Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
C7-Puntea Principala
C7-Puntea Principala
6-1
Componenta sistemului
- ancore
- lanturi sau cabluri de ancora
- vinciuri de ancora
- stope de lant
- nari de ancora
- nari de lant
- puturi de lant
Sistemul de ancorare se amplaseaza in prova, iar la unele nave, in anumite conditii, se prevede si un sistem de
ancorare pupa.
ARHITECTURA NAVEI CAPITOLUL 7 –AMENAJAREA PUNTII PRINCIPALE PAG. 6-2
Ancorele:
- Din tabelul de dotari rezulta 3 ancore prova, din care 2 sunt obligatorii, iar cea de a treia considerata de
rezerva, poate lipsi.
- Tot din tabelul de dotari rezulta, pentru nave cu valori ale caracteristicii de dotare pana la 205, o ancora “de
curent” (stream anchor), pentru care se indica lungimea si forta de rupere a lantului sau cablului metalic de
ancora. Aceasta ancora se prevede la pupa navei.
NOTA: Instalatie de ancorare la pupa navei trebuie prevazuta si in cazul navigatiei in zone unde acest lucru
este cerut de Regulile de navigatie zonale, cum ar fi navigatia prin Canalul Sf. Laurentiu.
- Ancorele de regula vor fi de tip “fara traversa” (stockless anchor) iar tipul constructiv este stabilit de regula
prin Specificatia armatorului navei:
o Hall – cu forta de tinere normala, nebalansata (not fully balanced)
o Spek – cu forta de tinere normala, balansata (fully balanced)
o POOL – cu forta de tinere marita, nebalansata sau balansata (fully or not fully balanced)
o Alte modele de ancore fara traversa acceptate de Societatea de Clasificare
- In general se constata o preferinta a beneficiarilor navelor spre utilizarea ancorelor cu forta de tinere marita
balansate, datorita: greutatii mai reduse (cu 25%) fata de cele standard, executiei mai usoare fata de cele
standard (prin sudare si nu prin turnare) si pentru ca se pot vira usor in nise construite in corpul navei.
ARHITECTURA NAVEI CAPITOLUL 7 –AMENAJAREA PUNTII PRINCIPALE PAG. 6-3
Lanturile de ancora:
- Calibruil lantului se alege in functie de caracteristica de dotare
- Lanturile de ancora indicate in tabelul de dotari sunt de tip “cu punte” (stud link) si pot fi de 3 categorii de
rezistenta: Grad 1, 2 si 3. Alegerea categoriei de rezistenta este de regula optiunea armatorului navei care,
de in general, solicita lanturi din otel Grad 2 sau 3.
- Lungimea lantului indicata in Tabelul de dotari este totala, si ea reprezinta un multiplu de 27.5m (numite
chei de lant) care, se va distribui egal pe cele 2 puturi de lant. Daca numarul total de chei de lant este
impar, se va considera o cheie de lant in plus in Tb.
Stope de lant
Stopele de lant asigura, preiau forta din lant (ancora la post sau nava in ancora) astfel incat vinciul sa nu fie
sub sarcina.
In general, stopele de lant utilizate la navele maritime de marfa sunt de tipul cu rola si cutit (bara de
blocare), care asigura ghidarea lantului de ancora intre barbotina vinciului si nara de ancora.
Narile de ancora
Narile de ancora sunt constructii cilindrice (tevi sau table sudate) care ghideaza lantul si tija ancorei prin
corpul navei. Dimensiunile cilindrului (la interior) se aleg functie de calibrul “d” al lantului: Dimin. ≥ 10xd
Nari de lant
Narile de lant sunt constau dintr-un cilindru care incepe de la nivelul postamentului vinciului si se termina
cu o palnie tronconica amplasata la partea superioara a putului de lant. Axa unei nari de lant poate fi
rectilinie sau curba in spatiu. Diametrul interior recomandat al tubului narii de lant este: Di ~7xd
Puturi de lant
Puturile de lant sunt compartimente din corpul navei in care se stocheaza lanturile de ancora. Ele pot fi de
forma cilindrica sau dreptunghiulara/patrata. Pentru a asigura stocarea independenta a fiecarui lant de
ancora, putul de lant se prevede cu un perete despartitor in PD. Exista si destule cazuri (la navele mai mari,
cu 2 vinciuri de ancora si manevra), in care, in fiecare bord se prevede un put de lant independent.
ARHITECTURA NAVEI CAPITOLUL 7 –AMENAJAREA PUNTII PRINCIPALE PAG. 6-5
Capacitatea compartimentelor putului de lant se determina functie de lungimea cea mai mare dintre cele 2
lanturi (daca au lungimi diferite). Dimensiunile putului de lant functie de calibrul lantului de ancora “d”,
conform GL:
a = 33d, unde “a” este latimea patratului de baza al putului, sau
D = (30…35)d, unde “D” este diametrul de baza al putului
Capacitatea minima necesara a putului de lant (fara a lua in considerare volumul spatiului de drenaj de la
baza putului), se poate calcula, conform GL, cu relatia:
S = 1.1 d2 L , [m3], in care L este lungimea totala a lantului dintr-un bord
100000
Deasupra lantului stocat se va considera o inaltime libera de 1500 mm
Nisele de ancora
Nisele de ancora au rolul de a pozitiona ancora la p[ost in pozitia de repaus. Exista mai multe tipuri de nisa
de ancora dupa pozitia ancorei:
- ingropate in corp
- partial ingropate
- in relief
La navele fluviale este obligatoriu ca ancorele sa fie complet ingropate in corp
Geometria nisei se stabileste din conditiile:
- ancora sa incapa in nisa
- tija ancorei sa nu ajunga la stopa
- ridicarea si coborarea ancorei sa se faca fara blocarea ancorei si fara lovirea corpului (navele cu bulb)
ARHITECTURA NAVEI CAPITOLUL 7 –AMENAJAREA PUNTII PRINCIPALE PAG. 6-6
Fig. 7.1 Amenajarea elementelor sistemului de ancorare: portcontainer (st) si OSV (dr)
ARHITECTURA NAVEI CAPITOLUL 7 –AMENAJAREA PUNTII PRINCIPALE PAG. 6-8
Fig. 7.2 Amenajarea elementelor sistemului de ancorare si manevra legare prova – nava bulk carrier
ARHITECTURA NAVEI CAPITOLUL 7 –AMENAJAREA PUNTII PRINCIPALE PAG. 6-9
Parame de legare
- Pe baza valorilor fortelor de rupere indicate in Tabelul de dotari se aleg paramele de legare, care pot fi din
otel sau sintetice. De regula, paramele manevrate cu tamburii de manevra ai vinciului (vinciuri de ancora si
manevra si vinciuri de manevra, sau cabestane) se aleg sintetice, iar cele de pe tobele vinciurilor de ancora
si manevra pot fi din otel sau sintetice, conform optiunii armatorului.
- Numarul de parame de legare indicat in Tabelul de dotari va fi considerat minim. De regula, pe nave se
prevad parame suplimentare, sintetice, care se manevreaza cu tamburii de manevra ai vinciurilor, respectiv
ai cabestanelor de manevra.
- La navele tanc care transporta lichide avand punctual de inflamabilitate sub 600 C, utilizarea paramelor de
legare metalice este permisa numai pe puntile suprastructurilor, care nu constituie plafonul tancurilor de
marfa, cu conditia ca pe acesta punti sa nu treaca tubulatura de incarcare/descarcare a marfii.
- Paramele se depoziteaza pe tamburii de cablu sau in cosuri de parame
Vinciuri de manevra
Vinciurile de manevra au rolul de a asigura tractiunea necesara in parama pe parcursul acostarii navei. Pot fi
folosite vinciuri sau cabestane. Vinciurile de manevra pot fi de sine statatoare sau parte a vinciurilor de
ancorare. Actionarea este manuala, sau mecanica (electrica sau hidraulica).
Functie de marimea navei si de cerintele armatorului, se stabileste numaral de mecanisme de manevra de pe
nava din zona prova, centrala si pupa. Cel putin la prova si la pupa trebuie prevazute vinciuri de manevra
ARHITECTURA NAVEI CAPITOLUL 7 –AMENAJAREA PUNTII PRINCIPALE PAG. 6-10
Numarul si marimea acestor echipamente de legare se stabilesc la fiecare nava in parte plecand de la
echipamentele de manevra prevazute, tractiunile capabile ale acestora si de la diametrele paramelor de legare
stabilite mai sus si fortele lor rupere.
Pentru diametrul babalelor se va tine cont ca acesta trebuie sa fie egal cu minim 10xdC, in care dC este
diametrul paramei de legare din otel sau cu minim 5.5xdPS in care dPS este diametrul paramei de legare
sintetice.
ARHITECTURA NAVEI CAPITOLUL 7 –AMENAJAREA PUNTII PRINCIPALE PAG. 6-11
Nave de marfuri uscate ambalate (port-containere, cargouri, heavy lift, etc.) – fig. 7.4
Sistemul de manevra marfa consta in macarale specializate pe tipul de marfa. Echiparea navei cu un astfel de
sistem este optiunea armatorului. Daca se amplaseaza, macaralele trebuie sa indeplineasca urmatoarele
conditii:
- SWL-ul macaralei sa fie adaptata sarcinii ce urmeaza a fi manevrate (ex. 38 t pentru containere 40’ si 45’)
- Tipul macaralei sa fie corespunzator zonei de lucru – port sau in larg
- Tipul sistemului de prindere a marfii sa fie corespunzator marfii (spreader, carlig, graifar, etc.)
- Intreaga zona de marfa sa fie acoperita de raza de actiune a macaralelor; in acest sens se vor stabili numarul
de macarale si pozitia acestora in relatie cu raza minima si maxima de actiune a macaralei
- Raza de actiune a macaralei se permita scoaterea marfii in afara bordului pana la o distanta de cel putin B/2
- Inaltimea macaralelor sa fie suficienta pentru a trece peste stiva de containere si/sau peste elementele
constructive ale navei (rufuri, trombe de ventilatie, capace, etc.)
- Amplasarea macaralei sa fie in zone cu posibilitatea intaririi structurii (pereti sau coloane extinse pana in
DF)
ARHITECTURA NAVEI CAPITOLUL 7 –AMENAJAREA PUNTII PRINCIPALE PAG. 6-14
ARHITECTURA NAVEI CAPITOLUL 7 –AMENAJAREA PUNTII PRINCIPALE PAG. 6-15
Nave Ro-Ro
Elementele specifice navelor Ro-Ro sunt:
- rampele exterioare de ambarcare
- rampele interioare
- lifturile de marfa
Detalii de corp
- balustrazi
- parapeti
- brau de protectie
Tubulaturi
- guri de aerisire
- trombe de ventilatie
- guri de ambarcare-debarcare combustibil, apa, reziduuri