TESTUL 16

SUBIECTUL I
A. 1. Sensul din text al secvenței ,,mi-aș lua lumea în cap’’ este de a lua
propria decizia pentru a pleca.
2. Vârsta lui Șerban Cioculescu era de aproximativ 20 de ani.
3. O asemănare existentă între Ion Creangă și nepotul său, arhitectul
Horia Creangă este că avea o statură impunătoare și ochi isteți: „Era un
uriaş blând, cu ochii mici, isteți, aidoma genialului humuleștean”) .
4. Motivul pentru care primele blocuri în stil cubist, construite în
București, au stârnit uimirea generală ar fi că erau dotate cu un brâu de
balcoane circulare la fiecare etaj.
5. O caracteristică a Bucureștiului vechi așa cum reiese din ultimul
paragraf al textului este că avea trei sute de mii de locuitori, numai în
centru era canalizat şi electrificat, ceea ce reprezenta un dezavantaj
pentru restul locuitorilor din oraș.
B.
Sarcinile constituie o serie de lucruri pe care omul trebuie să le
săvârșească pentru a obține ceea ce își dorește.
În opinia mea acceptarea prea multor sarcini devine o povară, deoarece
dimensiunile temporale nu permit, întotdeauna îndeplinirea acestora și
individul nu poate să le săvârșească din obligativitate, ci din plăcere.
În primul rând, fiecare om, în viața lui, are de îndeplinit o serie de
sarcini care să-l determine să efectueze anumite acțiuni ce îl pot împlini
pe anumite planuri, însă acestea merită să fie acceptate și realizate din
plăcere și nu impuse. De exemplu, în zilele de azi, cei mai mulți dintre
semeni acceptă diverse sarcini fie în planul profesional, fie în cel
personal. Aceștia nu își cunosc limitele și îndatorile devin o povară și
sunt imposibil de realizat, întrucât rezultatul va fi un eșec.
În al doilea rând, pentru a îndeplini o sarcină sau mai multe este nevoie
de timp și de implicare pentru a nu da greș și pentru a putea să fie dusă
la bun sfârșit în cele mai bune condiții, însă este firesc a conștientiza
toate aceste aspecte. De pildă, Șerban Cioculescu, în textul
fragmentar ,,Amintiri’’ accentuează faptul că timpul nu i-a permis să-și
împlinească toate sarcinile, cu toate că acesta dacă ar fi reușit și-ar fi luat
,,lumea în cap’’ și ar fi profitat de diverse vizite prin ,,Bucureștii aceștia
în care m-am născut, dar nu-i cunosc îndeajuns.’’
În concluzie, sarcinile nu ar trebui să devină o povară, ci ele merită a fi
săvârșite în funcție de timpul liber și dedicat pentru acestea, dar și de
disponibilitatea posibilă de a le înfăptui.

SUBIECTUL al II-lea
SUBDIRECTORUL este unul dintre personajele textului fragmentar al
operei literare ,,Mitică Popescu'' de Camil Petrescu, deoarece participă la
evenimentul prezentat şi reprezintă instanţa prin intermediul căreia
dramaturgul îşi exprimă viziunea despre lume, atitudinea faţă de aceasta,
sentimentele sau ideile.
SUBDIRECTORUL este creionat atât prin mijloacele de caracterizare
directe, cât şi indirecte.
Caracterizarea directă este realizată prin intermediul portretului fizic,
reieșit din indicația scenică (,,mic, uscat, cu o bărbuță dură și cărunt, cu
ochelarii încruntați''), sugestie a felului său exigent, dur. Tot direct,
acesta este conturat cu o ,, privire cercetătoare. Vorbește cu un pronunțat
accent ardelenesc’’.
Portretul moral este prezent şi se realizează prin caracterizarea indirectă.
Din replica sa reiese că este un bărbat impunător și respectat de către cei
cu care interacționează profesional: ,,Să-i spuneți să mă caute îndată ce
vine.’’, ,,să mă aștepte’’.