1. Realismul scandinav vs. American (pag.

179)
2. Principalele modificari in peisajul African (301)
3. Ierarhia intereselor in drept Islamic (254 – 255)
4. Rolul dreptului comparat in progresul si dezvoltarea dreptului (54)
5. Difuzarea dreptului german/ Italian in lume (142 – 150)
6. Principii fundamentale de drept chinez
7. Curtea Suprema a SUA comparata cu Curtea Suprema a Canadei (224 –
245)
8. Rolul dreptului comparat in studiul istoriei, filosofiei, teoriei dreptului (64)
9. Difuzarea dreptului german/ francez in lume (142/ 124)
10.Dreptul penal islamic (265)
11.Actorii Justitiei Italia/ Belgie (148-162)
12.Dreptul persoanelor in dreptul musulman (263)
13.Austria / Noua Zeelanda / Irlanda de Nord (220)
14.Sistemul juridic, traditie juridica, familie juridica (67-68)
15.Organizarea judecatoreasca in Rusia (172)
16.Drept Islamic Arabia Saudita/ Iran (269/ 270)
17.Clasificarea codificarilor (113)
18.Rolul dreptului comparat in solutionarea diferendelor (32 – 33)
19.Filosofia dreptului chinez / Dreptul Japonez (275 – 286)
20.Particularitatile ramurilor de drept in Quebec
21.Difuzarea dreptului Islamic pe glob
22.Ordinea administrative in Franta (123)
23.Comparative intre jurisdictiile federale si jurisdictiile statale in America
(226)
24.Blocul de constitutionalitate (107)

1. Realismul Scandinav vs. American

 Ideea de bază pe care s-a construit dreptul scandinav este realismul, concept
importat din sistemul juridic american, acesta are ca slogan faptul că „dreptul
constă pur şi simplu în modele de comportament ale judecătorilor şi ale altor
oficiali statali. Teoria a fost dezvoltată în prima jumătate a secolului 20 si in
America si in Scandinavia.

In realismul American, dreptul este un mijloc de realizare a diferitelor

politici puse in practica de guvernantii unei tari, normele juridice avand un continut
nedeterminat.

In conceptia scandinava asupra realismului, dreptul este un fenomen psihic,

normativitatea juridica este o constrangere psihologica.

Elementul care diferentiaza realismul scandinav de cel American este tocmai

forta obligatorie a normei juridice.

2. Principalele modificari in peisajul African

Dupa etapa colonizarii, istoria dreptului African cunoaste o noua etapa, cea a
castigarii independentei statelor de pe continentul African. Accesiunea la
independenta nu a avut ca rezultat imediat adoptarea de legi proprii la statele
africane, intrucat acest fapt trebuie sa survina unei reforme profunde a sistemelor
juridice. Solutia pe termen scurt a fost pastrarea dispozitiilor normative de pe
timpul colonizarii, dar actualizate prin copierea legislatiilor occidentale.

Dupa anul 1970 statele africane au inteels necesitatea regandirii profunde a

dreptului impus de colonizatori, astfel ca a inceput o miscare ampla de reformare a
dreptului, principalul rezultat scris fiind intrarea in vigoare a unor codi noi, in
dreptul privat, al familiei, al bunurilor, drepul muncii, dreptul societatilor dreptul
asigurarilor.

3. Ierarhia intereselor in drept Islamic.

 Credinta, rugaciunea, caritatea, postul si pelerinajul la Mecca.

4. Rolul dreptului comparat in progresul si dezvoltarea dreptului

Dreptul comparat are o implicare semnificativa in progresul si dezvoltarea

dreptului prin functia sa critica, definite ca o analiza detaliata a legislatiilor straine
in scopul transplantarii corecte si fidele de institutii juridice noi, dar si a
imbunatatirii legislatiei interne prin reformarea acesteia. Acest import poate fi
spontan sau impus din exeterior, dar aceasta solutie se dovedeste a fi un factor in
progresul si dezvoltarea dreptului prin adoptarea celor mai performante
instrumente juridice.

5. Difuzarea dreptului German/ Italian in lume

Influenta dreptului german nu s-a tradus in adoptarea unor reglementari

identice, ci a constat in preluarea unor idei, reguli si chiar tendinte, particularizate
la specificul statelor de receptare.

Principalele influente s-au resimtit in dreptul japonez, dar si in dreptul grec.

In Japonia, influenta germana a fost resimtita in cele doua legi fundamentale

japoneze dupa inceputul modernizarii, codul civil statuand asupra unor aspect, ca
persoanele, familia si succesiunile, cu influente din dreptul german.

In Grecia, dreptul german si-a facut simtita prezenta la nivelul codificarilor

civile, copiindu-se ad litteram numeroase aspecte.

Influenta dreptului Italian s-a manifestat la nivelul legislatiei romanesti, prin

recodificarea codului civil.

6. Principii fundamentale de drept chinez

 Principiile fundamentale ale dreptului chinez sunt reprezentate de Fa si Li,
Fa reprezentand legea de sanctionare a oricarui excess au a oricarei revolte fata de
rit, iar Li fiind ansamblul de criterii care conduce la distinctia dintre just si injust,
dintre bine si rau, Li cumuland de altfel regulile de conduit umana si de sisteme ale
institutiilor sociale.

De asemenea, Dao si Ratiunea sunt principiile supreme si sursa finala a

tuturor regulilor de conduit umana, Ratiunea este o lege care nu a fost creata, dar
care a fost descoperita de individ, acesta fiind inzestrat cu capacitatea particulara
de a cunoaste si de a construi ratiunea. Dao este constiinta pe care omul o are fata
de obligatiile ontologice.

7. Curtea Suprema a SUA comparata cu Curtea Suprema a Canadei:

La nivelul completului de judecata, Curtea Suprema a SUA si Curtea

Suprema a Canadei au o trasatura identica, aceea fiind de 8 judecatori si un
presedinte.

Judecatorii Curtii Supreme a SUA sunt numiti pe viata de catre Presedintele

SUA, in timp ce judecatorii Curtii Supreme a Canadei sunt numiti de Guvernul
federal. Judecatorii Curtii Supreme a SUA sunt numiti odata cu aprobarea
Senatului prin vot, cu majoritate, in timp ce Curtea Suprema a Canadei numeste
judecatorii atunci cand posturile se elibereaza.

In alta ordine de idei, cauzele pe care le judeca cele doua Curti difera,
deoarece Curtea Suprema a SUA judeca dupa anumite criterii, cazurile fiind
selectate, in majoritate fiind vorba de chestiuni importante precum Constitutia sau
legea federala, in timp ce Curtea Suprema a Canadei are o competenta multipla,
cuprinzand dreptul constitutional, drepul administrative si dreptul civil.

8. Rolul dreptului comparat in studiul istoriei, filosofiei, teoriei dreptului

 Aplicarea tehnicilor de drept comparat a contribuit si contribuie la critica si
reorientarea istoriografiei dreptului, intrucat identificarea unor noi argumente si a
unor noi puncte de vedere, conduce la recalibrarea tendintelor juridice.

Dreptul comparat este un instrument indispensabil asupra filosofiei

dreptului, deoarece filosofia se fondeaza in principal pe analiza curentelor si
ganditorilor, sau analiza fundamentelor dreptului, iar aceste obiective pot fi
realizate doar prin dreptul comparat.

Teoria dreptului are ca obiect de studio forma dreptului articulata pe relatiile

dintre stat si drept, sursele dreptului, dreptul in sens subiectiv, precum si realizarea
dreptului, prin interpretare, contencios, raspundere si sanctiune, dar aceste notiuni
nu puteau fi implementate in ordinile juridice ale fiecarui stat fara ajutorul
dreptului comparat.

9. Difuzarea dreptului francez in lume:

Un aspect important ce subliniaza amploarea difuzarii dreptului francez in

lume este reliefat in ramura dreptului privat, Codul civil napoleonian fiind aplicat
in jure in Germania, cu exceptia anumitor landuri, Polonia, Olanda si Belgia.

Codul penal francez a fost modelul statului rus in introducere curtilor cu juri.

In statul New York, sursele franceze sunt utilizate cu precadere in dreptul

commercial, iar ideea Consiliului de Stat a fost preluata de Olanda, Portugalia sau
Grecia.

10. Dreptul penal Islamic:

 Exista trei categorii de infractiuni:

- Pedepsite dupa legea talionului – omor sau leziuni corporale, care se

poate solda cu o pierdere patrimoniala in cauza.

- Pedepsite de Coran – sunt comportamentele incriminate care ameninta

bazele ordinii sociale islamice, denuntarea calomnioasa a raporturilor
conjugale ilicite, pedepsele fiind moartea, amputarea, corectia corporala
si avizarea publica.

- Infractiuni cu pedeapsa stabilita de judecator –incriminate fapte precum

marturia falsa, pedepsele fiind inchisoarea sau corectiile corporale.

11. Actorii justitiei in Belgia:

- Magistrati care apartin unui parchet sau unui minister public specific.

- Procurorul regelui alataturi de prim-loctiitorii si loctiitorii sai.

- Procurorul specializat in dreptul muncii, asistat de loctiitori sau prim-

loctiitori.

- Procurorul general, asistat de un prim-avocat general, avocati general si

loctiitorii procurorului general.

- Procurorul general de pe langa Curtea de Casatie, asistat de un prim-avocat

general si de avocati general.

- Judecatorii consultanti, judecatori de proesie, asesori pentru aplicarea

pedepeselor.

Executorii judecatoresti, Notarii, Asistentii judiciari.

Actorii justitiei in Italia:

 - Judecatori, avocati, notari.

12. Dreptul persoanelor in dreptul musulman:

Existenta unei duble opozitii, intre musulman si non-musulman, intre barbati

si femeie.

Doar musulmanii au drepturi politice, non-musulmanii benficiaza sau nu de

protective in functie de criteriul religios, cei care il adora pe adevaratul Dumnezeu
sunt crestinii si evreii si beneficiaza de protectia musulmanilor in schimbul unui
impozit special.

Femeia este o persoana care are nevoie de protectie, aflata in centrul sharia,
dreptul la protectie neputand fi separate de dreptul la casatorie, dreptul la
intretinere si de subordonarea femeii fata de barbat, un musulman se poate casatori
cu maxim patru femei, femeia este subordonata familiei, are o capacitate redusa in
materie de probe, marturia ei valorand jumatate fata de marturia barbatului.

13. Sistemul juridic, traditie juridica, familie juridica:

Sistem juridic: o grupare de personae unita printr-un ansamblu de reguli

juridice care ordoneaza fie toate elementele, fie principalele elemente ale vietii lor
sociale, si adesea si ale institutiilor jurisdictionale si administrative comune.

Traditia juridica: mult mai putin utilizata de catre comparatisti, deoarece

implica ideea unui proces istoric, prin intermediul caruia se face legatura dintre
trecutul istoric al unui drept si rezultatul sau actual.

Familia juridica: este utilizata pentru a identifica si grupa doar acele drepturi
care se diferentiaza sau se aseamana prin caracteristici esentiale majore si pentru
care sunt neglijate diferentele secundare, este utilizata doar in scop pur didactic,
pentru a pune in valoare asemanarile si deosebirile care exista intre diferitele
drepturi din lume.

14. Organizarea judecatoreasca in Rusia:

 Sistemul juridic rusesc este organizat in Curtea Constitutionala Federala
(formata din 19 judecatori), care verifica constitutionalitatea legilor, Curtea
Suprema Federala, care judeca chestiuni civile, penale si administrative, formata
din 170 de judecatori, numiti de Presedinte si Jurisdictiile Ordinare, acestea fiind
curtile statelor member ale Federatiei, tribunalele de arondisment si judecatoriile
de pace.

15.Drept Islamic Arabia Saudita/ Iran:

In Arabia Saudita, Sharia se aplica in cea mai riguroasa forma, fiind vazuta
ca o constitutie, de asemenea, se aplica un drept de facture sunita, intr-o versiune
foarte stricta, pedepsele corporale sunt frecvent aplicate.

In Iran, dreptul musulman se aplica foarte strict in relatiile de familie, in

versiunea lui siita. Sunt casatorii temporare, barbatul isi poate repudia femeia.

De asemenea, judecatorii sunt pregatiti o perioada indelungata in scoli

religioase, iar in material adulterului, pedeapsa solicitata este uciderea cu pietre.
 16. Clasificarea codificarilor

Codificarile Romane: cum ar fi -> legea celor XII Table, Institutiile -

manual didactic compus din extrase din jurisconsulti, Novelele – culegere a
constitutiilor imperiale posterioare Codului, Codexul – ansamblul constitutiilor
date incepand cu imparatul Hadrian.

Codificarile Evului Mediu: cum ar fi -> Codul lui Euric: instaureaza o

legislatie noua pentru vizigotii eliberati de romani, Corpus iuris canonici - cea
mai importanta codificare a acestei perioade, finalizata in anul 1582.

Codificarile Epocii moderne: definite de expunerea metodica, rationala si

condensata a dreptului cutumiar, expunere datorata dezvoltarii regalitatii, toate
aceste elemente insumand reinflorirea operei de codificare.

Codificarile Epocii Contemporane: secolul XIX este considerat secolul de

aur al Codificarii, avand codul lui Napoleon ca fiind emblematic, de asemenea,
codul civil Italian, codul civil Francez, si in cele din urma, expresie a codificarii
din organizatiile internationale, Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii
Europene.

17. Rolul dreptului comparat in solutionarea diferendelor:

Negocierea unor tratate trebuie sa se realizeze prin intermediul unor

reprezentanti care sa inteleaga punctul de vedere al celeilalte parti negociatoare,
punct de vedere bazat pe sistemul national propriu, dar sip e cultura si traditiile
juridice statale, caz in care comparatistul poate sa furnizeze argumentele necesare
pentru a convinge interlocutorul.

18.Filosofia Dreptului Chinez:

Dreptul chinez s-a transformat pe baza influentelor filosofice de pe teritoriul

sau, prin curentul Taoist si curentul confucianist, cel confucianist exercitand o
important profunda asupra lumii juridice chineze. In domeniul juridic, existent unei
relatii de complementaritate intre rituri, care reglementeaza in mod obisnuit
raporturile sociale si dreptul penal, care intervine doar in situatii exceptionale,
acolo unde riturile nu sunt suficiente.

Ordinea juridica chineza este dominata de complementaritatea dintre

Confucianism si legism, legismul fiind un current caracterizat prin dorinta de
revalorizare a dreptului si de a face din lege centrul nevralgic al ordinii sociale.

Confucianismul este investit de Li ca etica sociala, iar legismul de Fa ca

mijloc de administrare, control si represiune.

Filosofia Dreptului Japonez:

Sistemul juridic japonez este o imbinare intre traditia juridical japoneza,

structurata pe cele doua religii (Shintoism si Budism), si influente din dreptul
continental.

Dreptul japonez este guvernat de reguli de conduita, numite giri, acestea

semnificand maniera in care trebuie sa se comporte individual fata de celalalt, prin
raportare la conditia sa sociala, japonezii percepand dreptul ca un aparat de
constragere, astfel dreptul devenind sinonim cu pedeapsa.

Ideologia Giri spune ca orice persoana este tinuta sa se comporte asa cum
trebuie, prin particularizare la situatia data si in functie de persoana fata de care
exista aceasta indatorire.

Relatiile giri se mentin, nu dispar odata cu aducerea la indeplinire a

indatoririlor, aceste relatii nu sunt impuse printr-un aparat de constrangere statala,
ci sunt sanctionate doar de sentimental de onoare.

19. Particularitatile ramurilor de drept in Quebec

 In Quebec, majoritatea regulilor de Drept Civil se regasesc in Codul Civil al
Quebec-ului, intrat in vigoare pe 1 ianuarie 1994, Codul Civil se completeaza cu
Codul de Procedura Civila.

Particularitatea acestei situatii rezida in faptul ca aceste doua coduri se aplica

exclusiv in Quebec.

20. Difuzarea dreptului Islamic pe glob

Pe glob, dreptul Islamic s-a raspandit in unele tari, care chiar daca nu i-au
precizat locul ei in ierarhia normativa, ii confera acesteia valoare normativa. In
Iran sharia este deasupra normelor constitutionale, iar in alte state cum ar fi
Emiratele Arabe Unite sau Kuweit, Sharia este una dintre principalele surse de
drept, in Egipt sau Oman, principiile Sharia sunt sursa principala a legislatiei.

21. Ordinea administrativa in Franta

Jurisdictiile din ordinea administrativa, structurate pe trei niveluri, sunt

diferite de jurisdictiile judiciare, independente de administratie si administrate de
Consiliul de Stat.

Consiliul de Stat: jurisdictia suprema a ordinii administrative, creata de

Napoleon, care da un aviz Guvernului pe proiectele de legi si pe proiectele de
decrete considerate cele mai importante.

Curtea administrativa de apel este competenta in apel, sa decida asupra

judecatii unui tribunal administrative, la cererea unui particular sau a unei structuri
administrative.

Tribunalul administrativ este competent in caz de contestare a unui act de

administrative sau a unei actiuni in raspundere indreptata catre serviciile publice.
Reclamantii trebuie sa se adreseze in primul rand serviciilor publice si in cazul
unui raspuns nemultumitor pot apela la serviciile tribunalului administrativ.

22. Comparatie intre jurisdictiile federale si jurisdictiile statale in America

 In privinta nemultumirilor partilor, in jurisdictia federala partile pot declara
apel la Curtea de Apel, in timp ce in jurisdictia statala partile pot sa solicite
judecata la una dintre curtile de apel intermediare.

In privinta selectiei judecatorilor, judecatorii federali sunt nominalizati de

Presedinte si confirmati de Senta, acestia ramani in functie pe viata, in timp ce in
jurisdictia statala, acestia pot fi selectati prin alegeri, angajament printr-un numar
fix de ani, angajament pe viata sau coroborarea metodelor de mai sus.

23. Blocul de constitutionalitate

Este format din documente cu valoare constitutional ori declarate ca atare

prin jurisprudenta Consiliului constitutional francez, si prezinta un interes capital
pentru cetateni deoarece vizeaza drepturile si libertatile fundamentale, in structura
blocului intrand Declaratia drepturilor omului si cetateanului din 1789, Preambulul
din anul 1946 si Carta Mediului din anul 2004.