Sunteți pe pagina 1din 8

T.

Incercarile experimentale ale transformatorului


I.BREVIAR

1.Date nominale si de catalog


Principalele date nominale si de catalog ale transformatorului(monofazat sau trifazat) sunt
urmatoarele:
-puterea aparenta nominala la bornele infasurarilor: S n  S1,n  S 2,n (VA)
-tensiunile nominale ale infasurarilor: U 1, n , U 2 , n (V),respectiv conexiunile acestora ( C1 , C 2 )
-parametri nominali la functionarea in gol, Po , n (W), si I 1,o , n (A),respectiv p o , n si io , n ,in u.r.
-parametri nominali la functionarea in scc., Pk , n (W), si U 1, k , n (V), respectiv p k , n si u k , n ,in u.r.

2.Elemente constructive (schite)


- sistemul magnetic--miez feromagnetic,materiale,proprietati-Hfe=f(Bfe), pFe=f(BFe),qfe=f(BFe)
-sistemul electric --infasurari J.T.,I.T.,materiale, proprietati,  Cu , (  Al , )
-sistemul termic (racire)—racire cu aer, cu ulei,natural,fortat,etc

3.Modelul matematic

3.1 Schema echivalenta(in T) si diagrama de fazori

i1 r1 jx ,1 jx , 2 r2, , u1


i2 +1

im C L
i1
, ,
um u2 z2 1
u1 rw jx  ,
i2
+j
im

Fig.1

3.2 Evaluarea parametrilor schemei echivalente (in u.r.)

-rezistentele infasurarilor: r1  r2  p k ,n / 2 ,(u.r.)


,

-reactantele de scapari: x ,1  x , 2  u k ,r / 2 ,unde , si u k ,a  p k ,n (u.r.)


,
u k ,r  u k2, n  u k2, a

-reactanta de magnetizare: x m  1 / io ,r ,unde io , r  io2, n  io2, a , si io ,a  p o ,n (u.r.)

-rezistenta echivalenta pierderilor in gol: rw  1 / io ,a  1 / p o ,n , (u.r.)

4. Caracteristici de functionare
La functionarea in sarcina,cu infasurarea secundara conectata pe impedanta de sarcina,variabila,
z 2  r2  jx 2 -in u.r.,transformatorul alimentat in primar de la o sursa de tensiune,poate fi
reprezentat,simplificat -prin neglijarea curentului de magnetizare, ca un dipol generator de c.a.,cu
sursa de tensiune u1 -origine de faza,si impedanta interna z i  z k  rk  jx k -impedanta de scc.,in
u.r.,schema Kapp, ca in fig 2.

4.1 Caracteristica externa a transformatorului reprezinta dependenta u2=f(i2),pentru u1=u1n=1u.r,


 2 =const.,si se poate aproxima ,analitic,in functie de parametri de scurtcircuit.

i2
z k  rk  jx k

u2
z 2  r2  jx 2
u1

Fig.2

Astfel, pentru dipolul generator din fig.2,ecuatia de tensiuni are expresia: u 2  u 20  z k  i 2 (u.r.)

Se defineste caderea nominala de tensiune (in u.r.) marimea:

U 2 n (V ) U 20,n  U 2 n
u 2 n    1  u 2 n (u.r.) , si respectiv: u 2, n  1  u 2,n (u.r.)
U 20, n (V ) U 20, n 2

-predeterminarea (analitica) a caderii de tensiune:

U 2
u 2     rk cos  2  x k sin  2  (u.r.) , si respectiv: u 2  1  u 2 (u.r.)
U 20n

unde   i2  I 2 / I 2,n , rk  r1  r2  p k ,n  u k ,a , si x k  x ,1  x , 2  u k ,r (u.r.)


, ,

Sunt de remarcat următoarele:


- pentru sarcini cu caracter inductiv (2>0) , rezultă u2>0, respectiv caracteristica externă are, o
alura descendentă;;
- pentru sarcini cu caracter capacitiv, (2<0) şi ukr>uka, rezultă u2<0, respectiv caracteristica externă
are, în prima parte,o alura ascendentă ;
- caderea nominala´ de tensiune (pentru =1) este dată de expresia:
 u2 n  u ka  cos  2 n  u kr  sin  2 n (u.r.)
u kr
cu valoarea maximă:  u 2n  max  u ka2  u kr2  u k , pentru  2  arctg
u ka
-sarcina R-L

respectiv, căderea maximă de tensiune la bornele transformatorului, în regim nominal (=1), este
aproximativ numeric egală cu tensiunea de scurtcircuit nominală (uk), apropiată valoric de reactanţa
de scurtcircuit (scăpari) x k a transformatorului, care monitorizează astfel una dintre performanţele
importante ale acestuia şi anume caracteristica externă.
4.2 Carateristica randamentului =f() prezintă o importanţă (economică) deosebită în
functionarea transformatorului, având în vedere puterile unitare mari (zeci sau sute de MVA)
vehiculate şi respectiv pierderile (P) aferente.
O expresie analitică a randamentului se poate obţine pe baza bilanţului puterilor active, reprezentat
în figura 3.a


M
m
P1 m<1
P2 n
Pe (1)
= m>1
(2)
PJ
2
1 I1
PJ 1 P0 
m 
P Fe =P0 Pk pk I 2n
0
a) b)
Fig.3
Sunt valabile următoarele relaţii:
P1  PFe  PJ1  Pe si Pe  PJ 2  P2 (W)
unde PFe, PJ1 , PJ 2 au semnificaţiile cunoscute (pierderi în fier, respectiv în cele două înfăşurări)
iar Pe reprezintă puterea electromagnetică (componenta activă) transferată, prin câmp
electromagnetic de la înfăşurarea primară la cea secundară.
Astfel, calculul randamentului se poate face cu relaţia:
P P2 P2 P2
 2   
P1 P2  P P2  PFe  PJ1  PJ 2 P2  P0  Pk
Având în vedere relaţiile:
2
 U2 
P2  U 2  I 2  cos  2 , PFe  PFen    , si Pk  Pj1  Pj 2  Pk ,n  ( I 2 / I 2,n ) 2

 U 2n 
expresia randamentului, devine:
 cos  2
     , cos  2  , unde ,   I 2 / I 2,n ,si U 2  U 2, n
 cos  2  p0,n   2  p k ,n
În practică interesează îndeosebi cazul =f() pentru cos2=constant, alura curbei randamentului
rezultând cea din figura 3b.
Se remarcă existenţa unui randament maxim m pentru sarcina:
p 0, n cos  2
 m ,  şi m 
p k ,n cos  2  2 p 0,n  p k , n
Rezultatul obtinut arată că sarcina optimă (  m , ) pentru care randamentul este maxim, corespunde
raportului dintre pierderile nominale în fier (gol, p0) şi în înfăşurări (scurtcircuit, pk).După cum
acest raport este subunitar sau supraunitar (la suma constantă, respectiv n=constant), alura curbei
randamentului se modifică substanţial (curbele 1, 2 din figura 2b). Dintre cele două variante prima (
 m , <1) este de preferat întrucât asigură o valoare bună a randamentului (chiar superioară
randamentului nominal) şi pentru sarcini mai mici decât cea nominală, situaţie des întâlnită în
exploatare. În general transformatoarele se construiesc (proiectează) astfel încât  m , 0,5, ceea ce
corespunde unui raport al pierderilor p0 n pkn  0,25 .
II.Chestiuni de studiat
1. Datele nominale ale transformatorului (monofazat )
a. De pe placuta indicatoare se vor nota urmatoarele:
Sn=........(VA), U1,n=.....(V), U2,n=.......(V), fn=.....(Hz),
b. Cu datele de mai sus se vor calcula:
I1,n=......(A), I2,n=.......(A), Z1,n=......(  ),

2. Incercari experimentale

2.1 Determinarea experimentala a rezistentelor infasurarilor (metoda A,V in c.c.)


R1=........(  ), R2=........(  ), R ,2 =........(  ), respectiv r1 =......(u.r.), r2, =......(u.r.)

2.2 Incercarea la functionarea in gol nominal (U10=U1n)


- date experimentale: Io,n=......( A), Po,n=.....(W), cos 1o,n = P0 ,n /(U 1,o  I 1,o , n ) =.....
- date calculate: io , n =Io,n/I1,n=......(u.r.), p o , n =Po,n/Sn=.....(u.r.), cos 1o,n =po,n/ io , n =.....
-parametri de mers in gol: rw =1/po,n=......(u.r.), x m , n =1/io,n=......(u.r.)

2.3 Incercarea la functionarea in scurtcircuit nominal (I1,k=I1,n)


-date experimentale: U k , n =.......(V), Pk,n=.....( W)), cos 1k ,n =Pk,n/(Uk,n  I 1, n )=.....
-date calculate: u k , n =Uk,n/Un=.......(u.r.), p k , n =Pk,n/Sn=.....(u.r.), cos 1k ,n = pk,n/uk,n=.....
-parametri de scurtcircuit: rk =pk,n=.....(u.r.), x k = z k2,n  rk2 =.......(u.r.),unde z k ,n  u k ,n

3. Predeterminarea performantelor de exploatare: u 2 ( ) ,  ( ) ,   i2, u.r., u1 , cos  2


=const.
3.1 Parametri nominali ai schemei echivalente in T
r1  .... , x ,1  .... , r2,  ...... , x, 2  .... , rw  .... , x m  .... , i 2, n  ... , i m ,n  io ,n
=...(u.r.)
3.2 Predeterminarea caracteristicilor in sarcina prin rezolvarea numerica a schemei in T
si comparati cu caracteristicile experimentale obtinute (pe acelasi grafic)

III.Mod de lucru
2.1 Determinarea experimentala a rezistentelor infasurarilor (R 1 si R2), se realizeaza prin
metoda ampermetrului si voltmetrului,in c.c.,in montaj aval.

-schema de executie:
1 2 3 A (a)
A1
Rp 5

V1

_ 6
4

X (x)
Fig.4
-dimensionarea schemei (I=0.5In)
-masuratori: R1=........(  ), R2=........(  ), R ,2 =........(  ), respectiv r1 =......(u.r.), r2, =......
(u.r.)
2.2 Incercarea la functionarea in gol nominal (I2=0, U10n=U1n)
-schema de executie
5
*
1 A10 2 W10 3
9
* 7

6 V10 V20
RT

S 8
4 10

Fig.5
-dimensionarea schemei(evaluare marimi experimentale): I2=0, U10n=U1n, I10n=0.05I1n,U20n=U2n
- date experimentale: Io,n=......( A), Po,n=.....(W), cos 1o,n = P0 ,n /(U 1,o  I 1,o , n ) =.....
respectiv: io , n =Io,n/I1,n=......(u.r.), p o , n =Po,n/Sn=.....(u.r.), cos 1o,n =po,n/ io , n =.....
2.3 Incercarea la functionarea in scurtcircuit nominal(U2=0, I1kn=I1n)
-schema de executie
5
*
1 A1k 2 W1k 3
9
* 7
6 V1k A2k
RT

8
S 4 10

Fig.6
-dimensionarea schemei(evaluare marimi experimentale): U2=0, I1kn=I1n, U1kn=0.05U1n, I2kn=I2n
-date experimentale: U k , n =.......(V), Pk,n=.....( W)), cos 1k ,n =Pk,n/(Uk,n  I 1, n )=.....
respectiv: u k , n =Uk,n/Un=.......(u.r.), p k , n =Pk,n/Sn=.....(u.r.), cos 1k ,n = pk,n/uk,n=....

3.1 Parametri schemei echivalente in T se determina avand in vedere fie datele nominale si de
catalog, fie incercarile experimentale realizate:
-parametri ramurei longitudinale: r1  r2  p k ,n / 2 =.... (u.r.), x ,1  x , 2  u k ,r / 2 =.....(u.r.)
, ,

-parametri ramurei transversale: rw  1 / p o ,n =.... (u.r.), x   1 / io ,n =.....(u.r.)

3.2 Calculul numeric al caracteristicilor de functionare, se poate realiza utilizand direct schema
echivalenta in T (fig.1 ),cu valorile numerice ale parametrilor,impedanta de sarcina fiind
reprezentata sub forma complexa si in unitati relative :
z S  z s  exp( j 2n ) (u.r.), unde z s  1 /  (u.r) , si  2 n  0 (sarcina inductiva)
Pentru u1  u1 (origine de faza ) , si   i2 = 0 .....1,2 se determina caracteristicile in sarcina
(caracteristica externa u 2  f (i 2 ) si caracteristica randamentului   f (i 2 ) cu relatiile:
Exemplu de calcul :
function TrafoMasterIPSE2016
%1.Parametri de gol si scurtcircuit,in u.r.
pkn=0.02
ukn=0.05 %ukn>pkn!!
pon=0.002
ion=0.02 %ion>pon!! conditii de compatibilitate
%date nominale prelucrate
uka=pkn
ukr=sqrt(ukn^2-uka^2)
ioa=pon
ior=sqrt(ion^2-ioa^2)
%2.Calculul parametrilor schemei in T
u1z=1 %tensiune nominala de alimentare,origine de faza
%tipul sarcinii (rezistiv -inductiv,respectiv rezistiv-capacitiv)
cosfi2n=0.8
fi2n=acos(cosfi2n)% semnul(+) pt.sarcina RL,sisemnul(–)pentru sarcina RC
r1=uka/2
r2=r1
xs1=ukr/2
xs2=xs1
z1=r1+j*xs1
z2=r2+j*xs1
zsc=z1+z2
i1zn=exp(-j*fi2n);
umz=u1z-z1*i1zn;
um=abs(umz)
rw=um/ioa
xmn=um/ior
zm=j*rw*xmn/(rw+j*xmn);
%se va completa schema in T cu valorile parametrilor (in unitati relative)
%3.Caracteristici de functionare,alimentat cu sursa de tensiune
u1z=1 %origine de faza
x=(.05:.05:1.2);%Aplicatia 1,2,caracteristici gol-nominal(R-L,si R-C)
%x=(.1:1:500);%Aplicatia 3,4,caracteristica extinsa,gol-scc(R-L,R-C)
z=1./x;
zs=z.*exp(j*fi2n);%fi2n>0,sarcina inductiva,de tip RL
ze=z1+(zm.*(z2+zs))./(zm+z2+zs);
i1z=u1z./ze;
i1=abs(i1z);
u1=abs(u1z);
fi1=angle(i1z);
p1=(u1.*i1).*cos(fi1);
i2z=(i1z.*zm)./(zm+zs+z2);
i2=abs(i2z);
u2z=i2z.*zs;
u2=abs(u2z);
p2=(u2.*i2).*cos(fi2n);
p1=(u1.*i1).*cos(fi1);
ran=p2./p1;
alfa=i2;
u2c=1-alfa.*(uka*cos(fi2n) +ukr*sin(fi2n));%analitic,pt u2 apropiat de u1
ranc=(alfa.*cos(fi2n))./(alfa.*cos(fi2n)+(alfa.^2).*pkn+pon);%analitic
plot(alfa,u2,'+',alfa,u2c,'*',alfa,ran,'-',alfa,ranc,'.')
plot(i2,u2,'-',i2,p1,'+',i2,p2,'*')
grid
end
1.02

1.01

1
u2 (u.r.)
u2c(u.r.)
0.99 ran
ranc

0.98

0.97

0.96

0.95
0 0.2 0.4 0.6 0.8 1 1.2 1.4
alfa=i2 (u.r.)

Fig.8 (cosfi2=0.8 cap.)

u2 (u.r.)
u2c (u.r.)
0.99
ran (u.r.)
ranc (u.r.)

0.98

0.97

0.96

0.95

0.94
0 0.2 0.4 0.6 0.8 1 1.2 1.4
alfa=i2 (u.r.)

Fig.9 (cosfi2=0.8 ind.)


25

u2 (u.r.)
20 i2 (u.r.)
p1 (u.r.)
p2 (u.r.)
15

10

0
0 5 10 15 20 25
i2 (u.r.)

Fig 12 (cosfi2=0.8 cap.)

20

18

16 u2 (u.r.)
i2 (u.r.)
14 p1 (u.r.)
p2 (u.r.)
12

10

0
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20
i2 (u.r.)

Fig.13 (cosfi2=0.8 ind.)


Observatii:
1.Expresiile analitice aproximative,uzuale,pentru caracteristica randamentului,respectiv tensiunea la
bornele sarcinii,sunt redondante cu rezultatele numerice(exacte) numai pentru sarcini cuprinse intre
gol si nominal; in afara acestor limite(nominal-scc.), erorile sunt apreciabile,indeosebi pentru
sarcina rezistiv capacitiva (fig.10);
2.S-a urmarit si evolutia puterii active absorbita( p1  u1  i1  cos 1 , unde 1   2 ),respectiv cedata,
p 2  u 2  i2  cos  2 ,intre regimul de gol( i2  0 ) si regimul de scurtcircuit( u 2 =0), identificandu-se
cate un maxim(fig.12,13) ,in acord cu rezultatele cunoscute din analiza dipolului generator de c.a.

S-ar putea să vă placă și