PETROLIER corp dublu (DF, DB), sistem longitudinal de osatură

Dw = 300000tdw, Lpp = 320 m, B = 60 m, H = 29,55 m, T = 21,10 m, ρm = 0,82 t/m3.

A. Distanţa regulamentară [RNR, 1.6.4]

[1.6.4.1] Distanţa regulamentară normală (distanţa între longitudinale) în zona centrală a navei,
este valoarea determinată cu formula:
a 0  0,002L  0,48,  m
a0= 1,12m.
[1.6.4.2] Se admit abateri de la distanţa regulamentară în regiunea centrală a navei până la
±25% .
Se adoptă: a0 = 1,0 m.
[1.6.4.3] Se adoptă următoarele distanţe regulamentare:
- în picuri ………………………………………………………………......................…… 0,6 m
- între peretele picului prova şi secţiunea dispusă la 0,2L de la perpendiculara prova …… 0,8 m
- în zonele de trecere …………………………………………….....................................… 0,8 m

B. Tancurile de încărcare [24.A.3]

1. Dublu bord [24.A.3.2.1]

Dublul bordaj se va dispune pe toată lungimea tancurilor de încărcare, de la nivelul dublului
fund până la puntea superioară. Distanţa între bordaj şi dublu bordaj nu va fi mai mică decât:
Dw
w  0,5   m ; Dw > 5000tdw; 1,0 m < w < 2,0 m ,
20000
w= 0,5 + 15 = 15,5 m.
Se adoptă: wdb = 2,0 m.

2. Dublu fund [24.A.3.3.1]

Dublul fund trebuie să se extindă pe toată lungimea tancurilor de încărcare. Înălţimea dublului
fund nu va trebuie să fie mai mică decât:
h = B/15 [m]; Dw > 5000tdw; 1,0 m < h < 2,0 m ,
h = 60/15 = 4 m.
Se adoptă: hdf = 2,0 m.

3. Mărimea tancurilor pentru marfă [24.A.3.4.1]

Lungimea tancurilor de marfă între pereţii etanşi nu trebuie să fie mai mare de 10 m sau
valorile din tabelul 24.1. Se va lua valoarea cea mai mare.
b 
ltanc =  i  0,15 L, max .0,2L (1 perete longitudinal în PD),
 4B 
bi - cea mai mică distanţă intre învelişul tancului şi bordaj măsurată perpendicular pe
planul diametral la nivelul liniei de plină încărcare de vară,
bi = wdb = 2,0 m;
ltanc = 50,66m.
Se adoptă ltanc=40 m (la mijlocul tancului dispunem diafragmă de tangaj → l’tanc = 20 m).
[24.A.3.4.2] Deoarece ltanc < 0,1L şi btanc < 0,6B, nu trebuie făcut calcul de rezonanţă.

4. Grosimi minime
4.1 [24,A.13] La dimensionarea elementelor de osatură a tancurilor de marfă, grosimea minimă
nu trebuie să fie mai mică decât (L > 320 m):
- grinzi de încrucişare
tmin =  9,5  L / 100 k = 12,7 mm.
Se adoptă: tmin = 12 mm.
- grinzi obişnuite
 tmin = 11,5 k = 11,5 1,0 = 11,5 mm.
Se adoptă: tmin = 11,5 mm.

4.2. [12,A.7] Grosimea elementelor constructive în tancuri nu trebuie să fie mai mică decât:
t min   5,5  0,02L  k  mm , Lmax = 100 m.
t min   5,5  0,02  100  1,0 = 7,5 mm.
Se adoptă: tmin = 7,5 mm.

C. Învelişul exterior [12] + [6] + [7]

1. Învelişul fundului
1.1. [12,B.2.1] Grosimea învelişului nu trebuie să fie mai mică decât
t1  1,1  a  p  k  t k  mm
t 2  0,9  a  p 2  k  t k  mm
unde
- a = 1,0 m;
- k = 1,0 [2, B.2];
- p = presiunea p1 sau pd, în [kN/m2], conform [4,D] (se va lua valoarea mai mare):
p1 = 9,81·h1 ρ·(1 + av) + 100·pv = 9,81·2,0·1,0·(1 + 0,11) + 100·0,25 = 46,78 kN/m2
sau
p1  9,81    h1  cos    0,3  b  y   sin   100  p v =
= 9,81·1,0·[2,0·cos 20˚+(0,3·34+0)·sin 20˚] + 100·0,25 = 103,83 kN/m2

h1 - distanţa centrului de încărcare faţă de planul orizontal ce limitează superior tancul,

în [m]
h1 = hdf = 2,0 m
ρ = 1,0 t/m3 (apă de mare)
av = factor de acceleraţie [4,C.1.1]
av = F · m = 0,1·1,0 = 0,1
v0
F = 0,11 · = 0,1 (v0 = 15,6 Nd)
L
m = 1,0 (0,2 ≤ x/L ≤ 0,7)
pv - presiunea ventilului de siguranţă, în [bari],
pv = 0,25 bari
φ - unghi de canarisire pentru proiectare,
φ = 20˚
b - lăţimea superioară a tancului, în [m],
b = B = 60 m
y - distanţa centrului de încărcare faţă de planul central longitudinal al tancului, în [m],
y=0
pd = 0.
Se adoptă p = p1 = 103,83 kN/m2.
p2 - presiunea statică maximă de proiectare [4,D.1.2]:
p2 = 9,81 · h2 = 9,81 · 32,05 = 314,4 kN/m2,
h2 - distanţa dintre centrul sarcinii şi marginea superioară a conductei de prea plin,
respectiv a unui punct situat la 2,5m deasupra tancului, în [m], şi anume valoarea mai
mare,
h2 = 29,55 + 2,5 =32,05
Obţinem:
t1= 12,7 mm,
unde tk = 1,5 mm [3,K.1];
t2 = 17,77 mm,
 unde tk = 0,1 · t’ + 0,5 = 0,1· 13,1 + 0,5 = 1,81 mm, [3,K.1].
Grosimea învelişului fundului [12,B.2.1]:
tf = max (t1 ; t2) = max (12,7 ; 17,77) = 17,77 mm.
Conform [1,K]:
tf1 = 18 mm.

1.2. [6,B.1.2] Grosimea învelişului fundului pentru nave cu lungimea de 90 m şi mai mare nu
trebuie să fie mai mică decât
10  p B
t  n2  a   t k , [mm]
 adm   L
t1  1,26  a  p B  k  t k , [mm]
unde
- k = 1,0 [2, B.2]
- n2 = 4,8 (sistem longitudinal de osatură)
- a = 1,0 m
- pB - sarcina pe fund, [kN/m2], conform [4, B.3],
p B  10  T  p 0   0,5  b  [kN/m2];
pB = 10* 21,1 + 32,25 * (0.5 + 0) = 227,12kN/m2
unde
T = 21,1 m (pescajul navei),
p0 = 10,5 c1 = 10,5· 3,07 = 32,25 kN/m2,
c1 = c0/n = 10,75/3,5 = 3,07
c0 = 10,75
n = 3,5 (L ≥ 90 m)
b = 0 (0,2 ≤ x/L ≤ 0,8), [2.1.2].
- σadm = 230/k, [N/mm2] (L ≥ 90m)
σadm = 230/1,0 = 230 N/mm2.
-  L  120 / k [N/mm2] pentru L ≥ 90m, în primă aproximaţie,
 L  120 N/mm2.
Obţinem
10  p B
t  n2  a   t k = 24.1 mm,
 adm   L
unde tk = 0,1 · t’ + 0,5 = 0,1· 17,9 + 0,5 = 2,29 mm, [3,K.1]
t 1  1,26  a  p B  k  t k  1,26 1,0  152,93 1  2,06 = 21,05 mm,
unde tk = 0,1· t’ + 0,5 = 0,1· 15,6 + 0,5 = 2,06 mm.
Grosimea învelişului fundului:
tf = max (t ; t1) = max (24,1 ; 21,05) = 24,1 mm.
Conform [1,K]:
tf2 = 24 mm.

1.3. Grosimea critică a plăcilor [6,B.2]

Pentru navele la care este recomandată, respectiv calculată, confirmarea rezistenţei
longitudinale, grosimea plăcii nu trebuie să fie mai mică decât grosimea critică a plăcii, calculată cu
formula:
L
tcrit = c  a   t k [mm]
E  F1
unde
- c = 527 (sistem longitudinal);
- E = 2,06· 105 N/mm2 , [3, F.1];
- F1 = 1,0 pentru sistemul longitudinal (tabelul 3.2), [3, F.1].
Obţinem:
 120
tcrit = 527 1,0   1,77 = 14,5 mm,
2,06 105 1,0
unde tk = 0,1 · t’ + 0,5 = 0,1· 12,72 + 0,5 = 1,77 mm.
Deoarece tf = max (tf1 ; tf2) > tcrit, rămâne în final:
tf = 24 mm.

2. Gurna [6,B.4]
[6,B.4.1] În zona de curbură a gurnei, pentru grosimea acesteia, se va accepta cea mai mare
valoare între grosimea bordajului ( vezi 6,C.1) şi a fundului:
tg = max (tf ; tb) = 24 mm.
Lăţimea gurnei nu trebuie să fie mai mică decât:
b = 800 + 5·L [mm], bmax = 1800 [mm],
b = 800 + 5·320 = 2400 mm > bmax.
Se adoptă: bg = 1800 mm.

3. Chila plată [6,B.5]

[6,B.5.1] Lăţimea chilei plate nu trebuie să fie mai mică:
b = 800 + 5L [mm], bmax = 1800 [mm],
b = 800 + 5·320 = 2400 mm > bmax .
Se adoptă: bcp = 1800 mm.
Grosimea chilei plate în zona 0,7L la mijlocul navei nu trebuie să fie mai mică decât:
tcp = t + 2,0 [mm],
t = grosimea tablelor adiacente ale învelişului fundului (tf), în [mm].
Se adoptă: tcp = 26 mm.
[6,B.5.2] Se recomandă, ca la navele mai lungi de 100 m, a cărui fund este în sistem
longitudinal de osatură, să se întărească suplimentar cu nervuri de rigidizare longitudinale intercostale,
prevăzute la maximum 400 mm de la P.D. Secţiunea transversală a întăriturii longitudinale va fi
A = 0,2·L = 0,2·320 = 64 cm2.
? Se adoptă: HP 280 13 (48,3 . 597,3 . 5,4).

4. Învelişul bordajului [6,C]

4.1. Învelişului bordajului deasupra gurnei, până la 0,2 H de la linia de bază
4.1.1. [6,C.1.1] Grosimea învelişului bordajului nu va fi mai mică decât:
t = n2 · a · T  k + tk [mm].
tb1 = 4,8 · 1,0 · 4,6 + 2,28 = 24,32 mm,
unde tk = 0,1 · t’ + 0,5 = 0,1· 17,8 + 0,5 = 2,28 mm.
Conform [1,K]: tb1 = 24 mm.

4.1.2. [12,B.2.1] Grosimea învelişului nu trebuie să fie mai mică decât

t1  1,1  a  p  k  t k  mm
t 2  0,9  a  p 2  k  t k  mm
unde
- p = presiunea p1 sau pd, în [kN/m2], conform [4,D] (se va lua valoarea mai mare):
p1 = 9,81·h1 ρ·(1 + av) + 100·pv = 9,81·27,55·1,0·(1 + 0,1) + 100·0,25 = 322,3 kN/m2
sau
p1  9,81    h1  cos    0,3  b  y   sin   100  p v =
= 9,81·1,0·[27.55·cos 20˚+(0,3·2+1)·sin 20˚] + 100·0,25 = 290,04 kN/m2
h1 = H – hdf = 29,55 – 2,0 = 27,55m
ρ = 1,0 t/m3 (apă de mare)
av = F · m = 0,1·1,0 = 0,1
pv = 0,25 bari
φ = 20˚
b=2m
 y=1m
pd = 0.
Se adoptă p = p1 = 322,3 kN/m2.
p2 - presiunea statică maximă de proiectare [4,D.1.2]:
p2 = 9,81 · h2 = 9,81 · 30,05 = 294,8 kN/m2,
h2 = H – hdf + 2,5 = 27,55 + 2,5 = 30,05 m.
Obţinem:
t1= 21,85 mm,
t2= 17,2 mm.
Obţinem [12,B.2.1]:
tb2 = max (t1 ; t2) = max (21,85; 17,2) = 21,85 mm.
Conform [1,K]: tb2 = 21 mm.
Grosimea învelişului bordajului (deasupra gurnei, până la 0,2 H) tb = max (tb1 ; tb2):
tb = 24 mm.

4.2. Învelişului bordajului deasupra 0,2 H de la linia de bază (ex. z = 0,5H) [6,C.1.3]
4.2.1. Grosimea filelor de tablă situate deasupra nivelului 0,2H poate fi redusă până la grosimea
la extremităţi “t2” conform B.3.1, respectiv grosimea “t3” prescrisă conform 2, dacă solicitările permit
acest lucru.
[6,B.3.1]: t 2  L  k [mm] , L ≥ 50m, Lmax = 12H = 12·29,55 = 354,6 m,
t2= 18,83 mm.
[6,C.2]: t 3  1,26  a  ps  k  t k [mm]
unde
ps - sarcina pe bordaje, în [kN/m2], [4, B.2.1.1] (centrul sarcinii este sub linia de plutire), cea
mai mare valoare din următoarele două valori:
z
p s  10 T  z   p 0 (0,5   b) = 90,7 kN/m2
2T
p s  p 0 1  b   χ = 32,24 · (1+0)·1,0 = 32,24 kN/m2,
z = 0,5H = 0,5·29,55 = 14,77 m
p0 = 10,5 c1 = 32,24 kN/m2
b = 0 (0,2 ≤ x/L ≤ 0,8)
χ = 1,0 [4, B.2.2], α ≤ 18˚.
Obţinem
t3= 13,54 mm.
Rezultă [6,C.1.3]:
tb1 = max (t2 ; t3) = max (18,83 ; 13,54) = 18,83 mm.
Conform [1,K]: tb1 = 18 mm.

4.2.2. [12,B.2.1] Grosimea învelişului nu trebuie să fie mai mică decât

t1  1,1  a  p  k  t k  mm
t 2  0,9  a  p 2  k  t k  mm
unde
[4,D.1.1] p ≡ p1 = 9,81·h1 ρ(1 + av) + 100·pv = 9,81·14,78 ·1,0·(1+0,1)+25 = 184,5 kN/m2
h1 = H – z = 14,78 m
sau
p ≡ p1  9,81    h1  cos    0,3  b  y   sin   100  p v =
= 9,81·1,0·[14,78 ·cos 20˚+(0,3·2+1)·sin 20˚] + 25 = 166,6 kN/m2
pd = 0.
Se adoptă p = p1 = 184,5 kN/m2.
[4,D.1.2] p2 = 9,81 · h2 = 9,81 · 17,28 =170 kN/m2,
h2 = H – z + 2,5 = 14,78 + 2,5 = 17,28 m.
Obţinem:
 t 1  1,1 1,0  129 1,0 + 1,75= 16,7 mm,
t 2  0,9 1,0  118,21 1,0  1,5 = 13,23 mm.
Obţinem [12,B.2.1]:
tb2 = max (t1 ; t2) = max (16,7 ; 13,23) = 16,7 mm.
Conform [1,K]: tb2 = 16,5 mm.
Grosimea învelişului bordajului (la z = 0,5H) tb = max (tb1 ; tb2):
tb z=0,5H = 18 mm.

5. Centura [6,C.3]
[6,C.3.1] Lăţimea centurii nu trebuie să fie mai mică decât:
b = 800 + 5·L [mm], bmax = 1800 [mm],
b = 800 + 5·320 = 2400 mm > bmax.
Se adoptă: bc = 1800 mm.
[6,C.3.2] Grosimea centurii în zona de 0,4L la mijlocul navei nu trebuie în general să fie mai
mică decât grosimea învelişului punţii în aceeaşi zonă. Totuşi, nu trebuie să fie mai mică decât
grosimea bordajului în aceeaşi zonă. Funcţie de sistemul de osatură, nu trebuie să fie mai mică decât
grosimea critică a punţii, conform [7, A. 5.2] (tcrit = 14,5 mm).
Se adoptă: tc = tb = 18 mm.

6. Învelişul punţii [7,A.5]

Conform [7,A.5.2], tcrit = 14,5 mm [6,B.2].
Grosimea punţii superioare [7,A.6] nu trebuie să fie mai mică decât cea mai mare valoare
dintre
t E  1,26  a p  t K [mm] , [7,A.7.1]
sau
t min   4,5  0,05L  k  mm ,
unde
p = pD sau pL, şi anume, care este mai mare,
Lmax = 200 m.
Notaţii:
10  T
- p = pD  p0  c [kN/m2] [4, B.1]
10  z  T   H a
ca = 1,0 (0,1 ≤ x/L ≤ 0,8) [tabelul 4.1];
z = H = 29,55 m;
pD = 12,48 kN/m2.
- pL = 0 , puntea superioară nu este punte de încărcare, [4, C.1].
Obţinem
tE= 5,95 mm,
t min   4,5  0,05  200  1,0 = 14,5 mm.
Se adoptă:
tp = 14,5 mm.

7. Tabla lăcrimară [7,A.5.3]

Dacă grosimea învelişului punţii rezultă mai mică decât grosimea bordajului, atunci se va
prevede tablă lăcrimară cu lăţimea egală cu centura şi grosimea egală cu a bordajului.
Se adoptă: tl = tb = 18 mm, bl = bc = 1800 mm.

D. Pereţi longitudinali şi transversali etanşi [24,C]

Se adoptă:
tp = 14,5 mm.

7. Tabla lăcrimară [7,A.5.3]

 Dacă grosimea învelişului punţii rezultă mai mică decât grosimea bordajului, atunci se va
prevede tablă lăcrimară cu lăţimea egală cu centura şi grosimea egală cu a bordajului.
Se adoptă: tl = tb = 15 mm, bl = bc = 1800 mm.

D. Pereţi longitudinali şi transversali etanşi [24,C]

Dimensionarea pereţilor se face după [12]. Pentru grosimea minimă se va lua în atenţie
[24,A,13]. Referitor la analiza tensiunilor şi stabilităţii este valabil B.1.1.

E. Structura dublului fund [23,B.4.1 şi 8,B]

1. Generalităţi [23,B.4.1]: dimensiunile elementelor constructive ale dublului fund în zona de

încărcare (suport central, varange, longitudinale, etc.) se determină conform paragrafului [8,B]. Pentru
lăţimea navei “B”, conform Fig. 23.1, se va lua lăţimea “B ’ ”. Lăţimea “B’ ” nu se va lua mai mică
decât 0,8B. Dimensiunile estimate se vor confrunta cu cele determinate conform 4.2.

α = 45o →B’=54 m,
B’ = 0,8·B = 0,8 ·60 = 48 m.
Se adoptă B’ = 54 m.

2. Suportul central [8,B.2.2]

Înălţimea “h” şi se determină cu următoarele formule:
- h = 350 + 45·B [mm], hmin = 600 mm,
h = 350 + 45·54 = 2780 mm.
Se adoptă hdf = 2800 mm.
 h 
- hdf > 1200 mm → t    3,0 k  mm ,
120 
1650 
t  3,0 1,0 = 26,33 mm.
 120 
Se adoptă tsc = 16 mm.

3. Suporţi laterali [8,B.3]

Conform [8,B.3.1] se adoptă 3 suporţi laterali în fiecare bord, dispuşi la 3,6 m (cu acordul GL,
care admite doar 3,5 m).
Grosimea suporţilor laterali [8,B.3.2]:
h
t k ,  mm
120
1650
t 1,0 = 13,75 mm.
120
Se adoptă tsl = 14 mm.
Găurile de uşurare în suporţii laterali se dimensionează conform [8,B.3.2.3].

4. Învelişul dublului fund [23,B.4.4 şi 8,B.4]

Grosimea învelişului dublului fund nu trebuie să fie mai mică decât:
 t  1,1  a p  k  t K ,  mm
unde
p - presiunea de proiectare, în [kN/m2], după cum urmează (se admite valoarea cea mai mare):
p1 = 10 (T – hdf) = 10 ( 12,1 – 1,65) = 104,5 kN/m2;
p2 = 10·h = 10·17,35 = 173,5 kN/m2,
h - distanţa de la învelişul dublului fund la nivelul gurii de aerisire,
h = H – hdf + hr = 16,5 – 1,65 + 2,5 = 17,35 m,
hr – înălţimea răsuflătorii [m], hr = 2,5 m;
G
p3 = pi = 9,81· · h (1 + av) = 9,81· 1,0·15,65· (1 + 0,11) = 170,41 kN/m2 , [4,C.2]
V
G - masa încărcăturii din încăpere, în [t]
V - volumul încăperii, în [m3] (fără gurile de magazie)
G/V = ρ = 0,7 t/m3 < 1,0 t/m3 , [vezi 23,B.4.4] , G/V = 1,0 t/m3
h - înălţimea încărcăturii deasupra dublului fund în ipoteza încărcării complete a
spaţiului din încăpere, în [m]
h = H – hdf + hrgm = 16,5 – 1,65 + 0,8 = 15,65 m,
hrgm – înălţimea gurii de magazie [m], hrgm = 0,8 m;
av - factor de acceleraţie
av = F · m = 0,11·1,0 = 0,11
v0
F = 0,11 · = 0,11,
L
v0 = 14 Nd < L → v0 = L

m = 1,0 (0,2 ≤ x/L ≤ 0,7)

p = max (p1 ; p2 ; p3) = 173,35 kN/m2.
Obţinem: t df  1,1 0,9 173,35 1,0  1,83 = 14,86 mm (tdf = 15 mm).
Ţinând cont de [23,B.4.4.2], se adoptă tdf = 20 mm.

5. Varange cu inimă [8,B.7.3]

- varangele se vor dispune la 3 intervale de coastă [8,B.7.3.1].
- grosimea varangelor [8,B.7.3.4 şi 8,B.6.2.1]:
h 
hdf > 1200 mm → t   df  1,0 k  mm , tmax < 16,0 mm,
120 
1650 
t  1,0 1,0 = 14,75 mm.
 120 
Se adoptă tvi = 15 mm.
Aria secţiunii varangelor cu inimă nu trebuie să fie mai mică decât [8,B.6.2.2]:

A w    T   e1  2 y /  k cm 2 ,
unde
e - distanţa între varange, în [m]
e = 2,7 m
  B ' , (nu există pereţi longitudinali)
 = 28,53 m
y - distanţa de la bordaj (perete longitudinal) la locul considerat, [m], ymax < 0,4 
y = B’ – b = 28,53 – 21,6 = 6,93 m
ε = 0,3.
Obţinem
A w min  0,3  12,1  28,53  2,71  2  6,93 / 28,53  1,0 = 143,78 cm2.
A w ef  h DF  t v = 165 · 1,5 = 247,5 cm2 > A w min .
- nervuri de rigidizare a varangelor [8,B.7.3.5]. Se dispun în dreptul fiecărei longitudinale,
având dimensiunile longitudinalelor de dublu fund (înălţimea profilului trebuie să fie mai mica de 150
mm).
 Se adoptă (vezi profilul longitudinalelor de dublu fund): HP 1409 (15,2 . 92,0 . 1,1).

6. Varange etanşe [8,B.6.3]

- grosimea varangelor etanşe nu trebuie să fie mai mică decât [12,B.2]:
t1  1,1  a  p  k  t k  mm
t 2  0,9  a  p 2  k  t k  mm
unde
p - presiunea p1 sau pd, în [kN/m2], conform parag.4,D. (se va lua valoarea mai mare):
p1 = 9,81 · h1 · ρ·(1 + av) + 100 · pv = 9,81 · 18,175 · 0,7·(1 + 0,11) = 152,39 kN/m2
h1 - distanţa centrului de încărcare faţă de planul orizontal ce limitează superior tancul,
în [m]
h1 = H – hdf/2 + 2,5 = 16,6 – 1,65/2 + 2,5 = 18,175 m
ρ = 0,7 t/m3
av = 0,11 [4,C.1.1]
pv - presiunea ventilului de siguranţă, în [bari], dacă este prevăzut,
pv = 0
pd = 0.
Se adoptă p = p1 = 152,39 kN/m2.
p2 - presiunea statică maximă de proiectare [4,D.1.2]:
p2 = 9,81 · h2 = 9,81 · 18,175 = 178,3 kN/m2 ,
h2 = H – hdf/2 + 2,5 = 16,6 – 1,65/2 + 2,5 = 18,175 m.
Obţinem:
t 1  1,1  0,9  152,39  1,0  1,722 = 13,94 mm,
t 2  0,9  0,9  178,3  1,0  1,582 = 12,4 mm,
Se adoptă tve = 14 mm.
- nervuri de rigidizare a varangelor etanşe [12,B.3]. Modulul de rezistenţă nu trebuie să fie mai
mic decât:
W1  0,55  a  2  p  k = 0,55·0,9·1,652·152,39·1,0 = 205,37 cm3
W2  0,44  a  2  p 2  k = 0,44·0,9·1,652·178,3·1,0 = 192,23 cm3
unde
 = hdf = 1,65 m;
p = 152,39 kN/m2 [4,D.];
p2 = 178,3 kN/m2 [4,D.1.2].
Se adoptă HP 1409 (15,2 . 92,0 . 1,1).

7. Longitudinale de fund şi de dublu fund [8,B.7.2 şi 9,B]

Modulele de rezistenţă se vor calcula după [9,B].
Modulul de rezistenţă al longitudinalelor nu trebuie să fie mai mic decât [9,B.3]:
W  m  a  2  p [cm 3 ] .
7.1. Longitudinale de fund
-  = 3·a = 3·0,9 = 2,7 m;
83,3 83,3
- m  = = 0,757 > mmin = 0,7
zul 110
  D
 zul   t   B  z  B = 230 – 120 = 110 N/mm 2 (zonă de sub axa neutră a secţiunii
H
transversale rezistente), unde
 t   0,8  L / 450   230 / k = (0,8 + 205,5/450)·230/1,0 = 289 N/mm2 >  t max ,
 t   t max  230 N/mm2;
 B  0,8  L max = 0,8·150 = 120 N/mm2 [9,B.2]
6 6
 L max  p = 175 = 150 N/mm2 [5,E.4.1]
7 7
 σp = cS ·σp0 = 1,0· 175 = 175 N/mm2 [5,C.1]
cS = 1,0 (0,30 ≤ x/L ≤ 0,70)
σp0 = 175/k = 175/1,0 =175 N/mm2 (L ≥ 90m);
 D   L max = 150 N/mm2 [9,B.2];
z=0
m min  k  n = 1,0 · 0,7 = 0,7
n = 0,7 (p ≡ pB)
- p ≡ pB = 135,75 kN/m2 [4, B.3] (vezi calculul de la învelişul fundului)
Rezultă
Wlong fund  0,757  0,9  2,7 2  137,75 = 674,2 cm3.
Alegem din catalogul de profile: HP 26011 (38,7 . 455,7 . 4,5).
te = tdf ·a/610 = 20 ·900/610 = 29,5 mm,
Wef = 455,7 + 4,5 (29,5 – 11) = 538,95 cm3.
Se adoptă profilul longitudinalelor de dublu fund HP 26011 (Wef = 538,95 cm3).

7.2. Longitudinale de dublu fund

-  = 3·a = 3·0,9 = 2,7 m;
83,3 83,3
- m  = = 0,608 > mmin = 0,55
zul 137
  D 120  150
 zul   t   B  z  B = 230  120  1,65  16,5 = 137 N/mm2
H
m min  k  n = 1,0 · 0,55 = 0,55
n = 0,55 (p ≡ pi)
G
- p ≡ pi = 9,81· · h (1 + av) = 9,81· 0,7·15,65· (1 + 0,11) = 119,29 kN/m2 [4, C.2] (vezi şi
V
calculul de la învelişul dublului fund),
Rezultă
Wlong df  0,608  0,9  2,7 2 119,29 = 475,86 cm3.
Alegem din catalogul de profile: HP 26011 (38,7 . 455,7 . 4,5).
te = tdf ·a/610 = 20 ·900/610 = 29,5 mm,
Wef = 455,7 + 4,5 (29,5 – 11) = 538,95 cm3.
Se adoptă profilul longitudinalelor de dublu fund HP 26011 (Wef = 538,95 cm3).

D. Tancul de gurnă [23,B.4.4 şi 8,B,4]

1. Învelişul plafonului înclinat al tancului de gurnă [8,B.4]

Grosimea învelişului nu trebuie să fie mai mică decât:
t  1,1  a p  k  t K ,  mm
unde
p - presiunea de proiectare, în [kN/m2], p = max (p1, p2, p3).
Învelişul plafonului înclinat al tancului de gurnă se împarte în 4 file de tablă având următoarele
lăţimi: (I) b1 = 1,98 m, (II) b2 = 2,18 m, (III) b3 = 2,18 m, (IV) b4 = 1,014 m.

- p1 = 10 (T – hdf – Δh)
(I) p1 = 10(T – hdf) = 10( 12,1 – 1,65) = 104,5 kN/m2,
(II) p1 = 10(T – hdf – b1·sinφ) = 10( 12,1 – 1,65 – 1,98·sin45°) = 90,5 kN/m2,
(III) p1 = 10[T – hdf – (b1 + b2)·sinφ] = 10[12,1 – 1,65 – (1,98 + 2,18)·sin45°] = = 75,1
kN/m2,
(IV) p1 = 10[T – hdf – (b1+b2+b3)·sinφ] = 10[12,1 – 1,65 – (1,98+2,18+2,18)·sin45°]= =
59,67 kN/m2;
- p2 = 10·h , h = H – hdf – Δh + hr (vezi şi calculul de la învelişul dublului fund)
(I) p2 = 10( 16,5 – 1,65 + 2,5) = 173,35 kN/m2,
 (II) p2 = 10( 16,5 – 1,65 – 1,98·sin45° + 2,5) = 159,5 kN/m2,
(III) p2 = 10[16,5 – 1,65 – (1,98 + 2,18)·sin45° + 2,5] = 144,08 kN/m2,
(IV) p2 = 10[16,5 – 1,65 – (1,98+2,18+2,18)·sin45° + 2,5] = 128,67 kN/m2;
G
- p3 = pi = 9,81· · h (1 + av), [4,C.2] (vezi şi calculul de la învelişul dublului fund)
V
h = H – hdf – Δh + hrgm , φ’ = φ – 20° = 25° [23,B.4.4.1]
(I) p3 = 9,81· 1,0·15,65· (1 + 0,11) = 170,41 kN/m2,
(II) p3 = 9,81· 1,0·(15,65 – 1,98·sin25°)·(1 + 0,11) = 161,3 kN/m2,
(III) p3 = 9,81· 1,0·(15,65 – 4,16·sin25°)·(1 + 0,11) = 151,27 kN/m2,
(IV) p3 = 9,81· 1,0·(15,65 – 6,34·sin25°)·(1 + 0,11) = 141,24 kN/m2;
Rezultă presiunea maximă de proiectare pe cele 4 file de tablă:
(I) p = p2 = 173,35 kN/m2,
(II) p = p3 = 161,3 kN/m2,
(III) p = p3 = 151,27 kN/m2,
(IV) p = p3 = 141,24 kN/m2.
Obţinem:
(I) t I  1,1  0,9 173,35  1,0  1,83 = 14,86 mm (tI = 15 mm).
Ţinând cont de [8,B.4.4.2], se adoptă tI = 17 mm.
(II) t II  1,1  0,9 161,3 1,0  1,75 = 14,32 mm.
Se adoptă tII = 14,5 mm.
(III) t III  1,1 0,9 151,27 1,0  1,72 = 13,89 mm.
Se adoptă tIII = 14 mm.
(IV) t IV  1,1 0,9 141,24 1,0  1,67 = 13,44 mm.
Se adoptă tIV = 13,5 mm.