clauze prohibite]
Clauzele contractului individual de muncă nu pot conţine prevederi contrare sau drepturi
sub nivelul minim stabilit prin acte normative ori prin contracte colective de muncă.
Art. 12. [durata contractului individual de muncă]
(1) Contractul individual de muncă se încheie pe durată nedeterminată.
(2) Prin excepţie, contractul individual de muncă se poate încheia şi pe durată
determinată, în condiţiile expres prevăzute de lege.
Art. 13. [capacitatea juridică a salariatului]
(1) Persoana fizică dobândeşte capacitate de muncă la împlinirea vârstei de 16 ani.
(2) Persoana fizică poate încheia un contract de muncă în calitate de salariat şi la
împlinirea vârstei de 15 ani, cu acordul părinţilor sau al reprezentanţilor legali, pentru activităţi
potrivite cu dezvoltarea fizică, aptitudinile şi cunoştinţele sale, dacă astfel nu îi sunt periclitate
sănătatea, dezvoltarea şi pregătirea profesională.
(3) Încadrarea în muncă a persoanelor sub vârsta de 15 ani este interzisă.
(4) Încadrarea în muncă a persoanelor puse sub interdicţie judecătorească este interzisă.
(5) Încadrarea în muncă în locuri de muncă grele, vătămătoare sau periculoase se poate
face după împlinirea vârstei de 18 ani; aceste locuri de muncă se stabilesc prin hotărâre a
Guvernului.
Art. 14. [capacitatea juridică a angajatorului]
(1) În sensul prezentului cod, prin angajator se înţelege persoana fizică sau juridică ce
poate, potrivit legii, să angajeze forţă de muncă pe bază de contract individual de muncă.
(2) Persoana juridică poate încheia contracte individuale de muncă, în calitate de
angajator, din momentul dobândirii personalităţii juridice.
(3) Persoana fizică dobândeşte capacitatea de a încheia contracte individuale de muncă în
calitate de angajator, din momentul dobândirii capacităţii depline de exerciţiu.
Art. 15. [cauza contractului de muncă]
Este interzisă, sub sancţiunea nulităţii absolute, încheierea unui contract individual de
muncă în scopul prestării unei munci sau a unei activităţi ilicite ori imorale.
Art. 151. [definiția muncii nedeclarate]
În sensul prezentei legi, munca nedeclarata reprezinta:

2
 a) primirea la munca a unei persoane fara incheierea contractului individual de munca in
forma scrisa, cel tarziu in ziua anterioara inceperii activitatii;
b) primirea la munca a unei persoane fara transmiterea elementelor contractului
individual de munca in registrul general de evidenta a salariatilor cel tarziu in ziua anterioara
inceperii activitatii;
c) primirea la munca a unui salariat in perioada in care acesta are contractul individual de
munca suspendat;
d) primirea la muncă a unui salariat în afara programului de lucru stabilit in cadrul
contractelor individuale de munca cu timp partial.
Art. 16. [forma contractului de muncă]
(1) Contractul individual de munca se incheie in baza consimtamantului partilor, in forma
scrisa, in limba romana, cel tarziu in ziua anterioara inceperii activitatii de catre salariat.
Obligatia de incheiere a contractului individual de munca in forma scrisa revine angajatorului.
(2) Anterior inceperii activitatii, contractul individual de munca se inregistreaza in
registrul general de evidenta a salariatilor, care se transmite inspectoratului teritorial de munca
cel tarziu in ziua anterioara inceperii activitatii.
(3) Angajatorul este obligat ca, anterior inceperii activitatii, sa inmaneze salariatului un
exemplar din contractul individual de munca.
(4) Angajatorul este obligat sa pastreze la locul de munca o copie a contractului
individual de munca pentru salariatii care presteaza activitate in acel loc.
(5) Munca prestata in temeiul unui contract individual de munca constituie vechime in
munca.
(6) Absentele nemotivate si concediile fara plata se scad din vechimea in munca.
(7) Fac exceptie de la prevederile alin. (6) concediile pentru formare profesionala fara
plata, acordate in conditiile art. 155 si 156.
Art. 161. [definiția locului de muncă]
(1) În sensul art. 16 alin. (4), locul de muncă reprezintă locul în care salariatul isi
desfasoara activitatea, situat in perimetrul asigurat de angajator, persoana fizica sau juridica, la
sediul principal sau la sucursale, reprezentante, agentii sau puncte de lucru care apartin acestuia.
(2) Copia contractului individual de munca se pastreaza la locul de munca definit
conform alin. (1) pe suport hartie sau pe suport electronic, de catre persoana desemnata de
angajator in acest scop, cu respectarea prevederilor privind confidentialitatea datelor cu caracter
personal.
Art. 17. [informarea cu privire la clauzele contractului de muncă]
(1) Anterior incheierii sau modificarii contractului individual de munca, angajatorul are
obligatia de a informa persoana selectata in vederea angajarii ori, dupa caz, salariatul, cu privire
la clauzele esentiale pe care intentioneaza sa le inscrie in contract sau sa le modifice.
(2) Obligatia de informare a persoanei selectate in vederea angajarii sau a salariatului se
considera indeplinita de catre angajator la momentul semnarii contractului individual de munca
sau a actului aditional, dupa caz.
(3) Persoana selectata in vederea angajarii ori salariatul, dupa caz, va fi informata cu
privire la cel putin urmatoarele elemente:
a) identitatea partilor;
b) locul de munca sau, in lipsa unui loc de munca fix, posibilitatea ca salariatul sa
munceasca in diverse locuri;
c) sediul sau, dupa caz, domiciliul angajatorului;

3
 d) functia/ocupatia conform specificatiei Clasificarii ocupatiilor din Romania sau altor
acte normative, precum si fisa postului, cu specificarea atributiilor postului;
e) criteriile de evaluare a activitatii profesionale a salariatului aplicabile la nivelul
angajatorului;
f) riscurile specifice postului;
g) data de la care contractul urmeaza sa isi produca efectele;
h) in cazul unui contract de munca pe durata determinata sau al unui contract de munca
temporara, durata acestora;
i) durata concediului de odihna la care salariatul are dreptul;
j) conditiile de acordare a preavizului de catre partile contractante si durata acestuia;
k) salariul de baza, alte elemente constitutive ale veniturilor salariale, precum si
periodicitatea platii salariului la care salariatul are dreptul;
l) durata normala a muncii, exprimata in ore/zi si ore/saptamana;
m) indicarea contractului colectiv de munca ce reglementeaza conditiile de munca ale
salariatului;
n) durata perioadei de proba.
(4) Elementele din informarea prevazuta la alin. (3) trebuie sa se regaseasca si in
continutul contractului individual de munca.
(5) Orice modificare a unuia dintre elementele prevazute la alin. (3) in timpul executarii
contractului individual de munca impune incheierea unui act aditional la contract, anterior
producerii modificarii, cu exceptia situatiilor in care o asemenea modificare este prevazuta in
mod expres de lege sau in contractul colectiv de munca aplicabil.
(6) La negocierea, încheierea sau modificarea contractului individual de muncă ori pe
durata concilierii unui conflict individual de muncă, oricare dintre părți poate fi asistată de către
un consultant extern specializat în legislația muncii sau de către un reprezentant al sindicatului al
cărui membru este, conform propriei opțiuni, cu respectarea prevederilor alin. (7).
(7) Cu privire la informațiile furnizate, prealabil încheierii contractului individual de
muncă sau pe parcursul executării acestuia, inclusiv pe durata concilierii, între părți poate
interveni un contract de confidențialitate.
Art. 18. [informarea salariatului care va lucra în străinatate]
(1) În cazul in care persoana selectata in vederea angajarii ori salariatul, dupa caz,
urmeaza sa isi desfasoare activitatea in strainatate, angajatorul are obligatia de a-i comunica in
timp util, inainte de plecare, informatiile prevazute la art. 17 alin. (3), precum si informatii
referitoare la:
a) durata perioadei de munca ce urmeaza sa fie prestata in strainatate;
b) moneda in care vor fi platite drepturile salariale, precum si modalitatile de plata;
c) prestatiile in bani si/sau in natura aferente desfasurarii activitatii in strainatate;
d) conditiile de clima;
e) reglementarile principale din legislatia muncii din acea tara;
f) obiceiurile locului a caror nerespectare i-ar pune in pericol viata, libertatea sau
siguranta personala;
g) conditiile de repatriere a lucratorului, dupa caz.
(2) Informatiile prevazute la alin. (1) lit. a), b) si c) trebuie sa se regaseasca si in
continutul contractului individual de munca.
(3) Dispozitiile alin. (1) se completeaza prin legi speciale care reglementeaza conditiile
specifice de munca in strainatate.

4
 Art. 19. [efectele omisiunii de informare]
În situaţia în care angajatorul nu îşi execută obligaţia de informare prevăzută la art. 17 şi
18, persoana selectată în vederea angajării ori salariatul, după caz, are dreptul să sesizeze, în
termen de 30 de zile de la data neîndeplinirii acestei obligaţii, instanţa judecătorească competentă
şi să solicite despăgubiri corespunzătoare prejudiciului pe care l-a suferit ca urmare a
neexecutării de către angajator a obligaţiei de informare.
Art. 20. [clauzele speciale ale contractului individual de muncă]
(1) În afara clauzelor esenţiale prevăzute la art. 17, între părţi pot fi negociate şi cuprinse
în contractul individual de muncă şi alte clauze specifice.
(2) Sunt considerate clauze specifice, fără ca enumerarea să fie limitativă:
a) clauza cu privire la formarea profesională;
b) clauza de neconcurenţă;
c) clauza de mobilitate;
d) clauza de confidenţialitate.

Anexa nr. 1

CONTRACT INDIVIDUAL DE MUNCĂ

- Exemplu -

Încheiat şi înregistrat sub nr. 123/30.03.2020 în registrul general de evidenţă a salariaţilor

A. Părţile contractului:
Angajator – Persoana juridică / fizică Asociația RoEdu4You, cu sediul / domiciliul în
Mun. Bucureşti, Str. Cornişei, Nr. 6, Sector 2, înregistrată la registrul comerţului / autoritătile
administraţiei publice din Mun. București, sub nr. 1313/13.03.2016, cod fiscal 32732071, telefon
0723.224.293, reprezentată legal prin Corina NECULĂESCU, în calitate de Preşedinte
și
salariatul / salariata – NICOLAU ADRIANA - ȘTEFANIA, domiciliat / domiciliată în Mun.
București, Str. Splaiul Unirii nr. 8, Sector 4, posesor / posesoare al / a buletinului / cărţii de
identitate / paşaportului seria RK nr. 123321, eliberată de S.P.C.E.P. Sector 4, la data de

5
28.02.2018, CNP 2970330400155, am încheiat prezentul contract individual de muncă în
următoarele condiţii asupra cărora am convenit:
B. Obiectul contractului : Prestarea de către salariat a muncii corespunzătoare funcției
pentru și sub autoritatea angajatorului, în condițiile convenite prin prezentul contract.
C. Durata contractului :
a) nedeterminată, salariatul / salariata Nicolau Adriana - Ștefania urmând să înceapă
activitatea la data de 01.04.2020;
b) determinată, de ..….. luni, pe perioada cuprinsă între data de ……….. şi data de
………….. / pe perioada suspendării contractului individual de muncă al titularului de post;
D. Locul de muncă
1) Activitatea se desfăşoară la sectie/atelier/birou/serviciu/compartiment resurse
umane din sediul social /punctul de lucru/alt loc de muncă organizat al angajatorului, situat în
Mun. București, Str. Oteșani, Nr. 1, Sector 2.
2) În lipsa unui loc de muncă fix salariatul va desfăşura activitatea astfel: ……………………
E. Felul muncii:
Funcţia / meseria: Inspector/referent resurse umane Conform Clasificării Ocupaţiilor din
România;
F. Atribuţiile postului
Atribuţiile postului sunt prevăzute în fişa postului, anexă la contractul individual de muncă.
Criteriile de evaluare a activitatii profesionale a salariatului: realizarea responsabilităţilor şi
sarcinilor, respectarea termenelor dispuse, respectarea sistemului de reglementări interne, lucrul
în echipă, rezistenţa la efort, utilizarea şi dezvoltarea competenţelor.
G. Condiţii de muncă: Activitatea se desfăşoară în conformitate cu prevederile Legii nr.
31/1991.
Activitatea prestată se desfășoară în condiții normale/deosebite/speciale de muncă
potrivit Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice cu modificările și
completările ulterioare.
H. Durata muncii:
1. O normă întreagă, durata timpului de lucru fiind de 8 ore / zi 40 ore / săptămână.
a) Repartizarea programului de lucru se face după cum urmează: 8 (ore zi / ore noapte /
inegal) ;
b) Programul de lucru se poate modifica în condiţiile regulamentului intern / contractului
colectiv de muncă aplicabil.
2. O fracţiune de normă de ……….. ore / zi , ……………….. ore / săptămână.
a) repartizarea programului de lucru se face după cum urmează … (ore zi / ore noapte);
b) Programul de lucru se poate modifica în condiţiile regulamentului intern / contractului
colectiv de muncă aplicabil.
c) Nu se vor efectua ore suplimentare cu excepţia cazurilor de forţă majoră sau pentru
alte lucrări urgente destinate prevenirii producerii unor accidente sau înlăturării consecinţelor
acestora.
I. Concediul:
Durata concediului annual de odihnă este de 25 zile lucrătoare, în raport cu durata muncii
(normă întreagă, fracţiune de normă).
De asemenea, beneficiază de un concediu suplimentar de ………………………………..
J. Salariul:
1. Salariul de bază lunar brut : 4,938 lei.

6
 2. Alte elemente constitutive:
a) sporuri ……………………………………………………………..…………………..;
b) indemnizaţii – indemnizație de hrană 347,00;
b1) prestații suplimentare în bani………………..…….………………………………… ;
b2) modalitatea prestatiilor suplimentare în natură……………………………………… ;
c) alte adaosuri …………………………………………………………………………….;
3. Orele suplimentare prestate în afara programului normal de lucru sau în zilele în care
nu se lucrează ori în zilele de sărbători legale se compensează cu ore libere plătite sau se plătesc
cu un spor la salariu, conform contractului colectiv de muncă aplicabil sau Legii nr. 53 / 2003 –
Codul muncii.
4. Data / datele la care se plăteşte salariul este / sunt 14 ale lunii;
K. Drepturi specifice legate de sănătatea şi securitatea în muncă:
a) echipament individual de protecţie – nu este cazul
b) echipament individual de lucru - nu este cazul
c) materiale igienico-sanitare - nu este cazul
d) alte drepturi şi obligaţii privind sănătatea şi securitatea în muncă - nu este cazul.
L. Alte clauze:
a) perioada de probă este de 30 de zile calendaristice;
b) perioada de preaviz, în cazul concedierii este de 20 de zile lucrătoare, conform Legii
nr. 53/2003 – Codul Muncii sau contractului colectiv de muncă;
c) perioada de preaviz în cazul demisiei este de 20 de zile lucrătoare, conform Legii nr.
nr. 53/2003 – Codul Muncii sau contractului colectiv de muncă;
d) în cazul în care salariatul urmează să-şi desfăşoare activitatea în străinătate,
informaţiile prevăzute de art. 18 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 – Codul Muncii se vor regăsi şi
în contractul individual de muncă …………………………………………………………………;
e) alte clauze ……………………………………………………………………………....;
M. Drepturi şi obligaţii generale ale părţilor:
1. Salariatul are, în principal, următoarele drepturi:
a) dreptul la salarizare pentru munca depusă;
b) dreptul la repaus zilnic şi săptămânal;
c) dreptul la concediu de odihnă anual;
d) dreptul la egalitate de şanse şi de tratament;
e) dreptul la securitate şi sănătate în muncă;
f) dreptul la acces la formare profesională.

2. Salariatului îi revin, în principal, următoarele obligaţii:

a) obligaţia de a realiza norma de muncă sau, după caz, de a îndeplini atribuţiile ce îi
revin conform fişei postului;
b) obligaţia de a respecta disciplina muncii;
c) obligaţia de fidelitate faţă de angajator în executarea atribuţiilor de serviciu;
d) obligaţia de a respecta măsurile de securitate şi sănătate a muncii în unitate;
e) obligaţia de a respecta secretul de serviciu.

3. Angajatorul are, în principal, următoarele drepturi:

a) să dea dispoziţii cu caracter obligatoriu pentru salariat, sub rezerva legalităţii lor;
b) să exercite controlul asupra modului de îndeplinire a sarcinilor de serviciu;

7
 c) să constate săvârşirea abaterilor disciplinare şi să aplice sancţiunile corespunzătoare,
potrivit legii, contractului colectiv de muncă aplicabil şi regulamentului intern.
d) sa stabilească obiectivele de performanță individuală ale salariatului.

4. Angajatorului îi revin, în principal, următoarele obligaţii:

a) să înmâneze salariatului un exemplar din contractul individual de muncă anterior
începerii activității;
a^1) să acorde salariatului toate drepturile ce decurg din contractele individuale de muncă
din contractul colectiv de muncă aplicabil și din lege;
b) să asigure permanent condiţiile tehnice şi organizatorice avute în vedere la elaborarea
normelor de muncă şi condiţiile corespunzătoare de muncă;
c) să informeze salariatul asupra condiţiilor de muncă şi asupra elementelor care privesc
desfăşurarea relaţiilor de muncă;
d)să elibereze, la cerere, un document care să ateste calitatea de salariat a solicitantului,
respectiv activitatea desfășurată de acesta, durata activității, salariul, vechimea în muncă, în
meserie și în specialitate;
e) să asigure confidenţialitatea datelor cu caracter personal ale salariatului;

N. Dispoziţii finale:
Prevederile prezentului contract individual de muncă se completează cu dispoziţiile Legii
nr. 53 / 2003 – Codul Muncii şi ale contractului colectiv de muncă aplicabil încheiat la nivelul
angajatorului / grupului de angajatori / ramurii / naţional, înregistrat sub nr. 2233/01.01.2020 la
Inspectoratul Teritorial de Muncă al Mun. București.
Orice modificare privind clauzele contractuale în timpul executării contractului
individual de muncă impune încheierea unui act adiţional la contract, conform dispoziţiilor
legale, cu exceptia situațiilor în care o asemenea modificare este prevăzută în mod expres de
lege.
Prezentul contract individual de muncă s-a încheiat în două exemplare, câte unul pentru
fiecare parte.
O. Conflictele în legătură cu încheierea, executarea, modificarea, suspendarea sau
încetarea prezentului contract individual de muncă sunt soluţionate de instanţa judecătorească
competentă material şi teritorial, potrivit legii.

Angajator, Salariat,
Asociația RoEdu4You Numele și prenumele
Semnătura Nicolau Adriana – Ștefania
Reprezentant legal, Semnătura

Corina Neculaescu Adriana Nicolau

Data: 30.03.2020

8
 Pe data de ________ prezentul contract încetează în temeiul art.__ din Legea nr. 53 /
2003 republicată, în urma îndeplinirii preocedurilor legale.

Angajator,

Anexă la CIM nr. 123/30.03.2020

FIȘA POSTULUI INSPECTOR RESURSE UMANE

I. Identificarea postului
1. Numele și prenumele titularului: Nicolau Adriana – Ștefania
2. Denumirea postului: Inspector Resurse Umane
3. Poziția în COR / Cod: 333304
4. Departamentul / locația: Departamentul Resurse Umane
5. Nivelul postului:
Execuție: specialist
6. Relațiile:
- Ierarhice (control, îndrumare, posturi supervizate).
- se subordonează: Managerului de Resurse Umane.
- are în subordine: Nu este cazul.
- Funcționale (colaborare, pe orizontală): Cu toate departamentele.

9
 - Reprezentare (colaborare, consultanță): Cu instituțiile de stat (ITM, Administrația
Financiară, Casa de Pensii), cu furnizorii de produse / servicii de specialitate (programe de
salarizare).

II. Descrierea postului

1. Scopul general al postului
Asigurarea tuturor activităților legate de evidența personalului și de salarizare din cadrul
asociației în conformitate cu politicile acesteia și cu legislația în vigoare.
2. Obiectivele postului
- Asigurarea unei bune evidențe a contractelor individuale de muncă și a carnetelor de
muncă.
- Gestionarea dosarelor personale ale angajaților.
- Organizarea și derularea operațiunilor de evidență a personalului și de salarizare în
cadrul asociației.
- Întocmirea dosarelor de pensionare.
3. Descrierea sarcinilor / atribuțiilor / activităților postului
- Verifică valabilitatea actelor prezentate de angajați în vederea înscrierii lor în carnetul
de muncă / registrul de evidență a salariaților.
- Asigură întocmirea contractelor individuale de muncă, precum și arhivarea acestora.
- Gestionează documentele de evidență a contractelor de muncă.
- Calculează drepturile salariale conform pontajului, contractelor de muncă, politicii
asociației și legislației în vigoare.
- Asigură completarea și transmiterea formalităților necesare către bancă pentru
întocmirea cardurilor de salarii.
- Întocmește și distribuie fluturașii de salarii.
- Depune lunar la ITM actele doveditoare de plată a salariilor și toate celelalte acte
necesare pentru îndeplinirea condițiilor de legalitate a contractelor de muncă.
- Obține avizele necesare pentru deschiderea și închiderea carnetelor de muncă.
- Asigură necesarul de carnete de muncă și operează în ele înregistrările necesare.
- Primește, verifică și arhivează certificatele medicale.
- Verifică prin sondaj condicile de prezență cu pontaje.
- Ține evidența concediilor de odihnă pentru fiecare departament și verifică pontajele cu
cererile de concediu de odihnă, certificatele medicale și alte referate din cursul lunii.
- Întocmește lunar un estimat privind cheltuielile cu salariile, precum și situația privind
cheltuielile totale, venitul net / salariat pe fiecare departament.
- Întocmește fișele fiscale.
- Preia tichetele de masă de la firma de distribuție, le distribuie pe bază de borderouri și
întocmește lunar rapoartele privind consumul și evidența acestora.
- La cererea salariaților și în conformitate cu prevederile legale eliberează adeverințe.
- Întocmește dosare de pensionare conform legislației în vigoare.
- Primește și analizează diferite cereri / reclamații ale salariaților în domeniul resurselor
umane propunând soluții pentru rezolvarea acestora.
- Acordă consultanță conducerii asociației și salariaților în probleme de gestiune a
personalului.

10
 - Execută orice alte dispoziții date de superiorul ierarhic direct sau de subordonații
acestuia în realizarea strategiilor pe termen scurt ale asociației în limitele respectării temeiului
legal.

III. Descrierea responsabilitatilor postului

Privind relațiile interpersonale / comunicarea
 Menține relații profesionale cu toți colegii și cu persoanele din exterior.
 Răspunde de corectitudinea informațiilor furnizate către toate departamentele din
asociație.
 Răspunde de informarea angajaților cu privire la orice modificare a drepturilor salariale.
 Are o atitudine politicoasă atât față de colegi, cât și față de persoanele din exterior cu care
vine în contact în cadrul asociației.
Față de echipamentul din dotare
 Răspunde de respectarea procedurilor interne legate de utilizarea aparaturii din dotarea
departamentului.
 Răspunde de informarea imediată a persoanelor responsabile privind orice defecțiune în
funcționare a echipamentului cu care își desfășoară activitatea.
În raport cu obiectivele postului
 Răspunde de corectitudinea și completitudinea actelor și documentelor de personal emise.
 Asigură deplina confidențialitate a datelor de personal cu care operează.
 Răspunde de modul de arhivare și de păstrare a documentelor de personal.
 Aduce la cunoștința Departamentului Financiar-Contabil modificările apărute în relațiile
de muncă (angajări, încetarea raporturilor de muncă, concedii fără plată).
 Răspunde de transmiterea la timp și cu regularitate a tuturor taxelor și impozitelor
aferente salariilor către Administrația Financiară, Casa de Pensii etc.
 Răspunde de gestionarea documentelor de evidență a contractelor de muncă.
 Respectă prevederile legale în ceea ce privește activitatea de gestiune a personalului.
 Răspunde pentru obținerea în timp util a avizului superiorului ierarhic pentru eliberarea
documentelor de personal.
Privind securitatea și sănătatea muncii
 Respectă normele de Sănătatea și Securitatea Muncii și PSI, pentru a evita producerea de
accidente și / sau îmbolnăvirile profesionale.
Privind regulamentele / procedurile de lucru
 Respectă procedurile de lucru generale specifice asociației.
 Respectă termenele legale și cele impuse de procedurile asociației privitoare la
documentele și actele de personal.
 Respectă Regulamentul Intern și Regulamentul de Organizare și Funcționare.
 Respectă legislația în vigoare referitoare la evidența, înregistrările și arhivarea
documentelor de personal.
 Respectă și aplică actele normative în vigoare și Contractul Colectiv de Muncă aplicabil.

IV. Condițiile de lucru ale postului

Programul de lucru 8 ore și suplimentar când este nevoie.

11
 Se va asigura corelarea acestor dispoziții cu acelea ale clauzei specifice din CIM, precum
și cu prevederile din anexele la RI / CCM la nivel de asociație referitoare la alternanța turelor,
dacă este cazul, respectiv la programul de lucru inegal.

Condițiile materiale
Ambientale - Nu lucrează în condiții ambientale deosebite.
Deplasări - Deplasări frecvente în afara asociației.
Spațiu - Își desfășoară activitatea în cadrul biroului pus la dispoziția Departamentului
Resurse Umane.
Condiții suplimentare (fac parte din categoria de beneficii): Telefon mobil, PC.
Condiții de formare profesională: Participă la diverse instruiri de dezvoltare profesională.
Buget: Nu este cazul.
Gradul de autonomie
Autoritate asupra altor posturi: Autoritatea va fi stabilită de către conducerea asociației în
cazul în care se va impune acest lucru.
Delegare (înlocuitori, sarcini delegate): Este înlocuit de un specialist din cadrul
Departamentului Resurse Umane.
Înlocuiește: Un specialist din cadrul Departamentului Resurse Umane.
Indicatori de performanță
Scăderea numărului de reclamații privind evidența personalului cu 5%.
Diminuarea întârzierilor în raportările către organismele de stat cu 90%.
Perioada de evaluare a performanțelor: Anual
Evoluții posibile: Poate evolua pe poziția de Specialist Resurse Umane.
Specificațiile postului
Nivelul de studii: studii superioare
Calificarea necesară
Cursuri autorizate de Inspector de Personal.
Operare PC: Word, Excel, programe de calculare salarii.
Competențele postului (pachet de competențe):
- cunoașterea prevederilor legale în ceea ce privește regimul actelor de evidență a
personalului;
cunoștinte generale de legislația muncii și cazuistică referitoare la întocmirea și păstrarea
documentelor de evidență a personalului și la salarizare;
- cunoașterea de programe de calculare a salariilor;
- cunoașterea prevederilor legale referitoare la calcularea salariilor, la plata
indemnizațiilor și contribuțiilor sociale către autorități etc.;
- cunoașterea formularisticii oficiale și a celei agreate de Regulamentul Intern al
asociației privitoare la întocmirea și păstrarea documentelor de evidență a personalului;
- cunoașterea metodologiei de completare a dosarelor de pensionare;
- capacitate de analiză și sinteză;
- discernământ și capacitate de a rezolva problemele;
- capacitate de autoorganizare și punctualitate.
Experienta de lucru necesară (vechimea în specialitatea cerută de post): Minimum 2 ani
într-o funcție similară.

Data,

12
 30.03.2020

Numele și semnătura titularului postului, Numele și semnătura superiorului

ierarhic,
Nicolau Adriana – Ștefania Neculăescu Cristian

Adriana Nicolau Cristian

Neculaescu
APROBAT
Președinte

Corina Neculaescu

CONTRACTUL DE PRESTĂRI SERVICII

(CONTRACTUL DE ANTREPRIZĂ)

Contractul de prestări servicii (contractul de antrepriză) este reglementat de Codul civil

în Cartea a V-a, Titlul IX, Capitolul VI, art. 1851-1880 și reprezintă contractul prin care o parte,
numită antreprenor, se obligă să execute pe riscul său o anumită lucrare pentru cealaltă parte,
numită client, în schimbul unui preţ care se stabileşte în raport cu rezultatul lucrării.
Natura lucrării, volumul şi calitatea ei sunt precizate prin clauzele contractuale; cu toate
acestea, antreprenorul păstrează o poziţie independentă faţă de client în desfăşurarea activităţii
menite să asigure îndeplinirea obligaţiei asumate; el are deplină libertate în organizarea şi
conducerea lucrării, în alegerea metodelor celor mai potrivite de executare etc.
Antreprenorul se poate obliga să execute lucrarea utilizând materialul său, ori materialul
clientului; la stabilirea remuneraţiei lui se are în vedere nu calitatea muncii prestate ci importanţa
lucrării şi rezultatul prestaţiei efectuate.

13
 Contractul de prestări servicii poate avea ca obiect construirea sau repararea unei clădiri,
a unor drumuri etc., confecţionarea, repararea ori modificarea unor obiecte de îmbrăcăminte,
mobilier sau alte bunuri aferente uzului casnic sau confortului personal etc.
Contractul este supus următoarelor reguli generale:
1. În ce priveşte stabilirea preţului: dacă preţul se stabileşte în momentul încheierii
contractului, sub forma unei sume globale, riscul majorării ulterioare a preţului materialelor şi
manoperei cade în sarcina antreprenorului, care însă va putea diminua consecinţele unei
asemenea majorări, executând lucrarea cu minimum de cheltuieli, fără ca clientul să aibă
îndreptăţirea de a refuza acceptarea lucrării executate în acest mod.
Când preţul se stabileşte pe bază de deviz, se fixează un preţ distinct pentru fiecare fază a
lucrării, preţul global rezultând din însumarea preţurilor stabilite pe faze de lucrare.
2. Cu referire la riscuri, riscul pieirii fortuite a bunului pe care îl execută revine
antreprenorului, până ce bunul respectiv este predat clientului, afară numai dacă acesta din urmă
a fost pus în întârziere spre a-şi prelua bunul, ipoteză în care riscul revine antreprenorului, până
ce bunul respectiv este predat clientului.
Dacă materialele aparţin clientului, riscul pieirii acestora, ca şi al pieirii bunului la
confecţionarea căruia ele au fost utilizate, revine clientului, antreprenorul fiind ţinut responsabil
numai dacă pieirea s-ar datora păstrării materialelor (sau după caz, a bunului) în condiţii
necorespunzătoare.
În toare cazurile, riscul neexecutării contractului este suportat de către antreprenor, căci el
este debitorul obligaţiei de executare a lucrării; cu toate acestea antreprenorul este îndreptăţit să
pretindă plata preţului, dacă 1-a pus în întârziere pe client în legătură cu îndeplinirea obligaţiei
referitoare la verificarea şi primirea lucrării făcute, precum şi atunci când bunul a pierit datorită
unui viciu al materialului procurat de client.
Diferitele varietăţi de contract de prestări servicii sunt supuse şi unor reguli specifice,
stabilite prin dispoziţiile legale ce le reglementează.
Contractul încetează prin:
- executarea în natură a obligaţiilor cărora le-a dat naştere (executarea lucrării);
- pieirea fortuită a bunului în cursul executării contractului;
- rezoluţiunea contractului prin neexecutarea obligaţiilor asumate de către una din părţi;
- decesul antreprenorului, în cazul în care contractul a fost încheiat intuitu personae, iar
clientul nu consimte ca lucrarea să fie continuată de o altă persoană.
Contractul de prestări servicii (contractul de antrepriză) prezintă următoarele
caractere juridice:
a). Este un contract consensual, deoarece se încheie valabil prin simplul acord de voinţă
al părţilor (nefiind necesară respectarea vreunei forme solemne).
Chiar dacă bunul asupra căruia se efectuează lucrarea de antrepriză este remis
antreprenorului, contractul rămâne consensual, deoarece transmiterea bunului are numai
semnificaţia faptică a predării (asemenea vânzării-cumpărării).
b). Este un contract bilateral (sinalagmatic), independent, distinct (cu reguli speciale
proprii) deoarece ambele părţi contractante au obligaţii izvorâte din contract.
Antreprenorul este obligat să execute lucrarea independent şi pe riscul său şi să o predea
clientului la termenul convenit, iar acesta din urmă va fi obligat să facă recepţia lucrării şi să
plătească remuneraţia cuvenită.

14
 c). În cazul în care antreprenorului, pe lângă obligaţiile asumate de regulă în contract, îi
revine şi obligaţia de a procura materialele necesare pentru realizarea construcţiei, antrepriza se
aseamănă cu vânzarea unui lucru viitor (ce urmează a fi confecţionat).
În această situaţie, contractul va fi calificat în funcţie de scopul urmărit de părţi.
Dacă procurarea materialului de către antreprenor este un simplu mijloc pentru
executarea lucrării (ca obiect principal), contractul va fi calificat drept antrepriză.
Dacă însă, potrivit intenţiei părţilor, executarea lucrării nu constituie scopul principal al
contractului, avându-se în vedere şi valoarea bunurilor furnizate, contractul este un contract de
vânzare (art. 1855 Noul Cod Civil).
Rezultă că elementul esenţial al calificării se stabileşte în funcţie de raportul dintre
valoarea materialului procurat şi valoarea muncii.
d). Contractul de prestări servicii (contractul de antrepriză) se deosebeşte de contractul
individual de muncă îndeosebi prin independenţa juridică pe care antreprenorul o are în
executarea lucrării.
Astfel, în timp ce persoana încadrată în muncă (salariatul) este subordonată şi îşi exercită
activitatea sub conducerea societăţii respective, antreprenorul este liber în executarea lucrării
comandate de client (el organizează munca după aprecierea sa şi o efectuează pe propriul său
risc.
Deoarece în contractul de prestări servicii (contractul de antrepriză) nu se creează un
raport de subordonare, clientul nu răspunde de pagubele cauzate de antreprenor sau de lucrători
terţilor.
În baza contractului individual de muncă se naşte un raport juridic de prepuşenie,
comitentul răspunzând faţă de terţi de faptele persoanei încadrate în muncă (art. 1373 alin. 1
Noul Cod Civil), iar salariul angajatului se plăteşte în funcţie de cantitatea şi calitatea muncii
depuse.
e). Contractul individual de muncă este supus regulilor speciale ale dreptului muncii.

Efectele contractului de prestări servicii (contractului de antrepriză)

Prin caracterul său sinalagmatic, contractul de prestări servicii (contractul de antrepriză)
dă naştere unor obligaţii interdependente în sarcina ambelor părţi.
A. Obligaţiile antreprenorului
Principalele obligaţii ale antreprenorului sunt: obligaţiile de executare şi predare, precum
şi obligaţia de garanţie pentru vicii ascunse şi conformitatea lucrării (şi a materialelor, dacă este
cazul).
a). Obligaţia de a executa lucrarea este principala obligaţie a antreprenorului.
Lucrarea trebuie executată (şi predată) în termenul şi în condiţiile de calitate prevăzute în
contract.
În lipsa unor clauze contrare, antreprenorul este obligat să execute lucrarea cu materialele
sale (art. 1857 alin. 1 Noul Cod Civil).
În acest caz, antreprenorul răspunde pentru calitatea materialelor sale (răspunderea
antreprenorului este asemănătoare obligaţiei pentru vicii ascunse a vânzătorului (art. 1857 alin. 2
Noul Cod Civil).
Când materialele au fost procurate de beneficiar (client), antreprenorul este obligat să le
păstreze şi să le întrebuinţeze potrivit destinaţiei lor, să justifice modul în care acestea au fost
întrebuinţate şi să restituie ceea ce nu a fost folosit la executarea lucrării (art. 1857 alin. 3 Noul
Cod Civil).

15
 Obligaţia antreprenorului de conservare a lucrului până la predare este o obligaţie de
mijloace, fapt pentru care, în cazul neîndeplinirii ei, sarcina dovedirii culpei antreprenorului
revine clientului.
Beneficiarul are dreptul ca, pe propria sa cheltuială, să controleze lucrarea în cursul
executării ei, fără a-l stânjeni în mod nejustificat pe antreprenor, precum şi să-i comunice
acestuia observaţiile sale (art. 1861 Noul Cod Civil).
Dacă antreprenorul refuză să execute lucrarea contractată, clientul poate să ceară instanţei
obligarea antreprenorului la executarea silită a acesteia (pe cheltuiala lui şi suportând diferenţa
de preţ).
Când executarea lucrării nu mai este posibilă, soluţia este diferită, după cum materialele
sunt sau nu procurate de antreprenor.
Atunci când lucrarea piere ori se deteriorează (înainte de recepţie) din cauze neimputabile
beneficiarului, antreprenorul care a procurat materialul este dator să o refacă pe cheltuiala sa şi
cu respectarea condiţiilor şi termenelor iniţiale (art. 1860 alin. 1 Noul Cod Civil).
Când antreprenorul suportă riscul pieirii lucrului, el nu poate în schimb să pretindă vreo
plată a muncii sale.
Atunci când materialul a fost procurat de beneficiar, acesta este ţinut să suporte
cheltuielile refacerii lucrării numai dacă pieirea s-a datorat unui viciu al materialelor.
În celelalte cazuri, beneficiarul este obligat să furnizeze din nou materialele, dacă pieirea
sau deteriorarea nu este imputabilă antreprenorului (art. 1860 alin. 2 Noul Cod Civil).
De precizat că, atunci când pieirea sau deteriorarea are loc după recepţia lucrării,
antreprenorul rămâne răspunzător numai în temeiul garanţiei contra viciilor şi pentru calităţile
convenite (art. 1860 alin. 3 Noul Cod Civil).
Obligaţiile de executare şi de predare a lucrării sunt obligaţii de rezultat, astfel încât, în
caz de neexecutare (sau de executare necorespunzătoare), pentru a fi exonerat de răspundere,
antreprenorul va trebui să facă dovada existenţei unei cauze străine, neimputabile acestuia.
În concluzie, dacă executarea contractului a devenit imposibilă datorită cazului fortuit
sau forţei majore, antreprenorul nu va avea dreptul la plata remuneraţiei, deoarece nu a predat
clientului rezultatul obligaţiei lui.
b). Obligaţia de garanţie pentru vicii ascunse.
Antreprenorul datorează garanţie contra viciilor lucrării şi pentru calităţile convenite,
potrivit dispoziţiilor privind garanţia contra viciilor lucrului vândut (art. 1863 alin. 1 Noul Cod
Civil).
Din textul de lege rezultă că antreprenorul datorează garanţie atât pentru viciile ascunse
ale lucrării dar şi pentru conformitatea produselor livrate.
Antreprenorul răspunde nu numai pentru lucrările efectuate de el personal, ci şi pentru
cele ale persoanelor întrebuinţate de el (sub-antreprenori, lucrători etc.).
Beneficiarul care a descoperit viciile ascunse este obligat să le aducă la cunoştinţa
antreprenorului.
Neîndeplinirea procedurii prealabile obligatorii este sancţionată cu decăderea din dreptul
de a cere rezoluţiunea contractului (art. 1709 alin. 1 şi art. 1863 Noul Cod Civil).
Dreptul la acţiune în garanţie pentru viciile ascunse se prescrie în termen general de
prescripţie.
Prescripţia începe să curgă diferit, după cum viciile sunt aparente sau ascunse (art. 2530
alin. 1 şi art. 2531 alin. 1 Noul Cod Civil).
c). Obligaţii accesorii.

16
 În spiritul protecţiei consumatorului, la obligaţiile principale ale antreprenorului se
adaugă alte trei obligaţii derivate, reglementate de acquis-ul comunitar şi Noul cod civil.
Obligaţia antreprenorului de informare şi consiliere datorată beneficiarului (mai puţin
informat, „profan” în materie), se realizează, în special, prin de birourile de consiliere tehnică,
juridică, financiară etc.
Potrivit art. 1858 Noul Cod Civil, antreprenorul este obligat să îl informeze fără întârziere
pe beneficiar dacă normala executare a lucrării, trăinicia ei sau folosirea potrivit cu destinaţia
acesteia ar fi primejduită din cauza:
- materialelor procurate sau a celorlalte mijloace pe care, potrivit contractului,
beneficiarul le-a pus la dispoziţie;
- instrucţiunilor necorespunzătoare date de beneficiar;
- existenţei sau ivirii unor împrejurări pentru care antreprenorul nu este ţinut să răspundă.
În situaţiile de mai sus, dacă beneficiarul (deşi a fost înştiinţat de către antreprenor) nu ia
măsurile necesare într-un termen potrivit cu împrejurările, antreprenorul poate rezilia contractul
sau poate continua executarea acestuia pe riscul beneficiarului, notificându-l în acest sens (art.
1859 alin. 1 Noul Cod Civil).
Ca excepţie, dacă lucrarea ar fi de natură să ameninţe sănătatea sau integritatea corporală
a persoanelor, antreprenorul este obligat să ceară rezilierea contractului, sub sancţiunea de a
prelua riscul şi de a răspunde pentru prejudiciile cauzate inclusiv terţilor (art. 1859 alin. 2 Noul
Cod Civil).
Obligaţia antreprenorului de securitate este cea pe care acesta o datorează clientului
atunci când lucrarea presupune prezenţa acestuia (de exemplu, pe timpul activităţilor desfăşurate
în cluburi sportive, discoteci, clinici medicale etc.);
Obligaţia antreprenorului de prudenţă se traduce în importanţa execuţiei corecte a lucrării
şi supravegherea (păstrarea) unor bunuri aparţinând clientului (de exemplu, păstrarea bunurilor
de valoare ale pacientului de către clinica unde este internat).
B. Obligaţiile beneficiarului (clientului)
a). Obligaţia de plată a preţului.
Plata preţului este obligaţia principală a clientului.
Preţul contractului de prestări servicii (contractului de antrepriză) poate consta într-o
sumă de bani sau în orice alte bunuri sau prestaţii (art. 1854 alin. 1 Noul Cod Civil).
Preţul trebuie să fie serios şi determinat sau cel puţin determinabil.
Când preţul lucrării nu este prevăzut expres în contract, beneficiarul datorează preţul
prevăzut de lege ori calculat potrivit legii sau, preţul stabilit în raport cu munca depusă şi
cheltuielile necesare pentru executarea lucrării ori prestarea serviciului, avându-se în vedere şi
uzanţele existente (art. 1854 alin. 3 Noul Cod Civil).
De regulă, preţul se plăteşte la data şi locul recepţiei întregii lucrări (art. 1864 alin. 1
Noul Cod Civil).
Atunci când lucrarea a pierit ori s-a deteriorat înainte de recepţie, fără vina beneficiarului,
antreprenorul nu are dreptul la preţ atunci când el a dat materialul sau când pieirea ori
deteriorarea a avut o altă cauză decât viciile materialului dat de beneficiar (art. 1864 alin. 2 Noul
Cod Civil).
În cazul de mai sus, contractul rămâne în vigoare iar antreprenorul care a procurat
materialul este dator să refacă lucrarea pe cheltuiala sa şi cu respectarea condiţiilor şi termenelor
iniţiale (art. 1860 alin. 1 Noul Cod Civil).

17
 Când la încheierea contractului, preţul lucrărilor sau al serviciilor a făcut obiectul unei
estimări, antreprenorul trebuie să justifice orice creştere a preţului.
Beneficiarul este ţinut să plătească această creştere numai în măsura în care ea rezultă din
lucrări sau servicii care nu puteau fi prevăzute de către antreprenor la momentul încheierii
contractului (art. 1865 Noul Cod Civil).
Dacă preţul este stabilit în funcţie de valoarea lucrărilor executate, a serviciilor prestate
sau a bunurilor furnizate, antreprenorul este ţinut, la cererea beneficiarului, să îi dea socoteală
despre stadiul lucrărilor, despre serviciile deja prestate şi despre cheltuielile deja efectuate (art.
1866 Noul Cod Civil).
Preţul contractului poate fi stabilit în două feluri: preţul forfetar şi preţul de deviz.
Preţul forfetar sau global constă în stabilirea unei sume determinate (fixe) de către părţi
drept echivalent al prestaţiei antreprenorului.
După încheierea contractului, beneficiarul trebuie să plătească preţul convenit şi nu poate
cere o diminuare a acestuia, motivând că lucrarea sau serviciul a necesitat mai puţină muncă ori a
costat mai puţin decât s-a prevăzut.
Tot astfel, în acest caz, antreprenorul nu poate pretinde o creştere a preţului (art. 1867
alin. 1 şi 2 Noul Cod Civil).
În principiu, preţul forfetar rămâne neschimbat şi în cazul în care s-au adus modificări cu
privire la condiţiile de executare iniţial prevăzute în contract (art. 1867 alin. 3 Noul Cod Civil).
Preţul de deviz este numai determinabil la încheierea contractului, fiind stabilit numai
provizoriu (estimativ).
Determinarea acestuia se face pe baza unui deviz, adică a unei preţuiri provizorii pe
articole, preţul total fiind cunoscut abia după terminarea lucrării.
Preţul de deviz poate fi modificat după preţul materialelor şi al muncii (dar şi prin
efectuarea de lucrări suplimentare).
Potrivit art. 1869 Noul Cod Civil, pentru garantarea plăţii preţului datorat pentru lucrare,
antreprenorul beneficiază de o ipotecă legală asupra lucrării, constituită şi conservată în
condiţiile legii.
b). Obligaţia de a recepţiona şi prelua lucrarea.
Recepţia constă în verificarea şi aprobarea de către client a modului în care antreprenorul
a executat lucrarea.
Potrivit art. 1862 alin. 1 Noul Cod Civil, după comunicarea prin care antreprenorul
înştiinţează că lucrarea a fost finalizată, beneficiarul are obligaţia ca, într-un termen rezonabil
(potrivit naturii lucrării şi uzanţelor din domeniu):
- să verifice lucrarea;
- să o recepţioneze (dacă corespunde clauzelor contractuale);
- să ridice (să preia) lucrarea.
Dacă, fără motive temeinice, beneficiarul nu se prezintă sau nu comunică neîntârziat
antreprenorului rezultatul verificării, lucrarea se socoteşte recepţionată fără rezerve (art. 1862
alin. 2 Noul Cod Civil).
Beneficiarul care a recepţionat lucrarea fără rezerve nu mai are dreptul de a invoca viciile
aparente ale lucrării sau lipsa aparentă a calităţilor convenite (art. 1862 alin. 3 Noul Cod Civil).
Operaţiunea de recepţie a lucrării se face, de regulă, global (o singură dată). în cazul
lucrărilor mai mari însă, recepţia se poate face şi pe părţi (iar părţile plătite de client se prezumă
că au fost recepţionate).

18
 Vânzarea bunurilor neridicate în termen. în condiţiile Noului cod civil, când
antreprenorul s-a obligat să execute o lucrare cu materialul clientului sau să presteze un serviciu
cu privire la un bun pe care beneficiarul i l-a predat în acest scop, dacă beneficiarul nu ridică
bunul în termen de 6 luni socotit din ziua convenită pentru recepţie sau, când lucrarea ori
serviciul s-a finalizat mai târziu, de la data finalizării, antreprenorul (după ce l-a înştiinţat în scris
pe beneficiar) are dreptul să vândă bunul cu diligenta unui mandatar cu titlu gratuit al
beneficiarului (art. 1868 alin. 1 Noul Cod Civil).
În cazul de mai sus, după reţinerea preţului lucrării şi a cheltuielilor de vânzare,
antreprenorul va consemna diferenţa la dispoziţia beneficiarului (art. 1868 alin. 2 Noul Cod
Civil).

Încetarea contractului de prestări servicii (contractului de antrepriză)

Ca orice contract civil, şi antrepriza încetează prin modurile prevăzute de dreptul comun
(prin acordul părţilor, prin executarea lucrării etc.).
În mod particular, problema încetării contractului se pune în cazurile morţii
antreprenorului ori a rezoluţiunii sau rezilierii.
a). Când antreprenorul decedează (sau devine incapabil) înainte de a finaliza lucrarea sau
de a presta serviciul, contractul nu încetează (deoarece în concepţia Noului cod civil, antrepriza
nu mai este, în principiu, contract intuitu personae).
Ca excepţie, contractul încetează prin decesul antreprenorului dacă antrepriza a fost
încheiată în considerarea aptitudinilor personale ale antreprenorului (art. 1871 alin. 1 Noul Cod
Civil).
Astfel, dispariţia juridică a antreprenorului (în acest caz) determină implicit şi încetarea
raporturilor de antrepriză.
Potrivit art. 1871 alin. 2 şi 3 Noul Cod Civil, în caz de deces sau incapacitate a
antreprenorului, beneficiarul este ţinut:
- să recepţioneze partea deja executată, dacă o poate folosi;
- să plătească valoarea lucrărilor efectuate (în proporţie cu preţul convenit);
- să plătească cheltuielile făcute în vederea finalizării lucrării (însă numai în măsura în
care aceasta îi este de folos).
Beneficiarul are dreptul (cu condiţia de a plăti o indemnizaţie adecvată) să ceară predarea
materialelor pregătite şi a planurilor pe cale de a fi puse în executare (art. 1871 alin. 4 Noul Cod
Civil).
Decesul beneficiarului nu determină încetarea contractului decât dacă aceasta face
imposibilă sau inutilă executarea sa (art. 1870 Noul Cod Civil).
b). Când rezoluţiunea sau rezilierea contractului este imputabilă antreprenorului
contractul încetează.
Astfel, potrivit art. 1872 Noul Cod Civil, rezilierea sau, după caz, rezoluţiunea determină
încetarea antreprizei în cazurile în care, fără justificare:
- respectarea termenului convenit pentru recepţia lucrării a devenit vădit imposibilă;
- lucrarea sau serviciul nu se execută în modul convenit şi într-un termen stabilit de
beneficiar potrivit cu împrejurările, antreprenorul nu remediază lipsurile constatate şi nu schimbă
(pentru viitor) modul de executare a lucrării sau serviciului;
- nu se execută alte obligaţii ce revin antreprenorului potrivit legii sau în temeiul
contractului.

19
 Dacă antreprenorul nu poate începe sau continua executarea contractului din cauza
neîndeplinirii fără justificare de către beneficiar a propriilor obligaţii, antreprenorul este
îndreptăţit să obţină rezoluţiunea ori rezilierea contractului, cu daune-interese, dacă este cazul
(art. 1873 Noul Cod Civil).

Anexa nr. 2

CONTRACT DE PRESTĂRI SERVICII

Nr. 232 data 21.12.2019

În temeiul prevederilor Legii nr. 98/2016 privind achizițiile publice, cu modificările și

completările ulterioare, s-a încheiat prezentul contract de prestări servicii, între:
1. Părțile contractului
1.1 UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI, cu sediul în București, Șos. Panduri nr.90,
sector 5, cod poștal 050663, telefon 021.313.17.60, cod fiscal 4221306, cont RO46TREZ 23A5
1010 3580 201X deschis la Activitatea de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului
București, reprezentat prin Nicolau Adriana Ștefania – Director, pentru Ordonatorul principal
de credite, în calitate de beneficiar, pe de o parte
şi

20
 1.2 S.C. SERVO S.R.L., cu sediul în Mun. București, Calea Giulești, Nr. 665, Sector 6,
cod poștal 103201, telefon: 0738226323, e-mail: petre.gheorghe@outlook.com, număr de
înmatriculare la Registrul Comerțului J40/2505/1991, cod fiscal 429941, CONT IBAN:
RO69ROIN296361962637RO01, deschis la Trezoreria Mun. București, reprezentată prin Mitu
Ionuț – administrator, în calitate de prestator, pe de altă parte.
2. Definiţii
În prezentul contract următorii termeni vor fi interpretaţi astfel:
a) contract – prezentul contract şi toate anexele sale;
b) beneficiar şi prestator – părţile contractante, aşa cum sunt acestea numite în
prezentul contract;
c) preţul contractului – preţul plătibil prestatorului de către beneficiar, în baza
contractului, pentru îndeplinirea integrală şi corespunzătoare a tuturor obligaţiilor asumate prin
contract;
d) servicii – activităţi a căror prestare face obiectul contractului;
e) forţa majoră – reprezintă o împrejurare de origine externă, cu caracter extraordinar,
absolut imprevizibilă şi inevitabilă, care se află în afara controlului oricărei părţi, care nu se
datorează greşelii sau vinei acestora, şi care face imposibilă executarea şi, respectiv, îndeplinirea
contractului; sunt considerate asemenea evenimente: războaie, revoluţii, incendii, inundaţii sau
orice alte catastrofe naturale, restricţii apărute ca urmare a unei carantine, embargou, enumerarea
nefiind exhaustivă, ci enunţiativă.
Nu este considerat forţă majoră un eveniment, asemenea celor de mai sus care, fără a se
crea o imposibilitate de executare din partea uneia dintre părţi.
3. Interpretare
3.1 În prezentul contract, cu excepţia unei prevederi contrare, cuvintele la forma singular
vor include forma de plural şi vice versa, acolo unde acest lucru este permis de context.
3.2 Termenul “zi”sau “zile” sau orice referire la zile reprezintă zile calendaristice dacă
nu se specifică în mod diferit.
4. Obiectul contractului
Obiectul contractului îl reprezintă prestarea de servicii de organizare a unor evenimente
tip „caravană”, respectiv servicii de catering (coffee break + bufet suedez) și închirierea de săli
în cadrul proiectului ”Consolidarea integrității în instituțiile publice”, în condițiile prevăzute în
Caietul de sarcini și Propunerea tehnică, în perioada convenită, pe bază de comandă pentru
fiecare eveniment și în conformitate cu obligațiile asumate prin prezentul contract.
5. Prețul contractului și modalități de plată
5.1 Preţul convenit pentru îndeplinirea contractului, plătibil prestatorului de către
beneficiar este de 5450 lei TVA inclus, din care TVA 450 lei.
5.2 Plata se va efectua în lei, în contul prestatorului, în baza facturii fiscale însoţite de
Raportul de activitate pentru fiecare eveniment întocmit de prestator și procesele verbale de
recepție cantitativă și calitativă.
6. Ajustarea preţului contractului
6.1 Pentru seviciile efectiv prestate, plăţile datorate de către beneficiar prestatorului sunt
cele declarate în Propunerea financiară.
6.2 Preţul contractului este ferm şi nu poate fi ajustat.
7. Valabilitatea contractului și termenul de execuție a obligațiilor
7.1 Valabilitatea prezentului contract începe de la data semnării lui de către ambele părți
și se termină la epuizarea convențională sau legală a oricărui efect pe care îl produce.

21
 7.2 Perioada pentru prestarea serviciilor este de la data semnării contractului de către
ambele părți, până la data desfășurării ultimului eveniment tip „caravană”, dar nu mai târziu de
06 februarie 2021.
7.3 Prestarea serviciilor va începe după constituirea garanției de bună execuție și se va
realiza în termen de 20 de zile de la primirea notei de comandă pentru fiecare eveniment, cu
respectarea termenelor intermediare.
8. Documentele contractului
8.1 Documentele contractului sunt:
a) Caietul de sarcini;
b) Propunerea tehnică;
c) Propunerea financiară;
d) Garanția de bună execuție.
8.2 În cazul apariţiei de neconcordanțe între Propunerea tehnică și Caietul de sarcini,
primează prevederile din Caietul de sarcini.
9. Obligaţiile prestatorului
9.1 Prestatorul are obligaţia de a presta serviciile prevăzute în prezentul contract cu
profesionalismul şi promptitudinea cuvenite angajamentului asumat în conformitate cu cerințele
din Caietul de sarcini și din Propunerea tehnică.
9.2 Prestatorul se obligă să despăgubească beneficiarul împotriva oricăror:
- reclamaţii şi acţiuni în justiţie, ce rezultă din încălcarea unor drepturi de proprietate
intelectuală legate de serviciile prestate în cadrul contractului;
- daune-interese, costuri, taxe şi cheltuieli de orice natură, aferente, cu excepţia situaţiei
în care o astfel de încălcare rezultă din respectarea specificațiilor tehnice întocmite de către
beneficiar.
9.3 Prestatorul are obligaţia de a supraveghea prestarea serviciilor şi de a asigura în mod
continuu resursele umane, materiale și orice alte asemenea, necesare pentru îndeplinirea
contractului.
9.4 Prestatorul este pe deplin responsabil pentru prestarea serviciilor ce fac obiectul
prezentului contract.
Totodată, este răspunzător atât de siguranţa tuturor operaţiunilor şi metodelor utilizate,
cât şi de calificarea personalului folosit pe toată durata contractului.
9.5 (1) Prestatorul are obligația de a prezenta beneficiarului, în termen de 5 zile de la
primirea notei de comandă, propunerea de amplasament pentru desfășurarea evenimentului.
(2) În cazul în care propunerea de amplasament nu corespunde cerințelor din Caietul de
sarcini și este respinsă de către beneficiar, prestatorul va prezenta, în termen de maximum 3 zile,
o nouă propunere.
9.6 Prestatorul are obligația de a prezenta toate informațiile/documentele solicitate de
către persoanele autorizate și/sau organismele cu atribuții de monitorizare, verificare, control și
audit, în limitele competențelor ce le revin.
10. Obligaţiile beneficiarului
10.1 Beneficiarul se obligă să plătească preţul serviciilor prestate, în conformitate cu
prevederile art. 6 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 72/2013 privind măsurile pentru combaterea
întârzierii în executarea obligaţiilor de plată a unor sume de bani rezultând din contracte
încheiate între profesionişti şi între aceştia şi autorităţi contractante.
10.2 Beneficiarul se obligă să pună la dispoziţia prestatorului orice informaţii şi/sau
facilităţi pe care le consideră relevante şi necesare pentru îndeplinirea contractului.

22
 10.3 Beneficiarul se obligă să asigure accesul reprezentanţilor prestatorului în sediul său,
în vederea prestării serviciilor.
11. Caracterul confidenţial al contractului
11.1 Fără a aduce atingere derulării şi execuţiei prezentului contract, beneficiarul are
obligaţia de a asigura garantarea protejării acelor informaţii pe care prestatorul le precizează ca
fiind confidenţiale, în măsura în care, în mod obiectiv, dezvăluirea acestor informaţii ar
prejudicia interesele legitime ale acestuia, în special în ceea ce priveste secretul comercial si
proprietatea intelectuală.
11.2 Prestatorul va trata toate documentele și informațiile care îi sunt puse la dispoziție
referitoare la contract ca având caracter personal și confidențial, cu excepția celor care, făcând
parte din dosarul achiziției publice, așa cum acesta este definit în Legea nr. 98/2016 privind
achizițiile publice, cu modificările și completările ulterioare, au caracter de informație publică.
Prestatorul nu va publica sau divulga nicio informație cu privire la contract fără acordul
scris, prealabil, al beneficiarului.
11.3 Prestatorul va asigura confidențialitatea informaţiilor și protecția datelor cu caracter
personal la care are acces şi se va asigura că, atât pe perioada de derulare a contractului, cât şi
după încetarea acestuia, informaţiile sau documentele la care a avut acces nu vor fi utilizate în alt
scop decât pentru îndeplinirea obligaţiilor contractuale.
11.4 Prestatorul are obligația de a instrui personalul folosit în scopul îndeplinirii
contractului pentru ca acesta să asigure păstrarea confidențialității informațiilor și securitatea
documentelor, datelor și bunurilor cu care intră în contact în timpul prestării serviciilor care fac
obiectul contractului.
12. Sancţiuni pentru neîndeplinirea culpabilă a obligaţiilor
12.1 În cazul în care prestatorul, din vina sa exclusivă, nu își onorează obligaţiile stabilite
prin contract, începând cu ziua următoare beneficiarul are dreptul de a deduce din valoarea
contractului, dobânda legală penalizatoare prevăzută la art. 3 alin. (21) din Ordonanţa
Guvernului nr. 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie şi penalizatoare pentru obligaţii
băneşti, precum şi pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar,
aprobată prin Legea nr. 43/2012, cu modificările şi completările ulterioare, calculată la valoarea
obligației neîndeplinite.
12.2 În cazul în care beneficiarul, din vina sa exclusivă, nu îşi onorează obligaţiile în
termenul prevăzut la art. 10.1, prestatorul are dreptul de a solicita plata dobânzii legale
penalizatoare, aplicată la valoarea plăţii neefectuate, în conformitate cu prevederile art. 4 din
Legea nr. 72/2013 privind măsurile pentru combaterea întârzierii în executarea obligaţiilor de
plată a unor sume de bani rezultând din contracte încheiate între profesionişti şi între aceştia şi
autorităţi contractante.
12.3 Nerespectarea obligației prevăzute la art. 9.5, dă dreptul Beneficiarului de a organiza
evenimentul cu un alt operator, Prestatorul având obligația de a suporta contravaloarea serviciilor
ocazionate.
12.4 Nerespectarea obligaţiilor asumate prin prezentul contract de către una dintre părţi,
în mod culpabil şi repetat (cel puțin de două ori), dă dreptul părţii lezate de a cere rezilierea
contractului şi de a pretinde plata de daune-interese.
12.5 Beneficiarul îşi rezervă dreptul de a denunţa unilateral contractul, printr-o notificare
scrisă adresată prestatorului, fără nicio compensaţie, dacă acesta din urmă intră în procedura
falimentului, cu condiţia ca această denunţare să nu prejudicieze sau să afecteze dreptul la
acţiune sau despăgubire pentru prestator.

23
 În acest caz, prestatorul are dreptul de a pretinde numai plata corespunzătoare pentru
partea din contract îndeplinită până la data denunţării unilaterale a contractului.
13. Garanţia de bună execuţie a contractului
13.1 Prestatorul se obligă să constituie garanţia de bună execuţie a contractului în termen
de 5 (cinci) zile lucrătoare de la semnarea acestuia de către ambele părți, în cuantum de 545 lei,
reprezentând 10% din valoarea contractului.
13.2 Perioada de valabilitate a garanției de bună execuție trebuie să depăşească cu cel
puţin 14 zile termenul de execuție a obligațiilor, prevăzut la art.7.2.
13.3 În cazul modificării valorii și/sau a duratei de execuție a prezentului contract, prin
act adițional, prestatorul se obligă să suplimenteze cuantumul și/sau să extindă perioada garanției
de bună execuție, dacă este cazul.
13.4 Prestatorul se obligă să constituie garanţia de bună execuţie a contractului prin
virament bancar sau printr-un instrument de garantare emis de o instituție de credit din România
sau de o societate de asigurări, în condițiile legii.
13.5 Beneficiarul are dreptul de a emite pretenţii asupra garanţiei de bună execuţie
oricând pe parcursul îndeplinirii contractului, în limita prejudiciului creat, dacă prestatorul nu îşi
execută, execută cu întârziere sau execută necorespunzător obligaţiile asumate prin prezentul
contract.
Anterior emiterii unei pretenţii asupra garanţiei de bună execuţie, beneficiarul are
obligaţia de a notifica pretenția, atât prestatorului cât și emitentului instrumentului de garantare,
precizând totodată obligaţiile care nu au fost respectate, precum și modul de calcul al
prejudiciului.
În situația executării garanției de bună execuție, parțial sau total, prestatorul are obligația
de a reîntregi garanția în cauză raportat la restul rămas de executat.
13.6 Beneficiarul se obligă să restituie garanţia de bună execuţie în termen de cel mult 14
zile de la data îndeplinirii de către contractant a obligaţiilor asumate prin prezentul contract, dacă
nu a ridicat până la acea dată pretenţii asupra ei.

14. Recepție și verificări

14.1 Beneficiarul sau reprezentantul său are dreptul de a verifica modul de prestare a
serviciilor pentru a stabili conformitatea lor cu prevederile din Caietul de sarcini și din
Propunerea tehnică.
14.2 Documentele realizate în cadrul contractului vor fi predate beneficiarului atât în
original în format letric, cât și în format electronic.
14.3 Recepția se efectuează conform prevederilor Caietului de sarcini.
15. Întârzieri în îndeplinirea contractului
15.1 Dacă pe parcursul îndeplinirii contractului prestatorul constată că nu poate respecta
termenul de prestare prevăzut în nota de comandă, atunci acesta are obligaţia de a notifica
beneficiarul; modificarea termenului de prestare a serviciilor prevăzut în comandă se va face cu
acordul scris al părţilor.
15.2 În afara cazului în care beneficiarul este de acord cu o prelungire a termenului de
prestare prevăzut în comandă, orice întârziere în îndeplinirea comenzii dă dreptul beneficiarului
de a solicita penalităţi prestatorului în condițiile art.12.1.
16. Subcontractanţi (dacă este cazul)

24
 16.1 Prestatorul este pe deplin răspunzător faţă de beneficiar de modul în care el sau
subcontractanţii săi îndeplinesc contractul.
16.2 Contractele încheiate de prestator cu subcontractanții nominalizați trebuie să
respecte aceleași condiții în care prestatorul a semnat contractul cu beneficiarul.
16.3 Beneficiarul va efectua plăți corespunzătoare părții/părților din contract îndeplinite
de către subcontractanții nominalizați pentru serviciile prestate beneficiarului potrivit
contractului dintre prestator și sub-contractant, dacă subcontractanții propuși și-au exprimat
opțiunea în acest sens în contractele de subcontractare încheiate cu prestatorul.
16.4 Prestatorul poate înlocui oricare subcontractant în condiţiile art. 151 şi următoarele
din Normele metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de
achiziţie publică/acordurilor-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, aprobate
prin H.G. nr.395/2016, cu modificările şi completările ulterioare.
Schimbarea subcontractantului nu va modifica preţul contractului şi nu se va efectua
decât după notificarea beneficiarului şi primirea aprobării din partea acestuia.
16.5 (1) Beneficiarul îşi va transmite acordul privind schimbarea subcontractantului în
termen de 5 (cinci) zile de la data primirii notificării prevăzută la art. 16.4.
(2) Beneficiarul va comunica prestatorului motivele care au stat la baza deciziei sale în
cazul respingerii aprobării.
17. Cesiunea
17.1 Prestatorul poate transmite, total sau parțial, prin acte juridice, creanțele născute din
prezentul contract numai cu acordul prealabil, exprimat în scris, al beneficiarului.
17.2 Prestatorul nu poate transmite, total sau parțial, obligaţiile ce îi revin în temeiul
prezentului contract.
17.3 Încălcarea art. 17.1 și art. 17.2 dă dreptul beneficiarului la aplicarea pactului
comisoriu reglementat de art.1553 alin. (2) teza finală din Legea nr. 287/2009 privind Codul
civil, republicată cu modificările ulterioare, contractul desfiinţându-se de plin drept, fără punere
în întârziere, fără acţiune în justiţie şi fără nicio altă formalitate prealabilă.

18. Încetarea contractului

18.1 Contractul încetează, în condițiile legii, în conformitate cu prevederile art. 1321 din
Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată cu modificările ulterioare, în următoarele
cazuri:
a) executarea integrală a obligațiilor prestatorului și beneficiarului, așa cum sunt acestea
prevăzute în prezentul contract;
b) acordul de voinţă al părţilor;
c) rezilierea contractului în condițiile art. 12.4, art. 12.5 și art. 17.3.
18.2 (1) Beneficiarul are dreptul de a denunţa unilateral contractul, printr-o notificare
prealabilă adresată prestatorului, în condițiile prevăzute la art. 222 și art. 223 din Legea nr.
98/2016 privind achizițiile publice, cu modificările și completările ulterioare.
(2) Notificarea va fi transmisă de către beneficiar cu cel puțin 10 zile înainte.
19. Forţa majoră
19.1 Forţa majoră este constatată de o autoritate competentă.
19.2 Forţa majoră exonerează părţile contractante de îndeplinirea obligaţiilor asumate
prin prezentul contract, pe toată perioada în care aceasta acţionează.

25
 19.3 Îndeplinirea contractului va fi suspendată în perioada de acţiune a forţei majore, dar
fără a prejudicia drepturile ce li se cuveneau părţilor până la apariţia acesteia.
19.4 Partea contractantă care invocă forţa majoră are obligaţia de a notifica celeilalte
părţi, imediat şi în mod complet, producerea acesteia şi să ia orice măsuri care îi stau la
dispoziţie în vederea limitării consecinţelor.
19.5 Partea contractantă care invocă forţa majoră are obligaţia de a notifica celeilalte părţi
încetarea cauzei acesteia în maximum 15 zile de la încetare.
19.6 Dacă forţa majoră acţionează sau se estimează că va acţiona o perioadă mai mare de
o lună, fiecare parte va avea dreptul să notifice celeilalte părţi încetarea de drept a prezentului
contract, fără ca vreuna din părţi să poată pretinde celeilalte daune-interese.
20. Soluţionarea litigiilor
20.1 Beneficiarul şi prestatorul vor depune toate eforturile pentru a rezolva pe cale
amiabilă, prin tratative directe, orice neînţelegere sau dispută care se poate ivi între ei în cadrul
sau în legătură cu îndeplinirea contractului.
20.2 Dacă, după 15 zile de la începerea acestor tratative, beneficiarul şi prestatorul nu
reuşesc să rezolve în mod amiabil o divergenţă contractuală, fiecare parte poate solicita ca
disputa să se soluţioneze de către instanţele judecătoreşti din România.
21. Amendamente
21.1 Părţile contractante au dreptul, pe durata îndeplinirii contractului, de a conveni
modificarea clauzelor acestuia prin acte adiţionale, cu aplicarea prevederilor art. 221 din Legea
nr. 98/2016 privind achizițiile publice, cu modificările și completările ulterioare, dacă este cazul.
21.2 În cazul în care se va prelungi valabilitatea contractului de finanțare, se va prelungi
și durata contractului de prestări servicii prevăzută la art. 7.2.
22. Limba care guvernează contractul este limba română.
23. Comunicări
23.1 (1) Orice comunicare între părţi, referitoare la îndeplinirea prezentului contract,
trebuie să fie transmisă în scris.
(2) Orice document scris trebuie înregistrat atât în momentul transmiterii, cât şi în
momentul primirii.
23.2 Comunicările între părţi se pot face şi prin telefon, fax sau e-mail, cu condiţia
confirmării primirii comunicării.
24. Legea aplicabilă contractului
Contractul va fi interpretat conform legilor din România.
Părţile au înţeles să încheie prezentul contract în 2 (două) exemplare, câte unul pentru
fiecare parte.

Beneficiar, Prestator,
UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI S.C. SERVO S.R.L.,
p. Ordonator principal de credite Administrator
Director - Nicolau Adriana Ștefania Mitu Ionuț
Adriana Nicolau Mitu Ionut

26
 DIRECȚIA GENERALĂ JURIDICĂ
Director general, Ciucu BADEA
Ciucu BADEA

DIRECȚIA GENERALĂ ECONOMICĂ

Director general, Carmen BUDAȘ
Carmen BUDAS

CORPUL DE CONTROL
Anamaria CIUTACU
Anamaria CIUTACU

DIRECȚIA GENERALĂ DE SERVICII INTERNE ȘI ACHIZIȚII PUBLICE

Director general, Simion VLAD
Simion VLAD

ȘEF SERVICIU
Cristina POPESCU
Cristina POPESCU

RESPONSABIL ACHIZIȚIE
Expert superior, Oana ZLOTESCU
Oana ZLOTESCU

ASPECTE DE DREPT COMPARAT

Dreptul comparat este adesea descris ca o disciplină, sau ca o metodă de studiu, a
materiei numite Drept, disciplină care se bazează pe comparația dintre diferitele modalități de
rezolvare oferite de diversele sisteme juridice, asupra acelorași probleme de rezolvat.
Dreptul comparat, ca metodă, poate fi aplicat în orice domeniu al conceptului Drept.

Elemente de asemănare între contractul individual de muncă și

contractul de prestări servicii (contractul de antrepriză).
- În ambele contracte modificarea sau completarea dispozițiilor se realizează prin act
adițional;
- Atât în contractul individual de muncă cât și în contractul de prestări servicii (contractul
de antrepriză) este specificată ca și clauză remunerația;
- Ambele contracte au în structura lor drepturile și obligațiile părților.

27
 Delimitarea contractului individual de muncă de contractul de prestări servicii
(contractul de antrepriză)
- Contractul individual de muncă este un act juridic bilateral prin care o parte, denumită
salariat (întotdeauna o persoană fizică), se obligă să presteze o muncă sub controlul și autoritatea
celeilalte părți, denumită angajator (persoană fizică sau juridică), în schimbul obligației acesteia
de a-i asigura prestarea muncii în condiții adecvate, a sănătății și securității în muncă, și de a-i
plăti un echivalent bănesc denumit salariu.
- Spre deosebire de contractul de prestări servicii, prevederile legale privind încheierea,
executarea și încetarea contractului individual de muncă sunt extrem de riguroase, în scopul de a
asigura protecția salariatului.
- Contractul de prestări servicii este contractul prin care o parte, denumită prestator, se
obligă să presteze anumite servicii unei alte părţi, denumite beneficiar, în schimbul unui preţ.
- Principalul element de diferență între contractul individual de muncă și contractul de
prestări servicii este determinat de poziția de autoritate a angajatorului, respectiv de
subordonarea salariatului. Subordonarea poate fi de ordin intelectual, salariatul respectând
ordinele stricte ale angajatorului său în ceea ce privește prestarea efectivă a muncii sau de ordin
organizatoric administrativ, salariatul respectând în esență programul de lucrul și locațiile
stabilite de angajatorul său.
- În cazul contractului individual de muncă plata se realizează periodic și poartă
denumirea specifică de salariu.
- Contractul de prestări servicii denumit și contract de antrepriză este un contract
sinalagmatic (bilateral) cu titlu oneros.
Contractul este sinalagmatic atunci când obligațiile născute din acesta sunt reciproce și
interdependente.
Contractul prin care fiecare parte urmărește să își procure un avantaj în schimbul
obligațiilor asumate reprezintă un contract cu titlu oneros.
- Contractul individual de muncă cuprinde sediul sau domiciliul salariatului, funcția pe
care o ocupă, criteriile de evaluare a activității, periodicitatea evaluărilor, riscurile postului,
durata concediului de odihnă, salariul, indicarea contractului colectiv de muncă ce reglementează
condițiile de lucru, elemente care nu se regăsesc în contractul de prestări servicii.
- Munca prestată în baza unui contract de prestări servicii nu îi conferă prestatorului
drepturile prevăzute de Codul muncii, precum vechimea în muncă, dreptul la concediu de
odihnă, de boală etc., așa cum este reglementat în cazul contractului individual de muncă.
- Persoanele care prestează munca în baza unui contract de prestări servicii nu sunt
cuprinse obligatoriu, prin efectul legii, în sistemul asigurărilor sociale de stat. Acestea se pot
asigura prin actul lor de voință.
- Desfășurarea muncii constante, zilnice, în folosul aceluiași beneficiar, pentru o perioadă
de timp care să dea activității prestate caracter de permanență, și nu de activitate ocazională, nu
se poate face decât în temeiul unui contract individual de muncă așa cum prevede Codul Fiscal.
- Contractul de prestări servicii trebuie să respecte criteriile care definesc preponderența
existenței unei activități independente stabilite de pct. 19 din Normele metodologice pentru
aplicarea art. 46 din Codul fiscal, respectiv: libera alegere a desfășurării activității, a programului
de lucru, a locului de desfășurare a activității, riscul pe care și-l asumă întreprinzatorul.
- În cazul contractului de prestări servicii activitatea se poate desfășura pentru mai mulți
clienți.

28
 - Contractul de prestări servicii (contractul de antrepriză) este un contract pur civil.
Delimitarea acestui contract de contractul individual de muncă constă în natura juridică a acestor
contracte. În primul rând ele fac parte din două ramuri de drept separate, prin urmare, baza
juridică a fiecărui din aceste contracte este diferită, respectiv Codul civil şi Codul muncii.
- În cazul contractului de prestări servicii nu persisită raporturi de subordonare, fapt care
este caracteristic pentru contractul individual de muncă.
-În situația contractului de prestări servicii se aplică principiul egalităţii părţilor, iar în
cazul contractului individual de muncă angajatul se supune dispoziţiilor şi
indicaţiilor  patronului, care organizează şi dirijază procesul de muncă.
- În cazul contractului individual de muncă angajatul este obligat să îşi exercite obligaţiile
profesionale de serviciu în limitele de timp, de regulă, strict determinate, să respecte disciplina
muncii şi alte reguli, în timp ce în situația contractului de prestări servicii prestatorul este absolut
autonom, independent, activează de sine stătător, după buna sa voinţă.
- Delimitarea contractului de prestări servicii de contractul individual de muncă se
manifestă şi prin obiectul acestor contracte. Obiectul de prestări servicii reprezintă un anumit
serviciu, un rezultat al activităţii prestatorului, iar obiectul contractului individual de muncă este
însuşi activitatea profesionistă a angajatului în conformitate cu specialitatea, calificarea acestuia.
- În baza contractului individual de muncă remuneraţia se plăteşte după cantitatea şi
calitatea muncii depuse, în timp ce în cazul contractului de prestări servicii remuneraţia
se plăteşte în dependenţă de serviciile prestate şi rezultaul obţinut.
- Contractul individual de muncă trebuie înregistrat în Registrul General de Evidență a
Salariaților (REVISAL), cu o zi înainte ca angajatul să înceapă munca propriu-zisă. Ulterior,
contractul ajunge la Inspectoratul Teritorial de  Muncă. CPS nu trebuie înregistrat în REVISAL
și nici transmis la ITM competent teritorial.
- În cazul unui contractului de prestări servicii, una dintre părțile contractante nu îi poate
da ordine celeilalte părți, nu poate controla activitatea acesteia și mai ales nu o poate sancționa.
- Salariatul muncește în numele angajatorului său, folosind baza materială a acestuia.
- Lucrătorii independenți își organizează singuri munca și programul de lucru și își
procură singuri instrumentele necesare desfășurării activității.
- Contractul de prestări servicii poartă de regulă asupra rezultatului final, o lucrare
determinată, pe când contractul individual de muncă privește prestarea muncii în sine,
prerogativele organizatorice și normative aparținând angajatorului.
- În situația contractului de prestări servicii riscul este suportat de către executant, iar în
contractul individual de muncă de către angajator, proprietar al materiei prime și al
instrumentelor de producție.
- În cazul contractului de prestări servicii, munca este prestată pentru același client în
mod ocazional, temporar.
Activitatea este prestată pentru același beneficiar, pentru o perioadă determinată (de
regulă, o perioadă scurtă).
Principiul este acela al încheierii contractului pe durată determinată deoarece se consideră
că o perioadă nedeterminată ar aduce atingere însăși libertății persoanei, angajamentele perpetue
fiind prohibite de lege.
- În cazul contractului individual de muncă , munca are caracter de continuitate, deoarece
contractele de muncă sunt contracte cu executare succesivă, iar activitatea este prestată pentru
același angajator, de regulă pe durată nedeterminată.

29
 În prezent, acest ultim criteriu nu mai este unul relevant, deoarece se pot încheia și
contracte individuale de muncă pe durată determinată, în cazurile și în condițiile prevăzute de
Codul muncii.
- Contractul individual de muncă încetează de regulă în mod unilateral (prin concediere
sau demisie), cu respectarea procedurii legale.
Încetarea contractului prin acordul părților, deși permisă și reglementată, este relativ rar
întâlnită în raporturile de muncă.
- Contractul de prestări servicii poate fi încheiat și cu titlu gratuit, însă contractul
individual de muncă este întotdeauna cu titlu oneros, remunerația reprezentând un element
esențial al acestuia.
- Notă: Contractul prin care fiecare parte urmărește să își procure un avantaj în
schimbul obligațiilor asumate este cu titlu oneros, iar contractul prin care una dintre părți
urmărește să procure celeilalte părți un beneficiu, fără a obține în schimb vreun avantaj, este cu
titlu gratuit.

30