ISTORIA.

CULTUREI NATIONALE

ISTORIA SCOLELOR
DE LA

1800-1864
DE

V. A. URECHIA
rlts

OP iNCORONAT DE ACADEMIA ROMANA

TOMUL IV

BUCURESCI
IMPRIMERIA ST ATU LU I
1.901

www.dacoromanica.ro
 PREFAVA

In 1892 a apärut tomul I al acestel scrierl preraiatä de Academia

romänä. In anul urmätoriCiapäru tomul al II-lea §i numal dol ani
dupä aceea fu publicat al III-lea volum. Abia acura dupà §ése aril m'ara
inlesnit de timp sä continuil publicatiunea acésta, pentru a pune la
dispositiunea publicului informatiunile ultime i bogata serie de docu-
mente inedite pe care m'am intemeiat la scrierea celor treI tomuri
anteri6re.
Nu daü aci o nouà lucrare asupra istoriei culturel n6stre, ci me'
märginesc sä sprijin i sä luminez lucrarea deja apérutä cu publica-
tiunea intrégä a documentelor numai citate in cuprinsul celor trel to-
muri anterilire.
Incep a§a astäçll publicarea anexelor §i addendelor In ordinea In
care ail fost utilizate i cu indicatiunea paginel din cele trei volume la
care se refera fie-ce act.
Fiind-ca de la 1892 inc6ce unele acte aú fost publicate, fie de
mine, fie de alp, di nu le voiti mal anexa, cura promisesem, ca sä nu
se prea inmultéscä anexele, i a§a foirte multe.

V. A. Urechitt.

www.dacoromanica.ro
 ANEXELE 1 ADDENDA
LA

INTRODUCTIUNEA DIN TOMUL I

TOMUL I, PÁG. 4.
Am demonstrat influenta ce an avut asupra culturel nóstre nationale Universitatea
din Cracovia si diversele seoli polone, sub Indurirea si aceste a Renascera italiene. In
cursul mea de istorie la Facultatea de litere din BueurescI si In opul men ,Schile de
istoria literaturii, i), am desvoltat de ajuns acésta teza, ea pentru prima data, ca sa
nu ma mal ered dator a reveni asupra el si aci. Sa nu se uite a Issas1 thiiversitatea
din Cracovia tinu si aiba influenti culturall nitre RomanT, cum probeza numèrul de
studentl moldovenI ce o frecuentati si mal ales certe burse ce se oferira acestor studenti 2).

TOMUL I, PAG. 4.
Documental din care am luat informatiunea relativa la saga din RadasenI esta
publicat In ,Elia pentru minte §i literature'. a lui George Bar% la numarul 21,
anul 1845. El este In cuprinderea urmatóre :
nMilostive si luminate Winne, sa fil Maria Ta santos. Luminata carte a Mane
Tale cu Ghedeon egumen de la manastirea Slatina ne-an venit, cu care ne poruncescl
Maria Ta, ea sa mergem la satul Radasenl de la rOposatul Toma-Voda. NA pe iuminatit
porunca Marie Tale, am mers la RadasenI si am chiamat pe maziliY d'imprejur, pe Gavril
Fratita si pe Ursache Davidel, si am chiamat si tèrgovetI din Baia, anume : pe popa Va-
si/e si Ianas-cel-Mare, si Petre frate-s6a, si Las Peste-Rece, c,arl sunt vechI térgovetI
din Baia si le-am cetit luminata porunca a Marie Tale, ce el a dat sama catra nol ca
n'an apucat sa hi stapinit Radaseng vre-o bucata de loe din hotarul Bae. Dar sense si
egumenul o carte de blastem asupra cuY ce a sci si nu a marturisi adevarul si bAiasil
acea carte de blistem asupra sufletelor sale nu an voit sa o priméseä.§i sense egumenul
pe popa Constantin din sat din Radasenl si cu 15 6menl bdtranl vecinl de loe, anume
. . . . si marturisiri, ell ati apucat de la bètrinil lor, el fiind $tefan-Vodil Toma
copil mic §i scirac, s'aii, invéfat carte aid. la §céla din RcIdcl§eni, si miluindu-1 Dum-

I) Ve(11 acéssg carte tipiritA in 80 la Bucurescl In 1885, Cu spesele Ministerulul de culte 0

instructiune public&
s) Veql Anuarul general al instructiuniI publica de V. A. Urechil pe anu11864-65, pag. XVIII.

www.dacoromanica.ro
 6 --
ne4ed cu domnia, aü venit aid la RädA§enI §i ne-ad fAcut biserici §i pluind 6meniI
le-I locul strimt i nu ad unde se hrgni, le-ail dat §i o bucatä de loc din hotarul tér-
guluT Bdel, §i precum ad mArturisit ad primit cartea de blAstem aceI 6menI §i n'ad mal
pus niel' el pricin4u. Leat 7251, April 20.
Semnatl: Vel-sluger C. Cantimir, Vasile Ba§otà Postelnic, ,*fan Gherghel
Postelnic I).
TOMUL I, PÁG. 5.
Despre §c61a intemeiatA de Despot-VodA la CotnarI am vorbit aiurea, in Operile
compleete ale luI Miron Costin lediliunea mea, in tomul Il, pag. 320). Asemenea
se pòte consulta nAtheneul romän, ce la 1860-61 am publicat la la§I 2).
Sommer in Vita laeobi Despotm Moldavorum reguli descripta u 3) incd ne-ad
conservat amintirl despre cella din CotnarI. Celebrul prelat catolic Bandinus, descriind
ora§ul CotnarI, nu amintesce nimic despre acea §c616, constituità acolo altk datd de
Despot-Vodi 3).
TOMUL I, PÁG. 6.
Pentru prima &U ed am demonstrat influenta §i rolul ce diacil (gr6mAticil)
exercitat in evolutiunea limbel române §i pentru substituirea ella limba slavoni. N'ad
fost, negre§it, pe langi domnie numaI diaci pgméntenI, cáci DomnitoriI avead necesi-
tate §i de diad de limbI strAine. Aceia erad, mal drept grdind, nu dicta, ci secretari
particularl 4).
TOMUL I, PAG. S.
Dad aci un document de la Inceputul secolulul al XVII-lea, din care se vede ca
limba romAndsca era deja intrebuintatd in cancelaria domnéscA mal 'nainte de Vasile
Lupul. Reproduc aci cele ce am spus despre acest hrisov in Academia românà la 11 No-
embre 1888:
Escursiunea istorica ce am Mcut in 1886 (de la Iulie la Octombre) in térl §i in
Bucovina m'a pus in cunoseinta a mai multe sute de documente de mare interes pentru
istoria Moldovel §i in genere a culturil românescl.
Este unul din acele documente care nu se cuvine sA lipsésd din analele Acade-
miel, del e unul din cele maI marI monumente cu privint6 la istoria limbiI serse ro-
mAnescl de la inceputul secolului al XVII-lea, pe lingA cä interesézi förte mult pe
istoricul bisericiI romAne din acel seco!.
Intre frum6sele documente ale monastiriI Sucevita am dat de asemenea document.
E un feirte mare, neobicinuit de mare pergamen, dupA care, in cea mal mica' re-
ducere posibil6, alAtur ad un facsimile scos dup6 o fotografie ce am luat in CernAutI.
Cli§eul fotogragc al acestuI uric, cum §i al multor altele nu mal putin pretidse, se alll
astalt depuse de mine in deplina po3esiune a Academiel romane.
Hrisovul ce am a da mal la vale, in Mi intregimea luT, este de la 7135, acije&
din anil de la Hs. 1626, /una Septembrie 20. El pórtg semnAtura luT I Miron MoghilA

Velf i Uricarul de T. Codre3cu V, pag. 262, Hrisovul de la loan Mavrocordat din 1743.
Numdrul din semestrul II, pag. 109.
Ve41 Bandinus, pag. 78-82.
4) Un exernplu din cele multe. Intr'un zapis f5cut Inaintea Mitropolitulul Ghedeon, Salomon
BdrlAdeanu, etc. semnéz4 i r.Stanislaus Kronaski sebret. Blurni. Principie terrw Moldavim.0 In
textul rondnese acesta e numit : Stinslav, pisarul le;esc din Curtea Miiriel Sale lul

www.dacoromanica.ro
 7

Voevod, cu sigiliul Domniei. Pe ling sigiliul DomnuluI se alli (ceea ce mal rar se gi-
sesce) i sigiliile Mitropolitului si ale Episcopiilor moldovene.
Acest document ne-a pistrat cea mailnsemnati lege organici a chinoviei moldovene.
Iati principalele di3positiunI ale acestei :

Mal intéid Domnitorul 10 recunOsee calitatea de a legifera i pentru biserici.

nCu puterea ce am avut de la DumnePil diruiti, dug mila ce ne-ati miluit Sfintia Sa
cu Domnia, In scaunul i in téte lucrurile cele dumnedeescti §i a sfintelor biserici..
Ap i Domnitorul spune ci are datoria yertos tocmealile §i obiceiurile cele bune
sá intitirim §i acele stricate de dmenti nesocotitorti sci le tocmim, dupfi cum aunevoit
si intru ante ia datd Domniti cei, buni, de ail fàcut §i, aft inteirit prin sfintele mcbdistiri
tocméla i obictine bune..
Idealul urmlrit de Miron Moghili Voevod pentru cilugari este, ca si nu agoniséscci
cine21 ic, necti, sit find cine§ti al sal, necti sd grijésed cine2ti pre sine.
Nu mal aflä Domnitorul prin ministiri, In çlilele lut, asemenea viéti desintere-
sati, de sacrificil, de omorire a egoismuluI omenesc: n/ar in vremea de acum, 4ice
cu mibnire Miron Moghili, aceste tóte s'aft stricat i in locul acelor tocmelti §i obieine,
cimenti ce nu se tem de DumneOeu, carti au std. tut set' stringd §isft agoniséscd numai
set grijésed numati pre sine, iar sfintele raineistiri le-au lctisat negrijite fineso-
cotite pi le-aft, parasitu.
Miron Moghili V.V. dispune dar, In tntelegere cu tot sfatul domnesc, al s6I patru
stAlpI al WM, anume Anastasie Archiepiscop i Mitropolitul SuceveI i Athanasie Episcop
de Roman, Evloghie Episcop de Ridiutl i Mitrofan Episcop de Hui, ha i cu vrerea
unora din cAlugirI de prin sfintele ministirI, carI aü iubit podvigul cAlugiresc:
CA cine ce va agonisi, ca cAlugir, si fie tot a monastireI, se tie obste, si nu
tragi cinesi sie.
SA fie prin Vote ministirile obgie, neclititi In veac, cum i't Invètitura din
Evanghelia DomnuluI Is. Hr. si de la sfintil Apostoli 0 de la sfintele sobáre. Cum scrie
soborul cel si de al doilea In sése capete si la al séselea in 40 de capete si la
al séptelea In 19 capete.
SA nu Indrisnései cine va din cilugirI a dice: acesta al mell, acésta al OA,
eA unde este la mijloc, si se chiame un lueru al au, altul al meù', nu se cade si se
chiame: viald ceilugtiréscd, ce mati vértos sdbor tdihdresc.
Dec!: »Nime din cAlugAri si nu tie al seO, nicI cal, nicl stup, niel alt dobitoc,
nimic, niel arituri, nieI din gall, niel din liuntru in ministire, nimici deosebY si nu
tie, ra'rl numaI Imbriciminte si che4ug ce va avea din rAcodelia sa, ou blagoslovenia
egurnenuluI si a duhovnicului cg. In fie-care an nu numaI fie-care cAlugir, dar chiar
egumenul e dator si dea sénaA soboruluI de tot ce a cheltuit si de tot cistigul sld.
NumaT cu blagoslovenia egumenuluI, cilugArul pote retine ceva din cele ce a dobéndit
preste an, «de pe la sementii sau de pe la prietenti.. Tot ce nu se Iasi cilugrulul, se
ia ca avut al mOnistirei.
MAncarea si fie In comun, in trapezare, n tog asemenea ca frafti i scl bea tofti
de o béltturcl si sei nu facd egumeniti §i starefiti, meincd rti altele §i deosebti de cal scl-
racti. Exceptiune de la regula mesel comune, In trapezar, nu se admite niel chiar pentru
bolnavi, ea adeci si fie liberY acestia a mAnca prin chiliL NumaI »/a hramul bisericii
qi cand se va tëmpla sit vie Domnul la möneistire, atuncti numai blagoslouim sci
mcindnce bea prin chiliti. De a fi Vlädicá, sail egurnen, saù boer, sali ctitor,
Insi, legea permite si fie ospitatI de egumenul la chilia lul.

www.dacoromanica.ro
 8 --
Alegerea egumenilor. Egumenul si fie ales de tot soborul. SA fie preot. SA
ingrijésci ca un pArinte de feciorii selsi fArà fätirie si impart& la totl cuT ce trebuesce
trupesce i sufletesce, dupi pirerile luT SveatAT Vasile VelichiT.
Egumenul si nu LAU esi din monastire, ci si aibi econom pentru cursele
nunte ale ministirei. Gaud va fi de nevoii sA iasi din ministire egumenul, sA fie acésta
cu scirea i Cu sfatul staretilor.
Egumenul cand ese din mdnistire sA fie insotit de un frate ncarde va vrea so-
borul s mérgägg cu (Jamul.
Egumenia este numai pe un an ni dad se va implea anul si se prostésci
d'inaintea soborului.
Egumenul esit este reeligil : neci aibci a ccidea (soborul) cu rugdminte sd '1
rege (pe egumenul esit care s'a purtat bine) sci lie egumenia i intealt ang.
Starelii Inca se aleg de sobor. Pare ci staretii, dupi organisatiunea de la
1626, era un fel de comitet dintre cel mal bitranT calugiri, pul pe langi egumen. De
la acestia cerea voii egumenul si iasi din mdnistire. StaretiT eraii opriti de la mcln-
care 0 beiii 0 de la strinsurei , sub pedépsi de a fi scosT din stAretie, n ca o (fie riidsii.
Din chiar aceste proibitiuni se vede di staretiT ea si egumenul avead si el in séma lor
nchel§ugul mdnistireT. Cu Vote acestea :
n Chel§ugul, avutul mdnistiriT, nu se cuvine si fie detinut de egumen orT de
stareti, ci administrat de un anume cAlugir ales de sobor. Acesta purta numele de
visternic sad de eclesiarch.
Eclesiarchul este 0 econom. Eclesiarchia cu economatul este numaT pe un
an. El este dator a ingriji de agonisita mi5ndstirei cu frica dui Dumneçleft §i cu
direptate». La incheierea anului dea sémä de economat i, de nu va fi In regula,
chiar i inainte de implinirea anulul sA 'I sc(51A "'ea pe un fur de bisericei.
Admiterea streiinilor in mönelstiri.
Nu este admis a rimane pe n6pte in mdnistire : nici coconii, adeci copiii, nici
muiare, nicT tigancl, niel cilugiriti. Aceste fiinte, earl se vede ci putead compromite
sfintenia cAlugArésci, erad Insi ingiduite si mcle gad de mdnistire, »uncle va fi caul
de aceea feicutii a, adeci ceea-ce numim i astA41 arhonddrie. Tot in legituri cu acésti
proibitiune, care interesa castitatea .vietei monahale, se opread egumenii a avea slugT
curteni, ci numal poslu§nici. In genere, ori-cine venea la mdnistire, chiar i vre-un frate
de la alti mdnastire, de nu vrea si tie nobicina mönelstireig , e dator BA iasii din mdnistire.
Legea din 1626 admite si siluistria, dar dispune ci sihastrul esit in pustie
si fie tot sub ascultarea soborului ministirii si sub controlul lui. De nu va asculta de
sobor, si fie readus la mdnistire.
Mal prevede legea i meto§ari. Acestia sunt cAlugArl insircinati cate pe un
an cu administratiunea mitskelor une! ministirT. El, ca i eclesiarchul orT economul,
dad sémil ambil de cheltuiala i agoniséla metocului.
In fine, sub amenintare de grea afurisenie, se opresce schimbarea legil chi-
noviilor : niar de se va ispiti nescine ccind-va sit strice tocméla ob§tiei, fie milcar
Domn, fie Vlädic'd, fie egumen, saft alt cine va fi, unul ca acela sit fie proclet de
sfintele sobóre §i de nol. toriu.
Val I cati aü rimas, din calugAril de astAI;11, neprocielifi, dad se prindea blistemul
acesta ?

www.dacoromanica.ro
 9

Documentul ce analisaram, din respect al cuprinsulut, ar trebui si atraga aten-

tiunea carturarilor nostri si mal ales din respect al istoriet limbiT. Ed nu sunt pregatit
a face asa studit t;i decT il pun numat la indemana filologilor, reproducéndu'l in facsimile,
in caracterele chiriliane intocmaT i cu transcrierea in litere latine. permit totust a
face aci si ed unele observatiunT, fie istorice, fie cu referinta la limb si or tografie
al Hrisovul, dupa formula slavona, incepe cu : adeceí Nol bunul
11/1upwu lioigo,mu. Vedem de aci, Inca o-data, ca Iw.u. din titulatura Domnilor
tArilor romane, nu este pronumele personal eft, cad n'ar avea loe acest pronume etc
dupi ce deja s'a pus in titulatura pronum ele noi ;
Un act, cu referinta la biserica, nu primi contrasemnarea marelul Logofét, ci
numaT sigiliile prelatilor bisericit ;
Divanul Wet era Indreptitit a 's1 da sfatul sèä si in materie eclesiastica
Hrisovul acesta, constituind o lege generala a mtinastirilor chinovit din tea,
din sirurile din urma se vede di aïl fost dat, in deosebt, i mónastiriT Sucevita, ',care
este mo§ia Domniei mele, de Movilesci ;
el Mitropolitul Anastasie este A.nastasie Crimea, care este Mitropolit a doua órii. la
1620. Ve,l1despre el documentele m6nastiriT Solca i Cronica Husilor de P. S. Melchisedec ;
fl Din respectul scrierii itrisouutui. Regretim ca diacul, care a compus i copiat
acest insemnat document, nu a inscris numele, dupa obiceiul consacrat la tóte bri-
sóvele. Scrisórea este de tóta frumusetea. Privirea acesteT scrisorT, In comparare cu
altele din zapise, documente si cronict, ne convinge ca scrierea romana nu era de ierT
de alaltaiert. Exista o icdonci graficei, aprópe comuna tutulor diacilor. NoT modernit, de
la introducerea literilor latine in scriere, n'am isbutit inteatatia ant si ne formam un
tip de scriere national/. Gaud ved.t o pagina scrisk de un strain, pe data pricepT de ce
neam este scriitorul: francez, nemt, englez, rus etc.; fle-ce neam are tipul sää de scriere.
NoT inca nu '1 avem, dar exista un asemenea Inca la inceputul secolulul al XVII-lea. Ca
sä '1 aflam acest tip in documentul de la 1626 atat de neted, fara de hezitare, urmeza
ca sa se fie fost seria rominesce cel putin cu un secol in urma..
Acesta putem dice si din respectul ortografiet cu care e scris hrisovul de la 1626.
Niel cea mal mica hezitare in intrebuirea vocalelor intunecate.
Prima observare de facut este ca in tot hrisovul luT Miron Barnoshi nu aflam
intrebuit semnul parazit ce sub domnia lut Vasile Lupul vor introduce de sigur tipo-
grafil adust din Kiev, k, ce '1 puserA apoT, ca noT modernit pe u (8) la film vorbelor
terminate cu consónii 1). Din contra, aflam in brisovul de la 1627 multe substantive
verburT terminate cu S intreg, cart astadt not le rostim fära u. Asa, chiar in réndul
al 3-lea din facsimile se póte vedea vorba AØMHS drept domn, verbul nttNIS cpx,a,SuT
drept ,am sreiduitu. Nu cred insa ca pe la 4627 ortoepia limbel cerea pre namt;
drept ',am., de 6re-ce chiar in corpul hrisovuluT afiu acest verb scris i namu fara u.
Asemenea adaugire a luI 8 la verb! si substantive este, cu tóte acestea, forte frecuente,
cum se póte vedea din vorbele
mtpxcuTS la rindul 9 din facsimile.
IIRSHHAS 9
I) Si nu se va putea Oice ea diacul care a scris acest hrisov nu cunoscea asemenea semn
k ori a ce pun slavif la finea vorbelor ; cad chiar el, cand serie slavonesce vorbele: Gmicitonk
etigascafil, 611NCKOIlk POM4HCKTA, SMICKOIlk PAOHCKTA ieMICKOIlk VWCKiti adaoge pe k la finea vorber
&Hak. Tot aqa i vorbei crapfuk fijad slava, if conserva pe k; la rdndul 29 qi 32. Asemenea
vorba ncasopku la rdndul 37.

www.dacoromanica.ro
 10

COROTHHAS rindul 10 din facshnile.

kitarxpecit$ n 12 ,, 71

IJ,HH n 13
TRAP%) C KS n 16 n n

Aomit8 18 si 48 n n

aructtn
AATt-tHIHFILI

adsArrecia
n

n
18
22 si 29
23
n

ciiirrS (ad. sunt) 24 si 25

tIMSn 27, 36, 38, 39
28
mAncllapp; n 31 n vs

KXHAS 35 si 37 n n

KmAHKS n 36 n

ctiierS n 40 si 46 71 >5

TOM'S
KRHA8-K4 48 1) n n

Diacul este fórte consecinte in scrierea celor doI i i H.

De cate orT dupa sunetul de i este un e ori un .a sail un ta, cum si un scurt,
serie acest sunet cu Y si nu cu H. Asa scrie: cmuu,Ta Ca (rèndul 4); ,komitTe (réndul
4) ; mouirta (4). A0A1Hili (r. 5). tali (5-8). auïi (rdndul 8), cx u,YE (13),
fbitICTACTI (11). flniEHHCKOH (r. 11). lcxA8rxpï (r. 21) etc.
Intrebuirea celor doT 0 i w nu mi se pare tot atat de consecuente. De altmin-
trelea, acésta se observ i mal apol in t6te tipariturile secol. XVII si XVIII. Cam
tinde scriitorul sä piing pe w in monosilahe ca w=una ; asemenea la ince-
putul vorbelor i tnainte de un =a, 441E, W4MEHH, HW4CHIJE3*gg, wLIU. wrrptum,
WCHiRf. Dar serie Atimmi §i Genetivele i dativele plurate le termina Cu w : CTA-
peionwp, cimefigiainwp, TSTSIIWO, WCHLIHEAW13, HPilaTEHHAWP. Mal rar este W la mijlocul
vorbelor : pKitimex.
io este obicInuitul iu. +TM. CARRIPHOHM, ROMPIO.
14, * iiit sunt uzitate. Unde urechia audia un ia, nu tocmal domirit, seria :
IOWA, 111)*M41, CK*PRi, 44HPA, HKOHOMDA, riSm-kpia. Uncle este diftongul
ea limpede sunat, punea pe Tp8rektiii, CS4aETkIU,Tp-ksx, gp-kmf, citiwkpf, W*CE,
Arkil (réndul 43), tl*AE etc. Id venia in: t:apk, fora, ftofichapx, etc.
dik. nu '1 aflam niel o data singer fara H. Se serie .taispuoutenre 411,4,PX3-
wkcim, etc.
domina in document: MItHRHKR (réndill 21), AtImuisscS, etc.
Totu-,,I la (Inn vorbelor i inainte de H i p adesea pune pe x In loe de st: Tp*Ex,
HOATAk, 6RTPAHI1, nstrifaid. Atlam insä: A-bat. Totusl avem: aiiKp (r'en
dul 36).
oy drept S : Koy Tou,d, A-kod=de ad; a-koy le-ad.
Sunt doI z: s i S, dar scriitorul serie abia verba Dumne4eii cu S si mal preste
tot pune S.

I) In vorbele unde 6 se roileice astAll c.i scurt, indispeniabil a se serie, diacul de la

1627 nu pune semnul scurtiire. Asia serie: ASmillsaS.

www.dacoromanica.ro
 11

Scriitorul are pre r drept f dialectic moldovean, dar ici-colea apare f in loc de r.
El serie not 'Cif si rif-Kapou, dar ce va fl (réndul 43).
Din r grec face w in eKAECitIpWita, METOWN din MITOK.
AflAm in documentul ce analisAm terminatiunea 411TE tO +KKInttotmeirre, pSrx--
MUTE (28).
Asemenea Komm4K (de si este si credinta), CKEHTE (12) si CHHHTf, CfAitHRY
(40), etc.
Forme mal curiése, orT abätute de la cele ce cunóscem, aftitm In SCHatT = osebit
(de si are si wed), ScpKASA (osirdui, a se sili, a se nevoi); Kitivroc= vértos;
laCTI = este; TS.rttp =tuturora, nowrpti drept lAuntru (4 I ) ; AecorS (de sirg, iute, ra-
pede); HHHEWH tiff' = fie cine pentru sine. CHUT = SUllt. HEMHKK = nitnicä HIPH
HIIHrt (niel); Totrtt= térgu u,Kinatt =tèreT. sSox = 4 Wt.
Extraordinar e pronumele: fiScSit=--dénsul (rénd. 27).
Apol vorbe cu sensurl ce nu mal ad astA4T: A ce nporrit = a0 da demisiunea,
a se demite din o slujbA orT o demnitate; a HEM) a se sili, a munci a lucra ca zel.
maT notAm aei, spre a termina, si vorbele strAine, mal ales slavone, uzitate
de diacul de la 1626.
IatA-le: CHECHIYA, C4MM1041, cu de la sine voiA, putere. A da bard, KS tICAIIM,
CU camAtA; iiKKo,vkdat, manufacturA, Aootswfirt (réndul ultim), HOAKHr$A, 110AIIR (44)
3M1OrkAll.
De la grecesce a luat HKOHOM, EICMICYttpK, stinten.
DAm acum aci transcrierea cu Mere latine a importantuluT document ce oferim
studiuluT Glologilor romAnT.
Adeci, noT bunul crestin, sintru Is. Hr. credincios, 1 Miron Moghila Voevocki,
cu mila lui Domnu tärAei Mold ,vei. Vrutam si am usriduit cu toati Mima, 0/ eu
tot sufletul nostru. cu putearea ce am avut de la DmnzAi dAruitA. Dupl mila ce neau
miluit Sventia Sa. Cu Domnie in scaunui, sin mosiia Doinniei meale ca sit socotim i sil
tocmim téte lucrurile céle DumnezAesti, si a Sventelord Beseareci si mai vrAtos tocméle
obicInele cèle bune sil intárim j céle stricate de émeni nesocotitori sA le tocmim.
Dupit cum ad nevoit sintru täia dal& i domniT cei bAtrint De ad fácut si ad intArit prin
svintele Meinästiri, tocmalA i obicinA bunk de nad agonisit cinesi sie nici ail tinut cinesi
al ski. nici sad grijitil cinesi pre sine. WI nevoit toti cAlugArii dead agonisit in Sventa
MAnAstire i ail grijit numai de paza sventei besdrici, si de pravila cAlugAréscA. Iar in
vremia de acmu, acéle t6te sad stricat in locul acelord tocméle bune, si obicine ce au
fost atunci ail filcut alte tocméle, i obicine pren Sventele Miinastiri. dmenii cela ce nu
sil temu de Dumne4ed. CariT ati stAtutil sil strängA sil agonisasci numai sie, sil gri-
jascA numai pre sine. IarA Sventele MAnastiri, lead Meat negrijite si nesocotite, si lead
pArAsitu, dead rAmas lipsite de telte lucrurile. Pentru aceia Domniea mea vNindu
biciunea Svintelor beséreci, i pArásirea ohicinelor bune, cead fostd mai inte pren
Svintele MAnastiri. Alta, socotindu Domniia mé scidérea titrAiei (u,Kpsii4). CA de nu
vor nevoi cAlugärit toti intr-un chip sa agonisasci, cine ce va avé, si cine ce va agonisi
sA fie tot a mAnastirie, sil tie okte, sil nu tragA cinesT vie, intralt chip nu se vor puté
tiné svintele mAnastiri. Pentru acé Domniia mea, am svatuit cu voia a patru stli (sic)
ai tArAiei, anume Kir Anastasie arhiepiscopk i Mitropolit Suceavskii si A thanasie Episcopk
Romanskii, i Evloghie Episcopk Radovskii i Mitrofan, Episcopk Husskii, i inprennA
cu tot svatul Domniei méle i cu voia unora den chlugAri, de prin svintele mfinastid

www.dacoromanica.ro
 12

cariT au avut frica lui D.mnzAti si au iubit pod vigul calugArese. Cu acestia cu totT in-
preuni am tocmit, si am scris aicea tocmala obsteT, cum tinu petutindiné in WU lumea.
In Sveta Agora si printralte locurT. i prin ostrifive, si cum tin si aicé treT patru mAnas-
tiri. Asam vrut, si am sv'Atuit Domniia mé cu cAlugArii nostri cu VIAdicii. i cu svatul
a MA tara sti fie pren tòte sventele mAnAstiri obste, cumuT invAtAtura den Euglia Dom-
nului nostru Is. Hr. si de la Sventii Apostoli. si de la sventele sAb6rA. Cum seriesAborul
cel de intAid si de al doile in sése capete i la al éséle in patruzAcT de capete. §i la al
séptele in noasprelace capete. Ca si nu indrAznéseA cineva din cAlugArf sA ncesta
al mieu, cesta al titu. cA unde iaste la mijloc sa se chéme un Iucru al tAu, altul al mieu,
nu sA cade sit sit chéme viata cAlugfiréseil ce mai vrAtos sAborul tAlhArescu au is pl-
rintii cif iaste. Pentru aceia dupit tocmala sventelor sAb6re. am intArit si am tocmit, cu
scriséré den svénta pravill ea sA fie tutur sventelor mAnastirT obste neclatiti in veacT.
Tad de sA va ispiti nestine canduva sa strice tocmala obstei fie mAcar Domnu. fie vladic.
fie egumen. sad a/tu cineva din calugAri. sau boiarin. sau fie cine va fi. unul ea acela
sit fie proclét de svintele sAboarA si de noT de toti.*** lard tocmala obstei a svintelorii
minastiri BA fie a$é. De obste. Nime den cAlugAri si nu tie al sAd. nice cal. nici stup.
nici altu dobitoc, nimicA nici arAturi nici dinafar nice din lontru in mAnastire, nemici
deosebT sA nu tie. numai imbricAmente i chelsug ce va avea dentru ricodélia sa
sA tie, cu blagoslovenia Egumenului si a Duhovnicului sAu. Demäncare. CAlugArii sA
mAnAnce toti in trepezare toti asémené ca fratii, de une bucate sA bé toff de o Hu-
turi i si nu faca egumenit i staretil mAncAri alte. i deosebi de ceT mal sAraci. ce in-
trun chip BA manAnce i sit bé toti fratiT. De egumeni. DupA aceia IntAiu cu blagoslo-
venia Milostivului DumnzAd i cu voia sfiborului. cine va fi alesu si fie egumen. ca sa
fie ca un pgrinte sufletescu, insA egumenul sA fie preut. i sA grijasci de toti ca un pi-
rinte de feciorii siii. si Mr Marie sA socotéscA, sA inpartA tuturor intr'un chip cui ce
trebuéste. i trupéste i sufletéste. dupii pravila tut stai Vasile Velikii. Cum invatA de
dice cA unde sint lucrurile céle bune trupesti depreunA tuturor intrun chip. acolo si
céle sufletescI simtu depreunl tuturor intrun chip si spesenia intrun chip si truda
intrun chip si nevointa intrun chip si cununa. De esirea Egumenului. Egumenul sA
nu iés afarA ffir de vréme de in mAnfistire unde-i va fi voiai ce sA aibA econom sAl tri-
mita in trébI mai mAnunte. iar unde va fi lipsa sventel mAnastiri, BA margA egumenul
cu stiré i cu svatul starifilor sA margA si un frate pre carele va vré sAborul sA margA
cu nusul (sic). Egumeniia sA o tie un anti incheiat. i déca se va implé anul, si se
prostéscit din nainté sAborului. DecT devor socoti cA au nevoit cu tocmala cea sufletésci
Cu obicina sventei mAnAstirT, sl aibá a ctidé cu rugAminte sal rige sA tie egumeniia
sintralt anu lar de nu va fi nevoit. i nu va fi socotit sA petrécA anul cu socotintfi.
va fi fost cu rAsipA intru agonisitA, pre altul sA afte sAl roage sA egumenéscii. De Stareti.
Inri staretiT cine va fi alesu in staretie de nu va imbla dupi direptate. i dupi tomala
svintei mAnastirT. ce dupA samovoliia sa, In mAnciri in betiT in strAnsurA. unul ca
acela sit hie scos din staretie ea o oae rlioasi. De Helsug. JarA kelsugul mitnAstiriel
sA nu indrilznéseit sfil tie la sine, nice egumenul, nice alt1 din staritT, nime Mil de cine
va alége sAborul. sA fie cu voia tuturor, sfi'l pue Vistérnic. sau eclesiarhu. Cine va tind
deosebi. Tad cine sA va afta nestine den frati, Wilda ceva deosebi. unul ca acela de
sAbor sit hie procletit. sau sA se isgonésci din frati, care egumen sau staretk, sau altA
cine-va din cAlugAri fie rudA de boiariu. fie de trAgu. fie de tara, fie de altA tara, de va
chica zapovéla cestit scrisori, a nóstrA. cee alésA cu sAborul den svAnta pravilA. de va

www.dacoromanica.ro
 ;*; .1 v.-- ;) V flMa,v , >wJ1Iw
_I+
Nl'[94A44 !1i ¡! ftI I b fflk
t.ttfl I NflfiO
TFQ IQT(' F'OJfi Mti7.
h4 '' d.
' ?9IÌ'
. 1t:%(Pv ¡k ut.k 1fl44P 4hA I?"1,I

4fr44CUJ . Jf ujw't n:t.nn. trn ir1 .

' t , jj ' ,

''ïiï
r rfa fi - ' ' ftJfn mw
fit.4&
i I , Q .

tn
. -
eI
ì .. r ? -
2
. 41
. p1ÇlU.,Vi
7f o g LIø11#»vT4 ¡AP..:.4N ,!,YP?i ¿
.Pw.::
j # ':-' -
.1ß4.er 3 .t - , j(( .1 .M:J ...
4j1i atu\It
t I t I U N(I I a
' " 'r
V
Cr. r r ' c
r'1
nr N131:1nt:P
,J J..; . al.4 . ,It4vTh4
R
41ri
rl1 i'?»
h1
: 11(?Itt7 ¿t7:T(3t&LII9 ø
4Tj
NJ Ij ut . . !f4ThA r.'tIkIq1;4t1t A1 ft pDvirIvtt
m_s.y
.IitI.tI . 4

!tI' IÇ)I 'I t'T' LJM 1iP t4fl2 Kkf.I t % z(4ftn*c(t.rIt4I 'e Mi;.-td: .4.
l

ca::izi
.rç1 4?I(nflI1I
te ¡n.J#.ALfAI.41:
j

ò1t4(tfl9r( TtIT
lrN1rI4 ftnnçoP*ztdffui t.!.Pi dufl".
o;?Il4v:i:r
_2» ¡mtm.1i"tt Htej htuIAkAmÌM
'""r
,
*
' '- \ft::iw,.::iicn (:k.t4i$ t4trt
cT F1,rcIî1 .Df:I7f.cn': T"T' - wy
I*çdt'Íce
' Ç1'TJ ° '17Y
;l7;a . #JaA t 'td t ''
«r I

'e
o
. k
:- "
.j: , &tÛ4;iPlt
_,.
C fts
- . S

1aji
I t' i- . t.. MJtC . :c4- 1 Mtc.,
.

r '
.

i - 'r -4
' 7)r1c-

'
nf(ILn1 ¡ Cfi,çi*
fl(M1_jrri' . tItC4ATYt :lTr%1(L(ì e

o 111 t1
i.i (;i-iffut CUtU(O !t :lM . n'ttfá', sîlti tfl ;YtÇ t
r Ii

r(rti
J
J ( , V , ---
- d1LlI .' fi
tir
. ¿1Ff
e Ws
j:a . C .

i' ni 2FfTlMÚcJd1T C
w(41ç1

;,cti,e 't A',:n .Z-'n

;?:,: ÇAft
't' ¡r
¡
LI:!fl t1Iy i ': -":-" 1::Ç -D
i1Lt;t. ft:ii(1 r1fl?I4tiTlç . £a15..f.;14f0
#

¿f.fZP j,'L F1 ¡ rl.., ¡Pt4 A ' ii 44 f L41C (Ll . ¿ t, ¡7 T( 4

'r ' 'y 3rzy tc
Ij

$Fit 4,f.-' u*.' 4 .iFfljf*P ti'e

f
'i-"1n'r ' ' J3
Ó':$"c ,'
. (lt . tih 'iti;ii1Q e
4111d 1TTTTt fLJ48&flp2
IfJft:
!-t1r-"I1 ç'
(17.r1 4::F.%
i
,
Tb.. C t t(Ô W t'n cc(.JCnnhf SIP

t'
(T
(If" ¿,( I I

Mf;(tiP ' I

a LÇL4 _fÇ t(('TÇkS'1 e (i2t 1cPuU

L

?la;;L:I:ilL rt3el EZ.'fl '

I

I; f% iIt _ ' 4W
f11r&mm
c
Cj ?L4 1
-4 çf't
'
uiiti(1-:
r r.fft?J
1M ': .
.
4A4
. I j 1
t,1%9 _1 -
. t(fpEf4c
. -. .

JI
, . .

.
. - e;'

j) C.icir4ocê
'- .. .

i'
-

1 - -i ) J
Cr-
It :s1fa4;Ti.r «:
1?L;iI
T'r °
f-
( m..
ti
.- Cpj...ii!.
r1-
. 4"
J
crc(rì&:1 j-;-:
;:
j;Ji;eL - nrt(J(t:1 f' ¿t1
.-'ifr
1

... ;)! 4

_-;
:;
1 III (X1E4 ULfltI1 . - 1
g 7.Ç .

.444f4 'L.4j b:
)t ;- , -- (3 ..
4J

r.- i
;;4
f

ç
i& Ai;Ff;
;:?:PlJ
L11
- Y
' 1j
z::;4.:c :
'
34jj& ¡
''r
4frfCi
¿

II
'u'..fZ?M
' -
if
.liI'.'t4,i* :. - . I
.: rI4.z4 .
1r(
.A:
r7
-Ifl,

*td*pCrki
.;
, - Li

4-'
. .
\ t1(17? ,,çW 1ITT
/ ...-
iU -.
/.
- 11-r'
/
kV1( . )

t;. - ,- J

sß - ,
; 4.
'T
t)
7 , Lf 4f
D
¿Ç tAL
p
¿4f; &fl(') ¿
-.
Th C(.(L1 - l' 1J#(V1I I .4 I11.4 I (
S

j»ra
ç1 , I J

1;V.4/.f j .- ;; ¡.' ' " 'rt,t . f'

ç";' - . ;'
?ce " ' rrZ(J -. £HAf1ßt
.
, L'4rT: . .
-
I
r tb:;c .n
,.
J..
;&frc,,t..e1f
J.

'rúi.. ,
.

. -,
I&p4?lt I' 4
..
-
.
T ;.,L.' ! J: J . .
J r
.
' øJ_i 1%JC (i CCI t t. VA1IV1

Csvdz4 fl--.I ;_ i
r. . $1(/'' & ', - . . .
- . .

I _ - . . :
.
1Y! ((PL .ç- :«nu
Lflt* i -.'
g t
,.
, ,- &?
f,1t{tu A( t ;-.y ,

4-=
J . ,- .

J - 1f ?( i Ç'
-
.1-
1, .tYC ¿(
-. . ' .
u
L
. . .
I! . - /
&qtf - -' J'? -) 44J 4 LE_
I '
I J LI
-
.&c -- I i ¡ .
'14M «
I
:.
4 '' .,v ;r1).(L.- - S --
J

A.rT.r_

f4
1, 4pfr;: T1 C ;; _, 0
I -'
r _;z4ç 'r:
t - '.
a
,ct& i - (__.
iet rtí Jf' 4
:r
L -

I
:
t.ErLc (:111
j
A
- -
. '7 I q ( a1 i t -
9'
.Ç' i -
.;
:r.: r- f-' f49 MIZ (S(1 Jct
b'
T
t g,T i -
p.tj_ -
.
ii-i ' '
,
;i1T.F44c11flt -- L - T '«'
- J (\ ' <.1 ' . i.. ' i 1i7Tt
I
it 4iu. _J t_
-, jl !.v 4.

-
.

. c in t L?
M
i;
, .. .- . -
4- * I

if _- - '
d
z
&' iba.-- e _ 4F ;ct t.' :
Ç s L
,
L
&' :i
z;zJ
4 ___,n..__f_

-c
ff
-
s-

ejLzP
eçM?
_; j._lT -' .; .- '# - .

;
.-

)3

. r'.;;H.--. . -.
- - -
.
g: .
.-..
.
.-
-. .- -
¿-- .-

CHRISOVULO LUI M1RONU MOGHILÀ BARNOVSKI VOEVOD din 1626 Septembre 20

PENTRU ORGANISAREA MANASTIRILORU DIN MOLDOVA.

www.dacoromanica.ro
 13

tiné cal. sau stupl, sau de altA dobitoc. sau arAturA la fratil BAT. sau la rudele sale. saA
la priiatenii sAT. sad sa dé bani intru aslam. sau a face negot. sAvai dobitoc.sAval miiare
cu polob6eele. sau fiece negot. sA fie proclét si triclét anathima, maranatha, amin.De
mAncare in chilii qi de &Teti. Prin chilii, nici bolnav, nice sAnAtos sit nu mAnince.
nice 8S. IA fAr numai alai. Iarl la hramul besérecei. si efind sit va tAmpla sit vie Donanul
la mAnAstire. atuncl numai blagoslovim sA mAnince si sA bé prin chiliT. prentru àspetii.
iar in intralte dile preste anu. In ospAtArie sA se ospitéze. de a fi VlAdicu sau egumen.
sau boiarin. sau ctitor sal ospetéze egumenul la chilia egumenului. De sabor. CAnd
sA va aduna sAbor, pen trébe mAnastiresti. de va vré sAborul, dem paharA blagoslovim
si aducA. iar aiurea nediuri, nici in chelariu nici In pivniti. De eclisiiarhu. de eco-
nomi de metopri. Eclesiiarhul un anu incheiat sA cade sl tie eclisiersiia. asijderea si
economiia, si metosariT. cine unde va hi pus si socotéscA. sA nevoiascA fdrte Cu soco-
tintA. pentru agonisita sventei mAnAstiri, cu frica lui D-zAu si cu direptate. lar &di sAl
va Implé anul. si aducA agonisita ce va hi agonisit preste anu sit puie lnaintea sAborului
si si ja blagoslovenie. 'ail de va fi nesocotitor. si dupti samovolia sa va rAsipi. semen-
titlor si priiatenilor sAl. unul ca acela sA fie suptu blistimul svintilor pfirinti. si nici
anul BA nul astépte, ce sAl scoatA de sergu, ca pre un fur de besérecl. si déciT sA naibl
credentii pre nemicA, nici din lontru, nici dinafar In milnastire. De coconi. Coconi mici
In mAnastire si nu petrécii. nici muiare. nici tigancl. sau cAlugAritit sA nu mAie in mA-
nastire. ce den afarA, unde va fi casa décia fAcuti. De slugi. Egumenul 86 nu aibi slugi
curtail. ce si ail:A poslosnici sA slujascit. De samA. Egumenul sau hie carele sit dé sama
Inainté sAborului de ce va fi cheltuit. si cine ce va fi dobandit pre la sementiT. sau la
priiateni. si aréte innainté egumenului. sA blagoslovascA. si de va socoti egumenul, cAi
va fi de trébA si de pold, sAi Iasi, lar de nu, In mAnastire si si la. Doi cai alesi, sA fie
de trébele egumenului de slujbA, iar décil toti si fie de obste. De straini. De la alte
minastirT. hie de unde, de va veni vreun frate sa petrécA In mAnAstire. sit tie obicina
mAnastirie. lar de nui va pike, si jasa din mitnastire. De sihastri. §i din fratT cine va
vré sA iasit In siihilstrie, sè hie cu blagoslovenia sAborului si a egumenului. De va as-
cult& de sAbor. si de egumen. sA petrécA cu DumnezAu, iar de nu, sAlu intórcA in Ed-
nastire sit hie suptu ascultare. si in locul lui altul sA sit blagoslovascit, pre carde va
iubi petrécerea pustiei, si petrécA cum BA cade. Pentru acé. Domnia mé. am intArit. si
am tocmit. si acestei svinte mAnastiri. ce iaste mosia Domniei méle, de Movilesci zliditA.
anume Sucevita. unde iaste hramul S-tgo VAscrisnia G.a 13..a nas.go Is. Hrst.a. i pri
mai mare credintA si tArie am pus si peceté Domniei méle. Iar pre cine va alége Dum-
néztiu, dupe viiata ndstrA sit hie Domnu tArAeT Moldoviei. si de nu 'FA va pleca nestine
cAnduva, unul ca acela sit hie arAtat. si cu temnita si fie arAtat si cu temnita certat.
pinA cAndu sa va smeri. cl scrie Apostol Pavel: ndati pre unul ca acela dosAzinei,
intru smAcinarea trupului, ca sit si isblvasci sufletul lui. intru duoa Domnului nostru
Is. Hst, a cgruia iaste slava In véci, amin .
Via if). mi. Septembre h dnAI.
Semnat :
Miron Voevod.
Locul sigiliulul Domnesc, 4 sigilil ale prelatilor Ora In negru.
atArnat de matasA.

NB. Punctul pus in original f6rte adesea nu este tot-d'a-una drept o virgulA, ci adeses
bumf o pod6b1 caligrafici Dam facsimilea la finen volumulul.

www.dacoromanica.ro
 14

TOMUL I, PAG. 8-9.

Supralludatul archiepiscop latin Bandinus aduce neintrecute frum6se informatiunT
despre cultele CurtI romine de la Térg wiste si IasI, de pe fimpul marilor DomnT
MateI Basarab si Vasile Lupu. Martor contimparan al acestor CurtI, Bandinus, Inca ne-
cunoscut cänd am publicat primul tom al acesteT opere n Istoria culturalei ,, el ne va
spline mal cu autoritate cleat orIcine altul cum pe timpul luI Vasile-Vodä Lupul
existan scolT In Moldova si anime scoll in care se Inväta nu numaI limba patrid, ci si
cea latina 1).
Fie prin .ceda lui Vasile Lupul, fie prin acele catolice, o culturA ridicata se p6te
constata din cele ce naréza Bandinus la pag. 178 a codiceluI ski. La ocasiunea särba-
bird EpifanieI din 1647, copiI din scdla rostesc inaintea luI Vasile Lupul si a Guild
sale discursurl in limba românésca,ba si In cea latina ',bane salutationis formulam pro-
siliens in conspectum principis et procerum octennis puer, quasi ex ore patris erripiens
cura stupore omnium vocem et gestus moderando continuavit. Quo peracto duodennis
puer pradiit, voce, gestu, totiusque corporis motu omnia copiose Valachice peroravit,
cui princeps ilari vultu arridebat, metropolita cum vladicis saepissime votis clara voce
subjungebat: Amin, amin. Alii latino et Valachico idiomate succinte subsecuti et prin-
cipi laetum novi anni auspicium apprecati.
Bandinus maT spune ca. s'a nascut cérta intre popiT calugarT si intre InvätatoriT
ortodocs1 despre copiiI carT an recitat inaintea DomnitoruluT. Românii pretindeaii ea
acestI copil ail invätat in sc(51ele romänesc12).
TOMUL I, PÁG. 9.
Stefan Gheorghita a trebuit sa fie moralmente ajutat la resturnarea luI Vasile
Lupul din domnie prin lmprejurarea a femeea luT, Minna Safta, se tragea din Alexan-
dru-cel-Bun ; ea limasi declara acésta Inteun act de danie din 1687 (7195), Mart. 4,
unde çlice : ',En Dómna Safta si (värul men Petrascu ce a fost pitar), deem& a räposa-
tulul George §tefan-Voda, ce al fost din mila lui Dumnesleti Domn al MoldoveT, inchina
manastirea Bistrita la Sf. Mormint pe temeiti a si ea se tragea din titoriI mänästird
Bistrita, de la Alexandru-Vodä-cel-Bun si Béträn, carele este acolo, astrucat d'impreuni
ca Dämna Sa Ana si cu cuconiI säT.
Acest document este publicat in intregime In Fciia pentru minte, inimi §i
literaturciu. Numärul 6 de la 5 Februarie 1845.
TOMUL I, PÁG. 10, ANEXA A. *1.
Dam aci documentul inedit, ce am aflat 1ntre documentele EpiscopieT de Buzèii si
din care se constata, ca la manastirea Menedicu din acest judet, un Pahomie, dascal, a
invätat acolo carte, adica ca acolo exista sc6la In secolul XVII. Asemenea mal aducem
.'un alt document de la MateT Basarab-Voevol tot relativ la manastirea Menedicu si In
care fostul dascal Pahomie este numit duhovnic si clesiarc de la Snagov.
1) Bandinus »Vaitatio generalis omnium eclesiarunt catholici Romani Mils in provincia
Moldaviae, scris la Baca la 1646.
Bandinus dice la pagina codicelut sdu 112, ca. in Iasi sunt 20 de scoli urmate de Romani,
Rutenl, Erred si Armen!, dar cu tot acest numer mare de scoli, Bandinus afirma ca numèrul
studiosilor nu trece de 200 in tóte. 0 frumása afirmatiune este in Bandinus acea, ca nprinceps
Basilius multum laboravit et maximam fecit expensam ut latinas litteras in Moldaviam induceret.
Bandinus adauge a tlice, ca Basile Lupul nu a isbutit in acésta dorinta, decat crt afi ajutat apoi pe
lesuiti, acordandu-le un loe minunat pentru sc615 si promiOndu-le ca le va zidi roll s't locuinte.
11) Pag. 179 Codex Bandinus editat de V. A. Urecitia

www.dacoromanica.ro
 15

n Adeci nol 24 de boernaT: Lupsi Vornicul, i Armega i ot OdobenT, Iane Logo-

fetul i Later, i ot Maricineani MihaT Carsote, i ot Zore.?ti Badea, i Saya luT Avram, i
Nedelco, i Miereanu, i Manea Bandrea, i Necula Bot,anermul, i Vasilache, i ot 'Mired(
Stoichirlea, i Stoian, i Meioti, i Budrucul, i ot RiteseT Jipa Vornicul, i Dragomir Capitan,
i Voico, i ot Bileani Pascul, i ot Furesci Dragomir, i Pètru, i ot Garaldeani Oprea
i ot Potoceani Vatrea, i Dragot, i ot Scheai Neniti scriem i marturisint
cu acéstä carte a 'Instil la S-ta manästire Menedicul, unde iaste hram Sf. Nieolae, cum
si se scie, cá aù avut egumenul Neofit pirá cu jupinésa Caplea Stolniceasa cu Vasilache
cu fetele lu (sic) Braga anume : Vaslita, i Voica, i Ana, i Moisca a RaduluT Cap., i
Durnitrasco sin Dragomir, i cu Stan a luT Momee, cu téta céta Bragestilor, pentru mo;ia
den ClocitT si den Goicel si de 1 t Furesci si de la Poiana Neculelor. Inteacea noi ace,tI
boiarT earl suntem mal sus scri0 i ne-aa luat denaintea M. Sale Domnu Nostru
Mate! Basarab V. V. ca sá le catim de aceste mosiT, amblat am si am intrebat tot! be-
träng si am adevérat... (lipsd) den FureAT jumatate, den Goiceale jumitate, den ClocitT
jumitate, den Necule jumitate. DecT cum am adevérat cä aü avut si ad tinut maI
inainte vre ime, n9Y anci am dat si-sT tie monastirea: den Furesti jumatate, si den
ClocitT jumitate, den Necule jumitate, cum ad tinut i maT nainte vreame, de cand le
ati dat i ail miluit rapsatul Vintila V. V. si am cersut la ceata Bragestilor cartl,
vgdem cu ce all tinut acé mOe ? i niel cum n'ait vrut si le sati, cA ail sciut ci
sunt &Art! reale si mincimise. DecT, cand le vor scate sä nu se cré4i, ci sunt min-
cinu6se, cd aft marturisit i dascalul Pahomie, care ad cetit hrisévele luT
V. V. si popa Teodosie, carele aU Invétat carte la mdnastire §i pro egumenul Efrem,
carele aú fost egumen 10 anl AA) cum ad fost aceste mosiT ale monastirel i altii.
DecT, vèlénd i noi a0a, dat-am sAsi le tie cu buni pace. i s' ail facut acésta judecatli
denaintea parinteluT Episcopul Stefan ot Buzéti i denaintea jupan Radulul vel Comis
ail fost i jupanul Lupul Vornicul i alti multi, earl vor pune pecetile mai jos. Pisah
Balea Logof. Iulie 20 leat 7151.
(Urmézei iscàlitnrile i sigilele mid ale celor de mai sus).
Acqt1 24 de boiernasl furá insircinatI si faci acésti cercetare i judecati cu
carte de la Ito Mate! V. V., din Iunie 30 (7151).
Actul domnesc se adresézi la Episcopul de Buzia si la ce! 24 de boiarnasg si le
arati pira stirniti contra egumenuluT de Menedic de citre BrágeLi, cA moiile maT sus
enumerate sunt ale lor. nIar egumenul Neofit s'a plins in Divan, qicènd, cum, când au
ucis pre Razbiri cilugirul acolo in ministire, atuncea ail perit i cirtile i hrisévele
manastirii, cum aU mirturisit inaintea DomnieT mele boiaril Divanului si ail mirturisit
batilnul Teodosie Cilugirul, comic an fost gramatic acolo in (Pele Mihnei-Vodi
a luT Petru V.V. si duhovnicul Pahomie i clesiarhul de la Zneagov, carele ail cetit hri-
savele luT Vintili-Voclá pre aceste mosii, ce seria maT sus tot pre jumitate, cum s'ad
cetit in Divan si cartea pirinteluT Episcop, cu multe mirturil serse In carte. Drept
aceea... etc. Onsireinézi pre Episcop si pre ce! 24 sá fad! ancheti. i si dea otiirire ncu
ale véstre suflete, si-sl tie cine ce va avea, i cum vetT adevèra si faceti scris6re la
Domnia mea. i çioa k Sf. Ilie prooroc. Acésti vé seriara.
TOMUL I, PÁG. 10, ANEXA B.
Existenta scriséreT lui Petru §ehiopul de la 7098 (1590) probézi vechimea exis-
tentei de salá romini inci maT nainte de secolul XVII. Iati in facsimile scrisnrea
luT Petru chiopul descoperiti la Venetia:

www.dacoromanica.ro
 16

7r
I

t
fiu 0- e
/'
q,11 1 ..
L.A
v J7j...y/L tieh t:C/tIr:4 /AS AV:
ft4te-c/Prelmi6 g//,1-.01-/Cref le.14/4.4.
94frc
hir7. /1-4.4k )1j.C. 419iCt: Adik4' eera,w,ex
et, kel», -f(41.&v, GC.o/Ne. ,i,vife144elt",frd".V.
I J.A/"Zti 1(1-CL-rv Ca4-rkjil A0 4.,//
Ç: C4:11.4 At ho41:4: 4a. 2 . ft-ceaa. ee;
Jean, PALI-lt:, ft,ez
rohe elMir`k Au". cre4i Prz:ao
et: "Bao htilla,rzer-e/bra.c/ze4,
#IiL3 !:3 et:. jct. 3c,iti,!.
t ,_AiiibvAdt.ia.4
th$4'...014.4' cv;yi 4.6 /hi: ellf tek .1.t.4414 it.4/$1
D. N. Iorga a adus de curdnd i alte facsimile de scris6re de la acest Domnitor.
TOMUL 1, PAG. 40.
Cum sA nu fi fost qc6le pe timpul lui Mate! Basarab, and Udriste NAsturel aratA
in prefata cärtil tipArite tn limba slavonA, cum di exista tipografie, fabricA de hArtie
§i diverse alte institutiuniwww.dacoromanica.ro
industriale i culturale in téra muntenésc5 pe timpul lui?
DAm aci in facsimile scrisdrea lui Oreste NAsturel:
 17

P al I 1fj 0 p
Vpiom*aogig ,IPK..AArberpri galtuAtittogs witeiotr fait pp
**fuel. fill tint maTto 6
riorriviT.AomIt. crintrautomi. tICA're;rmarat'tftemirittfof,
roto/i? ict1A45V,
-, J ..,
lo mkTri).; 10 E MI iG i I ßi111 CA-T710
riATAttnio ti g ef5if4riklA3EMAR OfrptillA X7H3AnAgt4CKIA,
H NOYAA. tilitliMillefti;MI6Mgo "'Ale, gtivi ,
, .-
,firAfOiVETIAte.
/ .-
gAreiTHI.MH,IA,K4r03MAISIA4 EArefloAy5THACW
e
killrOA4TrAt
HfistrookftLITAM1141%., flpfCLIfiiiHIA4 &I net gmcwom% t7Ntinttri
111f41%. forICT6064tilfit 11 CAAMAtialitrur
.- / ..
cruttli.A
, .l /le/ ..4. .,. I
110K0eHTHWM fiMiltA rIfifilirrAOCTH' Dillow
har irritan 'API 0 rittii n Ht;n7H a
,. ,
AftlA,tilTI g 11$16rETITSIOVL, 14 OrpliVIO
j 4 /9

MOAHTIliffri. 7

A,,tfirt um H nputt4ru91l limn° Efit(Ti p rifiClifrAdi

LOA*, g 1";10 plAHMA AorpehiTiAL fttTM1 Aat ft.*
f , /
TOAHKHM% 64tilif,k f19frT4OITH fAiAliTnfilM% 444.111
rAmoahAtittlev,,
KISAAttirHIIHmt 1,4EilObiTf11fitt'L
r-virt Aftl HICZTHAA f aft° XI rGimita mArttkr% ma
. f" / .i V
{ Of CtIlif RAI% naAHX1 KISAALI fipinOtLIft141f flf/164MAITT
/ MAW
'i
rIATIMI TBOIIII IAME WHAM HtV flAwfli tAFKI KTmT0fIT161 apart
, , , 4. ., , , ., aK,
TAOITH fiA110440 CAAPIrrti WERTf AR , &worn- R corAvill EA ro
'I AIM( HANICArOhiftelAtO pAgl, tTititi
HVAAAH6EHICA
11.174
oki,LITA' AMC.R C;;Cirrig Ráwri RIMoSK;16r,AlRA CAnAAfÉttrelit 4 flistlit.
AR mH oirWTiiii441411Cf tvmgIT OA Witt f lif 014M% W1ti011T77640,
C.iil W*CqiiirtUrp if' 6,3 tif 014 mÉn.i.tf n4Ø epirupwrdittrt
.. ,.tiAm%
gm I Aolliti,VJ Etna fircAAro,h/fftittp, f Ari norKA. ii,frort
5rithrf kirodkapmurvm L'AIVAATH 1110AOCHTMA : 0711A4T
t ., r el, -X / ... ,- ""
MAHOAti1Ii/A, 116 ilifiTATIAllio MAMMA hu:u-A 3APTi1Itinfiti
www.dacoromanica.ro e
ITT
 48

_j
estA. f-
noutorar,
.,4.'
tte6'
;jittA A Ctill EA71.4 P4M1 /164T1 01,.f ril C&fill
I : IIMISW 2
% A/
PEHAITASAIIIN gistpOM1 g %f HI UMW 4 Httnif titirTM1 wcpa.o,
AI 1 Id , a/ e At
, ,.. ,,t 1 ... ..r
fA4, % Tynortivrta AliMOHW ELITH HA A064fiefiirrfi 41,Alti0f.
/ 1
ti RC I --'4.1(10 nomoVN f fiT IMIPKAf H AMA CAI.VA gArrentifito
4 Al / .a. 1
FeiC06kIfithfraIMI, !I WM' 6M11110 (111164TAOCTTE0 rtitflAtiWAMIKEI
or / / 1
Mil WEHTIAtif npoTom ITAOKAtiWi ymt HE tr , ti 61 Cfrpattfim Al
/ 1 r / af IA/ , , fl
MOMAITHT1 niltin IliffinfCail PM To npfiot
6AllifA 1.1tfelq
grAOITH (101i1A41t7IMI 4, HeACAHriiiW40 61 nor'-the mitici8niti H
A.Apoitil Ktifiraao MHriff. HiEFAHHyZiff Olin f AH,LOAOr (OWL
/.
e N. ,
tiAr 16TTOCA(16% 4 titipigAfmghll. 61 4,4r(rA niittirrw AO5AITA0
/ #4.., 1 n / fr" r
titai ?I wAlitilf . 6AtIlitl flptIIVTAHTM rArdilAUJIMY 45AAKLitrE
,--31

11111MHAOCT/1110Mi, t1H5KAHWHM1 110KAOtiftlifMT proArinnlo

I
1ST ivirfivim% eicirtis'iti , riptNOWAIMI f IS1AArarmit 4WACIF44,
;fa ,A,A4Froari pun.. HHTTPlif firm f niiii riff MI frgormpt,
, ..
T1710 now-.ytincr K114Apipflif.. f0 SAWA 11/1C5iTAOITH Aorfobt
4 /
IrtAill*,* iinohfiiinchar KinpiAonArts wrimfaxit c
.. 4. fl n ... 1
, túgniitiir
Mt N CVIOEHllp CArOtS 'CAM tH . KTO CO wnirtSt;Ar cfilgiuHrt
f / / .., or 1 4 .2. ''
CTIAtlit HATAAntiKt tKpOAVE rituoi werOSKI KOAina Pi flOrrliAA
/
flptiOdTACV, . ISAWAA tiArOlncrifiitUAA flf1eliTA0171 AfArf
l 1 1
ARA
QTIAN T 6ArriTi4k, E M ApAr ki finor AA CAArOtTfittinTHWAru)
1 .
mirotioirommo ,1,0C1064TIAMrt cAAreArikirfAL Horts1s7A
afificA ; 'LCVO SP: f CAArOCTIIM1b1UMA &VIM ApfKAISA f gfitcl 'ro
Ainciihsti';iu;EAArOAArrii r7rn441, HfilaAlifiti 61111Trinni Illti';
nfixy ilenommniT1dA4H . c.ii iliT1 61 niviiimp fiirO, ¡1St f
/ .. s- Iry / 9,
IMAFAVIMPIOSMIlf MIA I.IABOCA0111A, mnonurriil arrlinqz
I ., ., ,
iiiKtifFL MOHAITHMIKIIIKI M MIVKIIX1, Mr/IMAM IIMI e
.., / I,. ) .. / / Pl./
Taw, TvaorfArrto, teXAFTOT5Ofti010 BOMMHI3E10 : 110l110 FA
, - ,
ji ( AIMILIMNIjMIA 4 /o of
n..
ol
1 M4ALIMI H FrftriAl H efovinmn filloyKrAtile

MLIMM 11,4ALI at.flibiSKI TOA4KAA 41141F6Akt GT411ll CArli

, vs 6' i ,
Aniff tIK,011i1N1A, gAILifAk filfiViTAOCTH ARO)CgAA,101,0 h0Cf0
NET!A7H HilMOChMAA : XIIIIAAMH A' HHKÓAN
HfrII iHT01.4HILIMH,
xi ofrAcAnyumn, riKtumszt nelf CIMOTAiAM,u'iLIMMA, IT
Ap ' _i / lli
fA/CtiOgiinOhtl'ainOXISAAMTH teelIrW".. SHrT7 TVHOM% H
l)
i:LALIKkIMH Cr1,1.40/1ACTHF4 tiCtrw KTVTO FiA liAllifrw toinrAmff.
www.dacoromanica.ro ,
*--n(47
 19

,,,,. D%, se ..
ttt .. II
in0111MH tyco 1110 t n Finm ti tii ['AV/171,1,1,1'i
KPIACSiv
i
, ll, A 411171.1K 0 Hal%
teS _i X. I
0 / 1 e. w / / I
p1R+Aliti MN iuiar; LIZ tital Hii
ti KTVT Off nkur my HAM1 ifit hprT

IDVI 19
y.( A 1 A
4 /1
AOCTOHNiALUHK1 6 ÁWIAk fliffiliTAOCTH CFOMÓCiltfrI FA1 .
E7CrohlTelonct (T(II,nfii ml
mi o
, ai17i
nto 4. tyGO IA Xi noittp I IMPS
H n0444[11711 illif MANNA HAMA 34(11HTHHIVE
e r /,
ti.SIAIA
/ - .. Ils / 1.
/
XOTA
nit KtInCH cArogoAri mAtom, HiltrytnitA4 Cgon,
/ 1

Limn Oig0 Apt 111t1 I .1, OCilÓt1 et ri). 11 1 cimnsta loud (wpm initmki
4 ... /a. 1 / 1
,150GpOTiAf1 4 H umaoiroyToTgotturw AAAletA nAmt ri0
/ I - --7-----ft-- --r-------1/
MArkril AELVAAT TiiiHMI iiIIHAA4194VkA 1 HAWN a pAA LI F a M t
WT.' /
ardrIMENITSA gAtfifrW MCI. 0744440 A ff IMAM a 1 i m f , i.r.4 c.

647nAirt
11
eil int.tx%
f c'Arl .E4isit] notsiliwnimt oilco ci-rona
AVIN.444% HfCTOrKH;(1 Art7% IIKH1107.4
I
s AA li.:Wi notal4rii
el cerloAcruigin giedrii moo. niteetrAort, MIAAT npftt4stVON
.2. 4.- I i / '1-
/ i r_ / /.... ete
.... i As 1
is MAIN H g4 CIA fr AT1H1H4fif If CT BUT Iii0H 'ICAO altincritt 7 'AK*
ANC.' it ii cno.e,ornTri CACO 11110AN, CI Ulki A%Kliiiri 1;octs.au
,
... 4 .. / 1-
6114MH cArooyropummit TOA. g t731141(41 K-0411 Tirmfliff it-
I *sir ,r 'a- + ..2... 1
- ea-
KOAL rim WITHalf t KO irpHTFUllf HinfilTAHW Agif WW1 41
AANAWCTfia. GA- -THSKI rocnIAÁVKTA atfitaTACrn filtdf.4 0144Fif

11 V
% 4 .4 a. . 4 1
0E1. II IT hfillokcjohnittwtimm erromnift, it alcirAmiLIMH MOM
/
TliAmft tiAilifimt1 f 14 r o A i n nw gsf&TAIMIL.
jI
/ .S.
¡muficiaT
m rI 40% , MAlilinkf artyrmArtu rti4 AAKH ?I EACTAtio
, . .11.

es- x- I
firm's( MHAOIATthArw 4CTVT014.

rilitiTH We'd mriaTirti.HIN tifIGICOrtif

14111iH fACIÌ,
MfArierty W WAOriohMs,aIfIMI
t ,...4'
. / Ippr
l 1'.
111.AMKIA
trACHTIALI .A.nronocK7A ,,VIAMA 6 ctuaturtu
.. . .. 4.-
trentrilA HITLIA cqA , HTVT oft7SA nprefiriTA 0
1i
IITH liAillihsv 'In 111Cii0 (44
I-
EfArr MO .
/ ,,, a .. IP .. . - 4.- i ...
2- Cry 'g
131F1OCA OW trcA eff, W IlIfftlirfTAUH h CACITTHITMWIti
'W t V A. Per,
BAYMIWIE CIAONCfH0 Ell H l'IrtHCAMO A401010 AAftilts szyrir
iliffillApcirff 6 LIU* v cs pet-To-if 1E1 ip A ct is-1(.01,7Aorl.47-,
www.dacoromanica.ro
A% cal 17.iiitrar tummy +7fit
 20

Intr'o opera eclesiastica aprópe necunoscuti, un antologhionu, in limba slavona,

am aflat o N-te interesanta epistola dedicatorie, semnata de Orest Naturel. Cartea e
dedicata lul Mateid Vodi Basarab, nstapanul si voevod al tdreI Ungrovlahil zaplané-
ckaia. Orest Nasturel a scris acéstA epistola ca din partea luT Melhisedec Pelopone-
sianul, egumenul IndnastireT din Campulung, al cAreia era titor celebrul Domn muntean.
Facsimila din urma da acésta importanta epistola, care ne vorbesce nu numaT
de tipografia Inflintati la mdnastirea din Campulung cu spesele Domnitorulul, dar si
de diverse fabricT, astaçll cu totul ignorate, de hartie si de felurite obiecte de arama si
de fier, oranduite de Mircea-cel-Mare.
lata traducerea acestel epistole :

Precuventare pentru dedicare O oferirea acestei ccirli Doninitorului titor al

mönatirei
LuminatuluT, puterniculuI, evlaviosulul Domnitor Principele I6n Mateid Basaraba,
prin gratia luT Dumnezed stapan si voevod intregeT ter! Ungro-VlahieT si de peste
muntI, etc.
Milostivulul si binefacdtoruluT nostru Domn si stapan,
Bar, pace, sandtate, viéta Indelungata si fericita In prea malta si puternica a Ta
domnie si Induratóre mantuire. NoT, subsemnatiT, tot-d'a-una rugAtorT robT al Inaltimel
V6stre, ne Inchinam, Te felicitam, ItT urAm bine si cu zel inAltArn catre DumnOed ru-
gaciunile ndstre.

Mciria Ta,
InteleptI ilustri qis-ail: ',lauda acelora carT desvolta si rnaresc virtutile lu Noi
insine am vOut de cate diferite si prea falnice virtutT estl inzestrat Maria Ta si de ce
iubire nernarginita.
Precum ferul este atras de magnet, ast-fel si laudele astre sunt atrase de aceste
virtutl ale InAltimel Tale.
Protectiunea ce ne-al arètat atat noa, cat si preaslaviteï mirafistire, care s'a fo-
losit de atatea binefacerI din partea InaltimeT Tale, ne impune datoria sA fim multami-
torI si recunosc6torT, ca sa nu cadem in greséla nemultamitoruluT rob cu rdspunsul ski'
catre puternicul sdd stapan. Acésta maT cu séma, ca gasindu-ne Inteo stare restrinsa
si IncunjuratI de atatea neajunstu-I, dorim a lnlatura gresala nemultamitorulul rob si sa
ne Invrednicim de darul si sa Gm multamitT.
Prin conducerea lul Dumneqed si prin mijlocirea preacaldurésel n6stre protec-
trice, preacuratel Fecidre si Nascdteore de Dumne4ed, acest sfat ne-a fost dat. Prin el
dar am fost povdtuitT si numaT dupe acest sfat ne-ail fost cu putinta a satisface nevoIa
ce avem de o tipografie, care tipografie, cu ajutorul luI Dumneçlea si cu conducerea
preabuneT nóstre protectrice NAsatifire de Dumnqed si cu cheltuiala darnicei a InAl-
timel Tale, o posedem deja si am transportat'o In mdnastire.
Ast-Id, dupa prima porunci a MarieT Tale am tiparit deja cartea necesard bise-
riceI, numita Minei sad Antologhion saft Sueatoslof, pe care carte ne simtim fericitI
noT preasupusiT robT a o inchina si oferi InaltimiT Tale prea milostivuluT nostru stapan.
Aparititmea acesteT lucrad contribue si maT mult la inmultirea virtutilor Inal-

www.dacoromanica.ro
 21

timil Tale si este o dovada de calitatile obicInuite ì osebite de binefacere ce Te carac

teriséza.
Cine dintre fostiT stapanitorT aT [ere! (d'ara iartisi din nema i familia ilustra din
care Te trae Maria Ta, bineradtorul odini6rA din neamul Basarabilor Negoia) a'a
aritat ata de binefacètor tèreT?
Prin intelépta MarieT Tale carmuire, téra a fost inzestrata, inteadevir, cu ataca
fapte bune, care mal inainte niel o-data nu s'ají pomenit.
Prin asemenea rapte, dar, maT àntéiü, ail putut sa se inmultésca, pentru slava
luT Dumnegeil, o multime de bisericl, mòmastiri i alte asedaminte, iar apoT tipografia,
fabrica pentru facere de hecrtie, preeum §i alte felurite obiecte din arama, ter, da-
imite de Maria Ta i alte infrumusetarT.
Din aceste asedäminte, dar, s'ati revarsat in térd o binefacere si o coi-1161.A, care
nu se datoreza de c.« faptelor binefacitóre demne de lauda ale Inaltimel Tale, lauda
care va fi neincetata si niel o-dati stinsa, lauda care se va prelungi mal mult de cAt
veacul, prin cartile tiparite in m5nAstire, sub ocrotirea Marie! Tale si cu ale Mariel Tale
cheltuell.
Primesce, dar, primesce acum cu indurare, o I Stapane al nostru i pururea cti-
torul nostru milostiv, primesce din partea nevrednicilor i rugatorilor robI al InaltimeT
Tale, primesce acésta carte cu huna vointa, cu darul lul Dumnedefi i cu ajutorul a tot
puternicel !Ristre stapine, care a bine-voit sa faca sa apara cartile aceste, cu carT ne-am
Imbognit nol nevrednicil. Lauda, decT, se cuvine Inaltimel Tale, care ne-ai inzestrat
cu fabrica pentru facere de heirtie, cu care sa intimpinam nevoile nistre, noi robil
supusT. Lauda numelul TÖÚ pretutindenT stralucitor I Iar pentru risplata vecTnicelor
bunätatT ceresci Inaltitnea Ta va avea In viéta Sa anT fericiti ca al lui Nestor.
Rugam, clec', neincetat pe A-tot-puternicul i iubitorul de 6menT, ca Impreuna
cu augusta Ta sotie, milostiva si bineficitóre stapana, si Te invrednicesci sA litl nu-
miratT intre RegiT i PrincipiT carI servit cu credinta.
Cu cea maT mare rima, cu cel mal mare zel si aplicare, neincetat, suntem da-
torT a !alta rugaciunile astre pentru acest scop.
Cu umilinta, plicere si tot-d'a-una rugator!, cu supunere ne fnfatisiim InaltimeT
Tale, fiind a! MarieT Tale, milostivulul nostru stapin i binefacitor ctitor, pururea ru-
gatorI catre Dumnedeii, prea supusT robl.
Melhisedec din Peloponez, igumen mareT mònastirI Dalgopolscaia (Cimpu-Lung),
cu hramul prea slaviteT Adormir! a prea sfintel Nasathre de Dumnedeti, al careia ctitor
estl Inaltimea Ta, i torf fratir.
Precuv6ntarea acesta, o! prea marite D6rnne i binefacitorule stapine, a fost
compusa i scrisa de mine, cel ma! mic rob al Mari& Tale Orest Neisturel, al II-lea
logofét. Scris in comuna mosiel astre Fieru (HerescI ?).

TOMUL I, PÁG. 10, ANEXA *)

Pina maT in dilele din urma se credea ca cea mai veche carte tiparitil in limba
rominésca a fost .1nOtatura crestinéscau. Cipariú pune anul 1546 data tipAriril acestei
cArti, de care el mal intéid a fácut mentiune In n Chrestomatie sau Ana2ecteliterarieu,
tiparita la Blaj in 1858, la pag. XIX. In n Organul numerile 54 §i 55 din
3 si 14 lanuarie 1848, celebrul nostru filolog pusese deja intrebarea: care este cartea

www.dacoromanica.ro
 -22
cea mal veche rometnéscd? Rdspuns'ad Cipariu la acéstA intrebare, ci cea mal veche
carte este un Catechism rominesc sad InvdtAtura crqtinéscA, tipAritl la Sibid in 1546.
De cit tot Ciparid adauge ca el n'a v6slut cartea i se indouiesce cA acésta e data c,ertii
(pag. 308). Ast-fel rgspunsul la intrebare n'a fost dat. Domnul B. P. Hasdeu in nCu-
vente den betrani (tom. II, pag. 40) refusg de a admite existenta arta de la 1546,
totu§I tot Domnia sa afIA, dupg cronica pastorului sAsesc Simon Masa (mort la 1605),
cA la 1559: die Martii Johannes Benknerus, judex Coronensis, cum reliquiis senatoribus,
reformavit Valachorum ecclesiam, et prmcepta catecheseos discenda illis proposuit 1).
Din aceste §irurT D. Hasdeu vede, ci un catechism s'a tipArit la acéstA datg.Dom-
nia sa crede ci n Intrebarea creftinéscciu din codicele Pope Grigorie de la MAhacT este
o simplA copie dupg catechismul anterior.
Ultimele cercetArI in privinta acestel cArtI, Multe de D. I. Bianu in Bibliografia
romdnésceigi, ati avut de resultat o noug afirmare a existente catechismultii, insA cu
data de 1544.
Codicele MAhAcene din 1607 dad numaT o copie dupg o tipAriturA din 1560, ti-
pAriturA ce pare-se cA n'a vOut'o nimenT pAng astAdf.
Ca cea mal veche carte a lui Coresi, Ciparid ne-a fost dat in Analecte, Psaltirea
aceluia (1560). D. Hasdeu a intreprins la Academie public,area aceste psaltirl, cu data
de 1577, i dice ch: ne nu mal pulla adevgrat cA lucrarea luT Coresi este prima tipA-
riturá despre care noT putem vorbi de visua. In dilele din urmg D. C. Er-
biceanu a descoperit o carte de ale luI Coresi mal veche de cAt Psaltirea. Acésta este
Tetravanghelul lui. Aceste cArti Ciparid. 'I-a pus anul 1580, pre cAnd pe exemplarul
descoperit de D. Erbiceanu se citesce anul 1560-61: ni cu lisa jupAnuluI Hane§
Beagner scris'am eü diacon Coresi ot Térgovkte §i Tudor Diac, §i s'ad inceput in luna
luT Maid 3 dile §i s'ad sfèr§it in luna Ghenarie 30 dile v6 leato 7069 in cetate in Bra§ov2).
Despre acest Tetravanghel §i in genere despre Co'resi, vorbim la pagina nóstrA 10
din tomul I. Afirmgm i aci cA existenta sub condeiul luT Coresi §i a luI Tudor Diacul
a une ortografli stabilitg, e probg neindoui6sA cA ea nu era o nAscocire a luI, ci cg.
el a 1nv6tat'o de unde-va. Decl, era lucrarea und coli romtinescl. E probabil cA Diacul
Tudor indreptA limba i ortografia tul Coresi.
DecA cea mal veche carte romAnéscA tipAritg rgmAne acum Tetravanghelul, de
care vorbirgm, se scie bisA cl posedem codice romAnescI §i mai vechT. A§a vom cita co-
dicele Scheian, editat de D. profesor I. Bianu. Evangeliarul scris intre 1492 la mòngs-
tirea NeamtuluT din ordinul lui*tefan-Vodg-cel-Mare, cum §i acel din 1502 tot de acolo,
sunt numgrate §i ele filtre cele maT vechT manuscrise3).
Aprépe sincronistic cu manuscriptele existA tipografie la Térgovi§te. Acolo Ma-
carie a tipArit in 7016 (1508) cel mal vechid Liturghiar cunoscut pana astAdi. Acela§I
Macarie a imprimat la 1510 Octoihul slavonesc, iar la 1512 Macarie imprimg un noil
Evangeliar, acel cunoscut sub nume de nEvangeliarul lui Neagoe-Vodei u.

TOMUL J, PÁG. 11, ANEX4 C***).

Am promis a da la acésti anexA precuvéntArile din diverse cArti publicate in
timba romAng in secolul XVII. Nu implinim asemenea promisiune, de óre-ce in aniT din

I) Chronicon Fuchsio-Lupino-Oltardinum ed. Trausch. Corona 1847, pag. 61.

3) Ved( editiunea tip5ritá la Bucurescl In 1889 de archiereul Gherasim Timu.7 Pite§teanu.
3) Primul este asbill In biblioteca de la Miinchen §i al douilea in cea imperial4 de la Viena.

www.dacoromanica.ro
 23

urmi Academia publici Bibliografia romini pe acest secol, insotiti cu rettsite facsimile.
Asemenea publicatiune face de prisos lucrarea promisi de noi in 1890. Ca si fie Hit
mai complecti Bibliografia veche a Academiei, 1-am imprumutat un insemnat num6r,
de opere vechi cari 'I lipseatl, dar se allá in Fundatiunea Urechii din Galati.

TOMUL I, PAG. 12, ANEXA E **).

Am ficut mentiune la inceputul acestei pagine a 12-a despre hrisovul lui Const.
BrAncoveanu, relativ la sec:Pia din Sf. Gheorghe. Tati acest hrisov :
lo Costandin Basarab Voevod, den mila lui Dumneyleu Domnu i obliduitoriu a
toati tera Ruminésci, den toate bunele fapte, mai bune si mai folositoare cu adevärat
sint die ce aduc folosinta ce mai mare la oamenT, i trupeste i sufleteste, inteacesta
chip sint bunititite céle ce si numescu eätri cuvintul dumneziestii credinti i citri
insusT Dumneileu, acélé cu adevirat au incepituri i sivirsit pre insusT Dumnesleu
carele Taste binele cel adevérat. Pentru acéia dar cite bunititi si fac spre einste lui
Dumne4eu, acélé sá cade sä le socotim mai mult decat alalte toate, i pentru acéTa tre-
bue sá ne nevoini mai mult in tot chipul si le liudim si si le nnirim, i cit vom puté
si le Intirim cu adeverinti; pentruci ce alt lucru ar fi mai cinstit si mai dumnesleescu
afari din die ce si facii intru numele lui Dumnesleu ? si mai virtos ci cate bunititT
facem, ne invati sfinta scripturi si le facem intru slava lui Dumneyleu; de'ntru acéste
dumneziestI lucrurl mAi mare Taste a ridica cineva si a zidi si a face case sfinte
dumneziesti lAcasurT, i si le inchine lui Dumnesleu spre a sa Slavi i mirire, i si le
diruTasci Miririi sale cu smerenie, din cele ce Tari dala Dumnesleu s'au cistigat, ca
pentruci acTasti fapti si indemne pre multT spre dumnesleesca dragoste. Drept acéla
dar invrednicindu-ne si pre noi Dumneleu cel milostiv cu stapaniré pamantului acestuTa
al WM RumänestI, fiind scaunul stramosilor nostri al Basfirabestilor i cu a sa Dum-
neziésci inn i paza, aflandu-ne cu acIasta stapinire, i vazand ale lumii acestiTa cli
gut toate desarte i trecatoare, si nu ra mane omuluI nimic alt, fail cat numal bune
fapte i lucrurT, cele ce ar puté radica spre slava lui Dumneyleu, pentru acéTa i nol cu
slabl puling a noastra pre MO altele vhand sfanta acTasti bisérici a sfintuluT
marelui mucenic i ciudotvoret Gheorghie, care Taste in orasul Bucurestii, metoh sfin-
tului si de viTati dititoriù mormintului Domnului nostru Is. Hs. ci s'au vechit fiindu
de multi vreme zidiré ei cit sA vedé mai mult spre surpare, i fiind i mici bisérica
strämti, i ne-avind niel o grijire pi din liuntru, n'am putut ingidui sA vedem In mij-
locul unui norod mult ca acesta, care Taste in enoriTa acei bisérici, a fi biserici mici ca
acésta i firi niel o podoabi i infrumusetare, ci ne-m indemnat de'ntru dumneziasca
dragoste i cu a noastri mici putinti, am zidit den temelie si am inoit acTasti sfinti
bisérici a marelui mucenic Gheorghie, metoh sra'ntului i dumneziescului mormint, ne-
voindune de am %cut biserici mare si largi precum si vede, si pi den liuntru lar in-
frumusitindu-o cu toate podoabele cele-ce sA cuvin, cu candele, cu sfesnice, i cu alte
argintiirii i cu odijdii scumpe, i cu toate céle ce tribuescu, ea si sA poati bucura cei
ce vor intra In trinsa spre ruga lui Dumnespu, si nu numai bisérica am zidit den te-
rnelie, ce Ind si mai nainte chiliile céle ce sint pe de supra cetätii inprejur le-m zidit
si 16-m ridicat precum sA vid, ajutindu-ne la cheltulala acestor chilii i préfericitul
préinteleptul pfirintele Patriarhul al sfintiT cetiti Ierusalimului Kir Dosotelu; i afari
de'nteacesté socotind DomniTa me schimbirile vremilor care si IntImplA in lucrurile
omenesti, de'ntru Intämplärile lumii, care de multe orT vin dela bine spre riu, dela no-

www.dacoromanica.ro
 24

rociri spre nenorocire, faeut-am Domniia-mé ajiltor sfintii acestii case, ea sa se poatä
pAZIsi sa se ajutoréze spre huna i laudati stare, adecit : pus'am DomniTa mé 30000
de ducat! la Teca a liai Sfeti Marco care iaste la domniia VenetiTanilor, care halal 1-am
inchinat sti fie in vecie statatori la aclasta sfanta bisérici a marelui mucenic Gheorghie,
metoh sfantului mormantu, intarindu cu acestu hrisov al Domniiméle, ca toatti dobända
acelor 30000 de ducati, care face inteun an 900 de ducati, Tar talere fac 810, acesti
bani sa sa dé fará nicI o indoTala la acTa ta sfanta Manastire, sa aiba ai lua egumenul
care va fi, si sa dé de'nteacesté pre an la 3 efimerii talere 100, si la un cantäret
tal. 100, si la 2 diacAni tal. 50, si la un aprinzatorTu de candele tal. 20, si lar sa mai
dé la 2 daseali c,are-i sa vor afta la scoala domnésea, care s'au fa'cut la sfeti Saya de
aid din Bucuresti, care Taste lar metoh sfantului mormantu, care hisériea Taste fA-
culA limit& lar din ostenéla noastra, la aciasta scoala sa sa déi tal. 300, insfi
dinteacesté sa aiba a si daré, la dascalul cel mare tal. 200, si la al doilé dascal
tal. 100, care-i acesti 2 daseali, cate invataturi vor fi datori sä invéte pre ucinicY
si in ce chipu, lua-vor invatatura den patriersasca carte a pré-fericitului Patriarchu
al sfintii cetati Ierusalimului si a toata Palistina, duhovnicesculuI wistru pärinte
Kir Hrisantu, incepändu insa sa sa dé aclasta plat& dasealitor dela létu dela Hs.
1750, dela luna lui Septemvrie 1 zi; lar la preotii care-I fac slujba biséricii sa sa dé
dela létu 1707 Septemvrie 1 zi; lar cela lalti bani danteacTasta suma ce s'au zis
mai sus, catI vor mai rainâné sa sA dé la sfantul morrnfintu, insa acestl 3 preoti care-i
sant dà slujba biséricii lui sfeti Gheorghie, sa fie indestulati cu acTasta platit care am
randuit sa li sa dé, i alte castig,urT a. nu me caute a avé, niel sa scoata discosul in
bisérica pentru dänsiT, ci in locul disco;ului lor, sa umble diseosul saraeilor, pentru ca
mila care dau crestinii ea sa se dé saracilor afara, sa nu intre in bisérica sa faca tul-
burare la sfänta ruga. Acest dar ajutoriu care né-m nevoit de'ntru cat né-u fost
putinta de am facut acestii sfinte Manastiri, dupa cumu araata intr'acest hrisovu al
DomniiI noastre, pohtim i rugarn pre toll cei ce sar intampla den mila lui Dumne4eu
In urma noastra a fi stapinitoriT acestui piimantu, au den némul nostru, au altii striinii,
sä pazésca i sa tie acésta danie a sfintii Manastiri ce scrie mai sus, nestricata neela-
titä, ca si pre dansiT pazései Domnul Dumne4eu suptu mila sa cé sfanta; lar care
nu va plizi i sa va brodi si faca vre-o stricaclune i vre-o lipsa d'entraciasta milä ce
serie mal sus, lasam sa alba judeator i platnic pre cel ce-i stit sfantul mormantu
in zioa de asta-zi la sfantul Ierusalimu Domnul nostru Is. Hs. unde i aciasta stInta
Manastire iaste inchinata, i sa fie departati unii ca aceTa de mila sa cé dumnisiiasea,
in ciasta lunae si in cé viitoire; asijderé si din fiiI nostri si den nepotT, strenepotT, ne-
menii sa. nu sa tinza a face vre-o stricacTune acestii mile ce am facut sfintii biséricl
sfantului mormantu, ci sa si ferésea toti cine sa va trage den némul nostru, i i sfintii
pré-fericitii Patritarsi i egumenii dela sfeti Gheorghe sa pazésea acéste ce am lasat
mai sus, neclatite i ne-miscate in véci, niel sa fie volnici a radica acesti bani dela Teca
Venetiei, orl ce pas de mare ar avé sfantul mormantu sau sfeti Gheorghie, ci sa sté ne-
chtiti i ne-miscati in véei cum s'au zis, ca ori care ar face vre-o stricaciune, lisam sa
fie si acela supt acest greu blastem ce eau zis mai sus §i am intarit hriQovul acesta
cu marturisiré a Tubitilor fiilor nostrii: Costandin, *tefan, Radul i Mateiu BrancovéniT,
si a einstitului i sfintitului bOtranului parintelui nostru si Mitropolitului a toata tera
Kir Teodosie, si a episcopilor tarai: Kir Antim ot Ramie, i Kir Damasehin ot Buzau,
si a toturor cinstitilor bolarilor Divanului Domniiméle: Costandin Cantaeuzeno biv ve!

www.dacoromanica.ro
 25

Stolnic, i Mihai Cantacuzeni biv vel Spat. i Costandin Stirbéi ve! Ban, i Serban Can-
tacuzino ve! Vornic, i Serban Grecénul vel Log., i Toma Cantacuzino ve! Spat., i Serban
Bojorénul vel Vistifar, i Radul Golescul ve! ClucI, i Stefan Cantacueino vel Post. i Ia-
nachie Väcarescul vel Pah. i Sin-ban Grecénul vel Stolnic, i Pana vel Comis. i Ptilrasco
BrézoIanul vel Sfirdar, i Iorga vel Slugér, i Costandin Corbénul vel Pit., i Gligorie Ba-
lénul vel Vornic ot Tärgoviste, i Iordachie Cretulescul vel Aga, i Pätru Obedénul vel
Arm. si Ispravnic Barbul BrAiloIul 2 /ea Log. si s'au scris in orasul scaunuluI no-4tru
Bucurestii la al noaolé-spra-zécelé an al domnii noastre, de Necula Logofetelul.
Septemvrie 1 din, létu dela zidiré lumii 7216.
Barbul B1.40(411,1 2-lea Log. procit.

Acest hrisov se allá trecut in condica Brancovénésci de cartI i liriserve, la lila

No. 410-411, ce se pistréza in Archivele StatuluI.

TOMUL I, PAG. 12, ANEXA *).

Domnul Grigorie Tocilescu in Petru Cercelu, studin istoric publicat la BucurescI
in 1874, aduce o scrisére de la calugärul grec MateI din Pogonania, Mitropolit al Mr-
relor, care a trait In téra rumânésca sub domniile lui Radu Serban Basarab, Radu
Mihnea, Gavril Moghill i Alexandru Vodd, din care D sa conchide:
Instructiune? niel era vorba de vre-o soilä. In cliteva ranastirI se invéta pe cei
ce aveail sa devina preotT si 'I invétaii numal a sloveni buchile vre-unuI ceaslov. Gel ce
putea si citésca slobod slova de mäna era lucru mare
lata si extractul din scrisérea calugarultil
Fa Maria Ta, sc6lä de unde sä se réspinclesca lumina in teara tea ; astai nu
'raj in acésta téra om invétat, nu, niel preot, nici calugar, niel archierefi, nicl laic,
pentru cil n'aa uncle set invete carte... Buril reI (preotii), asa cum sunt, tot se allá col
'Tulin, dar dupa ce vor muri i acestia, nu se va mal afla nimine sil se faca preot, niel
dogofét, niel gramatic, daca nu se va deschide scòlä, unde sil pedi 6meniI invéta carte...
mimenil at cä'lut asa de jos ca i vitele; nu sciii carte si cum vréI sil se lumineze ?...
nIn bite impäratiile se afla sale si case de crescere, numal in téra Ta nu se AA niel
una" I).
Este cu Mina semä multa exageratiune in afirmatiunea calugaruluI grec, care de
sigur intelege, prin vorbele lui, ca lipsesc in téra seal grecesci.

TOMUL I, PÁG. 12").

In nota de la acest loe am fost promis sil dati ca anexe prefetele de la ',Chain
infelesului a luI Varlaarn din 1678 i, ca anexa D, prefata cartel nMargaritara din
1691 si lista tuturor publicatiunilor din secolul XVII. Dupa cum mal sus aretarätn,
adaugim a spune ca, in urma publicatiuneI Bibliograflei romäne de D. Bianu, nu mat
publicam i noI aci asemene prefete.
La nota ' de la acéstasI pagina am promis sil publicam un studiii (ca anexi
F) asupra sad elene de la Patriarhia din Constantinopole. Colegul moil academic D. Er-
biceanu, in numer6sele sale studii asupra documentelor bizantine, a tratai de acésta

I) Pag. 24-25. Petru Cercelu de Gr. Tocilescu.

www.dacoromanica.ro
 26

cestiune i, decI, mé refer la acele studil i suprim aceea ce era promis ca anexa F.
Amintesc numaI cele urrnatóre :
Patriarchul George Curtesius sai Genadius, primul patriarch dupi cucerirea Con-
stantinopoleI de Turd, funda o saga grecésca in acel oras, numind'o Marea sala na-
tionalän (Tos yivou5), din care causa a si fost supranumit : Seho(arius. Barbat cunoscut
prin scrierile luI favorabile despre Aristot, smila lui exercita din capul loculuI o Inriu-
rire óre-care asupra culturil popérelor din peninsula Balcanica. Totusl nu acksta scéla
din secolul al XV-lea avu influintI de Indata asupra cultura* natiuniI române. NumaI
dupa ce se legará Romani prin tratatele lor cu Turcil, barbatiI romanI avurä ocasiunea
de a se adapa de invétatura la scéla gréca. din Constantinopole 4).
&tila mare nationalei din Constantinopole, tolerati sais nebagata In ~fi de
Turcl, continua a se desvolta subt director! ca loan Zygomales i fiul sèd Teodosie, asa
cá spre linea secoluluI al XVII-lea devine In adevér un factor cultural al poplärelor
crestine din Orient. Demetrie Cantemir amintesce acésta si o si numesce cu numele de
»Academie el enet . *céla acésta dete o pleiada de invétatI, din carI multl nu putine
legatud avura ca Principatele romäne. Dimitrie Cantemir amintesce de mal multI din
acel barbatI i cu deosebire pre loan Cariophyle, fllosof, teolog si mare predicator al
bisericel Constantinopolitane, Balas Scevophylax, Antonie i Spandon, care predad filo-
sofia Peripateticilor, Iacomus renumit gramatic de la care Cantemir Invéta cum
insul ne spune elementele de filosofle, cand locui la Constantinopol. Sevastie, cele-
brul autor al Calendarulul eclesiastic si mal celebru prin controversa bisericiI lul In
cea latina...
Nu vohl urmari t6ta lista barbatilor ilutri esitl din scéla mare de la Constanti-
nopole, data de Cantemir. Tm! ajunge pentru teza mea de la Tomul I, pag. 12, a lucrariI
mele, sh amintesc relatiunile cu sceda. din Constantinop de ale spatarulul Milescu i apoI
numele unul leremia Cacavela candiotul, calugärul meil predicator al bisericeI din
Constantinopole, care insa fu unul din Invétatoril luI Cantemir, numele lul Anastase
Condoide, Invétatorul copiilor acelulasT Domnitoriti, sunt de ajuns pentru a legitima
teza !Ostra asupra inrturireI culturale a sceoleI din Constantinopole asupra celel ro-
manescl, inca inainte de domnia fanariota. Evident ci dupa ce tronurile romanescl sunt
ocupate de fanariotl, acele influintY sunt meref: spornice pana ce j'Ara cu ele In luptä
curentul national, care culminéza subt Tudor Vladimirescu si G. A.saki.

TOMUL 1, PÁG. 12.

Mal promisesem sa aduc (ca anexe la nota *** de la acéstasI pagina) extracte din
scriitorI strainT asupra culturil teril muntenesd sub Brancoveanu. Renunt si la acésta
lucrare, In urma publicatiuneI colectiuneI Hurmuzake, etc.; da mi se cere s'A reduc cat
mal mult publicatiunea mea de t'ata, in interes de economie....

TOMUL I, PAG. 13.

Am promis la anexa H Intreg documentul scóleI i schituluI de la BerislavescI, dar
tot spre a scurta materia volumuluI nu-1 mai public, ajungénd citatiunea ce am publicat
la acéstA paginA cu referint6 la !cal.

I) Primul director al pálel tul Genadius de la Constantinopole fu Motel Camariotis din

Tesalonica, propriul sUi magistru, care urmA teoriile aristotelice ale fundatorelul sc6lel.

www.dacoromanica.ro
 27

Dim aci analisa mai detaliath a Uricului lui uo Const. Neculal V.V. domnul Mol-
dove, de la 7250 (1742) :
Mal intéid domnitorul ridici birurile de asupra clerulul ; apoT adauge : nOi dará
de acum inainte céta bisericésci avénd numaT de grija sfintelor bisericT, si aibi a urma
porunca Sf. Pravile i curatT i fArà prihani sA petréci i cu tot felul de invètituri 1m-
podobitT, luminAnd vrednicia lor precum se cade..
Domnitorul poruncesce apoT ca egumeniT mdnistirilor si porte griji de economia
sporul mOnAstirilor, de podóba bisericei... CAlugAriT cad vor fi, afari din mönistirl,
sA nu adi. Si nu cAlugirésci nimenY firi de stirea pré Sf. Mitropolit, ci unul ca acela
si vie la sfintia sa pirintele Mitropolit i Sf. Sa ne va face de stire noud (domnitorului)
ca sA poruncim AntAid si se scóti de la bit i apoT si se cilugirésci. Preotul si fie
dator a merge la Militia sa Mitropolitul, asemine la Episcop, ca si le dea sorocul piinA in
40 qile si invetelntelesul taineT bisericescT, care 1nteles se cade a '1 sci tot cinul preo-
tesc i ceT ce vor vrea si se preotésci Antéid sA mérgi la Mitropolit i Episcop, soi se
ispitéseä §i si se faci tarcovnic i pot-diacon i diacon ; apoT avAnd rAvna de preotire,
si se faci preot. i earl se vor sili cu invètitura, fácéndu-se preotT iscusiti i cu totul
vrednicT, unil ca aceia vor avea i maT multi mili, iar carT nu vor urma poruncei glutei
Pravili sail a sfintitilor ArchiereT si nu vor invdta Intelesul pia. la sorocul ce li se di,
vor fi pedepsitl cu biserica.

TOMUL I, PÁG. 14.

Tipograful culegkor a ficut la acésti paging o Wire ce nu pifite sA rètnini nein-
dreptati. La alin. al 3-lea al pagind pune data n9 Maiu 7524,, in loe de cea adev6-
rati : .9 Maid 7254". De altmintrelea acésta er6re se putea corige cu chiar data de la
finea actultd publicat pe acésti pagini.

TOMUL I, PAG. 15 si 19.

Din domnia a doua a luT Grigorie Ghica la Moldova maT gisim un document re-
lativ la scolf, Este un folio forte mare contrasemnat de Tinase logofAt de Taini Cu
sigiliü mic rosu, cu armele ambelor principate, dat in IasT la 23 Noembrie 7245 (1736)
In anul I al domnieT a doua. Documentul acesta aduce mirturia urmitorilor boerT :
Sandul Sturdza ve! Logof.
Iordaki Cantacuzino vel Vorn.
Iordake Roset ve! Vorn.
Const. Ipsilante Hatman i pircalab SuceveT.
Grigorasco vel Post.
Toader Palade ve! Spat.
Gavril Costake vel Ban.
Toader Costake vel Pah.
Costake ve! Vist.
Lupul Ghenea ve! Stoln.
Aristarho ve! Comis.
Uriciul scutesce Mitropoliel Iai mal multe bucate ',care pentru intAmplarea
vremilor i nevoile acestuT pimént, ce este peste totl de obste, aftAnduse la slabi stare,
lipsiti de pochiba ce se cadeig.

www.dacoromanica.ro
 28

Pe Ifinga aceste scutiri de bucate dä Mitropoliei pe fie-care an cate 100 leí din
vaina cea domnésca, 1/2 la Craciun si 1/2 la Pasci, sa '1 fie de ara si de unt-de-lemn de
candele peste an... »si inca de vreme ce sunt dou4 csale, aicea in oras in Iasi, una gre-
asea si alta slovenésca, A. fie dator Mitropolitul cel dupe vreme a avea piteare de
grije necontenit cercetare asupra dascalilor ca sA pue nevointa asupra ucenicilor sa 'I
invee precum se cade si sa-1 procopsésca, ca cei ce se vor face preotl dintre
sa fie invèlati si pedepsitI i sa peda ceti ordnduiala bisericei dup5 cum se envine.
pentru ucenicii de la améndoué cei cari se vor sili cu invétätura i vor
fi saraci, lipsiti de cele trebuinciése in cari sa aiba grije Mitropolitul a 'I ocroti si a '1 chi-
vernisi de cele ce li vor trebui, pre unil cu léfa, pre altg cu imbrAcaminte, pre altii cu
lamia pentru ca sa nu lase invnatura dintru acea pricina (Urrnézi invocatiunea la
viitorul Domn s'A nu strice regularea blestemul).

TOMUL I, PAG. 19.

Hrisovul de la Antioh Cantemir l'am rätacit. De-1 voiii retina (si de sigur ca da)
mai tarditi, il voitl da in Addendele lucraril mele.

TOMUL I, PAG. 19.

In al 6-lea aliniat, la fine, am promis publicarea integrala a ducumentuluT aci
citat. Este in adevér a se publica ceva mai departe, la plg. 35.

TOMUL I, PAG. 49.

Cu referinta la scrilele din Moldova aducem aci cele ce am sciis in tornul II al
1st. Rom. la pag. 266 si inainte.
Am arétat insemnatul rol ce a a vut Gr. Alexandru Ghi a in privinta scélelor din
Moldova, incepénd la anii 1747, in prima sa dornnie.
Despre Grig,orie Alexandru Ghica, cronicarul Canta dice, in scrierea sa, oc'a fost
om intelept invétat i iubind ca i alta sa se indestuleze cu invatatura, a fAcut mi-
nunate scoll, aprépe de Sf. Mitropolie din lag, intru care sa se invete multe feluri de
invétaturi si multe limbi. Adus'ail i dascali férté invétarf ; facut'ail si ordndueli dasca-
lilor i ucenicilor, ca sa scie fiesce-care léfa i orénduiala loru.
Am descoperit in archiva Episcopiei de Roman o copie veche, dupa chrisovul de
organisare a salelor sub Gr. Alex. Ghica. Acésta copie parta data 1766.
Prin acest chrisov Gr. Ghica, dupa ce arata importanta scopul inv5täturii,
spune ca nmai inainte §cóla se alta necoprinsci cu cele trebuinciòse spre pricopséla
ucenicilor, i cá deci va se/ aduce/ acéstei 1c6lci la starea cea mai deshdr§itä a invé-
prin inmullirea dascalilor §i a ucenicilor; ca sci se ridice din ticeiloqita
stare 1i vrednicci de lacrimi a neinvèlciturii pe norod i mai vërtos pe cinu/ preo-
Ose u. Gr. Ghica zidesce nacéstci Academieu langa Mitropolie.
Domnitorul amintesce, apoi, ca a orénduit dascali nu numai la Academia ce a
zidit in Iasi, ci i in Vda. téra, la fie-care eparchie i tinut, cate un dascal, ca toti
cresting tèrei acesteia, mireni copiii preotilor, sa se procopsésca cu invétatura
fapte bune.
Domnitorul dispune prin acest cbrisov, ca din dajdea cea orènduita a preotilor
erodiaconilor din tata téra, 81 se plätésca lefile dascalilor. Dajdia de la preoti pe an si
de la diaconi, va fi cate 4 lel noui, platiti: 2 la Sf. Gheorghe si 2 la Sf. Dumitru. Chri-
sovul Inliintéza o Epitropie a scélelor, compusa din Mitropolitul, Hatmanul Ionita Can-

www.dacoromanica.ro
 29

tacuzino, Vist. Iordache Costache, Vist. Hrisoscoleil, Pah. Manolache Bogdan, Vister-
nicul ce va fi dupa vremI, Ba§ Costi Avram, Ba§ Sandul Panaite, Ba§ Costea Papafil §i
Ba§ Constantin Panaite. Ace§tT epitropT aü sarcina de a purta de grija In MA viéta lor
cu silinta §i neadormire, de acésta Domnésca Academie, pentru cele cai;lute §i trebuin-
ci6se. Gantt va muri unul din epitropl, ceT räma§T sa 'I inlocuiasca, prin alegere, cu
altul, cerénd aprobarea Domnéseä. Epitropia are a se aduna o-data inteun an la Mitro-
»§i sa se caute de adunarea tuturor veniturilor §i cheltuelelor, §i care nu va fi
luat sférqit §i nu s'a implinit dupa acest al nostru Domnesc chrisov, sa le caute tóte cu
cercetare buna §i cu silinteu.
Aplicatiunea chrisovuluI urma a se face la 23 Aprilie 1766.
Urméza apoI budgetul AcademieI2), care hotäresce lefile urmatóre :
Dascalul cel mare Epistimurilor (sciintelor) pe an cate 1.500 leI §i dascalului
celuT d'antéid elinesc 600 leT §i ipodascalului elinesc 300 leI §i dascaluluT ce invatä
carte grecésca bisericésca cite 180 leI §i dascaluluI latinesc cate 240 leT §i dascaluluT
moldovenesc (120) le, iar pentru 20 de ucenicI strainl §i sèracI ce se vor afla la §ceolii,
pentru mancarea lor, Wtrtie §i cernéla, Cu bucatariul §i apariul lor, prin purtarea de
grija §i economia epitropilor, sä se (lea pentru trebuinta lor 1.000 lel §i la 30 care
lemne; pentru toll ceT ce vor locui in §cóla 375 leT.
La Academie Domnitorul nu nit& a oréndui la biblioteca un bibliotecar, ca léfa
120 de lei pe an. Chiar §i de instrumente pentru matematica §i altele, chrisovul dis-
pune : »ce va prisosi din veniturT §i din cheltuelile ce se vor iconomisi de catre epitropT,
sa se cheltuiasca la cartI §i la organe matematice §i la cele-l-alte trebuinciòse ale Aca-
demieIu.
Nu numaI de §c6lele din la§I se preocupa Gr. Ghica, ci §i de §c6lele din Ma téra.
Se continua, §i pe alocurea se infiintéza din nog §coll. Numal in Boto§ani §i Galag §c(f-
lele sunt cu dascalI grecescI 5i romanescI, iar alte 23 de §colT prin judete, §i cele 3
§coll de la Episcopia RomanuluT, RädautuluI §i Hu§ilor continua a avea dascalI romanT
cu anume budget.
De abia se organizasera §càlele de catre Gr. Ghica in Moldova, §i la 1769 rèsboiul
isbucnind intre Rusia §i Turcia, invasiunea o§tirilor rusescl §i ciuma ocasionéza invätd-
méntulul public regretabila incetare; in localul Academia din Ia§I se muta cancelaria
DivanuluI §i, de buni sémä, bite localele publice de §coli patesc aceea§1s6rta, fiind ocu-
pate in interesul o§tiriT de invasiune. Mare§alul Rumiantiov, pe la inceputul anului
1771, dintr'un indernn pe care nu '1 putem documenta astädi 2), se preocupa de §c6lele
cele inchise ale MoldoveT, §i provécti pe Mitropolitul Gavril sa 'T dea un memoriä despre
starea din trecut a acestor §c6le.
Mitropolitul, ca anaforaoa din Aprilie 1771,11 spune cum repausatul Gr. Ghica

La Mitropolia de lagl existi un zapis al Catrina, nepóta Popel Ursulul, prin care vinde
Mitropolitulul Gavril un loc Nflind trebuitor ccilelor ce s'aii fdcat acum dcind i alfi tnegiei
locurite ce ail fost prim prejurut nostru.0 Acest zap:s este din 1767, Junio 4, gi prob6ei soli-
citndinea cu care Domnitorul i Mitropolitul a fost pentru a m5ri locul destinat la zidirea gad
de hing5 Mitropolie.
Acest sinet, allat de mine, este publicat apol de d. Erbiceanu in istoria Mitropoliel Moldova,
pag. 33.
Din anaforaoa Mitropolitulul Gavril s'ar pires, crt aceita cu de la sine impulsiune a
provocat rede-schiderea goilelor In 1771 (Veip Istoria Scélelor de V. A. U., T. I, pag. 358).

www.dacoromanica.ro
 30

Vodi, la Antéia domnie, a a§edat in qe6le dascilI de limbele elinésci, slovenései qi mol-
dovenésci, rènduind léfa lor din darea boerilor cu dregétorii i mal apoI de la preotl.
Arati cA urmAtorul Domn, repausatul Mavrocordat, a iertat birul scolastie al preotilor
§i a ordonat ca lefile dascililor si se plitésci de Visterie. Dar in urmi, revenind a doua
OrA Domn Gr. Ghica, din noù s'a nedat §c6lele ea Antéia dri §i a stabilit budgetul qc6leI
din Ia§I, dAnd :
360 leI dasciluluI celul Antéiii elinesc
120 n n al douilea ;
130 n n slavonesc, §i
100 n n moldovenesc.
Acésti dispositiune a respectat'o DomniI urmAtorI pini la Gr. Ghica, care a
adaos de prisosit léfd dascdlului elinesc. Mitropolitul arati ci daseiliT aü fost totI
deplin pAni la inchiderea §c6lelor, in anul treeut.
«De intemplarea vremilor i din b6la ciumei imprd§tiindu-se atdt
cdt i ucenicii, a fi rémas §caele fcirci de lucrare, neputdndu-se sc6te i banii de la
preofi, tot din aceste pricini.
nAcum, cA aú maI contenit nenorocirile i neodihnirile, dice Mitropolitul, voim
ca iari§I si se puni §cólele la cea mal buni starew. Deja Mitropolitul scrisese Episco-
puluI de Roman, Leon, ca sA incépi a aduna birul de la preotI, dar acesta intémpini
dificultiti, pre carI Mitropolitul cerea luI Rumiantiov si le inliture 4).
De observat este finea anaforaleI MitropolituluI Gavril. El, fost archierea la Sa-
lonic, unul din Mitropolitil ceI maI grecisatl, dA dovadi ei nu este prea exagerati
iubirea luI de GrecI.
Credénd cA dupi invasiunea Muscalilor influenta Grecilor in Principate a scidut,
Mitropolitul Gavril voesce si o scadi §i in §c6le §i, decI, propune lui Rumiantiov ea si
se reduci ¡elle dascililor grecl §i sA li se dea dupi cum lua §i altI daseilI, cu mèsuri
§i pe dreptate, ca si póti ajunge §i celor-l-altI i pentru chiverniséla ucenicilor s6racT2).

I) Episcopul Leon arati ci preotil doresc si se suprime limba ella din qc611 ca si se mal
scadi 9i din birul lor, de Are-ce copiil ce dat la pc61A n'ab invitat aprepe nimic de la das-
cAlil grect. Con!. rispunsul lul Rumiantiov &tire Mitropolit din 1771, Aprilie 22.
2) In timpul lul Gavril Mitropolitul se pregitise spre tipArire i gramatica rominésci de
Archimandritul Macarie. IatA titlul acestul manuscript (Academie, Cod. No. 102, 1 vol. f-o.):
Gramatica Romini a Pirintelul Macarie Archimandritul
In 4ilele prea luminatel yi de Dumneded incoronatel nistre Ecaterinel klexievna a titi
Rusia 9i a naslidnaculut eI, a Marelul cnéz TesarevicI Pavel Petrovict, acum cu mila DomnuluI
Dumnedeil qi a bite! Moldovel InmärA/itire flind gi s'a tirara in sfAnta i Dumnedeiasca Mitropolia
cu blagoslovenia a Prea alintituluI archiepiscopulut i Mitropolitulut a tete! Moldaviel, Kirio
Kir Gavril i cu titi cheltuiala a Preablagorodniculul i pravoslavniculut marelut cnéz al Moldovel
loan Cantacuzino Deleanul, a marelul Vistier . . . (anul lipsesce).
In stihurile &tire Cantacuzino dice:
Stihurt adonicesci
oNumele Uf:
Prin mine II-va
Sirele lumil
e§ind din trup
Nu te va uita
Daiiia. lapa
Muntele Corbub

www.dacoromanica.ro
 31

Din actul ce m'alisara mal sus, mal vedem ca la redeschiderea sedlelor propusii
in (771, cursurile superiére de filosofie i matematick nu se mal pot face momentan,
pentru ca nu aii scolarl, del uceniciti stredni ce le urmad se dusesera din téra, din
causa r6sboiuluI. Nu ne putem de ajuns explica, cum de aceste cursuri ad fost urmate
numaI de scolarl straini. P6te ea scolari! romanY, incepénd salta la 1766, nu avusese
timp In 3 ahí sa ajunga pana la cursurile inalte si dascaln grecT de epistemil, adeca de
sciinte, I1 populasera cursurile inane eu scolarl adust de el din Orient, pregatitt In
téra lor pentru asemenea cursuri.
Feldmaresalul Rumiantiov, in Aprilie acelast an 1771, rèspunde MitropolituluT,
el nu este de parere sa se suprime timba grecésca, fiind cea mal mare parte a cartilor
bisericesci scrise In acésta lirnba, i fiind-ca dénsa este si la alte Academit, i mal ales
la acelea unde exista o facultate de teologie. Maresalul nu admite deci scaderea lefilor
dasealilor elint 4). Cu tot nesuccesul rdsboiului intreprins de Episcopul Leon si Mitro-
politul Gavril, contra limbei grecesel, din scéle, istoricul culturil astre nationale e
dator si inregistreze acésta incereare, cu lauda din punctul de vedere al romanismulul,
de i nu ar putea-o justifica din punctul de vedere! al culturit si al scdlel, cat privesce
invètaméntul limbei eline, ea timba elasica, ce nu lipsea i in alte scon din Europa.
Adev6rat, cá pe acolo timba ella nu se impunea ca vehicul de predare al sciintelor;
dar In locul limbei eline, In cate UniversitatI nu fäcea acésta functiune limba latina?
O a treia corespondenta in privinta scdlelor, din 1771, este in fine scrisdrea Mi-
tropolitulul Gavril catre Feldmaresalul Rumiantiov, prin care II cere interventiunea ca
si se sc6tli din localul Academiel Divanul Cnejei Moldovel, fiind-ca ucenicil s'ad adunat
dascalT s'ad aftat si ad luat iaräi incepere Academia. e Sud case boeresci deserte
destule pentru adunarea Divanului, dice Mitropolitul 2).

Cu pacea de la Kuciuk-Kainargi, din 1.774, si cu reintércerea in Moldova a tul

Grigore Ghica ca Domn i numirea la Domnia Munteana a lui Alexandru Ipsilante, cul-
tura nationala face buni pasl inainte.
Scdlele din Moldova functiondzi sub Domnia Jul Gr. Ghica, pe la orase, eparchiT,
chiar pe la unele sate; asa aflam scdla cu dascal roman la sat la Rugindsa.
Cum ca continua sc6lele a functiona i dupa tragica unirte a Domnitorului Gr.
Ghica, resulta si din sarcina ce are Archimandritul Mazareanul de indreptiitor al pe&
ielor domnesei, episeopesei i nzöncistiresei ale Moldovel 3).

Autorul cun6sce prosodia latini si face la finele cartel stihuri cu un tratat de poeticfi, eu
exemple de versurl.
Intre acestea este o poesie, daté ea model de vers alemanicesc. i adresatA atre prea
puternica de Dumnegeil 'incoronata Augusta i imperatricea a tátd Rusia fi a Volgaro-
Serbo-Moldovlaho-Ungroviahitor Stdpaniteme, Ecaterincta.
1.) respunsul FeldmaresaluluI Rumiai4iov citre Mitropolitul Gavril din 22 Aprilie 1771
in Ist. §c6le1or de mine. T. III.
1) Vedi Archiva istoriel. Tomul I, pag. 231.
a) Intre yo:51de c,arl le cereetézA inspectorul general »Areano, este &t'A i acea sc615 mfinA-
stiril Putna, unde &astil functionk5 i ea profesor Impreuni eu ieromonachul Ilarion smIdular al filo-
sofilor Patmosuluis, precum se numesce insusl

Velp memoril preeentate la Academia de V. A. Urechiti In anul 1887-1888, pag. 26.

www.dacoromanica.ro
 32

In sema visterieI MoldoveI pe 1776, de subt Grigorie Ghica, la fila 41, se ve de

cA s'ad cheltuit 69 de lei pentru ngazeituri/e de la Brapv, prin Sandu Sardaru.
Nu s .im la care anume gazete era abonat Domnitorul, dar nu putem contesta
insenuatatea acesteI introducen l de jurnale In térA.
In sc6la de la m6n5stirea Putna se inv6ta roménesce si dupA ultimul résboiii al Muscalilor contra,
Turcilor, MAz5reanu introdusese si putin5 ruséscä, apol : /1Ciaslovul, psaltirea, octoicul, catechisul mol-
dovenesc si rusesce, alcAtuirea scrisérel moldovenesce, psaltichia dupii melodia grecéscri, gramatica
geografia cea tilmilcità de Episcopul Amfilohie, dui:a Bouffier, retorica, piatra EvanghelieT, asupra despar-
tiril bisericil rès tritulul de a apusuluT, epistolia archiepiscopulul Eugenie, istoria bisericel dupl Eusevie
si alt1 istoricl de la inceputul crestinit5til ping la soborul din Florentia i scurtata teologie platonéscAlr.
La predarea acestor obiecte MAzAreanul i Ilarion erall ajutatI si de unil Witajti, adicii pedagogl.
Cum el acéstA cólä functiona de mal mult timp i In regulé, pcSte sé fie de dovadA diploma de absol-
vire a gad, datA la 1 Aprilie 1778 unuia dintre scolaril absolventl al sae!.
AcéstA diploma care aratA ce studif se fAceaii insc61a de la möniistirea Putna meritA sé ocupe
loc aid,si o Om intrégi :
nSmeritul archimandrit meinSstirel Putee! Vartolomel Mäzireanul mAdular academicescel teo-
logil Chieulul i indreptUtor sc61elor domnescl, episcopesef si 1'16/Astir escl a Moldaviel; asisderea
Ilarion ieromonach, mgdular a filosofilor Patinosulul i imètritor psaltichiel sc6lelor Moldaviel, dilm
adeverintA cu acéstA carte a neistrii, cum ea' tinerelul loan, fiul preotuluT Gheorghe Vasilievicl BMA-
sescul, de aicl, tinut lu grija násträ, de la Ikea lul cea da 5 prtnA la vérsta lui cea de 12 anl
gi s'afi invétat de nol ci prin al nostri vritajl a scolil de aid: cias'ovul, pa iltirea, octoihul, catechisul
moldevenesce si rusesce, alcrituirea scrisorilor moldovenesce, psaltichia chip rnelodia grecdscrt, grama-
tica, geografia cea Irdmécitri de Episcopul Amfilochie dupà Bouffier, retorica, piatra Evangheliel, asupra
despArtiril bisericil rèsfiritulul de a apusulul, epistolia archiepiscopuluT Eugenie, istoria bisericel dupà
Evsevie i allt istoricT, de la inceputul crestinitAtiTpAra la veacul al IX-lea, si pAn5 la soborul din Floret*,
scurtata teologie platonéscri, tóte bine, unele si de rost j cu intelegere, i astAdl cu voia tatillul
qis mal sus si a maiceT sale Anastasia nriscutA Gherle i cu blagoslovenia pIrintilor duhovnici Gherman
Zenovie, s'a lmbrdcat in cinul monachicesc, i i s'a pus numele din cm n 13:113, aga dacil si este el In
vérstA micA, dar in pricepere bun, 11 afiorisim no/ pentru cinul ierodiacon'el, ca dupl acea sé fie si
al douilea dascil in sc6la de aid.
S'a scris in memAstirea Putna la 1 Aprilie 1778.
L. S. Episcopiei de R5dAuti. Am védut, blagoslovim i intArim : iscélit, Dos ite iii Epiccop

(L. S.) Archintandrit Bartolontei Miizareanu.

(L. S.) Ilarion Ieronionach Meidularifi a Filoso flor Patnzosultag.
Din diploma acést t afiám cA geografia luT Flouffier a fost tradusA de Episcopul Amfilochie
al Hotinulul mal multi anl inainte de tipArirea eT. Tiparirea se face numal la 1795, iar manus-
criptul traduceril era as dar in uz in scólele publice ale Wit cu mal bin:: de 17 ani inainte de tipilrire
De Amfilochie Hotiniul noT posedem gi o aritmeticl tipäritil in quarto, la Mstropolia din
necitatil In bibliografiile de pén5 acum, la numele lui Amfilochie. In volumul Serbarea sec,-
larri de la IasT, cu ocasiunea impliniril a 50 ant de la infiintarea invètriméntului superior in Mol-
dovau, de D-nil Xenopol i Erbiceanu, la pag. 284, este insl citatA acéstri carte, fIrri sé se spunk
cri e de Amfilochie.
Credem cA i acéstA carte a fost utilisatA in sc6lele din Moldova mal inainte inert de a fi
fost tiprtritA, la 1795, ca si geografia.
Acéstri aritmeticA coprinde i puinä geom .trie si este recomandabilii In comparatiunea ce
face intre m6surile cele romane si cele rotnrine. Studiul mèsurilor da ocasiune lul Amfilochie
constate, cu o véditA multtimire, latinitatea neamulul nostru.
Intre drtile tipririte in uz In 'allele din Moldova, dupii 1755 si inainte, sit nu uitém de a
Inregistra :
Bulavar-alfavetar pentru copiT, tipririt la Mitropolia din IlgT, la 7263 (1755), de Iacob Mi-
tropolitul. Acéstil carte, D. Papatlopol-Calimach dice crt a fost imprirtit5 grat;s pe la scoff.
Mal e posibil, ca sé se fi fost intrebuinlat in ;fade, tot ca manuscript, si gramatica romi-
ndscA de care mal in urmil am vorbit, aceea a lul Dimitrie Eustatie Brasoveanul, din 1756.

www.dacoromanica.ro
 33

Acest document de la 1776, important din multe privinte, de altrnintrelea nu

coprinde alte informatiunI relative la cultura publicA.
Dintre 6menit mal InvdtatT de la curtea lust Gr. Ghica putem cita, dupl séma de
care ne ocuparam, pe doctoriI DrAcache lacob, Caragea §i Fotache, 0 pe dascAlul TeoI
dor. Dintre romAnl, Enache KogAlniceanu, carele primesce din condica Visteriet 6 HOT,
pe cAnd doctorul Fotache ard 10.
DascAlit §c61iI grecescl din Ia0 de la 1776 sunt numitt In séma de la acest an,
anume Gheorghe dascAlul i Evloghie dascalul, carI ambii se bucurA de cAte 2 liq-
seutitI. MO. este 0 un vAtaf la §c(516, ne numit In sémA, 0 care beneficiazA de un liude.
Grigorie Ghica, venind la 1764 Domn al MoldoveI, se preocupA de starea bisericil
0 a §c6lelor. Biserica o allá In decklere §i atribue acéstA decAdere la Inmultirea peste
mdsurA a preotilor, ',call se aflA fiírte putint la numdr, earl, dupa cum se cade, intrA
prin u§A la scaunul acesta, iar ceI mai multi sunt acel ce se suie pe aiurea i tAlhAresce,
din cad pe unil II IndémnA nevrednicia, ticAlo§ia §i lenevirea, ca sA rApéscA §i sh apuce
darul preotieT, a arora ródA este neaverea, sArAcia i supdrarea, neavénd de aiurea alt
venit de chivernisélA a 'I cA§tiga maI lesne i fArA ostenélA fárá numaI pe bisericA §i pe
altar ; iar pe altiI II InvitézA (sic) iubirea de argint i nesAti6sa avere...u.
Chrisovul Domnitorulul, din 15 Iulie 1764, care se ocupa de bisericA, citéza ca-
allele pe basa cArora pe viitor nu se vor maI preotI de cAt persónele cercetate, cu si-
unta i cu multa priveghiare, de Insu§I Mitropolitul séti de EpiscopI, i numal dupi ce
prin anafora la Domn pers6na care este a se hirotonisi se va fi seA4ut din catr:sti§ele
visterieI. Preotii carl se vor chirotonisi peste hotarele tdreI, pe furi§, nu vor fi consi-
deratI ca preoti.
Chrisovul de care ne ocupAm maI face o punere la cale Ride bunA. Domnitorul
considerA cá cAderea bisericit vine 0 de la Inmultirea prea mare a bisericilor :
',Mull& neorénduialA curge despre zidirea bisericilor ce se zidesc aqa fie§te-cum
unde vor, fArA de trebuintA, cu repezire nesocotitä cu cuget fail de treabA §i ne-
cuvIntAtor a multor cre§tinl, din cart uniT dintr'aceia de mAndrie 0 de de§értA slAvire
ImflAndu-se 0 de fantasie biruindu-se, poftesc, cu acel chip, ca sa cA§tige lauda vecInicA
0 In viati i dupA mórtea lor, cer maI mult slava lor de cAt slava lut Dumneqed ;
iar altiI din nesocotitA rivni a lor, sail din sfatul celor neinvdtatI i Mil de minte i eu
adevdrat orbi.., din care se pricinuesce de sunt multime bisericile i paraclisurile cele
pr6ste, 0 la acele de ob§te loca§url nu se face acea de ob§te adunare a norodulul...
InsA multimea bisericilor pricinuesce, ca sA se puitiascA acele vechl biserieT §i sA rd-
mAnA loca§urI drumetilor, sad a tAlharilor, sad cuibul dobit6celor, pana chid din vreme
n vreme lenevindu-se grija lor, vor ajunge i acele noud fAcute spre pustiire... DecI, dupli
canonul al 5-lea al soboruluI de la Gangra §i al 25-lea de la Leodinat. (nUnde ajunge
un preot Episcop sA nu se facA i unde sunt bisericI de ajuns, bisericA noui stt nu se
zidéscA, ca sA nu se mic§oreze a bisericil adunare 0 numele).

Domnitorul hotAresce
«De acum inainte niel unul sá nu cuteze sA zidéscA din temelie bisericA noul fArA
de scirea i voia MitropolituluI (canon al IV-lea al sobor. a t6tA lumea)... SA nu zidéscA
fie§te-cine bisericA i acel ce n'ad putere sA Inzestreze biserica cu cele trebuitóre veni-
turI... spre chiverniséla din telte 4ilele a preotilor 0 a slujitorilor ce se allá intednsa...
Domnitorul mal opresce 0 pre ceI ce se cAlugAresc, de a lipsi pe clironomil lor
3

www.dacoromanica.ro
 34

de avutul lor, dAndu mdrilstirilor i bisericilor. nDeci, ori-cine va afiorisi ceva la

mdnAstire, sA arète Antéiti luT VodA, care va cerceta sa vadi de nu face vre-o nedrep-
tale une! rudeu.
Documentul este contrasemnat de loan Canta Ve! Vist.

Asemenea chrisov, ce am aflat la archiva AcademieI, Condica No. 1 1) a trebuit

sA aibl o inriurire in bine, obligAnd pre candidatil la preotie sa scie mai multA carte ;
oprirea de a se zidi biserici noue, inutile, s'ar cuveni sA fie §i generatiunilor nóstre de
InvdtAturA
Incheind adausele i anexele n6stre asupra culture publice, asupra qc6lelor, sub
Gr. A. Ghica, sa amintim, cA la 1774, dupA pacea de la Kuciuk-Kainardgi, Mitropolitul
Gavril Calimach chiamA la Ia§T, de la m6nAstirea Neamtului, pe cAlugArul Iacob, care la
vérsta de 20 ani ajunsese econom mare al mdnAstiriT i '§I Meuse nume de bun admi-
nistrator. Mitropolitul Gavril FAcu pe Iacob Protosingel §i 'I insArcinA cu privegherea
zidiril bisericil Sf. Gheorghe din curtea Mitropolie actuale, i care maI apoT deveni bi-
serica catedralA. Mitropolitul Gavril murind 1a29 Februarie 1776, in locul lui se alese
Mitropolit Leon Episcopul de Roman. i sub Leon Iacob continuA a servi la Mitropolie,
unde, mal tArsliti, va devem insu§T Mitropolitul cel mult cunoscut : lacob Stamati,
dupA ce fu mal ântêiù Episcop de Hui 3).

TOMUL I, PÁG. 19 §i 23.

DAmloc aci documentuluT de la Grigorie. Ghica domn al tèriT romAnese din
1749, lanuarie 17, relativ la §cdle

Copie dupd chrisovul luti Grigore Ghica pentru punerea gala: elinescti
gi a cetes stavonesci gub ingrijirea fi privegherea Mitropolituluti preti din 17 Ianuarie 1749
(Dupd originalul scris pe hdrtie)
EU GRIGORIE GHICA VOEVOD
I CU MLA LUI DUAINEVEÜ DOMNÜ 'ORO UNORO-VLAHli 3)

De totl este sciut ci din ate lucrurl impodobesc pre om inteacéstA viétA tru-
péscA, InOtAtura este me alésA i maI inaltA. Pentru aceea este §i mal lAudatA de cel
ce ad numele IntelepciuneT ceT din afarA (adicA ceï elinescT) §i ace bisericese; i cu
multe cuounI de laudi se incoronézA, in cAt i Pavel, cel inAltat pinA la cerurT, la a
treia orAnduélA o pune, socotind numérul darurilor cari dat 6menilor de la Dumnedeii,
licénd a pre uniT '1-ati pus DumneOeti Antéid, ApostoliI ; al douilea, proorocil ; al treilea.
inv6tAtoril. MArirea acésta vrénd s6 o aréte i Aristotel filosoful, cdtre cel ce 1-all in-
trebat cu ce se osibesce cel invétat de cel neinvètat, ati respuns : cu cea-ce se osibesce
eel mortI din ce! vil ; i ca sè (,licem mai in scurt, atit intrece §i sufletul pe trup,
acésta este podóba sufletului §i trupului, fiind pricinfi celor patru vêrhovnice 4) bun6-
tAtI, dupA intelepciunea tul Solomon, care dice: nAcésta invétiA, curAtiA §i minte, §i
dreptate, §i bArbAtie, de care maI de trebuintA nimica nu este intru viéta émeniloru,
§i de poftesce cine-va multA sciint5, scie cele trecute, §i cele ce vor 86 fiA le s6muesce,

1) Vegl intreg chrisovul in Uricar. Tomul I, pag. 147.

3) Vedl in Ateneul Romdn din Iaai, tuna IulieAugust 1861, articolul lul M. Kogillniceanu
despre Mitropolitul Iacob Stamati.
Titula Domndscd in slavonesce cn cinovarid.
De cipetenid, principale ; verh, vdrf, culme.

www.dacoromanica.ro
 35

scie talmacirea cuvintelor i deslegarile vorbelor celor ascunse, semne i IntèmplarT ale
vremilor 0 ale anilor, i tuturor este sfetnic bun. Pentru acésta dér i stapanul nostru
¡sus, Insemnand folosinta InvétatureT ceI catre méntuire, antéid ad Inteleptit pre uce-
nicit luT, prin pogorirea santulul duh, apot '1 ad trämis la propoveduire ; Inca i nuoé
tuturor ne ati poruncit s cercam Dumneçleescile scripturi, câl poftesc se afle viéta cea
nemuritére. Dect, cum ar putea nescine sé cerce Dumneleescile scripturI ne pedep-
sindu-se mal tnainte cu Invétatura ? nCi dal tre buinta i folosul acestut lucru sant §i
de méntuire, sciindu-1 Impératil ì Domnii ceT de demult, i avénd i grija supu0lor lor,
ad 'Mira Salle prin multe benn i ora§e, ca prin Invétatura sè le pricinuésca lor buni
vietuire ; carora urmand i eel mal dinaintea nósträ blagocestivit domnI i stramo§i,
cari aù ocarmuit trebile prea luminatuluT scaun al acestet laudate 0 de pazite
téra i Domniä a Ungro-Vlahiet, at) Intarit duoé Sc6le, una Elinéscii, 0 alta Slavonésca,
care améoduoé sunt de mare folos, nu numat locuitorilor Wet Ruminesci, ci
tuturor celor strainl, cari vin pentru dragostea Invétaturel. Deer, de vreme ce din voia
a tot tiitoruluT Dumneyleti, ni s'ati Incredintat i noué éra§1 pré inaltatul acesta scaun a pré
luminateT Domniel tereT RumanescI i dupa putinta nóstra, fiind intaritt cu darul Dum-
neOeesc, cärmuim norodul cel de sub maim néstra, pre tang alte grijI ale néstre, multa
purtare de grija avem i pentru scéle, care véendu-le ca sunt cu orInduiéla nesta-
tornicA i Para indreptare, i cunosand Domnia mea grija didascalilor care ad, spre a
cere i a'§I lua plata lor cea rénduita, pentru ca se uOuram 0 pre didascali eel dupi
vremi de acésta grija turburateire zaticnitelre lucrului lor, i ca se a§egém cuviinci6sa
bun& randuiélä. 0 stare salelor, am socotit a fi cu cale, sa randuim asupra Ion ispravnic
purtator de grija vrednic, ca sè le p6rte lor de grija, pentru telte cate ar avé trebu-
inta i sé Imparta fie§I-caruia din didascalt, plata ce i s'ar cadé despre potriva lor.
Drept aceea, am socotit vrednic acesteT purtarT de grijä pe Pré Santitul Mitropolit al
Ungro-Vlahiet, Chir Neat, ca pre unul ce este pastor i pärinte duhovnicesc a teda
Implinirea cea cu numele luT Chs., care se pastoresce de santia sa, fiind §i cu voia Ar-
chierieT séle, 0 a tuturor cinstitilor i credincio0lor bojar! aT Domniel mele. Ci
hotarim cu isbranire prin chrisovul Domniel Melle, ca de acum Inainte sa aiba Archieria
sa purtarea de grija a sceolelor, stringénd de la preotil térel darea cea dupa an, care
s'ad orinduit lor, i dintr'acea se imparta didascalilor simbriele cele tocmite ; din care,
dascalulut celut d'AntAid al Invétaturilor celor filosoficescI din saa cea elinésca, simbria
cea dupa tocméla este de fie§T-care tuna, cite talere patru-4ec1 §i cinc! I), éra dascaluluT
al doilea de invétaturile gramaticeT, cate talere doué-lect 2); éra scidet slavonescI la
doT dascall este plata a fie§T-caruia dascal de tuna cate talere rece, care se fac taa
suma banilor intr'un an, talere o mie doué-lect. Care ban! se aiba purtare de grija
Santia Sa Mitropolitul Wet a da pe tuna dasAlilor, din dajdia ce stringe Santia Sa de
la preoti, tO o di la Visteria DomnieT mele, precum s'ad c;lis mal sus, pentru ca fiind mal
tnainte obiceit de se da plata dascalilor din Vistierie, i fiind-ci Visteria avénd multe
trebi i deosebite cheltuelt, de multe orT nu le viné rindul dascalilor a'§I lua plata 0
cate patru i Cinc! lunt ; ci pentru ca se-0 ié plata mal cu lesnire, fárâ purtare de
ca si Oa se dea Invétfiturile ucenicilor, fail de a null Ifni:oil-1i géndul la pur-
tarea de grijit pentru plati, am hotarit Domnia Mea, printr'acest cinstit chrisov al

1) Cifrà serisii In urtnA, de i contempuran5.

g) Ctivent slavon in original.

www.dacoromanica.ro
 36

Domniel Melle, ca sell ié dascalil plata pentru invetättird de la Santia Sa Pre Säntitui
Mitropolitul tOreT, din dajdiile preotilor, érd nu de aiurea, inse si dascaliT se se afle pu-
rurea cu purtare de grijä, si cu privighere, pentru procopséla Ucenicilor la invetitura
cártel, a cdrora luarea de semi si cernetarea, am dat Domnia mea a se face érisT de
cdtre Pre Säntitul Mitropolitul Orel, flind lucru sufletesc si al pdstorieT SAntiel Séle.
Ci pentru ca se se Wesel acest lucru cuviin..io-s si folositor sufletulul §i vietei cresti-
nescl nestremutat, s'ati intdrit chrisovul acesta cu Domnésca pecetie, si cu iscalitura
DomnieT mele si top cinstitiI si credinciosiT boidri cel marl al DivanuluT DomnieT Melle:
Pan Grigorie Greceanu, mare 1) vornic ; i Pan Constantin Dudescu, mare 1) Ban ; i Pan
Constantin Bräncovénu, mare 1) logofet; i Pan Barbul Väcdrescu, mare 1) Vistier; i Pan
Stefan Vdcdrescu, mare 1) Clucer ; i Pan Nicolache, mare1) Postelnic ; i Pan Toma Gu-
liano, mare 4) Paharnic; i Pan Mihai Fdleoianu, mare 4) Stolnic; i Pan Grigorascu Ghica,
mare 1) Comis ; i Pan 2), mare 1) Slugierid ; i Pan Stavru, mare 1) Pitar si Is-
pravnic 2) §i sail scris Chrisovul acesta in anal al cloilé dintru a doua Domniä
a DomnieT mele, aci in orasul scaunuluT DomnieT mele, in BucurescI, de Vasile logofe-
telul de la visterie, la anul de la zidirea lumeT SCH3 (7257) ; 6rd de la nascerea Dom-
nuld Nostril Isus Christos 1749, Ianuariti in r-si (17).

Io Grigorie Ghica Voevod. Cu mi/a tui Dumneçieii Domn. 3). i

L. S.

Io Grigorie Ghica Voevodä 4).

Barbu Vficdrescu, mare 1) Vistier, a protocolit 5).
TOMUL I, PAG. 21.
lacé in facsimile semnatura Mitropolituld Nikifor de la 6 Lille, anul 7257.

TOMUL I, PAG. 21.

Am promis a da aci zapisul liff Cantacuzino si hrisnul lul Const. Racovitd V.V.
despre Duca Sotirioviel si tipografla luT, dupd copiile ce am fäcut &A dud le-am desco-
perit si carT sunt mal exacte de at acele in firma publicate de D. Erbiceanu in Istoria
MitropolieT de Ia§T, la pag. 23.
Iordache Cantacuzino biv vel Logofet, Adeverim cu acéstd scrisére a nóstrd, cd
avend trebuinta de cate-va istoril de inveldturT §i alte ce ne-ad trebuit a le sc6te de
pre cArtile grecescI, pre limba Moldovenésc§, am pohtit pre DumnealuT Duca Sotiriovicl

1) Title In slavonesce.
1) Spaliù alb In original.
8) Titul slavon de monograme cu chinovariil.
4) SemnAtura autografil a Domnulul.
6) Cuvent Slavon.

www.dacoromanica.ro
 37

tipograf de le-ait scris 0 le-ail tilmficit. §i la alte scrisorl ce ne-ail trebuit grecescI, tot
D-luT ne-ati scris i casitorindu-se in Moldova, noi cununat §i din huna-vointa
néstri '1-am dat danie i '1-am diruit ace01 tiganI anume din drepti tiganT robl aI
notri
fUrtnézei numele figanilor i aratei de la cine avut). Decl, ace0I tiganI
mai sus scri0 fiarcifi numele celor 5 ligani) sä fie de la noT danie 0 dar D-sale hinuluT
Dual, tipograf, i giupinesei sale 0 fiilor sdl i nepotilor i nime din [hi no0ri sä nu
se amestece la dania mea, a dintr'al me d am dáruit ea si stápinésea tiganii séT
cu pace 0 WO faci §i ispisoc Domnesc pre ace01 tiganY. Pentru credinti am intárit cu
iscalitura i pecetea ndstri. S Iac KAIAT (3p5r Iunie 16.

Iscälit
Sigil pus
Iordache Cant. Log. cu cernélii cu
vulturul bicept

Scris de Constantin Stat Diac de Divan.

Cu mila lui DumneleiiItv Constantin MichaT Racovit Voevod Domn Wei Moldovel.
De vreme ce alesul dintru obstenT I sic), Duca Sotiriovict de la 04COC, ne-ail
ardtat hrisov de la [Tea iubit fratele nostru Domnia sa Constantin NicolaT V.V., intru
care serie rentru mai sus numitul, efi aflindu-se impodobit cu invdtátura elinésc5,
letinésch 0 de alte, sciind bine limba Moldovenéscá, intru care pepte sá talmäcések
ori-ce e,arte, ispitindu-se de Domnia sa mal cu deadinsul, cu tilmácirea
celtd mare 0 cu alte aflat vrednic, i avénd ;;i tipografia sa cu cheltuiala lui
Meal, n'ati lipsit al agiutori dindu'l privileghia ed trebuinciésA, cu care sä p6tä avea
odihna luT, nebintuit de cfiträ nimeni i sa peita lucra necontenit lucrul tipografieT, ca
si se indestuleze téra, de efirti lipsiti ilind, in cari se slivesce numele lui Dumne4ett tam
sfintele bisericI. Prin care chrisov intâiú hotiresce, ca si fie scutit el cu tótá casa luT §i
si id §i cite 20 det (sic) leT léfá pe luni de la Cámara gospod, la Pasci §i la Criciun,
cite un postav, un atlaz. A0§derea sit scutésci 150 stupT de desetinä §i 250 oi de gos -
tiná, niel un ban pe aceste bucate si nu dée §i opt dmen1 scutiti de tot birul ce ar fi
pe altiT, ea sk-i (le numaI pentru lucrul tipografiel. A0§derea §i pentru en plumb spi-
glos (sic) §i hirtie va aduce pentru tréba tipografieT, niel un ban yard. si nu dée 0 de
s'ar Utopia si tipirésci Domnia mistri vre-o carte, dupi toeméla ce va avé sal plitéscA
de la Cámara néstri. Pentru acésta, dupi dreptatea ce s'ail apt i cu cale fiind, ase-
mene dar 0 domnia mea i-am innoit i i-am intárit cu acésti carte a Domniei mele pentru
t6te cite-s maT sus numite ; i poftim §i pre alti luminatT DomnI ce vor fi de DumneçIeti
rinduitl in urma astrit Domni i stapanitorT acestuT de Dumneleii pázit scaun al tdreI
MoldoveT, ca sA intarései)t care cu cale iad ficut pentru statornicia tipografieT, ca sA le
rimie vecinici pomenire. Acésta scriem.
Ia:;; Vleato opim Marte 30.
Itv" Constantin Voevoda.
S'ail scris de Rom, Aor. din 1118110. Iw- K. Iw" K.
Trecut la condieá. cap de boil Ambele
miírcI
Data P. B B.

Sigilil cam mid ro,i1

www.dacoromanica.ro
 38

Acest uric este reintitrit de acestasi Domnitor, in domnia noua, ast-fel :

.Acest hrisov fiind feicut dupei drept ate, ¿'am inteirit sei se urmeze §i la dom.-
7264
nia acésta pe deplin, cum serie mai sus T.-75-6 Mai 26.
1101111. AOl'OZIS 1).

TOMUL I, PAG. 21.

Pe and la Iasi urmézi si functioneze in 1.774 tipografia lui Duca Sotiriovici, in
Bucuresci, Cu putini anT inainte, exista tipografia scolei Viarescilor. Aci, intre altele, a
fost tiparita cartea :
»Dumneleescele i sfintele Leturghit a celor dintre Sfintit parintiT nostri a lui
lón Zlataost, a tul' Vasilie-cel-Mare si a Predesteniei, acum intru acest chip tiparite in
pele prea luminatulul Domn i obladuitor a tóta Ora Rumâneasa tu) Const. Neculae
Voevod cu cheltuéla prea Sfantului Mitropolit al Chesariei, Palestinei, Kir Anania,
tiparit in mònistirea Sf. Saya in BucurescI, ce este inchinata Erusalimului, in
tipografia cólei Vaarescitor, la anul de la Christos 1741, de cucernicul intre preoti
Popa Stoica Iacov.

TOMUL I, PÁG. 21.

Domnitorul Mihat Racovita domnul t6reI romanesci, protege biserica romanésca
dand poruna in Decembrie 1742, prin care prohiba ori-cine d'a tipari arti bisericesci
färä scirea MitropolituluT si a Episcopilor. Documentul acesta se conserva la Archiva
Statului din Bucuresci in sectiunea diplomaba sub No. 17.

TOMUL I, PAG. 21, ANEXA ***).

De 6re-ce Bibliografia publicata de Academie cuprinde bite artile tipärite in se -
colul XVIII, pretutindenea, /a bite tipografille cunoscute, nu mal aducem aci ca anexa
asemenea liste de artile tiparite la tipografiile din Iast
TOMUL I, PAG. 22**).
Am promis a da ad memorabilul act din 1 Ianuar 1698, prin care marele Mitro-
polit Iacob, prin carte de blästem impreuna cu tot soborul bisericil moldave, a oprit
urcarea de cenari grect pe tronurile Episcopale i Mitropolitane ale tèrei.
»Iacob, cu mita luT Dumnegeg Archiepiscop i Mitropolit Moldavia, un fórte mare
act scris cu litere initiale rosii i impodobite (peste un cot in lung) din 7206. Ghen. I.
5508
1698
iscalit Mitropolitul Iacob, top Episcopii, EgumeniT i sigilul tuturor Episcopilor, Memasti-
rilor, etc.
Sa otaresce sa nu mal fie din straini la niel un scaun Vladia °ti Mitropolit.
Amintesce despre acea cA Mitropolia Moldaviet la inceput a fost inchinati la °brida
si la domnia lui Alexandru-cel-Bun i Bètran »Andronic Paleolog, fiul luI Manoil Pa-
feolog, Impèrat grecesc, viind cu int6mplare prin Ora acésta, mergénd de la Beciu la
Tarigrad i placéndu'i Ora i acest norod crestinesc i multamindu-se de cinstea ce-i-afi
facut Domnul cu Senatul i cu tot soborul bisericesc, petrecandu'l din munte i pana la
Dunarea i acest Impèrat ase0and si alta oréndueala a politieT Boerilor i intelegénd

I) Moruzi Vocli la 1802 :ni' reinouit privilegiile tipografiel cu chrisovul sèti.

www.dacoromanica.ro
 39

de Mitropolia MoldoveI, ca iaste inchinati la Ohrida, dupi ce ail mers la Tarigrad, ad

spus pirinteluT séd Manoild Paleolog si aU ;spill/it cu sobor, dupi figiduinta ce dedése,
ridicind Mitropolia MoldoveI de subt ascultarea OhriduluT, ad fäcut-o si fie ea i Ohridul
nesupusi nicierI, trämiténd MitropolituluT si Corona si Sacos si aU intirit acest ase-
ylimént i cu hriséve impéritescl, dupi cum Preasfintitul i repausatul Nonce Mitro-
politul mArturisesce cu jurimènt cu sufletul sèd, ci el ad vNut acele hriselve impiri-
tescI in mtinistirea Neamtului inteacesta chip scriind, i pripidindu-se hrisévele la
vremea nepicei, când cuprinsese lesiT partea munteluI i ca si nu se intunece sciinta
acestui lucru, a scris singur Gheorghie Mitropolitul MoldoveI cu condeiul sèd, adeverind
povestea cu sufletul cu jurimént, si fie In sciinta urmasilor sit i de vreme ce
cu ochiI nostril am vOut scrisòrea Jul Gheorghie Mitropolitul inteacesta chip scriind
ca si nu se pérdi acesti ase4are impèrAtéscä, NoI inci cu sobor o adeverim si In-
credintim urmasilor nostri.
Uricul este minunat scris.

NB. Mal este un al 2-lea exemplar pe pergament mal inicsi mal rèu scris. Nu este cel original,
cad nu are niel t6te peeetile, niel t6te

=011*
Dupi ce a subscris, Mitropolitul Iacob, in 1698,iGhenarie I, in actul care opresce
si nu mal fie Mitropolit off Vlidici dintre striinT, apol scrie numal vorbele de mal sus.

TOMUL I, PAG. 23.

Nu mal dad aci hrisovul luY Ira MatbeI Ghica V.V., Domn tireI ruminescI din
1749 Ianuar, adus mai sus si care fu rennoit aprópe intocmaI in 1753, Octombrie 23.
Aducem numa finea nouluI hrisov, care diferi
ni pentru ca si se päzésci nestrimutat acest lucru cuviincios ri folositor sufle-
tulul i vieleY crestinesd, s'ad !Tiara chrisovul acesta cu iscilitura Domniei mele i cu
domnésci pecete cu cinstitii i credinciosiI ceI marI al Divanulul DomnieI
mele : Pan Barbul Vicirescul, biv ve! Ban; Pan Constantin Dudescul, ve! Dvornic; Pan
Ioniti Roset, vel Ban; Pan Stefan Vicirescul, ve! Logorèt ; Pan Constantin Cretulescu,
vel Spitar; Pan Mateiti Roset, ve! Vistier ; Pan Toma Cretulescu, ve! Clucer ; Pan Ale-
xandru Sutul, vel Postelnic; Pan Mate! Cantacuzino, ve! Paharnic; Pan Radu Vicirescul,
vel Stolnic; Pan Dumitrache Ghica, vel Comis ; Pan Conqantin, vel Pit ar i ispravnicul
Pan Stefan Vicirescul, ve! Logofit ; i s'ad scris chrisovul acesta in anul d'intiid al
Domniei mele de popa Florea, dascilul slavonesc de la scrila domnésci cea slovenésci,
in anul de la zidirea lurnel 726E, éra de la nascerea Domnultd nostru Is. Chr. 1752, in
luna ltd Octombre Kr (23).

www.dacoromanica.ro
 40

TOMUL I, PAG. 23, ANEXA ").

Documentul din 18 Octomvrie 1753 de la Ito Const. Gehan Mihai Racovita V.V.
este cel urmator:

10 CONSTANTIN GEHAN MICHAUD RACOVITA VOEVOD

CU MILA LTA DUMNEVEtI, DONNRBI RUMANESCI 1)

De toti este sciut ca din cate lucruri impodobesc pre om intru acésta viéta tru-
pésca, invétatura este mal alésa i mai malta, pentru acea este si mai laudata de eel ce
aú numele intelepciunel eel din afarä, adeca cel elinesci i eel bisericesci, i cu multe
cununi de laud& se incoronéza, in cat si Pavel cel inältat Oa la ceruri, la a treia orin-
duiala o pune, socotind ntu-nèrul darurilor care s'all dat 6menilor de la Dumneqeil
4icénd ea pre unil 'i-ad pus Dumneqed in biserica: antéiii pe Apostoli, a doua pe proo-
roci, a treia pe dascali. Marirea acestia vrénd sa o arète Aristotel filosoful, catre cel ce
intrebat: cu ce se osibesce cel invétat de ce! neinvétat ? aù rèspuns cu ceea ce se
osibesc cei vil de eel morti; i ca sa dicem mal in scurt, gala intrece invétätura pre
téde bunatatile cele omenesci, cu cat intrece si sufletul pre trup ; ea' acésta este podeoba
sulletului si a trupului, fijad pricina celor patru verhovnice 1)mA-ta1 dupre intelepciunea
lui Solomon, carele dice: acesta mnvaâ curätie i minte i dreptate i barb4ie, de
care mal de trebuinta nimica nu este intru viéta 6menilor, si de poftesce cine-va multa
sciinta, scie cele trecute si cele ce vor sa fie le semuesce, scie tälmacirea cuvintelor
deslegärile vorbelor celor ascunse, semne i intémplari ale vremilor, i ale anilor i tu-
turor este svétnic bun. Pentru acésta dar ;si Stapénul nostru Isus Christos, insemnând
folosinta invétaturel eel* cätre mäntuire, Antéiii aù inteleptit pre ucenicil luT, prin pogo-
rirea Duhului Sant, apol 'T-ail tramis la propoveduire. Inca i noué tuturor po-
runcit, sa cercana Dumneqeescile scripturi calf poftesc se afle viéta cea nemuritére. DecY,
cum ar putea nescine sa cerce Dumneqeescile scripturi nepedepsindu-se mal inainte cu
invétatura? Ci dar trebuinta i folosul acestui lucru sant si de mantuire sciindu-1 im-
pératiT i domnii eel de demult, i avénd i grija supusilor lor, aù intärit sale prin multe
locuri i orase, ca prin invétatura sd le pricinuiasca lor buna vietuire. Carora urmand
eel mal din naintea n6stra blagocestivi Domni, earl' ail ocarmuit trebile pré luminatuluT
scaun al acestel de Dumne4eii pazita téra i domnia a Ungro-VlahieT, ati intarit douè
scéle, una elinésca si alta slavonésca, carT amandouè sunt de mare folos, nu numal lo-
cuitorilor Ord Rumânesci, ci i tuturor celor straini, cariT yin pentru dragostea invéta-
turd. Dar fiind ca maY inainte era obiceia de se da plata dascalilor de la Visteria,
fiind ca Visteria are multe trebi i deosebite cheltueli, de multe ori nu le-all fost viind
rind dascalilor a lua plata cate patru, cincT luni, pina cand viind Domnia Sa apo-
satul Grigorie Voda Ghica cu a doua domniä a Wei acesteia, i vand sè pue asep-
méntul scedelor in buna. orénduialä, afl socotit impreuna cu dumnealor velitil bojAn, i
ail gasit cu cale, ca (pentru sa ja dascalii plata maT cu lesnire, sa peda se dea lave-
taturile ucenicilor, fail de a imparti gandul la purtarea de grija pentru plata), se li
se dea plata lor cea de pre tocméla a fiel-caruia prin mana i purtarea de grijä a Mi-
tropolituluY térei (carele pe vremi ar fi) din baniT dajdiilor ce se string de la preoti la
Mitropolitul, i intr'acest chip s'aii urmat, atat In domnia domniei séle Grigorie Voda,
cat si in domnia domniei séle Mateiii Voda, fiul domniei séle. Acum de vreme ce din

I) Text slavon.

www.dacoromanica.ro
 41

voia marelul i pré înàltatului Dumne4eil ni s'aii incredintat i noué domnescul i pa-
rintescul scaun al acesteI liudate si de Dumneleil pAzitA térä i domnie a Ilngro-VlahieI,
Sintia Sa pärintele Mitropolit Ungro-Vlahiel, chir Filaret, arétat atit chrisovul
reposatului mai sus pomenituluI Domn, cit i chrisovul fiuluf domnieT séle Mateiií Voda,
de aserpmèntul dupre cum scrie mal sus. Care chris6ve cetindu-se inaintea Domnie!
Mele si vélénd acest lucru sint i plicut lul Dumne4efi, de aseeméntul acestor so:51e,
cunoscénd domnia Mea cum cA este lucru cuviincios i cu bung orinduialA, i ur-
mitor de statornicie nestrimutatA, Domnia Mea incA bine am voit, de am innoit si am
IMAM acest bun ase4émént, i printr'acest chrisov al Dornajo! Mele, si Domnia Mea
orinduim vrednic acesteT purtärT de griji pré Sânia Sa pirintele Mitropolit Ungro-
VlahieT, chir Filaret, ca pre un pastor i pirinte duhovnicesc a tóti implinirea cea cu
numele lul Christos, care se pästoresce de Sintia Sa, fiind i cu voia ArchierieT séle, ca
se aibi Archieria sa purtarea de griji a có1elor, stringénd de la preoliI téreT darea cea
de pre an, care s'at rinduit lor, i dintr'acelea se imparth dascililor simbriile cele toc-
mite. Din carT dascAluluT celuT dintéiti a invétiturilor filosofestl, din scella cea elinésci,
simbria cea de pre tocrn61A este de fiesI-care lung cite tal. 1116 (45), iar dasciluluI al
douilea, de invétiturile gramaticeT, cite talere K (20), iar scéleI slavonesd, la don't das-
&SIT, este plata a fiesT chruia dascil de lunI Mc 1) talere 4ece, care se fac WA suma
banilor inteun an talere : o miA dou6-4ecT. Insè dascilil sè se afle pururea cu multi
privighiere i purtare de grija pentru procopséla ucenicilor la invaitura artiT, a carora
luare de sémi i cercetare am dat i Domnia mea a se face iarisl de catre Sântia Sa,
fiind lucru sufletesc si al pistarieI SintieI séle.
Si pentru ca sé se pazésci neslrimutat acest lucru cuviincioq, j folositor sulle-
tuluI i vieteT crestinescl, am intarit chrisovul acesta ca iscilitura DomnieI mele i cu
domnésea pecete, i cu tot sfatul cinstitilor i credinciosilor boiarilor celor marl aI Di-
vanuluT Domniei mele: Pan Barba Vicarescu, ve! Dvornic; Pan Constantin Nästurel, ve!
Ban; Pan Constantin Brincoveanu, ve! Spitar; Pan Stefan VicArescu, vel Logofdt; Pan
Constantin Strimbeanul, ve! Vistier ; Pan Radu Cretulescu, ve! Clucer ; Pan Iordacbe
Geanet, vol Postelnic; Pan Dumitrachi Ghica, ve! Paharnic; Pan DrighicI Greceanul, vel
Stolnic; Pan Lascarachi Geani, vol Comis; Pan Badea Stirbei, vol Stager; Pan vel Pitar,
Ispravnic Pan Stefan VAcirescu, vol Logofèt. Si s'aii scris chrisovul acesta in anul
al DomnieT mele aicT in téra RumineascA, la anil de la zidirea lumiT 7262, iar de la
nascerea DomnuluI Isus Christos 1753, in luna Octomvrie 18 4ile, de p3pa Florea, das-
alul slavonesc.

TOMUL I, PAG. 25.

In intregimea luT aducem aci importantul chrisov dat la 25 Iunie 7267 de dom-
nitorul Tón Teodor Calimah
Cu mila luT Dumne4e4 Nol Thedoru Ión V.V. tèrel Moldovet
Poch:51)a cea maT mare a lumei este omul, iar a omului este invétitura. CA de vom
4ice putere, i aceea este vremelnici ; bogitia? dari e nestatornia ; cinste? i acea inteo
clipalä curénd se réstórni saú spre o parte sail spre alta. Pentru acésta, aceste impo-
trivi invétitureT sunt cele mal mid pochThe ale omuluI. lar InvétAtura nu numaI &A la
intunericul trecerei vietel acesteia ne este ca o faclie aret6re si de lumini slobosliteore

I) Text slavon.

www.dacoromanica.ro
 42

spre indreptarea nepodedirea nósträ, ci si saf1etulu i duhuluI nostru *tor folo-

sir*. CAct printeinsa cunoscénd cele trecute, socotind aceste de fatä si cele viitóre mi-
surAnd si pre tóte impreunA lärnurindu.-le, imbrAtisem cele bune i cuviincióse, prin care
in calea lumiT dreptT mergem i la popasul cel vesnic, repaos i odihni aflArn. Ne
putem adeveri si din istoriile vechi in ce fel ail fost neamurile acele care pe iscusitul
inv6tAtureI talant aù lucrat, cA nu mime cinstite, lAudate, si ca nisce dumneyleirT de
IAA lumea era inchinate, ci si la riisb6e neinfrAnte si nebiruite se aft : pentru cA nu
numirul, ce invititura obstesculuI mestesug pórtA biruiuta. Ia sA intórcem ochil nostri
cAtre intunerecul trecutelor vremY i sfi vedem cum strelucesce ca o peatrA de mult
pret, acea Atena, cuibul inteleptilor, grAdina iscusitelor mestesugurT, isvorul invitAtu-
rilor, maica vitejiilor, ochiul lumeT i vilfa veacurilor trecute. Se intórcem urechile
nóstre i sA audim pre aceT vechi istorict, care i acum buciumA mAririle el cAt pe la
margiaile lumeI se aud : óre prin ce si cu ce chip s'all cAstigat aceste nume inalte sA
socotim? nu prinIr'alte cu adevirat, fArá numaT prin mijlocul invitAturei; prin care si
cAnd aü fost, cu tóte fericirile aü inflorit i dupA stricarea sa, care este sortul neamultii
omenesc, la tide aceste de pe urmA pomenire plinA de nemurire intru ciaste ail lAsat.
asa se dovedesce aeve despre politiceasca stare, ci invitfitura este cea mal de treabA
mal de folos aducitóre. lar de ne vom uita despre partea hisericeascA, nu mal putin
folos i dintr'acolo aü edits; afi nu prin mijlocul eT, sfintiI pArintl, care si de duhul dint
fiind nAstävip i plinI si de invitAturA ImpodobitT i luminatI, ati bAtut Cu tirie si
desrAdAcinat, oborAnd i supunind, plinele de otravA i otAritele ieresurl a celor ce cu
vdrvAré,cA pornire i diavoléscA nAvOlea cu gAtlejurile cAscate, dintru care isbucnea
timea hulelor, spre oborirea si de tot stricarea a dumnedeesciI nóstre credinte cresti-
nescT? Pre earl tóte ca dintr'o prastie iute IntórsA zvArlit Intru beznia veclnicii
pedepiirl lor ciyiutO. Cum si despre alti parte iaräsi vedem orinduelile sfintel bisericeT
nóstre a risAritului, care de sfintiT pArinti fiind acute, dupl mestesugul Inv6tAtureY,
sunt cele mal iscusite i maT frumáse, prin care neincetat si de apururea, se sAvArsesce
jertfa cea tAinuitä, care cAtre cerifi neincetat se inaltä; de unde se dovedesce cA i poli-
ticesce i bisericesce afi fost si este de folos invitätura. Tar mat ales cea elineascA, de
unde ca dintr'un isvor cele-alte tóte all esit, care pretutindene trebue a se afla, iar mal
ales in cetAtT i in ores pentru folosul de obste; i pentru ca sä aibi tötä lesnirea a se
impArtAsi si a se adApa dintru acésta filIntAnA plinA de darurT, trebue ca sA se afle
scóli de obstie : Dascäli procopsiti, ca sA póti toll inciipea in cAmirile invititureY celeT
iscusite luminóse. DupA cum si aice in IasI scaunul Domniei mele, de cAnd Diled
ne-ati miluit cu Domnia, cea griji a nóstrA acesta all fost, ca si ptizim orindue-
lile cele bune folositóre, iar mal ales a scólelor, care sunt ca nisce maice de obs.t.e.
Deci, cercetind Domnia mea cu tot dinadinsul pentru rindul numitelor scóle, ca sA vedem
in ce chip sunt si la ce stare se allá, si cite suat si de sunt dascAli procopsitl de la
care sA FAA Invista cineva saU ha? i am orinduit Domnia mea pe sfintia sa Kirio chir
Iacov Mitropolitul Moldavid, si pe numitul l vestitul la invitäturA Criteanu, marele
Clisiarh al bisericeI ceI marT a risirituluT, ca sA cerceteze si in ce chip se aflA stern
scólelor elineicl sA iasciinteze; care, dupA cercetarea ce all fdcut, intru adevir, ne-aO
arktat, cA seóla se aft la próstA i rea stare, Insa nu din pricina dascählor, ci din doui
pricinl s'ati dovedit risipa ucenicilor : ce dintAiä, ck unit din ucenicI iubind maI mult
cinstea curtil, altiT fiind strAinT si de cele trebuincióse pentru viatO lipsitT iiind, nein-
giduind vremea si neseylénd OM la sférsitul inOtAturei, es, pArAsind cartea. A doua

www.dacoromanica.ro
 43

pricinä, care este cea maI mare i mai striceóre, allat : e orl care dascal atAt de
aiurea venit, cAt si de loc, stringAnd ucenicl tland ,c(51e osebite, nu numai ci sparg
céla cea mare doinnéscA, ci incA hulind si pre dascAll, instreineazA i inimile
ca si nu dea copiiI la sala cea mare domnescA, ct ascultAnd i potrivindu-se
detAimArilor celor mincinóse, socotesc, dascAlul il neprocopsit i asa se pricinuesce
pustiere de ucenicl said' cel marI domnescl. Cat la acésta orinduita de mai sus arätatI
aii gAsit douè mijlóce indrept6 Uwe impotriva acelor dotiä pricini ce aducea stricAcittne
salelor : intAill, uceniciT Oa nu vor implini sése anI cel maI putin din so:AA sä nu
lipséseA, ca cu necurmata ascultare invèlAtureI si Cu implinirea anilor sé }AU ucenicul
a ajunge la priceperea inv64AtureI si la scara cea cA4utA a procopsolil. Al doilea, acele
depre déléturI sale fAcute de uniT din dascAlil de mal sus numill, orl pe la monastiri
orl pe la alte load, í orI pre unde ar fi, de vreme ce sunt dovedite a fi de stricAciune
sad cel marI domnescI, aU socotit ca nisce aduabire de impedicare a mer-
gereI in nainte procopselil ucenicilor, de tot si lipséscA, i numaI la sala rea mare sé
fie adunarea i inv6tAtura ucenicilor tuturor. Insä, dascAliT ce se MIA la easele boerescI
sA invete nume pe fiil dumnilorsale, iar altI copiT a stringe si a invèta din lAturI, niel
de cum voie sé nu aibfi ; cAci se cade ea sala cea mare, ea una domnéscA si de intAiti
ce este, sé aibl cinste orindueala sa deplinA. Iar dascAlul eel mare Nicolai aflAndu-/
acestI de mal sus numitl orinduitf cA este vrednic i procopsit, aü socotit ea sl
iarAsI dascAl la sala cea mare, dAnd matemele cu bitA orindueala i silinta necurmatä.
Asemenea i pentru dascAlul al doilea i pentru dascAlul al treilea de la salà cea gre-
ceascA, tot cu alegerea dascAlulul celiff mare sé fie, pentru mal buna invètAturA a uce-
nicilor. Aceste bite in scris fiind aduse de sfintia sa pArintele mitropolitul si de marele
dascAl Critean i cercetAnd i noT si aflAndu-le cA sunt cu cale, cu acest al nostru dom-
nesc chrisov le-am intArit, Ins& pentru dascAlii ce vor cuteza a mai face osebit sa1? si
a mal stringe ucenicI, pre uniI ea aceia ar6tAndu-I dascAlul cel mare la Domnie, sA se
pedepséseA cu grea pedépsä, cum si pentru dascAliI ce vor merge pe la casete boereseI
iarAs1 dascAlul cel mare sé li ispitésci vrednicia si invdtAtura lor. Iar pentru plata das-
cAlilor, dupA cum aratA chrisovul DomnieT sale Grigorie Voevod, asa sé se urmeze, luAnd
fiesee-care dreptul säii la vremile ce s'aii orinduit cu de maT sus numitul chrisov al
Domnid sale Grigorie Voevod. Iar pentru dascAlul de la sala al treilea grecéscA, de
vreme ce ne-ei arètat sfintia sa pgrintele Mitropolitul ei are ostenealA mull& pentru
multimea ucenicilor, i el eel qece leT avea mal inainte pe lunä, ajungea de
chiverniséla sa, Am hotArit Dornnia mea, de acum inainte sé aibA cind-spre-Oece lel pe
lunA si de aicI in colo wa sA se urmeze. lar pentru sale ce sunt in téra atAt moldo-
vinesel eat sloveneseT, iarAsi dupA testamentul D-sale Grigore Voevod sé se urmeze.
NumaI iarAsI ne mal aratä sfintia sa pArintele Mitropolitul, cA la uaònästirea Putnei
este trebuinta ea sl se afle o sc6IA, cäcl fiind loe depArtat nu pot copiiT a ajunge pe la
cele alte cóle. i maT ales cA se afTA acolo un dascAl e,are de cAtI-va anT InvatA cu mare
folosul ucenicilor. Deci, Domnia mea, si acolo eft sA fie salfi i dasebl, am intArit hot6-
rind : cA de acum inainte daseAlul ce va fi acolo, sé aibA a lua din banil salelor, ce
este obiceiii de se string de la preotl, cAte sése-Oel lei pe an, adici 30 leI la Sf.
trie si 30 lel la Sf. George pentru ostenéla sa, aasta 81 fie una din cele alte scar
ce sunt numite in chrisovul D-sale Grigore V.V.; ded la We dupA cum am ardat mal
sus poruncim Domnia mea sé se urmeze. lar pentru cA aseqärile cele bune sunt cinstea
Domnilor i a stApAnitorilor, podobirea cetAtilor si a oraselor, folos de obste, cade-ui-se

www.dacoromanica.ro
 44

a pune tot felul de osirdie si de silintä, ca nestramutat sa se pazésci. Pentru ea intru

paza bunelor asei;larI stä drépta stapanire a unuI Domn, supt a careia umbrire norodul
adapostindu-se se apéri de arsiturile strimbatätilor, care cu nemic alt nu se pot goni,
niel s'aii gonit pana acum, fárá numaI cu cele bune asOarI, cu huna paza lor. CA de
s'ar i intémpla vre uniI sa smintésca in cat de putin acele vechI i bune orinduele,
nu numaI nume de iubitor strimbatätitor isT castiga, ci si de obste stricaciune
aduce, de cat care nimio nu este me defaimat la un Domn. §i de vreme ca
aceste a sc6lelor ce s'ad facut pentru invdtatura de obste sunt unile din cele maI
de frunte mal aducdt6re de folos obstiei, dupa cum si no' nu numaI ca. din veacu dupa
cum aü fost nu le am stramutat, ci Inca printr'acest al nostru chrisov intarindu-le
la mai lama stare le-am adus. Drept aceea, dar, poftim Domnia mea si pe altI luminati
DomnI, ce vor fi in urma DomnieI mele, miluitl de Dumneled cu Domnia acesteI terI,
ori din fiil DomnieI mele, sati dintr'alt neam, sa intarasci i Domniile sale pentru a lor
vecinica pomenire. §i spre acésta este credinta a insurnI DomnieI mele de mal sus
scrisa, NoT, Ion Theodoru V.V. si credinta a prea iubitilor fiilor Domniei mele Grigorie
V.V. si Alexandru V.V. si credinta a cinstitil i credinciosI hoed ceI marl al DivanuluT
clomnieT mele dumnealor §tefan Roset, vel Logofist ; i Iordache Bals, vel Vornic de Ora
de jos ; Mihalache Stw.dza, vel Vornic de téra de sus ; i Vasilie Roset, Hatman i par-
calab Sucevei; i Enache Vidali, vel Postelnic ; i Ionita Cantacuzino, vel Vistier ; i Ionita
Cantacuzino, vel Spatar ; i Andronache, vel Ban ; Arghir, vel Paharnic; i Enache, ve!
Caminar ; , vel Stolnic ; , vel Comis, i credinta a tuturor boe-
rilor Domniei mele marI micI ; i s'afi scris chrisovul acesta in scaunul DomnieI mele
in orasul Iasilor de Vasile Ganea, diacul de Divan.
La anii 7267 luna Iunie 25.
Subscris, lön Theodoru Voevod.
TOMUL I, PÁG. 25.
Uricul lul Iw Scarlat Ghica V.V. din 12 Iunie 7265 (1757) este scris romanesce
cu semnatura DomnitoruluI, pe folio mare, cu litere initiale colorate in rosu. Sigiliul
este octogon mic. descoperit mal antèid la Mitropolia. din Iasi.

TOMUL I, PAG. 26.

Documentul din 1759 de la 1611 T. Calimah cu privinta la sciila din Boto;anI se
piftte vedea in Uricar, tomul II, pag. 51.

TOMUL I, PÁG. 27.

Despre scóla din Berislavesci veiyi ce am qis la pagina XIII din acesta0 tom.

TOMUL I, PAG. 27, ANEXA 5 çi 6.

Jata chrisovul lul Iw Const. NeculaI Mavrocordat, Donanul tèrel Rumanescl, prin
care se reorganiskii finantele pentru biserica i cóla de la Sf. Saya.

10 CONSTANTIN NICOLAE VOEVOD

DOMN

De vreme ce Monastirea Santulul Saya, care este inchinata la santul mormént

de ctitorI sad inOestrat pe cat sad putut, si de Domn1 saü miluit cu vinericiu i cu scu-
téla de dajde de nu da la Vistierie nimic, numal pentru ca sa fie scifila elinésca de in-

www.dacoromanica.ro
 45

vétAtura copiilor, 1ntArindu-se si de cAtre pré fericitii patriarchl. DérA acum vèqdnd cA
Antéiù biserica se desvèlesce, chale se derapAnA de ploY, copiiI ceI ce vin la invétAturi
n'ati unde sedea totl. De la bisericA si din cel alt venit si mile pArintele Patriarch mal
ca nimio nu se adjutA. SfAtui-ne-am dar cu pré sAntia s'a pArintele Mitropolitul 161.4
acéstA hothrire am fAcut, care o si poruncim adicA : egumenul i 6menil sé!, se mérgi
se séqa la ctitoricésca néstrA M-re la VAcAresci, 61.6 in SAntu Saya prin téte casele si chi-
hile sé sNA numal dascAliT i cu ucenicil, ca se incapA totl, i preotil la bisericA se fie
din leromonachil scolarT. DérA venitul i muele cele alte cAte sunt ale sAntuluT Saya,
sé se stringA de egumenul de la VAcArescI l cu scirea celuI de la St. George la metat,
banl se vor stringe se dirégA Antéiù biserica i chiliile bine, érd cAtl vor mal pri-
sosi sa-1 trimitA la pArintele Patriarch, avénd acqt1 duoI egumen1 a'sl da séma pe fiel,
care an, si de vor urma Inteacest chip asa li se va pAzi si de cAtre Domniä muele
scutéla ce o ati avut s'o aibA si de acum inainte. Atit am scris Domnia Mea 4) onfratt
(1761) Decembre KH (28).
ro Constantin Nicolae Voevod, eu mila lui DumneVeu Domn 2).
Mal poruncim prectim niel la alta M-re nu se cade, asa niel la Si. Saya parte fe-
meiascA se nu mérgA la bisericA.
lo Constantin Voevod 3). L. S.

Procit g (2) logofét.

TOMUL I, PAG. 29, ANEXA **)
10 CONSTANTIN NICOLAE VOEVOD
DOMN 4)

Pré sAntia ta pArinte Mitropolit, dupA fiasca evlavie, te InsciintAm pentru ceT ce
mor si sA intémpla de sunt fArA mostenitorl, de ale cArora avuturI dupA pravilA sunt
téte sA se ja pe séma DomnéscA, dérA noué nu ne trebue, niel voim sA ne atingem: érA
niel sa le oblAduiéscA allii peste pravilA. Ci mai cu cuviing este, ca dintr'acelea sA se
ajutoreze obstea, adicA la facerT de poduri, la spitaluri, i pentru scéle. Ci pentru unil ca
ace.g.ia se orAndue§cT: pré sAntia tea purtAtor de grijA. i cAnd se va Int6mpla sA merti
ori fie pAméntén, séti strein, micar parte bArbAtéscA, séii femeéscA, sa se je in scris cu ca-
tastih tot avut lor, lucru miscAtor i nemiscAtor, stand intru pAstrare, cu sémit bunA,
pré M'Aja tea sk. cercetez1 de aü murit cu diétA séü fArA diétA, cum si de zestrele femeil
ce sunt adevérate i c,at- vor Ii In pèr, qi care vor fi lipsA. Asa cercetAndu-le dupA pra-
vilA isbrAnindu-le pré sAntia tea, ne ve! insciinta i Domnii mele (mira g (1762)Iunig 3(6).

Io Constantin Nicolae Voevod L. S. Cu mila lui Dumnedeft Domn 5).

A protocolit al douilea 5) Logofét.

TOMUL I, PÁG. 29, ANEXA "*)

Actele relative la ménAstirea Glavacioc i cede se pot consulta la Biblioteca

Test slavon in. original.

Titula Domnésd de monograme este scrisi cu chinovar in original.
a) Autogrda semn4tura Domnitorelui.
4) Test slavon.
2) Titula domnéscil de monograrhe este scris5 Cu chinovar in original.

www.dacoromanica.ro
 46

Urechil din Galati. Sunt prea numer6se ca sa le reproducem aci. Esentialul din ele, de
altmintrelea, este indicat in textul nostru din tomul I, pag. 29.

TOMUL I, PAG. 29, ANEXA 4.

JO CONSTANTIN MICHA! GEHAN VOEVOD
CU MIL& LU1 DUMNEDEC) DOMN AL RUMANIEI I)

Fapta bunä cu cat este mai mare si la mai de sus tréptä, cu atat ceI ce se ne-
voesc a o castiga sunt vrednicI de lauda 0 de ciaste. WI% de cat acestea mai de mare
lauda sunt vrednicI ceI ce cu ori-ce feliti de mijlocire se nevoesc a da adjutor spre pad,
intarirea i buna intemeere a und fapte bune, dand lesnire celor ce o doresc /Ira de
záticnélä a o c4tiga. Inteacest chip fiind intemeiarea i intär rea §c6lelor, intru care se
cAstig6 darul cel nepretuit, adica invétatura cartiT, carea nu numai este de mare folos
podéba vieteI omenescI, ce Inca 0 lauda dumne4e6sca printr'énsa se sévér§esce, In-
vrednicindu-se omul prin mijlocirea eI Cu 1nsu0 Dumneled a vorbi, 0 a sta In potrivä
celor ce cu me?tepgirea cuvintelor vor se resvratésca pravoslavnica credinta.
ToÏ dérk eel ce se nevolesc cu ori-ce feliä de mijlocire a da ajutor spre interne-
iarea i buna chiverniséla §c6lelor, pe langa lauda, nemuritorul nume, i vecinica pome-
nire ce le rèmane in lumea acésta, astéptä fárä de indoire i resplätire de la incepé-
torul inielepciund Dumneçlat 1) ca uniI ce sunt pricinuitorI unei de ob0e faceri de
bine. Ci (WA trebuinta i folosul acestuI lucru sant 0 de mantuire sciindu-1 impératil §i
domnil ceI de demult 1;i a vénd i grija supwilor for, aft intärit §cede prin multe locurI
orap, ca prin invétatura sé le pricinuésca lor bun& vietuire. Cárora urmand i cel
mal d'inaintea neistra blagocestivii DomnI, carii af ocarmuit trebilepréluminatulul scaun
al téreI ace§tia, aü wylat doué §céle, una elinésca 0 alta slavonésca, cari améndoué
sunt de mare folos nu numai locuitorilor terei acesteia, ci si tuturor celor straini, cari
yin pentru dragostea invétatureI. Ded, de vreme ce din voia a tot puternicultil
viind al doilea rand Domn prel rumanescI, i insciintandu-ne cu anafora Dum-
nélor cinstitiI i credincio01 boiaril ceI marl al DivanuluI Domniel Mele, cum di fiind
mal inainte obiceiti de se da plata dascälilor de la Visterie, i fiind-ca Visteria are multe
deosebite cheltuell, de multe ori nu le-aii fost viind rand a-0 ilia plata cate patru
cinci lunI. Aù fost gasit dumnélor cu cale, ca sè se scata de la bit. monastirea Glava-
ciogul, i sè se dea asupra st. parinteluY Mitropolitul terel, i santia sa din venitul mo-
tastireI sa dea lefile dascalilor §i cheltuéla bisericel domnescI. Care aFeslémént
fost intarA 0 de Domnia sea Constantin Voda Mavrocordat. DecI, Domnia Mea inci cu-
noscénd ca este cu cale i cti cuviinta fácut acest aseOmént i pentru ca ¡ea das-
caliI plata maI cu lesnire ca fall de purtare de grijä sa WA da invétaturile ucenicilor,
a0jderea i santa biserida domnésca, sA-si aibä cuviinci6sa podelba pe deplin, m'am mi-
lostivit Domnia Mea, hotarind printeacest cinstit 0 bine inchipuit chrisov al Domniel
Mele, ca sè fiA acésta mal sus oish santi Monastire Glavaciogul in pace 0 ertata de Vote
dajdiile i orinduelile Vistieriel ce daii alte Monastie, ia cat de nimic se nu fiä supèrata.
§i orinduim vrednic acesteI purtarl de grija érA0 pe prea Sfintia Sa parintele Mitropo-
litul Wet Chir Gregorie, fiind mi eu voia Arhieriei Sale si a WA cinstita boierime. Ca
sa aiba Arhieria Sa prin epitropul Arhieriel Sale a strInge tot venitul acesteI Monas-
tirI ì dintr'acela sé imparta pe fie0-care Ina simbrii/e dascalilor, adich dascaluluI ce-

I) Test Cu litere aurite.

www.dacoromanica.ro
 47

ha mare de la Sf. Saya pe luna talere 40, dascalulul al doge talerT 30, dascaluluI al
treilea talerI 10, 0 intaiuluI dascal slavonesc taleri 15 i la al doile talerl 10. 1j chel-
tuiala bisericeI domnescl, pentru unt-de-lemn, cér, i tamiie, pe lunh take 20, carI se
fac tati suma banilor pe ara talerI 1500. 'ma atat dascaliI eel ce se alla cu privighere
pentru procopséla invetaturd ucenicilor, cat §i preotil biseried domnescI, sa aibà pur-
tare de grija pentru podeba santel Beseria í pentru ca sa se pazeasca nestremutat
acest bun cuviincios çi folositorid sufletuluI §i vietel cre0inescI, am intarit Domnia mé
chrisovul acesta cu insk4I credinta Domnid mele 16 Constantin Mihal Gehan V.V. i cu
domneica nesträ pecete i cu tot sfatul Cinstitilor §i credineio0lor boierilor celor
al.Divanulul DomnieI méle.... (etc.). Si s'afi scris chrisovul acesta in anal dinteitl din
domnia a doua a Domniei méle, aiel in scaunul Domniel méle Bucurescl, in luna Iunie 26,
la anul 1763, de Popa Florea, dascalul de la §c6la Domniei méle ce slavonésca de la
Sf. Gheorghe cel vechid.
Iw Censt. lIt. Gehan V.V. L. S. Cu mi/a titi Durnnegen. Donut.

Mihai Cantacuzino, vel-logofet procitoh.

TOM(JL I, PAG. 30, ANEXA **)
10 STEFAN /411CLIAI RACOVITA VOEVOD
CII MIL& DUMNEVEt' DONN

Fapta liana Cu cat este mal bud i la maI de sus trepta, Cu atat cd ce se ne-
voIesc a o castiga, sunt vrednicl de lauda 0 de ciaste. Déra de cat acetia sunt vrednicl
de me mare lauda, eel ce cu orl ce fel de mijlocire se nevoiesc a da adjutor spre paza
intarirea §i buna iatemeiere a und fapte bune, (land lesnire celar ce o doresc a o
castiga. Intr'acesta chip fiind intemeierea i intarirea scalelor, intru care se castigi
darul cel nepretuit, adica invetätura drill', care nu numaI este de mare folos i pod614
vigil crestinescl, ci Inca i laude Dumnec,leesca printeensa se severlesce, invrednicin-
du-se omul prin mijlocirea eI a vorbi cu Insu0 Dumnqed, 0 a sta impotrivä celor ce
cu meste§ugirea vorbelor, vor sa resvratesca buna credintä. Totl dérä ceI ce se nevoiesc
cu orI-ce fel de mijlocire a da adjutor, spre intemeierea i buna chiverniséle a scélelor,
pre Tanga lauda nemuritoriulul nume, §i vecInica pomenire ce be remane in viéta acesta,
Wepta fail de indoire §i resplatire de la incepetoriuf intelepciund Dumnqed, ca unil
ce sunt pricinuitorI uneI de obste facerI de bine. Ci drá trebuinta i folosul acestui
lucru sfant 0 de mantuire, sciindul Impèratil i Domnii ceI mO de de mult, i avénd §i
grija supu0lor lor, ad intarit scelle prin multe locurI, i orae, ca prin invetatura sa le
pricinuesca lor buni vietuire. Carol- urinand i cesi maI din naintea nastra blagocestivI
Domnii cari ad otcarmuit trebile pré luminatulul scaun al Ord acetia, ad a§edat doue
scale, una dines* §i alta slovenésca, earl amendoue sunt de mare folos nu numaI lo-
cuitorilor tdril, ei i tuturor streinilor carii vin pentru dragostea invétaturd. Dec!,
voia a tot puterniculuI Dumneded, viind no! acum Domn tereI Rumanescl, ne am disci-
intat de la santia sa párintele Mitropolitul WO, Chic Grigorie, pentru orenduéla ce ad
aceste cale, cum a mai nainte fiind obiceid de sa da plata dasetililor de la Vistierie, §i
iiind-ca Vistieria are multe trebl de implinit, de multe ori n'ad fost luand léfe cate patru
cincI lunI. A0jderea i bisericile din curte, avend de lua cheltuéla pentru unt-de-lemn,
ternae, ail de la Vistierie, neputend lua, se lipsea de podeba lar. Aü fost gasit cu cale
D-lor Velita bojar!, ca sa se scata de la bir monastirea Glavaciogul §i sa se dea asupra
4) Test slavon.

www.dacoromanica.ro
 -48
MitropolituluT, 0 din venitul monastire, sA plAtéscA lefile dasctililor i cheltuéla bi-
sericilor, i cu anafora insciintAnd D-lor pe D-sa Constantin Voevod Mavrocordat i D-sa
incA cunoscénd cuviinciósi isbrAnirea D-lor, aù fost intArit i eu chrisovul D-séle, care
mai in urmA s'aii infärit 0 de réposatul fratele Domniel mele Constantin Michaid Ra-
covitA Voevod cu chrisovul D-séle ce se védu de noI. DérA fiind-cA in IiIele D-séle
réposatuluI frate, unul din dascAliI elinescI nemultAmindu-se numal cu talere A (30) pe
lunA léfa sa, i fost orAnduit de D-sea de i s'ail mal sporit léfa cu talen l K (20) earl
banI talere 1(10) s'aìí luat din partea celul alt dascAl, i talere (10) ce lua dasefilul
al treilea ce ail lipsit, i ail rémas un dascAl cu talere H (50) 0 altul cu talere it (30),
care 0 acesta acum nemultamindu-se numai cu talere A (30) léfa sa, ne ail adus aminte
SAniia sa pArintele Mitropolitul pentru monastirea Tutulor SAntilor, eum cA pentru
datorie i lipsA, neavdnd niel Visteria de unde sA ja dajdie, s'ail scos de la bir incA din
dilele D-séle Constantin Voevod Mavrocordat, ci fiind-cA este Mr& de bir, sA ajute la
léfa acestul dascAl pe lunA cu talere 1(10). Decl, i Domnia Mea cunoscénd cA este cu-
viincios acest ajutor, ca i dascAlul, sa se multAméscA §i monastirea incA pentru acéstA
sA nu maT intre in clajdia VistieriT, printeacest cinstit 0 bine inchipuit chrisov al Dom-
nieT mele izbrAnim i hotarim : Ca sA fiA acésta maT sus oisi sAntA monastire Glava-
ciogul monastirea tutulor SAntilor in pace 0 ertate de tote dAjdiile, i orAnduim
vrednic acesteT purtArT de grijA, érA§T pe sAntia sa pArintele Mitropolitul, fiind i cu
voia archiereel séle 0 a MA cinstita boerime, ea si aibA Archieria sa prin epitropul Ar-
chierieI séle a stringe tot venitul acestor doué monastirI, i dintr'acela sA imparta sim-
briile pe fie§T-care lunA, adicA la un dascAl elinesc pe lunA jalen I 4) i cel-lalt

talere 2) 0 daseglilor slovenescI unuia talere a (15) 0 altuia talere 1(10) §i

cheltuéla bisericilor domneseT talen l K (20) pentru unt-de-lemn, tAmAe, i eérA, care sA
fac tótA suma inteun an talere faric (1620). InsA atAt dascAlil sa se afle cu privighere
pentru prodopséla invétAturil ucenicilor, cAt i preotii domnescl pentru podóba biseri-
cilor. §i pentru ca sa se pAzéscA nestrAmutat 0 in tad vremea acest lucru cuviincios,
folositor sufletuluT §i vietiT crestinesci, am intArit Domnia Mea chrisovul acesta cu
ins41 credinta Domniel Mele Io Stefan RacovitA Voevod i cu credinta pré iubitilor
DomnieT mele fii, Michaiii Voevod, Constantin Voevod, i cu tot sfatul cinstitilor
credincio0lor boerilor celor mari al Divanulul DomnieI Mele : Pan Toma Cretulescu,
mare 3) ban; Pan Dumitrapo RacovitA, mare3) Vornic de téra de sus ; Pan Radul VA-
cAre,scu, mare3) Vornic de téra de jos; Pan Constantin CAndescu, mare 3) Logofét ; Pan
Atanasie Ipsilant, mares) SpAtar ; Pan Michaiii Cantacozino, mare3) Vistier ; Pan An-
tiohi Moruz, mare3) Postelnic ; Pan RAducanul Cantacozino, mare3) Clucer ; Pan Di-
mitrie, mare3) Paharnic; Pan Gheorghig Caragea, mare3) Stolnic; Pan Ión Roset,
mare3) Comis ; Pan Michalache, mare3) Pitar, Ispravnic; Pan Constantin CAndescul,
mare3) Logofét. i s'ail scris chrisovul acesta in anul d'Antéiil al Domnie Mele la anul
oxsA (1764) Maiti A (30) de popa Florea, dascAlul slavonesc.

Io Stefan Michaiu Racovità Voevod. L. S. Cu mila lui Dumngleft Domn

lo Stefan Voevod 5) al Romclniei 4)
Constantin CAndescu, mare a) Logofét a procitit 3).
1) Spatiii alb in original.
5) Idem.
3i) Text slavon.
Titula domnéscil d'n monograme este scrisa cu chinovar in original.
Autografa semnriturii a Doninulul in original.

www.dacoromanica.ro
 49

TOMUL I, PÁG. 32. ANEXA *).

Uricul luT Stefan Micha! Racovita V.V. din Ora rumanésca din 1765, Iunie 10,
este acel urmator :
IO STEFA.N MICHAI RACOVITÀ VOEVOD
CU DULA LUI DUMNEVEll DOMN A Teni. 'ORA. RUMANÉSCL

De totT este sciut ca din cate lucrurI Impodobesc pre om infra acésta vatd, lave-
tätura este maI alésa i maI Inalta, pentru aceea este 0 mal laudata de ceT ce all nu-
mele intelepciuniT ceI din afara (adica aceT elinescl) i acel bisericescI, §i cu multe cu-
nunT de lauda se Incununéza. In cat 0 Pavel ce! Inaltat pani la cerurl la a treia orin-
duéla o pune, socotind numdrul darurilor dat de la DumneçIed time-
nilor, §i 4icènd: nca pre uniI i-ati pus Dumno;led In biserica ; Antéid pre ApostolT, a
doua pre proorocI, a treia pre dascalI. Marirea acesteia vrénd sa o arate i Aristotele
filosoful catre cel ce l'a intrebat : cu ce se osibesc eel invatall de ce! neinvatatI, 'T-ad
raspuns : cu ceea ce se osibesc ceT viI de ceT mortl. i ca sa çlicem mal In scurt : atat
Intrece invatatura pe bite bunatatile omenescI, cu cat intrece i sufletul pe trup. Ca
acésta este pod6ba sufletuluT i trupulut Fijad pricina celor patru verhovnice bunatatT,
de pre Intelepciunea lul Solomon carele césta invata curatia i minte, i drep-
tate, i barbatia, de care maT de trebuinta nimica nu este Intru viéta 6menilor. §i de
poftesce cine-va multa sciintd, scie cele trecute, §i cele ce vor sa fie le semuesce, scie
talmacirea cuvintelor §i deslegarile vorbelor celor ascunse, semne i intamplari ale
vremilor 0 ale anilor i tuturor este sfetnic bun. Pentru acésta déra i stapanul nostru
Is. Christos, Insemnand folosinta invdtatureT ceT cdtre mântuire, antéitl all Inteleptit
pre uceniciT sal prin pogortrea sântului Duh, apoT trämis la propoveduire. Inca 0
noud tuturor ne-ad poruncit sa cereal-x-1 Dumne(pescile scripturl catT poftesc sa afle vata
cea nemurit6re. DecT, cum ar putea nescine sa cerce Dumnqeescile scripturT, nepedep-
sindu-se mal nainte cu invata Tura ?
Ci (Tara trebuinta folosul acestuT lucru sant 0 de mantuire, sciindu-1 Im-
pdratiI §i domniT ceT de demult, §i avénd §i grija supu0lor lor, ad Intarit qc6le prin
multe locurT i ora§e, ca prin invdtatura sa le pricinuiasca buna vietuire ; carora
urmand §i ce! maT din naintea nóstra, blagocestiviI DomnT, cavil ati otearmuit trebile
prea luminatuluT scaun al Orel* acesteia, ad Intärit cloud §c(51e, una elinésca 0 alta
slavonésci: care améndoud sunt de mare folos, nu numai locuitorilor Orel* ruma-
nescT, ci i tuturor celor strainI carii via pentru dragostea invataturii. DecT, de vreme
ce din voia a tot tiitoruluI Dumnqed viind Domnia Mea Doma Ord ruminescT, pre linga
tiata grija ce o avem de supu0I ngtri, In tot chipul ne nevoim dorind ca §i aceste (loud
voile sa fie In stare buna, spre pracopséla ucenicilor, spre luminarea noroduluT, spre
polivala §i a acesteI cre0inescI politiT. Dérä ne insciintam de la dascaliT maT sus numi-
telor §cóle cum ci maT nainte vreme, pe chid fost (land léfa de la Vistiera, cu
multele trebT i deosebitele cheltuelT ce are Vistieria, de multe orT fost pagubind
dascalil de simbria lor, era de cand s'a scos mdnastirea Glavaciocul de la Vistiera, §i
dat sub stApânirea sAnlieT sale pärinteluI Mitropolitultei, spre plata lefil dasalilor
all fost odihnitI i multtimitY panfi acum. IarA acum li se gticnesce i acea lesnire de
luatul lefiI, ardtandu-le santia sa parintele Mitropolitul, ca din pasurile mdnastirii ce 'I
all pricinuit intémplarea vremiT, i din inmultirea dobénslii ce se da la datoria ce este,
nu se ajunge venitul a da 0 simbrie dascalilor aa cu lesnire ca maI nainte, i deplin
1) Text slavon.
4

www.dacoromanica.ro
 5o

pe fiesl-care luni : de care si Domnia Mea cercetând ne am pliroforisit de la sintia sa

pirintele Mitropolitul &AO inteacesta-.l chip, dupä jaiba ce ne arè tase si dasciliI mal
sus numitelor scóle. Insi, Domnia Mea sciind trebuinta si folosul acestuI lucru sant si
de mântuire si din multa révni ce avem spre sèversirea unui bine ca acesta, pre 14110
alte multe grijI in care ne aflim, bine voirn Domnia Mea, ca cu 61.0 care prilej si 'si
ia dasciliI simbria lor mal cu lesnire, ca se póti da inv64iturile ucenicilor, färi de a'sI
impArti gindul lor la purtarea de griji pentru Mfg, si ca si 'I usurim de acésti grijä
turburit6re si ziticnitóre lucruluI lor, si ca se aseslim iaräsi cuviincilisa 'mini ordn-
duéli, orénduim vredni; purtitor de griji acesteI trebT, iarisl pre Santia Sa pirintele
Mitropolitul chir Grigore, ca pre cel ce este pistorifi si pirinte duhovnicesc a tedi im-
plinirea cea cu numele lui Christos, care se pistoresce de arcbieria sa, fiind si cu voia
archieriel séle. Ca si de acum inainte acésti mònistire Glavaciogul, si fie tot sub ico-
nomia Santiet Séle, scutiti de t6te dijdiele, si oranduelele Vistieriei, si in pace cu t6te
daniele si domnescile el mile pentru darea simbriel dascililor. Dará pentru neajungerea
pani la implinirea simbriel lor, si pentru a am socotit Domnia Mea ci ar mat' fi tre-
buinti de un al treilea dascil la scifila elinésci, pentru invdtiturile gramaticei, ne-am
milostivit Domnia Mea de am mal oranduit iarisl sub purtarea de griji a Archipistoriei
Séle si santa mònistire Dealul, care si acesta si fie iarisI scutiti de tóte dájdiile Vistie-
riei, si in pace cu We bucatele si domnescile ei mile. §i Sintia Sa si asesle epitropI
pä'rintI iscusitI 6menI cu frica luI Dumnesleil, si stringi venitul acestor doue sante case,
luandu-le séma cu amènuntul pe tot anul, ca si dascilil si 'si aibi simbria lor cu les-
nire si Mil de scidere, si, si sintele aceste mònästiri cu prisosul si se usureze de po-
vara datorielor. §i Säntia Sa pe tóti luna si imparti simbriele dascililor, din carii la
doI dascili ce daft' invètiturile filosofiet si dea de luni câte ti la unul, i la al
treilea ti 2) i sccilet slavonesci unuI dascal ti 3) al duoilea ti 4). Asijderea si
dea si la améndouè bisericele domnesci de aid din curte, pentru unt-de-lemn, céri, i
temaii pe tuna ti 5) carif se fac pe luni baniI dascili/or i al bisericilor ti 13), dri
inteun an ti 7). Iasi si dascilif si se afle cu priveghere spre procopséla ucenicilor
la invätitura cirtil. §i pentru ca si se pizésci nestremutat acest lucru cuviincios, si folo-
sitoriii sufletuluI si vieteI crescinescI, intärim Domnia Mea chrisovul acesta cu insisT cre-
dinta Dom. méle Io Stefan Michaiti Racoviti Voevod, si cu credinta prea iubitilor DomnieI
Mele Al: Michaiti Voevod, si Constantin Voevod. §i mirturii pusem Dom. mea pe tot! cin-
stitil si credinciosiI boiirii ceI marl' aI DivanuluI Domniei Mele : Pan Toma Cretulescu,
vel Ban ; Pan Radu Vicirescul, vel Dvornic ; Pan 8), ve! Logof6t ; Pan Athanasie
Ipsilant, vel Spitar ; Pan 9), vel Vistier ; Pan Toma Rafail, vel Postelnic ; Pan Ioniti
Guliano, vel Clucer ; Pan Dimitrie Fotachi, vel Paharnic ; Pan lordache Caragea, vel
Stolnic ; Pan Ianacachi Roset, vel Comis ; Pan Michalache, vel Pitar ; Ispravnic : sin-
gura çlisa DomnieT Mele: 49). S'a scris la leat ralkal (1765) Iunie I (10) de popa Florea
dascilul slavonesc de la Sf. George vechiii. 11).

Io Stefan Michai Racovild Voevod. L. S. Cu mila lui Dumnedefi Domn Ore!

Io Stefan Voevod 13). rumcinesci 42).
§erban b (4) Logotét, am protocolit 14).
4) Spatin alb In original. 9) Idem. a) Idem. 4) Idem. a) Idem. a) Idem. 7) Men). a) Idem. 9) ldem.
40) Text slavon. 44) Idem.
19) Titula domnésci de monograme cu litere aurite.
48) Semnlitura autograll a Domnutul.
44) Text slavon.

www.dacoromanica.ro
 t1
TOMUL I, PAG. 32, ANEXA **..).
Importantul hrisov al lul Gr. Ghica din 1766 relativ la scedele din Moldova, deg--
copera de mine la Mitropolia din IasI si intre actele EpiscopieI de Roman, este cel ur
altor
Suret de pe hrisovul §cólelor din 1766
De vreme ce invètitura si sciinta savèrsesc deplin pre om si '1 fa c vrednic ca se
alega binele de rèil si adevèrul de neadev6r, pe drept din nedrept, pe dreptate din ne-
dreptate, 11 luminéza ca in t6ti socotinta lul séti lucrare, séd fapta si metahirisésca si
se povèluiésca cuvéntul adevèruluT deosebindu-1 de dobitécele cele necuvéntitére, si
lucratoriil fiandu-1 tuturor lucrurilor celor mestesugése si a epistimiilor si sevir§itorifi
de marI si vrednicI de lauda fapte si la cea desavarsita II face vrednic, puternic, laudat,
vestit si fericit, precum faptele aréta si danta scriptura vestesce slicénd : fericit omul
carele a aflat inlelepciune. Eii, slice intelepciunea, am luerat, sfatul §i mintea §i so-
cotinfa; prin mine cei mari se mdresc §i tiranii stelpdnese pe peimint. Acésta 111116-
titura este laudata in tot locul si in t6ta ar6tarea el vederata si la tite marginele
pamintuluI vestitére, iar la portile stapanilor este nelipsita. Decl si Apostolul Pavel
vrea si fim inteleptT, hademnandu-ne ca si vietuim, nu ca neinteleptil, ci ca inteleptiT.
Prin acesta HaldeiI groznicT, Eghiptienil puternicT, EliniT minunatI, GreciI laudatI si la
cea desiv6rsit neamurile cele de la apus si meza-nepte ce afi fost mal dinainte varvarT,
iar acum filosoff si de laudi vrednicI. Printeacésta invnitura fieste-ce mestesug si
epistemie s'atí adaus si s'ati revèrsat tòta puterea si stapanirea s'ati marit atita, cat
acésta sciinta si invètitura este la Comen!: lumina, tina, lauda, pod6ba si implinire de-
savèrsit. Intr'acest chip este invèlatura si intaresce pe orn, iar neinvèlatura, cum ca
este improtivnica si face pe om asemene cu dobitócele cele necuvintät6re si neputénd
face alegere, necunoscénd, nesciind cuvéntul adeOruluT si cà intru intuneric a necu-
noscinteI amblind, marturisesce pricina stareI cei luminóse si vestita a neamului nostru
cu starea acésta ce se afta acum intru gata ticalosita stare si vrednica de lacriml a
neinv6täture1, afland si noT pe supusil nostri aT teril acestia si mal virtos pe Cinul preo-
tesc, cariI se cade se fie sarea crestinilor, povetuirea credinciosilor, sfesnicul pravoslav-
nicilor, in cat sa n'alba deosebire preotul si mal in scurt partea bisericesch de cea mi-
renésca, si norodul privoslavnicilor sä fie insetosat de izvelrele cele Dumnesleesci a in-
Otaturilor Domnulul nostru I. C. §i socotim si la datoria astil cea caslutä si cugetul
inboldindu-ne, dupa Dumnesleesca porunca ce avem, ca ceI putinciosT si ridice sarcina
neputinciosilor, aflat-am, cu cale si de trebuinta ca sil dam si si asegam Academie invè-
taturilor si a epistimiilor (prin care se intemeéza si se sav6rsesce in tot chipul fapta
buna, luminand pre al nostru pravoslavnic neam). §i fiind-ca mal nainte vreme se afla
cela necoprinsa cu cele trebuincidse spre neprocopséla ucinicilor, ca si aducem la
starea cea maI desiv6rsita a invdtaturif spre immultirea dascalilor ca s'a ucenicilor,
iatti dar am zidit din temeliI acésta Academie, Tanga metropolie, pre a n6stra domnésci
cheltuiala, sloboda, indestulata, si cu teite cele trebuincielse lucrurilor el si cu biserica
intru care se praznuesce DomnuluT si DumnesleuluT nostru I. C. 'am oranduit dascal
nu numal la acésta Academie ce am zidit aice in IasT, ce si in téta Ora, la fe-care
eparhie si tinut, cate un dascal, ca totl crestinir tireI acestia mirenT si copiiT preotilor
sa se pro copsésci cu invdtatura si fapte bune; si prin acest al nostru domnesc luisov
hotarim plata si lefile dascalilor si chiverniselele ucenicilor celor strainI si saracT, ca
sa se dea nesmintit si neclatit din dajdea cea randuita a preotilor si a hiero-diaconilor

www.dacoromanica.ro
 52

ce ae afli In bita téra. i macara ca acestia era randuitl la dajdea scélelor, insi aflan-
du-se supusT si la dajdea VisterieT, ceT supu0 se supira de Visterie pentru cele Mil
dênçil randuite dajdiT ce di' peste an; pentru care milostivindu-ne de-odata f6rte am
micsorat acésta dajdie ce se da la Visteria domnésca, usurand greutatea lor ce avea
nainte i lisandu-I ca se dea la Visteria domnésca f6rte putina suma, atat preotil cat si
diaconil. Decl, iati ca hotarim anume prin acest al nostru domnesc hrisov, cum nestra-
mutat i neclatit sa dea preotil i erodiaconil pentru plata dascalilor i pentru chiver-
niséla çi economia ucenicilor, cate 4 leT noT intr'un an de tot preotul i diaconul (adici)
la 23 (pie a le luT Aprilie cite 2 lei noT, cuna si la 26 (pie a le luT Octombrie iarasT cate
2 leT nol si se dea asemene, nesmintit i nestramutat, ca nu cum-va din putin In putin
vor curge spre stracaciune acestel randuite i hotarite de la Domnia mea spre folosinta
de obstie a neamuluT nostru cel pravoslavnic; iar ceT ce vor vrea de acum inainte ca
si se invrednicésca preotieT, de se vor arta iscutitT i vrednic1spre procopsialA
taturi, si lea i cartI domnescl de mili si de scutéla, ca nicT de cum se nu se supere,
nicT cu acésti putina dajdie ce a ramas sa se dea la Visteria domnésca. Asisderea i aceT
ce maT de multi anT preotit, de se vor aréta ca procopsiala si la stare bunä a invè-
taturel, spre folosinta obstiel i mantuirea sufletésci i povAtuirea supusilor pravoslav-
nicT, sä iae i acestia asemene carti de mila acésta domnésca, ca si nu dea nemica la
dajdea Visteriel. i acésta mila fágiduit pentru ca sa se silésca i sa se chinuiasci
spre iscusenia i procopsiala invétatureT i ca se nu se zaticnésci ca i maI inainte de
greutatea biruluT acestuia al VisterieT. Den l dar, pentru aceste -Leyte ase4am epitropT
purtatorl de grija al acestuT sufletesc si de obstie folositor lucru, pre preosfintia sa pa-
rintele mitropolitul Moldo-VlachieI, pe durnnealuT Hatmanul Ionita Cantacuzino, pe
d-lul Vist. Iordacbe Costache, pe d-luT Vist. Hrisoscoleos, pe d-luT Pah. Manolache
Bogdan, pe d luT Vel Vist. ce va fi dupe vreme, pe Bas Costi Avraam, pe Bas Sandul
Panaiti, pe Bas Coste Papafil, si pe Basi Constantin Panaite, pentru ca sa fie purtAtorT
de grija ca silinte i ca neadormire in tag viata lor i sa implinésci cele calute tre-
buinci6se ale acesteT domnescI AcademiT ; iar care dintre acestiT ca un om muritor va
petrece viata acésta treatòre, cell-altI epitropl sa aléga pre altul si pre acela sa 'I cell
cu hotärlre domnésca ; decT dar, randuim ca sä se dé plata dascalulul celul mare a
epistimurilor pe an cate ,4 leI dascaluluT celul dintal elinesc K leT si ipodascaluluI
elinesc leT i dascalului ce invata carte grecésca bisericésca cate pis (180) leT
dascaluluT latinesc cite 240 leT (cm) si dascaluluT moldovenesc pK leT, iar pentru 20 de
ucenicT strainT i 'Arad ce se vor afla la có1A, pentru mancarea lor, har tie si cernéla,
cu bucatariul i apariul lor, prin purtarea de grija si economia epitropilor, si se dea
pentru trebuinta lor o lel si la o care lemne pentru totT ceT ce vor locui in sc61a 375
leT si la bibliotecarul ric le! i psaltului 250 leT si la ierochirica cel grecesc 300 leT,
la ierochirica p-n leT i dascalulul elinesc i grecesc ce se afla la saila Galatilor 250
lei, a caria sc6la sa fie epitropI negutitoril ce locuesc acolo si dascaluluI elinesc i gre-
cesc ce se afla la sceda Botosanilor p. 'K leT, a careia scéla vor fi epitropT negutitoril ce
vor locui acolo si la 3 dascalT moldovenescl ce sunt randuitl la 3 episcopil, a Romanultd,
a Radautulul si a Husilor, fie-caruia cate 80 leT si la 23 dascalT moldovenescI ce s'aii
randuit pe la tinuturT, la Sucéva, la Campu-lungul Sucevel, la Némtu, la Bacad, la
Putna, la TecucT, la CovurluT, la VasluI, la Tutova, la Mehl, la GrecenT, la Lapusna,
la Kisnad, la °Aid, la Soroca, la CernautI, la Campul-lungul rusesc, la DorohoT, la
BotosanT, la HMO, la Carligatura si la tinutul Iailor In 2 locuri, fiesce-ciruia dascal

www.dacoromanica.ro
 53

dinteacestI dascalT s i se dea cate 60 leT (A), iar epitropiT sa se adune °datà intr'un
an la Mitropolie si sk caute de adunarea tuturor veniturilor i cheltuelelor si care
nu va fi luat sfarsit si nu s'ad implinit dupa acest al nostru domnesc hrisov, sa le caute
t6te cu cercetare buni i cu silinte i ce va prisosi din veniturl si din cheltuielile ce se
vor economisi de catre epitropT, sa se che/tuiasca la artI si la organe mathematice
la cele-l-alte trebuinci6se ale AcademieT; iar acéstA randuialk ce s'a facut pentru dascaliT
scólelor, din diva luT Sveate Gheorghe ce vine si incépa randuitiT epitropl a purta de
grijá dupe hotarlrea hrisovulul Domniel Mele. Care pentru bite aceste ce s'ad randuit
spre folosu/ de obste, prin acest al nostru Domnesc Hrisov, pohtim Domnia Mea si in-
demnim frAtesee si pre iubitT fratii DomnT ce se vor randui din Pronia Dumnedeésca
obladuitorl Orel acestia, In urma n6stra, ea si nu smintésca, nicT si zatiendscii starea
buna asedare acestel AcademiT, ci maT vartos prin a lor domnescI hriseive, spre starea
cea maT bunk de-a pururea sa intarésca. DecT, dar, s'ad dat i acesta al nostru Dom-
nesc Hrisov intfirit cu a n6strk Domnésca iscalitura i pecete i cu patriarsicesel bla-
stemurT a Pre-SvintituIuT Al Nostra Despot si Patriarch a WA lumea i cu a tuturor
svintilor Archierei, pentru ca sA aiba starea ei nestrAmutati i neclatita. §i s'ad scris
hrisovul acesta in scaunul Domniel mea le in orasul IasT in anul al 3-lea, la anul min-
tuirel 1766.
Proc. Ve/. Vist.
Locul
sigiliuluT
mic, chinovar

NO. Ara ailat acest minunat document in parchetul cu No, 21 al archiveI EpiseopieT de
Roman.

TOMUL I, PAG. 34, ANEXA

lw ALEXANDRU GHICA V.V., etc.
Prea Sfintia Ta parinte Mitropolite, i D-ta Ve! Vornice Racovitza, i D-ta Ve! Spa-
tare, si D-ta Ve! Logofete, impreuna sk mergetT la sofa. la Sf. Saya, si de vreme ce
plata dascalilor se da deplin, sA cercetag in ce chip se. urméza si de pun silintä dascaliT
spre procopséla celor ce nizuesc la inv6tatura, si de este cu orènduiali cum se cuvine,
sad de vetl cunósce verl-o acatastasie, saù nesirguinta a dascalilor, sa se indrepteze
in scris sa ne Insciintatl, cacT nol voim ca sa se pazésca buna orénduialä, a fi spre folosul
celor ce nizuesc la invnatura. Tara pentru uniT din ucenieT carT se afla in grade si lip-
sill de hrana lor, sa se orénduiasea la cate o mknastire hrani de mancare si de a le
da si cate talen l 2 pe lunfi, facénd f6ie de nume si la ce mknastire s'ad orénduit,
voim sa se Intarésca si de catre Domnia mea, ca sa fie spre pomenire ctitorilor a acestor
m knästirT.
Aceste am scris Domnia mea. 1767, Octomvrie 5.

TOMUL I, PÁG. 35, ANEXELE ) i")

In »Archiva istoricau Tom. I, pag. 230, se pot citi aceste anexe i, decT, nu le maT
aducem aci.

TOMUL I, PÁG. 36, ANEXA *)

Asemenea, la pag. 231.

www.dacoromanica.ro
 54

TOMUL I, PÁG. 36, ANEXA '1.

IO ALEXANDRU IPSILANT VOEVOD
DOMN

Pré Santia ta parinte Mitropolite, vrénd domnia Mea a vedea §céla elinésca la
starea cea maT huna care pite a fi, cu dascAII bunl cu ucenicl multl, cari prin silinta
dascálilor sé se procopsésca ata fecioriI de boiarT, cat §i altiT de mal jos, éta randuim
pe pré San& ta sé cercetezT : ce randuéla avea §c6la elinéscli ? adeca catT dascalT era ?
cáti ucenicT avea? ce matimata le paradosia ? cite clase? cate cata léfa avea dascaliT §i
de unde anume li se da ? Asemenea i pentru §còla slavonésca? cati dascalT era? pina la
catT ucenicT avea? ce invétatura le da? §i léfa dascalilor de unde i cate cat li se da ?
Dupa acésta se faci pré sfintia ta cercetare de starea de acum, la ce randuéla se afta,
atat elinésca cat i siavondsca? cali dascall sunt i de sunt bunl InvétatI, §i de se silesc
spre procopséla ucenicilor? catT ucenicT aü i ce invadturl le paradosesc anume? cum
am 4is mal sus, cate cata léfg se dé dascalilor? de unde anurne §i de atí §c6le? la ce lo-
curT anume? De bite cercetand pré sfintia ta, cu anafora se insciintezT DomnieT mele.
Aceasta am serie Domnia mea.
1775, Februarbl 1.
L. S.

TOMUL I, PÁG. 36, NOTA *").

Hrisovul relativ la mònastirea Colla i la cella fondata acolo in 1775 se pede citi
in tomul I, pag-. 821, din )7 lstoria Romdnilor de V. A. Urechia, i la tomul II, pag. 170.
TOMUL I, PAG. 36, NOTA "'")
Despre §c61a Obedeanu din Craiova sé se vada actele i textele din tomul I,
pag. 92, a n lstoriei Romdnilor de V. A. Urechia. Mai aducem aci, totu§I, extractul
urmator :
Milost. B. G. Z. Vlah. Ir» Alexandru Ipsilant V.V.
»Fiind-ca iubitorul de DumneOeti Episcopul Sf. Episcopil Rdmnicul, Kiriu Kir Che-
sane aA primit de huna voia SfintieT Sale, ca Meinastirea ObedeanuluI sé nu mal fie
metoh al EpiscopieT, precum o inchinasa Baluta Obedeanu, fecior flipscl)Pah. Obedeanu,
ce ah* rinduit-o Sfintia Sa ca sé rèmae pentru §ederea doftorulta ce se va intémpla dupa
vreme la Craiova i pentru Ipopsifil ceT ce vor ca sé primésca darul preotieT, cariT §e-
end inteacésta 1116nastire §i bine invétand cele orinduite §i trebuinci6se la acésta
preotire §i luand adeverinta de la dascalil ceT ce se vor orindui la aceasta Mijnastire,
apol sé se arète la Arhiered spre hirotonire ; decT, vépnd Domnia mea, el orénduiala
acestei Wnastire se aseaména dupa diata insa0 a réposatuluT Obedeanul, titorul M6-
nastireT, ce orinduesce Mònastirea a fi spital, cA i doftorul qeend §i acetT ipopsifir in-
vétand sé se aele, care spital nu numal trupesc ci i sufletesc este. §i dupa alegerea
Sf. Sale ParinteluT Episcop i Impreuna cu D-lor CaimacamiT, ce ari fot pentru Panait
biv Capit. za Dorobantf, rinduim i Domnia mea, ca sé fie epitrop la acésta Ménastire....
etc. (extras din Cod. 3 de la Archiva Statuldf, Bucurescl).
1775, April 26.
TOMUL I, PAG. 37.
Taca textul chrisovuluT luT Al. Ipsilante de la 1775, August 13, relativ la qc6la
de la Sf. Gheorghe :

www.dacoromanica.ro
 -55
n... De vreme ce so:51a slovenésca cea Domnésca ce este ase4ati aice in orasul
DomnieT méle, In BucureseT, la SI. Gheorghe cel vechiti, care este de invètatura cartel
slovenesd, unde nu numaT din copiil pamintenl se allá la acésta scóla, ci i altii streini
de prin alte ten l sunt veniff, care scóla este fen' te trebuinciósa la WA obstea acestei
ten pentru invètätura, fiind metahirisit tot norodul cu acésta invètätura la tóte trebu-
intele, spre a arora dare de invètatura de vechii bètranil r6posatiI Domni sunt orin-
duitT cu plata domnéscä dol dascall, ca sé se afle in tóta vremea sh invete copiiT; la care
scóla se afla Constantin antéiul dascal i Dragomir al doilea dascal, cari fiind pámînten,
socotit-am Domnia mé trebuianta ce ar avea si nu i-am lasat sa fie de tot lipsitl, a nu
fi atinsl de mila domnésca, maï vértos ea fiind in liniste pururea, sa fie cu mintea slo-
bodd i sa pan a pune tótá nevointa a se sirgui si a sta napristan spre inv6tAtura
procopsala copiilor scolarnici, i pentru streinf pentru patnintenT.. . (Cod. III, p. 121
verso, la Archiva Statului.
(Urméza scutirile de dar».

TOMUL I, PAG. 38, ANEXA ")

Chrisovul lul Alex. Ipsilante nu-1 aducem in limba grécA ci in traducerea româna,
datorita amiculuT D. profesor Murnu:
nNimie atat catre bun traill i adevèrata fericire contribue 6menilor, ség ca sa
mè exprim poeticesce, spre buna lor iffetuire fericire, ca invnatura incalslita in sin si
imbrätisata de suftetele fragete. Cand Vote bunurile materiale ar veni cu imbelsugare
in viata omuluT, totusT acestea nu pot sa fad pe cel ce le posede, fericit, pe cat timp
lipsesce inv6tatura.
,Invnatura e o podóba, care r6mane sigura, atat celor vil, cat i celor morIT. GAO
ea (inv6tatura) ne invéta, sA examinam ce e adevèrat si bun, prin nisce regule fórte exacte,
sa traim i sa lucram dupa ratiune; iar in fapta ne servesca de bun conduckor, de óre-ce
premerge dreptatil i intelepciuneT i celor-l-alte virtutT, i ne da economica i chiar
politica i ne face sa ne indeletnicim cu teoriT ; si nu numai ne face sa ne ocuparn cu cele
de pe pamint, invètandu-ne sa examinam natura lor i sa mèsuram distante de ten,
hotare i mar!, ci, inaintand i mal departe, sa devenim aerianT (sa ne inaltam cu mm-
tea in v6zduh) plimband ochiT nostri la cele de sus si scormonind (examinand) cele ce
sunt in eter i descoperind miscarile, eursurile i distantele corpurilor cerescT ; i in
urma ajungem i sa cunóscem, cat ne sta in putinta, i sa laudam pe Dumneled, a tot
facdtorul, i tocmaT ceea ce ne face fericitT, sa castigam cunoscinta lucrurilor i fin-
telor.
De asemenea ea impodobesce i infrumusetéza cuvintul celor dela amvona ; iar
pe 6meniT privatT IT areta bunT cetatenT, de óre-ce 11 face sa intrebuinteze numal ratiu-
nea i sa nu aiba alt scop, decal, binele comun. D'aceea cele mal celebre orase, earl se
disting in privinta bunelor legT, i acum alta data, fac, ea 6menil sa se ambitioneze,
nu dupa avantage i folóse banescI, ci dupa intelepciune (sciinti).
AsTa dar tocmaI despre dinsa (inv6tatura) graim aicT, ca una care este tutulor
de mare folos in viata, mai mult chiar ea cele-l-alte bunuri, i suntem dispusT, ca sa
combatem, prin orT-ce mod, pe aceT call se opun celor qise de noT. D'aceea ingrijand cat
se póte, maT cu séma de folósele earl aduce ea stralucitei nóstre DomniT, daruitä nouè
din partea luT Dumneipii, am aflat el e de o trebuinta neapèrata, infiintarea i imbu-
natatirea seólelor i internatelor prin terä, cad sunt menite a deschide pirae nesecate

www.dacoromanica.ro
 56

si mantuitére acelora carl hranesc dragostea invétatureT, si acelora, earl prin bine-face-
rile el, doresc sA se ridice din starea lor jasnica.
',peel, fiind-ca am gasit in scala Domnésca din Bucurescl catedre vacante in pre-
sent, neglijate din causa imprejurarilor temporale, si scala lipsita de mijlace, ca sa Oa
sA intretinA mal multi decal doT profesor!, cum sunt acum, unul pentru limbA si filolo-
gia, si altul pentru cursurile inalte, am creçlut cA nu e bine, ca sA o läsam tot ast-fel,
si sA nu o ridicam la o stare mal buna. Ded, condusl de acésta grijA gener6sa, nu nu-
mal am orénduit si am imbunatatit tot ce a fost in neregula si tot ce ni s'a parut a e
putin, ci am dus'o, prin miji6cele cuvenite, pana la punctul acela, ca, acel carl s'a'l
adapat din ea, sa nu me aiba setea de a cauta un alt isvor. Pe langa acésta, am hotarit
sa infiintam alte dou6 scolT (institute) inferiare, in cele cloud episcopiT, una in Craiova
si alta in Buz6a, la carT sa p6tA sa mérga, dad vreail, aceT tinerI, ce hrAnesc dragoste
de invètatura, spre a inv6ta lectiile gramaticale si poetice. De asemenea am infiintat,
aci in BucurescI, scala cea vechia de dialectul slavon, ilind trebuincios si acesta, pentru
cetirea hrisavelor vechI Domnesci,cari s'afi scris in acea limba, ast-fel ca primind pro-
fesorul ce dupl timp se numesce, léfa anualA din veniturile scaleT, sA ingrijésci de sco-
larif 01, dupa hrisovul nostru Domnesc, care se publica inainte. Dar asemenea, in MA
téra nastra DomnéscA, in fie-care orasel am pus dascAli, atat de limba Ord, cat si de
limba slavonéscA, pentru ca si invete Meta cunoscintele elementare, ca ajungénd
acestia (copiii) in virstA, sa nu fie ignoranti.In cat despre conducerea acestel scoli d'aid
din Bucuresci, credem de cuviinta, ca sa expunem si in presentul hrisov Domnesc, ca
sA se pastreze nestrAmutate, tease cele cate s'aii hotärit de noT deja pentru interesul si
binele O.
I. Am numit profesori 6 la num6r, specialisti in fe-care curs al ion; 2 pentru cele
gramatica/e, 1 pentru matematicT, adeca : de aritmetica, geometria si astronomia (cosmo-
grafiA), pe Mug acésta si de istoria, si unul de sciintele naturale 1 de teologia si unul de
limba latina si italiana, lar cel de sciintele naturale sA predea in limba elena, urmând
pe Aristot, si pe comentatora sé!. In cat despre cel de matematici, daca s'ar intémpla
sa nu posede limba elena, sa predea, séa in cea latina, Oil in cea italianA, adeca in acea,
pe care o cundsce mal bine. lar léfa anuala a fie-caruia din acesti profesorT, sa se dea,
dupa gradul de aplicare (silintA) si de capacitate a perselneT, urmandu-se apreciarea si
hotarirea DomnieT mele.
n II. Ii3grijind in acelas timp de scolara lipsiti de mijlace, ca acestia sa pad sh
caute numai de carte, scutiti fiind de ori-ce altà grija si preocupare, pentru trebuintele
vieteT, poruncim, ca sa dea de ale mandrel si haine trebuinciase la 60 din scolarl si
anume la 12 din fie-care clasa, cad sunt cincl, dupa cum spunem mal la vale; iar grija
acestora s'o parte pentru tot-d'a-una epitropii alesi, dupa timp, despre care vom vorbi
la sfirsitul presentuldi nostru hrisov; iar ipistatil (intendenta) cei numiti de no!, sa
sivérsésca poruncile nastre, fac6nd cele ce trebue, si pref,fAtind fe-care lucrurile dupa
cum se cade, (land pe fe-care qi cate o masA profesorilor cu elevii ce se vor alege, si
procurand de dou6 orT pe an, la ce! 60 scolarT haTnele trebuinciase, tate de ace/as fe!
(uniforma) si sA dea séma despre tate, pe fie-care an catre Epitropii numitI.Iar fiind-
di epistatiT sus-lisT al scalel sunt aceiasT cu ace ce am orénauit la alte servicii, acel
dol osebitl al scale!, adecA unul din ceT d'intal si unul din al doilea an sa primésca pe
fe-care an, din veniturile scald, o mie patru-sute-patru-Oeci (1.440) grosi (lei): cel
din eel d'intai o miie optilecT(1.080), iar cel de al doilea trei-sute sése-sled (360). Dar

www.dacoromanica.ro
 57

in fie-care clasä numim un efur, ski pedagog, barbat cu vaza i bunii purtare, cart da-
torI sunt si supravegheze pe baet.I in teite miscarile i ambletele lor, in cat niel unul
din scolarI si nu se porte rid i si nu fie lenes. In fie-care camera de scolari, (pe care
le voim spatiése, in cat si pótá fi ocupate de multl),si pazésca cite un servitor, care si
ingrijisca de curatenia si de cele-l-alte trebuinci6se elevilor.
>al!. Meta ce ail si intre si duca via/a in sc616, si nu fie mal miel ca de 7
anY in virstä, niel pre de alta parte prea inaintatt, séii nisce lenest i gred, in cat si
abata buna-vointa celor-l-alt1 ; i aceia si fie nobill, adeca fil de boerI, dar ca4utl in
sdracie, séü scoboritorI din boerY, earl se chiama mazili, séü i strait:a scapatatl, precum
mojici thanY, carora li este data agricultura si pastoria, si se disting in privinta
lucrard parnintulut, séd pascerea vitelor. lar bäetit negustorilor i lueratorilor, eel
carI ar don, dupi ce capäti cite-va cunoscinte de carte elemental* si fie scutitl de
sc616, si si imbratiseze o meserie, dupa cum consimt parintii lor, avind in vedere in-
clinarea lor firésca. Mara de copiil lipsitI de mijlece, cart pot a se hrani si a se imbraca
din ale scifdet, dupa cum am Ois, net, catT, din cei cu stare buna, vread si fad parte din
eleviI internt, ca si stea i si manance la masa comuna, aceI sunt datorT si platésca
epistatultd dupa analogia, pentru hrana lor, la mancarile ce Ii se pun inainte.
EleviI incepätorI, dupa ce se vor esercita in continuil, pe timp de trel aoT, numat la
carte (citire gramatica), apoI si inrépa i bimba latina, ca in curs de treI anI in ace-
last timp, si alba destula cunoscintä de limba greca i latina, dandu-li-se de invdtat pe
eel mal insemnall din autoriI acestor limbI. Dupi acea, pe rind, in 3 ant si se
ocupe, diminéta, cu poetica i retorica, facind teme de limba elena i latina, i mal cu
séma cu studiul morald lul Aristot. lar dupa pranz si se predea bimba italiana, déca
ar vrea cine-va s'o cunifisca. Tocmal ast-fel esercitati fiind, in curs de 9 ant, si po-
sedand cunoscinte destule atat in privinta celar gramaticale, cat si a celar enciclope-
dice, si mat cu séma avind o esperienta satisfacit6re de cele-l-alte limb% si mérga
apd ca si urmeze sciintele. Si intdift, in treT anY intregf, si se predea, in timpul
diminetet, aritmetica si geometria, iar dupa pranz (p. In.) elemente din istoria, cu geo-
gratia istorica, in orI-care din sus-cbsele dialecte. Dupa acésta, diminéta, si se asculte
filosofia het Aristot, iar dupa pranz astronomia (cosmografia). Dupi ce invdtatura despre
fie-care sciinta li este suficienta, si ésa apoT din sc616, si fie-care viata ce do-
resce, ski biseriésca sad politica (civila). lar cele cincl clase din care am lis
mal sus, ca vom alege 12 scolart sdracI, sunt acestea : I-a este acea a incepätorilor,
earl urméza 3 anl indeletnicindu-se numal cu gramatica ; a II-a e acea a inaintatilor
in virsti i durdzi tot trel aril', in carl materia percursa va fi limba greca si latina;
a treia, tot de fret ant, cu limba greca i latina, gyamatica, poetica i retorica, urmate
bite acestea de teme pentru esercititi, precum si de bimba italiana; in a IV-a se va
preda aritmetica, geometria si istoria cu geografia ; a V-a si cea din urn.* va avea,
ca materia de invitat , sciintele naturale (fisica) i astronomia. Pentru acel
care vréd si imbratiseze cariera bisericésca, orénduim in prea santa Mitropolie, un
dascal pentru sacra teologia, incercat in privinta cucerniciei i ortodoxiel (dreptet
credinte) ; acolo pot frecuenta si el, si toll cd-l-altl din scolaril ajunsI Ldeja in stare,
earl doresc si se initieze inteinsa, precum si un alt dascal pentru musica. Pentru
amindot acestia orinduim si li se dea plata din partea Mitropolid, tot-d'a-una prin
bine-voitórea consimtire si a Prea &aid' Sale Mitropolitulul Ungro-Vlachiel, parintele

www.dacoromanica.ro
 58

nostru in Christos, de óre-ce zelul sèd pentru invétatura e mare, si de Ore-ce dorim
inaltarea clerulul.
«Pe langa acestea poruncim sa se fad. urmatórele, in folosul scolarilor : Dupa ce
dirninéta se scóla din pat, totT, in scurta vreme, sa se imbrace, sa se spele si sä se cu-
rete, apoT sa mérga In santul templu spre a asculta santa leturgiä, iar dupa intórcere
sa citésa singue, pana la ora cea hot:Arita a lectiilor, and sunt datorT ea totT sa vie in
localul determinat ; apol, dupii ce ad citit si dupa ce óre-cum ati convorbit futre eY, si
si-ail facut datoria, sa mérga la masa comuna. Dupä pranz, scolaril fie-carei clase, im-
preuna cu eforul séd pedagogul lor, sa se stringa la un loe si sa convorbésea intre el,
ori sa faa gimnastica pentru miscarea corpuluT, In timp de o ora, apoT sa citésea fie-
care in parte pana la timpul lectiilor de sér5, §i convenind iar sa asculte pe profesor!,
si dupa intórcerea din clasa, sa eitésa iarAsT fie-care singur. Iar in timpul Dumini-
eilor si 4ilelor sèrbatoreseT, ca sa nu rémae fara lucru WA 4iva, sa citésa lectiile ce
ad ascultat, si mai cu sérna sa li se catehiseze din partea profesorilor si invétaturile
sacre ale credintel nóstre ortodoxe, (in aceste 4ile, sé d si printre 4i1ele séptémaneT, sa
&A o data séti de dou6 orY, cu eforul lor, si cate o data si cu profesorul, in locue, earl
nu sunt departe de scóla, si acésta numaT pentru exercitid), iar séra sa convie cu totil
la masa comuna si sa cineze impreuna, iar dupa eina, care trebue sa fie frugala (cum-
pètata), dupa ce trece o ora, and nu trebue de loe sa vorbésca I'M, ci cum se cade, O.
se dua cu totil in santul templu, si, dupa ce se r6ga in comun, sa se intóra fie-care
in locuintele lor, si sa se odihnésa pe pat, atit and vréti sa &rink at si and nu
vréd, si Vote acestea sa se faa in ore prescrise si cu clopotelul. Aceluia care vrea sa
i-se permita sa eitésea pe pat, aprin4A-i-se o luminare séd o faclie (lampa) In fie-care
apartament pentru IAA nóptea. Asupra tuturor acestora sit supravegheze pedagogul
despre care am vorbit, care ingrijesce despre ordinea, traiul si buna purlare a elevilor,
dupa modul ce am expus mal sus. Déca vre-unul dintr'iniT se vede a se 'Arta réfi,
punénd pe ceT-1-altI in desordine, acela sa se pedepsésa, niel de cum supus la bätaie
si biciti, ci prim mijlóce acomodate imprejurärilor, dupa cum numaT pedagogia ne invéta ;
iar intrarea si inscrierea sa se faca fie-caruia din ce 60 elevI sèracT, despre care am
vorbit me sus, nu prin favorurT, niel prin mijlocirea altora, nicT prin alt mod de par-
tinire, ci dupa aprobarea profesorilor, ca frica luT Dumne4ed, primind pe ace earl
merita si ad inclinaré naturala catre carte, dupa ce elevil aprobatl de dinsiT, vor da o
promisiune in scris, a nu vor pleca de la seóla pana la fine, ci ca vor asculta tile cur-
surile. De asemenea si escluderea unuia din eT, déca se intimplä, sa nu se faca din ura,
ci cu motive plausibile. Tóte acestea se vor sévérsi prin scirea si voia scrisa a Dom-
nieT mele.
',Dui:4 ce am rénduit acestea in modul de sus, in privinta profesorilor si elevilor,
traiuluI si progresuluT lor la invétatura, ingrijind nu maT putin despre intiintarea si
stabilirea acestor institute de invétamint, am hotarit ca sa le fac sa se sustie pentru
tot-d'a-una prin veniturT sigure. Cautand la sfintele m6nastirl, ce se gasesc prin Ma Ora
nóstra Domnésa, si luand in vedere scopul urmarit de reposatiT lor titorI, adeca, ea ad
inzestrat aceste saute locasurT cu mosiile lor, cu scop de bine-facere, nu numaT nedrept
ci si necucernic am judecat a este, ca sa se fructifice de catre visteria pre, luerurT earl
sunt consacrate bu! DumneOed ; voind pe de alta parte a repara o fapta necuviinciósa,
de at-va timp introdusa, si in acelasY timp a asigura seopul ctitorilor, ea lucrurile con-
sacrate de dinsiT luT Dumneled sa nu aduca alt servicid cleat cel placut luT Dumnesieil,

www.dacoromanica.ro
 59

intaid am v6oilut tóte mkastirile din WA . . . . i le-am oranduit ast-fel (sfintele

mònéstirI), in cat fie-care din ele si se sustie prin ordinea introdusé de noI supunan-
du-se und economil severe, dui:A cum se póte vedé in hrisovul edat de noi anume
pentru acéstA parte. lar ca sA p6th sé ne servéscA pentru treburile de carT am vorbit,
in acelasT timp pioase si de un folos comun, /e am dat institutuluT de curénd organisat
aicI de nol, orénduind,ca fie-care din localitätile mrméstirilor sé plAtésci pe an o canti-
tate mica de bani, adecA dupa analogia veniturilor lor, cantitate care, de la téte, se
urcé la suma de grosI (le) 6.000. lar cele luate de la alte mònéstirT, care si acestea
sunt scutite de a plati vistierid nostre Domnesd, tiindu-se de mònéstirile date, plAtesc
pe fie-care an, grosi (10) 4.000, dupé catastiful pecetluit al destinatiund lor.
Pe 16'110 aceste, vèlAnd cA preotii, carI sunt rèspanditY prin tlitA téra nastrA
DomnéscA, sunt . . . si cé num6rul lor e de 3.500, dupA catastifurile arèt:Ite de
dire Prea Sfintia Sa Mitropolitul, Domnul Grigorie, respectabilul nostru périnte, si de
catre cuviosil episcopT, am orénduit ca fie-care din el sé dea pe an cate 3 grosi (10), din
cari jumètate pentru cutia (eleimosind), iar ceI-Ialti jum6tate pentru cólà, dupé
cum pe larg se cuprinde in hrisovul nostru Domnesc, dat separat i anume despre plata
preotilor, care tété se urcA la 15.000 le! 250 gr., ad sé se dea de douè or! pe an sus
lisulul institut, ant ca plata profesorilor, cat si ca hranA i imbrAcAminte pentru
sèracl i färA mijlóce, i pentru cele-l-alte cheltuieli trebuincielse, pentru cari se
va face anual socotélé, care sé se serie inteo condica osebité atat veniturile cat
cheltuielile si se vor pecetlui cu pecetea nastrA DomnéscA; de asemenea sé se serie
in condica numitA cArtile scedei, i cate aitele se lasA pentru scala de cA tre bArbati cu-
cernicl i iubitorl de Dumneqed, sétl in banT, séii in obiecte, i sé se manipuleze bine si
pios de catre epitropl. lar pentru cArti si fie un epistat,s6i1 bibliotecar credincios, ca sé
IAA a le pistra cu siguranté, i cand cine-va va avea trebuinté sa. i-se dea spre uz, dupit
ce cap6tA o adeverinté din partea luI i apoI sé ingrijascA sé le reja i sé le depunA in
bibliotecA.T6te acestea ast-fel orénduindu-le i vrénd ca sé se execute cu stricteté, nu-
mim ca efori si pe P. S. Mitropolitul al Ungro-Vlachid, si pe cel doT prea iubitT de
Dumnelpii episcopi, cel din Buzèii i cel din Ramnic, si pe prea nobilil nostri boerl al
strAlucitei Domnii, de la Banul cel mare Oa la marele Postelnic, cad sunt datorl sé
supravegheze t6te lucrurile scald de cAtre epitropT i epistatY, in modul arètat in pre-
sentul hrisov Domnesc, in cat nimic dintr'6nsul sé nu trécA cu vederea.
nDe asemenea si din cele ce anual se string din fie-care miinAstire in prea sfinta
Mitropolie, in comuna intelegere cu Mitropolitul, episcopiI i cu boeriT, sé se lacé chel-
tuielile necesare ale scedeT prin epitropY, asupra cArora teite nol avem sé supraveghem,
flind numai de datoria profesorilor, ca sé ne anunte indatA despre starea sc6leT, a ele-
vilor si a lectiilor, iar cand vom cAuta socotelile anuale si ni se va infatisa registrele
condicele, décé vom vedé GA din veniturile sus vise séii din donatiudf, va fi ceva de pri-
sos, gandindu-ne, vom procede dupé trebuinté ; séti le vom depune, ca sé se intrebuin-
teze pentru scotf, séii vom mari numérul bursierilor. Pentru intarirea, continué supra-
veghere i siguranté a tutulor acestora, am fécut presentul hrisov al nostru Domnesc,
sperand ca. i cei carT ne vor urma pe acest Tron Domnesc, Mee strAlucitI DomnT, vor
pAstra nestrémutate cele cate se face cunoscut prin acest chrisov, de Ore-ce privesc
folosul comun i binele acestei cucernice Domnil i intérindu-I prin propria ntistrA cre-
dintA, presintém ca martori pe prea iubitii fi! al DomnieT ndstre : Constantin-Vodfi
Dimitrie-VodA, si pe prea onorabilil credinciosii marI boerT al Divanului

www.dacoromanica.ro
 60

DomnieT n6stre : Dimitrie Ghica, mare Ban,- Nicolae Dudescul, mare Vornic de Ora de
sus; Raducanu Vacarescu, mare Vornic de téra de jos; Banul Filipescu, mare Logofét de
téra de jos; tefan . . . , mare S'Atar; Iem Vacarescu, mare Vistier; Scarlat Caragea,
mare Postelnic; Dumitrcu Racovita, mare Clucer; Preda Provaa, mare Paharnic; Con-
stantin Vacarescu, mare Stolnic; Manolache Kretzulescu, mare Comis; Hagi Dimitrachi,
mare Sluger, i Nicolae, mare Pitar. S'a facut presentul al nostru hrisov, in al 1I-lea an
al DomnieT neistre, pe scaunul nostru Domnesc din BucurescT, prin boerul nostru marele
Logofét Alexandru, in anul 1776, in luna luT Ianuarie, care scriindu-se In condica Di-
vanulul de al II-lea al nostru Logofét George Sutil, poruncim ca sa se pistreze cu sigu-
ranta in prea santa Mitropolie u 1).
Despre acéstä organisare de sale facuta sub Alex. Ipsilante, scrie Alex. Comnen
lpsilante a;ia : ),Inainte de te:4e a infiintat sale in Valahia : in Bucuresd, Craiova si
Buz611 si a oranduit veniturI pentru plata celar 9 profesor' al saleT din BucurescT,
pentru hrana i imbradmintea celor 75 de scolari sèracI pentru platirea celor 2
profesor! din Craiova i Buzèfi, si aceste veniturT intärit prin chrisov Domnesc la
anul 1776, luna Ianuarie, prin act sinodic patriarhal, dat la 1776, luna Marte, a
cladit din temelie, cu multa cheltuiala, o zidire colosala coprin(,lénd mal multe case atat
pentru predarea cursurilor, cat si pentru locuinta profesorilor si a numerosT scolarT,
cam vr'o 75, cu refectoriti, bucatärie, pitarie in Mònästirea Sf. Saya, si terte aceste
s'ail t'Acta Cu propriile luT spese terminat abia la 17792).
Din hrisov se vede, ca nu numaI in Bucuresd esistail sale ci in tòtà téra. In capita-
lele din judete esistail scollnumaT romanesa lata ce ne va esplica posibilitatea pentru gu-
vernul din 1775, de a gäsi numèrul considerabil de functionarT, de tata categoria, cu sciinta
de carte; si nu numat scoll publice esistati in tate partile, ci scoll private. Am dat In
tomul I, pag. 40, un mil act din 1777, din care s'a constatat esistenta unor asemenea
san private si modul cum una din ele, acea din Ploesci, a luT Barbu Dascälul, s'a
transformat in sala publica.
Trebuinta de invétatura incepuse a fi simtitä si am constatat inca din istoria
evenimentelor din inainte de 1774, atat esistinta acesteI trebuinte culturale, cat i ne-
intemeierea tesel, ce una o sustin pina astaql, ca Domnia fanariotica ar fi fost iezit
orT-ce curgere de izvor cultural romanesc. Mal multa lumina aduce asupra salelor,
reorganisate de Alex. Ipsilante, budgetul general al salelor ce am descoperit in una
din condicele domnesci din Archiva Statulul pe care-1 dam in nota2).

t) (Tradus de Murnu). Cod. III, Arch. Statulut

c) 510avaaiov Kour4vov Viprildvrov 'Exxlriasacrtixeiv xai 2T Oht iX(51, vûiv ilç d'oídexa fltpliwv
HEt xal r ivot vd Ami srjv ¿aman, (1453'1789). Constantinopole, 1870.
8) Condica Domnésca No. 7, din 1778 i inainte. lata statul lefilor dascililor si spesele diverge
rolare la 1780, Mart. 14, precum s'ají aflat In acéstA condica la fila 186 verso si inainte.
Le/11e dasceililor erniciic copiilor pe o lunei
Talerl : 125 DascAlul Manasi; 50 Dascälul Neolit; 45 Dascalul Teodor; 30 DascAlul Pantazi ;
30 DascAlul Anastasie latinul, acestia totl dascall de S-tu Saya; total 280 talerl. 75 taled la un-spr..-
leca dascAll de Eparchia P. S. S. PArintele Mitropolitul, total 355 talar!. insA:
TalerI: 25, Constandin Slovanu cu IpodidascAlul,aicea In Bucurescl; 50, la altI lude 10 dascAll
de prin «apio de afarA pe talar! 5, InsA: 5, unul la Ploescl sud Prahova; 5, unul la Tdrgoviste sud
Dambovita; 5, unul la Campu-Lung sud Muscel; 10, dol la Piteni si la meinftstirea Arges sud Arges ;
5, unul la Slatina sud Olt; 5, unul la Rusi-de-Vede sud Teleorman ; 5, unul la GAescl sud Vla.sca;
5, unul la Gherghitalsud Ilfov ; unul Urzicenl sud Ialomita.

www.dacoromanica.ro
 - 61 -
Anal 1775 este bogat de documente din directiunea scolará.
InregistrAm aci cate-va carI ail rimas necunoscute pini :
Boerul Mihail Cantacuzino Biv-Vel Spitar, dupä ce a ridicat ministirea Coltea, a
ficut lingA minästire si o scellä 4). Domnitorul pentru cheltuiala el consacri prin hrisov
dijma de la Ocna Slinicului.
In 26 Aprilie 1775 2), Alexandru Ipsilante Incuviintézi ca ministirea Obedeanul
din Craiova si nu mal fie mitoc al ministirei.
Primesce acésta i episcopul Chesarie, micar ci Biluti Obedeanul o inchinase
Episcopiei.
Localul din ministire se destini a servi de locuinti doctorului ce se va intémpla
dupi vreme in Craiova si unui seminar, care si preggtésci candidatT la preotie, invé-
idnd cele ordnduite si trebuincitise la acésta i luând adeverinfd de la das-
dila ce se vor orendai la acéstd möndstire, apol si se arite la Archiereil, spre hiro-
tonisire. Domnitorul gisesce asemenea regulare conform cu diata ctitoruluI Obedeanu,
ca sA fie in mänistire: Spital nu numai trupesc, ci i sufletescu.
Ipsilante, ocupiindu-se, precum am vitqlut, de salele din Vil, nu negligia, in in-
teresul influentei ce voia si pistreze la Constantinopole, de a ajuta i alele din Ori-
ent ; asa in Cond. No. 3 de la Archiva StatuluI, la pag. 35, din 1775, Aprilie, afläm

40 la cinc! dascift din eparchia Buzèulul; 20, un daseill la gramatica in Episcopie, insa 10, dot
li Tirgu-Rimnic si la Focsant sud Slam-Rimnic; 5, unul la Buz6b ; 5, unul la Saac, total 40.
65 la 7 dascall din Eparchia Rimnic, ins:1 30 talert un dascal elinese la Craiova, in mitocul
episcopiet; 10, un slavon ipac aco'o ; 25 la alp 5 dascält romanesel In 5 judete, insa: 5 talert, unul la
Romana/1; 5, unul la Valcea; 5, unul la Gorj; 5, unul la Mehedinp; total 65 talert.
176 /a Ludi 44 ucenici, po talert 4, Insa: 4 taled Antim, ierodiacon; 4, Pavlu Sin-Petra; 4, Du-
initru Sin-c5in5ras Zaroiane; 4, George Sin Mate! Ratescu, post.; 4, loan al Gramaticulut camaret; 4,
Serafim Ieremonach; 4, Nichita; 4, Grigore Ierodiacon ; 4, Nicolae ; 4, loan; 4, Metodie; 4, loan Pa-
inioti ; 4, Pavlu Sofialatl; 4, Costache Micsunescu; 4, Costache al Post. Constantin Pamber ; 4, Mihail
Sin-polcovnic Ionita Psimeno ; 4, Constantin, nepot Stolnicesel Sultana ; 4, George al 'uf Patrascu Lo-
gofa ; 4, George Siu-Dumitru Capitan; 4, George al doicel ot curtea gospod.; 4, Apostolache Sin-post.
Hristodor ; 4, Teofan, monach, ot Dragomirno; 4, Alexandru Tirnovict ot parintele Griveno; 4, Canelo
Peloponiiis; 4, Atanasie Peloponisis; 4, Antonie Peloponisis; 4, IIrisant Ierodiacon; 4,16n de la Larisa(?) al
archimandritulut Ioano; 4, Partenie lerodiacon de la Antiohia; 4, George Vasiliu de la Ioanina; 4, Hris-
todor ot tans.; 4, Barbu Sin-Grigorascu de la Grect ; 4, George Sin-Enacheval de la Calnent; 4, Nicolaü
Niconatist 4, Ioanichie Ieromonach ; 4, Ión; 4, Diamandi Vnuk réposatulut Episcop Rimnic ; 4, Pro-
copie Ierod. vnuk dascalul Neofit ; 4, Dumitrache Sin-Iordache Post. Miulet ; 4, Sin-Post. Ecaterina ; 4,
Grigorascu Clinceanul ; 4, Teodor Peleponisios; 4, Ianacaehe Popa Panaiot Costoriano ; 4, Nicolae Brili-
leanu ; total 176 talen.
Sinopsis
Talert : 355 dascalit din eparchia P. S. Parintele Mitropolit ; 50 dascalit din eparchia Bugli, 65
cet din eparehia Rtmnic si 176 ucenicl 44 Po talert 4; total pe o luna 636, adica Ose sute trel-leel si
Ose tocmal.
lo; Alexandru Ipsilante Ve. etc.
»Acéstä suma de talert 636, lefile dase.,11ilor a t6ta Ora sit hrana pe ucenict alest lude 44, al
seólel ot S-tu Saya, cum se aréta la acésta fdie, sa se dea pe lóta luna, cu 1ncepere de 1 Ianuarie 1780,
prin mana P. S. S. Par. Mitropolit, din rdndnitul venit al tocclielor, dupa hrisovul Domniel mele. Tolico
pisah. gvint. 1780 Martie 17a.
1) VerP condica Doinnescii de la Archiva Statulul cu No. 3, pag. 20 verso, hrisovul intinasti-
ret Colea.

www.dacoromanica.ro
 - 62 -
hrisovul pentru taleri 300, mila pentru Patriarchie, ca sa tina cele dou6 coll, elina qi
araba, vice Vocla-Ipsilante: nsi avénd noT mare dragoste, ca sA vedem sporind i isbu-
tind inv6tatura, nu numai aicea, unde Dumneqeti ne-ati Unlit acésta obladuire, ci
la alta parte, care are trebuinta . . . u.
In 13 August 1775, Domnitorul Ipsilante se ocupa de scóla Domnésca de la S-tu
George-vechiii. Din hrisovul de la acesta data se constata, ca acum nu mal traesce
dascalul Popa Florea, caligraful Dorrinesc cel vestit, ci ca dascalii actual!, améndouT
peiminteni, sunt Constantin si Drag,omir ; ca &wail rénduiti aü plata de la Domnie ;
ca intre uceniciT scófei sunt nu numaT copiT pamintenT, ci si strain! de prin alte ten.
In fine, Domnitorul acorda diverse scutiri celor doi dascall de la scóla slavonesca
romanesca de la S-tu George-vechiti, dupd pilda vechilor si b6tranilor repausati Domni.
Acest hrisov are de marturie pe fiii luT Voda Constantin si Dumitrascu si pe boeril
urmatorT :
Pan Dumitrache Ghica, Ve! Ban ; Pan Nic. Dudescu, Ve! Vornic de Téra-de-sus;
Pan Radu Vadrescu, Ve! Vornic de Téra-de-jos; Pan Pana Filipescu, Ve! Logof. de
Téra-de sus; Pan *tefan Parscovenu, Vel Logof. de Téra-de-jos; tefan Misoglo, Ve! Spat.;
Enache Vacaresc ul, Vel Vist.; Scarlat Garages; Ve! Post.; Dumitrasscu Racovita, Vel Slug.;
Const. Ianole, Ve! Pach. ; N. B6rscanul, Vel Stol.; Manolache Kretulescu, Vel Comis.;
Barbu§tirbeill, Ve! Sluger; Niculae, Ve! Pitar; Ispravnic al acestuT hrisov e numit Pan
Filipescu, Logof6t al T6rei-de-sus.
Lied la m6nastirea Obedeanu se institue un seminar, putem constata, cu docu-
ment, ca biserica tot mai num6ra in sinul s66 unil barbati inv6tati. In documentul grec
donat Academiei Române de regretatul N. Kretzuleseu, in Maiti 1889, document scris in
primiT ani al secolului XIX, dupa Alex. Moruzi, se amintesce de decaderea bisericeT din
causa abusulul Mitropolitilor si a Episcopilor, carT pentru hanI preoteati sate intregi de
16rani nesciutorT de carte 1). Totusi vedem ca cel putin biserica Metropolitana din Bu-
curessq, poseda un predicator in 1775, de care Mitropolitul era férte multamit, si Dom-
nit)rul Ipsilante prin hrisovul din 20 Noembre (1775), if acordä, ca r6splatire, scutiri
patru ; acesta era cuviosul Alexi-Erochirica, carele se OA slujind de-a pururea
nelipsit, nevoindu-se a face didachil la ArbatorT si Duminece pe la sfintele biserid,
spre folosul sufletelor crestinilor, dupa cum ne adeverim Domnia mea din anaforaua
Prea sfintiei sale Parintele Mitropolit, cum ca fArà lenevire i fArà preget urrneza acésta
buna s!ujbAu. Acest document, pus in comparatiune cu desfiintarea din anul 1889 a
predicatorultd Mitropoliei din Iasi, lasa observatorului de gandit I . . . . 2).
Artele Inca sunt in 6re-care desvoltare sub Alex. Ipsilante.
Pictura num6ra destui representanti,pentru ca el sa constitue loje i Inca de
dou6 categorii de bresle: bresla zugravilor grosT i acelor de portrete, etc. Dam in nóta
un curios proces3) pentru inv6tatura zugravieT a unuT copil Radu.

t) IatA acest pasagiu din actul citat uMitropolitul i Episcopil din vreme afland prilej, mal Cu
séinA in vremurl incurcate si in mazilil de Domnii, prin mijlocul Marilor Vistierl si al lspravnicilor de
judete, faceafi diaconl si preotl nepriceputi, rnal Cu sémii in judetele miirginase; la Teleorman si Oltenia
(Olt) se glsesc sate unde sunt cel mal multi tèrani preoti i diaconl, [Ira sil scie carte, si altil din frun-
last si nu numal cii el InsusI se scutesc de dArl i angarale, ci si fiil si ginera lor.0
Archiva Statutul, Condica DomnéscA No. 3, pag. 146 verso.
Condica No. 4, actui din 1779, Iunie 40.
Constantin Zugravu urtniiresce pe fiul lul Radu Copil de casi, did acesta a dat la el pre fin! sèti

www.dacoromanica.ro
 63

Musica capata 0 ea organisare speciala.

Maui)" constitue corporatiunT.
La 1775 se rénduesc Mall de lautarY, cu dreptul de a lua de la fie-care Duna
cate un leti 0 un plocon de la fie-care läutar de 33 de bant
Sub Alexandru Ipsilante se infiintéza la 1776 fabrica de hartie. Prin hrisovul
acesteT fabricl de la apa Lenta pe Bati§te se qice, cà acéstä fabricä este férte trebuin-
ciòsa flat& politiei /ached Siatului) cu, trebuinla scrisorilor,cdt i bisericel cu tipä-
ritui cdrfiloru.
Este bine indicati necesitatea culturala ce Ipsilante I cu patriotiT boeri din sfatul
luT, aù indestulat cu fabrica de hartie.
In tomul I 0 11 al IstorieI Romaniloru, incepénd de la domnia luT Alex. Ipsi-
lante, dupa pacea de la Kuciuk-Kainardgi, am adus diverse informatiunT despre §cólele
din Muntenia 0 Moldova, earl' le cred utile sa fie reproduse i aci, ele complectand
textul meti din volumul I al Istoriel cuItureI.
Limba francesa ca0iga teten pe On liva in Societatea romana. SecretariT Iran-
cesT ai Domnilor nu putin contribuesc la acéstä rèspandire a limbel francese.
Cultivarea limbel acesteia sporesce in timpul ocupatiuneT austriace, duph cäderea
lui Mavrogheni i pacea de la §i0ov 1791.
AcéstO precädere ce se da limbeI francese nu este prejudicidsa limbeI romane,
ha din contra ea inlesnesce inavutirea acesteia cu traducen l diverse, carl la a 2-a ju-
métate a secoluluT XVIII, circula din mana in mana, ca manuscripte i une-orl chiar
imprimate. Aceste serien l o singura influenta culturala nationala.
DascalI insemnatT grecT Inca continua' §i el a propaga in téra iubirea clasicilor
scriitorI. Sä nu uitOm, ci este epoca in care träesc i scrifi barbatT ca Eugenie Bulgaris
(1763-1804), care dete cartI multe (Logica, Elem. de Geometrie, Metatisica. (Ve41
Leake, pg. 77). Este timpul in care la Ia§1, preda Nicefor Teotoki, fost student la Bo-
lonia 0 la Padua ; Constantin Daponte, care lasä at:Rea opere dintre carT cele istorice
ne intereséza dired; Cosma Mann, scriitorul de art.( de Matematica (1775-1800)
Demetrie Karaca0, Const. Kau0an filologul ; Rigas profesorul de limba greci la Bucu-
reset in 1783, sub Mihail §utu i autorul marseilezei grece:
7).1E5TE, TCCC-aK T(.7.P0 iXVIVWV",
poema cunoscutä Romanilor literatI d'inainte de 1830 0 care de sigur inspira §i unele
din cantarile de de§teptare nationale ale Vdcarescilor, etc.

De o parte dar, curentul bisericesc in care limba se inavutia cu tiparirl nume-

reose, sub Mitropolitul Grigorie al Ungro-VlabieT (1760-1787), de Filaret II (pe and

sA se invete mesteougul zugrAvelet L'a invAtat cAte tal. 30 pe an, unul i1/2 an, cat all se4ut la el,
socotind cA nu va fugi pia la soroc (era de 14 ant), arétat tot mestesugul si cu mevtesugul lul se
hrAnesce si acum cere sA-1 aibi la lucrul zugrAvieL

Hotdrirea Gospod

*Negilsindu-se cu cale om slobod a se pa ca un rob, fiirA de voie, s'a hotArit sA fie nesuperat
Radu copil de ditre Constantin, hrAnindu-se cc meqtegugul lul unde va gisi aci. lar lut Constantin, cAcl
avut la mestepug, sA-I dea platA ceea-ce se va gasi cc cale de cAtre mesteril zugravl, socotindu-i-se
dare acésta talerl 30 pe an si care sA aibl a-I tiné Constantin in sema.

www.dacoromanica.ro
 134:
incA nu este Mitropolit), de Iacob Stamati din Moldova; pe de alta curentul cultural
grec i in fine ce' maI noti frances, ne inavutesc limba cu destul de numer6se lucrAri.
SA amintim aci cAte-va :
Psaltirea fericitului prorocului i impèratulul David, acum iarAsT a doua 6r1 tipA-
ritA in tplele prea luminatului Domnului nostru I Alexandru 16m Ipsilante Vvd.
Cu blagoslovenia si cheltuiala prea sfintului Mitropolit al Ungro-Vlahiel Chir
Grigorie: In sfinta Mitropolie Bucurescilor la anul de la Adam 7283 (1775)

fi 1T HP li
Ilpop6KSA84 WI +AUIRPATSASII
..t.TpagiCTAWH awls THHKPFITR StiAGIE IT1vk liSmiinkrsagi AOMHk,
hv AV HA It K01JCT4HMI116 Gii4Sak E.0EK6Alt
KS K44POCAOKÉHT/1\ WH TÓATK KYEATVAAA Ilfrk GiSFIL711 CAAE
10611T6IMOASIIM NAWE3iS KVP6 CaapErk
elliCK6H8Ah PAAIHHKSASrl.
CiS.HTA éfiliCKOHIF 4 PMAIHHKSASH.
AA 4IS46 M 3H1,1irk /MIMI allK KOK M M /CC ratirn-,a,
GAS THHKPHT M ifflOMONAK TVH. PAINHW.H4H11
(format in-49) WH M DOHA KOHCTAHAHH TVH. PAMH.

Zabava fantasiei, manuscript de Toader Jora Biv Vel Pit., 1786, Martie 24.
(Cod. No. 50 la Academie).
Istoria Etiopicésoi a lui Eliodor, scris de Toader Jora Biv Ve! Pit., 1786, Fe-
bruarie 25. (Manuscript Cod. No. 57 la Academie).
ExistA deja din 1773 un Codice cu acéstasl materie.
Etiodor, scris de C. Burghelea, la 1781, Martie 20 (Cod. No. 66 la Academie).
Taina Francmazonilor, care intAill s'att tAlmAcit de pe limba frantuzéscA pe
limba moldovenésa, de Chir Gherasim Archidiacon ot Sf. Mitropolie, 1787. (Cod.
No. 451 la Acadetnie).
Cartea II-a a luT Oxistern, de George VArnav, 1780, Martie 1. (Cod. No. 96 la
Academie). Mal cun6scein un Oiccitcmfot din 1750. Era in posesiunea lui Eminescu. Ce
a devenit, nu scim.
nAcéstA carte ce se numesce Carte a adoua a lui Oxistern s'a scris de George Var-
nav, fiul réposatulut NecolaI Varnav Biv Vel Pitar, pentru zAbava séü inv'étAtura a
multora, carl vor vré sA citéscA cu intelegere, in 4ilele Prea InAltattilui Domnului no-
stru Maria sa Const. D. Moruzi Vvd., in Domnia intAia in anul al 3-lea al Domniet sale.
1780, Martie 1. Folio mareu.
Catechis mic pentru trebuinta pruncilor celor neunitI romAnesci, tipArit la Becl
(Viena 1774).
Orniliar, adecA adunare de cuvinte de pArintele nostru Macarie cel mare. Bucu-
resci, 1775.
Bertold, traducere din 1779.
Istoria lui Sanagrid ce stApAnea téra Dorului, Codic. din 1784. (veep Gaster).
Protop. Mihaiù Strilbi§ki, Curiésnica arètare din fiziognomie. Iasi, 1785.
Allavita cea sufletéscA. Iasl, 1785.
Erotocrit. 1785. (Codice la Academie cu No. 138).

www.dacoromanica.ro
 Catavasierizi, de Filaret, tiparit la 1784 in tipografia Ramnic 8° mic.
Octoic, tiparit sub Alexandru Ión Ipsilante Voevod, 4°, tipogr. II6mnicul, 1776.
Eatä cStihuri la Sterna» din acest octoic:
»Corbul Ungro-VlahieI ce tine cruce,
Areta buna credinta prin semnul ce-aduce,
§i cu sburarea ce! maI pre sus de limit
Insemnéza stapanirea DomnuluI Alexandru Ipsilant.
Pre carele ca sa domnésca pre Dakia
Insusl Dumnegleti l'a tramis stapan in Vlahia.
Episcopul de 116mnic Kesarie (1773-1780) succesorul luI Damaskin a tiparit la
1778 Mineiul pe Novembrie. In prefata (pee :
TreI epoce insemnate a avut Téra Românésci :
1) Epoca räsbóielor; 2) Epoca facereI m6nastirilor (spitale i c61e); Epoca pre-
facereI cartilor bisericesci dupa slavonie pe romanieu.
Filaret II, Inca inainte de a fi episcop i dupa ce fu episcop dup4 Kesarie, continua
publicatiunea Mincilor.
In cloud directiuni principale, intre 1750-1840, se observi miseare deosebita
culturala, afara din biserica : in scrierile despre limba i in cele istorice.
In cele istorice, este epoca peste care se intinde scrierea lui 16n Neculcea ; I6n
Canta (Letopisetul Wei MoldoveT. M. Kog. T. III, pag. 175-188); Enache KogAlni-
ceanu ; Enache Vacgrescu (Istoria Imper. Otoman); Stoln. Dumitrache (Cronica ce am
publicat'o noi maI întâiùsi care se termina in 1775); Pitarul Christache, etc. Se tra-
duc asemenea memoriI, serien l istorice, hronografurI, anale, orI se scriti in grecesce de
asemenea despre Romani, ca IlEptypc* rt); 13XcxXiaç, ca scrierile luT Dionisie Fotino, ori
ca Ilepi Iik:Oacx; (Cod. No. 404 de la Academie) séfi ca nAdunarea istoriilor de la Mee-
putul lumeI pana la impèrätia lift Constantin Paleologul, trad. din grecesce pe 1. ro-
manésca de Gregorie dasalul ot Buza", dupa care cunóscem o copie mal tardiva din
1799 Ghenare 5, de Ionitä sin Constantin Logofetul de la Starichiojda, de sub lw George
Angerliu Voda, etc.
Limba care numära cultivatorI deja ilustri in Ard61, ca Molnar, §incal., va dobändi
cultivatorI meritosl in Principate in En. Vdcarescu, Arhimand. Magrénu, Macarie,
T6der Scolerul, Enache Kogalniceanu, Mitropolitul Stamate, etc.
La 1795 apare in Ard61 proiectul inflintareI prime! societal de cultura Socie-
tatea filosoficei a nému/uti romemesc. Ea se pune In relatiunt cu barbatiI cult! din
Principate.

Dar despre tóte acestea vom al/6 a me vorbi la data respectivi.

Destul, ci miscarea culturala, un moment intrerupta prin rasboiul turco-rus,
dupa pacea de la Kuciuk-Kainargi, reja sirul WI de desvoltare, sub scutul luI Alex.
Ipsilante.
Negresit cel mg important factor cultural sub Alexandru Ipsilante este §c6la qi
tipografia.
Am adus lu tomul I maT multe acte cu referinta la organisatiunea scélelor
duprt 1775.
5

www.dacoromanica.ro
 66

SA adaugim aci urmat6rele informatiuni i acte.

Alexandru Ipsilante nu neglijA de a asigura scgleI marl din Sf. Sava un local spe-
cial. Epitropia ob§téscei organisata de el in 10 Decembre 1775, avu misiunea preala-
bilfi de a zidi localul. Domnitorul il ordonA :
',Rind dar mai inainte trebuinlä, ca sä se zidésdi ;c6la, sä ingrijiii ca sd se
facà pianui, caro mi-1 yeti aréta, 1d sä se geitéscä felurimile cele trebuincicise de
materie, ca in vreme sei se lucreze eu cele rinduite pe anul îniàiü, care de nu vor
fi ajuns, sä ne mnsciin1ai, ca sä punem la cale altele a
In 22 Decembrie 1775, Dounnitorul numesce pe boerii epistatl la Ob§tésca epi-
tropie, i anume: pre Biv Vel Serd. Ianache Lehliu, pe Biv Vel Medel. Dumitrache
(autorul istorie evenimentelor de la 1769 la 1775, descoperith de nol), Biv Ve! Medel.
Ianache Vilara, Biv VeI Chic. de arie Lupul, Biv vtore Logof. Constantin, Biv Lngof. de
la Visterie Neacsul Pitesteanul (copistul istoriel luI Medelnicerul Dumitrache), Postel-
nic Stefan Greceanu si Mihalache GrAmatic. (VOI Cod. No. III, fila 39 verso).
In fine, pe la 1776, in primele qlile din Ianuarie, apare hrisovul obtesc al §c6
lelor, care fiind scris in grecesce, Il credem de insdsi mana DomnitoruluI, care Ina nu
scia, probabil, limba rumanéscl.
Nu contestam ca Alexandra Ipsilante va fi cheltuit cum serie Alex. Comnea Ipsi-
lante din propria sa caseta ceva banI pentru §c6le, dar din documente am arétat,
intre alte veniturl afectate la scóle, era si o contributiune impusA mgnAstirilor.
La ministerul Domeniilor, in pachetul No. 6.423, se p6te ve1.16 o chitantA daté
mgnastirel Plumbuita de primire de la ea a banilor de fcaii, rinduitI a se plAti de fie-
care mgnAstire, la st. Dumitru si la st. Gheorghe.
In condica Domoésca No. III (Archiva Statului) am descoperit si cartea patriar-
halA i sinodala in limba gréca, de care face mentiune Atanasie Comnen Ipsilante. Ea
ameninta cu blAstem pre toti call nu vor pazi intocmirea scólelor. Acest act este din
Martie anul 1776 4). Dam ad din nog mal intaig o alta traducere, complectatA cu textul
dat de Atanasie Comnen Ipsilante a hrisovuluI scglelor luI Alexandra Ipsilante i apoI
tntarirea patriarhalA:

Des pro ;c6la din Bucuresci

hNicl un lucru nu e in stare inteatata sé condua pe 6menT catre banal traid

adevérata fericire, ca invètátura, and este ingrijita si vira in sulletele incA fragede
ale acestora. Inteadevar tóte cele-lalte, cate se admiré de 6menI, sunt nu numal féré
real t eleganta, dar incit niel cA contribuesc la fericire, lipsite fiind de invétatura.
CAcI i déca bite vor fi adunate la un loe, n'ar puté face veodatA traiul armonios, niel
pe posesorii acestor lucrar! fericitI. Invététura, reguland si punand la cale blind si pe
cele-lalte, a devenit pentru Corneal un ornament familiar si sigyr, rémanénd si pe langA
ceI in viétA si pe lang6 ce! mortI. Ea instruesce pe gmenT a trAi si in acelas timp a
lucra cu ratiune, invglandu-I, prin nisce regule férte exacte, a deasebi ata.t ce-I ade-
vérat, precum i frumosul. i Infra cAt privesce actiunile gmenilor ea este un conducé-
tor bun, fiind cAlguza justitiel, modestieI i celor-lalte virtutl, i perfectionand sciinta

Traducerea este Mend de D. Dimitrie Covati, fost profesor roman In Macedonia, dupil
textul dat la pag. 590, a artil luI Atanasie Comnen Ipsilante, care nu este mult deosedit de acel din
Cod. III.

www.dacoromanica.ro
economica i chiar i cea politica. lar pe eel ce se ocupa cu teoril nu numaT ca le ser-
vesce de caläuza pentru tóte cele de pe pamint, invétandu-T a vedé natura lor si a ma-
sura distantele de pe 'Arrant, ale muntdor i marilor, dar si cand merg mal inainte ea
'IT sine in suspensiune percurgénd cele de sus si privind cele stabilite in ether, si II face
sa descopere miscarile, conjunctiunile i distantele corpurilor ceresci ; i in urma, prin
aceste creatiunT, II face sá cunósca, cat este cu putinta, i sa laude pe Dumnesleti, fa-
atorul i creatorul tuturor acestora, i ast-fel Invétatura II face sa devina fericiti pa-
zindu-le cunoscinta creatiunilor. lnvätatura Impodobesce i infrumusetéza si pe 6menii
tribunel (orator», si II pregatesce sa vorbésca pentru pietate la eel ce o cer. Invätatura
face cetatenI buni si pe ceT ce administréza afacerile publice, Intrebuintând intru tóte
ratiunea si tinta lor fiind in tot d'a-una binele, De aceea i orasele vestite, cari
distins alta data i acum prin civilisatiunea lor, pe acésta a facut'o obiect de emulatiune
intre dinsele, mandrindu-se mal mult pentru Intelepciunea lor cleat pentru altele
multe avantagil ale lor.
Vorbind dar si nol dupa cum se cade despre Invätatura, care este cel mal folo-
sitoi i cel mal d'intaiil din lucrurile vieteI, i donad cu ardóre ca ce! ce o disputa sa
si o insusésca priu orT-ce mod, pe de alta parte ingrijind cat e cu putinta i pentru fo-
losul acelora ce se gasese in acest prea slavit principat, decernat nouä de Dumne4ed,
am cäutat chiar de la inceput sa inGintam sale i localuri de studiä In principatul
nostru, ce ni s'a dat prin mila luI Dumneleil, i sä transportära In acestea piraiele In-
vétatureI, ca, atat tineril indigenT, cei cu talent, cat si ce!, carl pentru atnorul instruc-
tiuneI, ar veni din alte partT, spre a frecuenta aceste scóle, sa se bucure in abundenta
de tóte bunurile invetaturei.
«Fijad-ca am gasit in Bucuresci, resedinta nóstra Domnésca, o scóla, acum ne-
gligeata din causa Imprejurarilor timpuluT, si care nicT mal inainte nu avea mijlóce su-
ficiente, decat numaT pentru intretinerea a do! profesor!, unul de lectiunile, grama ti-
cale i cel-alt de alte Inv6taturT, nu ni s'a parut demn a trece acésta cu vederea si a
nu cauta óre-cum a-I mari mijlócele nesuficiente, ca sa póta produce un folos cat de mic.
?I De aceea am luat asuprä-ne o grijä generósa, aceea nu numaT de a o construi,
ci a o si mari §i regula cele relativ la ea, si a o aduce In asemenea stare, ca ce! ce se
vor adapa din sipotele acestei scóle, sa nu le maT fie sete i sa mérga dupi alta f6ntana.
Mara de acésta am hotarit a infiinta douè alte scóle inferióre, una la Craiova, si alta la
Buzèfi, in téra nóstrA Domnésa, in care scóle, tinerii iubitorl de Invätatura, ce le vor
freLuenta, dupa ce vor fi invätat lectiile gramaticale si poetice, ail sa tréca, de ar vroi,
la scóla superióra din Bucuresci, uncle se vor instrui in tóte Invetaturile. Am maT
Wit ca si In tóta téra nóstra Domnésca, in fe-care comuna, sä se orénduiésca inveta-
tort pentru limba local à i cea slavonésca, earl sa Invete pe copit carte, pentru ca sa
nu fie nesciutorT de acésta, cand vor ajunge in virsta.
»Dispositiunile folosittire, luate de noT acum, relativ la administrarea acestel scóle,
am hotarit sé. le trecem i iii acest al nostru hrisov, spre a fi pazite neschimbat.
a) In tot-d'a-una sa se orénduiésca nou6 (9) profesor!, totI speciall in studiile
ce vor preda, doT din sciintele gramaticale, doT de matematice, adeca aritmetica, geo-
metria si astronomia, si de istorie; unul de sciintele naturale, unul de teologie, i trei
de limbele latinésca, frantuzésca i italienésca.
»Protesorul de sciintele naturale sal! predea cursul In grecesce, urmAnd dupa
Aristotele i dui:4 comentatorii luI; profesoriT de matematice, déca nu vor sci bine

www.dacoromanica.ro
 68

limbs greasca, pot sa-sT predea cursurile i in limba latinésca, séfi in cea frantuzésca,
séll in cea italienésca, adecä in orTcare din aceste limbI, pe care o vor fi siind mai
bine. Fie-ciruia din acesti profesorI i se va da o léfa anualä, proportional cu progresul
vahírea persone!, dupa judecata i hotarirea DomnieT n6stre.
'lb/ In acelasT timp avénd grijä si de .colara lipsiti i sdracT, pentru ca i acestia
sa fie scapall de orT-ce alta grija si ocupatiune din causa celor necesare peutru traid,
spre a se de la cu totul la studiti, hotarim, ca sa se dea hrana i straiele trebuinciése
pentru 75 din scolariT lipsitT de mij16ce, impartitT in cincT clase, adica la cite 15 sco-
lad in fie-care clasä, dupa cum oränduim ma! jos. lagrijirea de tete acestea o vor avé,
pentru tot-d'a una, epitropif ce vor ti dupa timpurT, despre earl vom vorbi la finele pre-
sentuluT nostru hrisov; acestea le vor face intendenta ce vor fi orénduitY, earl aù sä
puna ordine i sa pregatésca la timp telte cele necesare, dupa cum trebue. In fie-care
çli se va pune masa fie-caruia din profesor! impreuna ca scolariT ordnduitT; de douè orT
pe an se vor da celor 75 de scolari straiele trebuinci6se, carT vor fi la fel pentru toff.
§i despre t6te acestea intendentiT in fie care an ad sa dea socotéla epitropilor, pe carT
if orénduim. Sus disiT intendentT aT sec:del, fijad aceiasT, pe earl i-am ordnduit si in alte
afacerT comunale, ce! doI intendentf particular! aT scblei, all sa primésca anual din ve-
niturile sceoleT: 1.440 de grosT (le% adeci unul va primi 1.080, iar cela-lalt 360
de grosi.
»Peste fie-care clasa va fi si cate un efor, séti pedagog, barbat modest si serios,
earl vor fi datorT sä supravegheze -kite miscarile i ocupatiunile scolarilor, pentru ca
nicT unul sä nu strice ordinea, séd sa neglijeze lectiunile. in fie-care din camerile sco-
larilor (pe carT le-am dada sp4tiése,pentru ca maT multI scolarT sa locuiasca in aceeasT
camera) &A fie alipit cite un servitor, care sä aibä grija de camere i sa faca alte
servicif de carT vor fi avénd trebuinta scolariT.
nef FcolariT ce ati sa intre ca sä locuiasca In sc614, sa etate mal mica de
7 anT, nicI iar sá fie prea inaintatT in vérsta, séd ceva lenesT i térnpitT, ca sa nu slä-
bésca i silinta celor-la-111; i acestia sa fie nobill, adeca fiT de hoed scapätatT, séil des-
cendentI de hoer! mazilitT, séti chiar i sträinT säracl, nu insa i fiT de satenT si täranT,
carora le este dat a se ocupa de agricultura i pästorie si de ingrijirea ce se datoresce
pentru lucrarea pämintuluT i päsunarea vitelor. Bäietii negutatorilor, séù al meseria-
sdor, déca unil din el vor fi cu aplecare la invätatura, sä se exerciteze numaT ca gra-
matica si lectura si apoT sa se retragä de Ia sc616 si fie-care sa se dud la meseriile pe
carT parintil lor le-ar aproba, cautand la inclinatiunea naturala a fie-caruia. In afara de
scolarii lipsitT de mijI6ce, carT vor fi hranitT i imbracatI din veniturile cólel, precum
am (As, GAIT altif din ceT cu dare de mana vor vroi sa fie prenumärati in societatea
scolarilor internI, adeci sa sésla In soila i si manance impreuna in mésa comunä,
acestia vor fi datorT sä platésca intendentulul sapid ceea-ce li-se va cuveni pentru
hrana lor.
§colaril incepätorT, in treT an! consecutivT, se vor exercita numaT ca sciintele
gramaticale, pe urma. vor incepe i cu bimba latinésca ; in altI treT anT se vor exercita
ca bimba elinésca i cu cea latinésca, studiind i scriitoriT ceT maT bunT, atat grecT cat
latinT; i dupa incheerea acestor sése anT, in alff treT anT se vor ocupa in timpul di-
mineteT cu poetica i retorica, facéndu-sT exercitiT elinescl i latinescT, i ca studiarea
moraleT din Aristotele; iar dupa pransl vor inväta limbile: franceza i italienésca, si
ast-fel, dula un exercitid de noud (9) anT de slile, in care timp vor fi capätat o 6re-care

www.dacoromanica.ro
 69

experientA de limbile sus dise si se vor fi deprins in deajuns cu inv6tOturile gramaticale

si enciclopedice, /If" sA asculte apoT sciintele. §i mai intaiii in treT ani intregT ail sa in-
vete diminéta: aritmetica si geometria; iar dupA pranz: elemente de istorie impreuna cu
geogra6a istoria, earl* vor fi predate In orI-care din limbile sus numite ; dupa acestea,
dimineta vor asculta filosofia aristotelicA si dupri pranz astronomia; ast-fel, .colara,
dup. ce ail fost indestul exercitatl in fie-care sciinta, sA iasa din scéla si fie-care WO
alégA cariera ce i-ar place: bisericesca orT politicii. Cele 5 clase, in fie-care dintre cari se
orinduesc cate 15 scolarT sOracT, sunt acestea : I-ia clasA, incep5toriT in treT anT se vor
ocupa numaT Cu inv6tAturile gramaticale; a II-a clasa, in trel anY se vor ocupa cu gre-
cescile si latinescile; a HI-a clasa, iarAsT in fret anT se vor ocupa cu grecescile si latines-
cite, cu poetica si retorica, impreuna cu exercitiT, si In acelasT timp si cu limbile fran-
cesä si italienésca ; a IV-a clasa se vor ocupa cu aritmetica, geometria, istoria si geografia;
a V-a clasA, si cea din !Irma, se vor ocupa cu sciintele naturale si cu astronomia.
Pentru ceT ce at' sA se fad' preotT, numim la Sf. Mitropolie un profesor de teo-
logie, incereat pentru pietatea sa si pentru rectitudinea dogmelor, unde all sA frecuenteze
atat acestia, cat si alit din scolariT ce ar don i sA se initieze in teologie; si un alt profesor
pentru musica. Am hotarit ca lefile acestor doT profesorl sä se platéscA tot-d'a-una de la
Sf. Mitropolie, consimtind bucuros la acésta si P. S. S. Mitropolitul Ungro-VlahieT, pa-
rintele nostru Intru Hristos, ca unul ce hranesce zel pentru ItnvOtAtura si care doresce
moralitate bunA pentru tagma cea stint5.
el Relativ la indeletnicirea si dieta cumpOtatO a scolarilor, stabilim acestea : di-
minda, dupà ce se vor scula totT din pat, la ora fixatA, fie-care sA se imbrace si sA se
gAtésca ; apol se vor duce la biserick si, dupa ce vor fi ascultat sfinta liturgie, se vor
inturna ca sA citéseA a parte, pana la ora hotäritti pentru predarea lectiilor, cand sunt
datorI cu totil sk se adune prin clase. Dupä aceea, invètand si convorbind intre dinsil,
se vor duce la masa comuna. DupA terminarea pranguluT, scolaril fie-chreT clase cu pe-
dagogul lor, in interval de o orA se adunA si convorbesc intre el, sell fac vr'o gimnas-
ticA convenabila pentru exercitiT ; apol iarAsT sä citésca fle-care, OM in timpul aseultareT
lediunilor, cand se adunk din notí ca sA asculte pe profesoriT lor ; dupa care reintur-
nandu-se, fie-care st5. sA studieze a parte. In Dumined si sarbAtorT, ca sa nu rèmana de
tot neactivI In aceste qile, sA mediteze lectiunile ce all ascultat, si pe langO acestea
profesoriT sa le vorbescA si despre Sf. invèlaturT ale religiuneT nestre drept eredinciese.
(In aceste çlite, ski si in mijlocul sèptOmaneT, o data sell de dou6 orT, sé. &A eu peda-
gogul si chiar cu profesorul pe la unele localitAtI de aprepe pentru exercitiul corporal).
Sera se vor aduna la masa comuna spre a cina impreuna cu totiT; dupA cina, care trebue
sé. fie cumpétatA, trecénd o oré., in care interval nu va trebui sA flecArésca, ci sA con-
vorbesca' despre lucrurl seriese, se vor stringe cu totiT la bisericA, si dupA ce se vor
ruga in comun, ail sA se ducA In dormiterele lor, ea sA se repauseze pe pat, ski de ar
vroi sA derma, sell nu; tete acestea se vor face In anumite ore printr'o toca; sA se
permita aceluia, care ar vroi sA studieze pe asternutul sèii, la lumina celor dou6 can-
dele, carT ard In fie-care dormitor teta neptea. Asupra tuturor acestor dispositiunT va
supraveghia pedagogul, ingrijind de purtarea bung si decenté. a scolarilor, in modul
expus maT sus. DacA vre-unul din scolarl, prin neastimpèrarea sa, ar strica ordinea in
scelA, pe acestia sA-1 corigeze, dar nu prin bated si biciueli, ci prin alte pedepse con-
venabile stabilite de pedagogie, §i Incepend cu cele mat usdre treptat catre cele
mal grele.

www.dacoromanica.ro
 70

»Primirea i a§elarea In§c61A1) a fie cAruia din sus qi§il 75 de §colarT lipsitl de
mijléce, sl se faca uu prin favorurT séil prin mijlocirea ci prin concurs, profe-
soril aproband, cu frica luT Dumnelet, pe cd ce vor fi demnl; iar §colariY aprobatI
dea un inscris de mana lor, cà nu vor pärasi §còla 'Ana la fine, §i ca vor inväta täte
lectiunile ce se predaq. Asemenea i depArtarea din §c61A, dacä ar trebui, a vre-unuia
din §colarT, sA se faca nu din causa de lira, ci avénd motive binecuvintate pentru acésta.
Téte acestea se vor face cu scirea §i permisiunea scrisl a DomnieY neostre.
»Pundnd ast-fel la cale acestea despre profesorT §i §colarI, despre conduita
inaintarea acestora la invätaturI, ducénd nu mg putina grill de alcatuirea i clainuirea
acestor §c6/e, am judecat cti trebuesc clutate i veniturI indestulltäre pentru tot-d'a-
una. Aruncandu-ne privirile asupra mänästirilor din tétl Ora nästra Domnésca §i adu-
andu-ne aminte scopul acelor ctitorI demnI de t6tA lauda, aded ca pentru binefacerT
el atz dotat mänastirile cu moOile existente, §i judecand el este nu numaY nedrept, ci
§i funest de a fi tributare Visteriel mistre domnescI, séti a se percepe ceva de la mä-
nastirile consacrate cu totul lui Dumne4ii, i vrdnd a indrepta acésta necuviinta, care
a progresat de acum cal-va anY mal inainte, §i a atinge scopul ctitorilor, ea cele da-
mite i consfintite de el luI Dumneleii sä servéscl iarA§I pentru fapte, cari sl fie prea
placute luT Dumneleä, mal Intaiä bite sfintele mänastirl din intréga nästra téra Dom-
nései le-am scutit de clajdit, orénduind intr'insele o regula potrivita cu starea economica
a fie-cäreia, dupl cum se vorbesce pe larg in hrisovul nostru domnesc despre märastiii;
§i ca sä servésea, precum am lis, la fapte pldcute luT Dumneleti i folositäre publiculuT,
am ordnduit ca fie-care mänästire sh plätéseä anual, pentru §c61a inaintata aid, o 6re-
care suma modestä, proportionala adeca cu veniturile lor, care de la bite mänhstirile
locale se va ridica pana la 6.000 de grc0; lar cele alipite de alte Sf. mänästirT, cad §i
ele ail fost declarate libere, adeci sl nu maT platéseä, ca maT inainte, bir VisterieY
n6stre domnesd, dar cad ail sl contribue la mängstirile de cad sunt alipite, sä dea §i
ele anual pentru §cála : 4.000 de gro§1. Pe langa acestea, seuiind de bir pe top preotil
cal se gasese in intréga nästrl térA domnésca, ca la 3.500, dupA condicele infatipte
nouè de catre P. S. S. Mitropolitul Grigorie, pArintele nostru intru §i de dire
P. S. EpiscopT, am bothrit ca Be-care din el sa dea anual cate treT (Jet), dintre
care jumätate la casa de mile, §i cea-l-alta jumétate la §ccill, despre care vorbesce mal
pe larg ehrisovul nostru domnesc eliberat pentru seutirea de bir a preotilor, cad gr4f
adunap In 15.250, se vor da de done orÌ pe an la sus Oisa §c6la pentru lefile profeso-
rilor §i pentru hrana §i imbrachmintea §colarilor säracl i lipsitY de milléce i pentru
cele-alte cheltue'l trebuincielse , socotéla tuturor acestora se va face anual §i se va trece
inteo condicit particular/ atat veniturile cat §i cheltuelile, §i se va sigua cu domnescul
nostru sigiliil. Asemenea sa se treel in condicA atat cartile §c(510, cat §i cee-l-alte, ce
se däruesc §c6leT de catre ómenT pio§r i iubitorI de Dumneleä, Mil in banl, séil in lu-
crurT, §i sl fie administrate bine §i In mod placut Jul Dumneleil. Peste cartT sa fie un
bibliotecar credincios, care sa le phstreze bine ; &el vre-unul din §c61A ar avd trebu-
inti de vr'o carte, sti i-o dea, luandu-T dovada scrisA de mana luT, §i pe urma iarasT
aibä grija a o reluà si a o pune In biblioteca.

I) Textul grec din Atanasie Ipsilante dà cdte-va pasage mal reduse.

Traducerea e fricuté dupg manuscriptul nostru. Se péte vedé, pentru controlarea ambelor texte,
textul grec clat de Atanasie Comnen la pag. 584.

www.dacoromanica.ro
 71

Intocmind t6te acestea si vrénd 54 se procedeze lntocmaT asa pentru tot-d'a-una,

orénduim de eforI pe S. S. Mitropolitul Ungro-VlachieT, pe Sf. EpiscopI de Buzail si
Mimic, si pe prea nobila boerl al nostri din acest prea slevit principat, dela marele
Ban peni la marele Poste/nic, cad sunt detail a Ingriji, ca epitropiI si intendenta se
administreze ale scedeT dupe modul prescris de noI In acest chrisov al nostru domnesc,
asa ce nimica se nu se tréce cu vederea. Asemenea si din contributiile anuale ale fie-
careI notinestirl adunate la sfinta Mitropolie, cu scirea comune a Mitropolitulta, a Epis-
copilor si a boerilor, se se face cheltuelile necesare scéleI prin epitropl. Noi vom su-
praveghia Ole acestea si vom ordona cele trebuinciepse, profesoril fiind datorT a ne
In-iciinta Indate despre starea saleI, a scolarilor si /ectiunilor si déce se pestréze si se
execute IntocmaT or6nduelele ce am pus in sc616.
In fie-care an se va vedé socotéla si ni se vor Infetisa registrele Impreune cu
condica, si de vom vedé el prisosesce ceva, sdil din veniturile regukte séfi din cele de-
ruite scelleT, dupe chibzuinte vom ordona, séll se se pastreze baniT iarasT pentru tre-
buinta scòleT, séii pentru a se adeoga scolara lipsitI de mijhice. Spre int5rire dar si
nelntrerupte deinuire a tuturor acestora, am liberat acest hrisov Domnesc al nostru, in
presenta P. S. S. MitropolituluT, a Episcopilor, si a prea nobililor si credinciosilor boerI
di nostri, Interindu-1 cu propriul nostru sigilifi; aducem ca martorI pe prea iubitil fil
ai Domniel niistre, pe beizadelele Constantin si Dimitrie, si pe prea onoratiT si nobiliT t4i
credinciosa marI boerI aI DivanuluT DomnieI astre : pe Dimitrie Ghica, mare Ban; pe
Nicolae Dudescu, mare Vornic al IWO-de-Sus; pe Reducanu Vecerescu, mare Vornic
al TèreI-de-Jos; pe Banul Filipescu, mare Logof6t al 1'6ml-de-Sus ; pe §tefan Branco-
vanu, mare Logof6t al TèreI-de-Jos; pe §tefan Misu, mare Spetar ; pe loan Vecerescu,
mare Vistier ; pe Scarlet Caragea, mare Postelnic ; pe Dumitrascu Racovite, mare Clucer ;
pe Preda Proven, mare Paharnic; pe Constantin Vecarescu, mare Stolnic; pe Manolache
Cretulescu, mare Comis ; pe Hagi Dimitrache, mare Sluger si pe Nicolae, mare Pita'',
sperend cl si Domnitora, carI vor urma nouè pe acest tron Domnesc al Ungro-VlahieI,
ati se pezésce intocmal dispositiunile din presentul hrisov, ca unele ce se refere la fo-
losul comun si la buna reputatie a acestel pi6se Domna a Ungro-VlabieT.
nPresentul hrisov al nostru Domnesc s'a promulgat in al doilea an al DomnieT
nepstre in BucurescI, resedinta Domnésce, sub Ingrijirea marelul nostru Logofat, boerul
Alexandru, la anu11776, in luna luI Ianuarie, si s'a scris de al doilea Logofet al nostru,
George utu, care act s'a trecut si in condica Divanulul si VisterieI, si ordonem ca se
se pestreze cu sigurante la Sfinta Mitropolieu.

(Intärirea hrisovului de edtre Patriarchie)

7,....Spre interirea dar acestora, Alteta Sa pi6se eliberand un Domnesc brisov
al sad, cuprinlénd -kite acestea, pentru rnaI multe deinuire a acestora, s'a rugat Cu in-
sistentä, ca se fie laterite si cu presentul nostru act patriarhicesc si sinodicesc. Drept
care, cererea AlteteI séle pielse, fiind pläcute luI Dumnqeii, Ohl& de zelul divin si prea
folosit6re publiculuT, am primit'o precum se cuvine, §i am scris In presentul act sinodic
impreune cu P. S. si Prea onorata arhiereT, de carT suntem InconjuratT, iubita nostri
fratI si sinliturgI (colegT) Intl% sf. spirit, binecuvintem perintesce din suflet pe Allele
Sa pióse, pe care sf. Dumne4eil se o tine pe gloriosul eI tron Domnesc nebolnevicisise,
vesele, senet6se fi treit6re lung timp, cu o deinuire si interire necletinate si nesguduite,
acordandu-T si Vita fericirea, si se dobandésce de la Dumner,leti téte cererile salutariT

www.dacoromanica.ro
 72

pentru crescerea i imbunatatirea aceleI tirT binecuvintate i pentru folosul comun al

natiunel. Din acestea si din altele de felul acesta ispravI pitise ale Andel Séle avem
ferina speranta i suntem sigurT, ca multe alte rapte avantagiése i folositire pentru
nenorocita nestra natie ail sa se faca si si se aduca la indeplinire prin aplecarea si in-
riurirea natural& a AlteteT Séle, cand e vorba de asemenea fapte, prin bunavointa sa
crestinésca i prin zelul ce l'a aritat pentru infiintarea i marirea acestei sale.
»Asia dar capitolele coprinse in hrisovul domnesc al AlteteT Séle le-am intarit
In general nu pot fi schimbate; citl din crestinl, preotT, sao laid, miel ski mar', tinerT
séd b6tranT, de orT-ce stare si grad ar fi el, séú epitropl intendentT de dupa timpurT
scéleT aceleia, séd alta, ar indrasni sä sgudue i si' calce in picióre cu orI-ce fel de
chip ar schimba si ar risturna ceva din cele de maI sus, séd ar neglija cu totul aducerea
la lndeplinire si pastrarea perpetua a acestora, fAcéndu-se ast-fel pricinuitoriT dispretuireT
risturnarel acestora in mod indirect, séd direct, séil prin graiii, séd prin fapt, ski prin
alt mod, acestia, ca nisce perversT i dusmanl al folosulul i interesului comun,
si fie afurisitY de Sf. i consubstantiala i clatatérea de viata i nedespartita Treime, dupi
natura unul singur Dumneded, i blastemati i neiertati, i dupli m6rte netopiti i um-
fiati ca tobele ; petrele i ferul s'A se topésca iar eI nu ; sa mostenésci lepra luT Ghiezi
stréngul Jul luda; si suspine i si' tremure pe pamint ca Cain; sa se despice pa-
mintul i sa-1 ingbita ca alta data pe Dathan i Aviron; urgia luT Dumneded sa cada
peste capetele acestora si patria lor si fie Impreuna cu tradatorul luda i cu Tudefi cei
impotrivitorI luT Dumne4ed, carT ad ristignit pe Domnul glorieT; mosiile i lucruTile
averile lor sit se pérda i sa se prapadésca cu fotul; un anger al Domnului sa-I gonésca
cu spada de foc si in terta viata lor sa n'aibä niel o pricopséla de cele ce fac lucrézi,
si aiba i maledictiunile celor 318 Sfinti parinti de la Nicea i celor-1 alte Sf. sinodurl
si in Oiva infricosatére a judecateT celeI din urma vor fi pedepsiti. Pentru asigurare
deci s'a facut i presentul act al nostru patriarhicesc si sinodical, scris pe membrana,
care intaresce cele intocmite pentru inflintarea seo:Ad din Ungro-Vlahia, la anul 1776,
luna luT Martie, in al 9-lea indiction.
Acest act s'a subscris de catre Patriarhul Ecumenic Sofronie, de Patriarhul din
Ierusalim Avramie si de Mitropolitii din Efes, din Eraclia, din Cyzic, din Nicomedia,
din Nicea, din Chalcidona, din Dercon, din Salonic, din Atena si din Creta".

Alexandru Ipsilante Domn cult si invétat pune pret deosebit pe omul istel
invétat qi la curtea lui era bine vidut omul de carte. Este mult probabil, ca din
acest punct de vedere Enache Vacarescu a fost bine primit la curtea Jul Alexandru
Ipsilante, care, cu freí ani inainte de mazilirea sa, 11 si ficu mare Speitar, din postul
de Vistier ce ocupase. Am aritat ci Speitar mare era un post de deosebita incredere
si nu era dat de DomnitorT de cit la cel mal de aprépe al lor 2).

2) Veyll ce ylice insusi Enache VicArescu despre slujbele ce a ocupat 1,1 Curtea lul Alexandru
Ipsilante, In Tesaur T. II, pag. 286, et sequ.
2) IatA un hrisov dat de Alexandru Ipsilante Cocónel Casandra Lambrini, bArbatul
tatAl aceluia fuseserA grAmAtici al Cur¡er, distinsi prin istetime invéfaturci :
vAcelor cart se Ora Cu supunere adev6ratA l eu nevointA se sirguesc intru poruncile Dornnilor
lor, en euviintA si cale este a se revArsa cátre dinsil Domnésca lor milostivire si indurare, spre r6sp1A-
tiren osArdniciel si credincióselor slujbe, pentru cA dice: vVrednie este lucrlitorul de plata sav ; mAcar
cA multe mijlóce de mil5 i binefacerl sunt in mAna Doinnilor ; cAnd Cu milostivire va cAuta asupra cre-
dinciosilor supusl, dar5 incA cAnd i vremea ziltignitóte se intAmplA de a nu aduce pirlejul a impArtAsi,

www.dacoromanica.ro
 73

§i as% flind lucrul, nu este óre de mirare, cA Enacbe VAdrescu in Istoria Oto-
manilor, unde pe larg gräesce de fAptuirile séle sub Domnia lui Alexandru Ipsilante,
sA nu fie scris niel o vorbA despre reorganisarea scedelor de acest Domn?
Miscarea culturalA prin .scóla, ce constatAm in Muntenia sub Alex. Ipsilante, nu
[Ate sA nu 11 avut legAturI cu miscarea mal vecbie si b;neficLitóre a ,c6'elor Ardelene,
de la mijlocul secolului XVIII. Gr. Maior fu cel d'intéI invótAtor de limb?' i sciinte in
infiintate la Blaj. La 1754 urma la aceste scóle 300 de scolarT. Episcopul Aron
ajutA din punga sa maI multi din acesti scolarT. Apo): sosirea de la Roma si din Viena
a bArbatilor ca Samuil Micul (Klein), nepotul Episcopului Inocentitl Micul, G. §incai
Petru Maior dad avént glorios culturel Ardelene i, prin influenta, i celeI a Principa-
telor. SA nu uitAm a aminti ta acest loc si pre EpiscopiT de la Oradea-Mare, Dorobantu
si Vulcan, patroni al bArbatilor maI sus numiti. Iacob Stamati din Moldova sT-a aprins
de sig,ur fAclia culturali la fAclia acestor contimporani al luT. Dr. Molnar, nu era numai
oculist si nu se mArgini a trata cu Horia si Crian la 1784, ci scria insusi una din cele
d'intéi gramatice romane. La 1799 se tipAri prima Retorica. Dar Tenipea, care la
1797 scrie o nouà gramatica ? Dar Mehesi, care serie la 1791 suplica natiund romano
din Ardél, cerénd ImpèratuluT indreptAtire? Dar Cichindel ?
Lista e luogA si nu o terminAm!

-
pot si nu este lucru defAhnat, ci Idudat feorte i vrednic de ponienire ; drept aceea (lard i Domnia mea
bine adeverit fiind pentru jupänésa réposatulul Nicolae biv. 3-lea logofét, feciorul pristdvitulul Panaiot
2-lea grAmAtic, CA atat el cdt i tatAl ail, din tinèra virstd pdnd la mórtea lor, aii slujit Domnilor cu
credintd i cu dreptate, intdiii la réposatul i bdtrdnul Domn Constantin Basarab Brancovénul Vvd.,
cdruia de alune! vélénd istetimea i invetAtura fost FAcut grAmdtic-mare ei a slujit Cu credintd ei
cu dreptate pand la petrecania Domniel séle, dupd aceea la réposatul Stefan Vodd Cantacuzino, apoT la
roan Vodd Mavrocordat, f i la Domn'a sa Alexandru Vodä, i Domnia sa Constantin Vodd Mavrocordat, i
la Domnia sa Grigorie Ghica Voivod i iarAll la Domnia sa Mavrocordat, cdnd atunel pe mal sus nu-
mitul boer feciorul grdmdticului sotul numitel jupdnese, veléndul copil vrednic de a sluji fAcut
Postelnicel, apol i Vdtav za Aprol, asisderea i Domnia sa réposatul Mihaiii Vodd RacovitA intru amén-
douè domnil a Domniel sale, atdt el cdt ei fiul sAilt cum ei dupd prestiivirea tatAne séù, cd allat tot
cu slujbil credincidsii, precum hris6vele Domnesd IT arétd, atdt a Domniel séle reposatuld Constantin
VodA Gehan, cat ei a Domniel séle réposatul Searlat Ghica Voivod, si al Domniel séle Stefan RacovitA
Vvd., si al Domniel séle réposatului Alexandru Vvd. Ghica, cum cd ail slujit cu dreptate si aü avut mild
Domnéscd ; decl de vreme ce Domnul Dumnedeti, ne-aù invrednicit si pe not obldduitoriu acestul cin-
stit scaun al TéreT Romdnesci, neimpArtdsindu-se casa lui de acéstd daté eu atata mild Domnésed ne-am
milostivit de i-am innoit çi i-am intdrit muele ce ail avut prin hriscivele mal sus pomenitilor DomnT,
adeed casa lul sit fie in pace ei apèratl de tot felul de orénduell ce ar esi pe céta boeréscA de niel unele
val si bantuiald sé n'aibA ; asisderea çi dijmarit, stupT i rimdtorl cdtl va avé, si de vindriciii cat vin va
face in viile séle, sé tie si o pivnitd aid in oras in Bucuresci scutitd de furndrit, de vamd, de vin Dom-
nesc si de ortul viltdsesc, si lude dece 6menT scutiti, Insd strdinT, cu pecetluiturl pe numele i chipul
lor, i sA scutésed ei de oierit oT patru sute la vremea oieritulul ; decT ea sé se plzésed nestrdmutate tete
acestea ce mal sus se cuprind, am intArit Domnia mea hrisovul acesta Cu insésT credinta Domniel mele, si
Cu credinta prea iubitilor DomnieT mele fil, si mArturii punem Domnia mea pe top cinstitil ei credincioeiT
boerl cel marl al Divanulul Domniel mele : Pan Dumitrache, Vel Ban, Pan Nicolae Dudescu Vel Vornic de
Téra-de-Sus, Pan Radu VicArescu Vel Logcat de Téra-da-Jos, Fan Rind Filipeseu Vel Logofdt de
Téra-de-Sus, Pan Stefan Préscovénul Vel Logofét de Téra-de-Jos, Pan Stefan Misoglu Vel Spdtar, Pan
Ianache Vdcärescu Vel Vistier, Pan Scarlat Caragea Vel Post., Pan Dumitrasco RacovitA Vel Clucer;
Pan Constantin Génoglu Vel Pahar., Pan Nicolae Bdrsescu Vel Stolnic, Pan Nicolae Cretulescu Vc.1
Comis, Pan . . . Vel Singer, Pan Nicolae Vel Pitar, Ispravnic, Pan Stefan Prèscovénul Vel Logofet,
Constantin firbeiii Vel Logofa de Téra-de-Jos, çi s'au scris hri;.ovul acesta in anul d'intdiù al Domniel
mele, aicT in oraeul Bucurescl, la lét 1775, Mai(' 9. (Cond. 3, la 22-23).

www.dacoromanica.ro
 74

Destul c ne implinim datoria a constata, el sincronistic cu miscarea culturalA

din Ardé/, la finele secoluluT XVIII, nu stAm pe loc si In Muntenia (si vom vedé cA si
In Moldova) §i a de sigur a fost consciinte legaturl culturale intre tóte tenie romAne.
Domnitorul Ipsilante, organisator de scóle, nu putea sA nu sitntA nevoia de a
protege lipografia si de a Incerca sA reintroducA in lera fabricatiunea hartieT, fórte im-
portantA cultureL
Lipsa uneI fabricI de hArtie a fost simlitA din vechime chiar, de Domnil romänl.
A§Ya Petru Mircea-VodA a fAcut fabrici de bArtie in Moldova, IncA la 1583. HArtia
aceleT fabrice avea in paste. armele MoldoveI1). Pe timpul luI Mateiti Basarab, ne spune
Udrige Ncisturel, IncA s'a fAcut mórA de hArtie i tipografle TANci TrnorptiOlo,
pipTOTHOpH010 KOAEHHUMOD la CArnpu-lung.
Spre a avea o idee despre scrisórea secolulul al XVIII-lea, am publicat in T. I
al »Istorie RomAnilor un tabel, cu unele facsimile dupre cAte-va codice, séti
manuscripte. Simpla privire a icónd de scrisére incA confirm A asertiunea nóstrA,
limba romAnésc5. n'a Incetat a fi invetatA sub fanariotI, cAcI grafia din secolul XVIII
presintä neindoiósa caracteristicA a influentel uneI scolT si prin modul de a trage lite-
rile §i prin ortografie. Nu dintr'o li intealta se póte ajunge la acea veditA unitate ca-
ligralicA si ortograficA, ce reese din studiul scrisorilor secolulul XVIII.
O scire de neuitat aci, cAnd e vorba de cultura din WA, este aceea cii, la Ia§f,
sub administratiunea lul Potemkin, a fost vorba de a se tipäri o editiune din Tacit.
Nu s'ar pArea óre o fabulA, décA cine-va ne-ar spune, cA cu mal bine deeät un
secol in urmA a fost vorba sA se imprime la Ia§f o traductiune din Tacit? El bine,
vorba a fost, si décA lucrul nu s'a 0 realisat nu e mal putin insemnat, ca sA fie urmat
intentiunea in acéstA privinti.
Englesul Eduard Daniel Clarcke, profesor de mineralogie la universitatea din
Cambrige, in carlea si »Ccilétorii, in Rusia, in Maria §i Turcia ra-
portézA in tomul al II-lea acéstA curiositate bibliograficä. Mal lAmurit insA de dinsa
vorbesce Sénac de Meilltan, in scrierile ce a publicat asupra luI Potemkin. Meilhan a
si tradus pe Tacit in francesa si l'a fost i dedicat aceluI celebru bärbat al RusieT, Po-
temkin. In loe de dedicatiune la opera sa, Meilhan alese o serie de frase din Tacit, din
care putea sA resulte o laudA pentru Potemkin. Era acéstA dedicatiune o mosaicti lite-
rarA facend portretul ministruluI rusesc.
CAte fapte, cAte evenimente chiar si din Istoria RomAnilor nu sunt legate cu nu-
mele acelui omnipotinte ministru al EcaterineI l Se scie cA Potemkin muri in 15 Octom-
brie 1791, la Iasl. IatA descrierea mortil lul cum o face Senac de Meilhan In cartea sa
intitulatA » Ouvrage philosophique et littéraire (Hambourg 1795": Potemkin aduse de
la Petersburg germenele sigur al unel mortI grabnice, dar abusAi2du-se insusi asupra
stArel séle, el nu tinu In nicT o semä, ha respinse cu brutalitate consiliile medicilor din IasT.
"Co tóte acestea, cuprins de vil inchietudini, se sui in träsurA, insotit de una din
nepdtele séle si de D-na de Wydt ordonA sä fie condus afarà din orasul Ias1 in spre
apa Jijia, aprópe de vechia retragere a maresaluluI Romantov... Potemkin se simti maT
red ; el se pogori 1Angä o mAgurA ; servitorif sei 11 transportará cAtl-va pasI, dar slAbind
din ce In ce mal mult, aci espirA ; cele doue dame ce insotiad pe Potemkin se apropie

i) Cuvente den Beteinl, Tom. I, pag. 44, de B. P. Hasda Petru Mircea, fu unul din primil
Domnt care semnA hrisovul In romAnesce, adgogénd vorbele : Pus'am 'mina Domniei mete.

www.dacoromanica.ro
 75

de dinsul ; el mere pe bratele lor Se deduri la Iasi remisitelor lui bite onorurile ce
se pare ci afi pretins numeresele lul demnititI.
Credem ci numaI mertea cea grabnici mal sus descrisi a impedicat realisarea
impresiunel traducerel lui Tacit in fosta capitali a MoldoveT. Ore si nu se fie plistrat
intre hartiele luT Potemkin manuscriptul traductiuneI? Se scie ci Potemkin dupi mertea
sa la IasT fu transportat in Cherson, unde nu 1ntâriä mult disgratia imperiali a-1 lipsi
pan& si de mormintul ce cipetase mai intaiii In liuntrul unei bisericI. Clarcke rapor-
tézi ci osemintele lul all fost desgropate i aruncate inteun sant. Ce se va fi ficut insi
cu colectiunea sa insemnati de carp si manuscripte?
Iaci ce nu scim spune.
SA nu uitim de a aminti aci, ci Alexandru Ipsilante s'a preocupat si de asigurarea
crescereI copiilor lipsitT de p§rintI si de rude si de orenduirea uneT epitropiT pentru
acestia, Ina din Iulie 1776 4).
Urmiterele documente privesc sc6la de la Sf. Gheorghe, de care am mentionat la
pag. 93, tomul spitalele organisate la Sf. Vineri si la Coltea

Hrisovul dasalilor slovenescI din Bucuresci

De vreme ce sceila slovenésch cea Domnésci, ce este asetlati aid in orasul DomnieT
mele in BucurescI la Sr. Gheorghe cel vechifi, care este de invetAtura cirteT sloveneseT,
unde nu numaT din copiI piminted se afli la acesti sc615, ci i altiT strAinT de prin
alte ten 1 sunt venitI, care sceli este ferte trebuinciesi la teti obstea acesteT r1 pentru
invetituri, fiind melahirisit tot norodul cu acésti invetituri la Ole trebuintele spre a
cirora dare de invétituri la téte trebuintele de vechil i betranii reposatT DomnY, sunt
orenduitl cu plata domnésci, decT, dascAliT ca si se afle in Vita vremea, sA invete copiiT ;
la care §c61:1 se allá Constantin Intaiul dascii, i Dragomir al doilea dascil, car! fiind
pimintenT, cu case, socotitu-le-am Domnia mea, trebuinta ce ar ave, si nu i-am lisat
si fie de tot lipsitl, a nu fi atinsT de mila Domnésci, mal vértos ca fiind in linite, pu-
rurea si fie cu mintea slobodi i si pótä pune teiti nevointa a se s(rgui si a sta nepristan
spre invetitura i procopséla copiilor scolasnicT i peniru striinT i pentru pimintenT ;
a arm dar nevointi i strAdanie nu le-am trecut Domnia mea cu vederea, nicl am
lisat intru uitare, ci m'am milostivit, i printr'acest hrisov al DomnieT mele hotirim,
ca el i teta casa lor, in teti vremea, si fie aperati de tot felul de clijdiT, de niminea
niel odinieri val si superare si nu aibi ; asisderea i drepte bucatele lor Ind si fie
scutite si de tot nedajnid, stupI i rimitorT de dijrnirit, i vinul de vinAricill,si si tie
cate o pivniti aid In Bucurescl aperati de fumArit, i cämiiìllrit, i de varni, de vin
domnesc, de ortul vitafuluT, de carciumarT si de bite altele orT-ce angariT vor esi pe
pivnite, ori in credinti de va fi viniriciul i dijrniritul, i &rile pivnitelor, orl de se vor
vinde, séù micar vre-o-dati de s'ar intémpla ca sA plitésci, i cei ce vor avé cirtI
hrisdire domnesd, iar mal sus nurnitiT dascilI, nid atund si nu plitésci, ci tot-d'a-una
si fie scutitT ; asemenea pentru ajutorul acesteI §coll sA aibi si lude cincT scutitT si ape-
ratl de tot felul de clAj lii i orénduelT, ce vor esi dela visteria si dela cimara DomnieI
mele preste an In WA, de nicT unele val i superare ell nu aibi. Pentru care dar po-
runcim Domnia mea si dumné-vestri Ispravnicilor, i dumné vestri boerT sall slug'', carT
dupi vremI vetT fi orenduitl, cu orT-ce fel de dijdil i slujbe, de tete cate serie mg sus,

4) Dionisie Fotino, T. II, pag. 172, traducere Sion.

www.dacoromanica.ro
 76

sa aven a ve feri, si nimenea intru nimic val si superare sa nu le facen, pentru cA das-
caliT dela numita sc616 pururea aù avut aceste mill i mal dinainte dela altT fran repo-
san Dom'', ce ail statut obladuitorT crestinescl al acesteT ter!, precum ne-am adeverit
Domnia mea din hrisiivele altor reposati DomnT, i pentru ca sa se pazésca acésta mila
nesmintitä i nestramutaiä, am intärit Domnia mea hrisovul acesta cu insas1 credinta
DomnieT mele Ira Alex. Ipsilante Vvd., si cu credinta prea iubitilor DomnieT mele
Constantin Vvd., Dumitrasco Vvd. i cu tot sfatul credinciosilor i cinstitilor boerilor
celor mar! aT DivanuluT DomnieT mele : Pan Dumitrache Ghica, Ve! Dan; Nicolae Du-
descu, Ve! Vornic de Téra-de-sus ; Radul Väcarescul, Ve! Vornic de Téra-de-jos; Pani
Filipescu, Ve! Logofet de Téra-de-sus, Stefan Prescovénul, Ve! Logofet de Téra-de-jos;
Stefan Misoglu, Ve! SpAtar; Ianacbe Viicarescu, Ve! Vistier ; Scarlat Caragea, Ve! Pos-
telnic ; Dumitrasco Racovita, Vel Clucer ; Constantin Geanoglu, Ve! Pahar.; Nicolae
Rarsescu, Vel Sto!.; Manolache Cretulescu, Ve! Comis; Darbul Stirbey, Ve! Singer ;
Nicolae, Vel Pitar, si IspravnicT Pana Filipescu, Ve! Logofet de Téra-de-sus, Iordache
Mavrocordat, Vtore Logofet. Si s'ati scris hrisovul acesta in anul d'intaiii al DomnieT
mele aid in Téra Romanésca in orasul DucurescI la aniT dela zidirea lumel 7283. Tar
dela nascerea DomnuluT Dumnedet1 i mantuitoriul Hristos 1775, in luna AugustuluT
In 13 (Ale. (Cod. III, fila 121-123).

Hrisovul rand' stireti Collea din Bucuresci

Saute.' i DumnedeesceT möngstirT de aid din orasul scaunuluT Domniel mele din
Bucuresci, unde se cinstesce si se praznuesce hramul treT sfetitele, ce se numesce Col-
tea, unde sunt spitalurI pentru odihna bolnavilor strainT, care este Malta i inältata
din temelia ei, de cinstitul si credinciosul hoer reposatul Mihaiù Cantacuzino biv Ve!
Spat. ca sa aiba a lua sfinta mònästire in ton anii de la Ocna Slanic ot sud Saac. tad
dijma de sare din 10 bolovanT un bolovan, dupä cum a luat i pana acum sa fie pentru
cheltuiala i cautarea bolnavilor stràini, carT se vor odihni in ospitalul ce a fäcut la
acéstä sfinta mònastire, pentru ca dupa ce ail fácut'o si a inaltat'o cinstitul boer
Cantacuzino biv Ve! Spätar acésta sfinta mònastire, o ail infrumusetat'o si o ail daruit'o cu
sfintele od6re cate trebuesc, a facut imprejurul ménastireI zidurI iqc6lä i chilil de
ajuns pentru odihna multor si pe langa acestea bate a mai fault i ospital ca sa
se odihnésca bolnaviT strainT, precum teite tocmelele i iscusite se ved. DecT pentru chel-
tuiala de cautarea bolnavilor ce se vor odihni in ospital, ca sä aiba sa nu lipsésca la
cele ce vor trebui sa se caute la b6la lar cu doftoril i cu altele, Inca din Dumnedeiasca
indemnare si din bun gand ce a fost pus intru inima sa, asIa a socotit de a inchinat
sfintei monastiri sa iea tOtA dijma de la Ocna Slaniculul, dupa cum s'a 4is me sus,
fiind acea ocna Domnésca pe mosia Dumné-luT, sa fie numaT pentru cautarea säracilor,
iar nu si pentru alte cheltuelT, urmand sfinteT scripturT ce graiesce la sfinta Evanghe-
lie, nca bolnav i strain am fost m'an cautatu, ca sa se invrednicésca a audi glasul
cel Dumnedeesc and va (Ace: VenitT blagoslovitii parinteluT meti de mostenitT impe-
ratia ceruluT, care este voile gatita de la Taal cerescu. De care si Domnia mea dupä
dania i inchinaciunea Dumi-séle, fiind téte ocnele TereT-RomanescI subt stäpanirea
Domniet, Inca am pohtit si am voit inteacestas chip, si am asedat ca sa iea sfinta mä-
nastire acea dijrna de sare si de la Ocna SläniculuT in ton anii dupa cum a orenduit
reposatul boer, ce scrie maT sus, insa de vor vré camarasiT sa se tocmésca Cu ¡spray-

www.dacoromanica.ro
 77

nieiT m6nAstireI, ca sA iea dijma din sare i sA dea tal. 2.500 pre an banT vechT, i ace§tI
banI sA aibä a lua stinta mònästire treI sferturI intr'un an, precum dail 0 la Domnie,
iar de nu vor vré CAmAra0I sa dea acea sumä de ban' ce serie maI sus, sA fie volnicT
Ispravnicit mòndstirif sA ridice acea sare de la gura Ocnel in t6te lunile i sA o ducA
orI la ce vad vor vré sA o vin4A, i aceI mu§teril 'Inc& sA o dud. pe la vadurI sA o vinsIA
care s'a dis maI sus, 0 sA nu aibA niel o oprélA de nimenea, insA de vor da cAm5ra01
pretul ce vor da altil pe sare, sA aibA a lua el; iar cAnd se va intAmpla a nu se vinde
ocnele, ci ar rèmAné pe séma Domniel, de s'ar pune cAmArapl in credintA, mònfistirea
tot sA aibA a /ua acea mi/A de la ocnA, precum serie mal sus, iarA flier de cum sA nu fie
lipsitA de asemenea milA, i aceste ocne sA fie nepärAsite, lar cAnd nu se va mal puté
sA se s...61A sare pe acele gurI de ocnA, sA aibA a face alte gurI de ocnA nouè, tot acolo
pe acea mo0e SlAnic 0 tot sä lea sfinta mtmAstire dijmA, sä fie sfintel mònfistiri dijma
acésta stAtAtdre i neschimbatA in vecT, iar pentru purtarea de griji a cheltueleT ce va
sA cheltuiascA la cAutarea bolnavilor strAin1 a fost pus Dumné-luT Ispravnici 4, ca sA
aibi a lua banI de la sfinta ramästire ce vor veni de pe dijma de sire de la ocna SIA-
niculuT, sA cheltuiasci la doftoriT 0 la altele ce vor trebui la cfiutarea bolnavilor,
pentru cAcT vor fi ostenitorl de vor purta grija la acelea cheltuell. Domnia mea incA
i-am iertat sA aibA pace de bite dAjdiile Orel verI cAte vor fi peste an in Ora DomnieT
mele, val 0 sup6rare sA nu ; a00erea a fost pus D-luI §i 4 negustorI juratt im-
preunA cu starostea, care va fi ca sA aibA a lua in toll aniI séma acestor ce s'afi 4is
maI sus Ispravnid, de tot venitul 0 de Wig cheltuiala cat se va face pe an cheltuiala
acelor bolnavl, iar de s'ar intémpla mérte acestor ce s'a 4+s maY sus IspravnicI, sA aibA
a se pune IspravnieI unii dintre eel patru negustori juratl, iar nu dintre altI strAinT ;
a0§derea i cAnd va muri vre-unul dintre ceT patru negutAtori juratT, iar41 sä pue ei
altul in loe pe carele-1 vor socoti asemenea lor, sá fie tot deplin patru, i dupA dania
inehinAciunea dijrneI de sare ce ail inhinat cinstit boeriii, ce s'ail qis mal sus, §i prin
bite aeçlémiuturile ce s'ad fAcut la acéstA dint& mònästire; a0§derea sä aibA a tiné
stinta mönästire lude 20 strAinI scutelnicT, i lude 20 dArvarl, carl sä fie scutitT de tepte
angariile ce sunt peste an in térA, i patru lemnarI i ace§tia sl fie scutitl de Use pod-
v6dele, sA fie pentru posIgania sfinteI m6nAstirT, numaI sa dea inteun an ughT do!,
incA sA aibA sfinta mönéstire dou6 pivnite a le scuti de fumArit i de t6te alte angarale,
iar sA ail.4 a lua de la térgul ce se face la Lichirescl din I;liva de Dumineca Mare pAnA
In cea-l-altA DuminecA vama ce se va face a da fiece-care negustor dup. vechiul
din tAte sA aibd 6meniI monästirei ColtiT, lar vame0I amestec sá nu aibA; j iar sA aibA
siinta mònAstire ca sé iea vinAricitl de la totT ceI ce all vii pe mo0a BucovuluI plé-
tesc vinAricifi ce cuprinde din botar pAnA in hotar, dupA cum §i alte cArtI asemenea
acesteI arétA, insA partea jurnètate, iar cea-l-altA parte sA se dée la camdra DomnieT
mele ; drept aceea, iar i Domnia mea, dupe ce Domnul Dumne4eii ne-ail miluit cu stA-
pinirea intru acest scaun al TéreT-RomAnesel, bine am voit de am adaus mila la acéstA
sfintA mònästire, ca sA aibi a scuti oI 500 de oierit, insA cu peeetluit Domnesc i sA
seutéscA vinAricifi i dijmAritu drept bucate rni5nAstiri, §i de nimenea neschimbat sa fie
acésti milä, ce s'afi fácut la sfinta acéstA mòrastire, 0 in totT aniT sé aibA a lua ace0I
talerl 2.500 in locul dijmel de sare de la Ocna SlAnic, sA fie pentru clutarea boinavi-
lor, precum serie mal sus, pentru ca sA fie Domniei mele i pArintilor DomnieI mele in-
tru vecinicA pomenire ; a00erea 0 in urma Domniei mele pe care va alege Domnul
Dtunne4ed a El Domu TéreI-RomAnescI, incA-T pohtim i rugAm intru numele DomnuluT

www.dacoromanica.ro
Dumnqed, çi intru cinstea sfintilor erarhT ce sunt de se prAznuesc tntru sfinta mdnAs-
tire, ea sa cinstésed i sä inoiascA i sA intiréscA acest hrisov al DomnieI mele, ca
ale Domniilor séle mil! i hriselve incA sä fie cinstite i intArite de altI frati Dom.( ce
in urmi vor oblAdui acest scaun al pre RomAnescI; si am intArit Domnia mea hrisovul
acesta cu insdsT credinta DomnieT mele ItI) Alex. Ipsilante Vvd. i cu credinta prea iu-
bitilor Domnie1 mele fiT, Constantin Vvd., Dumitrasco Vvd., i cu totT cinstitil i cre-
dineioil eel marT al Divanulul DomnieT mele: Pan Dumitrache Ghica, Ve! Ban;
Pan Nicolae Dedescul, Ve! Vor. de Téra de-sus; Pan Radu VAcArescu, Ve! Vor. de
Téra-de-jos ; Pan PanA Filipescu, Ve! Vorn. de Téra-de-Sus ; Pan Stefan Prdscovénu,
Ve! Log. de Téra-de-jos; Pan Stefan Misoglu, Ve! SpAt.; Pan Ianache VAcArescu Vel
Vist.; Pan Scarlat Caragea, Vel Post.; Pan Durnitrasco Racovitä, Vel Clucer ; Pan Con-
stantin Geanoglu, Ve! Paliar.; Pan NIcolae BArsescu, Ve! Stol.; PanVel Slug.; Pan-
Nicolae, Vel Pit., si Ispravnicil Pan PanA Filipescu, Vel Logofét de Téra-de-sus, i Pan
Iordache Mavrocordat Ve! Logofét, i s'ad scris hrisovul acesta in anul d'intAid al Dom-
nieT mele aici in Téra RomAnésel la anii de la Is. Hristos 1775, de Constantin DascAlul
slovenesc ot sfintul Gheorghe vechiii. (Cond. 3, fila 20-22).

latA acum i unele hriséve, prin care Domnitorul acordA protectie i ajutor la
scoli din orient :

Hrisovul pentru tal. 300, mili la sfinta Patriarhie Alexandria., unde

se fine doué §ctile
Mare si necontenitA pomenire i vecTnicA laudA pricinuesc pravoslavnicilor Domni, la
fa erile de bine, la sfintele i Dumne4eescile locasurT, maT ales cAnd nevoesc a da aju-
tor spre intemeiarea vre-uneT sdvdrsirl de fapte bune, ce este spre pod6ba bisericeT si
spre luminarea noroduluT, una spre acésta fiind verhovnica fapti bunA, adicA intemeia-
rea scélelor, intre care se cAstiga darul cel nepretuit, ce este invétAtura cArtil, care nu
numaT este de mare folo i pod6b5. vieteT o nenescI, ci Inca i lauclA luT Dumneled
printednsa se sävérsesce, invrednicindu-se omul eu dinsa a vorbi cu insusT Dumne4ed,
si a sta in potriva celor ce cu mestesugirea vorbelor ce vor sä résvrAtéscA pravoslav-
nica credintA; drept aceea dar si Domnia mea invrednicindu-md cu mila luT Dumne4eil
oblAduitorid acesteT pravoslavnice ter!, i avénd mare dragoste, ca sA vedem sporind
isbutind invdtAtura, nu numai aicT, unde Dumneled ne-a dAruit obliduire, ci i la MO
parte, care ad trebuintA, nu lipsim dupl putintä a da mAni de ajutor din cele ce bo-
gatul darnic Dumne4ed a däruit noud. Deci, de vreme ce si la sfinta Patriarhie
Alexandriel se tin si pAnA acum cloud scéle de invätäturA, cu doT dascAli, unul ce in-
vatA limba elinéseA i altul limba aräpéscA, se pAru DomnieY mele lucru cuviincios a da
ajutor pentru invdtAtura copiilor acelor pravoslavnid crestinT de acolo, cum si pentru
folosul sufletesc, dar si pentru cea pentru noi fierbinte rugAciune a prea sfintituluT Pa-
triarh Alexandri Chiriu, chir, printeacest cinstit hrisov al DomnieT mele, i rénduim
ca pe tot anul sA se dée de la cAmara DomnieT mele 300, la vremea vinAriciuluT, carT
han! sA aibl a se lua prin mAna epitropuluT a prea fericitulul Patriarh, i sfi trAmitä
acolo la patriarhie sA fie pentru plata acelor maT sus sii§iT doT dascAlT, i pentru chiver-
niséla unor din ucenicT ce vor fi lipsiti de tot de hrana vieteT, ca sA fie sfintiteI si Dum-
neqeescel PatriarhiT de ajutor, i pohfalA dascAlilor, de chiverniséla ucenicilor spre pro-
copsire, iar noud i réposatilor pArintT, mosilor i strAmosilor DomnieT mele, veclnicit

www.dacoromanica.ro
 79

pomenire, pentru ca acésta sfinta i Dumnecileiasca patriarhie avend treI leturghiI

cate trele ad fost avut mile de vinariciil, cu hrisévele r6posatilor DomnT : schitul Sta-
nescI vinaricid din délul Dobru§, sud Valcea, dat de rèposatul Gavril Moghili Voda ot
let 7127. Schitul Arhanghel ot tam vinaricitt din satul Vladesci, dat de reposatul
erban-Voda, ot let. 7187. A0§derea §i Metohul de aid din ora, ce se numesce
tariI, a fost avut de la reposatul Nicolae Voda mila sa iea din vinaricia Domnesc din
sud Saac pe an vin vedre 300, §i bolovani sare 50, cu hrisov ot let. 7228, 0 a§a s'afi
fost urmat pand tnpele Domniet séle Constantin Von Nicolae, and atund, la cererea
acestor mal sus numitelor milI, orenduind Domnia mea sa se faca cercetarea cerereI de
catre Dumnélor Velitii boerI, Dumnélor ad fost gasit cu cale prin anafora cu let. 7255,
fiind-ca de multe orI se intempla de nu se face vin, sea cand se face §i nu are
pret aceste mete§e pagubesc , sa se dea sfintel PatriarhiI pe an cite tal. 300,
In locul acestor mile, 0 Patriarhia sa tie aceste doue §c6le, §i dupa alegerea Dumnélor,
Domnia sa asemenea a hotarit prin hrisov, la let. 7255, §i al doilea rind la let. 7261,
Iulie, Domnia sa Constantin Vodä Gehan let. 4763, precum i Domnia sa Alexandru
Ghica Vvd. asemenea a hotärit, dupa cum am vèdut Domnia mea, 0 insu§I hrisovul
DomnieI séle ot let 7276, 0 a0a s'atl urmat; ci dar §i de acum hotarim Domnia mea
asemenea sa se urmeze spre slava mareluI Dumnedeil i spre pururea pomenirea nestra §i
altor iubitori de Hristos Domni, earl vor intari in urmä mila acésta; §i am intarit Dom-
nia mea hrisovul acesta cu ins6§I credinta DomnieT mele Ice Alexandru loan lpsilante
Vdo. i credinta prea iubitilor Domniet mete fil Constantin Voda i Dumitra§cu Voda §i
märturii: Pan Dumitrache Ghica, Vel Ban; Nicolae Dudescu, Vel Vorn. de Téra-de-
sus ; Radu Vacarescu, Vel Vorn. de Téra-de-Jos; Pana Filipescu, Vel Logofet de Téra-
de-sus; Stefan Prescovénu, Ve! Logof. de Téra-de-jos; Stefan Mipglu, Vel Sp'ät.; Ie-
nache Vacarescu, Vel Vist.; Scarlat Caragea, Vel Post.; DumitraNu, Vel Clucer ; Nico-
lae Barsescu, Vel Sto!.; Manolache Cretulescu, Ve! Comis; Ve! Sluger ; Nicolae, Ve! Pit.
IspravnicI; Pana Filipescu, Vel Logof; Iordache Mavrocordat, Vtore Logof. (Cod. III,
fila 35-36).

Hrisovul §caelor de la Arvanitohorie

Din tete facerile de bine 0 milosteniile mal de trebuinta, maT Dumne4iasca, §i

mal de fotos, este acea facere de bine ce se face la ol3Itésca politie, de cat la un om
singur, numat cea de-apururea §i de multi anI, de cat cea vremelnica §i de putint
acea ce se face spre folosul sufletulul, de cat spre celea trupesci, 0 de cat tete aces-
tea, iara§I cu multa mesura far' de asmenare intr'acea facere de bine §i ajutor, ce se
face la tocmirea §i chiverniséla §ccilelor de invetaturile cele elinescl, cacT intr'aceste
s'ail dat multe feluri de invetaturT,0 maI vértos a se ca§tiga intelepciunea cea laudata,
care impodobesce viéta omenésca mai mult de cat tete cele-l-alte bunatati, ddruesce
emenilor luminarea cea culata i fericirea cea des6ver0ta, care este priceperea cu-
noscinta lui Dumneleil 0 a lucrurilor celor Dumnerileescl, pentru a caruia dobendirI
inteleptil ad läsat teta trupésca ca§tigare §i desfatare, dat pe sine0 la cele
s'ail /amt luminntI i ale§I, §i in teta lumea se lauda §i se märesc; pentru acésta, mal
totI imperatiT i DomniI cu multe cheltuell ad a§elat cele de invètaturI, pentru ca sa
impodobésca naravurile i obiceiurile supu0lor, ca sA strelucesca §i sa se inmultésca in
norodul lor acésta curata §i luminata a intelepciunii. Drept aceea i Domnia mea,

www.dacoromanica.ro
 80

trivredríicindu-mè Domnul Dumneleii cu Domnia TdreI Romanescl, pentru ca sa crésci

mal mult §i si sporésca acest bine si mare folos, i cat ar fi prin putinta sa tAmédu-
iasca acea neinvèlare ce se létesce in neamul crqtinesc. Am pus gand Domnia mea
placut luI Dumneleil si de suflet si de viaté, de binele de obste folositor, ca sa se asele o
scólä de invOtaturI elinescI, cu cheltuiala cimariT Domniet mele, la vre o politie de cinste,
unde vor avé trebuintä de acésta Inv6tAtura, si ne-afi arkat dumnéluI cinstit credin-
cios boeriul Domniet mele Ianache Vilara biv Vel Pahar., cum ca in orasul ce se chiama
Arvanitohorie aü fost i mai nainte vreme sal cu cheltuiala Domnésd, care oras se
veeinesce cu Tarnova, si este in eparhia prea sfintitulul Mitropolit Tarnov,unde locuese
barbati de cinste i negustorI de ispravA, earl aft trebuinta i doresc de seóle si de
dascAli ; am socotit Domnia mea, ea iarAsT la mai sus numitul oras Arvanitohorie de
snóva sa se facA, i sa se ase4e o scóla de InvèläturT elinescl, la care sa se parado-
sései dou6-treI clasurLiar pentru plata acelul dascal orénduind Domnia mea in fie-care
an doué sute cincI-Oect bolovanT sare de la Oena, insa acestT 250 bolovanT de sare sé-1
platésca carnarasul de la Ocne féra nicT o impotrivire si WA de niel o pricinii, fieste-
care bolovan de sare Po tal. until, la luna lui August, care bant sä se dea dascalulut
pentru invététurile elinescl; si am or6nduit Domnia mea si patru epitropi de cinste,
negustorl de isprava, dinteacelas oras, pe chir Ianache Oce, si pe chir Aftanasie Anto-
nin, si pe chir Constantin Diamand si pe chir Paraschiva Hagi-Ghetul pentru ca sa porte
grija, nu numaI sa iae acestI talerT 250 In flete-care an de la camarasul de Ocne
plétésca simbria dascAluluI dui:A rénduiala ce am gent Domnia mea, pentru ca sä se
pazésca i sé luereze acea scóla tot-d'a-una Intru pomenirea i folosinta nóstra, ci Inca
sé se socutésea a gäsi dascAl invétat i procopsit intru fapte bune i maT vértos pravos-
lavnic, Intarit intru credinta i intru InvnAturile Bisericei RèsArituluT, pentru ca sa
créseä i sa folosésca ce! ce Intru acéstA scóla vor invéta, sa se procopsésca i Intru In-
vétarT intru fapte bune, care acésta este o parte mal bunä i mal alésa a filosofiet
pentru ca sé aibA et fapta cea bucé ca o cale deschisä catre invètaturA, iar de care
cum-vasI acest Dascal nu va fi drept, intru curatA crediatä i intru invOtarile Bisericet
Rèséritulul, ail va fi netrebnic, ség nelnvétat, ail de nu se va nevoi cu ucenicil cum se
cade, atunel cel maT sus rénduiti patru Epitropt sé fie nevoitorI ca sé gasésea alt dascAl
vrednic sirguitor i sé-I réndulasca In locul celut ce va fi; iar cand se va intèmpla vre-
unuia dinteace§t1 patru Epitropi, dupa datoria omenésea, mórte, sétl altä intémplare,
alune! eel trei EpitropI, earl rèman, sa alégi alt obraz vrednic si de ispravé i sé-1
asele in locul celul lipsit; car3 acésta mild a avut'o acest oras si de la alti frati DomnI
r6posatI, dupa cum ne-am adeverit Domnia mea si din hrisovul Domniel séle r6posatu-
luT Constantin Nicolae Voda ot let 1732. DecT, ca sé se pAzésca mila acésta nestrOmu-
tata, o intärim i Domnia mea printeacest hrisov al DomnieI mele ; pohtim dar si pre
alti fratT infra Hristos Domni, cart in urma nóstra. se vor invrednici de la Domnul
Dumneqeil stäpanitorl Tèret acesteia, sa intarésca mila acésta i cu hris6vele Domniilor
séle ca si ale Domniilor séle mile sé fie in urrné de alti in sémé tinute intérite,
rind Domnia mea hrisovul acesta cu ins60 credinta DomnieI mele, Ito Alexandru Ipsi-
lante V vd. cu credinta prea iubitilor Domniei mele fi! Constantin Vvd. i Dumitra§cu
Vvd. i cu tot sfatul cinstitilor i credinciosilor boerilor celor marl ai DivanuluI Dom-
niel mele : Pan Dumitrache Ghica, Ve! Ban; Para Filipescu, Vel Vornic de Téra-de-sus;
Dumitrasco-Racovità, Vel Vornic de Téra de-jos ; loan Moruzi, Ve! Logofét de Téra-de-
sus ; Grigorie Baleanu, Vel Logofét de Téra-de-jos; Nicolae Brancoveanu, Ve! Vistier ;

www.dacoromanica.ro
Ienache Vacarescu, Vel Spatar ; Constantin Ralet, Ve! Postelnic ; Dumitrasco Panaita-
che, Vel Clucer ; Iordache Caragea, Vel Paharnic; Alexandru Greceanu, Vel Stolnic ;
Grigorie Balasache, Vel Comis , Pantazi Serezli, Vel Sluger ; Alec,se Nicolache, Ve! Pi-
tar, si Ispravnicul Ianachi Moruzi, Vel Logofdt ; si s'ad scris hrisovul acesta intru al
5-lea an al intaid Domnil a DomnieI mele aid in Tora Romanésca, in orasul Domniei
mele Bucuresci, la anil de la zidirea lumeT 7287, iar de la spasanie 1779, Iunie 3, de
Constantin Dascalul slavonesc de la scella gpd. cea slovenésci ot sféti Gheorghe Vechid.
(Cod. III, fila 268-270).

TOMUL I, PÁG. 40, NOTA).

In interesul economid de tipar, nu mai reproduc integral documentul analizat si
In parte reprodus aci, cu referinta la sccila din Ploesci de la 1776.

TOMUL I, PÁG. 41.

Iaca integral chrisovul l'II Alex. Ipsilant din 1776 (nu din 1876, cum o negligenta
de culegdtor tipograf a tiparit in Tomul I al Istorid Culturale), act relativ la nhartur-
ghie u, adea fabrica de hartie :
nDe vreme ca nicT este lucru maT bun si maT Dumnezeesc supt soare de cat binele
si folosul obstieT, si niel iaste lucru mal slavit si maT läudat in lume de cat din nesciut
a face sciut, O a castiga pre ceia ce n'ad cu ceea ce le lipsesce, datorie dar ati DomniT si
obladuitoril tdrilor, ca uni ce sunt ca niste parinti patria, a se sili si a se nevoi nu nu-
maT pentru ceea ce aduc folos la o parte, ci mal ales pentru ceea ce s'ar cundsce cá iaste
de obste fotos norodulul, si de podoabi si t'ala patrieT, nevoinduse a aduce si a tinea intru
stapanirea sa 6men! cu mestesugur! ce nu sd afta inteacea térd, si pre ce! ce vin din voia
lor a! ocroti, al apèra si at ajutora,ca deprinlénduse si päinantenil la mestesugurT streine
intaT sa fi e dà cinste si podoaba politieT, si a doua sa n'aiba trebuintä a aduce din strainatate
acest fel de lucru; inteaceastä grije O trebuinp aflandune pururea, cu care ne silim in tot
chipul pentru tot felul de lucrurT ce ar putea fi de folosu tèriT si al ldcuitorilor, ce Dum-
nezeeasca pronie ne ail incredintat, spre sporirea iconomiel tdrii acestia, spre iscusinta
mestqugurilor, si spre adaosul si bilsugul acestil politil, cumpänind folosul tdriT,ca oil care
din negutatoriT, s'ar putea lucra aici in pdmantu Ora sa sa protimisésca de cele ce vin de
afara. Ded, intre altele, ce de curand cu ajutorul luT Dumneleu s'ad inceput da se lu-
creaa, incepanduse si Harturgil, adica facere de hartie, una ce s'ati facut inca din qilele
Domnil-sale rdposatulul Alecsandru Scarlat Ghica V.Vd., cu telte cele trebuincióse er-
galiT, la apa ColintineT pe mosia FundeniT, a D-lui biv. vel Vist.Dumitrasco Racovitä, si
alta care s'ad inceput acum din nod si se facá la apa Leuta pa mosia Batistei sud Pra-
hoya, a schitului Turbati din sud Ilfov, care alta data n'ad mal fost in téra aceasta,
mestesug de fala tèriT si fiírte trebuincios, ata politieT cu trebuinta scrisorilor, cat si
bisericeT cu tiparitul cartilor. Iar mai Ortos fotos pbstiel, una ca carpeturile ce se afla pa
la norod, care nefiindule de trebuinta ar vrea sa le lepede, dandule pentru treaba har-
turghiilor pe plata cu banT, nu le pägubesce, a doua cA si suma banilor ce se cuvine a
s'A cheltui pe hartia ce vine dintr'alte partT, nu es din téra. M'ara, ci rdman iaräsT aicT
In Ora de se politifsesc si pentru cacT din nesciut s'a fäcut si acest mestesug sciut i ail
castigat téra ce nu avea, cea ce lipsea ; iatti si Domnia-mea dupa mare ravnä ce avem
ca sä se intemeeze si sä izbutésci si acest mestesug in Ora aceasta, bine vrum a da
mana de ajutor la cea ce iaste trebuinta ; drept aceea printr'acest chrisov al Domniel
6

www.dacoromanica.ro
 82

mele fAcui aceastA railA DomneascA acestor doué Harturgil prin ponturile ce se aratA :
a) Fiind a cu multi cheltuialA si osteneali s'ail adus acest mestesug Cu tacerea
hirtieT inteaceastA WA, de Nicola si Jane LazAr, si nu aibi volnicie altul a mal face
Harturgil fArA numai acestia, care s'ad arétat cu atita prothirnie si tivnä spre podoaba
politiei si a térii.
bl La amindouè aceste HarturgiI sa MIA' a tinea lude 40, pentru trebuinta lu-
crului, insi (omeni strAinI, dupe cum i-arl avut rinduiti pentru acea una Harturgie, care
iaste Marta' mai din nainte la apa Colintinel, cu cluisovul rOposatului DomnieY-Sale Alec-
sandru Scarlat Ghica V.Vd. ot leat 1768, si al Domnil-Sale Grigorie Ghica V.Vd. ot
leat 7277, Martie 20, iar acum aceI lude 40 sA-I impartk la amindouè Harturgiile ;
g) Acesti lude 40, sa pliteascA inteun an dA om po. ti. 4, care fac peste tot ti.
160, si sA-1 réspun4 la Cámara Domniei mele in doué civerturl, insA la Sfintu Gheorghe
si la Sfintu Dimitrie, prin mina mai sus numitilor, iar nu intralt chip, si BA dea la Ca-
mara cite 20 topuri hirtie, si and s'ar intimpla a se instrAina vre unul dinteacestia
ski vor muri, si caute altii ca sO-I pue la lei; lar suma dA Jude sA amble totdeauna pi
patru-OcI, si ori mide s'ar trámite vre-uni dinteace§t1 lude, sail pentru stringerea
cOrpeturilor, sail la alte trebI ale Harturgiel, in pace sA-§1 aibA imbletele lor, fAr de niel
o MtilinealA dé cAtre orl care zapciu, cAci cine i-ar supera de cevasi zmintindu-I poslu-
siniile in care s'ad trAmis, unul ca acela si va pedepsi de cAtre Domnia-mea.
dI 0 pavane ce o vor tinea in BucurescI pentru vinzarea hirtieT, inteun an si fie
In pace de vamg, de fumOrit, de cotOrit si de ploconul cAmArisieI, di schimbul galbeni-
lor, di felinare si de teste alte din, obielnuite si neobidnuite, dl nimic sri nu se supere,
iar de la un an inainte, o vama numai si plätésci, iar dé cele-l-alte ce sunt numite mal
sus tot si fie apAratA acea pravAlie, si pentru citA hirtie si va seòte din téri afarA,
negutAtorul cumpOrAtor sA-sI pliteasel vama la suti do!.
e) CitA carpi si va stringe, ori dupe aicI din lark sad o vor aduce din pirtile
strAine, vamA si nu plAteascA, ca un lucru ce niel In vinprile vAmilor, niel In cata-
loage nu se coprinde, ne fiind pini acurn niel de pomenit.
6) z) La mosiile unde ad fAcut morile si nAmestiile Harturgiilor, dupO asezA-
mintul ce ad fault cu stApinil mosiilor pentru hacul pAmintulul, pi fiesl care an sA
dea adetul dupl. toemealA, cu fill niel un adaus chiriel, mAear si in vremi viitoare
intrind mosiile la alte mini, ail cu vinzare, sad cu mostenire, ori cu vre un schimb
tot Intracest pronomion si fie tocmelile si w46minturile pAzite si nestrAmutate fAr dA
niel un adaos.
Drept aceea, pentru me bunA statornicie si lesnire la energie a aseçlémintulul
acestor maI sus numite HarturgiT, intArim Domnia-mea hrisovul acesta eu insAsI credinta
Domnil-mele, lo Alexandra loan Ipsilant V. Vd. 0 cu credinta prea iubitilor Domnil-mele
¡II: Costandin V.Vd. Dumitrasco V.Vd.si cu tot sfatul cinstitilor si credinciosilor boerilor
cel marl a! Divanulul Domnil-mele : Pan Toma Cretulescu, ve! Ban ; Pan Nicolae, vel
Vornic dé téra de sus ; Pan Badea Stirbei, vel Vornic de téra de jos ; Pan loan Juliano,
ve! Log. de téra de sus; Pan Dumitrasco RacovitA, ve! Log. de Ora de jos ; Pan Stefan
Misoglu, ve! SpAtar ; Pan Nicolae Brincoveanu, ve! Vist.; Pan Scarlat Caragea, ve!
Post.; Pan Manolache Brincovean, ve! Clucer ; Pan Scarlat Manu, ve! Comis ; Pan Ni-
colae Filipescu, ve! Paharnic ; Pan Costandin Ghica, ve! Stolnic; Pan Stefan Ceoranu,
ve! Sluger ; Pan Costandin Giurgiu, ve! Pitar, si Ispravnic Pan loan Iuliano, ve! Logo-
fet ; i Pan Gheorghe Mavrocordat, ve! Logofet, si s'ad scris chrisovul acesta Intru al

www.dacoromanica.ro
 83

doilea an al DomniI-mele,-aicT in ora9u1ScaunuluI Domnil-mele Bucuresti, la anul spA-

9itor 1776, Avgust, de Costandin DascAlul slovenesc ot Sfete Gheorghe vechill i).
TOMUL I, PAG. 42.
Am adus la acest Ice o diplomA 9colarA din 1778 dati de MAzAreanul, importantul
personagiii In Istoria Culturall a MoldoveT, despre care am comunicat un memorid
Academiel romAne, i care, In aniI trecutT, a dat ocasiune la scrierT noue In Bucovina.
Credem util sA aducem aci In facsimile cAteva rindurI dela finea acesteI diplome :
- cu man M b A.» CF0eLmi 11,41. 914,e_tm. ALA.
*".1%
owe zr dirt.
sd luNcrtv
ith(41.A0 IrMAIff 0 MACK b TP4McIP. 11.1 t vc,. ii;ttutek.
10)11 A.VIZ 114 komi de AA 7 1 ccLe. Atia ernaL6141 Zucirrs% icy _Law cAa -
41 b z:±1 Ifil(0.22ific141 z- A4 a,: LA; 1.; 1:1-% 1 t:Piltyl. 1140 itetN4*K J11;;
et.
41C, 4, c,
!f st' 4°VAIIL " ica 4. a76 JAL; 1,47m. OL rig cm-13 4443 ,
S
(.3);(0 AO MTe.s1,11. y,ol tra% ya; aute4
Kla A a II.. (o.,
I .1
t:,,A4ofto-Cpbie.ti.-"tjarlia. a. A 'Arre.,,,,AA ..,ectiro .
F
jst.A

oge: ..1.1.xwia: mid J.;

ify? 44Z= 1, f:21.70
I; 4: ,a41 fear-Ayr' j4ciaótib ilef"AsxviiIrsts.:
,tome:14verr Is 4r 1

TOMUL I, PAG. 43, NOTA *).

SuprimAm anexa promisA aci, de óre-ce se pote consulta in nSerbarea rolaretu
imprimatA la Ia§I de D. C. Erbiceanu, la pag. 351.
TOMUL I, PAG. 43, NOTA ***).
Documentele relative la bresle, promise ca anexe la acest text, se pot consulta In
Istoria RomAnilor gg a mea, Tom. I.
TOMUL I, PAG. 44, NOTA
Budgetul §c6lelor din 1776 l'am adus in notA la pagina 61 din urmA.
TOMUL I, PAG. 44, NOTA ***).
Tad intreg chrisovul luT C. D. Moruz V.V. din 1780, descoperit de mine in o ladA
de la Mitropolia din Jai:
CU MILA LUI DUMNE9EU Iw CONSTANTIN DIMITRIE MURUZ VOEVODA
DOAN TgRII MOLD/ale
Facem scire cu acest hrisov al DomnieT mele tuturor cuI se cade a sci, cA din çlioa
ce ni-afi miluit Sventul DumneOefi i ne-am suit la acest al nostru domnesc i stremo§esc
scaun al domnieI tereT ace§tia i Oa scum, cu neadormit cuget i cu necontenitA si-
lintA am fost, nu numal spre urmarea faptelor celor plAcute, vi spre intemeiarea i bunA
starea tereI acesteia, ce si pentru desrAdAcinarea a multe urmArT necuvióse ce era,
Domnia mea le-am indreptat cum s'aii cAçlut. Pe lAngA care luAnd Domnia mea aminte
pentru oréndueala preotilor §'a diaconilor dintru acesti cre§tinescA tea aflAtorT, cum
ci sunt in mare sArAcie §i la fórte próstA stare, din pricinA cl din vremile de mal nainte
era pu§I fie§ce-care preot, diacon, de da peste tot anul ate o sumA de banI la slujba
agiutorinteI, cAnd se scotea asupra noroduluT §i se stringea In Visteria DomnéscA, i ceT

4) Condica DomnuluT Alex. I. Ipsilant No. 3, pag. 195-197.

www.dacoromanica.ro
 84

mal multI din tagma preotascA neavand putintä de platit, era ocärf i trasT de Meg
strIng6toriT de banT cu InvéluirT InchisorT, cu vétAmarea einsteT lor. DecT, vádénd
Domnia mea i socotind supárarea lor, n'arn putut suferi o urmare ca aceea a fi si in
vremea Domniel néstre, niel am prima banI de la acestia sA intre In Visteria DomnéseA,
pentru cé necuvios lucru era a fi sup6ratA tagma bisericésca cu o dare ea acésta si a se
defaIma slujitoriT celuT prea malt, earl pururea sunt rugAtorT pentru sénétatea i paza
Domnilor si al crestinesculuT norod al Wei acestia. Mal ales ca Milostivul Dumnedeti,
prin rugile ce fac acestia necontenit, cu milä pazesce pe DomnI si pe VIM starea si no-
rodul, si din tate nesciute de mintea omenésca tramite folosul cu miile insutit. Acésta
socotindu-se eu cea mai mare luare aminte i ineredintat fiind la aceeasi fail cat de
putiné indoialé, n'arn lAsat mal mult a urma acé luare de banI agiutorinte de la preotiT
i diaconiT t Are!, nu numal cad nu se cade, dar niel vre-un agiutor ca acela de vre-o
sumé nu putea sé iasé dinteacésta, cum este sciut i védut tuturor, cu cat mai vértos
cA noT suntem datorT ale résplati lor ostenelile rugilor sale, ce fac deapururea cAtrA
Dumneded pentru DomnI i pentru tot norodul. Drept aeeea Domnia mea cu telté drep-
tatea pe preotiT i diaconiT tèreT acesteia, desávérsit i-am usurat de acésta dare de banT
ce se numea agiutorintA, si jata printr'acest chrisov al DomnieT mele am hotArit, ea de
acum inainte si In vecT supáratI sé nu maï fie preoliT i diaconiT Wei cu cerere de haul
la ajutorinte, nicT sé plAtésa mäcar un ban, ce de apururea i in tétä vremea sé
pace de acésté dare, fiind-ca ridicat de istov de asupra lor. DupA care numitil preoti
diaconT védénd facerea de bine usurarea de greutate aceea, cu bucurie cunoscénd
cinstea i folosul ce ad dobandit, toll cu un glas, nu numaT cé priimit i s'ati apucat
ca sé aibé a da fiesce-care preot diacon al tèreT acestia pe tot anul cate 60 haul la
Sf. Mitropolie i dinteaceT banT P. 0 Sf. Sa Mitropolitul PITY incA sé ailiä a tramite pe
flesce-care an cate 1.200 leT la epitropil ;c616./ din Tarigrad pentru ucenicil ce sunt la
In vététura, dupa cum pe larg se area' prin deosebit grecesc hrisov al DomnieT mele ;
care acésté fiind o dare pré cu usurare si din bunA voia Domnia mea am Intarit
ca sé se pAzasca nestrArnutat. Ce dar poftim si pe alt1 luminatI DoronT, pe cad! Sf.
Dumneded va oréndui In urma nasträ Domn1 oblAduitorT acesteT térT, sa nu surpe
miluirea, care cu dreptate s'ad racut preotilor i diaconilor, ce Inca dupé datorie
rindu-le i mal mult, sé miluiasca pe rugatoriT ceT pentru a Domniilor sale sAnètate,
pacInica vetuire i vecTnica pomenire. (De aci ros). S'ad scris hrisovul acesta la scaunul
DomnieT mele In orasul Iaii (sic) la cea d'intai domnie a néstrA la Moldavia tsicl intru
al treilea an al DomnieT nastrel).
La aniT 1780=Genar.

Iseálit Vades. L. Sig. Ianake... Vel Vist. Procitoh.

1777 trecut In condica Diva-
Folio mare. nului de mine
Andrei biv izbaf condicar.
Ot Divanul Gospod.
TOMUL I, PAG. 45 ').
Copia din condica No. 9, fila 46. Actul de la 25 Octombrie 1782, prin care se
aplica condica tipfiritA a luI Alex. Ipsilante.

I) Confruntil Cu chrisovul de la Duca (Cont.) Vodili din 1702 din Arh. Ronninésc5 II, p. 200.

www.dacoromanica.ro
 85

TOMUL I, PAG. 45. (NOTELE si ***). Asemenea Tomul I, pag. 46.

Despre cele urmate in biserici isae sub domnia luI Caragea, urmasul lul
Alex. Ipsilante, dam aci informatiunI carI coprind i documentele propuse a se anexa
la textul din acest loe al tomuluI I din Istoria culturala.
De biserica iscála Caragea n'a cautat mult, dar niel le-a neglijat cu totul.
In Septembrie 22, anul 1782, Domnitorul da importante instructiunT (circulan)
catre ispravnici, relative la protopopi i bisericl, i opresce abuzivele taxe prelevate de
eI de la crestinI. In unele puncte se potrivesc ce cele ordonate de Al. Ipsilante.
nP. S. Mitropolitul, prin anaforaua de la 13 ale lui August, ne-aù arètat obiceiul
datoria ce ail protopopiT, mal virtos eel de pe afara, intru care serie cum ca dupä
ce sunt datorI mal intaiii a griji si a cerceta de podéba sfintelor biserid, de sfintele
taine, cum sa le tie preotiI, de botezul prunculuT, de orénduiala slujbel bisericesci, cu
ce taxa sa se s6vérsésca i cu ce chip sa petréci obstia preotiei, dupa cinstea darulul,
si cum sa. indemne pe crestinI, la paza bisericilor, la ispovedang si la precestuit cel ce
va fi vrednic, si de alte inv6tatur1 ca aceste folositóre, apot aU i acésta slujba : a cer-
ceta trebile bisericescI, adeca de curvil, de hrapirea fetelor, de posatnice, de amesteca-
rea sangelul, de paragonia nuntei a patra, de fermecatorT, de vrajbi intru bärbat cu
sotia lul ; unde va dovedi vre-una dinteaceste necuvielse fapte, sa faca judecata dupa
invètätura ce aft dela P. S., si de nu le 'Ate face indreptare, adeca numai cu inchisérea
de femei la protopopie, iar pre barbat la inchiseirea politicésca, insciintéza pe P. Sa Pa-
rintele Mitropolit si le face cé dupa pravila hotariri si dupa pedépsa i dupa isbävirea
pricinei ce vor face, ail obiceiä a'I lua de la partea cea vinovata tl. 2 pol treaphi pen-
tru ostenéla lor, iar mal mult nu, dupa cum pentru acésta aU protopopil i &Atli dom-
nesci. Dar ca nu care cum-va, peste aceste porund i invètaturI ce aú de la P. S. sa,
sa faca protopopiI vre-o urmare impotriva, orl a lua peste orénduitul treap6d mal mult
alta gl6ba deosebit, orI a pune napastI cu propunere ca sa globéscä, nefiind vina dove-
dita, iata vä poruncim D-nia mea ca sa luall aminte pentru acésta, si de vor cauta peste
aceste poruncl si de inv6taturile ce all asemenea si de la P. Sa Parintele Mitropolit, i
de la sfintiile lor pärintil Episcopi, ori a lua trépècl mal mult, oil a globi deosebit pre
cinevasI, orT a face prepuneri i napastl ca sa globésca fail de a nu fi vina dovedita, nu
numai sa nu ingaduiti niel de cum, ci Inca sa insciintatI D-nieI mele negresit, pentru
Ca de nu yeti purta grija i vom audi ca aU fácut mal mult peste ce ail porunca
D-tre nu ne-all insciintat i i-ati lasat, sä scitl cá vetI cadé In urgia D-nieT mele. Acésta.
1782, Septembrie 22..
Prin o proclamatiune catre locuitori Caragea ji indémna direct sa fie buril crestinI,
dupa ce a fácut si din protopopi agentI de priveghere al locuitorilor, din respectul re-
ligiunii.
Acésta proclamare o comunica Ore! prin 17 dirli deschise, in care se amintesce
cate aU patimit Ora in 7 ani:
Cecnd locuste, ccind secetä, când peatrci, cänd baa in vite. ea aste sunt do-
vadd ca cresting acestei tèrI s'ad abatut din calea cea buna. Decl sa-s1 faca totl datoria
crestinéseti pazind biserica. Pe Mg% lucrul paméntului, nu uitatl biserica, iubiti pre
Dumne4eft din tot sufletul si din tot cugetul vostru ar6tatl dragostea vt5stra, sa fill
curatI de fapte rele, pazitl biserica ; insä in qilele de sèrbatorT, cum si in dilele lucra-
vè facet! inchinaciunea Maud ninnele luI DumneçIeti inteajutor, apucati-vè
de munca, iar nu vò purtati dobitocesce ; postitI, i spov6duiti-v6, grijiti-v6, vol si so-

www.dacoromanica.ro
 86

tiile v6stre §i copiil vo§tri, nu facetI de sila poruncilor n6stre datoria acésta, ci
fill cu fierbintélAu. 1783, Febr. 22.
Asemenea a scris Caragea la ispravnicI, sé oblige pre locuitorl a phi datoriile
cre§tinesd... Le ordonA »sea' infrico§eze pre locuitorii ce nuli fac datoria de cregini,
acum in post ales, cu jug §i alte pedepse.
Numal sé bage de sémA, ca nu cum-va zapciiI, §i din asté afacere-sä nu capete
ocasiune de jaf, séti supArare a locuitorilor (1783, Febr. 22).
Observarea qilelor de sArbAtorI prin inchiderea prévéliilor, se ordonA de Caragea
prin Pitac ccitre Vel aga, prin care II spune, cé starostele de negutétorI dimpreuné cu
tótä brésla aü Insciintat cA era obiceiul vechiti ca toti negutätoril prAvälia§I: lipscani,
taregrAdenI, bogasierl, mérgelarI, postAvarI, cavafl, erati popritl a deschide privAliile
lor §i a face ali§veri§ Duminicile i praznicile cele mari, afar& numaI de lucrurile de
mAncare. Acum acéstA regulé s'a schimbat §i nu respect 4ilele de sèrbatorT. Domni-
torul ordonA luI Vel aga sé insciinteze cu pristav pe toli negulcitorii cregini, ovrei,
séii armeni, sei nu deschidei priithilia in çlile de serbeitori, dar nu in sérbcitorile
in cari leneg i netrebnici petrec numasi in beci§nicii. 1783, Ghenarie 15.

§cedele Infiintate, orl reorganisate sub Alex. Ipsilante, continué a functiona.

nBoerii epitropi a se ocupé cu administrarea §cOlelor. Lor le adresa Domnul
pitacele relative la §ctile:

Pito,c cátre boerii epitropi, din 1782, Decembrie

D-tre boerilor epitropl, primind porunca DomnieI mele, sé avetI a a§qa acest
copil anume Constantin sin Vasile Barbier Bap, la §cóla ot Sf. Saya pentru InvétAturA,
unde sé aibA §i orinduiala de hnbrAcéminte §i de ale mAnc5rel, Tolico pisah gvdm.
Sub N. Caragea s'a intémplat episodul Incercéril unor §colarI din Sf. Saya de a
otrévi cu n§oriciacci pe altl ucenici orl pote §i dascAll. (T. I al Ist. Culturale, pag. 46).
ha ce (Ace despre acésta pitacul lul VodA cAtre Spétar qi Aga, dispunénd ca pe
viitor sé nu mal vindi bAcanil asemenea otrAvurI §i nicI érbA de pu§cA :
LuAnd Insciintare cum a de la unul din Meani s'a cump6rat de cétre uniI din
ucenicil ot &eta Sf. Saya §oriciedcA §i era ca sé o dea la altI iar din ucenicil de la
§c6là, sé se intémple primejdie de mérte ; pentru care ne pliroforisim, cA maI 'nainte
nu era slobo4I tot! prévAlia§iI de ob§te a vinde acéstA §oriciòicA, niel ceI ce avé voie a
tine acest fel de marfé, nu vindead la orT-ce om a§la fie-cum, ci numaT la om cunoscut,
§i cu chezA§ie bun& IncredintAndu-1, a§Ta IT vindea. DecI, D-tre ca zébitl al tArgulul, sé
datI nizam la acéstA trébA, ca sé nu fie toti prAvfilia§iI volnicI a tiné §oricidlcé de vin-
ylare, ci numal cul se va cade, cirora si le poruncitI stra§nic, ca de acum lnainte sé nu
cuteze a vinde la orI-cine, ci numaI la acel ce va da cheza§ §i I§I va arèta trebuinta,
aceluia sé vitnsIA. Pentru cé de nu va urma, va add In grea pedépsé la Intdmplare de
vre-o asemenea priciné. A§ijderea sé cercetatl sé doveditI care a vindut acum acelor
ucenicI §oriciòIcé qi de ce, sciind acest obiceiù, sé se cuteze a vinde? §i ridicAndu-1 sé
ne InsciintatI. Asemenea i érba de pu§cA §i alte de asemenea cAte sunt lucrurl pri-
mejdidse sé nu vinslé fiesce-care §i la orl-cine fárA de chezé§ie, cA se vor pedepsi cu
tergul i ctilocnati.
Mésura se aplicasé mal Cu rig6re prin actul urmAtor :

www.dacoromanica.ro
 87

Pitac di tre Vel Spat. §i Vel Aga a nu ingetdui pe preivatiasi sa virgeí soriciaca si.
iarbei de pure'. 1782, Sept. 1
nFiinda este lucru de striaciune a se vinde fies-unde si la verT-care prevelias,
afare din spiteriT, lucruff de doftoriI; asijderea nu este cu cale a fi slobod fies-care pa-
alias a tine de vinylare soricieTce si iarbe de plice si altele asemenea vatemetòre, cad
se pote Intempla, dupre cum s'an si Intemplat si inteaceste ile, a se face primejdie
de viate cu unele ca aceste; WA ve poruncim dumneavéstri mal ILIUM.: nimenT dintre
bacanT orT alt1 pal/Alias!, doftorii si leacurI se n'aibe voie a tine de vin4are, far de
numaI spiteriile. De care se cercetatI, si unde vet!' afla la altiI gall din spiterT, se-T
opriti si se-T rinduitl dumneav6stre in scris anume catI numif se cuvin a tiné acest-fel
de lucru, preveliasI alesT, sciutT, enneni de Intelegere, cerora se le datl povetuiri si
strasnice poruncT a nu se lecomi pentru pret si pentru ca se-s1 tréce marfa, a vinde la
orl-cine, ce se scie pe cumperator si trebuinta pentru care cumpere, se se incredinteze
intain cumpeatorului sei de nu i se va incredinta luT se-I cell negresit chezesie si
ala se vinga, iar intealt chip se nu se cuteze, de! la intemplare de vre-o pricine acel
vinoletor va fi vinovat si se va pedepsi cu térg si cu come. Dumneavelstre !nee ca zabiti
aI orasului, acéste trébe, dupe ce o vetI pune la cale acum cu nizamul ce se cade, apol
se si cercetatT in urme peste tea vremea de a se pezi cum poruncimu. 1782, Sept. 1.
In casul special al tentativei de otrevire de la Sf. Saya Domnul adreséza un pitac
catre-VelitiT boierT, in Sept. 1, anul 1782, se cerceteze pe becanul adus, din prevelia
aruia ucenicul de la Sf. Saya a cumperat qoricióicei , cine i-a vindut-o? si pre vingetor
sa-1 pedepsésce cu baterea la talpe inaintea prevelid, pentru pilda altora. §i se respunda
lief Voile ce s'aii implinit porunca.
*

Sulzer tiperea la Viena cele treT volume ale sale 2, Geschichte des Transalpini-
schen Daciensig §i sticea ce nvon einem ausgehungerten verdriisslichen 11Bnche oder
Kaluger... kann man nichts besseres erwarten, adece, a de la scede cu directiune
eclesiastice, nu era nimic de asteptat pentru cultura Românilor, de ére-ce, putin mg
apoT, si Raicevici aréte pre acestT celugeri ignorantI si depravatT. Nu mal putin Ind,
.alele reorganisate de Ipsilante, carI n'afi de loe directiunea unilateralci eclesiasticei,
fac pasT Inainte. Tipografiile, call sunt organele cele mal importante ale culture!, se
imbunitatesc aliturea co aele. La Bucuresef Vamesul Nicoli Lazar, carele a InfiintaP
fabrice de bailie, in interesul si al inlesnirei scedelor cu art!, si carele, spre a i-se pro-
tege industria, a isbutit a dobandi proibitiunea artilor ce de alta date se aduceati din
Ardeal, este protegiat de N. Caragea. ¡acá actul prohibitiv :

Pitac ceitre boerii epitropi

fl Fiind- ci tipografia de aice, prin scirea si cu vointa wastrit s'a pus la orénduiale
cu multe silinte si cheltuiale a Vamesulul Nicoli Lazar, care-le este spre podaa si fo-
losul VITT, unde s'a si fecut incepere de lucru, tiperindu-se acum de o cam-date o sume
de filadre spre Invetetura copiilor, atit pentru deschiderea minteT lor, cat si pentru
sciinta si cetania Inchineciund, dupe datoria crestinésa, care sunt mal impodobite si
mal bogate cleat altele veal!, ce se aduceaii mai nainte din alte téri stréine §i acum
sunt oprite. lar pentru Indemnarea a se sili de a scede si alte trebuinci6se certI si
pentru cii tipografia are trebuinte de cheltuiale, poruncim D-tre boerilor epitropT, din

www.dacoromanica.ro
 88

banii cutieT sá datI talerI 250 la Vame;m1 Nicoli Lazar 0 sa primitT D-tre din acele
filadre, care dupd ce le ves! primi la D-tre, sä ne insciintatI yell avé porunca cum sá
urmatl cu ele. 1783, Maiu 5.
TOMUL I, PÁG. 47 qi 48.
Sub Domnia lui M. Sutu, urma0d lui Caragea la MuntenI.
Aviintul dat §c6lelor de Ipsilante, nepotolit sub Caragea, continua §i sub M. Sutu.
In primele luni ale DomnieI séle din 1783, Mihaiil Sutu totu0 nu pare a se
preocupat de §c6a.
La inceputul anuluT- 1784 (Maiti 25) gam ing un pitac Domnesc adresat Mitro-
polituluT, Episcopilor Velitilor hoer! de la Vel Ban la Vel Post. 'L-am adus la To-
mul I, pag. 48 a istoriel culture!.
Deja in 24 Ianuarie 1784 M. Sutu renduesce o asemene ancheta §i la institutul
or fanotrofieu.
Tot Divanul era insarcinat sa chame pe epitropT i sa le cera sa dea socotelä de
venitul 0 de cheltuiala orfanotrofiei pana acum, ',care socotélä sa o theorisitY cu de-
ananuntul, urmAnd dupd cuprinderea hrisovuluI orfanotrofiel incheind socotéla sub
iscäliturile sfintiilor véstre 0 ale D-vestre (boerT) sa ne aretall in scris prin anafora, ca
sa vedemu.
Domnitorul se multAmesce cu o anchetà mal mult financiará, cad nu gam in
1784 vre-un act probAnd incercare de imbunatatire In invetdmintul §cedelor Sf. Saya
§i Sf. George. Pitacul de sus, cu adeverat, ca par'cd ar cere ComisiuneT sä inspecteze
c6la de la BucurescI §i sä vagä intru cat realitatea corespunde cu prevederile hri-
sovuluT 5oilelor de la Alex. lpsilante, dar in condica domnesca, in care am descoperit
acest pitac domnesc, nu am maT aflat nid Uil respuns de la boeriI din ancheta. Singura
mesurá luati de M. Sulu, in vedere cu hrisovul §alelor din 1776, este relative la
clasa de musica creatá la Sf. Saya.

TOMUL I, PAG. 53.

Adauggin pe anga §c6lele de la sate, ardtate in textul de aci, §i cele ur-

mátére
In 1783 aflAm un frumos document relativ la o §c616 romanésca inilintatä intr'un
sat, cu contributiune de la locuitorT. Pe mo0a sa, Hagiul Stan Jianu biv vel Pah., a
cadit biserica de piatra chilil pentru chiugarI ni altI 6meni seraa neputincio§i, earl
sa-§I alba hrana i chiverniséla lor u. Lânga acésta bisericä Jianu a facut c614 romi-
néscápentru a se inveta copiil de pomanau.LocuitoriT de pe mo0e, cari ail bun ca§tig din
meseria ce exercita cu tabacirea peilor de caprd, veçlénd acesta blind fapta a Paharni-
culuI, indemnat 0 el pentru pomenirea lor dat zapis, in 15 Octombrie 1783,
prin care se indatoresc ca din ca§tigul meserieT lor sa dea autor cite 10 parale de
fie-care suta de peT ce vor lucra. Domnitorul intäresce, in 12 Martie 1784, acésta in-
voialá §i maT adauga in fasted-ea bisericel §i a §c6lel alte veniturT. precum : din vama
balciuluI, ce se va tine pe acea mo0e, sd aiba a da vame011 din Craiova talerT 100,
din orI-cAt venit se va stringe din acel bâlciú, ca sa fie acésta mila pentru chiverniséla
bisericeI, de Mal, tamAie, unt-de-lemn i pentru plata dascalultei ce va inveta copiiI
pentru hrana seraeilor ce se vor ocroti in ehiliile bisericel, i trel preotT un diacnn
sa fie la bisericá.

www.dacoromanica.ro
 89

TOMUL I, PAG. 53, NOTA ****).

N'am adus aci de cat o parte din documentul scald de la CornescI. Aci il dam
integral.
De vreme ce D-luI cinstit i credincios boer D-luI Scarlat Greceanu, Vel Logof6t
de Téra-de-sus, la strAmosésca D-sale mosie, ce se numesce CornescI ot sud Dambovita,
facénd biserica de zid i imprejur chilil i cólä pentru invOtAturA de carte, cu plata de
la D-luI, de Invata copiiI, cu orénduialA ca tot-d'a-una sO (le 20 de copiI nelipsitI la in-
vOtAturä, ne-ail facut rugAciune sA dam voie a se face Weill pe an o-data la numita
mosie, in 3 lile dupe PascI, la Duminica tuturor Sfintilor, ea cu putinul venit de vamii
si de alte obiceiurI, ce se vor stringe de la acest blciù, sA se ajute cóla, spre a se
putea tine nestrAmutatä. DecI, vèlénd Domnia mea bun proerisis a D-10 Ve! LogofOt
silinta ce a pus cu multé cheltuialA de a fAcut acest lucru farte trebuincios i folosi-
tor locuitorilor pArtel loculuI, am binevoit noI sA ajutám cóla acésta, i jata cu acésta
domnésca néstrA carte, dam voie i slobolenie ca In tog anil, la acésta mosie CornescI,
duph Pasel la Duminica tuturor Sflatilor, sa se facA balciti in 3 lile de-a-rindul, adecA
sA ineépa de Sambätä i sO tie pana LunI séra, si ori-ce obiceiurl si luaturI vor fi la
acest bâlciù, dupA cum se urmézA si la alte asemenea balciurl, sa se iea pe sérna nu-
miteI scolI ; cum si din vama ce s'ar aduna de la acest targ, orénduim Domnia mea sa
se dea la scala telerI 40 pe an, iar alt nimenea intru nimic, cum niel Ispravnicil, CApi-
tanil, ZapciI, séti veri-cine din slujbasii domnescI, cu acest Mehl SA nu ailiä ,a face, ci
numal si diefendipsésch de pricinT i galcevurI, eä asla este voia i porunca nósträ ;
pentru care scriem i poruncim D-v6strA Ispravnicilor al judetuluI, din vreme sA vestitl
de acésta in tot judetul la locuitorii de obste, i la negustorI sh fie insciintatI, cA la
orénduitele lile aibA a veni ties-care cu cele ce va avé de vinlare, spre a-0 face
alisverisul lor, purtand D-vastrA de grijA atuncl la vremea balciuluI, ca sA se petrécA
adunarea cu liniste. Tol. gvd. 1785, Octombrie 20u.

TOMUL I, PAG. 56.

Inainte de a inchide domnia luI Mih. Sutu de la MuntenI, se cade sA amintim,

a impedicat mult ridicarea niveleI culturale a biserice din Principatul muntenesc, opri-
rea repetitA si de acest Doran de a se primi preoti romani hirotonitl in Ardeal. Acest
nizam aplicat la prPotiI ce puteail veni de peste Carpati, si nu numaI la ce! preotitY
peste Dungre, a fost dAunAtor, del a impedicat stabilirea, in térA, de preotI mal cultY.
Acolo in Transilvania, intre aniI 1780-1782, se intorsese de la Roma §incaI, care
ocupand postul de director al sc6lelor romane, functiune ce tinu Ora la 1794, dete
acestor sec& (inmultite liana la 300) un avént deosebit. El publia la 1783, la Blaj,
gramatica latino-romani, in care si regulele romanesci erati reproduse cu litere latine.
E gramatica care réunase in us in calele ardelene pini dupsá inceperea secolulul al
XIX-lea si care de sigur n'a rOmas necunoscuta luI Em. Vdcarescu, la publicarea gra-
maticeI sale.
Tot la 1783 .,incaI publicA Catechismul i douè abecedare, .iar la 4785 o arit-
meticA.
Dar pe and in Ardeal cultura castiga prin tipografie i cartl, in Muntenia M.
Sutu aduce pedice acestei culturf prin iniroducerea pentru prima datA a censure!.
Pe de o parte t. Sutu are aer de a protege tipografia, dand in 29 Februarie

www.dacoromanica.ro
 90

1784 10 Stancu tipog,raful de la tipografia Mitropoliel din BucurescI, hrisov de scutirI

de dijmarit, i vinariciii pe bucatele séle, si pe de alta stabilesce censura prin urma-
t6rele acte :

Pitac cei tre pré sfinfia sa Peírintele Mitro polit pentru tipografii, a nu se ma tipeí ri
de acum inatinte nimic pdneí a nu insciinla Meiriei sale änteiti
nPré sfintia ta Parinte Mitropolite, fiind-ca se cuvine a sci Domnia mea cele ce
se dad in tiparid la tipografia grecéscA, atat de aicl din Bucurescl, cat si de anal, iata
cu acest Pitac dam pré sfintieI tale in scire, ca de asta41 inainte far' de a nu ne arta
pré sfintia ta antéid cu anafora si far' de a nu se da voia nastrA, sa nu se cuteze tipo-
grafii, niel vre un Vivlion, niel macar alt-fel de scris6re ski hartie, veri-cum a da in
acésta insciintare sa o dal pré sfintia ta i parintilor EpiscopY, cum si tipogra-
filor sa le poruncescl. Tolico p. gvmd. 1784, lulid 25".

Pitac cdtre Eptiscopul Rdmniculuti a nu tipeíri tipografiti, feir' de

poruncei Domnésceí

Iubitoriule de Dumneqed, sfintia ta Pfirinte Episcelpe a sfinteI EpiscopiI

chir Filaret, fiind-ca se cuvine a sci Domnia mea cele ce se dail in tiparid la tipografia
greasca, atat de aid din BucurescI, cat si de afara, iar osebit s'ad scris Pitacul Dom-
nieT mele catre pré sfintia sa parintele Mitropolit pentru tipografia de aicI din Bucu-
rescI, ca de ast41 inainte, Pdra de a nu ne ar6ta îtntAiü cu Anafora, i Para a nu se da
ântäiìí voia néstra, sa nu se cuteze tipografil, niel vre-un Vivlion, niel macar alt-fel de
scrisdre sad hartia, verI-cui a da in tiparid. Asemenea dam scire i sfintieY tale, ca
pentru tipografia de aicI din Ildmnic ala sA urmeze, cum si tipografilor sa le porun-
cescI. Tolico p. gvmd. 1774, August 1".
Cu tetta acéstA censurA, s'ad publicat, sub M. Sulu, gratie mal ales liff Filaret,
Episcopul RdmniculuI, un numAr de cfirtl, negresit mal mult de biserica, sad la umbra
bisericei.

TOMUL I, PAG. 64. NOTA ) I **) §I 65 NOTA 1.

A se corige er6rea de tipografie, data de 1687 pug in loe de 1787, in aliniatul
al 3-lea.
Nu mal aducem aci la anexi epistola Episcopulul Filaret Nazirul scedelor, din
fruntea gramaticel luY Enachita Vacarescu, pentru motiv de usurare tipogratica. Se pot
vedea ambele editiuni ale gramaticeT, acea din téra i acea de la Viena, tiparita de Iosif
noblu de Kurtzbec, care le-a mal tiparit i alte diverse cArtI pentru biserica iscedele
romAne din Ardeal.
Dam aci o recensiune scurta a gramaticeY luT Molnar, scrisA de amicul med i fost
discipol D. Nerva Hodosiu si o alta recensiune asupra gramaticeI ruso-romane de Toa-
der Scolerul.
Gramatica lul Molnar s'a publicat in douè editil, la 1788 si 1810. Titlurile in-
tree sunt urrnat6rele :
1) Deutsch- Wallachische Sprachlehre, verfasset von Johann Molnar, Königl.
Landes Augen Arzt im Grossfdrstenthum Siebenburgen. Wien, bei Joseph Edlen von
Kurzbec... 1788, 1 vol. in 80 de (XVI) 445 (80) pp.

www.dacoromanica.ro
 91

2) Deutsch-Wallachische Sprachlehre, verfasset von Johann Molnar V. Mailer-

sheim, K. Landes Augenarzt, und öffentlicher Lehrer der Augen Krankheiten an der
Universitat zu Klausenburg, Zweite vermehrte und verbesserte Auflage. Hermannstadt,
bei Martin Hochmeister... 1810, 1 vol. 8° de (XVI) -I- 413 + (84) pp.
Ambele editiunT sunt dedicate conteluT Gheorghe Banffi de Losunz, guvernatorul
ArdealuluI.
In prefata autorul declara ca e roman si ca ocupatiunea sa obicInuita este oculis-
tica. Prin urmare, n'are pretentiunea de a face o opera sciintifica. Gandul sad este de
a presinta o introducere populara in cunoscinta limbeT romanescl, prin regule scurte,
precise si sigure, pentru invatarea practica a acesteT limbI de catre negustoriI i car-
turaril strainT.
MaI spune ca aratarile lul Del Chiaro i Griselini, precum si ale luT Thunmann
in privinta limbeT daco-romane si a celel macedo-romane, sunt insuficiente.
Impartirea gramaticel i tete regulele sunt luate (adica traduse aprépe ad-litte-
ram) din gramatica 10 Klein si §inkai I), inmultindu-se insa in mod considerabil
exemplele. Vorbele romanescI sunt scrise cu ortografia cirilica si In transcriptie cu
latine. Dupa fie-care parte de cuvint, se di o lista de acele cuvinte cu pronuntarea
lor si eu echivalentele nemtesel; lar la sfirsitul gramaticel o culegere de vorbe qi de
frase usuale, en traducerea lor nemtésea si un registru de cuvinte nemtesci.
Spre deosebire de gramatica care 'I-a servit de model, Molnar serie cuvintele cu
cirilice si exact cum se pronunta, fara a le latinisa.
Editiunea a doila nu difera de cea d'intaT de cat prin adaosul a cator-va povestid
si a unor modele de scrisorT.
Mal exista si o a 3-a editiune, tot din Sibiti, de la 1823. Acésta e identica cu a
2-a, der ca din prefata s'a suprimat cate-va pasagii.

O gramaticei romeinéscei din secolul XVIII

Intre rarile gramaticT romanescl din secolul al XVIII-lea, avem a unman una cu
totul necunoscuta si de care intamplator am dat, sunt fórte putine libe, in Iasl. Fara
aiba nicl o relatiune tare el, scriitoriI de gramaticT romanescl, in Iasi ca si in Bucu-
rescI, se intélnesc, impinsT de acelasT dor si ne dad fie-care IncercarI earl merita studiul
recunoscinta ash-A. Vacarescu, ca i parinte/e Macarie, tot asemenea ca i arhiman-
dritul Mazareanu scrid orI predad gramatica limbeT românescI.
Autorul gramaticeT din Iasi de la 1789 (acum 100 anT trecutT) nu ne-ad lasat
de cat numele sail de botez. El se numea Teodor i adauga la numele de botez, sun-
nand o dedicatiune a lucrare! séle : »Catre ceT de bun neam invatátorT aT sal, adauga
calfficativul de »Scoleriul.
Toader Scoleriul, maT fericit de cat Macarie, nu ne-ail lasat numai un manuscris
de gramatica, ci chiar o carte tiparita, purtand titlul urmator :
Lectione, adica cuvantare sc6sa de la intaia parte a gramaticel (x. e. X. a. S.)
pentru invatatura limbel moldovenescI i rusescI, data in tiparid pentru folosul celor
ce vor vré sa invete sail una, sad alta dintre aceste doua limbI.
t) KIein-ink'ii, Elem.1. daco-rom. Vindobonae 1780. In prefata edit. II (Budae 1805) a acestel
gramaticI, §inkai lice: Nos... anno 1780 primi edidimus grammaticam Daco-Romanam... Post octen-
nium, anno videlicet 1788, eandem nostram grammaticam recensens, at que locupletans Cl. D. Joannes
Molnitr de Mulersheim unguis germanica, et valachica typis edi curavit.

www.dacoromanica.ro
 92

Opul luI Toader Scoleriul este un 8° mic compus din jumètätT de cede, adici
avem signatura tipografich la fie-care jumétate de c61ä. A fost tiphrit »In tipografia cea
politicésed in tirgulluT, la Noembrie 2, anul 1789."
Imediat pe pagina care pérti titlul de sus, la verso urrnéza dedicatiunea: »Cdtre
ceT de bun ném InvdtatorIa.
In acéstd dedicatiune autorul dä semne de eruditiune, vorbind de istoriile veclif
t;i de muse si modelindu-se pe vecha autorI carT I§I slinteati operile dedicindu-le Invdtä-
torilor lor.
Pe pagina a 3-a Toader Scoleriu, ca un bun pedagog, dd instructiunI orT ninvéid-
turd cum trebue sd se nvele ecirticica acésta.
Cea povdtuire pedagogici este ca doritorul de a Invéta uua din cele cloud
limbT, mal Intaid sci se apuce a lua séma intru acésta d'intäiu parte de ttite cele
opt pdrii a cuanteirria.
Cele opt pArtT ale cuvéntäreI sunt numite de Toader ast-fel : Nume (intocmaI ca
41'), loc-de-nume, vorbi, impArtdsire, prepunere, ajungere i intrare. Toader recomanda
apoT sd se va4A »ce orinduiali are fiesce-care parteu i mal vIrtos sd se invete bine la
nume cäderile i »a sci cite plecdrI de nume sunt §i a cundsce sférsitul numelta, in ch
dere si cite Were are §i de ce ném i nume este'?"
La verbi sail vorbd cum IT numesce Toader, el recomandd »a lua séma timpurilor
a fetelor §i a tine minte i a vedea ce fel de vorbd este : cu fag sad WA fatd (per-
sonal sad impersonal), fäcétére (activ) sau1l pitimitére (pasiv).
Autorul crede cä' dupi ce cine-va aù invétat bine aceste cloud, numele §i verbul,
'Ate sd lnvete §i cele-l-alte partl §i apoI sd se apuce sd invete cuvinte, pe care el le-a
pus »in fundul cArtulieI acestiau.
Dupd acésta recomanda InvétAtoruluT sd citésed verl-o carte moldovenéscd sad
razgovoriile luT protopopa Mihail Strilbizki, §i asa Toader crede cd se va putea invéta
bine, fie moldovenesce, fie rusesce.
Instructiunile acestea pedagogice sunt urmate de povétuirI speciale pentru rusil
car' voesc si invete românesce. Cu multä inteligentd invatd pe ru§I si pronunte sune-
tele g i+.
La pagina 8 urmézd scara materiilor. Iat-o :
Pentru ortografie fila 1
etimologie » 10
» nume 11
loc de nume »

vorbd » 28
ImpArtAsire » 53
a vorbeT » 54
prepunere » 55
ajungere » 56
intrare » 57

A doua parte, pentru adunarea cuvintelor rusescI i moldoveneseT, fila 30.

Dupi acéstd scard Incepe o noud numdrAt6re de pagine. Pe prima fild se citesce
urmatorul titlu : Elementi, adicit slove sad cuvinte pentru limba moldovenéscii sad rh-
minésci, d'intdid pentru slove.

www.dacoromanica.ro
 93

SA ocupa deci de sunete si litere. Vocalele le numesce: rgspund et6re i nerès-

punObire sunt:consénele.
Cu dota respunsuri sunt diftongl. Silaba o numesce tot ast-fel.
Rèspunylét6rele le clasifica In:
IncepWrele : oy. ta. 4. e.
Skirsit6re: i. nAcésta de se va pune intealt loe nu va (I bine.
Mijlocit6re i sévirsibire:: e. 8. O. R.
Incepét6re, mijlocit6re i sévirsit6re: A. H. iW. 10. 6.
Regulile ce da pentru aplicarea in scris acestor diverse vocale sunt f6rte curi6se.
Punctuatiunea, dupa Toader Scolerul, este urmatórea :
virgula.
; punct i virgulA.
: doué puncte.

, punct intäritor.
punct sèvirsitor.
intrebator.
I de minunatione.
( ) parentest
Nu_maI putin curi6se sunt rtgulile de ortografie.
Despre ca. este cel mai mare chezas al scris6reI astre, dar ci nu'I de nicI
tréba, al putem inlocui prin G ì prin deci conchide : -k nu e niel de o trébk
dati afarf_ca si pe hl i sa puneti si pe la la locul lor i yeti fi odihnitI (pagina 8).
Cel ce vré sa serie drept sA puie 6CTE iar nu 'taste, ca'I ylicere straina i ami
dar nu iasi, ea macar cA de i se gäsesc tiparite, dar aceea vine din pricina isvodului
tiparuluT, iar nu dupA vorbire. Toader cere sa scrim 11Eiwc., iar nu jos, cad acela este
cuvint al ugro-vlahilor, dar nu al noitru i uiwri dar nu joi, etc.
MinunatA este regula ortografica ce recomanda finalmente, 4icénd : nscrietI dupl
cum vorbill, ca este bine, si nu amestecatI cuvinte strdine.

TOMUL I. PÁG. 66. NOTA ) SI **).

Renuntilm de a aduce anexele aci promise, de 6re-ce se 'Ate vedea in discursul

inaugurat la Academie al regretatuldi Papid Ilarian importanta acestor acte.
TOMUL I, PAG. 67. NOTA *).

Locul la care se alude in acest text, din nBeshreibung und Schicksale von Ben-
der se va putea ceti acolo la pag. 106. Nu'l maT reproducem aci.
ADDENDA LA PAG. 67. TOMUL I.
Ne-a scApat din vedere un important document din leat 1792, relativ la scolI
In deosebI la Orfanotrofie. E o luare de socoteli pentru anii 1787-1792, care o
aducem ad integrala:

Prea Indltate D6mne I

Dupi luminata porunca Inaltimil tale ce prin Pitac ni s'aii dat, adunandu-ne cu
totil la un loe, am adus inaintea mistrA pe Dumnélor boeriI EpitropI aI obsteI cu tóte
condicile i socotelile EpitropieI, si le-am cerut sa ne arete socotéla de baniI milostenieT
si de baniI scedelor si din bang orfanotrofie si de baniI podurilor ; msA socotéla le-am

www.dacoromanica.ro
 94

cerut-o dupA cum In luminat Pitac InAltimiI tale se cuprinde, adecA de la vela 1781
si pAnA acum ; care socotélA arkAndu-se de Dumnélor, s'ad teorisit numai de nol Arhie-
rei, dará acum de iznévi de impreunA cu Dumnélor velitI boerI cercetAndu-le pe téte
din condicA In condicA, iat5 in perilipsis, pentru fiescarele madé, deosebit ar6tAm InAl-
lima tale socotéla mal jos de venit si cheltuialA pe fies-care an pAnA acum.

Sinopsis de banii milosteniei pe 5 ani

Tal. Banl
17.418 41 Venitul pe anul 1787.
17.008 86 Se scade cheltuitl intr'acest an 1787.
409 75 Rèmin ce all facut venit pe anu11788.
606 Venitul pe anul 1788.
1.069 75 Tot venitul pe anul 1788.
1.118 59 CheltuitI Inteacest an 1788.
48 104 Tree cheltuitl peste venit, lar la lét 89 nicl s'ad luat nimic, nicI s'ati
cheltuit nimic.
12.911 76 Venitul pe anul 1790.
11.412 85 Cheltuitl Inteacest an 90.
1.498 111 MinAn earl s'ad fAcut venit pe anul 91.
12.949 81 Venitul pe anul 1791.
14.448 72 Fac venit pe anul 1791.
14.364 75 CheltuitI pe anul 92, InsA :
14.228 75 La milostenie.
136 La ortanotrofie peste tal. 440, ce s'ad luat din Bragagil
neajungènd eratul spre lmplinirea cheltuelilor.
14.364 75.
88 117 RAmAn de fac venitul pe anul 1792.
Sinopsis de banii. §c6lelor
Tal. Banl
13.615 56 Venit pe anul 1787.
13.538 112 Se scade ce s'ad cheltuit pe acest an 1787.
76 60 116min ce s'ad fAcut venit.
159 119 S'ad cheltuit pe anul 1788.
83 59 Tree cheltuitl mal nault1 peste venit. Din venitul milostenie cum se vede
la aceeasI socotélA, lar la lét 1789 si la 90 niel s'ad luat vre-un ban, niel
s'ati cheltuit nimic.
Sinopsis de venitul orfanotrofid pe 5 ani
Tal. Ban!
1.767 74 Venitul pe anul 1787.
1.009 3 S'ail cheltuit pe acest an 87.
758 71 RdmAn ce s'ad fAcut venit pe anul 88.
590 Venit pe anul 88.
1.348 71 Se fac venit pe 88.
762 17 S'ad cheltuit pe acest an 88.
586 18 flèmAn cad all luat Mavroghene prin Iancul CAmAras, dupA arkarea
Dumnélor boerilor EpitropI.

www.dacoromanica.ro
 - 95-
600 - Venit pe anul 1789 dupi venirea armieI chesaricesa
541. - S'ad cheltuit pe 89.
59 - 11.6mAn ce aii luat Eparopii in lefl.
600 - Venit pe anul 90.
599 90 S'ad cheltuit pe 91.
- 30 116mén.
440 - Venit pe anul 91.
576 - S'ad cheltua pe 91.
136 - Tree cheltuiti mal multi peste venit, earl s'ail implinit cu din banit mi-
lostenieI al. 1. 91 cum se vede la aceea0 socotéld.
Sinopsis de bang podurilor pe 5 awl.
Tal. Bant
9.543 90 Venit pe 1787.
8.592 75 Cheltuiti pe acest an 87.
951 15 Ithmân ce s'ad acut venit pe 88.
3.687 48 Venit pe anul 88.
4.638 63 S'ad Wilt tot venitul pe anul 88.
3.622 67 Se scade cheltuitI pe anul 88, insd :
3.573 73 Cheltuiti la trebile podurilor.
48 114 CheltuitI la milostenie in 87, neajungénd eratul, precum
se vede la acésta socotéld.
3.622 67.
1.015 166 RdmAn pe cari 'I-ail luat Mavroghene prin mâna Iancului Cämdra§, dupil
arétarea Dumnélor boerilor Epitropi.
3.854 - Venit pe anul 89.
2.988 36 S'ad cheltuit inteacest an 89.
865 84 11.6mAn ce s'ad luat de EpitropI In leti cd alti bani n'ad prisosit ca sh ja
deplin.
7.518 30 Venit pe anul 90.
6.894 95 S'ad cheltuit pe acest an 90.
623 65 116män ce s'ad facut venit pe 91.
6.145 - Se scade ce s'ail luat Cu pitac gospod pentru meremeratul F,+ c 61 el or ot
sfintu Saya.
8.336 35 AA rdmas la Epitropii din anul 91.
5.97 1 117 S'aii cheltuit inteacest an 1. 91.
2.364 28 11.6mân sd se fad venit pe anul 92.
Adica cloud mil trel sute §ése-dedi 0 patru qi doud-(,led 0 opt de haul.
1792, Martie 15.
Cosma al Ungro-Vlachiel ; Rimnic Filaret ; Dosofteia Buz64 ; Ienache, Ve!
Vist; Vel Log., Vet Vorn., Moruzi ; Ve! Log., Crefuleseu. 1)
TOMUL L PAG. 73, NOTA ) §i 74, NOTELE *), ") §i 'u).
Vad5.-se documentul de la lacob Mitropolitul in Uricariullui T. Codrescu. III, pag 12.
Am promis sd dad aci o serie de sigilii ale MuntenieI 0 Moldovei. Explicatia
acestor sigilii se pote afla in memoriul ce am presintat In 1900 la Congresul de istorie
din Paris: ',Notice sur les armoiries du peuple roumain 1 vol. 80 Macon 1901).
t) Comlic.k XIX, fila 262.

www.dacoromanica.ro
 - 96 -

Sigilul lul Stefan- VocLI cel Mire.

www.dacoromanica.ro
 - 97 -

Sigilul luT Petru Rareq.

www.dacoromanica.ro 7
 - 98 -

Sigilul luT Stefan Toma, V.V. al Moldova'''. Sigilul lul Vasile Lupul-Vod5,
Domn Moldovei.

Alt sigir.al lul lstrati Dabija V.V. Istratie Dabija, Donau MoldoveT.

Sigilul lul Duca, V.V. al MoldoveT. Si gi I ul luT Antoine Ruset, V.V. al MoldoveT.

www.dacoromanica.ro
 - - 99

ot`

Alt sigil mal mare al luT Antoine Ruset, V.V. Mutai Baeovita, V.V. al MoldoveT.
al Moldovel (1676).

SigiQnelar de Domn MoldoveT.

loan Basarab V.V. Neagoe Basarab V.V. Vlad Voevod.

Radul Basarab, V.V., Vlad Voevod. Sigilul lul (?)

Domn Valahiel.

www.dacoromanica.ro
 Gavril Moghi15 V.V. Mate! Basarab V.V. (1634).

Matel Voevod (1628). Constantin Basarab V.V.

Alt sigh al liiÏ Gr. Ghica, V.V. al Muntenia Gregore Ghica V.V. (1672).

www.dacoromanica.ro
 Patrasc V.V. Gregore Ghica V.V. al Muntertici.

biliOerban Voevod. kRadul Voevod.

Gavril Moghila V.V.

www.dacoromanica.ro
 102

A urmat discutiune mire autorul acesteT opere si invdtatul D. B. P. Hasded.

D-sa a sustinut teza cä vechiul sigil al Basarabilor a fost coprinend In scut ca mobilier
doi arabl. In acésti afirmatiune D. Hasded s'a tntemeiat pe lucrarea geografici tipiritä
de germanul Hulsius (Levinus) la Nuremberg In 1597. Am sustinut teza contrarii,
cred a fi probat a cele duo& figurl din primele sigilit muntenesct nu erad
representad pe Intemeetoril Ord muntenesc (a duoa descilecare). Am dus In 1900
cestiunea la Congresul istoric tinut la Paris, prin un memorid. Alit la Paris cit si In
urini, principaliT Invnatt In eraldici aü aprobat teza sustinut& de mine. Are destule
alte ingenióse lucrArl D. Hasded, ca si nu se supere, cif una din teoriile D sale a esit
ceva mal subredi. Sper Inci eA D-sa nu'mt va mal rèspunde In acelasT mod in care
'ml-a rèspuns alti dati In Magnul etimologic. Iml place a crede ci mat multi obiecti-
vitate se OW pune de dol bètrint academicT in desbaterile lor. EA asa am ficut si asa
void face cat void mal &Ai.

TOMUL I, PÁG. 78, NOTA -*).

Din interesul imputiniret lucriret tipografice se suprimi citatiunile promise din
CronicT relative la infrumusetarea oraselor Bucuresct si last futre 1750-1800. Vadi-se
despre acestea cele serse de not In vol. IIX din Istoria Romanilor, dupli documente me-
dite. In Bandinus este descrierea palatelor lui Mateid Vodi Basarab si al lui Vasile
Lupu.

ADDENDA LA INTRODUCEREA DE LA TOY. I (LA PAG. 78)

La rantroducereau din totnul I al IstorieT Culturale adaog urmittirele acte :;` i

informatiunt, cart scipat din vedere publicAnd acel tom din lucrarea mea :
La 1729 Maid, Calist, Episcop de Ridiutt, Inchina' omoforul pe sfintul Pristol
Patenta in mAnile tut Grigorie Vod& Ghica, cu scirea i cu blagoslovenia sfintiel sale
pfirintelut Kir Gheorghe Mitropolit.
Documentul, folio, frumos scris, '1-am diruit Academiet.

La anul 1740, sub Domnia luT Const.Mavrocordat, a fost cutremur in Principate,

iar la 1742, sub Domnia lui Racoviti, s'ad gisit lingi Rosil-de-Vede o cipèting mare si
dint! de Mastodont.
(Dupi nCodex No. 404 de la Academie).
Vlahscoie. Find-ci sfinta i Dumneleeasca biserici de la Poiana, sud Ialo-
mita, unde se cinstesce si se priznuesce hramul sfintulut i fäcètorul de minunt lerarhul
Nicolae, este loe cu primejdie de ale r6smiritel Int6mplirl, din care pricini r6mAsese la
deripinare i prin silinta ctitorilor s'ati adus la stare, care fiind depArtati de orase s'ad
intocmit isad pentruinviltitura copiilor i pentru de a se putea tinea biserica
scóla In starea buni... Vodi IT di unele folosinte.

Nu putem sA nu Inregistrim cite-va rindurt din actul cel fiírte important Sup-
plex libellus Valachorumu al celor dot episcopt I6n Bob si Gherasim Adamovict.

www.dacoromanica.ro
 103

Supplex libbelus Valachorum opera celor dol episcopi: Ion Bob greco-catolic si Ghe-
rasim Adamovicl greco-oriental, cAtre Impöratul Leopold II este nun adevérat eveniment .
Comunicat DieteI la 21 Iunie 17911).
EpiscopiI romAnl ceru :
Numirile de urA si batjocurA sA inceteze in legislatura Orel : Natiunei romAne
sä nu i se mal 4icA : tolerate", netindigenci.
Loc hare cele-l-alte treI natiuni politice sA se dee nat. romAne.
Egala IndNeptare pentru cler, nobilime, pleba romAnA.
SA se iée si functionarI romAnT In proportie cu populatia.
Municipiile (comitat, districte, scaun), unde RomAnii sunt in majoritate, sä fie
cu nume romAnescl. (Pag. 539).
RomAnil nu ceréti limba romAnA, cä era limba latinA cea de Stat.
Dieta transilvanä din 419 membri fu röü supöratä de aceste cereri.
Episcopul Bob a recurs si la allá suplicA referat la Impäratul. Din Milano Impé-
ratul Leopold o trAmise cu ordin precis din 18 lunie, s'A fie tratatä de Diet.A.
Dieta la 7 Iulie o respinge pre aceea.
La 5 August, cAnd Dieta era pe fine, se ja in desbaterI, unguriI isI bat joc de su-
plid. nRomAnil nu sunt vechea colonie a RomAnilor, ci adunAturl din vecine térI.
Cu privire la oler religiunea Dieta nu vrea s'o recunóscA de indigenatd ....
(pag. 541).
Ion Bob a maï cerut ca RomAniI sä nu mal dea dijma la pastoril protestanti, ci la
preotii RomAnI mime.
Se refusä RomAnilor subventia pentru bisericl.
Cestiunea scòletor, ad calendas graecasl
Istoricul Lad. Kövary çlice ca acéstä rea tratare a liisat o durer6sA urmA.
n Suplicele RomAnilor ail avut in acele Pe putin resultat positiv, ele hasA indatii,
din acel an, s'ati prefAcut pe calea cea mg' firéscA in programa politici si nationalAu.

In 1786, at. 13, B, bragagil capétä monopol sA existe numal 20 präväiiI, cu con-
ditiune sä plAtéscA 600 talerI pentru orfanotrofie.
(Veçll la Archiva StatuluI, condica No. 17, fila 96 verso).

Pitacul dtre Vel SpAtar si Vel Aga de la Septembrie 14, 1787 (data pitacultil),
sä nu fie voie a se clAdi 9r1-ce bina in Bucurescl, de la Mitropolit pan& la cel din urmA
negutAtor, färä de scirea si voia Domnultif, inscris cu pecetia.
1785, Septembrie 14.
Condica 12, fila 311.

Pitac cAtre Ve! Spdtarul, ordonä determinarea unui hotar intre Bucurescf, aye-
çlèndu-se cruel conform altuI decret al luY VodA Ipsilant. (Velï copia acestul decret din
1784, Iulie 19).
Condica 12, fila 179.

Important este actul domnesc prin care bisericile si mönästirile sunt puse sub o
specie de tutelA de cAtre Iacob Mitropolitul, la 1797, August 6, din caus6 a egumenii
le administran in mod abusiv.

1) Veqi Bariliu, pag. 537.

www.dacoromanica.ro
 104

In o anafora din 15 Octombrie 1794, ce am a flat la fila 206 din dosarul No. 4
transport 1765 (Archiva Statulul), se face mentiune de un act al lul Gr. Al. Ghica din
24 Martie 1777, prin care la reclamatiunea EgumenuluI de la mOnastirea Trei-ErarhI
ca s'afi instrainat din averea nemiveatOre a m6nastirel, sub pretext de schimb, Domni-
torul Gr. Ghica ja o dispositiune, care se cade sa fie cunoscuti istoricilor novtri, de
óre-ce ea este o stralucitä dovada cA calugariI greet nu puteati dispune de mOnAstirile
bunurile inchinate din téra dupa bun placul lor. Gr. Ghica v6end ca unele din
acareturile acestel mònästirI, cu felurI de chipuri cel ma! dinainte EgumenI le deslipira
de la mònästire cu nisce tocmele nefolositóre mònfistirel ; dui:4 a pravilelor hotarire ce
ca mOnastiresc lucruri niel sa se vin44, niel sa se zalogésed, färä numaI daca va
avé mOnastirea nevoI i vederata trebuinta . Gr. Ghica Von am rAncluit si doi epi-
tropi, ca impreunk cu Egumenul ce era pus de parintiI eparhi, Cu alegerea cdlugd-
rilor, sa porte grija ca tóte acareturile i veniturile mònastirel i orI-ce tréba a möas-
tirel va fi, va fi pusd la cale. Aceea ce cei trei vor iscali, aceea sa aiba tarie i sa se tie
In séma, iar care tréba s'ar face numaI de unul sati de doI vi nu vor fi iscalitI tustref,
aceea r6mane ea o nimica vi in séma sa nu se tie . Avivderea Gr. Ghica hotaräsee
pentru Egumen cu ce alegere sa se pue, cum vi de se va intémpla sa móri Egumenul
ce urmare set: peczéscei Episcopul Oa se va rindui altul, cum pe larg se aratä in con-
dica DivanuluI 1).
Asemenea anafora este semnata de Mitropolitul Iacob (Stamati) la 1797, Au-
gust 6 vi cere intocmal respectarea dispositiunilor de la Gr. Al. Ghica Voda.

La Episcopia de Roman, in pachetul de documente cu No. 5, am aflat un hri-

soy de la Greg. Al. Ghica V.V., din 1775, Maitl (sigil ro.iù, colóre, mijlociü cu bourul
intre doi lei i darabane, cu data 1774). Domnitorul da EpiscopieI dreptul de a lua cate
1 ban de WM dugheana, oil ce s'ar vinde la ea, vi de carul de pesce, ség cu ori-ce ar
fi, ce intra in ora v spre vinlare, tot cate 1 ban, ca acest veuit sä-I fie pentru tamaie
unt-de-lemn.
Un act de natura a proba ca la finea secoluluI trecut fem eile de rele moravurl
nu prea erail ingäduite in Bucurescl, este cel urmätor :
Petre Postelnicelul cere isgonirea MarieT tiganca din mahalaua unde vade, n fiind
pricinuitóre de neodihna la tog de obvte prin purtarea ei desfranatä. §i casa eI fiind
facuta in drum, sa se strice, ca sa nu se strimteze drumul. Camarawl Alexandru
Ienachi raportéza, la 19 Octombrie 1799, cä urmarile acestel femeI fiind nesuferite
pricinuitóre de scandela i rOutate, parerea mea este a fi cu cale ca nu numaI sa. se isgo-
nésca din acésta .mahala, ci vi casa ce-aii fácut-o noua sa se strice, ca sa rèmae drum
larg precum aú fost din vechime, i sa nu se faca nor6e ; iar casa cea maI veche, de vreme
ce este in stapânirea alteia, sa r6mae nesupèrata, ca n'atl fäcut mahalagil dava in vremea
euviinciósau. Femeea sa se surghiunésca la o mOnistire. Octombrie 19, 1799.
Domnitorul apróba intocmal anaforaua lul Vel-Camarav la 26 Octombrie 17992).

Aiurea am amintit cA in atributele EpitropieI obvtireI intra i administratiunea

vcOlelor, al carora prim Nazir fusese mal apoI Mitropolitul Filaret. In capitolul special
al cultureI am inregistrat cate-va acte cu referinta la vcóle.
Neat cí acé condica ca atAta altele ail ars.
V. A. U.
Condica 42, fila 81 verso.

www.dacoromanica.ro
 105

B6la ciumeT de sigur n'a fost propice mersuluT inainte al §cólelor romine ; cu t(ite
acestea, nu putem çlice ci ele ag incetat Cu totul, i vedem ci §i in decursulanuluI1794
in anul 1795 se implioesce de la nagnistirl cotisatiunea lor pentru §céle i Epitropia
plitesce lefile personaluluT didactic.
Biblioteca gc6/el de la Sf. Saya se desorganiség intru cit-va prin faptul cà Epi-
tropia o bagi tuteo boli a banului de la Sf. Gheorghe nog. Ag fgcut rafturl Iniuntru
pentru cirtT, fiare la ferestre §i la u§e brAsci i ferestre cu lacite. Epitropia, din causa
ciumeT, a pus in aceea§T boltg a biblioteceI i läile ei cu amaneturile i banil copiilor
Arman!. Epitropia, cu anaforaua din 10 Aprilie 1795, cere DomnitoruluT si ordone
egumenuluT Sf. Gheorghe de a fi cu grije pentru bolti §i a da porunci hangiulul si nu
Arable cine-val la Visa bolla ca si facg vre-un mastraf la avutul sgrmanilor copiT, ség
la vivliile §cellelor. Domnitorul di ordinul cerut, dar adaugi cA Epitropia si 1ncredin-
teze cheile bolei eg,umenulul, ca si rgmite rèspunVgtor pentru tAte.-1795, Aprilie 15 I).
In 3 Iunie 1793 Domnitorul, cu pitacul sëii, acordind i intärind din noti privilegii
lui Ion Zugravul de la Rimnicu-VAlcea, infiintézi o adev6rati §c6li de zugrivie2).
In 5 Maig 1793 intgresce bisericeI Sf. Treime din CernetT privilegil pentru ca si
tina dascil de Invgtitura copiilor qi de trebuinta cintireT in biserici 3).
In 16 Octombrie 1793 Domnitorul ordoni CaimacamuluT de Craiova, dupg ana-
foraua EpiscopuluT de RAmnic, a se adgogi léfa dascilulul elinesc §i un ipo-didascal4).
4) (Cod. XXVII, scara 4, fila 59 verso).
I) DupA rugaciunea ce di dat Domniel sale frateluI Mihaiii Voda Sutu, SI. Sa einstit ql iubitorul
de Dumnele6 Episcop al Ramniculul, aratand c4 sciind meptepugul zugraviel, are trebuintá S-ta Epis-
copie de al avea eu mestepugul sèú, canal va fi trebuintá de zugrrivit, cat pi de a in-
vata copiil la megtepugul acesta, aú avut infla prin cartea Domniel sale, ce o velum cu I6t 1785,
Maiii 30, ca sao* fie aparat de réndul dajdiilor pi drepte bucatele ce va avea, sa nu se supere de dijmiirit,
de vinariciii, ca 85 fie cu tragere de mima de a invata copiil la meptqugul sAu, catT vor voi de a invata.
Drept aceea, ne-am milostivit Domnia mea de am hilara acésta mita ce aii avut; pentru care poruncim
Domnia mea D-tra boerilor Ispravniel aï judetadul, i boerl dijmarI qi vinarieerl, dupl cum mal sus se
cuprinde, intocmal sa urmatl, ea apa este porunca Domniel mele.
Cod. XXIII, fila 75 verso.
3) Cartea bisericei din Cerneti, pentru scutelnici, de la 5 Maui 1793
Moruzi amintesce c4 la acésta biserica, cu hramul SI. Treiml, Mihaiii Sutul a5 ape(jat Cu
dascal pentru HM/aura pi luminarea copiilor orapulul pi a imprejurenilor, carT sunt departall de peale,
pentru trebuincielsa invaptura, cum pi pentru trebuinta cantarilor In SI. Biserica. AA facut acestey
biseriel gi rol! ajutor, In 1792, Noembrie 2, de 20 de scutelniel. Moruzi intáresee din noù acésta din
care sä se (je dascalul de invë(dtura copiilor pi de trebuinta ccinairei in Sf. bisericii, acolo
in Cerneti, flind-cci .D-lui mam sus numitul boerul Domniel mete (biv. vel Pah. Ispravnic Al.
Farfara) ala facut o casa de Otra pentru pederea dregatorilor Domniet mete i Ispravnicilor judetuluT,
poruncim Domnia mea, ea orl-eare dregator ¢i Ispravniel va pedea Inteacea casa, sa aibi a da pe luna
cite talen l 6 la numita biserica pi peala ca qi aceptl batir &I se cheltuiasea iarapl la trebuinta bisericel, de
unt-de-lemn, tamae pi faclil pi la simbria dascalulut redel pi a cantaretulul. i fiind-ca la acéstá fapta
bulla a fost incepator qi isvoditor D-luT mal sus numitul boer A. Farfara, de aceea iarapl asupra D-lul
&in acésta purtare de grija, ca dintre negutitoril ql orapanil, pe acela pe caro Il va socoti om cu bun
ipolipsis ql cu frica lul Dumneleti, sa-1 orénduiascA Epitrop a strInge acest venit pi a cheltui la trebu-
inta pcalel qi bisericel, cum poruncim mal sus.
Cod. XXIII, fila 52 verso.
4) S'ab facut porunca legata la D-lul Caimacamul Craiovel cá, dupa anaforaua SI. Sale Parintelul
Episcop al Ramniculul, peste talen l 360, ce avea de luat pana aeum dascalul elinesc, ab mal fácut adaus
inca talen l 140 pi sa se dea cate talerl 500, Cu care sA se tina pi un ipodascal pi peala sa se pue In oran-
duiala, ci qi D-lul d'impreuna eu boeril de acolea sil se silései pentru apela re,a peala 1793, Octombrie 16.
Cod. XXIII, fila 463 verso.

www.dacoromanica.ro
 106

In 18 Julie 1794 Domnitorul serie Hatmanultif Hangeriu in faviirea gratuitäteI

itivèlatnéntulul

Pitocul din 18 lidie 1794 ceitre Halinantil N. ¡Jan gen, Caimacamul Craiovei
si ceitrc bocrii divaniti de acolo
VetI vedea jaiba ce ail dat Domniei mele Ilinca Zätreanea Arindsóia, din Insusi
rdvasul el, care il trAmitem intr'aré-td carte. Pentru care la mare mirare fuse DomnieI
mele a auqi cum cd dacalul Craiovei nu invalei copiii feir'de plead, in vreme ce
Domnia mea avem orénduitä letä dascAlulul Craiovel, spre a fi scéld Domnésed de inv6-
tAturd fär'de plaid, care se si di de la cutie, pe tot anul, cAte talen l 500 nelipsit si cum
D-v6strd o trecetI cu vederea i nu o punet1 la cale acésta Ci dar äntéiii pentru copifi
jäluiteirel llinca Zätreanca, poruncim Domnia mea ca säl ase;lati la or6nduitul dasedI
sA invete fdede platä. Asisderea sá dati nizamul cel cuviincios deplin al trebeI acestia
ea orénduitul dasefil, carele ié acesti talen i 500 pe an, sd tie sad DomnescA spre a in-
véta copiil fdr'de plata; si sä avem réspuns cä atT pus tréba la orénduiald i ati intocmit
scedd de inv6tAtura, grijind a se urma apururea cu orénduiala cea cuviinciósd. 1794,
lulie 18.
La 1 Ianuarie 1795 Moruzi inflintég examenele publice de iarnä, carl, in pre-
senta MitropolituluT, sä aibá loe la Bobotéza, in fle.care an, si ordona premiarea elevilor
silitorT 1).

')lo Alexandra Costandin MOrtiZi Vvd.

Prea Stintia ta, Pirinte Mitropolite al Ungro-Vlahiel, i Dumnévéstri cinstitilor si credinciovilor
boerilor Domniel mete, Nazirilor Epitropiel de obste, este cunoscut cä cugetul acela pentru care Dom-
nia mea cheltuesce de a tinta si a intemeia sc616 de invétituri aice, este pentru a nasce rod de Inveti-
furl si de folosul patriei; doe, cercarea isteciunel ucenicilor este pricinii de indemnare si de
mat multi silintii ucenicilor, de intrecere la hivitituri, am socotit Domnia mea de trebuintä si am ho-
0111, ca pe tot anul Sil se Neil o cercetare ucenicilor sae! Domnescl inaintea Prea Sfintiel tale Pilrinte
Mitropolite si a Dumnévéstri boerilor Nazirl aT Epitropiet, fatii cu daseilil lor, acolo in liuntru sccileT,
pre a se vedea cart sunt aceia cart aii silintä spre procopséli çi spre mergere inainte, çi cart sunt acel
ce nu invati; vi acésti cercare 55 se fad' cu i hotiritä, adicii a doua i de Sfintul Botez, care si se si
incepli de acum, de estimp si se pue in faptil ; de cure si poruncim Domnia mea ca la numita qi, ce vine
acum a doual;li de Sr. Botez, mergénd insusT Sc. ta Pirinte Mitropolit çi Dumnévelstri boerilor Nazirl
al EpitropieT, la sc615, unde flind fati orénduith dascill al sale Doi/mesa, sT aducetl inainte pe ucenicif
aT fie-eirel trépti de invétituri, ciirora si li se faci cercetare prin tilcuirea tnatimelor ce le vor da
dascalil lor, ca si vedell silinÇa lar çi rodal ce daff al invètitureI, si vélend pe cel ce aft isbutit la invi-
Viturii, si alegI dot din trépta Invätaturilor dintéia, çi dot din trépta invititurilor al doilea, cart ail
isteciunea mergerel inainte, cdrora si li se cumpere de la Epitropie si si li se dée eirtile ce le Bunt tre-
buinciése pe anal viitor de invétituri, ca urmeze silinta çi osirdia nelipsit, ciirera si le facerf DUITI-
név(istrA si cercetarea de starea lor, ea de vor fi din prostI çi scipitati, ce nu aii putere de la dén.sil de
cele trebuinciése, si aritatl cu anafora in scris, Cu pliroforie de silinta invétituret loe, ca sa li se
orénduiasci si o euviinciési léfi, dup.' starea lor, spre a nu le fi lipsa pricini de a lisa drurnul Inviti-
turel si al pricopselet ce ail apucat; iar de vor fi de nérn, cari içt ail starea i mijlocul chiverniselel,
aibi de la Domnia mea peripiisis acela ce li se cade la silinta si truda ce fac spre Invétlituri
procopséli ; care acésti orénduiali si fie obielnuiti si indatorati a o face Prea Sf. Ta si D-tre, pe tot
anul la hotirlta rp negresit ; de care si suntem faril de indoiali a la acésti cercetare a ucenicilor, ce
este de folos çi mull trebuinciési, niel Prea Sf. ta i D-v6stri nu yell face musaadea, nicl dascilit din
spre parten loe nu vor cuteza a face mar nainte ucenicilor aeelora sciute maftemele çi télcuirile lor, ca
su alba ciutare si Domnésca peripiisis acaba care s'a silit la invétituri. 1 lanuar 1795.
Cod. XXIX, fila

www.dacoromanica.ro
 107

La 20 Octombrie 1794 Domnitorul incuviintézA aseilarea lui §tefan iro-diaconul

de invaAtor la sceda de la mfinastirea Obedeanu, din Craiovat).
In 15 Decembrie 1794 Epitropia obstireT propune personalul scélei Domnesci,
intre carT, pe LITIO cunoscutul Lambru, si pre un filosof, pe care Epitropia 11 recun6see
de o potrivä invnat ca dasalul elin Lambru. Pe langil aceOia mai este si al 3-lea dasal
Gheorghe 2).
In 1796, Aprilie, Domnitorul dà carte aire IspravniciT din judetul Siam-11.6mni-
culuT, de a se numi im dasal românesc la FocsanT, in scrila de la Sf. lOri 3).

1) Pitac la Hatm. lIangeriu, Caintacarnal Craiovet

cinstit credincios boerul DomnieT meto, vel 13 in Dumitrasco Racovité, aretat cuin
c5 la scéla de invdtéturé, care prin hrisovul DomnieT mole s'ají intocrnit acolo in Craiova, la monastirea
Obeddnulul. s'ad gésit de D-ta si de D-lur eeT-I-alfT boerf, un Stefan iero-diacontil Cu invetéturé huna
de a se asep Vod5 incuviintéz5 apei4larea aceluia ca dascél, ndup5 hrisovul Doniniet inele,
ardtall insé porunca Domniel mele, spre a fi slitori cu sirguintil la invdtatura copiilor.... spre a se pro-
copsi si a se vedes rodal involáturel in faptil, ande sé fie primitT la sc61:1 pentru invd¡éturé, cét1 vor vrea
sé vie la invdtéturé, deosehit de cei ce cu numeral ad lefa ordnduité prin hrisov, ca sé invete tott
de pialé, ca la scélé Domndscl. 1794, Octonabre 20.
Cod. XXIII, tila 288.

5) Anctforaua Epitropiei ca sci se meti dée talen i IDO prostichion dascalului al treilea
din §c6la Donnéscd.
Cod. XXVIII.

Prea Inalfate D6tnne,

Insciintém Mirlal tale, pentru dascAlul Constantin Filosofal, ce s'ad asei)at la sc6I5 incé de la
trecuta lun5 a lul August ántéid carate prin luminat pitacul Inéltimel tale, intru care s'ad pus in ordn-
duial5 léfa dascélului lacé de la Ghenarie Antdid al acestur urmétor an, s'ad ordnduit i pentru dascélul
Filosofal tal. 1600 pe an, dar flind-cA al treilea dascAl era aselat numaT cu talerl 520 intr'un an léfa
sa, si avdnd multé greutate, care ne-ad aretat i insusT dasell Lainbru i fiind-cl numitul elin i cu Fi-
losofa, care arrusndof sunt deopotrivd invdIal.(, i amdndol sunt a fi cu priveghere In saild pentru tott
uceniciT, iniusT ad cunoscut greutitea dascéluluT al trcilet, ci cu multé trua si batae de cap se ostenesce
0114 de;tepta, s'ad unit dar amdndoT, adie5 Lambru ca Filosofal, si chibzuind ad gésit ce cale, ca
pentru truda osteneleT dasciluluT Gheorghe al trenca, sé i se mal dée prostic inc5 talerl 100 pe an peste
talen! 520, ce sunt hotiritT de Mirla ta, care si acest prostie sé nu se iée de isndvd din venitul sedlelor,
eit a fost ordnduiala intoemité de Inéltimea ta, ci din léfa Filosofulul, din ceT 1600 talen, care este ho-
térité pe an, s'ad multémit a lua nurnal Valed 1500, din taler1 1600 si talen l 100 sé se dée dascilluluT
al treilea, urmAndu-se i acest prostic a lila din venitul scélelor viitortilui an, ce se incepe de la Glio-
nariu lét 1795, neljungendu-i-se a i se plati din venitul accsttn an, care intocmire i chibzuial5 a nu-
mitilor dascéli fiind cu bun5 ordnduialé i iconomie dintr'a lor dréptii sinabrie, i nol gisim cu cale sé
se urmeze inlocinaT, dupri curn mal sus s'ad ardiat, de care si nu Iipsiin a insciiata lnéltimel t ile, ca
orT-cum va fi huna-vointa Mériel tale, sé avena luminat rdspuns, in ce chip sé urmém. 1794, De-
ceinbre 15.
Dositheiii al Ungro-Vlahlei, Durnitrache Bana, Isaac Ralet.
Cod. XXVIII, pag. 59

3) Carie ccitre Ispravnicii din judejul Slant-Romniculta

Pré S. Sa Périntele Mitropoht al Ungro-VlahieT, prin anaforaoa de la 30 ale trecutel Imiul lliart,
ne-ad l'Ama ardtare pentru un dascélr,minesc acia la orasul Focsanilor, spre invdiétura copiilor ora-
sanilor de acolo si a imprejurasilor, ca prin D-vdstré gilsindu-se unul ca invdtéturé de a tine scélii ne-
lipsit, sii se indatorésc5 egumenul mdmistire1 sr. hin a'T da léfd pe cdt i se va oréndui de catre Domnia
mea acolea, ca care va fi scédut egumenul din banil sc6lelor ce dé acést6 indniístire, care anafora pri-
inind-o Domnia mea pentru folosul orésanilor, care'l voim, poruncim D-véstrA. ca sé gàsiI un dascill

www.dacoromanica.ro
 108

In 10 Mai 1796, M. Moruzi inlocuesce pe r6posatul dascill Constantin de la scella

slavono-rornAnä de la Sf. Gheorghe, prin Isaia, recomandat de Nazirul scedelor, ca vred-
nic pentru invèlitura si procopséla ucenicilor la havaAtura cfirtel slovenesci si roma-
' nesci 4).
In biseric§, cuvintarea de amvanA nu este lAsatA cu totul la o parte. In Decem-
bre 1795 si in anul 1796, afltim ca predicator pe Ambrosie Erochirica, plätit cu léfA
determinat6 din banii scélelor 2).
AlAturea cu c61a, lucrézi ca factor cultural tipografia. » Pravoslavnica invè-
äturáu, tipiriti la Bucurescl 3) la 1.794, pe cand in Iasi se imprima »Critil si Andro-

rominese, cu sciinti buni de invétituri, spre aveda, sé tie vc6la nelipsit, rénduind dintre negutitoril
cel mal de ispravi gi de frunte al oravulul doul purtitorl de griji, a lua séma de pune silinti dascillul la
invétitura copiilor çi indatorind pe egumenul Sf. Ión, ca pe 00 luna sil dée léfA cite tal. 10 qi sii iée
adeverinti de la mina 14 adevoriti c1 cu iscéliturile acelor dol rénduitI negutitorT, cu care va fi egu-
menul scidut din baniI veólelor la socotéli. Drept acea, sé o facetl D-v6stri sciuti acésta vi orivanilor,
care pentru folosul çi multumita lor am ficut Dornnia mea acésti mili vi le-am intoemit vc6111 romi-
flaca Cu Mi din banil vc6lelor Domnesd. 1796, Aprilie 6.
Cod. XXIX, fila 168.

NB. Se vede ci nu s'ah allat dascil imediat, de óre-ce la 2 Iulie 1796 Poctsinenil cera din noil
4c615 (veql la pag. 62, 63 vi 64, tom. V al Ist. Rom. de V. A. UrechiA).

t) Zemb. Vlahscoie. Fiind-ei Constantin Dascrdul, ce aú fost la veóla slovenésdi ot. Sfántu Gheor-
ghe vechid, de aid din BucurescI, dal obvtésca datorie, çi pentru a nu se zAtigni vc6la acésta de
orénduiali ce din vechime aú avut, precum védum Domnia mea vi hrisóve Dotnnescl de intocmirea el,
dup6 care, inci de la lét 1792, Mal 15, am dat i Domnescul nostru hrisov de indrire, ne-aii ar6tat Pré
Slintia sa Périntele Mitropolit pe Isaia vi ne-a dat incredintare, ci este vrednic cu invétitura discilieT pe
deplin, spre a se oréndui dasell la numita vc61i; decl, dup6 incredintarea ce ne-ati dat Pré Sflintia Sa
Pirintele Mitropolit, dim Domnia mea acésti Domnésci a nóstri carte numitului Isaia, ca si fie daseil
scóla slovenésci de la sfeti Gheorghe vechl çi sé faci tot felul de silinti pentru invétitura çi procop-
séla ucenicilor la invétitura cartel slovenescl i rominesci, carele, pentru a sa ostenéli çi silinti ce va
face, si'll aibi ortinduiala çi mila ce ati avut i Dascilul Constantin, urmándu-se dup6 hrisóvele Dota-
nescI ii saam receh gpd. 4796, Mal 10.
Cod. XXVI, pag. 279.

5) Io Alecsandru Constandin Moruzi Voevod

Pré Sf. la Périnte Metrepolite al Ungro-Vlaltiel i D-v6stri Nazirilor Epitropiel pentru léfa ce are
la cutie, din banil rólelor, Ambrosie Ierochirica, poruncim Domnia mea ca, dup6 orénduiala cu care
'al ié dasciuil vc6lelor léfa pe tóti luna, asemenea s'o datT çi léfa sa pe fie-care lunA, adici cite tal. 25
pe luni. 1796, August 4.
Cod. XXIX, fila 217 verso. Vel. Logof.

Pitac din 29 Decembre 1795, ditre Mitropolit Naziril Bpitropiel pentru léfa cea orénduité de
la cutie, din banil vc6lelor, lul Ambrosie Ierochirica.
A. Moruzi poruncesce »ca dupi orénduiala Cu care'vl iaù dascilit rólelor léfa lor pe tóti luna,
asemenea si se dée i orénduiti léfa lui Ambrosie pe fiev-care luni...s
Cod. XXIX, fila 138 verso.

aPravostavnica Invétituria aeum int6i6 tipiriti pe limba román6sci In tple/e prea luminatultd
Donan, lo Alexandru Const. Moruzi Voivod, cu blagoslovenia vi Vd. cheltuiala P. S. Pirint. nostru Kir
Dosithel, Arhiep. vi élitropolit a Vd Ungro-Vlahia, la anul mintuire11794, in tipografia Metropolicésci
in BucurescI, de Dumitru Popovicl, tipograf, in 4° de 438 file.

www.dacoromanica.ro
 109

nius, 4) traducere din frantuzesce; alature cu .Liturghia care al duoilea s'a COI-a
inteacesta§T chip, in i1ele prea LuminatuluT §i prea InaltatuluI Domn M. C. Sutu Vvd.
cu osirdia §i cu téta cheltuiala P. S. Mitropolit al Moldovel k. kir Iacov, intru a sa ti-
pografie din noft gicutä in SI. Mitropolie din Ia§I; aceste cartI, impreuna Cu mal
multe altele 2), de carI avem a vorbi mal qi cu manifestatiunile poetice ale luT
A. Viicarescu din acesta§T ani, constituesc documentele culturalT din Domnia luI Al.
Moruzi.
Mi§carea culturala a Romanilor din Ardél, de la data acésta, nu este rara de le-
gatura cu acea din principate. Ca dovada vom aduce deocamdata pitacul luT A. Moruzi
catre Mitropolitul Dosithei, prin care-I recomanda diverse publicatiunI §i axil din Ar-
de, numai ca sa le propage In téra, afara de cartea cu titlul Fire §i obiceiuri tur-
cesda qi cu excluderea gazetelor. Tata acel pitac:

Io Alexandru Constandin Moruzi Vvod.

Prea Sf. ta Parinte Mitropolite al Ungro-VlahieT, ve! vedé acésta tipariti insciin-
tare, ce ají venit catre Domnia mea de la insotirea tipografiei romanescT din Ora Ar-
déluluT, dimpreuni cu deosebita filada §i insemnarea de felurile cartilor ce ad de a le
tipfiri acum noud In limba romfinésca ; ci dar, cat pentru Fin l §i obiceiurI turcescI §i
gazeturl, aceste nu sunt primite, iar geografiiI, fisica, filosofica §i altele asemenea, aceste
sunt slobode, cum qi cele bisericesci i altele Dumner,leescT, prin cercetarea prea SfintieI
tale gasindu-le unite In tocmaT dula can6nele sfinteT bisericT a r6sarituluI, iarä§i vor fi
slobode; pentru care sa §i ara! prea Sf. ta la totl, cati vor sa se indestuleze §i sa se
folosésca de aceste, facéndu-le cunoscut plata §i vremea primireI, i sa are tí Domniei
mele in scris o anafora. 1795, Martie 4.
Cod. XXIX, fila 24.

Cand In Ora se introducea cirti de diverse sciinte §i prin dascalii francezi se fu-
ri§a in societatea romana multe din principiile revolutiunel franceze, poprirea intrareT
In Ora y5a gazeturilor era o mèsura fara de scop. Proibirea jurnalelor da nascere sa-
tire! §i pamfletuluT scris. Alta-data In balade §i doine, opresatul 1§I canta pèsul sed; de
acum lnainte satira §i pamfletul nu vor cruta pe mal mariI Vd. Cun6scem o piesa de
teatru, (prima in limba romana), care nu e decat un pamflet de .la .finea DomnieI a
doua a luT Alex. Ipsilante.
Ca representantl aT sciinteT urméza sa fie numérat! §i doctorii, cae, in Bucuresci
§i in unele judete, de sigur rèspandéd mal mult cunoscinte variT, enciclopedice, decat
asiguraii sanétatea publica. In 20 Iunie 1795, raporta Epitropia DomnitoruluT, ca nde
la o vreme inc6ce vedem ca s'a obidnuit de vin nisce barbierT §i spiteri §i de sine§1 se

1) VOY despre acést4 carte, ce am scris in itheneul Romfin din lasi. luna Mal-Iunie 1861,
pag. 33.
5) Iatii inc5 una importantà: nSfinta i Dumnedeésca Evanghelie, aeum intr'acest chip tipiritil,
In dilele prea luminatuluI i prea Inälçatulul Domn, Io Alexandru Const. Moruzi Vvd., eu blagoslovenia
P. S. Mitropolit al Ungro-Ylahiei Kir Kir Dosithei i cu tedil osirdia i elieltuiala P. S. iubitorulul de
Duinneded Kir kir Neetarie Episeopul R6mniculul, in Santa Episeopie a 116mnieultd, la anul m'intuir&
1794; s'a tip5rit de Dimitrie Mihäilescu, tipog. Romnie, si de Gheorghie sin Popa Constantin, tip. Roin-
nie, In folio de 159 lile.

www.dacoromanica.ro
 BO

fac dohtorI, rara de a arèta atestaturI i dohtoraturele lor la D-luI arhi-iatros, ca sa le

faca cercetare, si de va fi vrednic, sa le dée voie a metahirisi si a cauta bolnavI. Epi-
tropia denuntä intre altl »cerlatanicg pe cid, unul Daniil »care a.omorit o copila a Du-
misale VorniculuI Manolache Brancoveanu si un fecior de vérsta a luI Toma Comino, etc."
cela-lalt numit Pavel »care om6ra Ornen! cu dohtorii mincinéseu. Dupa propunerea
Epitropid, Domnitorul ordona isgonirea lor din Ora i dispune ca vel S'altar si Aga sa
nu mal permita practica la nici un doctor, fan!. prealabila cercetare o proto-mediculuI,
care singur 'Ate da libera-practica 1).

i) lo Aleccandru Const. Mor uzi Ved. i gospod. Zentb. Vlahscoie

Poruncim Domnia mea D-talc vel Spitar i D-tale ve! Postelnic Epistatule al AgieT, in t6t5 vre-
mea si priveghiall pentru unil ca acestia, ce cu nume cA sunt dohtorT, pricinuesc inseliciunT i primej-
diT de :m'irle la norod a nu fi sloboll a d'mbla prin politie, ci orl-care va fi venit aicl, sea va veni de
acum inainte, si'l tritnete/1 mal Antdid a se ardta la D-luT arhi-iatros, ca si-I cerceteze de oil pracsis, de
sunt cu adevdrat dohtorl cu vre-o mirturie in scris, i apia pe care iT va cundsce D-luT, le va da carte
la mAni, spre a fi sciull cii aú acésti epanghelmi i vor fi sloboií, iar intr'alt chip si nu se primésci, pi
D-ta ve! Spitar si o facI acésta sciut la agenlie, el si se isgonésci uniT ca aceia, cii nu'l pohtim Domnia
mea a'l lisa si Amble ficènd inseliciunt norodulul. Asemenea i pentru acepti dout . . . ce se nu-
mese dohtorI, pe cel ce se afta' aicl si'l face¡I teslial la agenVe, ca si se isgonésci, iar pe
cel ce s'a aflat la Tunarl si trimi/1 D-ta vol Spitar cioclit si-I ridice si-Iduci la Spitar, spre a se aerisi
cdte-va çlile,si apol iaripl la agenpe si-1 faci teslim spre a se isgoni i acela; pi in scurt, de acum
inainte, sil priveghialt D-vidstri pentru unil ca aceptia, citad se va ivi venill niscare-va spiterl cerlitanT,
Cu nume cii suat si-I trimetell pe to[I la D-lul arhi-iatros spre cercet ire, i numal pe care II
va adeveri D-Iul cu carte in scris, cii sunt dolitorl cu adevdrat, aceia slobolenie a dmbla prin
politie la ce! ce'l va pohti, iar pe ce1-l-a1/1 si nu'i ingäduiçi, ci dde la agenlie, spre a se isgoni de aicl
unil ea aceia negrepit. 1795, lunie 30.
Cod. XXVIII, fila 61 Vel Logof.

Prea Dómne,

Miriel tale, cil de la o vreme inc6ce vedem ci s'a obicinuit de vin nisce birbierT
i chimiagil pi spilerl si de sinesI se fac dolitorl file de a aréta atestaturl pi dolitoraturile lor, la D-lul
arhi-iatros, ca si le faci cercetare pi de va fi vrednic si le dée vole a metallirisi pi a cinta bolnavI, ci el
puind inainte felurimT de cuvinte mincimise, prilistesc norodul eu marT laude, cil sunt vrednicif a vin-
deca orl-ce fel de b6le, in1éhä óinenii l ludndu-le banT le dad cdte cevapl impotriva patimel, ne al/6nd
pracsis, pi apta unde este nidejde si se scele, el II omciri cu un cias mal nainte, de care pi acurn vedem,
e:1 s'ad ivit douT inpI numindu-se eral)i pi dohtorT f6rte inepterl pi invd/a[T, incAt se laudi cil atit de 1:161a
ciumel vindecil pe fiep-care, cum pi de orT-ce patitnä va fi, mime si apuce pe om Cu suflet, negrepit in
sc6I5. Pe unul dinteaceptl doul il chiami Daniil, carele a °mora o copita a D-sale VorniculuT Manolache
Brancovdou i un fecior de vdrsti a lul Toma Comino, 2-lea Spitar, pi o fati' a luI Chiurei-134 i c
1-alt anume Pavel Amb15 aicl in Bucurescl iscodind in Vote pir/ile a miela norodul pi a le scurta via/a
fiede vreme; mal sunt pi al/il, dup5 cum fi ardtim mal sus, cara dinbli cu asemenea inseliciunl de
°mema 6menil cu dolitoril mincin6se; pentru eme o netrebnici urmlre ca acésta, dupi datoria ce avem
pi are Epitropia la unele fapte ca acestea a priveghia, nu lipiina a insciint tale, printeacésti prea
plecati anafora, pi ne rugim Miele! tale si b'ne-voiescI a lipsi acepti doul inselitorI cu totul de aicT din
piméntul tire! MirieT tale, cum pi asemenea lor, pi orl-care se va mal iv, de acum inainte cu nume
de dohtorl si nu fie sloball a metahirisi bolnavI, pini nu va merge maT inteill la D-lul arhi-iatros ea
szlyi arete dovada in seria, de este dohtor desevérsit pi apoi dAnclu-i-se slobo)enie lar prin scrisdre,
alfa ml fie volnic a Ambla prin ora p la cel eu trebuinlii, precum acest obicaid este pi ciliar in [éra lor,
cii fiede dohtorat la mitad' nu este slobod si dmble nicl intr'o politie; de acésta insciinliim, pi cuna va
fi luminati porunci. 1795, Iunie 20.
Cod. XXVIII, fila 65. Isaac Ralet.

www.dacoromanica.ro
 111

La 25 Iulie 1795, dupA anaforaoa CAimäcämieT, se isgonesce din Craiova medicul

Palas, care prea putinä sciintä are de doftorie i intäresce doctorI al Craiovel pe
Pavlu i Spiru, ndoftorT crestinï, carI la multe locurT s'ad cercat i sunt 6meni procop-
sitI cu burla sciintä de doftorieu. 1)
AlAturl cu medicir, carl dad ocasiune a se imbogilti limba rominésel cu terrnenul
de §arlatan, sä mention5m pe primul oculist cunoscut de istoria nésträ cultura15, i Cu
atat mal cu mult5 plAcere, c5, pe cand sarlataniI erad indivii sträinT, oculistul nostru
cel I-id este românul Radu.
Iatä documentul, care vorbesce de acest prim oculist al nostru:
Resolutia din 5 Septembre 1794 pe anaforaoa ce s'au fti cut in dosul jaiba*
Gherghinel, ce ati fost 6rbä.
Ascultând luminatà porunca MärieI tale de la acéstä jalbg, am fäcut cercetare
aducénd pe insäsI jAluitcírea de fatä inaintea astil si adevèrul, am vOut-o betégA de
amAnduoil ochiI, Cu perdele, nezArind nicI cum, ci ca un bustén se lovea de totI p5retiI,
si de nu o purta altcinevasT, nu scia in cotro sá apuce i sA mérgä. Am chemat pe Radul,
ce s'a chemat a este dohtor, pe care l'arn intrebat de imite sA scie el acel mestesug
s'o vindece, si a rèspuns ci !Ate, fiind a a invätat meste5ugul in 15untru EvropeI, de
la un doctor, de la care are si atestat cA a sévérsit invétätura acestuT mestesug. *1 asa
l'am tocmit tal. 30, cu dohtoriT cu tot, si intaid s'o vindece i apoT dée Epitropia
baniT. *i asa, luand-o pe jäluitóre la casa luT, peste o lunA de 4ile, August 5, a avut-o
sdravän5 cu vederea cum a fost din inceput, strigand cu glas lAudAnd numele MdrieT
tale, rugänd pe milostivul Dumneled pentru bunA starea i indelungarea anilor vieteI
InAltimeI tale, cA s'a väopt din intuneric la lumia ; ci s5 bine-voescI M5ria ta a ni se
da poruncA, sä däm numituluI doftor aceI 30 de talen I pentru ostenéla sa, si bine ar
M'Aria ta, cä asa om sl se orènduiascA, cu putinä léfá pe lun5, câte talen l 10 mult 15,
orT de la vre-un spital, sad de unde veI socoti Märia ta, cA se munAmesce el, si sA fie
pentru cAutarea de acest fel de patimä pentru cel s'Arad, carI vin maT ta Vote 4ilele la
Epitropie si nu le dä !T'Ana, si va fi MärieT tale vecTnicii pomenire.
Cod. XXVII, scara 19, fila 18. Isaac nata.

La 9 Sept. 1794, Al. Moruzi aprobA ambele propunerT ale EpitropuluT.

Cu referir* la spiferil, avem de la Al. Moruzi, din 23 Decembre 1794, o t'eso-

1) Anaforaoa Caimacamuluf si a Divanului Craiovet (Al. Calfoglu Ciimac., 16n Glagovénu, Barbu
Stirbel, IOn Br5iloiu Stolnic, Ioni(5 Argintoianu), din 25 Iulie 1795, vestesce, cii din dota doctor! al
CraioveI a murit unul si au r6mas numaI Palas, 1,carele prea putinrt sciintil av6nd de doftorie, at5t no
cAt si norodul de obste p5timim. Acum de la BucurescI viind un Pavlu i Spiru, doftort crestinl carl la
multe /ocurl s'ad cercat, si ilind ennenI procopsitY si co bun5 seiint5 de doftorie, ceI mal mult1 a do-
bAndit si dob5ndesc fotos, ajutAndu-se la neputinlele lar; pentru care Ilind-c5 se af15 cu acéstA bun5
idee si sunt i Ornen! cinititI, purtindu-se Cu f6rte bun:i orMduiall, ne rugain M5rieT tale s5 te mitos-
tivescI, ca, Cu aseliimént de talerl 500 pe an, ce ají fost ce1-l-a11 &flor!, s5 se orAnduiasc5 acestl duo!;
si acest Palas, ce a fost pAnS acum, va mergo de'sI va c alta tréba sa, nearneslec5ndu-se n'A mult la
dortorieu. 1795, Iulie 25.
Cod. XXVIII, scara 7, fila 9 verso.

Domnitorul aprobi acesti aurora la 27 Iulie acelasT an.

www.dacoromanica.ro
 112

lutiune, ca doftorul cel mare, impreuni Cu D-rul Caracas, sA inspecteze spiteriile i sA

pecetluiascA tele doctoriile vechl i stricate i sé se fixeze tariful doctoriilor dupA taza
oficialA din Ardél 1).

Anaforaoa pentru doftorlile cele vechi, sd se pecetluiascci, ca ad nu mai fle prin spi-
ferii, ci sé se aduces' altele noud.

/o Alexandru Costan. Moruzi Vvd. boj. mitos. i gpd. Zem. Vlahscole

Cu cale §i de trebuinta, fiind a se da nizamul acestel trebl, ce este al obstel, porunchn Domnia
mea D-tale Arhiiatre, sé chiaml tmpreuna si pe dohtorul Caracas, unde sil mal aducep si pe vre-unul
din hirurghil, care va fi practicos desdvérsit, i stringéndu-I pe top spiteril din Bucurescl, de la tate
spiteriile, prin marafetul D-lul Epistatul Agiel, cercetap pe fe-care In parte de are anta"' spiterul
mestesug si sciinté deplin a lucrarel doftoriifor, unde sé facell i cautarea doftorillor, ce ad in spiteril
si cate vor fi vechl si netrebnice, !Ira de niel o energhie, acelea pecetluindu-le i dandu-le soroc de a
le radica si a le duce unde vor vrea, sa-1 indatoratl ca si aduci alte noud folositare, care &IV faca ener-
ghia lor ; si pentru pretul doftorfilor ce se aduc din launtru, pliroforisindu-vd eu cat se cumpdra In
launtru, cu cheltuiala lor pana aci, sé socotip apol .adausul ce li se envine de a se pune la pret, ¡ara
pentru celea ce se pot face aicT, sil se urmeze pretul acela, dupa taxa Ardélului, unde ldngd acestea
tóte sé ascult4I Dumnéviástril si pe spiteril ce aii a provalisi si asa &tal nizamul acester trebT, sé ardtatl
Domniel mele pentru tate. 1794, Dechembre 23.

Prea /naqate Dénine,

Nu lipsim eu prea plecatli anafora a insciinta Mariel tale, intre cele-l-alte trebuincicise obstieT, si
pentru rdndul spiteriilor si dohtoriilor dintednsele, care ail ajuns la atat de mare catahrisis, Incat aú can-
tandisit, dupa ce nu fac niel( un fotos, fiind vechT, necautate de nimenea, fea si siricaciune, crIcl dandu-se
bolnavilor i nefacéndull energhie, fiind vechf, de niel o tréba, Il cotropesce bala, din care pricinil
urtnéza si cele mal multe primejdif ; deosebit de acésta, si pretill doftoriilor se urméza l'Ara niel o °Ha-
duiala, si cu o sumé farte mare, nesuferita, si pentru ca sé se pue aceste tate la huna ordndulala, dupa
cum s'ad dat nizamul cel cuviincios de catre intelepciunea M'Irlel tale, si la cele-l-alte tate urméza sé fie
luminata porunca Märiel tale catre Durnnélul doftorul cel mare, i catre Dumnélul doftorul Caracas,
care mal antèiù facend acum cautarea tuturor doftoriilor de prin tate spiteriile, cele ce vor fi nu numal
vechl netrebnice, ci si sub banuiala ca nu'sT vor avea cea deplin energhia sa, pecetluindu-se de catre
Dumnélor, sil fie dator acel ce le va fi avut la spiterie, in soroc de Ole, ce i se vor pune de catre numi-
tiT, sé le riclice, trimiténdu-le unde va sci, ca ne urmand si dovedindu-se cli s'ad indraznit de a mal
vendut la cinevasT de acelea, sé se arla si ca cel ce va vrea sil tie spiterie aicl In oraéul Bucurescl,
scie crt este supus si dator la cercetiirile ce se vor face de catre D-lul doftorul cel mare, i de catre D-Iul
doftorul Caracas, a fi rdspuniptor, ca un pricinuitor de rdul obste!, nu numal a fi arse acele dofforiT
vechl, ce se vor gasi, ci si a i se face caljuta dojana, prin zabitul sda; lar pentru pret este l'arte lesna,
adica sé se faca adaus la 4ece la fies-care fel de doftorie, urmandu-se pretul lor, dupa cea tiparita taza
a Ardélulul, suma! la felurimea doftoriilor, ce sunt aduse din launtru, iara Cele ce se pot face de aicl,
care se si fac, la acelea sé se urmeze tot acelas pret, ce se cuprinde in taza Ardélulul, lar hotarirea cea
desilvdrsita rdmane a se face de catre Inaltimea ta. 1794, Dechembre 19.
Damitrache Ghica Ban, Nicolae Brdncoveanu, Vel Ban Bacovild , Enache Elcdrescu
Spcit., Vel Vist. Moruzi, Manolache Brdncoveanu Vel Vornic, Vel Log. Filipescu, Vel Vor. Grci-
disténu, Vel Vorn. Slcitineanu, Vel Logof. tirbeiú.
Cod. XXVIII, pag. .

www.dacoromanica.ro
ANEXELE I ADAUSELE LA ISTORIA ACOLELOR"

TOMUL I, CAP. I

1800-1828

www.dacoromanica.ro
 ANEXELE SI ADAUSELE LA ISTORIA SCOLELOR"
TOMUL I, CAP. I
1800-1828
La pag. 83.
In Muntenia alegerea MitropolituluI Dositeifi, la 1793, inauguréza o era de cultura,
care trece §i in secolul al XVIII-lea. B6la ciumel adusa insa impedicare mersuluI see,-
lelor, carl cele mal multe fura inchise din causa epidemia I).

Cellile tipdrite de la 1793 la 1810

Adunarea cazaniilor a multor felurI de cuvinte inv6tateire. 1793. Viena.

Pravoslavnica inv6taturä acum Intâiù tiparit pe limba ruminésca in Oilele prea
luminatuluI Domn Hi Alex. C. Moruzi V.V. BucurescI 1794.
Evangelie tit:Arita In qilele luI Alex. C. Moruzi V.V. Episcopia Minnie 1794.
Pravoslavnica marturisire a sobornicesca i apostolescel bisericI, in 4ilele
Constantin Neculae V.V. Bucurescl 1795.
Carte folositeire de suflet, talmacita din limba grecésca in 4ile1e luminatulul Domn
Alex. C. Moruzi din porunca prea sfintituluI Mitropolit Dositeiil 1800.
Mineiul luneI Octombrie retiparit la Buda in 1805, cu voia i blagoslovenia Mi-
tropolitulul Dositeid.
Orologill mare (Ceaslov) in pele Mitropolitulul Dositeiii 1806.
Nu mai citam aci niel manuscriptul de poesil ale luI Alex. Vacarescu, din 1796,
niel Retorica de la Buda 1798, niel viata lul Bertoldo, din Sibid 1799, nicl lucrarile luI
Ión Barach din 1800, cum si nicI numer6sele publicatiunI din Ardeal, intre carI catehisul
lul Samuil Klein 1801; Istoria Sindipel Filosoful, Sibiú 1802; Patima mantuitoruldi de
Vasile Aron, Sibiii 1802; Biblia de Blaj a luI Samuil Klein 4795; Alexandria In ma-
nuscript si tipar de la acéstasl epoca, cum si multe alte cartl tiparite in Moldova in
timpul important al 'Astoria lul Iacob Mitropolitul. Deca am renuntat de a aduce aci
intréga bibliografie este tot pe motivul, ca Academia imprima actualmente, Ode com-
plect4,si ilustrata acésta bibliografie i, In genere, de la cea mal veche carte pini
la 1830.

i) Dasc5lul Dumitru din Craiova, numit invgiAtor acolo Ind de Mitropolitul Filaret, Il reclami
léfa la Noembrie 1796, probind di el n'a inchis gc6la nicl in timpul ciumeT. Moruzi-Vodà i-o acordS.
Ve41 »Biserica Ortodoxilv an 16, No. 2, pag. 99.

www.dacoromanica.ro
 116

Nu putem a nu mentiona aci o hartd Mae rard, aprópe necunoscutd, de carea

este legat numele lul Radu Golescu :
ATAAL
Xaprviç isepiikov
Ka0oXixç rewypcuptx;
invcocz rilçaporeiS Ecpco:pcc;
xcmxrertiv °Orly itapikIXov xai
xXayfav auT1);
retopyí87) ikrg euSgotcht;
"ApXovtoçi.teyeat3 6opvtx8
PaUxavS rcaeaxt;
1800.
Tipdrit la Carol Skindelmaier In Viena.

Tomul I, cap. I, pag. 83, Nota **). Iatd intrégi inscriptiunea care se afla la sceila
romAno-slovenésed de la Sf. Gheorghe :
cóla acésta fdcut cu cheltuiala prea luminatuluI nostru Domn IG) Scarlat
Ghica V.V. eu blagoslovenia prea stAntuluI Mitropolit al Wei* Kiriu Kir Filaret, cu
mijlocirea blagorodniculul dumnealuI Banul Const. BrAncoveanu vel Logof6t, cu osirdia
popeI Florea, dascAlul slovenesc la 1759.
»In ileIe prea indltatuluI Domnulul nostru Ia Alex. Moruzi V.V. s'a prefAcut
scála acésta din temelie cu indemnarea i sirguinta sfintiel sale phrinteluI Mitropolit al
Ungro-VlahieI Kiriu Kir Dositeid cu cheltuiala Märid sale si a prea SflntieI sale i a
pdrintilor EpiscopT si a altor boerI neg,utätorI, fiind Epistat Dumitrie Ghisddvdt,
leat 1801.
TOMUL I, PÁG. 83.
Noi Cairnacamii Rometnesci
Fiind-cd biserica iscóla de la AgiescI, care este a »Cash* märeI sale Beizade Gri-
gorie Sutul, prin hris6ve Domnesci are mild de Vinäriciù la sud-Slaam RAmnic de la
totI ceI ce ail vii pldtesc Vindriciii dinteaceste poplire, adicd Putreda-din-Dél si din
Vale, IIerescI, Zábrald, RaducescI, Belciugata, MacsinenT, Insa cAte banl cincI de vadrd
pärpdrul dupd ohiceid, s'ad dat acéstd Carte a Divanului.... ce s'a ordnduit de Dumné-
luI Epistatu CasiI, carele sd Amble impreund cu vindriceriI DomnescI, sd serie vinäriciul
acestor pop6re, i fdcénd (1°116 catastise asemenea unul ca i altul, iscdlit fiind si de vind-
ricerl DomnescI si de orénduitul Casii, partea de banI a Casil ia orénduitul acesta
pe deplin, färd de a pretenderisi vindriceriI DomnescI a lua dinteacestI haul aI Casil,
niel cu nume de 4eciuiald, nicI cheltuiald pentru el, precum asa se cuprinde i In pon-
turile slujba vinäriciuluI, de care scriem i dumnitale Taxildariule i slujbasilor acestuI
judet, impotriva urmare sd nu facet!. 1)
TOMUL I, PÁG. 83.
Tot asupra anuluI 1800-1801 aducem, pe lAngd textul din »Istoria *ceileloru
mai sus indicat, urmiitórele :

1) Cod. XLVIII, tila 141.

www.dacoromanica.ro
 117

Gratie inv6tAtureI ce se dAdea copiilor de cAtre invètätorii francezI, prin casele

boierescI, se introduc ca studiI i alte materii de cat cele ce se MOW la §c61a de la Sf.
Gheorghe. Sub influenta limbeI franceze se introduc, (p pe 4i, vorbe noul, chiar §i in
limba cancelariilor 4).
Al. Moruzi a fost necontestabil un iubitor de culturA. El a preferit adesea s5. dea
§c6leI ultimul ban al EpitropieI ob§tirilor 2).
AcestA preferintA a §c6leI rèsare §i din urmAterele acte relative la §ceda Iona§cu
din Slatina :
Anaforaua iscAlità de Const. Filipescu vel Vornie 0 de Radu Golescu la 17 Martie
1800, motivatA de jaiba ce ail dat Domnitorului maI multï bojen i 1joierna1 din jud.
Olt. Aceiltia cer adAugarea veniturilor bisericeI i spitaluluI Iona§cu, cum §i a §cóleI cu
dascAl elinesc i romanesc. lic jAluitorif, ca aù cercetat impreunA cu Neag,a, sotia mor-
tuluI lona§cu §i cu GavrilA nepotu-s6a, §i aú constatat ci veniturile sunt nesuficiente
ca sd se infiinteze spitalul, i decI se 1.60. DomnitoruluT,0. boieril subscriitorl anaforaleI
sustin rugAciunea lor : nA. li se primi rugAciunea, ca in locul spitaluluI, din venitul ce
are acum acea sfantA bisericA sA se intocméscA §c(51A cu dascAl elinesc i romilnesc pen-
tru inv6tAtura §i procopséla copiilor locuitorilor de acolo, (lind tot intru pomenirea
mortuluT ce ail afierosit acele mili pentru spital i maI vértos a Märiel tale; cAel se
incepe In prea fericite ilele MArieI tale o rddà indestulatA de unde se pot addpa s6r-
manil copil Cu inv6tAturA i procopsélAu.
Anaforaua cere sA se rénduiascA EpitropI cölei i bisericei in locul luT Toma
Deleanu, care nu mal voiesce a r6mânea, EpitropY nouI: Nicolae GigArtu §i GavrilA ne-
potul luT Iona§cu, 6menI de ispravA §i cu temere de Dumne4eil. Ace§t1 EpitropI sa in-
grijéscA §i de ci§melele din Slatina cu 100 de talen, earl ar fi trebuit sA se dea spi-

Domnitorul Al. Moruzi incuviintézA propunerea cu care s'a invoit i clironomil luT
Iona§cu, in 18 Martie 1800. Domnitorul recun6sce importanta qc6leI prin resolutiunea sa.
O orfanotrofie avea sh se inflinteze dupA speciale legaturl, la biserica Manea-
Brutaru. 0 parte din dota acesteI orfanotrofil avea sA se ja din partea sufletului luI
Enache VAcArescu. Am vOut insA cl din acéstA parte a sufletului s'ail dat urma§ilor

1) Lea in 1800 aflArn vorbele urinAtére : Compromis (Cod. XLIII, fila 224 verso), fundamen-
tal ocnelor (actul din 1801, Apriiie 10), canale = canalii (Cod. XLIII, fila 450), ordin (1801, Septem-
bre 6. Cod. XLIII, fila 470), sequestru (Cod. XLIII, fila...), bagatele, (Cod. XLIII, fila 450). AflAm ind
ei forme noul: lefaeti = lefegil (Cod. XLIII, fila 250), a pritesti = a ocasiona; vorba veiquin, fawn=
vèylurAm, fAcurAm, continuti a fi in uz. 422, Cod XLIII. Asemeni se scrie menú: aú !ant, aii Vis, in
loc de a ylis, a fAcut. A ()ice vorbe muscAlescI = injuriése. (Cod. XLIII, fila 450). Iorgovicl Paul in-
trodusese in limb5 Ind la firma secolulul XVIII multi neologisml.
?.) 1801, Martie 10. MateI FAlcolanu, Vornicul obetirilor, raportézi lul Alex. Moruzi, di este in
deficit Casa ei nu are cum pltiti téte spesele obligatoril. Domnitorul pune resolutiune :
«D-ta vel Vornic al obetirilor, am velut Domnia mea anaforaua ce ne fad, la care réspundem
D-tale, cA trebue ántéiù Ufa dascAlilor i léfa i cheltuelile cipmegiilor sA li se dea, pentru cA acestora
li se cade dupi dreptate mal Antéifi a'§1 lua dreptul lor, nu numal pentru cti slujesc in adever, ci mal
vértos pentru cAci veniturile ecedelor i veniturile ciemelelor se iaal la cutie intregI i curg dupil ordn-
duialA nescillute pi nu trebue aceste veniturI ale eccilelor ei ale ciemelelor, cari stint orénduite pentru
plata dascillilor.... a le cheltui in altele Epitropia. Drept aceea, dupA ce vei da D-ta mal Antéiii dreptul
acestora, apol vet iconomisi pentru ce1-1-alti lefa,i, totl a li se da pe cAt li se vor ajungeis. 1801,
Martie 14.
Cod. XLIII, fila 250.

www.dacoromanica.ro
 118

luT Enache Vicarescu, flind scapatatl. S'aa vindut juvaerele luI Enache Vacarescu pentru
importanta suma de 6.384 take, dar in compturile pe 1798-1799 ns'aa trecut chel-
tuitI banil pe alt-ceva, in loc de a se complecta, cum se hotarise, chiliile orfanotrofiel.
Al. Moruzi nu este culpabil de acésta 0 nu putea face altmintrelea de cat a aproba, in
29 Maid 1801, propunerea ce i se facu, ca sa se permita la unil mahalagii sa zidésci
el chili! pe locul bisericeI, de Ore-ce nu se mal putea construi pentru orfanotrofie, banI
ne mal fijad pentru acest scop i).
In scurtul timp al DomnieI a II-a 0 in Domnia I-a a luI Alex. Moruzi aii apärut
cate-va opere atat in Muntenia, cat 0 in alte provinciI romane. Aceste opere nefiind
cele mg multe cunoscute D-lul Gaster, de Core-ce nu le-a citat in n Cristomatia sa,
credem util a aminti pe cate-va in note preste cele aduse maI sus 2).
Am vaqut cum se organizase in ultimiI ani al secoluluI XIX-lea §colI de cantare
de musichie. Dimcea protopsaltul tinea la 1800, Aug. clasa de musica bisericéscä in

I) Cod. XLIII, fila 344 verso. Ind documentul :

lo Alexandra Constantin Mor us Voevod i gospod
Primitd este Domniel mele cererea acelora ce voesc a zidi chilil pe locul OrfanotrofieL la bise-
rica Mang Brutarul, si poruncim sl aibd to:Stä voia i sloboqenia la acésta. 1801, Iunie 5.
Prea Indgate Divine,
Ma in trecutil anl avénd cutia OrfanotrofieT acel talerl 6.384, din vlOarea juvaerelor luT Ianache
Vdcilrescu, se Meuse chibzuire de a se zidi chilli pentru Orfanotrofie la biserica Manil Brutaru de aicl
din Bucurescl ot. mahalaua ManiT Brutaru, earl bani fiind-ci se vkl In alte trebl ale Epitropiel prin
cotell, ot. Mt. 98 01799, iscilite de D-lor VeLtil hoed de atuncl, nu mal are Orfanotrofia nicl un
ban spre a se zidi chiliile, de cdt niste var i nisip ce se afld acolo, fiind-cd cArdmida feel repus, si de
cdt opt chilil ce se vkl zidite, acum flind-cd unil din crestinT din chiar bun cugetul lor indemnAndu-se
voesc a zidi çi alte cdte-va chilil tot Inteacelap loc al sfinteT bisericT Manil Brutaru Cu Ins* cheltuiala
lor fill a li sd vedi numele, cer voie i slobozenie de ale si zidi, pentru care nu lipsim a Insciinta
riel tale, si vom aves luminatd porund de urmare. 1801, Maid 29.
Vel. Vornie a/ ObAirilor.
Cod. 43, fila 344 verso.

2) GififHTA WH AMF113E14CK4
6KAHrEA1E (ro)
YIKSaa +H1716 KNH THI1Kj1HT7 4H SHAME op*
rt8MHH4T8A8I1 WH np-k 4113tAll,AT8A611 MAN,
flAIAAHA138 KOHCTMITH11 11101363H KOIKOA, (ro)
KS KAAPOCAOKEHHA fill* G4SIHRHTS/1811 111HTp0APIT
AA XHrpo-Fularleil
K1111 i1,040,E8
WH K6 TOATK 0C+13AiA WH KEATSiAA4 nrk C215111111,Th CAM
10KHTOplOAS11 AE AMMO;
KHpla 1111111EKTaplie
enucKontM PAmuuKSASil f ro§
4H C4S4HTA eflHCICOfli aPAMHHICSASII
AA ANSA 1117fiNT8HA fIVIÀ (1794).
Wag THIWEIT M AIAHTPh 11/111p1HAOKHLI THH. PAM.
WH M rEWJWYE CHH 11011A KOFICTAHTHH THH. PAM.
tc'. Pe susul pagine! IS. HS. In jar chenar tipografic.
Pe contra-paginA:
GTlixSou 110ITHIIE (10) aanpa GTEMEN I113* (... rupt)
TWA CAKKHTISASH WH KAAPOLIECTHKSASH (... rupt)

www.dacoromanica.ro
 119

Bucurescl, in locuinta luï, in hanul luI Constantin VodA. Se vede cA Epitropia ob§ti
rilor nu-1 plAtise léfa mal multe lunT si el reclamind la Domnitor, acesta ceru infor-
matiunl de la vel Logoffit BrAncoveanu si de la vel Vornic al Obstirilor Matel
coianu.
Acestia rèspunserA, cA Paducénd pe Dimcea protopsaltul inaintea wistrA si are-
tAndu-I cele poruncite de MAria ta, '1-am indatorat de ail dat zapis la Logofetia Diva-
nului, sub a sa iscfiliturfi, legAndu-se ea sA-si urmeze datoria lul, a paradosi cecraciri de
musichie; arfitAnd iarAsi in felia isalitA de dénsul si pre ucenicil eel are, earl sunt la
numfir 17, spre a le fi sciut, sA mérgA la odaia ce are in. hanul luI Constantin VodA,
séra dupi vecernie la 11 césurl, si le paradosésd pilnfi la un ceas din mipte. Deci dupfi
acéstA legAturA i prins6re ce prin zapis aù dat, sA fie luminatA porunca MArieT tale
clitre D-luT vel Vornic al obstirilor, ca sa i se dée léfa ce are orénduitA de la Cutia
atAt pe lunile trecute pAnA acum, cAt si de acum inainte, sA i se dée la vreme, ca
si el sA se indatoreze de a'sI pAzi legAtura sa ; iar hotArirea cea desfivérsitA rfimAne a se
face de cAtre InAltimea ta. 1800, August 5..
Domnitorul ordonii : nIntArim i Domnia mea anaforaoa D-néluT vel Logoffit de
téra de sus si a D-luI vel Vornic al Ob$irilor, ca sA i se pAzésell dascAlului Dimcea
acéstfi orénduialA, dupA zapisul ce ail dat, poruncim D-tale vel Vornic al Obstirilor
sA4 daT oréoduita léfa, precum se cuprinde mal jos.. 1800, August 21 (Cod. XLIII,
fila 479 verso).

.."1-k,..Ef>24»41 -4 -.. - -- D4-1

flAfadHAIIS KOCTAHTHH liopSsu KOEKOA

Iw fine

ttH APS

Corb
Ko. sand pe un Sip
Men cruces
In pilau
EA 11)

ACIAW +Min8npn tle C'd8 +HCIMHAT

AOMHSASH liAladHApS, M Ad XC H C'AS MT.
BOSOM CTKHAH 1110A.A,OKEH AA dAtKIA37,
KOPESA AA KAAAKIFH AOMH AA +NKPEAHHOsK.
flmxmoaw CTEME M AOMHTE 4HKOpSHAT,
KAN AI AA MAMBA; if CAS +HKPEAHHHAT,
Ilpf AMHSA flAlAdH,A,pS q*A M 6SHR
IIKACKKA AMUSES KS MSATK GHpSHIIRK,
qf AIWA% Aomirktin Rap PSimwkocx
Makin WA IIST*PHHK Melt 4.11T7ACK1.

kn.>. 3334.-tcEE0).443g»4»<E2)*-4cE4S3»41iD4-4<gg»-

www.dacoromanica.ro
 120

O incercare de scedA de zugrAvire se face in 1800. Mitropolitul Dositeifi, In 21

April anul 1800, r6gA pe Alexandru Moruzi sa acorde scutire luI Minen, din satul GAr-
desci, judetul VAlcea, frate ca singhelul Mitropolid, care ail pus pe Mincu de-ati invAtat
copiI mestesugul zugrtiviel nslujind sanlel Mitropolii i sfintelor Episcopil Arges
BuzAil cu mestesugul zugrAvirel sale fórte cu bunA plicere.

UrmézA prefata dedicatorie cAtre Domnitor, a lul Nectarie Episcop de R6mnic i Noul
Severin.
r...MAria ta te nevoiescl pururea a le cAstiga: Ant6iii cu folosul facerel binelul de obste, ca sA
crescA si sA se liltéscA cuvéntul Antel scripturf, nu nuinall in tera Marie! tale, ci si in t6te (grile
finuturile ce vorbesc in limbo ronicindscii, pornind a se serie a se tipAri multe felurI de dill spre
folosul a tot sufletul crestinesc.
Purtiitor de grije flind tipograf, Sfiuia sa PArintele Kiriù Kir Grigorie, erodiaconul economul SI.
Episcopil R6mnic. (Pe pag. din dosul Icónel Sf. Ion Teologul).

20) Carte folositrire de suflet

despalit5 In trer 011:
Dintre care
cea d'Ant6i6 coprinde
invétAtura cAtre duhovnic ;
a 2-a canemele Sf. Ion Pustnicul.
bra a treia :
sfAtuire cAtre col ce se ispoveduesce;
tAlmicitA din limba cea gredscA,
acum Intru a doua domnie aicea a proa luminatuluI Domnulul nostru
Io Alexandru Constantin Moruzi Vv.
din porunca proa Sfinliel sale Kiriu
Dositel arhiepiscop i Mitropolit
a taii Ungro-Vlahia, cu a c5ruia
iarAsI blagoslovenie si cheltuialil si a doua órA
tipArit spre folosul cel de obste,
la anul 1800 de Stanciu Popa tip.
Pe contra-paginii stihuri politicescl asupra pecetel din cor6na prea luminatulul Dome lo
Alexandru Constantin Moruzi Vv.
Ambele miircl. Apol versurl:
nDouè sernne ce in pecetie s'aii insemnat
DonanuluI Alexandru s'a6 Incredintat.
Un semn cA an' fost Dome al Moldovel il ardt5,
Alt al /Are! RumAnescr Ind s'acéstri datii,
Sé pótA stApAni cu bond-voire
IndelungAndu-1 pe el intru norocire
Sunt cu mult inferióre versurile acestea, de cat cele ce la 1800 tipAria la Sibid, Ion Barac, in
Icroinia 4spSmocISASH Aprils IIIH spir dipSmo4ce4 GAM MEIACTPSmii ICS napSn AI 44" 80 (Sibiii):
aTe visaifi miscAnd din buzA,
0 t prea drAgAlasA muzA,
Ver.! glas Ingeresc din gurA,
Care inimile furA,
Furil si le arnilgesc
Dui:a ce le Indulcesc.
Te rog muzA mingAi6sA,
Care anti cAntirf frum6s5,
putinticA miere
Din mAestra ta putere
(Din bibl.

www.dacoromanica.ro
 121

La 17 April 1800 Donnnitorul aprobh scutirea de dajdie pe drepte bucatele lui

Mincu zugravul i ord6nh VisterieT sh-I fach carte de scutire 1).
In favórea bisericei i§c6leI publice din satul AgiescI 2), dar trial ales in favórea

i) (Cod. XLII, fila 297).

2) Brisovul Maria' sale Beizade Gregorie Betted, Inset la pop6rele de la sud Olt, cele ce se
cuprind la hrisovul Mircuteti, care sei iae cdte trei banti, tiara nu ccite cincti.
Nu sunt alte semne mal ardt5t6re cu care se indatoresc cel ce obl5duese pre parndnt si an
st51janirl de WI si de norede, care se numesce itichipuirI sufletescl ale lut Dutrine4eu, spre a urtna
adici inchipuirel cerescel stApanirl de unde li s'au dat stApanirea pre p5indnt, decat facerea de bine,
harazirea din darurile acelea ce s'aii Invrednicit de la cel de sus a impilrtrisi si a hAr5zi la locurile
cuviincióse dup5 mdsura mare si micil, dupil trebuintil i dup5 cuvint ce are fies-care ill parte si de
obste ; decl invrednicindu-ne i pre nol Domnul Dumneqeil a oblidui Tara Rumiloéscii, in care avdnd
luminatul Beizadea Gregorie Sutul moii, vil, morT, i alte namestil Cu trebuinta de dmenT pentru slujb5
poslupanie, dupA cum ail si alte case domnescI, boerescl i mön5stirescl, i LIDO acésta avdnd
alte harurl domnescl, am bine-volt Domnia mea, dup5 rugiíciunea luminAtid sale, de i le-am innoit
si le-am Int5rit l6te acele cate prin hrisévele i c5rtile Domniel sale fratele Mihal Vod5 Sup, Orin-
tele luminìíiel sale, ce le-am g5sit in condicile DivanuluT sì ale Visteriel, avut h5rAzite, ca sii le
aib5 si de la Domnia mea, ad una sutil doud-qecT liude scutill in catastivul Visteriel Domniel
c5rora sii Ii se dee pecetluiturl pre numele i chipul Tor, treT-qed liude osebill pogonasl pentru lucrul
viilor de la Santa sud. Buzdil, iarrisT din pilméntenT, Cu pecetluiturl la manile lor, ca s5 fie si uniT
altil nedajnict tntru telte, una sutil cincllecl liude a dusl din strdinitate, c5rora sil li se urmeze ordn-
duiala intocmal dupil hris6vele frateluI Mihal VodA Sutul, spre a da adic5 numal cate talerl qece la
Visterie pe an, cel mal cu putere, In doud sorke i cel mal sciipAtatT numal ate talen l opt, iar de
altele s5 fie intre töte nedajnicT i nesupdratl ; trel mil de 01 s5 aib5 rildicatur5 in catastivul Visteriel
Domniel mete, si a lua de la cloud balciurl intr'un an si de la tirg pe 1.61A séptdmana ce s'aii rdnduit
a se face la mopia luminiltiel sale, Agiescl, din sud Ilfov, sci fie o fcálci biserica luminei (id sale
de la Agiescti, care pad ;ti bisericei sci aibd a lua pre tot anul i mila vindriciulta, ce este
ordnduitA ad : de la slam Minnie, Poporul Putreda din deal si din vale, HerAscl, Z5pliíjal, Bilducrsci,
Belciugata i WicsinenI, din acestea pop6re sil ja tot vinAriciul, de vadrA c5te cincl haul si piírp5rul,
dup5 obieeiu, de la eke dintr'aceste popare nu vor fi a lul vel Sp5tar, si de la sud Saac poporul Arva,
Urselia, valea HumeT, valea Orbi, Tocilele, valea D5brobmil, valea Cepturel, fata Cepturel peste ap5, vales
Meghiri, valea TiganuluT, valej MütnistireT pi valea luT Stan, de la aceste popdre 51 iae vin5ricia pe banI
trel de vadr5 fArà pilrp5r ; de la sud Dambovita poporul C5rcinovele, Bucsa, gura Ocnitel, Grago-
tenT, Razvad de jos, S5r5f6ia, DoicescI, Laculetele, Via bdtran5, de la aceste popóre sil iae vin5riciu
pe haul dol de vadr5, si de la sud Olt poporul Rogeaele, Ostra, NAndsa, Slilvitescl, BArsescl, Cretescl,
CrAitenl, Oltul de sus si Vedes, de la aceste pop6re sA iae vinilriciul pe banT cincI de vadril i pilrp5rul
dup5 obiceiu. Un Ispr5vnicel scutit el si drepte bucatele luT, de vinariciu, de dijmArit, dol preotl si un
diacon i doT gràinàticlsi un dasc5I s5 fie la bisericS t;si sc6la de la AgiescI scutitl ; una sutil cincl-qecl
bolovanT sare de la Ocn5 sil ja biserica si scdla de la AgiescI pre tot anul ; s5 scutésc5 si patru scaune
de carne si cincl cArciume, aicT in Bucurescl ; asisderea si din venitul slujbiT gostin5ritultit, s5 Lie sc6la
biseriea de la AgiescT talen l una mie cincl sute. Drept aceei, ca s5 se p5zdscil i s5 se urmeze casiI
luminiltiel sale Vac aceste mal sus numite harurl si mill domnescT, am dat acest domnescul nostru
hrisov de fularire co domndsca ncistr5 iscilituri i pecete, Cu credinta prea iubitilor Domniel
mele fil Alexandru, Dumitrasco, Gheorghe, Nicolae si loan Vvd. i cu m5rturia Dumndlor cinsti-
tilor i credinciosilor boerilor velitl al Divanulul Domniel mele : Pan Manolache Brancoveanu vel Ban,
Constantin Ghica biv ve! Ban, Epistatul Logofetiilor mart, Gheorghe Mavrocordat ve/ Postelnic, Con-
stantin Filipescu ve! Vistier, Stefan V6c5rescu ve! Vornic, Gregorie Brancoveanu vel Vornic de Téra-
de-jos, Barbul Stirbeifi ve! Vornic, Barbul V5c5rescu vel Vornic, Scarlat SlAtineanu vel Vornic al
obstirilor, Nicolae Racovit5 vel Logofdt al obiceiurilor, Petrache Ridoride vel Yornic al politiet, Du-
mitrasco Racovitil vel Clucer, MihaT RacovitA ve! Pahar., Alezandru Filipescu ve! Sluger, etc., si s'au
scris hrisovul acesta la al treilea an dintru antdia Domnie a DomnieT mele, aicl In orasul scaunulul
Domniel mele BucurescT, la anul de la nascerea DomnuluT Dumneleu i Mantuitorul nostru Isus
Hristos. 1804, Septembrie 25, de Chirit5 Logofdtul de Divan.

www.dacoromanica.ro
 122

proprietaruluI mo§ieT, Beizade Gregorie Sutu, Domnitorul dä, la anul 1804, Septembrie 25,
un hrisov de miluirT §i scutirT.
Am aretat deja ca adese-orT crearea une! §coll satesci era, nu atat In interesul
culturel nationale, cât spre a legitima acordarea de unele privilegil §i folosinte creato-
ruluT §cóleT.

ADDENDA.

Sub domnia luT Mihail Sutul.

TOMUL I, PÁG. 83.

Niel o prefacere insemnata nu gasim in §cóla, In scurta domnie a luT MihaT Sutu.
cala continua a existe, sad mal drept vorbind a vegeta. Cu referinta la §c61A, nu afla-
ram din domnia luT MihaT Sulu de cat vre-o dou6 acte. Unul mal insemnat este ana-
foraoa marelul vornic al ob§tirilor, din 20 Ianuarie 1802, prin care aratä, motivat de
jalba data DomnitoruluT, de Raducanul ucenicul §cifileT domnescl, a acest §colar este
»fecior de eimenT de cinste, dintre pamèntenT §i se aflä §i acum staruind la invètatura
cartil la clila domnésca, din a caruia siling ad §i prohorisit, luani putere de Invèta-
tura, dupO cum se vede §i din sintesis al jalbel ce face catre InAltimea ta §i mal virtos
din tacrirul dascAlilor §cóleT domnescl m'am pliroforisit ca are §i mal mare putere la
invètatura, paradosind matematica, dar fiind fall pArintI §i mal virtos scapatat §i nea-
vénd vre-un ajutor de al lesni rivna §i silinta ce are spre inv6tatura, nu putini zatic-
néla a avut 0 are la procopséla, neavénd niel cele trebuinciase carti de inv64atura §i
niel hrana vieteT. §i aceT talen l 7 ce'T are din mila domnésca, WA pe luni de la cutia
milostenieT, dupa starea EpitropieT in care se afia acum, cu lipsa banilor, nu i-se di pe
telta luna necontenit §i ca sa '1 traga inima spre mal multa Invèlfitura §i ca sa i se les-
nésca rivna ce o are spre dansa §i spre a se face Oda §i la altI feciorl de boerT plimén-
tenT, de se va gasi cu cale de cAtre Inaltimea ta, si i se sporésca léfa pre lunA talerl 7
cu talerT 8, adica talerl 15 pre luna, care led sa. i se mute, dup4 cererea sa, de la cutia
milosteniel la cutia §cólelor, spre a-T lua cu Inlesnire pe tót6 luna, cu care si OM sa
'§T lintémpine cele trebuincióse spre Inv6tatura . 1802, Ianuarie 20.
MihaT Constantin Sutu aproba intocmaT propunerea acésta 1).
Al doilea act este din 17 Februarie 1802. MaziliT §i sateniT din satul Micesci, ju-
detul Muscel, s'ad jaluit WI Mihal Sutu, ca ad un dascal anume Chirita, care Vat adus
din alte WU pentru inv6tAtura copiilor §i pentru cantärile bisericeT, fiind-di numaT un
preot ad. Pre acest dascal satul nu l'a pus la cisla pentru dajdn, dar zapciii Para drept
11 sup6ra.
Skean se rógi ca dascalul Chirita sa. fie scutit de dajdii, ca si pazésch biserica
iar copiiI ce 'I va invèta carte si 'I plätéscA fie§-care dupa cum se va Intocmiu. Ma-
rele Vistier, cu anaforaoa din 4 Ianuarie 1802, propune luT Mihal Sulu scutirea ceruti
§i domnitorul hotaresce: ',Dam domnésca nósträ intarire la mana luI Chirita, ca si fie
nedajnic §i nesupèrat, spre a fi de ajutor la biserica §i de InvIstäturà copiilor satulul.
1802, Februarie 17.

I) Cod. XLIV, fila 61.

www.dacoromanica.ro
 123

TOMUL I, PAG. 84 92.

Sub domnia lui Const. Ipsilante

Constantin Ipsilante era un om cult, precum l'am vOut si in Domnia din Mol-
dova. Acesta ne explica graba ce a pus, sosind in BucurescI, de a intreba pe boerI des-
pre situatiunea scélelor. BoeriI, la 4 Decembrie 1802, presinti Domnitorulul anaforaoa,
prin care II arata ca, conformandu-se ordinulul Domnesc, ail cercetat socotelile scale-
lor, precum le-ail presentat Epitropia obstirilor. BoeriT ail constatat, ca se v6d r6mäsite
la eparhii din venitul scale/or, pre acest urmator an 1802, baniI ce s'ad semnat mat
jos, talerT patru mi.( una sutä, banI 80. Pentru care cercetand pentru ce pricina nu s'aii
implinit acésta rämasita ? arata Sfintia lor parintiI Arhierel, ca uniI.din Egumenl iic, ea,'
li s'ad intémplat paguba din cutremur si ca niel scale nu sunt asta una data si cu acesta
fac prelungire. ',Dec! fiind-ca aceste iraturT sunt canonisite, cum 0 §cOlele se afici des-
chise inaltind copiii, gat cele gall de prin judele, cat si cele de aicea din BucureseT,
adick cea elinésca si cea ot Sf. Gheorghe-Vechiii, a dror dascalI IsT cer dreptul lor si
Epitropia nu are de unde le räspunde, sa fie luminata porunca Märiei tale catre Prea
Sfintia sa parintele Mitropolit, ca sa rinduiasca mumbasir la amdndou6 aceste eparbil
ca sa string% aceste rämäsite de banT si sal faca teslim la Samesul Epitropiel, spre a'l
avea sub pecete, ca un amanet, papa se va da a doua luminata porunca a Mariet tale.
Catre acesta arètam InaltimeT tale, ca din iratul scalelor opresc eparhiile pre an cate
talerl 2670, insa Mitropolia, i Episcopia Argesulul talerT 600 pentru léfa a 10 dascall
de prin judete, cu unul din orasul PitescI; Episcopia Arges talert 1400, Insa 500 sim-
bria dascfiluluI elinesc ot Craiova, 120 al dascalulut slovenesc ot tam, 300 pentru ciad
dascalI de prin judete, 240 unuI dascal grecesc din orasul Rdinniculul sud Valcei, 240
pentru Gearah (u-kpAK) de la Ramnic si talerI 670 EpiscopieI BuzäuluT, adica 250 sim-
bria dascAluluT elinesc al BuzäuluT, 240 simbria doctoruluT de la spitalul Garlasi
(my/lama) si 180 simbria a 3 dascalI de prin judete. In cat pentru dascalul elin din
Buzdd si pentru doctorul de la spitalul Garlasil scim si noT ca acestI doul sunt acolo la
eparhie si 'sl fac slujba lor, iar acel 3 dascäli de prin judete, cum si ce1-1-alt1 dascalT,
i GearahiT de /a cele-l-a/te fret eparhil nu scim de ad fost In slujba, ca sa aiba pentru
ce li se da plata, mal vértos In eparhia RamniculuT, uncle din tulburarile ce ad fost In
partea loculul este sciut ca dascalT In Craiova semi pre la judete ot preste Olt n'ad fost,
Cu tate acestea facéndu-se luminata porunca Mariel tale de a se cerceta, se va da Inal-
time! tale deplina pliroforie, iar hotarirea cea desävirsita rämane la Maria ta. 1802,
Decembrie 4.

116m4itele
Taled Ban!
3375,80 La Mitropolie,
725, De la Episcopia IlamniculuT, id.
4100,80

Voda Io Constantin Alexandru Ipsilante pune resolutia : Dup6 anaforaoa ce ne

fac Dumnélor boeril velitï, ce ad fost orinduiti asupra Epitropiel obstescI, scriem prea
Sfintiel tale parinte Mitropolit al Ungro-Vlahiel, sa rinduescI mumbasir, ca dimpreunti
cu orinduitul EpitropieT, ce este la Cutia scalelor, sa implinésca acestI banT si sa ne

www.dacoromanica.ro
 124

aduca orinduitul Epitropiel räspuns cum ca s'ad fäcut teslim, carele nu are a primi seat.]
a cere vre-o geciuialä de la acestl banI aI salelor obstescI.-1803, Ianuarie 6 4).
Anaforaoa mareluI Logofät Nicolae Brancoveanu, din 10 Martie 1800, constatäl
ca Archimandritul Partenie aU fost obligat In 1797, Ghenarie, de a se Imprumuta cu
150 talen, ca sa achiteze acésta suma. ce Episcopia de Rdmnic era obligata s dea pre
fie-care an la cfila domnésca din Craiova, conform brisovultif din cea-l-altä Domnie a
lui Alexandru Moruzi, pentru intocmirea sceileI din Craiova. Acesti banI ad fost refusat
Episcopul de a-I da ; dara Caimacamul de Craiova a apucat pre Arhimandritul Partenie,
care la acea data avea epistasia Episcopiei. In calitate de Epistat s'a imprumutat pen-
tru a pläti acésta subventiune. Acum nu me este Epistat i creditorul II apuca pro el,
in loc de a apuca Episcopia.
Dommtorul, In 14 Martie 1800, ordona Caimacamului Craiovei biv vel Postelnic
Nicolachi nsa faca tacsil banii acestia de la Santia Sa Episcopul de Mamie la jaluito-
rul Constantin loan i Sfintia sa in urma, de va avea ceva cu Partenie iï va cauta-, 2).
Din anul acesta avem un adevérat buget al sc6lelor din judete si din Craiova
Bucurescl. Aceste scolI continua a functiona dupä organisatiunea de la 1776.
Este de observat insemnatatea ce tot mal mare o capétä in sfera culturala doc-
torif trimisi prin unele judete. Acésta se plite vedea si din hrisovul pentru oränduiala
doctorului, a spiteruhri si a gerahului Craiovei. Doctorii stint in legatura cu scdla 3).
Tot-d'a-una simtit, la ocasiunea numer6selor procese pentru hotare de mosil,
necesitatea de ingineri hotarnici. Para la inceputul secoluluI al 19-lea mäsurarea se

Cod. XLII. Pag. 40 verso si 41.

Cod. XLII, fila 241.
Io Canstantin Alexandru Tpsilante Vvd. i gospod Zem. Vlahiscoie
Cinstitilor si credinciost boerilor DomnieT mete Dumnév6stra epitropilor al spitalurilor marl,
ffind-ca patima de coraca este o beila cumplit i primejdiósa ca napraznica ciuma, din care multi pa-
timesc si se primejduesc, trebuinta este dar a se alb si pentru acésta un doctor osebit obstesc Cu sciinta
de tainaduirea acesteT patiml, care sil se alle gata, preste Vita vremea, la intimplare de trebuintil, si
cil Neagul este cu sciinta deplina doctor acesteT patitni, carele aù fost i cercetat la mull! pitimagl si
aretat inteadever folositor, cum si la judetul Välcel au fost tramis de catre Domnia mea in anul
trecut, de ail cautat atitia locuitort ce patimet; cuviintil este dar, ca dup6 slujba i mestesugul sdu
aiba i cea cuviinci641 plata de leafl curgatére a 'sl-o lua in vreme de a nu se isterisi si de a se
afla cu Or* osirdia inteacésta, spre folosul de obste, a caruia leafa, cu Vote el era orinduitä de a i se da
de la cutia obster, pre Luna talen t patru-geel i altI talerl dou6-gect o data numal la luna lul Main* pentru
ierburI, cart se fac intr'un an taleri cincI-sute, dar fara de orinduiala i filra de vre-un cuvint l'am
Domnia me i aruncat cu leafa 14 In socetéla banilor scedelor, de unde i nu Ole a 'VI-o dobindi, in
vreme ce banil trebuesc sc6lelor, care am intocmit la Craiova si la cele-l-alte judete; pentru aceea dar lata
'I faccm Domnia mea orinduiala si hotarlm, ea acestr einct-sute talen t pre an, adica cite talerT patru-Oect
pe tuna si douè-lect la luna tut Maid, sa i se dee din baniT spitalurilor marl ; de care si poruncim Dum-
névdstra, el pre teita luna sil dap Dumnévoistra acésta orinduita leafa din banil spitalurilor, urmindu-
i-se acésta orinduiala pre teita vremea, tol. pisah gd. 1803, Octombrie 15.
Cod. XLIX, fila 106.
Io Constantin Alexandru Ipsilante Vvd. gospod Zem. Vlahiscoie
Iubitorule de Dumneqeu sfinte Episc6pe al sfinteT Episcopil Rômnic, chir Nectarie i Dumnélor
cinstitilor si credinciost boerilor Domniet mele biv vel Caminar Samureas, vechilule al Caimacamiet,
Dumnév6stra boerilor Divanitl de la Divanul nostru ot Craiova sanètate, vil facem in scire ea, dupi ru-
gaciunea ce ne-att facut pentru 'noires scòlel de acolo, si pentru ca sil mal adaugilm veniturile el, eat gi
leafa doctorulul si a gerahulul politieT, spre a se putea tine &seal cu inv6tatura deslvirsit, gi doctor cu
buna sciintii a doctoriel, am bine-voit Domnia mea, si iatii nu numal orinduelile de ban' le-am IMAM

www.dacoromanica.ro
 1.25

fAcea de nmenI practicog, adica deprinsl cu mdsurarile de pamént. La 1803 gasim in

BucurescI existand un om special, un inginer cu numele Ionita. E probabil cA acesta
e un Roman din Ardeal, cacl Domnitorul Oice, ca aú venit din parti str6ine. Necesita-
tea unuI asemenea specialist este vifi simtita in ambele Principate. In Moldova, putin
dupe acesta, George Asaki, sub cuvint de a produce inginerI hotarnicI, va isbuti si dée
lovitura de mórte sale grecescl de la Mitropolie. Constantin Ipsilante declarA a ase-
menea om este trebuincios i deer reinnoesce in fav6rea lui hrisdve de mill si scutirI,
date Inca de la tata! sëú Alexandru Ipsi!ante din Domnia a doua, ha Inca 'I acorda leafa
de talen 50 pre luna de la casa rAsurilor, cu incepere de la 1.0 Ianuarie. I se acordA
scutire de dAjdiI si ang,aril si pentru bucatele lor scutire de dijmaritsi vinAriciü i o
pivnitA in Bucurescl, ap6ratA de fumarit, de cAminarit i sA aiba 2 scutelnicl
stréinI, pentru ca din parti streine viind numitul inginer (IonitA) cu sciinta mestesuguluI
acestuia desèvirsit, aid in politia Domnie mele, unde fiind trebuincios i afiandu-se
cu osirdie la cele ce i-se poruncesce, atat in pricina de hotarnicil ale mosiilor tèrel, cat
cele-l-alte poruncI domnescI, aü avut acésta mila atat de la fratiI DomnI, de mal
'nainte, cat si de la Maria sa parintele nostru.
Voda 'I reinoesce hrisévele de mile si 'I dA i leafa de talerI 50 pre Tuna de la
casa rAsurilor. 1.803, Ianuarie 20 1).
pro eit era, ci inci pentru mal buni sistemi a acestul lucru folositor al scold de invitituri, care le
voim si le avett i Dumnévóstri in politia de acolo, cum si trebuinta pentru un dolitor bun si un gerah,
spre a nu fi politia isterisiti, am film un indestulat adaus de left, i am intarit'o Basta prin hrisóvele
Domniel mele, de a se phi acum si tot-d'a-una co nestramutare, care hrisov treandu-se in condica
DivanuluT, se trámite Dumnevóstri, dupil care si faci orinduitele obraze, ce am ficut Domnia mea, Epi-
tropl, urmare intocinal pi intru t6te cu osirdie a intra in faptil, precum orinduim acest lucru folositor
de obpte. Fiind insi ci Donmia mea am rinduit atit indestulati leali, atit pentru dascill, cit i pentru
dohtor si gerah, trebue dar dascalul ce se va orindui si fie procopsit, cu seiinA desivirsit, ipochimen cu
bun ipolipsis, de la carele si se astepte si se nidijduiasci folosul rodulta invè4ituril, adicli pentru
trebi, iar nu pentru ciraclie si se orinduiase vre-unul fin i de inrqituri, cum qi doctoro! asemenea ;
voice Domnia mea ea si scim intéiii de avett acuin asa un dascil acolo, si eine este acela de care in tre-
cutele çtile ne-atT scris ? Si ne insciintatI ca si '1 aritim Domnia mea aicl dascalulul Lambru, ce l'am
orinduit Epitropul seólelor marl de aid, ca prin alegere i asa fiind sciut din vreme si de procopsele,
si se orinduiaseä ; apisderea si doctor al politiel, de aveti doctor ca acela, iari.l si ne insciintatI cine
este anume? Ca prin alegerea si a Dumnelul Ashiiatros fiind sciut de practicos, si se orinduiasci ; de
care si asteptim zapt; i iiind-ci in hrisovul vechiu ce la lét 1794, August 28, s'a fost dat pentru triò-
nistirea ObedénuluT, vedem ci s'ad fost rindult clout dintre negustorif de acolo al politiel, anume Barbu
Plepoianu pi Constantin Coradin a fi iconoml de a stringe tóte veniturile WinistirescI si a da socotéla
pre tot auul, cerem Domnia mea, ca si ne Ohl pliroforisi inteacésti diastimi de mud anT, ce veniturl
strins ? Ce cheltuell ad ficut orinduitil economi ? De ad dat socoteala acet pre tot anul si de ad pri-
sosit veniturile ministirescl preste cheltuiala ? Acel prisos ce s'ail ficut ? Luindu-le Dumnevóstri acum
socotéla de ace! ant trectqf pini acum, si trimitell DomnieT mete insci ntare, si de se vor gisi di au
fost bunt iconomi, vor riminea tot acestia la iconomia acareturilor i veniturilor mdnistireset, urmind
dupi povituirea ce dim in hrisovul Domniel mele, iar de nu, cu alegerea obrazelor ce sunt epitropit
scólelor si se orinduiasci dintre negustorl cu ipolipsis bun al politiel si si avem r6spuns; ac6sta
insciintim si fill sinitost 1803, Octombrie 16.
Cod. XLIX, fila 110.
i) lo Constantin Alexandra Ipsilante Vvd. gospod Zent. Vlahiscoie
Cinstit i credinciosule boerule al Domniel mele, Dumnéta vel logofdt de Obiceiurt, fiind-ci
Inginerul, prin cartea DomnieT mele de la lece ale lunel acestia i orinduit a lua pre t6ti
luna 1611 cite tiler! 50 de la Casi riisurilor, poruncim Domnii mea Dumitale, a da pre teal luna
orinduita ICh, urmindu-se de la dece ale luneT luT Ianuarie tnainte, tol. pisah gil. 1803, lanuarie 29.
Cod. XLVII, fila 53 foi GO.

www.dacoromanica.ro
 126

Cu buni seami i ingineriT devin factorT culturalY prin judetele pre unde lucrézi.
Dar si cercetim mal de aprépe documentele cu referinti la
In urma cutremuruluT mare, la 1803, localul ceileI de la Thimna &lap s'a di-
ripinat, r6mäind numal o singuri camera, unde nicl se pote tine clasi, niel pot locui
ucenicil i cu atät mal putin dasciliT. Deja Dositeiti Mitropolitul i alti membriT din
Epitropia o4téscA, inainte de Iulie 1803, aft fost cerut Domnitorulul, si fie obligati
biserica Domnita 1341aa si restaureze localul de c516, dar ea a declarat ci n'are de
unde i ci chiar In trecut acest local l'a gout pe datorie. Mitropolitul Dositeifi, ca si
nu se peardä acésti §c61i ni precopséla copiilor sä se taie a nu maI fi care
nicT la amilul Miriei tale nu este primiti una ca acésta, ca sä nu se fad un ast-fel de
lucru necuviincios qi a se lipsi ora§ul de acésti pod6bin, Mitropolitul s'a hotirit sA dea
pentru qc616, mitocul de längi biserica ce se numesce Migureanu, n cu case inalte, cu
'maul cu deosebite MAT la porta i cu t6te cele trebuinci6se, cu indestulare la totT
dascilil i uceniciT sträinT, pentru qedere, parodosit, pentru cuhnie, pentru slugT 0 pen-
tru verT-ce färi de a mal [Mimi vre-o stenachorieu.
Mitropolitul Iasi arati cA aceste case ati ne vole de reparatiunl, carT, dup6 devisul
fäcut de maT-mare-ba§a, vor costa 3500 talen. Mitropolitul se régi ca acqtT banT si
se Imprumute de la fondul spitalurilor nouè, cu zapis, ci la anul viitor se va restitui
suma. Domnitorul aprobi acésti punere la cale cu resolutiunea sa din August 1803 4).

4) IacO aetele relative :

Prea Inaltate Deanne
InsciintAm /Oriel tale pentru domnésca sail care se AA in miSeAstirea Domnitel Masai el din
cutremur dArAprinindu-se casele cele mar!, unde sedea dascAlif, ad amas numal intr'o odae ce este jos
asedatA pe pAmént, unde nu numal ca daseal nu pot sedea si parodosi, dar sunt i ucenicil seddtorl la
sedle, unil de aicea i altil rinduill de M5ria ta, niel pOrintl, nicl case unde trage, se rézemli cu
hillAduirea tot acolea, i cu stricarea caselor aù amas pre afaa ; acum fiind varA se nevoesc cum pot
de petrec, iar la iarni nu mal amáne mijloc, nicl de dascAlf, nicl de ucen:cil eel stain!, i dascAlil la
iarn1 dinteacéstA pricinA cautA a trage unde vor putea i sé amAie pod6ba politiel IipsitA de acéstA
buni intocmire i atAtia copil neprocopsitl, isterisitl de invétOtura cArtel i inAcar a mal in trecutele
dile am fost mal insciintat Inältimel tale pentru acéstA pricinA, ca sé se indatorése5 Epitropia numitel
mönAstirl a drege casete, dar n'ail avut mijloc, trebuind o cheltuial5 mare si cu zAbavA i putere arati
ea nu are mönistirea, fiind-cft ad meremetisit hiserica i alte cheltuell, earl cu datoria le-ad sAvérsit ;
de asemenea sc6la politid jos si procopseala copiilor sé se taje a nu mal fi, nu este cu cuviintA, cA nicI
la luminat audul MAriel tale nu este primitA una ea asta, ci ca sé nu se fad un ast-fel de lucru necu-
viincios si a se lipsi °rap/ de acéstA podelbA si pomané, insi-ne no! Mitropolitul am bine-voit cu tot cu-
getul a da metohul ce avem in oras lAnga biserica ce se numesce a MigureanuluI, eu case inalte, Cu
beciurt I cu deosebite Wit la pértil. cu tete cele trebuincicise, cu indestulare la totl dasail i ucenicil
stainl pentru sedere, paradosis, pentru cuhnie, pentru slugI si pentru verI-ce, ffirl a mal pItimi vre-o
stenahorie ; dar Mud-el este 6res-care stricAciune din cutremurul pi din ce1 ce ail sedut dupé vreme,
face trebuinta de a se meremetisi; la care meremet ce din porund s'ad Milt de dire Maimar-
bap trebuesc talerl 3.500, si fiind-eA iratul seedelor nu are putere Ast timp a da acestl ban!, ne rugAm
MAriel tale, ca sé bine-voescl a se porunci, ea de la spitalurile nouT sA dea Epitropie acestl banl impru-
mut, ca si sOvirsim acéstii trebuintA pAnA este vremea lucrulul si pe spital '1 vom incredinta cu zapis
la anul viitor, din iraturile Epitropiel vom pune la loc. De acésta arOtAm ladel tale pi cum va fi mila
MAriel tale. 1803, Iulie 19.
Dositeitl al Ungro-Vlahiei, Vel Vornic Grigoragco Ghica a/ Obgtirilor
Resolutia domnéscA :
pentru o trebuintA ce este de a nu incontena invétAtura si procopséla ucenicilor de la acéstil
1c615, primind Domnia mea anaforaoa ce ne face Prea Sfintia sa PArintele Episcop cu Dumnélul Ve!

www.dacoromanica.ro
 127

Macar dupa cum me sus se vede, localul §c6leI de la Thimna BAlap era r611 stri-
cat prin cutremur, Domnitorul ordona In 30 Ianuarie 1803, sa se platésca lefele pro-
fesorilor, prin urmatorul pitac :

Pitae ccitre prea Sfinfia so peírintele Mitro polit de a li se pleiti ¿eta daseedi-
tor §alelo,' dom,nesci.
Prea Sfintia ta parinte Mitropolite, fiind-ca dascalq §c6lei Domnesei, dup6 °sir-
duinta ce fac spre inv6tatura ucenicilor, trebue aibi 0 plata ostenelilor tot-d'a-
una In vreme, adeca léfa ce le este orinduita, iata orinduim i poruncim Domnia mea,
ca de la sfinta Mitropolie sa aiba prea Sfintia ta a da orinduita léfa lor, pre OM luna,
din hanii m6nastirilor ce se string la sfinta Mitropolie pentru cóle, care léfi sa li se
platésca de ca.tre Sfintia ta, atat pre luna trecuta pana acum ce vor fi avénd a lua, cat
0 de acum inainte pre t6ta luna sa li se urmeze datul lefilor de la sfinta Mitropolie,
tolico pisah gd. 1803, Ianuarie 30 1).
§céla tisä elinésca de la D6mna Map este ilustrati prin vestitul profesor Lambru.
Lambru a murit in Februarie 1805 0 a fost inlocuit la 8 Februarie 1805, dupa
chiar cererea ucenicilor, cu Constantin Vardalah 2).
Se preda In acésta qc61a: istoria, filosofia, gramatica §i poesia. Se traduc 0 se co-
mentez Demosthen, Socrat, Thukydit, Xenofon, Plato, etc. 3).

Vornic al Obvtirilor i poruncim cinstililor i credinciovilor boerilor Domniet mele, Dumnélor Epitropil
marl al spitalurilor, a da acevtl talen l 3.500, spre tmplinirea trebuintel de meretnet al metohultd unde
are a se aveyla vc6le1e pritnind zapis de la Prea &lap sa vi de la Dumnelul ve! Vornic, ea anul vlitor
din iraturile Epitropiei si pue acevtI banl al spitalelor la loc. 1803, August 7.
Condica lui Ipsilante No. XLV, fila 414.
I) Cod. XLIX, fila 30.
2) Io Constantin Alesandru Ipsilante Ved. gospod Zem. Vlahiscoie
Sofologhiotate didaselle Constantine Vardalache, fiind-ci chir Lambru cel ce 'Oa acum aü fost
intAiul dascil al Domnescel nóstre vcoll cel elinescl, de aid, din politia Bucurescilor, intru aceste qiie
dat obvtescul sférvit vi fiind-di este trebuinli a se orindui altul In locul réposatulul, sine a nu ré-
flake acest bine vi folos al obvteI neingrijit, cum vi ucenicil isterisill i lipsilI de rodurile inv6t5turilor,
¡até dar, dupti chiar cererea i rtsgeiciunea ucenicilor i dupé pliroforia ce avein d Domnia mea, cum
cà est1 destoinic a te insircina eu tréba acésta, intru care se afla r6posatul, te orinduim printr'acest
Domnescul nostru pitac a fi proto-dascalos la camita Dortinéscil vc615, pentru care nu suntem la indo-
jalé cfi te vet osirdui prin tóté virtutea i vet pune tóti cuviinciósa silinti a implini locul réposatului, a
adiogi urmérile sale cele buce qi plicute, vi a inflorl darurile inv6litureI vi a procopselel ucenicilor
acestel vcoll. 1805, Februarie 8.
Cod. XLIX, fila 206.
a) Sunt dap ca elevi a lul Lambru: Cimpineanu loan, A. Vilara, Neofit Mitropolitul, Constantin
Crisoscolefi, Buzoianu, etc. Lambru predi Oa la 1805. El era óre-cum i inspectorul tuturor scólelor
ande se preda timba gréci. De la 1805 vom atla ca succesor lul Lainbru pre nu leal pqin cunoscutul
profesor Vardalah, de la care ad inv4at Efrosin Poteca i Petru Poenaru: »quasi cursores vitai lani-
pada traduntt.
Poruncei pentru copi ii carti se orincluesc la ;talle
Sofologhiotate didascile Limbro, teorisind jaiba, sé cerceted de este cu cuviinté, dupé vérsta ce
va fi avénd jiluitorul acesta, a intra in orinduiala ucenicilor scólel vi la cererea ce face sé arODomniel
ramie prin anafora in scris. 1804, Noembre 18.
Porunci la Mitropolitul: ndupd cererea dascAlulul Lambru, dascidul cel Ina( al vc6lel Dom-
nesel, poruncim si i se dee acestul jiluitor Preda ucenicul Po talen l dece pre lunil 1611 din banil vc6le-
lor i cu acésti a nóstri Doinnésci porunci se vor linea in sémil la socotelii.1804, Noembre 11.
Cod. XXXVII, fila 8-153.

www.dacoromanica.ro
 128

Cu referint6 la §còla de la Deomna Blaa, avem de hiregistrat un decret din 10

Iulie 1804, prin care, pre motiv a s'ad inmultit qcolaril i ca scumpindu-se pretul lu-
crurilor de hrank se cade a se adAuga i Mfa dascAlilor, adaogire care s'a §i reali-
sat, Constantin Ipsilante ordona prelatilor bisericeI sporirea (lard clericilor de la
patru la cincT talerT de om pre an. Din ace$1 banT doul taIerT se vor da la cutia milos-
tenieT 2).
0 a doua §c6lA InsemnatA In Bucurese, de care s'ad preocupat Domnitorul, a
fost acea slavono-romanésd de la Sfintu Gheorghe ',uncle nu numai din copiiI pAmén-
tenilor se MI6 la acéstA §c616, ci i altil strèinl din alte ter! sunt veniti.0 La acéstA
qc6IA se afla ca prim clangl cunoscutul calemgid Chirita caligraful, scriitorul atätor hri-
s6ve DomnescI, carele preda limba slavon6 i cea romAnéscA i alte obiecte, ajutat de
un ipo-didascal. Domnitorul acorn acestuT invètator diverse miluirT i seutirT, prin hri-
sovul de la 21 Iulie 1804 2).

1) Io Constantin Alexandru Ipsilante Voevod

Citindu-se inaintea Domniel mele acéstà anafora ce'ml face prea Sfintia sa pArintele Mitropolit
iubitorif de Dunaneled Episcopl, ara chibzuit insumf Domnia mea, aretarea ce ne face, pentru care pi
cA dupe ingreuerea cu inmultirea ucenicilor, ce sunt la acéstii pc6I5 spre InvetIturA, precurn
ingi-ne none ne este sciut, cd dupe scumpirea pretulul lucruri/or ce se cumper pentru ale brand
dascOlilor, i altele trebuincitise, trebuinta este in adever de a se adrioga alit emiclicu acestel pcóle pre
cit si simbriile dasailor pre an. Care adOogirl s'ad pi flicut prin deosebit pitacul Domniel mele, are-
titor, atit pentru eat prostikiii fAcut la Ida fiesce-ertruia pre an, cAt i pentru cheltuiala
emicliculuT ; De aeeea dar, ea pentru o trebuintA obstésc5 de o fapti sufletésci ea acéstä, primità este
Domniel mele anaforaua ce ne face Sfintia lor pirintil Arhierei al Orel, pre care o si intirim i poruncitn,
ca pre lAng5, take 4 ce era orinduit de da preotil i diaconil pini acum de liude pre an, se mal adaogA
inert talerl 1 ca sA fie dascAlilor de acum Inainte Po talerl 5, de liude pre an. Din care binl talerI
3 si fie ierat numal pentru pc616, iar talerl 2 sil fie al cutiel milosteniel, respunipndu-se aceptI talerl 5
de done orI pe an, anume 2 I/2 la Sf. Gheorghe pi 2 pi 60 la Sf. Dumitru. Apisierea i pentru ploconul
Arhieresc dupe aretarea ce ne-a fAcut Durnnélor plrintil ArhiereT, el In vremea reposatulul Mitropolit
Filaret darea acestul plocon se urma de liude po talerl 1,60 si ea eparhiile ad cercat grele cheltuell in-
trTaceste vrenal i primitn Domnia mea cererea Sfinthlor Vóstre, pentru care pi dAm vole i slobor,lenie a
se adioga Ind taleri 1 banT 60 pre ling,A ace! talerl 3 pi banT 60 al ploconulul ce se da 'Anil acum, ea
si fie ase4attl darea acestul plocon, de liude po talerl 5 pre an, ftir4 numal pentru numer de 3.500 liude
preoll i diaconl ce le aretall, fiind-cli dupe catagrafiile ce s'ad tennis Domniel mele de cutre ispravnicil
judetelor, vedem o mare neasemenare, arelind o sum6 cu mult mal mare de eit aceea ce ',III aretall
Sfintia V6strii. Poruncim dar, ca ingi-ve 'nand catagrafiile isprilvnicesci i chibzuind suma ce in adever
se gasesc acum a preotilor pi a dascAlilor, si facet( Donaniet mete aretare prin anafora ce prostechiii se
cuvine a se lace la acéstil sumil ? 1804, Iulie 10.
Cod. XLVI, lila 413.

9) Ilrisovul gcélei slovenescti de la Sfintu Gheorghe ce! vechiü

De vreme ce pc6la slovenésert, ce este ase4atO aid in orapul Domniel mete BucurescI, la Sfititu
Gheorghe cel vechiii, care este de invetiltura cOrtel slovenescl, i rumineseT, unde nu numal din copiil
plinentenilor se afluí la acéstii peat', ci i altiT streinT dintealte terl sunt veniti, care Faa este fórte
trebuinci6sii la URA obptia acestel tee, pentru invetAturi, fiind metahirisit tot norodul cu acéstd inve15-
turi la tiAte trebuintele ; spre a ciirora dare de invetituri de vechil i betrinii reposatl BotnnI sunt
orinduiti eu platA Donanésdi doul dascOlI, ca si se afle in OA vretnea, ca sA Invete copiii. La care sail
se afluí Chirilil dascAl slovenesc i rumAnesc, ce un ipodidascil al sea, carI hind p5mètiteni, Cu carte, so-
cotitu-le-am Dotnnia mea trebuinta ce ar avea, si nu '1-aun lAsat sii fie de tot lipsill a nu fi atinpl de
6res-ce milii DoinnéscA. Mal vértos, ca fiind in linipte, pururea sil fie cu inintea spre invetOturii pi pie-

www.dacoromanica.ro
 129

Cu dascAlul Chiritä s'a fost intèmplat In 1803 o nedreptate. Mitropolitul Dosi-

Impreunä cu marele Logof6t Isaac Ralet, ail recomandat Domnitorului s fie nu-
mit daseäl Inteiil la so:51a de la Sf. Gheorghe, in locul luI Chiritä, pre un dre-care das-
eälul Ionitä, sub cuvint cä este maI bun slavist. Domnitorul nu lift:Mille sing a pune la
cercare cunoscintele slavonesd ale dascAluluI Ionitä, dindu-I sä traduca nisce scrisoil
sérbescI ce all venit DomnitoruluI de preste Dunäre. Dascälul Chiritä protestase contra
destituireI sale.
Domnitorul II dä i lui sä traducd scrisorile s6rbescI traduse de Ionitä, convins
fiind-c6 ',nu se 'Ate dovedi intealt chip, cine adecä din améndoul are maI multä In-
v6täturä si sciintä de acéstä limb6 slavonä. Domnitorul In urma acestuI curios concurs
fäcut de sigur in mod mal onest cleat sä fac astaslI concursurile didactice, constatä,
cä lonitä muncit cu lexica mal multe ciasurI, dar nimic nu a putut catortosi, cu
niel o intelegere nu a dat din acea tälmicire a 10, iar jäluitorul Chiritá ne avénd
lexica, WA de trecere de ciasurI, le-ail tälmdeit cu gala de bunä intelegere, In ca't
din tälmäcirea luI am luat intrégi pliroforieu.

copséla (npeconetna) copiilor sholasnicl i pentru strdint p'r pentru piiméntenT ; a caror dar nevointa
stridanie nu le-am trecut niel Domnia mea eu vederea, niel '1-am läsat intru uitare, ci m'am rnilostivit
printr'acest cinstit hrisov al Domniel mele hotarim: ca el i teak' casa kw in Vita vremea sa fie al:id-
rati de tot felul de dajdil, de nimica nicl odiniérä val pi supdrare si nu aibä. Apipderea i drepte buca-
tele lor Inch' sä fie scutite if..1 de tot nedajnice; stupil i rfiratoril de dijmarit i vinul de vinaricid, de ea-
minärit, de varna de vin domnesc i agiesc, de ortul vdtafulul de carciumarl pi de teite orl-ce angaril vor
epi pre pivnite, orl in credinte de va fi vinariciul seail dijmäritul, seat' därile pivnitelor, orl de se vor
vinde, sead macar vre-o-data de s'ar intémpla sa se pliitésea pi de eel de vor avea cartl gsi hris6ve dom-
nesel, iar sus numitil dascill nicl atunel sä nu dee pi tot-d'a-una sa fie seutitY. Asemenea pentru ajuto-
rul caselor lar si aibä pi liude cinc!, strdini, scutiti pi apdratl de tot felul de clajdil pi orinduell ce vor
epi pre cel-l-a1/1 scutelnicl de la Vistieria Domniel mele preste an pre térä pi nicl unul nicl un val pi
supdrare sa nu aiba. Cum pi la vremea oieritulul sa aiba a scuti al 150. Inch sa aibä pre tot anul a loa
1.000 oca sare de la ocna Telega din sud Prahova. Deosebl sa fie casa numitilor dascall apdrata de °ri-
ce fel de nausafirl pi de -bite alte beilicuri, orl vel Portar ar fi, sead altul din boierl pi slujbapl de care
nimene supdrare niel de cum pi nimic sa nu aiba. Pentru care poruncim Domnia mea pi Dumnélor Is-
pravnicilor pi Dumnélor boierl, sead slugl care dupd vreml ve¡I fi orinduitl cu orl-ce fel de dajdil
slujbe de teite cäte sunt maI sus sh avetT a vd feri pi nimene Intru nimica val seat supdrare sa nu le faca,
pentru cä dascalli de la numita pc615 pururea ad avut aceste mill pi mal Inainte de la alti frail ce ad
stätut obläduitorI creptineptel acestel Çèrl, precum ne-am adeverit Dornnia mea din hriscivele Domniilor
sale vddute de nol. Ce pentru ea si se pilzésca acésta mint neclintitä pi nestrèmutitä, am Mara Domnia
mea hrisovul acesta co Ins41 credinta Domniel mele, Io Constantin Alexandru Ipsilante Vvd. pi cu cre-
dinta prea iubitilor DomnieT mele fil: Alexandru Vvd., Dumitrapcu Vvd., Gheorghe Vvd., Nicolae Vvd.
pi loan Vvd. i cu tot sfatul einstitilor pi credinciopilor boerilor celar marI al DivanuluT Domniel mele.
Pan Manolache Cretulescu biv vel Ban, Pan Constantin Ghica biv ve! Ban, Epistatul Logofetilor marl.
Gheorghe Mavrocordat ve! Postehalc, Pan Constantin Filipescul ve! Vistier, Pan Stefan Viicareseu vel
Vornic de Ora de sus, Pan Grigo re Brancoveanu vel Vornic de Ora de jos, Pan D. Racovitä ve! Vornic,
Pan Barbul Vacirescul ve! Vornic, Panfil (?) ve! Vornic al Obptirilor Pan N. Racovita ve! Lo-
gofdt de obiceiurl, Pan Petrache Retoridis ve! Vornic al Politiel, Pan D. Racovita ve! Clucer, Pan Mi-
halache Racovita vel Paharnic, Pan Fotache Stirbel ve! Stolnic . . . . . . Pan Negrea ve! Comis, Pan
D. Topliceanu vel Singer, Pan ve! Pitar pi Ispravnic, Pan Constantin Ghica biv ve! Ban
Epistatul logofetiilor marl. Si s'ati scris hrisovul acesta inteal doilea an dintru intéia Domnie a Domniei
mele, aid, in orapul Domniel mele Bucurescl, la anul de la naseerea Domnulul Dumneded pi a mäntui-
torulul nostru Isus Hristos. 1804, Hie 21.
Cod. XLVII, fila 261.
9

www.dacoromanica.ro
 130

In urma acestui concurs, Domnitorul ordona reintegrarea in post a dascaluluI

Chirita4).
Pre 'Aug scelele cari din budgetul Statulul funclionéza in judete pentru limba
romanésca, in Craiova continua a functiona scoll de o nivela mai ridicata. Aci continua
a se preda i limba gréca. In 1803, Decembrie, Lambru de la scela din BucurescI pri-
mesce de la Domnitorul urmatorul pitac :
nSofologhiotate didascale Lambre, vei vedea acésta insciintare ce ne fac Dumnélor
boeril Domniei mele de la Craiova, pentru care sa fad Dumnéta o alegere de un protos-
dascalos de la Craiova pre care'l scil cu procopséla, spre a fi destoinic i vrednic a al-0.a
intru ucenici rod de invetatura si de procopséla, fiind ca 1ga pentru plata ostenelei sale
'I este cu indestulare rinduita de catre Domnia mea, adica pe an taled 1200, si sa mi'l
aretT prin anaforaoa Dumitale. Asisderea i pentru cel al doilea dascal Sinesie ieromonach.
de este sciut seati nu ? SA ne aretl. lar pentru doftor poruncit de Domnia mea ose-
bit la Domnul Arhiatros al Domnid mele. 1803, Decembrie-172).
Gelese de privilegiul Craiovel, de a avea si ele clasa de limba elina, mg multe re-
sedinte judetene reclamara de la Constantin Ipsilante sa li se dee dascal de limba greca.
Domnitorul rèspunse, aprópe la tete, in modul cum aid respunse Pitestenilor :
nLa fiesl-care judet nu se p6te orindui sc614 elinésca. Domnia mea are atitea qc6le
elinesd aid in teara, adica in Bucuresd, la Craiova, la Focsani, unde vin alti din terI
streine de se procopsesc la aceste scoli. VoI dar, pentru ce nu trimeteti copiii vostri la
aceste coli, cari sunt chiar aid In paméntul patriei vestre ? 1804, Iulie 14 3).

1) lo Constantin Alexandra lpsilante Vvd.

Cinstit i credincios boerule al Domniel mele, Dumnéta biv vel Bane epistatule al logofetiilor
marl. Dupé pliroforia ce ni s'a dat in anul trecut prin anaforaoa Prea SfintieI sale MitropolituluT, i a Dum-
nélul vel Logof6tulul Isaac Ralet, pentru Ionitri dascaul slovenesc, crt este mal vrednic, mal cu sciintri
mal procopsit deceit Aluitorul Chirid, s'ail fost orinduit numitul Ionitii a fi dascill la scóla slovenéscti.
In urmA insä acea pliroforie s'a cunoscut de Domnia mea 6' a fost gresitA, pentru cl limba slovenéscil
fiind ne urmatii, ne tnetahirisità ca o nOrtd aid intr'acest parnént nu se putea a se dovedi in-
tr'alt chip, cine adecA dinteaméndoul are mal multé invdtAturA i sciintA de acéstA limb5, ci numaT ctind
s'ar fi tAlmAcit de améndouè pArtile scrisorl slovenescl i prin cercare s'ar fi cunoscut a cilruia din
améndouT télmticire este mal cu deslusire si mal Cu intelegere, care acest fel de cercetare intémphin-
du-se acum, vederat s'ail i fAcut prin cercarea amendorora, cricT viindu-ne óre-s1 carl scrisorT sérbescl
de decindea de peste DunAre, am poruncit ca atit Ionit5 cAt i Chirità jaluitorulsä tAlmacéscri acele seri-
son A crirora tétméciri, cu bite cfi Ionitti s'a muncit cu Lexica in multe ciasurl, dar nimic
putut catortosi, cAcT nicT o intelegere nu li dat dintr'acea ttilmilcire a WI, lar jilluitorul ne avénd
Lexica, fail trecere de ciasurl télmAcit Cu attita de bung intelegere In cit din tEmAcirea sa am
luat IntrégA pliroforie, dovedindu-se acésta maT Invederat si din alte scrisorl turcesci, earl tot pentru
aceleas1 pricinl ne-ad venit de decindea. Drept aceea dar, cunoscutA fijad inteadevèr vrednicia, procop-
séla si sciinta ce are jtiluitorul ChiritA de acéstA limbil, il orInduim iariisl pre el dascAl la polla slove-
néscil ot sfintul Gheorghe vechidsi poruncim Dumitale ca asell acolo, flandul si sinetul Domniel
mete spre a fi dascAl nestrAmutat, carele sé aibà privilegiul i mila aceea ce ad avut'o i cel mal din
'nainte dascAll at acesteT cále, prin hriscire Dornnesci. SA puie i el insA tefrtii silinta a se osirdui spre
desteptare la Inv4Atura si procopséla ucenicilor, fAr5 vre-o pregetare sad lenevire, ca sé facA cunoscut
osirdia luT prin rodul InvètritureT ucenicilor ce vor invéasi se vor procopsi inteacést5 scólii, cricT pli-
roforisindu-se Domnia mea de vre-o ImpotrivA urrnare, 'I vom pedepsi negresit.-1804, Iunie 14. Con-
trasemnat vet Logofet.
Cod. XXXVII, fila 105 verso.
2) Cod. XXXVII, fila 25.
a) Cod. XXXVII, fila 94 verso.

www.dacoromanica.ro
 131

Continua sa existe, pre langt scolile Infiintate de Stat, diverse seal Infiintate din
fondurI particulare, fie prin orase, fie pre la sate, sean mnnastirI.
Din 1803, Februarie 10, avem o anafora arntand Domnitorulul Ipsilante istoricul
bisericei isalei de la Slatina.
Neaga, sotia luI Ionascu, mazilul, ziditoriul §i inzestratorul bisericeI si qc61el din
Slatina, a cerut de la Domnitor sri i se lase o vie. Ipsilante, asupra petitiung Neagin, a
insäreinat pre etrarul Constantin, O. cerceteze cum sta. afacerea dead se6la urrnéza
si in ce mod?
lad raportul §etrariuluI Constantin Filipescu :

Prea Inallate Dòmne,

nDup6 jaiba ce an dat MarieI tale Néga, ce ail fost sotia luI Ionasco Mazil, pentru
o vie ce an afierosit bärbatul WI la sc6la bisericeI ce este facuti aid In Slatina, pentru
invntatura copiilor de obste, rara plata, cerénd de la mila InaltimeI tale a se seuti aedsta
vie, ni se poruncesce sa cercetam de este acum se614? De se Invata copiil Ara de plata
si de sunt daseäli earl s'aft facut acum cu simbrie? Cum si pentru vie cate pog6ne sunt,
si de este via bisericeI si a se6lel? Insciintam MarieI tale ca acel Ionasco Mazil, In viéta
fiind, ati facut acésta sfinta biserica aicI in Slatina, cu zidire Imprejur i °dal, Inzestrand
santa biserica cu cea ce dat mana, facénd bun ase4amint sufletesc a se afla dascal
nelipsit cu simbrie din venitul bisericeI, sa invete copiI fara platfi, i aetnn se Oa trei
dascalI unul Preot Cain& Grec ce paradocsesee maftim altul iarasI grec
Invntand feciorI de boeri i aIl, altul dascal rumânese, invètând copiiI oräsenilor ; la
acestI treI dasegli li se da Indestulata simbrie i tain, mancarI i lemne de foc, prin chi-
verniséla Négal, sosia lul Ionasco. Am facut cercetare si pentru vie si ne-am adeverit
sunt 18 pogelne, 12 lucratóre vie temeInica, iar 6 sunt sadurI, carI pana la un an, doI,
se ajunge i aceea In rindul vieI ceI lucratóre si este cu adevèrat afierosita bisericeI
senleI; din noianul milostivireI tale sa dobandésca mila ajutoruluT, ca sa OVA urma si a
Sine acest bun lucru cu Impartasirea facerilor de bine la atatea copiI ce se AA nelipsit
Invatand la aceste treI scolI; i aniI InaltimeI tale de la Dumneçlen multi si fericitl.
1803, Februarie 10.
Constantin ?atrariu.

Domnitorul da urmateirea resolutiune:

Io Constantin Alexandru Ipsil,ante Voevod Gospod
Dupn aratarea ce ne-an facut DumnéluI cinstit i eredincios boerul Domniel mele
biv vel Vistier Constantin Filipescu, Epitropul acesteI sae, cum si dupa Insciintarea
acésta ce fäcu Domniel mele Ispravnicil judetuluI pentru finta acestel sale, a se alla
In stare, cu treI dascall, unde Invata copii fail de platfi, ea pentru un folos trebuincios
obstesc ce este acesta, ne milostivim Domnia mea si harazim scéleI atat scutéla a sease
6meni ce i s'ati fost dat de Domnia sa, fratele Alexandru Voda Moruzi, cat i scutéla
vieI acesteia. 1803, Main 6 4).
La Cernetl Inca continua o §c6la publica din fondurI particulare. Dam in noth
hrisovul prin care, la 22 Iulie 1804, se amintesce donatiunile Matte de rnposatul IIagi

i) Cod. XLV, fila 210.

www.dacoromanica.ro
 132

lordache pentru Infiintarea acesteI scoll si a altor dou6 in alte diverse 1oca1ità111). Ade-
vArat el In actul din notti nu se aratA anume localitAtile acestea, dar Domnitorul or-
donA IntoemaI indeplinirea testamentulul.

4) Iata documentul :

Hrisovul gc6lei de la Gems

facerea de bine vi ajutorul in tot locul i pretutindenea este bine primita luT Dumneged,
Mel cele ce se fac la locurl pricinuit6re binelta i folosulul de obvte, cum vi guile de invälAtura, care
impodobesc pre 6menT cu inSelepciunea cuvintulul i Cu luminarea credintel vi a cunoscinleT de Dum-
neleil i altele asemenea folosiliíre obvtel, acelea cu MAW sunt mal cuviinci6se, placute luT Dumne4eil,
in cat Cu deosebire ad datorie Domni i stapanitoril ce ad cavtigat de la Dumneyled putere i obladuire
a se osirdui spre inlarirea i intemeiarea lor, pentru folosul ce am vis, ca nesce pricinuit6rebineluT ob-
vtel. DecT, Bind-ea atat obvtea oravenilor locuitorl din oravul Cernell, sud MehedioST, cat i cucernicul
Protopop Gh, orghe Epitropul i clirononnul lul Hagi Iordache Severinénul, biv vel Medelnicer, prin
jalba ne-au facia aratare cA inteacel ora' ne-avénd putere de a Sine dascal cu cheltuiala lor, le rdman
copiiI cu totul intru orbirea neinvdtatureT, unde fiind-ca räposatul Hagi Iordache pämäntén fiind de acolo,
neremaindu-I copiT pentru pomenirea sufletésca, ad cugetat cu hotärire spre a face acest bine obvtesc,
lasand la sfirvitul vielel sale buna orinduiala, gat pentru impartavirea rudelor, cat i pentru a se intocmi
vi a se ave4a trel celle de invelatura copiilor la trel locurl, a cilruia rinduell ce ail lasat a se urma vi a
se piizi dupé mórtea sa, Hind prin scirea rudelor sale, earl nu s'afl arétat nimenea din rudenil cu vre-o
impotrivire, ad cerut cu topt de obvte ca sa se intarésca i cu domnescul nostru hrisov, care rinduell
le arata ea sunt aceste, adica: dintru ale sale lucrurT insIrcinéza pre mal sus numitul Protopop Gheor-
ghe, ce Sine in casatorie pre Ilinca, nepóta sa de sor!, ca dupd meIrtea luT sa aduca un dascal elinesc pre
care sal wile in casele mortuluT, ce le are in oravul Cerneil, ca sa inveSe copil in Vita vremea nelipsit
pentru plata ostenelel dascalulul ad lasat o faciie de m6ra ce este pre movia Halanga, Cu cal-vastan-
jenl de movie i alta facaie ce este pre mopia Coziel vi o jumétate factlie de pre movia Severinul, cum vi
SiganiT ce avut, earl de cate-va suflete ce iertat, care vc615 sa se urmeze i sa se lie in starea
eT tot-d'a-una, i dascalul ce va invela copiil mullamésca, a fi plata ostenelel sale numal Cu venitul
ce va esi din acareturile ce se arata mal sus, iar de la copiil ce invala, si nu fad. ddscalul nicl un fel de
cerere, fAra de numal copiil ce vor avea parinST chivernisitT skt fie datorT a da pre anul d'intaid talen l 10,
iar pre al doilea an vi pre altT inainte Po talerT 15, vi mal mult sä nu se inalle, care banl sa se stringii la
cutia Epitropilor dinteänvil sa se imbrace i sa se hranésca copiil cel scilpatap spre a putea
avea de aicea mijloc de inväliitura i procopséla ; osebit de aceea aü lasat 85 se mal faca o vail roma-
nésca langa biserica domnésca, unde se prasnuesce hramul sfinteT Troile, pe locurile de pravalil ce le
are numitul raposat, i dascalul ce va inväla copiii sa se mullamésca a fi plata ostenelel lul numal china
ce va lua de la acele pra%aliere, iar de la copiT sa nu cérii nimic, ci urmeze i acésta vc6la iarilvT pre-
cum am Os mal sus. adica: copiil ce vor avea parin/T chivernisill sa dee pre anul d'intaiu talen l 5, i
pre anul de al doilea 10, her mal mult sa nu se malle, carT banl stringéndu-se la cutia Epitropilor vael,
iarivl asemenea sa se imbrace i sil se hranésca copiil ce! scapätaST.
Avivderea din banT gata ad' 'ant talerT 5000 sä facä o bisericii de zid vi o vc6lä romanésca in Ba-
novila pre movia Severinuluf, unde vi ingropat acel réposat in mijlocul campulul, piatri fiind pus!
de insuvl mortul mal inainte, liisand ca acolo sa-1 ingr6pe, unde pana la anul este a se face vi sdvirvirea
bisericel. Ad lasat a se da vi la cutia milosteniel de aid din Bucurescl talerT 500, care rdspuns,
arata vi pentru rude ea i-afi impärtavit cu aceste, insa lul Negoila, ce este nepot de sor!, i-aii lasat ta-
lerl 500 vi o vie in dealul OrevileT vi un Cazan; IlincAl Patropopoaiel cu copiil el, sora numitulul Negoita
Postelnic, lasat o jumkate facaie de mära din hotarul SeverinuluT, t a patra parte in mclia Severi-
nulul vi o vie in dealul Curalel, aU that until copil al ProtopopuluT, i din baniT ce vor prisosi, dupd ce
se vor sdvérvi cele mal sus ar6tate, sa i se faci i pomenirile cele obicInuite ale mortuluT, indatorind pre
numitul Potropop Gheorghe a le sdvdrvi t6te aceste, precum le-ad orinduit; pentru care ne facu aratare
atat °raven'', cum vi Potropopul, prin osebita jaiba si, ca. ad vi pus in fapta mal sus ardtatele ortnduell
vi ad inceput i facerea eelor-l-alte douè vcede románescI, precum i biserica se lucréza, aratand vi pen-
tru solia acelul Hagi Iordache, ca murind cu un an mg inaintea so¡ulul séó, prin dieta ce Scut
dupd ce maT intaiii ad impartavit pre rudele sale, apoi pe cela-l-alt avut al el, ad lasat pre solul s6i1 cli-.

www.dacoromanica.ro
 133

Cunoscutä este lectorilor acéstä scili din antericirele nóstre volume de istorie.
Actul de jos ne spune cä n timpul nrezmeriria acésti sc614 a suferit ca i biserica.
Din scélele existand pre la sate si mònästiri si ciläm actele de la cele urmiteire :
ctf,la de pre mosia Tirtisesci (Ilfov), a lui biv 3-lea Postelnic Bujoreanul I).
bl *Ma dupi mosia *unta, Dâmbovita, intemeiati de réposatul Mateid Locus-
teanu, biv Singer, in timpul domniel lui Mihaiti Vodi Sutul. Constantin Ipsilante, prin

ronom spre a face pomenire sufletesce, i atAt orésenil cat i Potropopu cu toff impreunil Pacu rugé-
ciune, ca nu numal sl se intArésci aceste mal sus ardtate orinduelt ale mortulul, ci sé i ajute scedele
acestea eu cAtT-va cimenT scutitT, ca sé fie pentru aducerea trebuinci6selor lemne si penlru ea s5 aibé nu-
rnitul Potropop autor la acéstA epitropie, face cerere a se orindui EpitropI impreuni cu cucernicia sa
o dol negustort de acolo, 6menT cinstitT, anume Constantin Furtunii i Nicolae sin loan Boltasul, ale cii-
rora jAlbl rinduindu-le Domnia mea la Dumnélul cinstit i credinciosul boierul DomnieT mele, biv vel
Ban Costache Chica, Epistatul Logofetiilor marl, si pliroforisindu-se prin cercetare, cA ardtirile lor
sunt adevérate, ne-ad fAcut ardt ire cuviincicisA la acésté cerere i cu cale este a se da si domnésea n6s-
Lei intérire. Dect ea pentru un lucru folositor obstel i pomenire sufletéseA primind Domnia mea ce-
rerea si rugAciunea lor, pentru care si Min acest domnesc al nostru hrisov de intirire, prin care po-
runcim, ca Vote orinduelele mortululf, precum mat sus araté, sé se urmeze i si se pizésca intocmal cu
nestrAmutare si cucernicul Potropop Gheorghe, Impreuné ca Costache FurtunA si cu Nicolae sin lo
Boltasul, care dupd cererea Potropopulul se orinduese de Domnia mea Epitropl, sé se siléscA dimpreunA
a sdvérsi sceila i biserica si de a pune la orinduialA veniturile acareturilor, spre a putea sine so:Stele tot-
d'a-una in starea lor, precum mortul ad orinduit, grijind de a se urma si de a se pézi kite orinduelele
cAnd se va inlémpla a muri unul din Epitropl, dol sé alégé pre altul, ca tot-d'a-una
sé fie trel, si sé IngrijiascA pentru acareturile i lucrurile scedelor de a ti se cAuta venitul cu silintA si a
nu le lAsa la dArépénare, ci cat va fi prin putintA sé le aduci la mat buna sporire i adéogire, ca
lele sa aducA rod de procopsélé la copiil ce vor veni spre invdtéturé si a lor ostenélA incé sé fie cunos-
cutA ; la care si din domnescile néstre mill facem ajutor i orinduim a tine aceste sae si liude 6 strdinT,
seutiti cu pecetluirl de la Vistieria Domniel mele, ca sé fie dArvarl pentru aducerea lemnelor ta ee&
Adeverit-am dar hrisovul acesta cu insés1 credinta Domniel mele loan Constantin Ipsilante Voevod
Cu credinta prea iubiçilor Domniel mele fit: Alexandru, Dumitrasco, Gheorghe, Nicolae si loan Voevoli
Cu mérturia Dumnélor einstitilor i credincios1 boieri velitl al Divanulul Dornniel mele, Pan Mano-
lache Cretulescu, vel Ban ; Pan Constantin Ghica, vel Epistatul Logofetiilor marl ; Pan Gheorghe Ma-
vrocordat, vel Postelnic ; Pan Constantin Filipescu, vel Vistier ; Pan Stefan VécArescu, vel Vornic de
Ora de sus; Pan Gregorio BrAncoveanu, vel Vornic de téra de jos; Pan Dumitrache Racovité, ve! Vor-
nic ; Pan Barbu Véclreseu, vel Vornic ; Pan Nicolae Racovilé, vel Logofdt de Obiceiurl ; Pan Petrache
Ritoride, vel Vornic al politiel ; Pan Dumitrache Racovité, ve! Clucer; Pan Mihalache Racovité, vel Pa-
harnic ; Pan Fotache Stirbeiu, vel Stolnic ; Pan Negrea, vel Comis ; Pan Dumitrache Topliceanu, vel
Singer ; iar Ispravnic Pan Constantin Chica, vel Ban, Epistatul Logofetiilor marl; si scris hrisovul
acesta In anul al doilea dintru intéia Domnie a Domniel mele, In orasul scaunuluT Domnie1 mete Bucu-
reset, la lét 1804, Julie 22.
Copie veche la Biblioteca Urechitt. Colecpune, fila 248.
i) Lic5 documentul conslatAnd existenta acestel sale .
Zem Vlahiscoie
Fiind-ci pe mosia Tértésescl din sud Ilfov a biv 3-lea Postelnic Grigorie Bujoreanu, unde este
biserid de peatrIi isc6I5 tocmité de InvdtAtura copiilor, fill-A de platé, prin scrisorT domnescl, este voie
slobolenie daté a se face pre tdte sdptdmAnile tdrg, in lioa Duminecel i bilciurile ce ad fost obici-
nuite, precum vdr,lum Domnia mea la mAnile mal sus numitulul boier 2 anaforale buiurdisite de Domnia
sa Alexandru Moruzi, una cu lét 93, Martie 24, a Ispravnicilor judetulul dupd cercetarea ce afa fricut,
in care se area cA este Cu priiminta (npriamiraaa) tuturor satelor pértel locului a se face terg pre acéstii
mosie si cum cA nu aduce nicl o vétArnare la alte térgurl, fiind depértate, si alta tot de la acest let Sep-
tembrie 4, a Dumnélor velitilor boierl, pentru oioa Duminecel, cum si cartea MAriel sale périntelul
Domniel mele din cea din urrnA Domnie, In Mt 97, Maid 17, dupd care sineturl domneseI se §i urmézé
facerea térguluT si a bAlciurilor pAnIi acum ; decl prin jalbA ¡land DomnieT mete rugiciune, numitul

www.dacoromanica.ro
 134

hrisovul din 1803, Iulie 14, amintesce cA acéstA cifilA a fost inzestratä cu 6re-cari ve-
nituri de Mihaiii VodA Sutul (1792, Maid) 0 cA aceste mili ar fi fost reinouite bisericei
qcélei acesteia de pre mo0a §unta de cAtre Domnitorul Alexandru Moruzi 0 de tatAl
s6fi 0 de eel-I-alt.( Domni din urmA4).

Musica Incepe a se cultiva prin casele marl boeresci. La 1804, Octombrie 2,

aflAm deja in Bucuresci un dascAl de clavir. Relele purtAri ale lui Nemesis, dascAlul
de clavir, betia lui, face a Domnitorul cere Comisarului frances sA 'I recunóscA drep-
tul de a expulsa din térA pre acest artist In clavir 2).

boier, ca sA innoim si sA intfirim i Domnia mea sloboylenia acésta, fiind-cA cu venitul ce se aduni de la
acest Virg pentru adetul mogiel se ajutA biserica iscóla la cele trebuinciése, ne-am milostivit Domnia
mea §i printeacésta domnéscA a néstrA carte innoim facerea térguluI Dumineca si a bAlciurilor ce sunt
obiclnuite, la care térgurr sl se vinIA vinul si rachiul numar al stapánulul moiel, dupe obiceiul ce se
urmézA de obste. Asisderea si un scaun ce se aflé la numitul terg sA fie scutit i aperat de telte dArile ce
sunt pe scaune, ca cu venitul lul sé se ajute biserica isc61a. 1803, Iulie 8.
Cod. XLVI, fila 131.
I) tata acest hrisov:
Hrisovul rêposatulu Mateiú Locusteanu, vel Sluger
P De vreme ce credincios boerul Domnier mele, reposatul Mateift Locusteanul, vel Sluger, avénd
o inosie ce se numesce Sunta in sud DAnabovita, pre care mosie fiind i bisericä, unde se cinstesce gi se
prranuesce hramul Adormirer Prea sfinter stApinif n6stre de Dumneylefl nascètòre, dupe ce at/ inzestrat'o
cu °Ada i Cu od6re, cAto sunt trebuinciése, afi ase4at i preot, care de apururea slujesce sfinta Le-
turghie. i osebit de acésta afi mar impodobit acésti bisericA $i ca dascAl, i ail fAcut orinduialA de invalii
copiir sermanr i seracl EirA de platA, avénd si plata ostenelilor, atAt preotul, cal i numitul dascAl, de la
numitul boier ; pentru care fAcénd rugAciune numitul boier Domniel sale fratelul Mihaiii VodA Sulu],
ca sé fadi ajutor i milA acester bisericl spre a se ajuta atAt la trebuinIele sale, cat i acel copil sermanI
la imbrAcAmintea i cheltuiala ce vor avea trebuinte, vOum Domnia mea hrisovul Domnier sale cu I.
1792, Mali'', prin care orinduesce milA sfinter bisericl : acel preot sé fie scutit de Vote dAjdiile i angariile,
0K-eke vor esi pre all preop dajnicl, cum gi de ploconul vlàdicesc, de nicr unele superare sé nu aib5,
cum si dascAlul sé fie scutit de téte dAjdiile i angariile, orl cAte vor esi pre IérA de la Visteria Domniel
mere. Asisderea sA ia de la ocna Telega pre tot anul 100 bolovanr, pentru ajutorul bisericel i acelor
copir sermanr, cum si liude 6, órnenr streinl fArà pricinA, pre care gAsindul i cercetAndu't Dumnélor
Ispravnicil, dupe adeverintele ce vor aduce, sA li se dea i pecetluiturl de la Visterie, spre a fi in pace si
nesuperatr ; asemenea i slugr ce va avea sfinta bisericl, sé fie scutitl si aperatr de dijrnArit, si vinul de
vinériciù si 300 ol de oierit ; care aceste mill s'ail innoit in armé, atAt de la fratele Domn Alexandru
Moruzi VodA, cAt si de MAria sa pArintele Domnier mele i ce!-l-a1/1 Dormi din urmi, precum din hri-
sévele Domniilor sale ne-am adeverit. Drept aceea çi Domnia mea milostivindu-me, IntArim téte aceste
mill, ca sé se pAzésca nestrdmutat, sA fe spre ajutor la cele trebuinciése. Adeverind hrisovul acesta cu
insAs1 credinla Domniel mele : Ioan Constantin Alexandru Ipsilante Vvd. i ca credinta prea iubitilor
Domnier mele fi!: Alexandru, Dumitrasco, Gheorghe, Nicolae i loan Vv01; martorl fiind si Dumnélor
cinstitl ci credinciosl boerl velip al Divanulur Domniel mele ; si s'a scris hrisovul acesta la anul intéiii
dintru IntAia Domnie, aci, in orasul Scaunulul Domnier mele Bucurescl, la anil de la nascerea lul Isus
Hristos, 1803, Iulie 14, de Chirilà, Logofet de Divan.
Cod. XLV, Ella 222.
2) Din porunca cAtre vel CAmAras de la 2 Octombrie 1804, se constaté cA era In Bucurescr acest
dascAl de clavir. Domnitorul ordonA sé i se dee talerl 10, 7,apol sA facl aretare °We cinstita agen;ie cé
omul acesta este I'M, cu patim5 de belie si ingelAtor, land haul cAnd de la unul, cAnd de la altul; ci
dar acest fel de netrebnic fiind, nu este primit de Domnia mea a se mal afla de acum Inainte aicl, In pà-
méntul Ièrel i cinstita agentie si 'I isgoniascA de aicea negresits. 1804, Octombrie 2.
NB. Acesta e numit in jalbA Nemesis, didasciilul den clavir.
Cod. XXXVII, Ella 132 verso.

www.dacoromanica.ro
 135

Un document care probég ca Constantin Alex. Ipsilante aprecia pre imieniI de

carte, Me ca sA fie i confirmarea ce, In 1803, Iulie 18, a dat hrisovuluI de iniluirl
scutirl, acordate In 1797, Noembrie 8, hit biv vel Clucer Stanciu, care a slujit In Di-
vanul Ord n/a. tréba Catemului Inca din copilAria lul, In curs de 30 de anI de rénd,
qiva i aptea, nelipsit la tréba condeiulul in Divan 1).

1) Hrisoval Dumnélati Cluceriului Stancia de la Maria sa Alexandra Ipsilant Voevod,

care s'ail inteirit fi de ccitre Maria Sa Constantin Alexandra Ipsitant Voevod.
Fiind-ci cinstitul i credinciosul boerul DomnieT mele, biv vel Paharnic Stanciu, din copilAria
s'aii aulat slujind in Divanul Tarei la traba calemului, unde ai in WA cea-l-alti Domnie a nósträ, dup6
rismirila ântiù a Rusilor, avéndu-I Domnia mea orinduit, intru care cercat fiind, gisit cu dr6pt1
credinp i cu vrednicie, slujind Cu osirdie si cu buue urinirT pini in sfirsit ; asemenea si in Domnia
raposatulul Domn Nicolae Voevod Caragea, i a DomnieT Sale frateluT Domn Mihal Voevod Sulu, si a ra-
posatuluT Domn Mavrogheni, cum si in rismirita trecuti, si iaris intr'a doua Domnie a fratelul Domn
Mihal Voevod Su1u, cum si in Domnia DomnieT sale frateluT Dornn Alexandru Voevod Moruzi selefulati
nostru, la Vote aceste Domnit si in kite vremile de rind n'afi lipsit din trudi i osten6li, indestuland pre
Domnia lor frall Domni cu slujba i credinta sa intru bune urinirT, diva cum si insesi sineturiIe Dom-
niilor Sale, care le-am vélut Domnia mea, '1 mirturisesc, dup6 cum si de la sfinlia lor pirintil archi-
ereT, si de la Dumnélor cinstili si credincio0 boeril Domniel mele de obste ne-am pliroforisit. Asisderea
acum Intru a doua Domnie a Valahiel, la care Dumneleaca pronie ne-ad adus cu asemenea
slujbi i tocméli s'aa aflat, din care ail venit si la patimii de sacatlic. Dec!, prin truda vielil sale 0 os-
tenele ce intru adevar ad cheltuit in sumé de 30 de ant de rind ioasi nóptea nelipsit la tréba conde-
iulul in Divan, pizind drapta credinti cu fierbinte, supus, ferit de urmir1 Impotrivé, lisindu-se pre
sine s numal la mila si drépta judecata Dornniel si a stfminirel, fir' de a supara si a face cererl de mu-
saadele, piléndu-se dar dup6 tot cuvintul dreptitil a avea o deosebiti mili i ajutoriii al Domniel, atfit
pentru dreptatea i r6splitirea slujbelor sale, cit i pentru pilda de buni credinti o osirdie a altor pi-
méntenT, a se orindui asemenea in slujba Domnilor si a stipénilor sé!; am hotirit Dornnia mea, ca si
aibii casa Ira acum in tot-d-a-una acest privilegia de mili deosebit, adeci : 10 liude streini pre earl
avut i pani acum, i alte liude 25 sé aibi slugi din pitnénteni, din catastivul Vistieria Pentru care
poruncim i Domniei sale cinstitul i credinciosul Boeriulul Domniel mele vel Vistier, ca sciyléndu-1
acum din catastivul VisterieT, si i se dee de la Visteria Domniei mele liduli dup6 orinduiali i pecetlui-
turf Domnescl; sé scutésci si of 300 la vremea oierituluf i scaun de carne In Bucurescl, ca cu acéstA
iniI5 Domn6sca si se ajute i si se mingie casa luT, dup6 petrecania sa la truda i osten6la ce ad chel-
tuit in viala sa inteatalia ani 6; pentru care nu suntem la indoiali, ci si ['rapt Dormi ce in urma nós-
tri vor oblâdui Téra ac6sta cu iubire de dreptate, socotind cuvintul ce are al dreptelor slujbe i °steno-
lilor ce ad cheltuit inteatAtia anl de rind si cu bune urmirl, vor bine-voi a intiri acest privelegiii care
dup6 tótá dreptatea se olivine a-1 avea el si casa lul In tóti vremea.
§i am intArit Hrisovul ace3ta Cu Insist Domnésca nóstri iscilituri i pecete Ion Alexandru
Ipsilant Voevod i cu crediNa prea iubitului Domniel mele fié Constantin Voevod, mirturil puind
0 pre Dumnialor cinstill i credinciosT boerl veliçi al Divanulul Domniel mete: Pan Nicolae Ba-
sarab vel Logofe de léra de sus, Pan Dumitrasco Racoviti vel Ban, Pan Gheorghe Mavrocordat
ve! Spitar, Pan Manolaehe Cretulescu vel Vornic de 16ra de sus, Pan Scarlat Ghica vel Vistier, Pan
Radu Golescu vel Vornic al Obatirilor, Pan 8tefan Vicirescul vel Logofat de 16ra de jos, Pan Isaac Ra-
let ve! Logof6t al obiceiurilor, Pan loan Roset ye/ Hatman, Pan Constantin Stitul vel Postelnic, Pan
Teodorache Juliano vel Cluceria, Pan Iordachi Slitinean vel Paharnic, Pan Nicolae Golescu vel Stolnic,
Pan Iancul Negre vel Comis si Ispravnic, Pan Nicolae Basarab ve! Logofe de 16ra de sus; si scris
Hrisovul acesta la al doilea an dintru a doua Domnie a Do/11'00 mele, aid In Bucurescl, la lét 1797
Noembre 8, de Iacovache Logola za taini.
loan Constantin Alexandra lpsilant Voevod i gospod Zem. Vlahiscoie
CAyléndu-se dup6 tot cuvintul dreptileT a avea cinstitul l credinciosul boerul DomnieT mete,
Stancul biv vel Clucer milele ce se coprinde mal sus pentru cele de multi ani drepte slujbele i oste-
nelile sale,'1-am intirit i Domnia nóstri privilegial acesta, de a i se urma In tocma nestramutat.
1803, Iunie 12.
Cod. XXXI, fila 95.

www.dacoromanica.ro
 136

Ca AV faca lectorul o idee de cuin erart tratatI guvernoril straint in casete bo-
ierescI, citésca actele procesulul francesuluI Bonnet Pavillon, guvernor la ve! Ban C.
Ghica in 1804. Le-am publicat in Tomul VIII, pag. 456-468 al 'deferid Romí-
nilor .

TOMUL I, PAG. 92, NOTA 1

IIrisovul scellel de la CernetI este adus mal sus dupá pagina 443 din Tuniul VIII
al Istorid Romdnilor.
Idem, idem nota **, actul este adus mat sus dupä pag. 437 din Tomul VIII al
nlstorid Romdnilor..
Idem, idem nota ***, hrisovul e adus mal sus dupi pag. 438 din Tomul VIII al
21 Istorzei Romdnilor..

TOMUL I, PAG. 93, NOTA *).

Documentul de la C. Ipsilant, din 24 Octombre 1803, din care se pede vedea ca la

bisericile domnesd din BucurescI eran' gramatid ndascälul de ccintärefi 1i granul-
ad de slove, se pote vedea integral in tomul VIII, pag. 366, a Istorid Românilor
de mine.
TOMUL I, PAG. 93, NOTA ***)

VOY hrisovul reprodus tri »Serbarea scolara" de D. C. Erbiceanu.

TOMUL I, PAG. 93, NOTA ****).

Eaca hrisovul din 29 Mata 1803 relativ la sceila din GalatY:

CU MILA LUI DUMNEDECJ, NOI ALEXANDRU CONSTANTIN V.V.

IlOMN TERI! MOLDO VII

Nostim lucru i pricinuitoritt de bucurie 4ic cà facea Egiptenil cand Cu glas radica
in puternicie pe Stäpanitoriul, cácI luand pe cel ce se hotara spre stapanire, si de obstie
Cu totiT petrecéndu-1 ti aducea la camp, si acolo in loe deschis impáratesce puindu-1 in
scaun, Il intreba stand Cu siealá pe tanga dénsul, de cinstesce Dumnezeirea si de se in-
chiná el'? atuncea dará el raclicéndu-s1 manele spre ceriil prin faptá incredinta i dovidea
intrebarea ; dupá aceasta se intreba de al doilea, de era si drept? si atunce el scotindu-s1
sabia o apropia de gatul sat, atingea catinel cu &lisa grumaziT set, arátand insusI cum
d. si pe sine va omori de ar face strimbatatT ; i iarást se intreba de al treilea de este
darnic ? atunce el cu améndoa manele imprastiea aur i argint la norod; i la cea de
pe urma intrebandu-se de este muncitori5 ? el indata sculandu-se apuca plugul ce i se
aducea i il tragea ea si cand ar taea brazde din tarina, si de acolo se aducea in cetate
cu huite i cu laude petrecéndu-se, si asa dar flind pre deplin se incorona stApanito-
riul; cAd cu cale este intru adevär ca acel ce se afta cu credinta dreapta i urmeazä
dreptatiY, fiind darnic i muncitoriá, ca unul ce este impodobit cu cele maT frumoase
mal impáratesd fapte, sa se socoteasca stapinitoriti pe deplin, dar aceasta nu este asa
cu adevarat de vom lua sarna stapanitoriuluI din starsit pentru care se face, del dupä
cum este treaba comedianuluI, nu este asemine si a stäpanitoriuluT a aräta numaI pe
dansul facénd cele cu cale, ce dupá cum pe sine asemine si pe supusiT tul sel al-Me
cu fapte bune, ded nid al Epiptenilor ar puté s:1 fle, niel sa se numiascá adevárat pe

www.dacoromanica.ro
 137

deplin stApAnitort, ce acela care scie si chip si are cunoscinta acelut prin care §i supusit
se fac bine credinciosi si drepti si darnicT i muncitorT ; dar care sAnt aceste ? nu sunt
canoane de pravile, nict orAnduele de pedPpse, nici foc, nici her, ce pesne i cuvinte a
muzelor, de la Pelion, izvorul calului de la Olimpos cel prea sfint, en dulceatA intr'un
loc unindu-se, care si decAt hierul fiind maT tAioasA firea omineasci, ceea ce se indArAp-
nicesce i se selbAtice§ce, cu lenevire imblAnzAnduo, cu bunA intelegere a intoarce spre
toate faptele cele bune ; asa dar ce cuvine ca stApAnitoriul sA fie foarte nemeritorid
lucrAtorid a tuturor celoralalte mat dintAid fapte bune; asijdere pentru ca sA fie dupA
cuviintA pe deplim, trebue sä tie si iubitorid de invetAturt si sA indemne pe supusT la
procopsealk ca de la dAnsa povAtuindu-se i suindu-se in vérful faptelor bune, orasul
sA ocArmueascA bine, si vieatA bunä s4 trAeascA fAcéndu-se fericiti. Asemine dar §i noT
chip de stApAnitorid puind inaintea noastrA si dupA chipul acesta avend revna spre a stA-
pAni si poftind sA inchipuim asemine §i pe supusl, miremetesAnd de acum scoala E§ultii
aducAndu-o prin cât s'ad putut la mal bunA orAnduealA, cu obstesc al nostru domnesc
hrisov am cinstit'o. Dupl aceasta intorcéndu-ne spre tArgurile de afarA ne silim sa sA-
mAnAm cuvént pretutindene, ca grAul, decl dar: A) A§AzAm Domnia mea in tArgul GalatiT
scoalA de limba elineascA moldovineascA, pe care voim sA Re in mAnAstirea Mavromo-
lului, precum ai fost si mat nainte, i mAngstirea sa fie sub Epitropia scoalei, iar sama
veniturilor si a cheltuelilor sA aibi Egumenul mAnAstiret a o da la SfAnta Mitropolie
unde este inchinatA. Poroncim §i orAnduim boeri epitropi i negutAtori spre purtare
de griji a scoalei din tArgul GalatiT, dupi cum mal inainte prim al nostru domnesc hrisov
s'ad poroncit, adecA pe credinciosiT boeriT patru : D. NeculaT Ghenciu, biv ve! Serd. D.
Coste Vasiliu, biv vel Jignicer, si din negutAtori pe Feodor Daracadan, Gheorghie LepAdat,
i loan Popa Gheorghiu. Pentru lefile amenduror dascAlilor orAnduim 756 lei, din
cel deobste venit al scoalelor, care sA se dee pe tot anul in done rAndurT, la fiesce care
sése twit, dupi cum se dad si la ceT-1-alt1 dascAll si de nu vor ajunge acestl bani, lipsa
sA se implineascA de la tArgovetiT al cArora copiT vor inveta in scoalA. D) Poroncim epi-
tropilor ca la 4i intAid a fiesce-cAreia lunl adunAndu-se la scoalA sA cerceteze pe dascAlT
de pAzesc cuviinta lor,iar, de nu, sA facA aretare la epitropiT obstesci ca, lipsind pe aceia,
sA pue pe altil in locul lor. El Nu dAm voie dascAlilor, niel ucenicilor sA se lasA in zadar
de invetAturile lor, ce numal Dumiuecele si la praznicile imperAtesci si la canicule.
JI Voim ca dascAlil limbil moldovenesci sA fie scriitori i cAntAreti ca i uceniciI si
vete de aceste. Z1 Cinstim pe dascAll ca ertare de bir si aperare de once obstesci in-
tAmplAtoare dAri, care si prin cel obstesc de mai 'nainte al nostru domnesc brisov s'ad
aretat. I) DascAliT cAnd vor gresi sA se judece de cAtre epitropl, iarA nu de D. PArcillab.
Aceste pentru cele mat sus aretate hotArAndu-se de cAtre Domnia mea, s'ail dat GAlAte-
nilor acest al nostru domnesc hrisov intArit cu a noastrA domneascA iscAliturA si pecete.
Poftim pe luminatiT Domni ce se vor invrednici in urma noastrA la domnia acestel ter!,
ca intArind aceste de mal sus aretatP, sA mal adaogl fiind folositoare obstieT atAt la
stApAnitort cAt si la supusT, i spre aceasta este credinta a insAsT domniet mele de mai
sus scris No! Alexandru Const. Moruzi Voivod i credinta a prea iubitil fiilor DornniT
mele : Constantin W., Dimitrie W. si NeculaT W. si credinta a treT Archieret al PHI
preosfintia sa Chir Veniamin, Mitropolit Moldavii, iubitorit de Dumnezed EpiscopT de pe
la scaune : Chir Gherasim Episcop Romanulul ; Chir Meletie, Episcop Husului, i credinta
a cinstitil credinciosii boierT Divanulut DomnieT mete Dumnealor Constantin Bals, vel
logofet de Téra de jos, Mihai Sturdza logofet de Téra de sus, Theodor Bals, biv vel

www.dacoromanica.ro
 138

Vornic de Téra de jos, epistat AgieT, Vasile Costachi ve! Vornic de Téra de jos, Con-
stantin Bill vel Vornic de Téra de jos, Constantin Paladi vel Vornic de Téra de sus,
Lupu Bal ve! Vornic de Téra de sus, Manolache Dimache ve! Vornic al Ob0e1, Di-
mitrie Manui vel Poste!., Sandu Sturdza vel Vist., Raducan Roset Hatman, i Parcalab
Sucevschie, Costache Sturza vel Vornic la Aproçli, Alexandru Caragea ve! Spitar, Du-
mitrache Ghica vel Comis, Alex. Mavrocordat ve! Camara§, Manolache Vardalah ve!
Caminar, i credinta tutulor boierilor Domnief mele, a marI 0 a miel ; scrisus'ail hri-
sovul acesta la scaunul Domniei mele in orapl Ie intru a 2-a domnie a noastri la
Moldavia de credinciosul boerul nostru Parvan Botescu biv vel sluger, logofet de
taina, in cursul anilor de la Mantuitorul. 1803, Mai 29.
(Iscalit) Alex. Const. Moruz Voevod.
Constantin Bals, vel Logof.

L S.

TOMUL I, PÁG. 94 ").

Prerogativele date Tipografig Metropolitane din lag de catre Domnitoral
Alexandra Moruzi.
CU MILA LUI DUMNEZEU, NOI ALEXANDRU MORUZ VOEVOD
DOMN 'ORO MOLDOVEY

Facem §cire Cu acest hrisov al Domniei mele tuturor cul i se cade a §ci, ea al
nostru cinstit i duhovnicesc parinte, Preosfintia sa Chino Chir Veniamin Mitropolit
aqtandu-ne ca Tipografia de aicea din Ia0, ce este pentru tipeirirea ecirfilor
de trebuingi Çérei, neavénd oimeni statornici pentru lucru, ci tiindu-se cu ni§ce naimitT,
cari dupa vreme, unii murind §i altii impra§tiindu-se, ati venit in présta stare, in cat
de multe ori din pricina acésta a lipsef 6menilor trebuincio0 rémane nelucratére,
de nu se pot face cartile cele de trebuinta ; i pentru ca sa se pelta indrepta 0 aduce
Tipografia in Mina oranduialä 0 in cuviinciésä stare, afi 'lent cerere catre Domnia
mea, ca sa-i dam dou&-leci 0 do! de Callen!, din 6menii streinl de peste hotar, ce va gdsi
pentru lucrul TipografieT. Adica cincI zetarT, patru drugari, patru pilcari, patru pro-
bar!, dol prifacitorY, unul pisitor de chinavar i unul bucatar. Car! °amen! aducéndu-i
a§eqe, ca sa fie statornid la Tipogralle ; Domnia mea socotind ca nu de putina folo-
sintä i podéba este de a fi in ora§ul acesta Tipografie, intru Mina orânduiali i alci-
tuire, ca un lucru ce este pentru trebuinta ob.tieT, i ca cu adevérat, and nu va fi in
stare cuviinciési, trebue sii se pricinuiéscä nu putini zeticnire la lucrarea el', am gasit
a fi cu t6ta cuviinta cererea ce ne a5 Rent Pré sfintia sa, ca sä-T dim ajutor de timenil
arétatI. §i dupi ravna ce avem i D3mnia mea, ca sa aducem intru cea ma! Mini stare
telte cele cari sunt spre folos §i lauda patriei, pentru acésta prin hrisovul acesta al
Domniel mele am hotarit, ca pentru dou6-4eci" i doT &lieni streinI ce va gisi Préosfintia
sa va aduce din alte part! de locurY, de peste hotar.e, far de bir in Visterie, i far
de nicl un amestec de dare cu alti locuitori ai tereI pentru trebuinta TipografieT, car!
6men! sA aibä adeverinta 0 de la dirigatoril margine!, ca sunt adevératl streinl, adu§1
de peste botar, far de bir, si fie iertatl §i scutitT de tot birul Visteriei 0 de alte &Ill 0
havalele, ce vor fi pe alli locuitorY, ei niel o data, tat vor fi la slujba rpografieT, sa nu
fie supérati intru nimic, ca a-0 caute cu toatä odihna numai de lucrul acesta. Pentru
care poruncim Domnia mea §i Dumi-tale Ve! Aga, cat 0 dregatorilor de margine 0 altor

www.dacoromanica.ro
 139

zapciT al orasuluT, pentru numärul 6menilor sträinl, de mal sus arätatT, ce va aduce
dintealte pArtI de la locurT streine, cunosandu-se si adeverindu-se de sträinT sA urmatT
intoemaT, precum mal sus in hrisovul acesta se hotAresee. Poftim dar Domnia mea cu
dragoste si pe altI fratI luminati DomnT, carT din Pronia DurrinecilascA se vor orAndui
cu Domnia acestil tärT, sA bine-volase& a intAri, ca un lucru ce este pentru a obsta
trebuintA §i folos.
Scrisu-s'ati hrisovul acesta la scaunul DomnieT mele in orasul Iasi, intru a doa
Domnie a NoastrA la Moldavia, in anul al doilea.
La anul 1804, Februar 15.
Subscris: Alexandru Moruz Voevod.
loan Sandu, vel Logorét.
Sigil mare Cu rcq.
TOMUL I, PAG. 96, NOTA **).
Cugetul pArintesc cela ce dintru inceput aí deschis rAvna Domniel mele spre a
pune in lucrare si in huna alcAtuire folosinta invqAturilor obstieT in piméntul acesta,
prin asezarea salelor ce s'ad flcut pe la unele din térgurile de pe afari, §i alce in
oras; acela§ cuget indemnat a socoti nu mal putin euviincidse i invétAturile cele
duhovniceseI acelor ce se aduc in slujbele cele elote, prin invrednicirea cinuluT preutesc,
pentru acésta, ca pentru ceea ce este si spre proslivirea luT DumnOell si spre cinstea
patrieT, am pus In lucrare de s'al" fAcut scoal& din no& in mängstirea Socola, orAnduin-
du-se §i dascAlT dupe euviinti i fiandu-se i venit in at s'ad putut spre agiutorul
intemeiereT si statorniciel el, dupA cum prin osebitele hrisoave a Domniei mele ce s'ad
dat mal inainte sA aratA. Ce dar socotind domnia mea §i binevoind spre a se aduce
sala acésta in cea mai bunA stare, pentru ca si rodirea invifildturilor eI sA fie pururea
In bunA sporire, dupA rugilmintea ce ne-ail ficut prin jalbA prea cuviosia sa Kir So-
fronie Arhimandrit sfinteT Mitropolil si Igumenul mänistisei Socola, ca sA se mal aju-
toreze numita mänAstire cu éresi-care miluire, n'am trecut cu viderea, ce prin hrisovul
acesta al DomnieI mele, hotArim, ca peste alte mile ce are, s& mal aibA numita mänAstire
si acésti miluire, adeci la vremea slujbeI vAdrArituluT sA alba a scuti tot vinul ce va
face din §ésespreylece pogéne vie, ce va avé numita mtinAstire Socola, in podgoria tinu-
tulul IasiT, de vAdririt, cum si tot vinul ce va esi de dejmä din viile ce sunt pe mosiile
miSnAstiresei Socola i EzareniI, iarAsT si fie scutit de vidrArit, nimäruie niel un ban s'A
nu deje, niel si se supere de cifre slujbasiT vAdrarT intru nimic. DecT poruncim Domula
mea, slujbasilor vidrarT de la tinutul Iasulur, vèçlénd hrisovul acesta al Domniel mele,
sA avetT a urma intoemaï, precum mal sus se aratA. Poftim dar Domnia mea si pe altl fratI
luminatT DomnI, pe carT SfAntul Dumneleil il va orAndui in urma néstri la Domnia
acesteI Ieri, sä nu strice acésti miluire, ci maT Ortos si intArésci pentru a domniilor
sale vecinici pomenire. Scrisu-s'ati hrisovul acesta la scaunul DomnieT mele in orasul
IasT, intru a doa domnie a néstrA la Moldavia, in anul al patrulea.
La anul 1806, August 3.
(IseAlit) Noi Alecsandru Constantin Moruz W.

L. P.

Notele *** §i **** nu le mal publiam, documentele puténd a se consulta in

Uricar 1H, pag. 40, si IV, pag. 170.

www.dacoromanica.ro
 140

TOM(JL I, PÁG. 97, NOTA **).

laca actul relativ la sc6la de psaltichie:

NOI ALEXANDRU CONSTANTIN MORUZ VOEVOD

Cu MILA LUI DUMNEDECI DONN TEREY Bioumvad
Fiind-ca Préosfintia sa Pärintele Mitropolitul face prin anaforaua acésta
DoninieT mele. multe arètarT, ca protopsaltul Petru, ce intimplarea adus aice,
unde r6maind, s'ad multamit cu trei sute lei léfa pe luna, pentru ca sa parodosasca
musica i dupa rivna i dorinta ce avem a privi in patria acésta cantaretit sfintelor
bisericT maY desavérsitT in mestesugul cantaret, spre mal multa pod6ba dumnedeestilor
16casurT, cu cale am gasit Domnia mea chipul cu care Préosfintia sa Pärintele Mitro-
politul aù socotit a se aduna banii lefii numitului protopsalt. Drept aceea se da Dom-
neasca n6stra hotarire, ca atat Monastirile de alce, cat i acele de pre la tinuturile de
afari, platind una suta lei léta protop-saltuluT pe fiesce-care luna, prin mana cuviw,->ieT
sale Chir Dionisie Arhimandrit i Egumenul MonastireT GälätiT, sa aiba a trámite
cite un copil aice de vor voi, ca sa invete; deosebit indatorim Domnia mea si pe nu-
mitul protopsalt i porumcim, ea spre cunoscinta facerel de bine catre 'Mosul aratarea
multämireT sale, ¡AAA silinta sa pue cu uceniciT saT, in cat si se cunósca folosul ce se ni-
dajduesce.
(L. Sig. Domnesc.) 1805, Octomvrie 4.

Proeit Vel Logorét.

Anaforaua Mitropolitului
Prea Inciliate Delmne,
De cand pronia cea prea inalta ail randuit pe Maria ta oblacluitor acestei de
Dumnedell pazite ter!, te-al aratat nu numai cu dreptatea incoronat, ci i ca un
parinte cu milostivire catre robil i supusil Mariel tale, si cu maT nainte purtare de
grije pentru indreptarea lor, atit cea din afara cat cea din launtru sufletésca; cacI
in luminate iilele InältimeT tale vedem in Vote tinuturile toril muzele invètaturel révar -
sate si témpla intunericului nesciinteT de maT nainte rasipindu-sa, inca cu maT multa
rivna dumne4eésca fiind pornit, ati sistisit (instituit) i alele de paradosirea blago-
slovieI (teolog,iel) si de talmacirea sfintelor scripturT, voind inalt cugetul InaltimeT tale
ea sa ridice i preotii la trépta cea adevarata pe limba noistra cea parintéscrt. La care
cu totiT marturisind facerile de bine, cunevem ea milostivirea MarieT tale voiesce in tot
ehipul, cu raze lumin6se a incalqi spre folos pre supusiT saT. Spre care iubit6re de pra-
voslavie a MärieT tale plecare, prin ochIul cel a bite vaptor, plinesce MarieT tale si do-
ririle. CicT mestersugul musichieI alce in Ora neostra pani acum nefiind desavérsit,
nu-sT putea afla indreptarea pentru lipsa acelor desavérsit intr'acest mestersug, si bi-
serica se multdmea intru putind sciinta a celor ce sa afla. Dar lucrarea vremilor aii
adus ca iaráï in prea luminate iIele MarieT tale sa-sI Ya sOvérsirea i acest mester-
sug, ca i pentru acésta sa ramée Marie tale pomenire nemurit6re; ca din intémplare
caend aice in patria nóstra Dumnia-luI Chir Petre Protopsaltul bisericeT ceI mari,
om desavérsit la mestersugul acesta, precum de toti Taste märturisit, in cat nu ne mal
raméne indoéla ca ifosul cu carele sfintele slujbe canta nu Taste curat, neamestecat cu
neprimite thesurI (modele), si chiar dupe paradusis al bisericeI PatriarsieT, unde dintru

www.dacoromanica.ro
 141

inceput avut s6vérsirea sa musichia, §.1fiind-cA crestinésca rArna MAriel tale bine-
voit6re spre podóba sfintelor bis6rid si slava luT Dumneqefi, am socotit ca ase4Am
aicI, i sA i se rAnduiasci sco51A spre a invèla pre unil din psaltil, ce se allá aici si a
paradosi la vre-o cAti-va copil incepètori; §i intrAnd in tocméli cu Domnia-lui cu cA-
s'ar putea multAmi, cerut cAte 300 leT pe lunA pentru ostenéla si ajutorul bA-
trAnetilor sale. DecT, pentru a sa multAmire s'ad gAsit cu cale a i s6 da acestI bani;
insA 100 de lel din banil so:Helor, cincT4eci de la Sfilnta Mitropolie si ciriciilecT de la
SfAntul Spiridon, iar pentru o sutA lei s'ad chemat pArintiT ArhimandritT si Egumenii
de pe la MonAstirile de alce din lasi si dupe marginea Iailor, (fiind-cA folosul acesta
Taste de obste al sfintelor bisAricI), si sfat fácénd s'ají priimit a o r6spunde prea cuvio-
sia lor, dupfi analogon ce va ajunge pe fleste-carele; numai an fAcut cerere ca la acéstA
sinesforA sa intre i Egumenii dupe la Monästirile de afarA de prin tinuturT,
dupe catalog,on ce vor face Prea cuviosia lor ; care cerere a Prea cuviosiilor sale
fiind cu cale, s'A socotit a da agiutorul cuviincios si acele MonastirT. Pentru care nu
lipsim prin acéstA smeritA anafora a insciinta MArieT tale. lar hotArirea cea desèvérsitA
rémAne a se face precum Duhul Sfint va lumina pe InAltimea ta.
Al MdrieI tale pArinle sufletesc si smerit rugAtor &are Dumne4eil,
VENIAMIN Afitropolit Moldaviei.

Sub domnia luT Moruzi este trAmis Resident in IasT, din partea Franciei marquizul
De Reinhart. Sotia lul a trtimis mameT séle din Hamburg o serie de scrisorT carT des-
criü MoldavA si despre térile romAne 4).

TOM. I, PÁG. 98.

Despre Conto veçli Satta. Veyll Hurmuzache, vol. II, supl. I, pag. 319.

TOM. I, PÁG. 99.

llcpt'pzp iç Bkaxt*, tipAritA la BucurescI in 1789, neflind de cAt cartea lui
Bawr, Mémoires historiques et Géographiques sur la Valachie Francfort et
Lepzig 1778, coprinde la pag. 19 un capitol intitulat 'Entattrri, in care se vorbesce
mal mult despre sciintA in genere, ast-lel cA informatiunT speciale despre scedele In
téra romAnéscA nu gAsim.
Nicola Lazar fu nu nurnal autor si traducétor de serien, ci i proprietar de ti-
pografie, ba si fabricant de hArtie, cum am argtat in tom. I, pag. 44 si 46.

TOM. I, PÁG. 100.

Asupra intregei domnii a lui G. Caragea la MuntenT si intregei miscári culturale
din tete trele t6rile romAne (Moldova, Muntenia si Ardealul), aduc aci paginile ce am
scris in Istoria RomAnilor (Tom. X, partea a). In aceste pagini se dad i anexele pro-
mise la pag. 100-104, afarA de acele acte ce se pot ab in publicatiunT anteritire
publicatiuneI acestuT volum.

i) Vell dama me., de sémil de aceste scrisorl In i)iarul Secolul XX 1901.

www.dacoromanica.ro
 142

Una din primele lucrad a luT Caragea, indata dula sosire la BucurescI, fu de a
insarcina pre biv Ve! Vornic Grigorie Brancoveanu i pre biv Vel Caminar Nestor ca sa
tocmésca i sa cerceteze socotehle CutieT cfolelor de venitul i cheltuiala lor i sa pro-
puna planul de reorganisare a cellelor. La 1 Decembrie 1812 noul Domnitor, in inte-
resul cercetarilor ordonate /uT Grigorie Brancoveanu, da urnatoru/ pitac :

Ii kan Gheorghe Cara gea Voevod i gos podar

Fiind-ci prin osebit pitac am orinduit Domnia Mea pre D-lul cinstit i credincios
boerul DomnieT Mele biv Ve! Vornicul Grigorie Brancoveanu, ca sa teorisésca i sa cer-
ceteze socotelile CutieT §c6lelor de venitul §i cheltuiala lor i, spre a savir§i acésta cer-
cetare cu bula orinduiala §i cu deslu§ire, este trebuinta de a se vedé de D-luT numitul
boer tete hrisevele i sineturile vechi i ame cate sunt coprinetare de adaosul venitu-
rilor ce s'ail facut dula vremT, i tete socotelile i condicile cate privesc la intocmirea
§c6lelor domnescl i vor avé cuprindere pentru orinduiala didascalilor i a ucenicilor i
pentru dreptatile fie§-caruia §i pentru intocmirea veniturilor §celel; de aceea poruncim
Domnia Mea, vechilule al vata§iet de paharnicel, ca indata dula primirea acestuI dom-
nesc al nostru pitac, pe de o parte sa aducl inaintea D-luT orinduituluT boer pre sa-
meN1 vornicieT ob§tirilor i pre Nicolae logofaul MetropolieT, impreuna cu tete hris6-
vele, sineturile i socotelile ce s'ad qis mal sus, iar pe de alta parte si facI de scire §i
D-luT biv Vel Caminar Nestor, de a merge la orinduita çli, sa fie cu D-luT biv Ve! Vor-
nicul Brancoveanu impreuna cercetator al acestor socoteli, cu urmare intocmaI dula
cuprinderea osebituluT pitac al Domniel Mele, ce s'A dat catre D-lut Vornicu pentru
acesta pricina. 1812, Decembrie 1 1).
La 13 Decembrie 1812, asupra anaforaleT scrisa in limba greca, loan Caragea
reinnoesce hrisovul dat de Al. Ipsilant, cat privesce a§eçlarea veniturilor ség iraturilor
§c6lelor, iar in ceea-ce privesce organisarea lor ',huna orinduiala a dascalilor i uceni-
cilor u, i pentru mal multa intregime a §c6leT, ca pentru un lucru ob$iet trebuitor §i
folositor, se va da cuviinciesa porunca a DomnitoruluT2).
Cate-va lile dula ce loan Caragea reguléza cercetarea socotelilor cutiel §c6lelor,
el infiintéza o nota Epitropie a §celet superiere din Craiova, cu urragtorul pitac

lió loan Caragea Voevod

Cinstit i credincios boerule al Domniel Mele D-ta biv Ve! Bane Gheorghe Arghi-
ropole, Caimacamule al CraioveT, i D-vestre boerilor al divanulul Nostru de acolo,

1) Cod. LXXIV, de la Arli. Statulul, pag. 3 v.

1) fía loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle Vlachscoe.
Cìt pentru iratul seo:1M domnescl, ce Ni se aratil printr'acéstA anafora c4 intocmit prin hri-
sovul Friítiel Sale réposatulul luminatuluI Domn Alexandru Ipsilant Voevod, intilrim i Domnia Mea a
se urma si de acum inainte ftirà calasl de putinii scildere ; iar pentru intocrnirea ce se euvine a se face
pentru buna orinduiala a dascAlilor i ucenicilor si pentru mal multa Intregime a so:510, ca pentru un
lucru obstiel trebuincios si folositor, dupà arètarea ce Ni se face prin osebitii anafora de cátre D-lor
orinduitil boerl, se va da cuviincitSsa poruncil a Domniel Mele. 1812, Decembrie 13.
(Pecetea gpd.)
Anaforaoa e scrisä grecesce si, de la un loc, adec5 de la finele acesteI pagine 14, lipsesc filele
din condicA 0115 la pagina 31.
(Cod. LXX111, fila 14).

www.dacoromanica.ro
 143

fiind-cg aid in Domnescul Nostru ora § al CraioveI se aflA sistisiti có1à elinéscA pentru
invetAtura si folosul acelor ce rivnesc de a dobAndi rodurile invétAturil, precum si doh-
tor pentru cgutarea obstid orasuld, si amendoue aceste faced de bine intocmite cu
orinduite iraturI ale lor, care ve sunt sciute; de aceea, ve insfircingm Domnia Mea cu
Epitropia acestora si poruncim, sg ingrijitI cu tetA silinta de a se phi orinduiala lor intru
intregimea sa si a se areta in faptg roduri plAcute, fár' de a se primi de cAtre D-vistre
cea mal micA catahrisis. Tolco pisah. 1812, Decembrie 15.
(Cod. LXXIV, fila 7).

Asupra acestd Epitropii va reveni in curind Domnitorul, dAndu-I altg intocmire,

de care mal departe ne vom ocupa.
In ultimele dile ale anuld 1812 Grigorie Brincoveanu si Nestor supun luI loan
Caragea, prin anafora in bimba grécg, planul reorganisiriI scólelor din térg. Domnitorul
aprobg acest plan intocmai dupg cuprinsul anaforaleI la 1 lanuarie 1813, cu urmgt6-
rea resolutiune :

161 loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle Vlachscoe

Cinstitilor si credincio§I boerilor aI DomnieI Mele D-ta vel Vistier Grigorie BrAn-
covene si D-ta biv Vel Cgminare Nistore, am vedut Domnia Mea argtarea ce Ne faceti
printeacéstg anafora, care §i priimitg fiindu-Ne o interim intru tete, ca IntocmaT sil se
urmeze, i pentru ca se. se pAzésci cu bung orinduialg acéstg intocmire i sala sil-§1
aibg tot-deauna intregimea sa, spre a nasce rodurl plgcute si folositere, iargsl pre
d-vestri ve orinduim si epitropI i purtatorT de grijA a veniturilor si cheltuelilor
priveghind tot-deauna pentru cele ce privesce spre fo/osu/ i intregimea sa si pentru
a didascAlilor i a ucenicilor si a dohtoruld §c6leI bung intocmire i orindu:alg, (liipg
mijlocut ce se aratA inteacéstg anafora a d-vestre. 1813, Ianuarie 1.
(Pecetea gpd.) I). Vel Logofet.

Acésti nota organisare a invetAmintuld nu va dginui totusI de cal, pAng in Sep-

tembrie 1814, cum mal departe vom vedé.
Prima necesitate de satisfa'cut, ca si se pite, aduce la indeplinire organisatiunea
scifilelor dupg anaforaoa de maI sus, era adunarea de fondud in Cutia sc6lelor 2). De

I) Cod. LXXIII, pag. 49.

Lipsa casel sc6le1or de hanf se p6te constata si din actul urmitor :

Ica loan Gheorghe Cara gea Voevod i Gospodae zenile Vlachscoe.

Cit peinen liana ce sunt datorf malialagiif de lingi acest pod dupi analoghia sume slinjinilor
fies-ciruia, poruncim d-tale Vel Spitare, si-1 implinescl negresit, fir de ala prelungire; lar pentru ta-
lerf 615 ce se analoghisesc in pIrtea ;tedia., filnd-cd astil una data' pulla .ales se prásla
atare §i nu aro mijloc a-1 pliti, si arèlf d-ta la Epitropia obstirilor ac6sti porunci a Doinniel Mele, ca
si se plitésci de la Cutis milosteniilor, i atit acestia, cilt i ceI ce se vor implini de la malialagil si se
dea jiluitorilor locuitorf, ce ad ficut acel pod, ca si nu si415 aicl in cheltuiali, fijad indestuli vretne de
ciad se prelungesc. 1813, Februarie 24.
(Pecetea gpd.) Vel Logofilt.
(Cod. LXXIII, pag. 224.)

www.dacoromanica.ro
 144

aceea, a doua sli dupA aprobarea datA anaforaleI boerilor BrAncoveanu si Nestor, Ca-
ragea mal aprobA, la 2 lanuarie 1813, altA anafora, prin care se cisluesce asupra mti-
nAstirilor bana Ii1 al scedelor si se ordonA Metropolitultif 1mplinirea sumelor datorite
de fie-care mòngstire 1).
CAminarul Nestor rèmAne mal cu deosebire insgreinat cu directiunea scélelor.
Asupra propuneriI luI Grigorie BrAncoveanu din 11 Ianuarie 1813, Caragea ordonA
MetropolituluI Episcopilor ea, pe viitor, totI baniI adunati de pe la mönAstirl sä se
trimitA pe numele Cäminarului Nestor 2).

Prea InaI(ale D intne,

Dupa luminata porunca InlIirniI Tale, ce s'ad dat prin intarire la anaforaoa departamentulul
SpatarieT, din alalurata j ¡MA, cuprindatóre porunca fiind, ca tot, locuitoril, atat de pe o margine de pod
cat i dupil alta, 55 se apuce a plati fies-carele analoghia ce-1 va ajunge, orinduindu-se stegarul cel mare
spataresc a implini de la mahalagil datoria lor cu analoghie, unil din mahalagIT se impotrivesc a nu
plati, la cari nu in putine rindurt s'ad dus stegarul de le-aii facut cerero; deosebit de acel mahalagii,
este si Fclla gospod a plati 615, partea analoghieT sale, care fiind fost metoh al Sfintel MetropoliI, s'aii
dus stegalui la Prea Sfintia Sa Pärintele Metropolitul i, facend cerere, i-aii dat raspuns, cA acel me-
toh s'au harazit Obstirilor zestre, sub ingrijirea gpd. Dec1 cat pentru ace! mahalagil ce nit vor sA pia-
0.84 se va da strasnicA luminata porunca lnaltimil Tale a plati ceea-ce sunt datorl, far' de alta prici-
nuire; lar pentru sc615. fiind pe sama obstirif, ve! hotari Inaltimea Ta de unde este sa se platésca
inal sus aratatif ban', orl din venitul edge, de uncle se daft i lefile dascalilor, sad din venitul cutiel
obstirilor, sa de la Sfinta Metropolie, de uncle s'ad dat i eel-I-all! t dell 600 pentru acest pod? Cad
Jiluitoril sunt de afara i destula vreme este de and stall aici in cheltuiala, facand strigari peste stri-
Orr, de care nu lipsi judecata a incunosciinta Inaltimil Tale. 1813, Februarie 17.
Ve! Spar.
l) Id loan Gheorghe Cara gea Voevod i Gos podar zende Vlachscoe
Prea Sfintia Ta Parinte Metropolite, trebuinta acestor banl ce s'ail cisluit pe m6nastirl fiind grab-
nicil, precuin i insutl preaosfintia Ta arell printeacésta anafora, nu ramane mijloc de adAstare sa de
vre-un soroc pentru implinirea lor, ci poruncim Domnia Mea, sil se implinésca far de zabavii. 1813,
Ianuarie 2.
(Pecetea gpd.) Ve! Logofat.
(Cod. LXXIII, pag. 53).
2) lei loan Gheorghe Cara gea Voevod i Gospodar zenzle vlachscoe
Prea Sfintia Ta Parinte Metropolite i Sfintiel V6stre iubitorilor de Durrine4ed Episcopl, cererea
ce face printeacésta anafora cinstit i credincios boerul Doinniel Mele Vel Vistier Grigorie Bran-
coveanu fiind primita f i cuviinci6sil, poruncim Domnia Mea, ca banif iratulul scalelor, ce se string din
inadelele de mar jos arètate, sa-1 facl teslim de acum inainte la CAminaru Nestor, ca sa urmeze
dupii intocmirea ce s'ail facut de Domnia Mea pentru orinduiala scólelor. 1813, Ianuarie 13.
(Pecetea gpd.) Ve! Logorat.
(Cod. LXXIII, fila 73).
Prea D6Inne,
Fiind-cii din luminata porunca Marie( Tale sunt orinduit nazir asupra sceolelor domnescl de aid,
d'impreuna cu D-lul Caminarul Nestor, ca sa ingrijirn pentru buna oriaduiala i intocmirea cea cuviin-
ci6sa a scedelor si pentru plata lefilor dascalilor i odihna ucenicilor si altele cite urméza in trebuinta
acestor scede, i fiind-ca cu t6ta acésta ingrijire a sedlelor este insarc.nat D-lul Caminarul Nestor si
D-luI are si priinésca .si toil banil din iratul scedelor i si réspunla lefile cele intocmite pentru dascall
si orinduiti, tiind catastih curat de primirl i datoril, sil lie lurninata porunca Maria Tale catre
Prea Sfintia Sa Parintele Metropolit si catre iubitoril de Dumne4eil Parintl Episcopl, ca totf banil iratulul
saelor, care se stringe de la preotr, diaconl i mönastirI, si &bit a-I face teslim la D-luI Caminarul
Nestor, ea si D-lul si urmeze cu révunderea lefilor in vreme, dupa intocmirea ce este filcuta, care tot-
deauna se va orindui prin scirea si povaluirea mea. 1813, lanuarie 11.
Grigorie Brcincoveanu.

www.dacoromanica.ro
 1.45

Greutatea incasarii clara scolastice de pe la manastirT, In 1814, se constata din

diverse acte. Metropolia, la Februarie 1814, inca nu platise talen l 8446, 1'611140 da-
torita din 1813, sub pretext ca din acésta suma este a se scadé 5.000 talen" simbriile
dascalilor din eparchil 4).
In primele lile din anul 1813, Caminarul Nestor si colegul sèú Grigorie Bran-
coveanu dobandesc de la loan Caragea un hrisov deosebit, relativ la calele din Craiova
si in deosebT referitor.la fundatiunea Obedeanu.
Tata hrisovul in cestiune :

Ii loan Gheorghe Caragea Voevod i Gos podar zemle Vlachscoe

Fiind-ca intemeiarea scedelor de invétatura este in adevér cea dintâiú pricina fo-
lositére unei patrif, pentru ca invétätura impodobesce pre 6meni cu intelepciunea, cu
cuvintul, cu luminarea credintel si a cunoscintel de Dumneçleii, de aceea, dar, tlind-ca
dupa cum aici lana scaunul Domniel Mele BucurescT, asa si politia N6stra ot Craiova,
voim Domnia Mea a avé mijlocul inlesnirii de invétatura, atat fiiT D-ion boerilor Nostri,
cat i alIT din sceipeitate obraze, cati atit rivna i iubesc invétatura, carT sunt departati
de scolile de aid. Cercetat-am dar Domnia Mea ce orinduiala ag fost mal inainte pentru
acésta ? §i din hrisovul D-sale Constantin Voda Ipsilant, ce-1 véyltun din condica Diva-
nuluT, cu Iét 1803, Octombrie 1.7, Ne-am adeverit ca mònästirea ce se numesce a Obe-
deanuluT in Craiova, a fost loc orinduit pentru scéla obstira de 'Mi/natura, care mana-
stire dupa ctitoricescile orindueli fiind sloboda spre a se chivernisi de epitropT si a se
face din venituri/e eT ajutor la lucrurT de obstie ale politieT trebuincios, de suflet folo-
sitor, fost ficut inteinsa doué4eci odal pentru sederea unta' dascal dintaiil si al
1) 10 loan Gheorghe Cara gea Voevod i Gos podar semle Vlachscoe
Poruncim d-tale Vel Logofete de Téra-de-sus si implinescI negresit de la Sfinta Metropolie banil
ce este datáre la cutia milosteniilor din iraturile se6lelor, dupi osebit5 porunci a Domniel Mele ce este
dati. 1814, Februarie 23.
(Pecetea gpd.) Vel Logofét.
(Cod. LXXvI, pag. 838).

Prea Inciltate D6ntne,

Arétim Iniltimel Tale, pentru talen l 8446, ce sunt rémìíilí la Sfinta Metropolie din banil sc6-
lelor sfertuluI Sfintul Gheorghe ot lét 1813, ci nu-I plitesce, cerénd a se scidé dinteinsil cu peste talenl
5.000, simbriile dascAlilor de prin eparchil, pentru care acésta este &ti Intirirea Mirla Tale la ana-
foraoa neistri inci de la Mai5 al anuluI trecut, ca daseálilor i dohtorilor de prin eparchil si li se pli-
tései chiar din venitul eparchiilor Preaosfintiilor Sale, lar sii nu-I scaoili din banil se6lelor de aicl, de
care si in qilele trecute s'a(' mal ficut arétare Iniltirnil Tale, cu anafora, prin d-lul Vel Vornicul al
Obstirilor, poruncindu-se vitafulul de Visterie, ca negresit si implinésci acésti rémisiti de talerI 8446,
ad dat respuns ci nu p6te face implinire de la Sfinta Metropolie; ci flind-cei damita' cer tefile
pe iunile trecute ai cAnd nu se va implini rimisita acésta nu este de unde si li se plitéscii dreptul, sil
fie strasnicil luminati porunca Mine! Tale, cu orl-ce mijloc se va socoti de citre Inàlçimea Ta, ei vitaful
de vistierie nu pite niel de cum a Implini, ca si implinésci negresit acésti rimisiti de banl de la Sfinta
Metropolie, dupi luminati intArirea M5riel Tale, ce s'A dat la anaforaoa d-lul Vel Vorniculul al Obsti-
rilor si s5-I faci teslim la Epitropie, spre implinirea mal sus numitelor trebuinte, ei de nu se vor Im-
plini at5t acestia eit i alta, carl cu deosebite anaforale am aretat Mine! Tale si vom mal anta, nu se
!Ate si se dea lefile bietelor sArace, ci va rémánea multe neluate leff, dupi cum In anul trecut s'ají ur-
mat ; i cum va fi bun5 hotirirea Miriel Tale. 1814, Februarie 19.
Rada Golescu, Vel Ban. Barbu Vaccirescu, Vel Vornic. Vel Logofrt.
10

www.dacoromanica.ro
 146

doilea i dou64;1ecI ucenici i a unuY doctor al politiel 0 a slugilor mònästirescT, qi sa se

iconomisésca numita mònastire de epitropiT pamintenT pre carI Divanul Craiovel i-ail
ales, fail a se amesteca némul ctitoresc. El epitropiT sail dea socotéld de veni-
turile i cheltuelile m6nastiriT pe tot anul la D-luI Caimacamul i la ceI-l-alt1 epitropi
mar!, fiind fata 0 din némul ctitorilor. lar §cela a avut acésta intocmire de venit orin-
duit, adeca taleri 2.240 pe an de la Cutia banilor §cedelor, talerT 400 din vama
CraioveT, peste banit CamariT , i talerl 300 din venitul m6nastiril ObedeanuIuI,
i talerT 150 de la Episcopia RamniculuT 0 talerI 150 de la D-luI Caimacamul
CraioveT , din care acésta suma de talerI 3.240 era orinduit dascalulul celuI
dintaiii, talerT 1.200 cu mancarea sa, dascalului al doilea talerT 500, i la 12 ucenicT
taleri 1.000 pentru mancarea i imbracamintea lor ; iar ceI-l-altI 8 ucenicY pana la No.
de 20, 10 avea inv6tatura numaT far de plata de la acésta §ctila ; i talerl 120 /a un
epistat, i talerT 120 pentru un dascäl romanesc al Craiovel; iar Domnia Mea pentru maI
mult folos al invètaturiT am mal adaogat la irat, peste cele ce se arata mal sus ch a
avut pana acum, talerT 150, precum de la Polcovnici i al 2-lea Arma § 0 trete Logof6t
al DivanuluT de acolo de la Craiova, cum §i talerl 300 din iratul podurilor, care se face
Ma suma veniturilor pe un an talerI 3.690, din care orinduim: talerI 1.750 pe an das-
caluluI celuI mare, i talerT 600 dascaluldi al 2-lea, i talerl 240 la 2 dascalT romanescI,
i talerI 800 la 10 feciorT de boerT seal:Mall, de om cate talerT 80, carT sail aiba man-
carea 0 ajutorul la imbracaminte dinteacésta léfa, i talerI 3.000 la 5 dascalI românT din
cincI judete, de unul Po talerT 60 pe an, ca sail aiba §i cel departatl din Craiova aprópe
cate un dascal. Cu care acésta indestulata WA ce orinduim Domnia Mea multamindu-se
dascaliI, sa se orinduiascä intru inv6tatura 0 procopsala ucenicilor, ca sh iea din silinta
§i osirdia lor un rod de inv6tatura 0 de folos cunoscut. Pentru care orinduim Domnia
Mea epitropi pre Sfintia Sa iubitor de Dumneleil Episcopul RimniculuY, pre D-lul Cai-
macamul Craiovel 0 pre D-lor boeriI DivanuluT, §i D-lor sé orinduiasca al doilea epi-
tropI pre ceI ce vor gäsi cu cale, earl ace§tI al doilea epitropl, ca unil ce sunt incarcatl
cu veniturile i cheltuelile, sa fie neschimbatT pe cat se vor purta bine 0 sa fie datorT
epitropil §i ce! al 2-lea, ca sa paradosésca socotéla la epitropiï ceI mall, fiind la socoteli
D-luI Post. Constantin Otetele§anu, ca unul ce sotia sa se trage din ctitoril nAnästiril Obe-
deanulul, 0 cu acest rnijloc in t6tä vremea sa se peorte grija 0 sa se iea aminte de ail avé
mila, buna orinduiala ei, cum 0 nAnastirea a se afla in starea 0 buna chiverniséla a
el, ca unul ce este 0 sutletesc 0 folositor de ob§tie; 0 mal intaiii acum la agezarea
§c6leI sa faca alegerea cu scumpètate de dascall procopsitT, cu mintea invètaturiT deg-.
vir§ite, cu ipolipsis 0 vrednicT, lar nu fie cum, sa se orinduiasca vre-unul fail inv6ta-
turA, orT pentru chiverniséla, sad pentru vre-un hatir, ci Sfintia Sa Episcopul 0 cu D-lor
boera ce sunt epitropl, sa aiba Vita ingrijirea de a nu intra adeci la num6rul acestor
10 ucenicT, orI vre-uniT ce ail stare 0 putere de hrana 0 imbracamintea Ior, off vre-
unul din eel ce se num6r ca sa ieae leafa §i sa aibi hrana 0 imbracamintea lor, orl cauta
a intra la No. acesta, Para de avea scopos de 1nv6tatura 0 de procopséla., 0 Cu drépta chib-
zuire sa faca alegere 0 orinduiala de a intra catI Cu adevèrat sunt cu cuviinta, grad,
far de putere 0 iubesc invètatura. Carl intrand in orinduiala lor la §c6là, cand peste
un an 0 peste doI anI se va vedé a nu ail nicI o silinta de invèlätura 0 de procopséld
0 se va cun6sce ca numaT pentru interesul lor de imbracaminte 0 de mincare ail intrat
la §c616, far de a nu se arita cu nicl un rod de procopsélk sa se isgonésca 0 sé se pue
altii, cari iubesc in adev6r inv6tatura. A§i§derea olicem, ca epitropil, iconomiI ce se vor

www.dacoromanica.ro
 147

orindui prin alegerea Sf. Sale EpiscopuluT i a D-lor boeriT epitropT la numita mònistire,
ficénd zapt bite ale mAnistiriT cu catastih, dAnd i socotéli pe tot anul la epitropiT
marl ce-1 orinduim, din venitul mònistiril, ce va prisosi peste aceT talen l 300 al
si se faci cheltuiala bisericeT, meremetul qc6leT, ce va trebui dupi vremI, qi a celor
imprejurimI, din carT veniturl ail lua numitil economI qeciuiala, precum afi fost
intocmiti, i ce va prisosi din veniturl pe tot anul, peste cheltuelile ce am gis, si se
pAstreze cu huna socotéli, pentru vre-o alta trebuinti de ajutor. Si fie i trel preotT §i
un diacon al bisericeT, scutitT de dijdiile preotescl, cum qi drepte bucatele bisericeI de
viniriciurT, dijmirit, oerit i de vami ; si fie scutitT i ap6ratl si fie §i lude 16 scutel-
nicT, lag 10 ce i-ail avut qcóla prin chris6ve i 6 ce s'afi adiogat de Domnia Mea acum,
ca si fie pentru adusul Iemnelor de foc la §c616 §i de alte trebuinte. DecT, pentru ca
fie bine piziti atAt acésti orinduiali a qcelleT, ce am intocmit-o Domnia Mea, cu a se
da adeci orinduiala lefilor nestrimutat acum i tot-d'a-una, cAt i a m6nästiril intoc-
mire §i a economieT orinduei si se pizésci precum se arati mal sus, am bine-voit
Domnia Mea de am intirit- o acésta prin chrisovul DomnieT Mele, adeverit Cu insig
Domnésca No5stri iscilituri i pecete, i cu credinta prea iubitilor Domniel Mele fiT :
Gheorghe Caragea Voevod, Constantin Caragea Voevod, martorT fiind i D-lor cinstitl
credincio§I boeril velitl al DivanuluT DomnieT Mele : pan Constantin Filipescu Ve!
Vistier, pan Radu Golescu Vel Ban, pan Isac Ralet Vel Dvornic de Téra-de-sus, pan
Barbu Vicirescu Vel Dvornic de Téra-de-jos, pan Dumitrwo Racoviti Vel Dvornic al
treilea, pan Istrate Kretzulescu Vel Dvornic al patrulea, pan Grigorie Bileanul Vel Lo-
gof6t de Téra-de-sus, pan Iordache Slitineanu Vel Logorét de Téra-de-jos, pan Costache
Sutu Vel S'Atar, pan Grigorie Ralet Vel Hatman, pan Michaill Manu Vel Dvornic de
politie, pan Costache Vlahut Vel Postelnic, pan Atanasie Christopulo Vel Logofét al
strAinilor pricinT, pan Nestor Vel Clucer, i ispravnic pan Grigorie Bileanul Vel Logolèt
de Téra-de-sus. Si s'a scris chrisovul acesta la intAiul an dintru intAia Domnie a Dom-
niel Mele, aicea in oraqul scaunul DomnieT Mele BucurescI, la aniT de la nascerea Dom-
nulul Dumnetpii i MAntuitorulul nostru ISUS Christos 1813, de Nicolae LogofAt de
Divan.
In anul urmAtoriii Caragea mal di urmitorul pitac :

Ira loan Gheorghe Caragea Voevod i gospodar zemle Vlachscoe

D-ta Vel Logofete de Téra-de-sus, de vreme ce acestI talerT 2.240 s'ail proprit
pentru cóla CraioveT din iraturile CutieT in puterea chrisovuluT DomnieT Mele, ce s'ají
dat pentru orinduiala aceI cóIe, i fiind-ci chrisovul este in urma hotiriril ce am dat
Domnia Mea la anaforaua D-lor orinduitilor boerT de a se plAti lefile dascililor $i ale
doctorilor de prin eparchil din iraturile eparchiilor, precum Ne-am pliroforisit Domnia
Mea din condica Divanului, are dar a se urma cuprinderea i orinduiala chrisovuluT, qi
bine s'al"' proprit aceOT taleri 2.240 pe séma c(51e1or ot Craiova din baniT cutieT.
1814, Martie 16.
Vel Logofét 1).
(Pecetea gpd.)

Din 6 Martie 1813 avem de la loan Caragea un alt chrisov cu referinti la

romAno-slavonli de la Sf. Gheorghe. Domnitorul constati, ci la acésti scedi sunt venitT

1) Cod. LXXX, pag. 40.

www.dacoromanica.ro
 148

twenici §i din 094 strciine §i cä acésta cólá ',este fárte trebuinciósci la t6tii obgea
acestei tériu. Se mal constata, ca la acésta có1ä funclionéza vestitul dascal Chirita
(scriitorul chrisdvelor domnescI) §i un ipodidascal« al ski. Acestor inv6tätori Dom-
nitorul le acorda scutiri i privilegil diverse 4).
Existenta orfanotrofiel in Bucuresei se constata din chrisovul lui Ioan Caragea
de la 30 Martie 1813, prin care intäresee din noil chrisovul luI ITangeri Voevod din
1798, dispunénd ca veniturile mönastiriT Strehaia si se verse in Cutia §e6lelor, spre a
servi la intretinerea liseY orfanotrofii 2).

1) Cartea milei slovenesci ot Sf. Gheorghe de aja din Bucuresci

De vreme ce tc6la slovenésed, ce este atezatä aicl In oratul Domniel Mele Bucurescl, la Sfintul
Gheorghe cel vechiii, care este de invetatura cdrtit slovenesd, unde nu numal din copiil pamintenilor
se afta la acésta tc61a, ci i aly straini dintr'alte terl sunt yeniy, care pela este ferte trebuinciolosa la
teta obttea acestel terl pentru invetatura, fiind metahirisit tot norodul cu acésta invétatura la tete tre-
buintele, spre a carora dare de invetatura de vechil ti bardnil reposay Domnl sunt orinduitl cu plati
domnésca ti dascalI, ca s'A se afle in teta' vremea s'A invete copil, la care t cela se aflä Chirita daschlul
slovenesc eu un ipodidascal al sea, carl fiind pamintenl, socotitu-le-am Domnia Mea trebuinta ce ar ave
ti nu i-am lasat s5 fie de tot lipsill, a nu fi atinti de 6retl-ce mili domnescl, mal virtos ca, fiind in li-
nitte, pururea sa fie cu mintea &Abada ti sa pcita pune teta nevointa a se sirgui ti a sta napristan spre
invétatura ti procopséla copiilor teolasniel i pentru strainl i pentru pamintenl, a cärora dar nevointa
stradanie nu le-am trecut niel Domnia Mea cu vederea, ci printeacésta carte a Domniel Mele hotd-
rim : ca el ti teta casa lor in teta vremea sa fie aperatä de tot felul de &d'AA, de nimic niel odinierd val
ti superare sA nu aib5; atijderea ti drepte bucatele lor inca sa fie scutite i nedajnice : stupil ti rimatoril
de dijmarit i vinul de vinäriciii ti s'A tie i cite o pivnita aicl in Bucurescl aperata de fumara, de cami-
ndrit, de vara, de vin domnesc i agiesc, de ortul vetafului de carciumarl ti de tete orl-ce alte angaril vor
eti pe pivnite, orI in credinta de va fi vinariciul, orl dijmäritul saii darile pivnitilor, orl de se vor vinde,
ski macar vre-o data de s'ar intimpla ca sa platésca i cel ce vor ave d'IN ti chriseve domnescl, iar mal
sus numitii dascall niel atuncl al nu dea, ci tot-deauna s5 fie scutitl ; asemenea pentru ajutorul casel lor
sil aiba ti lude 5 sträinY seuti i apéray de tot felul de dijdil i orinduell ce vor eti pe ce1-1-al1 scutelnicl
de la Vistieria Domniel Mele peste an in ér5, de niel unele niel un val ti superarea sa nu aib5 ; cura si
la vretnea oeritulul sA aib'd a scuti ol una suta cincl-leci; inca sa aib5 pe tot anul a lua numitul dascal
cu ipodidascalul gil 2.000 oca sare de la ocna Släniculul, sud Saac ; deosebit sa fie casa numitulul das-
cal aperan' de orl-ce mosafirl ti de tete alte beilicurl, orl vel portar ar fi, sail alt din boerl i slujbatl,
de catre nimenea superare sa nu dibd ; pentru care poruncim Domnia Mea ti d-voestre ispravnicilor i
d-voestre boerI saù slugl, de tete cdte serie mal sus sa avey a ve feri ti nimenea intru nimic val set"' su-
perare sa nu le faca, pentru ca dascalil de la numita pela pururea ají avut aceste mili ti de mal inainte
de la alti fray pravoslavniel Donml, ce ati statut obladuitorl crettinescil acettia ter', precum Ne-am
adeverit Domnia Mea din chrisevele i carpe Domniilor Sale, ce se velurA de Nol ; decI i Domnia Mea
intarim ti innoim printeacéstä carte a Domnid Mele, ca :A se ~sed acésta ralla neclintita i nestra-
mutata. i saam receh gpd. 4813, Martie 6.
(Cod. LXXVII, fila 55).

s)Chrisov pentru möncistirea Strehaia a fi la Orfanotrofie

Cutia milosteniilor fiind intocmita intr'adins pentru facerl de bine, se asémena intoemai ca o
jicnip de Mina ti vas de unt-de-lemn, din carele cel saracI, s'érmanl i veo:luye îl mAngdie flamánqirea,
de a nu-tI da sufletul ca acea veduvä din vremea prooroculul Ilie Tesviteanul ; dup5 acésta dar asem6-
nace bun5 i luI Dumnegeti placuta fapta aù sävirtit reposatul Constantin Voda Hangearliul, in la 1798,
prin chrisovul Domniel Sale, abatend intru acest raí (din care se aúpa' viile i tarinele saracilor) cur-
gerea veniturilor menastiril Strehaia din sud Mehediny, care acésta "luna intocmire macar deti
intarit-o in scris cel din tonal Domniel Sale fray luminall Domni, vélend-o insa urmAndu-se t'Ara cá-
tutI de putina strilmutare i priimind urmarea el in vremea domniilor Lumin5tiilor Sale, acea primire
este chiar intArire sávirtiti mal mult prin fapte decdt prin cuvinte ; iar la trecuta schimbare aceI de
aici obriduid desputernicindu-se ti acesta bulla intocmire ca ti altele, aU catandisit ea veniturile acestul

www.dacoromanica.ro
 149

In Maiil 1813 Caragea sporesce léfa dascalilor romanI de la set:da Sf. Glieorghe i).
In anul 1814 Caragea, dupa recomendatiunea Eforiilor scedelor, numesce dascal
franfuzesciu pe Lorenson, cu léfa de 150 talen l pe luna. Se dispune a se afla
si un profesor de timba latina 2).

sfint Ricassii curgA si si se adune in punga numal a unul om, parte preotescii, in loc si se mingiie cu
acésta mult1 sAracl la nevoile lor. Acestea filandu-Ni-se cunoscute prin anafora de cAtre D-luI cinstit
credincios boerul Domniel Mele biv Vel Vistierul loan Moscu, epistatul Epitropiel cutieT Obstirilor,
n'am gésit co cuviintà a suferi de a se urma mal mult acest catahrisis i mal ales nefiind inchinati acésté
mánéstire la vre-un alt sfint Ricas, ca din evlavia aceluia sA fie proprill a o dezghina de acolo, de aceea
printeacest cinstit al Nostru chrisov intirim aceeasl intocmire i hotirim a fi mánAstirea Strehaia si de
acum inainte afierositA la cutia orfanotrofiel si bite veniturile el sé se adune si sa se iea pe séma cutiel
Obstirilor, ca in loc de a se folosi dintr'aceste veniturT numal unul, precum s'aii urmat pira acum,
se foloséscA multl, i acestia sáracl, sármanI i vOduye. RugArn dar si pre cel din urma nóstrii luminati
fratl Domnf, carl se vor invrednici a oblAdui acésti crestinéscA térA, sA bine-voiasei a intéri prin chri-
sóvele Domniilor Sale acéstA de suflet folositóre buni intocmire, ea si ale D-Sale bune intocmirl si fa-
cerl de bine sA fie de altil intArite si in sém5 tinute ; adeverind chrisovul acesta cu iusuíl domn6sca
NóstrA iscilituri si pecete i Cu credinta prea iubiilor DomnieT Mele fi!: Gheorghe Caragea Voevod,
Constantin Caragea Voevod, martorl flind i D-lor cinstiti i credinciosT boeril voliti at Divanulul Dotn-
niel Mele : pan Constantin Filipescu Vel Ban, pan Radu Golescu Ve! Vornic de Tora-de-sus, pan Grigorie
Brincoveanu Vel Vistier, pan Grigorie Ghica Vel Logofdt de Téra-de-sus, pan Radu Slátineanu Vel
Vornic de Téra-de-jos, pan Dumitrasco RacovitA Vel Vornic al treilea, pan Istrate Kretzulescu Vel Vor-
nic al patrulea, pan Iordache SlAtineanu Vel Logofét de T éra-de-jos, pan Constantin Sutu Vel Hatman,
pan Mihalache Manu Vol Vornic za politie, pan Mihalache Sutu Vel S'Atar, pan Constantin VlahutA Ve!
Postelnic, pan Athanasie Christopulo Ve! Logofát al strAinelor pricinT, pan Neslor Ve! Clucer, pan Ale-
xandru Mavrocordat 'Ve! CAminar, pan Dumitrache Manu Ve! Comis, i ispravnic pan Michalache 'fina
Ve! GrAmiltic; i s'ari scris chrisovul acesta in anul dintâiú dintru intiia domnie a Domniel Mele, aicl in
orasul scaunulul Domniel Mele Bucurescl, la aniT de la Nascerea DomnuluI Dumneleil i Mintuitorul
Nostru Isus Christos 1813, Martie 30, de ChiritA Logofát de Divan.

loi kan Gheorghe Cara gea Voevod i Gos podar zemie Vlachscoe
D-ta biv Vel Vistiere loane Moscu, epistatule al Epitropiel Obstirilor, primitA fiind Doinniei Mele
arátarea ce Ne facl printeackti anafora, poruncim sA se ase de in catastihul lefilor acestl treT ot
scóla rominisca i slovenése5, de a li se da pentru tott de acum inainte talerT 100 16fA pe lunl. 1813,
Majé 4.
(Pecetea gpd.) Vel Logofát.
(Cod. LXX VI, pag. 115).

Prea Indliate 136nine,

Dup5 luminati porund, am cercetat plingerea ce fac jAluitoril dascrill, i intru adevár cA acestil
sc615 in bimba patriel, Cu care se urtné:d aujba çêri, sunt cu totul népAstuitl dasaliT pe 16fa de taleri
40 pe luna ce li se urmézi din vechime de la Cutia seo:Helor, dupa vremea ciad era táte intru imbelsu-
gare cu eftinAtate. Ci precum din vreml in vreml s'ad prostisit lefile dascidilor elinesci, cu dreptate dar
este a se mal prostisi i lefa acestorI dascAll slovenescl i ruminescl. Drept aceea, dupi starea vremil
intru care se alié i dupA silinta i oitenéla invátéturil ucenicilor dintr'acea sc615, gAsesc cu cale sil li se
urmeze si lefa lor pe cite talerT 100 pe lunii de la Cutia scólelor ; si cum va fi bulla hotérirea InAltimil
Tale, adecil pentru cite trel dascAlil sA se urmeze acestl talerl pe lun6. 1813, Aprilie 29.
loan Moscu.

/u/ loan Gheorghe Cara gea Voevod i Gos podar zende Vlachscoe
Cu cale si cuviinciósä fiind anaforaua acésta a D-lor orinduitilor boerl Eforl al scólei artesa, o
intérim Domnia Mea si orinduim didascél al limbeT frantuzescl pro Siniorul Lorenson, cu 1611 cite talerl
450 pe lung, ea sii fie dator a paradosi mal jos aritatele matemata ; iar pentru didascilul latin, porun-

www.dacoromanica.ro
 1.50

Tot in 1.81.4 aflam acordandu-se o hura la un scolar cu nume strain, de la sceda

din strada Magureanu :

Prea Ineatate D6mne,

Dupa luminata porunca Märiel Tale, ce ni se da la acésta jaiba, am facut cerce-
tare jaluitoruluI i ne pliroforim, ca In adev6r are mare rivnä spre invèleiturcl, dar
starea scapatäciunil In care se afla, nu-I ajuta a intImpina cheltuiala ce urméza a o alié
spre savirsirea rIvnel sale, si face rugäciune Mariel Tale a fi ajutat cu vre-o milä, spre
a-si Inlesni trebuinta ; pentru care chibzuind i noI rivna acestul jaluitor si starea sea-
pataciuniI sale, nu lipsim a una MarieI Tale, ca sa fie luminata porunca catre D-luI
Vel Vornic al Obstirilor a i se orindui de la cutia milosteniel cate talen l 1.5 pe luna,
ajutor la trebuinta cheltuelilor sale, si iarAsI D-luI Vel Vornic al Obstirilor sä-I dea
o odae In cólä pentru sedere, ca salí aiba odihna i ca sa fie i apr6pe de dascall, spre
a puté cu Inlesnire a-si urma invètätura. 1814, Iulie 15.
Grigorie Brancoveanu, Constantin Vardalah.

Porunca ce s'ad fäcut in dosul jalbei lui Constantin Cordilas dupä anaforaoa
Eforilor scálelor de a i se da de la cutie cate talen" 15 pe lunä

Re; kan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle Viachscoe

Dupa arätarea ce Ne fac printeacésta anafora D-lor boerii efori ai scedelor, rni-
lostivire fäcénd Domnia Mea asupra jäluitoruluI, poruncim D-tale Vel Vornice al Obsti-
rilor, sa i se orinduiasca de la cutia milosteniilor cate talen l 15 léfä pe luna, dandu'l
o odae la c61A pentru sederea sa. 1814, Iulie 24.
(Pecetea gpd.) Vel Logofät.
(Cod. LXXIX, pag. 98).

In anul 181.4, luna Septembre, se da un mil hrisov de reorganisarea Invätiimén-

cita D-tale Ve! Vornice al Obstirilor, si ingrijesd, ca cand se va gisi altul destoinic, sii aritI Domniel
Mele, spre a se face si pentru acela cuviincielsa orinduialii. 1814, Iulie 15.
(Pecetea gpd.) Vel Logofet.
(Cod. LXXX, pag. 20).

Prea Inelltate Dánine,

Potrivit Cu prea strälucita porunci a Inälimil Tale de Dumnedeil pizitii, cetind Cu atentiune pe-
titiunea marelul boer Vornic al Obstirilor si cercetind Cu de-atnanuntul cele coprinse in privinta pro-
fesorilor latin si frances al scólel elene din Bucurescl, unul negligiandu-sI datoria, in timba latinil nici
format si perfectionat flind, iar ce15-1-alt plecind la Viena indatil ce s'a intins in orasul BucurescI epi-
demia bedel de ciumil, in intelegere comuni am aprobat i nol si se concedieze amindol i, cind se va
giísi alt profesor in posesiunea limbel Patine i profesand sciinta dreptuluI, si se facil cunoscut . . . .
prin anafora i si se numéscil cu aprobare stipinésci, ca sil se pistreze spiritul prescriptiunilor stapil-
niril in privinta scedelor. Si se numdscti Siniorul Lorenson, ca persemil distinsi i cu sciint.uí, cu o léfil
kit de leT 150 pe luni si cu ordin al Inilimil Tale si predea istoria morali a filosofiel si geografia, ca
lectiunl cu totul necesare la Impodobirea caracterulul celor sub invitimint. lar hotirirea definitivil re-
mine la Iniltimea Ta de Dumnedefi päziti. 1814, lunie 30. (Traducere din grecesce de d-nul
Germani).

www.dacoromanica.ro
 151

tultfi 1). Se institue o noua Eforie administratére a §cedelor, compusä din Episcopul de

i) Copie dupci traduciittnea hrisovulta Jul loan G. Caragea Voevod pentru organisarea
c6143i din Bucuresci, din anul 1814, luna Septembre
(Dupä condica No. 122)
Cu mila /IA Dumnerleii Dornn al Ungro-Vlachiei
Urita cu totul i brutala a fost yid/a ómenilor celor mal anticl 9i nu mar pu/in in asenulnare cu
acea a animalelor fárà judecata, Cu t6te darurile sufletescl v't trupescl cu carT natura sacra impodobindu-I
II facea sa se deosebéscil de ele, pentru ca in desavirsita creatiune a acestora vreml traiau in singura-
tate vi aci colo ca vi animalele, mullamindu-se numal la cele trebuincióse pentru viquire ; iar dupa
puiin i1 instivira principiile urmat6re . locuira orave i comune, nascociril meseril carT prepara o viqa
mal folositdre i spre a pastra In linivte o viéla comuna i civilä, adoptara tot de-odata vi legi de la di-
ferite natiunT, vi tot ce este mal bun, introdusera sciintele, earl indreptézä i prepara spiritul i inaintéLa
pe om din cele materialicescl i pamintescI spre cele inalte vi nematerialicescl. Aceste iarri tóte, cu
timpul, aducèndu-le intr'o ava amelioraliune vi perfectiune, in cat obiceiul vechiii vi sèlbatec lepridandu-1,
ajunse omul a fi un animal civile dupa parerea filosofica vi a se insinui mal pre sus de mintea omenésca
In secretele naturel. Nu este dar mincinósa fabula care numesce muse pre fetele lur Joe. Ava dar,
darul inlelepciunil, de la care tete meseriile çi sciinlele ivr ail inceputul lor, este divin, care se cuvine
numal animalulul cu judecata i naliunilor vechl i celor de asql, care intr'un grad mare a imbrii/i-
vat-o ; acésta inlelepciune facu pre om a se deosebi dintre cer vechl muritorl 1;ii de animalele sObatice,
de la earl lipsesce cu totul cuvintul.
Pe langa Vote nqiunile bine constituite, conservarea instructiunit se socotesce cea intaia i dupii
urma datorie a until guvern bine intemeiat. In trite parlile sefil popórelor, cu marl cheltuell i pensiunT
intrelin gimnasiurile publice, din earl top discipolil sirguitorl culeg fructele invèpturil. Acésta si Nor
bine cunoscénd i dorind din WM' inima progresul la invetritura supuvilor Novtri, indatA ce luaram carma
acestul Principat i veniram in capitala Bucurescr, lintiram privirea Nóstra seri6sil asupra lucrurilor
gimnasiulul public vi domnese de aid i asupra celor ce contribuesc la intre/inerea 'ill, care sunt de
neaparati i urgenta trebuin/A vi care, pentru mal multe alte motive de atuncl, din causa rasboiulur ce
se ivise de curind, statura in nelucrare, i n'am tolerat nicl cum a le trece cu vederea. Acum iar gin-
dindu-Ne cu mare bagare de séma, mar ales aceste de al doilea proiecte mal bune fiind dealt cele din-
tal, chibzuiram a organisa alt-fel citatul gimnasiù, a-I aduce intr'o stare mar buna si a-1 institui mal re-
gulat. Catre aceea am l ordonat din noil cele ce privesc inspecliunea vi mal solida conservarea lul.
Ordonam dar ca sa fie Eton i EpitropT al gimnasiulul pentru totdeauna patru : iubitorul de
Dumneleil Prea Sfintul Episcop al Bugulur Constantie si proa cinstip boerl Rasti i fostul marele
Clucer Nestor, conlucrand tot-deauna la aceste i orl-cine dupa timp ar fi mare Postelnic al Nostru.
Ordonam a se lua de la Vornicia Obvtirilor veniturile gager (cate dintru inceput i pana acum
sunt avelate), iar implinirea acestora sa se incredinleze Eforilor.
A se lua de la nu5nastirr, preoll i ierodiaconl destinatele dintru inceput pentru vcóle veniturr ;
iar adaosurile ce, in urma, prin confirmarea Nóstra domnésca, facia, considerandu-se ca sacre,
ordonam a 11 neatinse i téte, carl insuméza pana acum suma de dou6-4ecl i ése mil, cincl sute douè
(jeer ler, sé se predea pe dintreg catre Casa vccilelor privitóre la folosul public; iar acela ce le-ar sfete-
risi séü pentru alte motive le-ar cheltui, fara a fi trebuin/A, sa fie trecut in virul faptuitorilor de sacri-
legiu vi sé i se aplice penalitatea prevéluta de legl inteacésta. Repetand dar, propunem ea numaT eforil
giinnasiulul vor fi in drept d'a implini veniturile vi cele implinite a le pastra, 1i pastrandu-le a le cheltui
nurnal in trebuinlele veólelor, adeca pentru onorariile profesorilor, pentru imbunatalirile trebuinci6se
pentru reparaliunile incaperilor gimnasiuluT, intrebuinland inteacésta un Secretar, ca sli tie registru
cuprinptor de primirl vi darr ; iar cheltuiala ce s'ar face se va controla curat pe fie-care semestru de
eforl, spre a fi supusa vederiT N6stre. Pe langa aceste, eforil gimnasiulul vor ingriji pentru profesorl de
litere, sciinle vi de limbT &Aim; acestia din urma vor preda geografia i istoria; i, prin chibLuirea co-
muna cu profesoril, vor fixa trebuinciósele lecpunl gi clase pentru elevl. Unul dintre Eforl va merge
°data sail de douè orT pe séptdmana la ve615, spre cercetarea bunel ordine.
Ordonam a se face vacanlie pentru lecliunl odata pe an, cu incepere de la 15 Iulie vi pani la
15 August, in care timp, ocupandu-se elevil Cu ale ion meditalii, si dea examen, vi cer ce se vor ar6ta
ci afi progresat in realitate la ale lor Jedliunt, sé tréca in clasele sus citate.

www.dacoromanica.ro
 152

Buz61:i Constantin 0 din boeriI Rasti, Clucerul Nestor 0 Marele Postelnic. AcéstA Eforie
va avea un secretar deosebit. Eforia va presenta DomnitoruluI compturi din 6in 6 lunT.
Aci este originea vecheI EforiT, conservat6 0 de Regulamentul Organic.
cóla cea mare greasca se reorganiség 1). Ea va avea i profesorl pentru limbi,

Douè alte examene pentru elevl ordonam: cel intaiil la 1 Decembre, iar cel d'al doilea la
1 Aprilie, la care infatisandu-se, de vor rèspunde cu bravura la cel din urma concurs din luna Jul August,
li se dea premiurile ce ar gtisi cu cale Eforil i profesoril.
Asedam un doctor care va primi salariul sdd de la casieria gimnasiulul, spre a cauta gratis
pro imbolnavita dintr'insul, profesorl çi elevl.
Aceste telte ast-fel administrandu-se si instalandu-se, ordonam persemelor insarcinate cu admi-
nistrarea gimnasiulut din Bucurescl a depune telta ingrijirea lor i pentru sc6lele publice din Craiova
din cele-l-aIte judete, procurandu-le profesorl incercatl i Cu experienta, ca junimea, invatand si for-
mandu-st crescerea inteinsele, sa pad preda folosul ce aft primit, spre a resulta dintr'insul ceea ce ne
este de orl ce alt lucru mal dorit: invètatura supusilor Nostri ca din nisce isvelre abondente de cart tot
Principatul este adapt. Cele infiintate de Nol pentru scedele din Ungro-Vlachia asedandu-le i ordo-
nandu-le, spre intirirea i conservares lor, i asigurarea acestor telte, am dat la lumina acest al Nostru
hrisov, mangaindu-Ne de sperante bune, ca dispositiunile aceste si fratil Nostri ce vor domni in Ora
N6stra pe acest tron stralucit, le vor pastra nepreschimbate, ca unele ce privesc folosul si gloria viitare
a acestul bine ingrijit i credincios Principat, sigilandu-1 cu propria N6stra pecete cu mana
Neostra, punem martorl pre Luminatiile Lor prea iubitil Nostri 61: Gheorghe Voevod si Constantin Voe-
vod si pe prea onorabila si nobilisimil bine credinciosI boera Noslri : Radu Golescu, Mare Vistier ;
Gheorghe Argiropolu, Mare Spätar; Constantin Kretzulescu, flan; Barbu Vacarescu, Vornic al Tdril-de-
sus ; Constantin Balaceanu, Vornic al Tèrel-de-jos ; Gheorghe Slatineanu, Vornic al politiet ; Grigorie
Baleanu, Vornic al treilea ; Dimitrie Racovita, Vornic al patrulea; Gheorghe Filipescu, Logofét Mare
al Tdril-de-Sus; Constantin Filipescu, Logofdt Mare al Tarii-de-jos ; Fotache Stirbel, Logof6t Mare al
Obiceiurilor ; Iacob Rizu, Postelnic Mare ; Alexandru Nenciulescu, Vornic al politiel ; Atanasiu Christo-
polu, Logofét mare . . . . Alexandru Ghica Clucer mare ; Than Ralet, Paharnic ; Stolnicul Nicolae
Sulu, Comis mare.
Datu-s'a acest al Nostru domnesc hrisov in al treilea an al Domniel N6stre, in capitala N6stra
domnéscä in Bucurescl, prin ingrijirea prea onorabilulut i nobilisimulul boer al Nostru, fostul Ban
Grigorie Bráncoveanu, anul mantuirel una mie opt sute patru-spre-dece, luna Decembre, care trec6n-
du-se in condica Divanulul, ordonam a se pastra in asigurare de catre numita Eforl.
(Semnat) loan Gheorghe Cara gea.
George Filipescu, Vel Logofét procitoh.
(Cod. LXXVU, pag. 2.10 v., tradus de D. GhermanD.
I) Numele bun al raposatulul profesor Lambru Inca nu e nitat. Caragea ròsplatesce meritelc
accluia, dand miluirI nepeltel lul, Elisaveta, in 12 Septembre 1814 si_unuT alt nepot, doctoruluI Nicolaid.

la loan Gheorghe Cara gea Voevod i Gos podar zeinle Vtachiscoe

D-ta Vel Vistiere, am vddut ardtarea ce ne fact printeacésta anafora, ci pentru scapataciunea
jiluitorulul si de rodurile ce ad esit din osirdia i silinta sa, bine-voind poruncim sa i se faca
rulul adaos de scutelnicl Cu din catastih i cu din carte, de a avea si el tot atatia cátl aü adeca
doctor! al politiel. 1813, Aprilie 18.
(Pecetea gpd.) Vel Logofdt.
(Cod. LXXVI, pag. 3).

Prea Inäilate D6mne,

Dupl luminata porunca Inaltimel Tale, ce mi s'ail dat la acésta jalbii a doctorului Panait Ni-
colaide, am cercetat si am gasit adevdrate ardtarile cate printeacésta jaiba a sa le face, ca atát raposatu
unchiu-sèd Lambru, ce ail fost intdiut dascdl al §c6lel elinescl de aid din politia Bucurescilor, s'ati
ardtat cu URA vrednicia, osirdia si buna suintA catre ucenicil sèl, si nu numal pre cel pamdntenl, ci
din strèina ce i-ail avut la invdtatura, se ved acum in ûinû cu ces desdvarsitii procopséla, cat si

www.dacoromanica.ro
 153

sciinte i studit literare. Programele i orariile le vor stabili eforiT in intelegere cu pro-
fesora.
Unul din efort va inspecta scella pe fie-ce saptamand ; scóla va avea un doctor
plata din veniturile cutiel sc6lelor.
Eforia are grija si de inspectiunea tulor sc6lelor din Ora, d'aci si din Craiova.
Vor fi dona examene pe an, la 1 Decembrie si la 1 Aprilie. §colarilor buril li se
vor da premii.
PartasT cu Domnitorul Caragea la reorganisarea scellelor, socotim a fi si uniT din
boieril din Divan, ca Radu Golescu, Mare Vistier ; Banul C. Kretzulescu, Vornic ; Barbu
Vacarescu.... Gel putin acestia sunt dintre boierii a caror marturie e adusa in josul hri-
s6velor relative la invatamént.
Pentru ca sa se peda continua set% superiora in localul de la Magureanu 4), se

torul doctor, sé afla cu casé gres insircinaté de copil si Cu nicl un ajutor ; decl i pentru rodurile oste-
nelilor unchiu-stia Lambru Dascalu, ce ají cheltuit inteacesté Téra, cum si pentru neajungerea sa, cu
cuviinta este a se impArtasi din ralla Mériel Tale, ca sé i se faca un prostichiù scutelnicl peste cel orin-
duill din catastihul VistierieT, seaii sé i se orinduiascA cu luminatA cartea M'irle Tale, lude 10 ennen1
de pricinil de dajdie, ca sé-I fie pentru cele de trebuinté ale case!, dupé cum si cel-l-alti doctor! at po-
Miel ají, fiind-ca din cercetArile ce am facut catastihelor Vistieriel me adeveriiii, cA cei-l-alt1 doctor!, cu
din catastih Cu dupe cArtl gpd. ají a tiné cate 30 de scutelnici, ci pentru cererea ce facejAluitorul doctor,
l'emane la milostivirea Mariel Tale. 1813, Aprilie 9.
Vel Logofet.
Fiind-cA Elisaveta Filip DascAlu, permita dascélulul Larnbru, ce ail murit, care dupe slujba
strédania taté-seii intru care s'an' aflat aicl in politia Bucurescilor dascAl cu invetaturà i procopséla
copiilor, i dupe scApétAciunea el intru care se AA, aü avut milA atta prin cArtile altor frall Domnl de
mal nainte, cat i prin cartea Domniel Sale Constantin \Toda Ipsilant, ce o vedurn cu lét 1804, lulie 3,
a tina lude patru 6men1 strainl i Erré priciné de dajdie pentru ajutorul case! el ; drept aceea dar si
Domnia Mea, pentru slujba tatA-sefi i säräcia el, si strédania unchiu-seti, carele s'ají allat dascill mare
la scala politiel Bucurescilor, milostivindu-Ne si Domnia Mea i-am innoit si i-am intérit mila ce se
aratA mal sus, ca sé i se plzésci nestrAmutat, cuí a§a este porunca Domniel Mele. 1814, Septembre 12.
(Cod. LXXVII, pag. 169).

1) §cela se redeschide in localul de la Mégureanu, cum dovedesce documentul acesta

IoJ lén Gheorghe Cara gea Voevod L Gos podar zemle viachscoe
Cu cale fiind chibzuirea D-lor velitilor boerl, ce ni se arad printroacéstil anafora, primita este
Dotnniel Mele, pe care si intérindu-o, hotArim, ca ata scala sé fie nestrAmutatá de la aceste case pane se
va indeletnici dregerea scalel ot Sf. Saya (fér de a ave insa Sfinta Mitropolie vre-o alta dicheotna Fine
atunci asupra numitelor case, deeat numal s5-sl aibé numirea lor ea' sunt rnetoh al Sfintel Metropolifl,
cat i pentru baria ce mal lipsesc spre implinirea sume! cel trebuinciase pentru meremetul acestel scale
sé se Lid urmare intru tate intocmal precum mal jos se araté, prin ingrijirea D-lor boerilor Epitropi al
scaleT, si de se va intarlia stringerea sume! banilor ce trebuesce pentru mijlocul de mal jos aretat,
atuncl cap vor mal lipsi, poruncim s5-1 dea eparhille cu itnprumutare far de dobandil i apoI II vor
trage din banil scalel al anilor viitorL 1815, Aprilie 3.
(Pecetea gpd.) Ve! Logofet.
(Cod. LXXXIV, pag. 82).

Prea lnciltate Dòmne,

Dupe lurninaté porunca Mériel Tale de la acesta anafora a D-lul biv Vel Banulul Grigorie Bran-
coveanu, am filcut chibzuire pentru amindoue madelile ce se coprind in anafora, fií fiind Preaosfintia
Sa Périntele Metropolit, i cat pentru cea dintal madea a caselor unde se afluí scala domnescé, care inca

www.dacoromanica.ro
 154

hotArasce, in 1814, o-ilatä cu promulgarea hrisovuluT reorganisAnd acea §61A, sA se

restaure acest local. Cu acest scop se acuncA o noui dare de cAte 60 parale ce se vor
percepe de la fie-care preot i diacon DAm in note actele relative la acéstA repara-
tiune a §c61ei. Vechiul local de sc616 de la Sf. Saya, numal dupe venirea lui Lazdr va
fi redat

de la incheierea Vied eel dintal raztnerite a rusilor s'ail fost dat de Mposatul boer Vornicul Theodo-
rache Balosi prin afieroma i vinlare la Sfinta Metropolie, impreunii cu biserica Magurenilor, ce este
impotrivli si de atuncl pi pinè acum se numesce metoh al Metropoliel, lar in ilele Mariel Sale Constan-
tin Voda Ipsilant prin obstésca chibzuire gasiodu-se Cu cale a se face sc615 domnésca, s'ail unit la acea
chibzuire i Preaosfintia Sa Pärintele Dositeiu proin Metropolit, Vise Preaosfintia Sa ParinteleMetropolit,
cl i acum de se va gasi cu cale de catre Not a se drege aceste case si a fi tot acolo domnésca scéla, niel
Preaosfintia Sa nu se impotrivesce, fiind acest lucru pentru obstesc folos, atata numal Vise, ca nu cu
pricina sc6le1 sa se desghine metohul de la Metropolie, ci sil rémaie nesträmutat, care acésta provlirna a
Preaosfintiel Sale fiind cu cale, rémane ca si de acum inainte sa fie cunoscute aceste case de metoh al
Metropoliel, dar scéla domndsca sa rémée tot inteinsele pdné cdnd va fi indeletnicire a se drege
sc(ila ot Sf. Saya, lar pentru cheltuiala meremetulul ce trebuesce, peste talen l 30.000, cad unele din
materialur1 sunt puse de D-luT Banul Brancoveanu cu pret scalut, dupa care nu se pot cumpera cu ri-
zapazar, se tam acésta chibzuire, adeci : fiind-ca din ajutorul ce se stringe de la preotT i diaconl de
lude po parale 60 póte sa iasa ea la talen l 9.000, din prisosul venituluT cóleloraiT talen l sease séú seapte
mil, i ca la talen t 2.000 din left i emeclicul dascalulul Vardalah, ce insusT s'a paratesit, de aceea i léfa
numaT 00, la sfirpitul lul Aprilie sa se dé i pané a se aduce altul póte sé se faca zalavii de cincT, ease
lunT, nu sunt de ajuns acestl bani pentru meremetul saute! spre a se face cu temeiti ea sa fie pentru bun
repaosul i odihna dascalilor, mat ales socotindu-se pe langa meremeturile cele de sus si de jos cite
trebuesc si asternuturT, scaune, mese, care cu totul lipsesc, se cuvine sa se chibzuiasca o suma de banl
pana la talen l 18.000, pentru care sé se faca un catastih de Vote obrazele a parintilor arhierel i a tuturor
D-lor boerilor din Bucuresci, ca sé dé fies-care ceea-ce se va proerisi, fiind obstesc fotos al tuturor, iar
de se va intarlia stringerea eel mal sus Vise si se va da cheder la lucrul sc6leT si la prochithnia mate-
rialurilor, atuncl banil ce vor lipsi si nu se vor puté implini dintr'acest ajutor sé-1 dea eparhiile cu
prumutare !Ora dobanda si if vor trage din banil sc6lel anilor viitor1; lar hotarirea cea desivirsita 1.6--
mane a se face de dare Maria Ta. 1815, Martie 29.
Semnatl: Barbu Vacirescu, Constantin Biildceanu, Mihalache Manu, Soarlat Gradifteanu,
Nestor Clucer.

I) loi ban Gheorghe Cara gea Voevod i Gos podar zemle vlachscoe

Intru tóte cele-l-alte primitá fiindu-Ne anaforaoa acésta a D-lor velitilor boert, o intarim Dom-
nia Mea, si hotirirn ea intoemal sa se urmeze, earl mime din indatorirea manastirilor de a da si
ele sineforaoa ce se arati mal jos, care acésta nu o gasim Cu cale, de vreme ce destuli sinefora ail fa-
cud mönilstirile, precum este sciut, pentru trebuinta spitalulut, si nu este Cu cuviinta a se impovora
cu acest dar, ci hotarim ea acésta sinefora sé se facli flume de catre preotT i diaconl din teal téra, (land
fies-care din cap in cap cate parale 60, iar nu numal suma cea oranduita a 3.500 preotl pentru a caror banT
tacsil poruncim D-tale Vel Logofét de Téra-de-sus, sa se faca domnescul Nostru pitac catre Preao-
sfintia Sa Parintele Metropolitul, ca sa serie protopopilor de prin judete de téta Ora, spre a stringe
impreuna cu ispravnicil judetulul de la preotil i diaconil fies-caruia judet aceste cate 6ff
de p male din cap in cap, i de la fies-care, ferindu-se Insä protopopil a nu indrlisni sé iea macar un ban
inal mult i osebit sé se facA domnescile Nästre poruncT judetelor, ca impreuna Cu protopopil sa urmeze
a face implinirea de mal sus aratata, priveghind tnsui ispravnicil a nu face catusT de putin catahrisis
sau incarcatura peste acésta porunca a Domniel Mele, orl sé se talnuiasea niscare-val preotl sad diaconl;
implinindu-se de la preotil sail d aconil fies-caruia judet pentru orioduitul ajutor al banilor, sa se tri-
mita aid la D-lul cinstit i eredincios boerul Domniel Mele biv Vel Ban Grigore Brfincoveantl, Eforul
Cu ale D-sale cart!, sa se dea si sa s cheltuiasca prin D-lul in trebuinta meremetuluT scedel; çi osebit
sé se fad domnescul Nostru pitac catre Preaosfintia Sa Parintele Metropolit, pentru trebuinchäsele leí!

www.dacoromanica.ro
 155

Cu pitacele din 8 Octombre 13 Decembre 1814 se ordonä perceperea acesteI dArI

alte cheluelY ale scedelor de la viitorul Ianuarie inainte, ca sa le iconornisésca Preaosfintia Sa a le in-
tèmpina pana dad vor incepe a veni b Sfanta Metropolie orinduitit banl al so:Helot% 1814, Se.p-
teinbre 29.
Ve! logofdt.
(Cod. LXXIX, pag. 337)

Prea Inai:ate
Dupa luminata porunca Ina'time! Tale ce prin pitac mi s'au dat ca sa cercetez cata cheltuiala
trebuesce penrtu dresul scedel domnescl, cata sermaia aù amnia sack si de vor mal lipsi i vor mal tre-
bui niscat-va bant peste sermaiaoa ce vor fi mal avénd, sfi chibzuim de uncle sä se iconomisésca acel Unit,
arètrun Ina'timer Tale prin anafora, eu vataf de Divan; am oranduit pre mal-mare-basa itupreuna
Cu alt1 mesterY lemnarl si zidarl, ca sa fad pretuire stricaciunilor ce are sc6la cea mare ot metolita
Meigurénuiuri,si ne-ati arétat in scris fies-care felurime de material eu pretul el adunat in sinnii de
talen t 24.895. Dupa acésta adunandu-ne la un loe, unde viind i D-lul Vel Vornic al obstirilor, i-am ce -
rut de ne-ati aretat socotéla de venitul scedelor pe dol ant, ce se incheie la siarsitul viitoruluI Deeembre,
din care peste cheltuelile scedelor prisosesc talerl 8.687 Will 60, gu talerl 1.250 léfa dascalulul musicos
pe cinc! ILIA de la August pana la sfirsitul lul Decembre, si mal lipsind pana la trebuinciésa suma a
dregerel talerI 16.208, am facut chibzuire de unde sa se dea acestl banY, i cu sfat de obste se gasi cu
cale ca sa se dea numal acum un ajutor la acésta trebuinta de la möntistirl si de la preoll acestl Wulf,
lash de la mönastirl talerl 10.550, dupe suma de banl a seedelor ce dad pre tot anul, iar de
la 3.500 preotl Po talerl 2 haracia talerI 7.000, si se adun5 co al manastirilor talerl 17.550, iar cu mal
sus prisosul numit se fac peste tot take 26.237, banl 60; insi acestl bunt de la m6nastirl i preott s5
fie luminata porunca Inaltitnel Tale catre Preaosfintia Sa Parintele Metropolit, ca sa se eistuiase5 cu
buni i drépta analoghie pe téte mönistirile marl si miel i pe preotl asemenea i sa se string far de
zabavä prin protopopiI judetelor si sa se dea la deosebita Casa, uncle se va socoti de catre Maria Ta,
spre a se cheltui la dregerea seeder, &Ind Preaosfintia Sa strasnice poruncI protopopilor, ca sA nu indras-
nései a loa mal mult1 baal de la vre-o mönastire sail de la preotl peste ceea ce se va cislui si a le da sa
inteléga ea acésta dare este numal acuna pentru cunoscuta trebuinta a dregerel scálel; iar j intre al-
tele ad clitre acdsta arétam Inaltimel Tale ea dascalul Musicos, ce printeo anafora a unora din D-lor
boerI, ot lét 1813, intarita de Inaltimea Ta, s'ati orinduit a deschide salla si a paradosi mestesugul can-
tarilor bisericescI, 'Wad din Cutia scedelor léfa pe tuna Po talerl 250, pana la sfarsitul lul Iulie. nu este
de niel o trebuinta, fiind Indestul cantaretil curtilor domnescl, adica protopsaltul i deftereul, cart flind
cad iaii simbriile lor Cu indestulare din veniturile bisericilor domnescl, sunt insarcinall si ail datorie
neapèratä a tinca sceda si a paradosi mestesugul cantarilor; iar acel cantaret sa lipsésca, a caruia léfa
pe 5 lunI, de la August pana la sférsitul lul Decembrie s'au i adaus intre ace talerl 8.687 ce prisosesc
din venitul scedelor, iar pentru aceea ce ne arata D-luI Ve! Vornic al Obstirilor, ca de la Inceputul vii-
torulul Ianuarie ot lét 1815 inainte n'are de unde sa platésea lefile si cele-alte urmateire cheltuelI ale
scedelor, cad toeing la Sfintui Gheorghe incep a veni banl de la Metropolie, de se va
da luminata porunca Marie! Tale care Preaosfintia Sa Parintele Metropolit, ca sa intampine acésta tre-
buinta pana la vremea and incep a veni banil spre a nu rarnanea sae lipsitii ; asisderea arétam Mariel
Tale, ed. dup5 ingrijirea ce al Maria Ta pentru cele folositeire patriel, s'aii adaogat irat nou de la
suma preotilor cea hotariti, ca peste talerl 5 de preot, ce da mal inainte pe an, sa dea all! trel la Cutia
scélelor si a tnilosteniilor si din talerl 10.500 ce se aduna' acest venit pe an se cuvine si ia i cutia seó-
lelor pe jumetate, talerI 5.250, dar n'ati luat nimic pe dot anl trecurt; ei tot acel adaus de la preop s'ati
luat pe séma cutiel milosteniel de sail dat si s'au ebeltuit in trebuintele el, iar de acum ¡white sa fie
luminatil porunca MarieT Tale, ca banil acestul venit pe jumétate, ce sunt al scedelor, sa nu se mal dea
In cheltuell ale cutieT milosteniel, ci impreunandu-se Cu celalalt irat al cutlet se6lelor, care este talert
21.050 si Cu acest adaus se fac peste tot talerf 26.300, prisosul ce va réminea peste 'ell i alte cheltueli
sa se dea in dobénda la loe sigur, ca alta data dud va avea trebuinta seeda de meremet, sa se cheltuésca
dinteacel bull; iar hotarirea cea desévèrsita rémina a se face de catre Inaltimea Ta.-1814, August 27.
Grigore Brdncoveanu, Constantin Vel flan, Barbu Viicdrescu Vel Vornic, Constan tin
Baldceanu Vel Vornic, Grigore Vel Logo fét, Constantin Vel Lngofet, Nestor Clucer.

www.dacoromanica.ro
 156

si peinä la incasarea eI Domnitorul ordonä MetropolituluI, ca de 1 Ianuarie 1815 sd

iconotnisescA lefile i cheltuelile sctileI a se da. 1).

De unde sunt sä se dea banil ce trebuesc pentru dregerea oc6lelor

'ralea aun
8.687 60 Ce prisosesc din crol anT ce se Inchee la sfarvitut luT Decembre cu talen 1.250 !M'a dasca-
luluT Musicos pe 5 lunT, de la August pana la sfarsitul luT Decembre, ce se opresc a nu
se da fiind insuvl i protopsaltis.
10.550 Banil manastirilor.
7.000 De la preorf 3.500 po talerl 2 de lude, ce se orinduegc acula sd dea.
26.237 60

1) S'au filcut pitac catre Preaoslintia Sa Parintele Mctropolit cu asetnenea cuprindere, din, vi
deosebit pitac iaravl dupa cuprinderea anaforaleT ceT intririte, ca de la qi intál de Ianuarie viitor sí ico-
nom'sdsca lefile i cheituelile vcdleT a se da pana vor veni b.inil de afar5.-1814, Octombre 8.
(Cod. LXXIV, fila 148)

Cutí deschise pe la tfite judetele de a da fe-care preot i diacon cate parale 60

D-vtistra ispravnicilor ot sud . . . srmdtate, vd facem in scire, e prin intarirea ce am n dat
Dotnnia Mea la obvteasca anafora a D-lor boerilor, de la trecutul Septembre 29, pentru cheltuiala cc
trebue la dresul vc6lel domneseI de aid dinBucurescl, am hotarit, ca toll preotil i diaconil din ida Téra
Domniel Mele, dea fiev-care din cap in cap, cate parale 60, pentru al caror banl taxi! cu tóte ea am
poruncit Domnia Mea Preaosfintiel Sale ParinteluT Metropolitul, prin pitac, ca sé serie protopopilor de
prin judete din teda Tdra, spre a stringe dimpreunri Cu ispravnicil fiev-cilrul judet, de la top preoliT i
diaconil, aceste cate 60 de parale din cap in cap, ferindu-se insa protopopil a nu indräsni sé ja macar
un bao mal mult.
Deosebit poruncim Domnia Mea vi D-v6stra, ispravnicilor, ea impreuna cu protopopil sé urmatt
a se face implinirea dn mal sus arétata, priveghind 11100 D-v6stra, a nu se face catuvl de putin cata-
itrisis sal"' ineareatura peste acésta poruncil a Domniei Mele, oil sé se tainuiasel niscal-va predi sud
diaconT, i Implinindu-se de la predi vi diaconT, acest orinduit ajutor al banilor sé se trimita aid la
D-lul cinstit i credincios boerul Domnie1 Mele biv Vel banul Grigore Brancoveanu, eforul valelor
domnescI, ca sé se dea i sé se cheltuiasca prin D-lul In trebuinta meremetuluT vedelor. I saam receh
gpd. 1814, Octobre 8.
(Cod. LXXIV, fila 147 v.)

A doua publicatie pentru cAte doi zloti de preot i diacon ca sé trimit4 fAr de zibava banil
Fi cu catastih i numal la DAmbovita i Olt nu s'ají ficut
Icé loan Gheorghe Cara gea Voevod i Gospodar zemie vlachscoie
D-v6stra ispravnicilor ot sud . . . . sandtate, inca de la Octombre 8 s'ad dat porunca Dom-
niel Mele catre D-v6stra, dupe obptesca hotarire, ce s'ad facut, pentru cheltuiala cea trebuinci6sa a dre-
sulul cdel domnescl de &id din BucurescI, ea de la toll predil i diaconil ce se afla Inteacest judet
stringetl impreuni cu protopopil de la fiercare, din cap in cap, cate parale 60, ferindu-se insii proto-
popil a nu indrasni sé ia macar un ban maT mult, precum i D-v6stra aÇI fost indatorall, ca implinirea
sa se faca filr de zabava, priveghind a nu se face cat de putin catahrisis sad incarcaturl, orT sa se tdinu-
jasa nical predi sad diaconT, ci de la top cap( se afla Inteacel judet sa se Implinésca acest orinduit aju-
tor al banilor, i sé se trimiti la D-luT cinstit i credincios boerul DomnieT Mele biv Ve! Ban Grigore
Bracoveanu eforul vedelor domnescl, ca prin D-lul sé se cheltuiasca in trebuinta meremetulul sede!;
acurn D-luT Banul ne facu ardtare, ci de la D-v6stra n'ad venit niel un ban dinteacésti orinduiala,
cu mirare ne-ad fost: de ce sé amelisill vi sa nu savirvitl porunca ce vi se da odata, ci att lasat-o la pre-
lungirl? Pentru caro suntell vinovall vi era sé vi se tramité i mumbavir, dar de acata data vi se trece
cu vederea, vi iata vd poruncim stravnic, ea cum mal far de zabavii sé tratnitetT banil cu catastih anume
' de preotil saú diaconil vi din ce sat s'ad implinit acevtl liad vi de primirea poruned i ea' atT tramis baniT
cu cat.istih curat sé avem rdspuns, care il avteptatn, i lit! sandtov1.-1814, Decetnbre 13.
(Cod. LXXIV, fila 162.)

www.dacoromanica.ro
 157

Cu incepere de la Ianuarie 1815, Grigore Br incoveanu este din noti insircinat Cu

tinerea case! veniturilor sale! domnesci. La 17 Ianuarie 1815, Domnitorul serie Mi-
tropolitulul, ca cel 26.520 taleri cit urca suma direi scolare a clerului din Eparhia Sa
si aibi a-I trimite luI Grigore Brincoveanu. De sigur pitace analóge trimis ì Epis-
scopilor.
Cu grei se stringeali banil scedelor. i mal greii strinseri cele-l-alte 60 parale
de preot i diacou pentru repararea scedelor din BucurescY, cum probézi actele de la 5,
11 si 26 Februarie 1815, ce dim in noti. 2)
1) za loan Gheorghe Cara gea Voevod i Gospodar ulule Vlachscoie
Preaosfintia Ta Pgrinte Metrupolite, fiind-al pre D-luf cinstit i credincios boerul Dotnnie
Mele biv Vel Ban Grigore Brancoveauu l'am Insgreinat Domnia Mea cu puerca casel venitulul scólei
domnescI, poruncim ca banil acestul vena ce se aduc la Sf. Metropolie peste an din suma a trel mil
cind sute preott, dupe doinn6sca N6stril hotgrire, &tia talen 3 din talen I 5 ce eran' orinduitl mal dina-
inte pe fies-care preot din mal susul arètatul numèr i talen unul i jumgtate din talen 3 ce am mal
atlgogat Donania Mea in urmg, si se string in douè castiurl pe an, adedi jumetate la Sf. Ditnitrie si ju-
mtMate la Sf. Gheorghe, carI fae talerl 15.750 pe an de la preotl i taled 10.770 de la müngstirl, carT
fac peste tot 26.520, sA ailat al da Preaosfintia Ta de la viitorul Aprilie inainte la D-lul mal sus numitul
boer, lugnd adeverinti de pri mirea lun. Tolco pisah gpd. 1815, Ianuarie 17.
2) La 2 Februarie 1815, Grigore BrAncoveanut biv Vel Ban supune lul Ion Caragea o anafora
prin care arada, ea' Domnitorul a hotgrit ca cele 3 meingstiri ce erail date pentru intretinerea spitalelor
si a orfanotrofief, si nu mal fie afectate la acdsti trébg. Acum Metropolitul, la darea socotelitor banilor
sc6lelor, scade vieira nicti o rinduialeia banil ce apucaserg a da acele miíngstirl din acosa bad, spre
dauna sc6lelor. BrAncoveanu cere lul Caragea, si ordone MetropolituluT, nca acel banl al sailelor, care
este prea puting sumg çi s'ad lertat acele meingstid a nu pliti nimica de acum inainte, ca sil se pdtg ajuta
locurile unde sunt inchinate, sg-I analoghiséscil Preaofintia Sa pe cele-l-alte möngstirl cu drepti
cumprmire ca iratul sallelor sé réinfing tot-deauna intreg çi neimputinat, si Ilind-cii aceste ira-
turl sunt de mare ajutor scélelor intru intAmpinarea trebuintelor cheltuelilor vi dregerel care urinkii
a se face pentru odihna dasailor vi a ucenicilor, si nu se cuvine a se imputina, ci indi a se mal spori,
spre obstesc folos....
(Cod. LVIII, pag. 316).

La 5 Februarie 1815, Dotnnitorul aprobg.

Numal dupg ce loan Caragea va destina veniturile möngstirel Glavacioc la sceole, ele vor avea un
budget mal asigurat.

La 11 Februarie 1815, Grigore BrAncovcanul, Nazirul salidor, se jgluesce lug Vocig, cu anafora,
di din taleri 8.625 ce la socotelT resulté cé e dator Vornicul Obstirilor la Cutia sallelor, nu i se dau
de cat talerl 2.607, sub cuv6nt di de la Metropolie nu s'A primit t6t5 suma iratuld. Voil5 ordon5 Me-
tropolituluT, la 24 Februarie, sA plgtéscii iratul clatorat si un mumbavir sé Implinécii baniT de la Vorni-
cia Ob.vtirilor.
(Cod. LVIII, pag. 407).

14 porunci la i4 judete, ca sé trimità ispravnicii remäsita color cite parale 60

pentru meremetul célelor si ca nu tul a se saetea la socotéli cu nici un fel de numire, adica :
scutiti clerici si zapcii, ci sé plétéscä to/i de rind.
D-v6strg ispravnicilor ot sud sgngtate. Fiind-cg D-lul biv Vel Ban Grigore BrAncoveanu,
Naztrul salidor domnescl prin anaforaoa ce ne-ad dat, de la 18 ale acestel luni, face argtare, cg sunt
peste cinc! lunl trecute de cand vi s'au trgmis, in doug rindurl, prin poruncile Domniel Mele, ca sé
de la fies-care preot si diacon po parale 60 de lude, pentru meremetul scólelor ot Bucuresel si
ping acum o prea puting sumé de bani trilmis; vi s'au scris si din partea D-lul In patru rindurT
pfing acum vi armare cu istovirea banilor nu atl fgcut, pentru care neingrijire a D-v6strii era a vi se
triímite çi muinbasir cu greil treprid, dar trecdndu-v6 si de astg ung datg ca vederea, iat5 çi acum a treia

www.dacoromanica.ro
 158 =.

DificultAti financiare intAmpin'A co1i1e in 1814 qi 1815 i din alte privintI, cum
probézA actele din note.
Cu tete pitacele i chrisávele date pentru reorganisarea qc6lelor, localul §c6le1
vechl mal era, in Ianuarie 1815, ocupat de fel-de-fel de timenl strAini invétAmintuluT.
Caragea primind la 14 Decembrie 1814, anafuraoa de la Vel Logof6t Gheorgache Fili-
pescu cu listi de persónele cari locuesc pe nedrept in acea §cedA, ordonA dar sA fie da-
Ore aceste perseme, cele cu avere, de a plAti chirie bisericei, afarA de cAte-va Ocluye
sArace, dar nu se pare preocupat cu nevoia deprtArii caselor vechl de la Sf. Saya in fa-
velrea cölel. 1)

6rä strapnic vd poruncim, ca cand pi acum in soroc de cinc!, mult Oece Oile, nu yeti proftaesi cusurul
de bani ce mal jos se insemndza, nu numal vi se va trimite mumbapir, ci inca pi lipsitl din ispravnicie
yeti fi, ca nisce neascultitorl pi nebagatorl de sima la poruncile Domniel Mete; deosebit de acdsta,
flind-ca unil din protopopI pricinuesc de acest obptesc ajutor a se scildea din socotéla cu unil din preoll
cu nume de clericl scutitl vi zapcil, poruncirn pi pentru acésta ea, ca la un lucru ce este pentru binele
pl folosul obstieT, si implinitI de la fies-care, din cap in cap, fina deosebire pi indata sa-I proftacsill la
D-Iul mal sus numitul boer, de unde si luatl pi cfltantie ci atI istovit. I saam receli gpd. 1815, Fe-
bruarie 26.
Aesmenea s'uf' facut pi la ispravnicatul de Arge.v, ce n'ad trimis niel o para dinteaceptI banI.
Cum pi la D-lul Vornic al Obptirilor, cu ase menea cuprihdere : si rdspun45 totI de obpte.

t) loi Ioan Gheorghe Cara gea Voevod i Gos podar zemle Vlachscoie.
D-ta Vel Logofdt de Téra-de-sus, am vdi,lut Domnia Mea aretarea ce ne facl printr'acésta ana-
fora pi chibzuind pi invi-ne cererea jiluitoruluT, licem ca nu este Cu my/Huta ajutorul pi folosul care
este trebuincios altuia sil-1 dobanddsca alii, carI n'aft trebuinta de autor, ci se cuvine a se face catre ce!
ce sunt in adevdr saracl pi lipsitl. Drept aceea vi poruncim, ca totl aceia ce fin odal la aceste case ot mZi-
nastirea Sr Saya, ce ad fost pila vi aii mijloc de a plati chirie, sii fie datorl a plati apeOindu-1 cu egu-
menul la acuviinciósii tocinéla, iar cel ce n'ad mijloc a plati chirle, Iiind saracY, aceptia si nu se supere,
dar insa si tie nurnal atitea odal cite adica se cuvine a av6 un sarac ca aceptia, iar nu cite 4, 5, 6, 8 pi
mal multe.-1815, Ianuarie 21.
(Pecetea gpd.) Ve! Logofdt.
(Cod. LXXVIII, pag. 255).

Prea Indliate Dòmne,

Dupii luminata porunca Inaltimel Tale ce mi se di la acdsta jaiba a cuviosulul Ignatie, egumenul
ministirel Sf. Saya, faand cercetare, mi pliroforisii, c n casele ce a fost mild, se afld mulli pe-
46nd insi far de vrc-un aseqamint Cu minastirea pi nu dau la maniistire nimic, ci pentru zidirea acestor
case am ardtat Manid Tale prin osebita anafora pi 'mil dinteaceptia fiind Cu stare, cu dreptate este de a
se da chirie, mal vdrtos aceia earl tin oda bune pi multe, lar altif fiind saracl, aceia se cuvipe si fie apd-
ratl pi jata ardt mal jos cine anume sunt pi cite odal tine frep-care pi care se cuvine a da chirle si care
nu, ca aceia ce se cuvine a da chirle, prin luminata porunca Mariel. Tale, si se indatoreze a se apela Cu
minastirea pi a plati chirie, cum pi altil ce vor veni si intéT si se apee pi apla si intre a pedí:, ea
Cu acésta sé-pI aiba pi minastirea folosul el, iar hotarirea rdmine a se face de catre Inaltimea Ta.-1814.
Decembre 14.
Gheorgache Filipescu Ve! Logofét.

Cei ce fin °cica la Sf. Saya

9 Terzibasa, insà:
3 in care péde el cu nevasta.
1 bolla mare, tine lucratori croitori.
SUS
1 tine earbunarie.
1 line culinie.

www.dacoromanica.ro
 159

Dupa o ulterióri intdmpleitòre trecere a luY Voda pe la localul ec61eY din Magu-
rénu, gasind cäscéla nu functionéza, i ca nu se repara, cu thte anteri6rele ordine date,
Caragea ci un noil ordin cere activarea lucrultg.

tot Terzibasa, bast

1 mare In care lucrézil afile croitorl.
1,écle vizitiul. jos
1 tine cal. 1
9

6 becerul curteI gospod, ins5:

4 tine in rénd pentru el cu sotia lul i cu slugile, iue i sala jumétate inchis5 cu clircer, sus.
tot becerul, ins5;
1 bilciinie.
1 zarzavaturI. jos
6

Maria medelnicerésa, sócra medelnicerulul Manole, :

3 pentru sine.
2 pentru slujnice c5inar5. if sus.
1 buciitArie.
6
7 Medelnicerul Manole insi
3 pentru el cu mumii-sa, care o :10605.
1 1 mare bucilt5rie pentru slugl.
Tot medelnicerul, ins5:
magazie Cu lemne.
1 grajd de cal.
4 buteile.
7

13 Costache Filopopolitu, ce este napuchehaia la Nicopol, in95

3 le tine el cu slugile lul.
3 tine mumil-sa cu so0a sa ; foisorul il are buciltArie. SUS,
2 iar lAng5 acestea le sine tot d-lul Costache Filopopolitn.
5 le tine inchise cu laciite, jos.
.13

2 Costea petraru.
1 Antonie cArciumaru.
1 Matel zugravu.
2 Zisu ce a fosl cotar.
1 Safta vilduva,
1 Raicu arniutu.
2 Maria vAduva.
1 Sterie petraru.
4 Aspra vaduva.
1 Nicolae pelraru, ce se ;al la IasI acum dus si a 15sat acea odae la dol feciorl al tut sii§61a
pAni cA'nd va veni.
3 Nicolae Iuzbasa.
16
Gel scilpitall din odtiile de jos, call se arat5 si mal sus si nu ati s5 se supere la plat5 de
chirle, insil :
$afta v5duva.
Maria vaduva.
Aspra v:iduva.
Nicolae iuzbasa de harem.

www.dacoromanica.ro
 160

La 9 Maid 1815, Domnitorul constatd c localul §c61el nu era Inci gata, sub pre-
text cd nu ajunseserd baniT aruncall din nod asupra clericilor. Caragea ordond activarea
reparatiunilor, de óre-ce a dispus ca sumele necesare spre acest scop sl se tmprumute
caseI §c6le1or de la EparhiT, fArá dobéndA. 2)
La inceperea nouluT an §colar, in Septembre, localul §c6leI fiind restaurat, Eforil
presintd luT Caragea anafora, recomandand la intdrire 2) noul personal didactic

1) Jei loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospo lar zentle vlachscoie.

D-v6stra orinduitilor boerl Efod al pc6lelor elinescl, cu mirare am vèlut Domnia Mea trecénd
pe la pc6lii o mare neingrijire i negAtire a celor trebuincióse pentru dregerea i meremetul cóie1, in
vreme ce tóte inlesnirile cate privese spre sävirpirea acestuI meremet vi s'ají fricut din parte Domniel
Mele, cud iratul palelor eati mal adOogat Cu ajutorul ce am botara a se lace de la preop, venitul
pedid cel canonisit ce este orinduit a se da de doué orl pe an am poruncit sé se réspun45 tot-de-odati
acum la trecutul Sf. Gheorghe, lipsa cheltuelel ce nu se ajunge spre sAvirpirea meremetuluI dupil ana-
foraoa D-lor velitilor boerI, am poruncit a se da la Casa pc6lel Cu lmprumutare de la eparhil 114 de
dobanda i eparhiile sil-pi tragi apoI din viitórele iraturl ale pc6lel ; cand dar prin mijlócele de mal sus
ariitale s'aii fécut cuviinci6sa inlesnire, cerem pi poruncim sé arkatI DomnieT Mele care este cuvintul
pricina neingrijrel pi Intarlierel ce vedem 4 se face la inceperea i slvirpirea merernetuluI ? Care
acéstil arétare o pi apteptAm fAr de zilbavii. Tolco pisah gpd. 1815, Maja 9.
(Pecetea gpd.) Vel Logofa.
(Cod. LXX1V, fila 198 y).

Eforil pc6lelor, la 10 Sept..mbre 1815, supun luI Caragea anaforaoa pentru intocmirea
lilor pailel de la Milgureanu. Anaforaoa e scrisii in timba gr6cA, ca i resolutiunea d'ir, de Vedé la 14
Septembrc acelapI an. Neofit Duca fi te fan Conato sunt intSril dasc 1I.
(Cod. LXXX11, fila 60.

DOrn aci In noté aceste acte, dupi traducerea D-lut Gerrnani.

Prea prea bine-voitdre Ndstre Ddmne,

Gimnasiul Capitalei Bucurescl, avénd nevoie de un om de litere cu merit pi perfectionat in limba
eleni, ca 4 o predea dura regulele gramaticel elene pi filosofia antic5, carI contribuesc la dorita rod-
nicle a celor ce Muta' pi la propOpirea lor atat in cursurile de literatur5 elené, cal pi in cele de sciinte
folositóre lor, apa cum eraft metodie orinduite pi pe timpul fostulul director al liceulul din Bucurescl,
Lambru Fotiadi de fericitA memorie, acel birbat Cu multa sciintO pi de fotos obptesc i care a insuflat
nobleta la cel mal multl piméntent pi streinT, carl il datoresc cuvenita recunoscint5 pe viat5. Si consfii-
tuindu-ne in privinta atareluI profesor, ce ne trebue, n'am gAsit altul posedAnd o lungO practicA, dove-
dit folositor natiunil, presintand credinta unui c,aracter pios pi modest pi a cAruI culturA practic5 a
limbel elene pi de compositiune este demonstratO pan5 la evidenti prin atatea diferite serien, de cat pre
doctul pi eruditul arhimandrit D-nu Neofit Duca, c,are va succede réposatulul Lambru, urmap al tul pi
in metod pi in sistemg, procedénd Cu multé sciintA pi care va folosi pene pi mult pi mal metodic pre
elevl, ca unul ce s'a format indestul pi a progresat in instructiunea elené, inzestrindu-se cu cunoscinte
mal generale, prin lung exereitiù la Viena, prin studiul mal multor sci nte pl prin comertul continuil
cu cult1 pi eruditl. Pre acesta din nobil consimtimént al nostru tututor am ales ca sé fie invitat
ca Director al pedid din Bucuresel, sus çlisul Doma Neofit Duca pi rugOrn pre InOltimea Ta de Dumne-
lea prizitii, 4 se emita pi o confirmare Domnésc5 a InOltimel Tale, atat spre deplina nóstrii linipte, pre-
cum pi spre siguranta insupl profesorului D-nu Neofit, cacl pre acesta Il cunóscem personal pi-1 pre-
ferirla orl ciruI altu cerera de comun acord pi in unanimitate, ea sé dirigcze veda publicA elené din
patria nóstrA pi sil sosescA cu bine aci Prea Cuviopia Sa pi sé se stabiléscA ea de drept. Atuncl epitropil
numitl consfAtuindu-se Cu Cuviopia Sa pi despre un profesor de filosofie pi votand In comun acord,
vor invita pi stabili, ca sé predea in regulé cursurile sciintifice, precum : logica, fisica, matafisica, arit-
metica, matetnatica pi geografia. Avem dar deplina convingere In bine-voitórele dispositiunl ale InOlti-

www.dacoromanica.ro
 161

adaos. La 14 Septembre sunt numitI didascAll cunoscutiI Neofit Duca §i §tefan Comito,
Dar deja in Aprilie 1815 Duca e recomandat la confirmarea lul Von.
La finea anuluT 1815, Caragea este nevoit sA se ocupe din noü cu venitul CaseI
§c6lelor, care nu ajungea dupà nevoile §c6lei grecescI §i ale §c6le1or din judete cu das-
românI. Cu pitacul WI din Decembre 1815 Caragea aprobá aruncarea asupra
p5rteI bisericescI a sumel de talerI 54.931 (din care 12.250 sunt a se da la cutia scI5-

met Tale, di va consimti si va primi cu iniscuta-I indulgenti acésta drépti a nóstri rugiminte.-1815,
Aprilie 30.
Nectarie al Ungro-Vlahiel, Iosif Arges, Constantie BuzAA, Constantin Filipescu Vistier, Radu
Golescu Vistier, Grigorie Brincoveanu, Constantin Cretulescu Mare Ban, Barbu Vicirescu Mare Vornic,
Constantin Bilice,anu Vornic, Theodor Vicireseu Vornic, Scarlat GrAdisteatiu Mare Logofet, Fotache
Stirbey Mare Logofdt, Nestor Clucer.
(Cod. LXXXIV, file 150.)

loan George Caragea prin Gratia lu Dumnet,leii Domn gi Steiptinitor a intregei

Ungro-Vlahiei
Prea Sfintite Sf. Metropolit al Ungro-Vlahiel, prea iubitor de Dumneqeil Episcopl i vol prea
iubitil nostri i prea nobill hoed halla i mazill, cercetind in tot coprinsul el anaforaoa ce ne-atT adre-
sat in comun In privinta viitorulul Director al Gimnasiulul din acéslii Capitali Domnésett
comuna si unanima alegere la acésti Directiune a Arhimandritulul Neofit Duca, de si persóna fiindu-ne
necunoscuti si ea culturi si ea moralitate, nicl puttIndu-ne da semi de ele din operile ce a scris, cicl
nu s'a intimplat nicI odati si le percurgem, tinénd insi de demne de credinti mirturiile D-v6stril co-
mune in favórea Sa, aprobim ci rugimintea ce ne facetT In comun i cu atita insistenti si primésci
indeplinirea reclamatä si fie ci directiunea birbatulul cerut si aduci Patriel nóstre róde In raport cu
bunele sperante ce avey in el si si reusései viitorul acest Director al scóleT, conform cu mirturiile
comune ce ne dati despre cultura WI universalä, pe care cu atita convingere detaliindu-ne-o cerell si-1
numim ca Director. 1815, Mali"' 2.
Sigiliul Domnesc. Vel-Vornic.
(Cod. LXXXIV, fila 149. Tradue de D. Ghermani.)

Neofit Duca nu era in 1611 i sosesce numal la inceputul lul Septembre, mind atuncT se fac
actele urmitóre cu referint5 la Comito :
Prea Inane f i Prea Nobile al Nostru Steipein,
De óre-ce cu domnésea i pirintésea invoire a Inillimel Sale de Dumneqeil pizitil Ne-am invred-
nicit i cu presenta personali a Eminentulul profesor D-nu Neofit Duca, care In curind va lua direc-
tiunea gimnasiulul din scaunul domnesc din Bucuresd, Ne-am ingrijit si de prevederea until profesor
de filosofie i consfituindu-Ne In acesti privinti, In sensul indicat in prima nóstri anafori i cu Eini-
nenta Sa D-nu Neofit Duca pentru a face o euveniti alegere si de o atare persóni, destoinici i prin
profesiune special formati pentru eursurile de filosofie, ea si tini in neintrerupti armonie, intelegere
buna ordine pre profesorl, carl indeplinésci datoria fin preget i cu tragere de initni i cil-
durósi rival av6nd ca tinti binele comun i progresul elevilor i silindu-se prin o procedare dibace si
aduci róde folositóre, am incuviintat In comun acord pre Etninentul profesor D-nu §tefan Comito pen-
tru clasa de filosofie i ca co-director al sae! cu prea Cuviosia Sa, Eminentul D-nu Neofit Duca ;
ast-fel ci ambit insufletill de aceeasl ravni si amor propriii si de o potrivi ascultall, si stabilésci In
comun cea mal buni dispositiune a scóleT, aducend i ordinea in lecliunT i adevirate róde, earl vor
resultà eu abunden ji din ingrijirea lor pi din silintele active ce vor depune. De aceea, cu umilin comu-
nicind Iniltimel Tale de Dumneleti piziti comuna nóstri cerere si votare a erudituluT si distinsulul
Illosof D-nu §tefan Comito, rugim si pre Iniltimea Vóstri, si o agreeze eu obieTnuita-I pirintésci
buni-voinjisi si ne acorde si stipinésea-I aprobare, pentru ei, asigurindu-ne de primirea oficiali ce
i se va face, si gribim fericita venire a EminentuluT profesor in Bucurescl. 1815, Septembre 10.
Neofit Duca, Constantin Buzéti, Grigore Brincoveanu, (2 nediscifrabill), Nestor Cluciar.
(Cod. LXXXII, fila 65.)
11

www.dacoromanica.ro
 162

lelor) i talen l 12.000 ail si'l dea cu cislA m6nAstirile, precum am vèl;lut. Pe Ifingii
acest venit, Caragea adaogi §i venitul mònastireT Glavacioc, mspre mal mult ajutor
lntemeiere a §c6le1or i spre odihna i repaosul dascalilor.
La acésti ocasiune sunt numitT din not' EforT aT §c61elor: Metropolitul, biv Vel
Vistier Constantin Filipescu, biv Vel Ban Grigore Brâncoveanu, cel dupi vreme Vel
Post. §i D. biv Vel Vornic C. BAlAc,eanu. Grigorie Brancoveanu este special Insgrcinat a
tine casa qcélelor 1).
loan Gheorghe Cara gea
Concordia intre invetatorT fiind absolut necesara, cad ea produce materie bogati pentru inve-
taturi, iar acésta a nestra afirmare coma Sind dovedita, suntem convinslcA Prea Cuviosul Neat
Duca si tefan Comito rivalisand de zel intre dini1 i amendoT flind de aceleasl pàrertsi de o potriva
ascultatT, redele ce vor aduce vor fi abundente. De aceea, prin presenta nestra domnésci sanctionare
ordonam, cil dup5 Malta nestra aprobare $i alegere, sa fie chiamat §tefan Comito ca profesor la cursu-
rile de filosofie la Gimnasiul din scaunul nostru Domnesc din BucurescI. 1815, Septembre 14.
(Sigiliul.)
(Cod. LXXXII, fila 64,.)
1) Io; loan Gheorghe Caragea Voevod i Gos podar zenzle vlahscoie
Cetindu-se Inaintea Domniel Mele acésta obstesca anafora a D-lor boerilor, ne indestulim ca
sfirsitul acestur nizam ce aii g5sit D-lor Cu cale a se intocmi pentru a sccilelor orinduiala i bun5 stare,
privesce numal spre a se implini trebuinciesele cheltuell, ca s5 se pizésca nestramutata i hatréga in-
tocmirea i buna finta a scelelor acestea. Dar fiind ca sfirsitul chibzuirel D-lor boerilor, orT in co chip
se va face implinirea acestor taltri 54.931 de la preotl i diaconi si acelor talen l 12.000 de la ministirl
catusT de putin nu zaticnesce trebuinta scedelor, a carora suma de se si vede cu adaogire peste ceea-ce
se respundea pana acum de la preotl i diaconT si de la minIstirT, fiind insi ca i cheltuelile scellelor sunt
a laopte, diva trebuinta i datorie mal virtos a partel bisericescl este de a se arata totdeauna cu rivni
si ajutor, spre intregimea unul acest fel de obstesc folos , isvoritor al roduluT InvetatureT, care este cea
mal de trebuint.5 la bisericescul podvighiii, spre povatuirea purtAtorilor acestul cm n la cunoscinta fiiigeT
si a datoriel podvigulul bisericesc; de aceea este primita Domniel Mele i hotirim, ca de acuin inainte
pe tot anul s5 fie datere partea bisericésca a respunde, insa: preotil i diaconil dinteacésta Tara eke ta-
lerl 54.931 (din earl aft a se da la cutis milosteniilor talen l 12.250) si talerT 12.000 minastirelor, earl
acest1 banT implinindu-se de catre Preaosfintia Sa PArintele Metropolitul, atat dintru a prea sfintiel
sale eparchie, cat si din judetele episcopiilor, prin sfintia lor episcopil, sa-1 réspunda la Casa scedelor in
doué castiurl, fusA jumatate la inceputul anulul viitor let 1816, April 23 si eel-I-alli jumetate la sfantul
Duinitru, lira de a se supera catusT de putin cu acéstà priclnuire a adaogireT, preotil ce vor avea la
manele lor sineturi domnescl de aperare i scutire i 641 vor fi sacatl, sail de la ceT dajnicT preog
diaconl i de la iniM5sttrI, a se stringe un ban mAcar mal mult peste /mplinirea sumel de maT sus are-
tati, ci atat Preaosfintia Sa Ririntele Metropolitul, cat i sfintia lor EpiscopiT, s5 Ingrijésci cu prive-
gliere de a se stringe acestI bani cu buna i drépta cump.Inire, neingaduind, dupa a duhovnicescel pisto-
rie rivna neaperata datorie, a se nipastui preotil i diaconil cu IncarcaturI neprimite stapinirel; pe
hinga care acest venit al scelelor, bine voim Domnia Mea, s5 primim, dupi cum D-lor boeril aft gisit
Cu cale, de a se adiaga si menastirea Glavaciogul din sud Vlasca, Cu tete venitarile el, spre mal mult
ajulor i Intemeere a scedelor i spre odihna i repaosul dascalilor; çi dare acésta orinduim Eforl al sc6-
lelor pre Preaosfintia Sa Parintele Metropolitul i pre D-Iul biv Vel Ban Grigorie Brancoveanu, i pre
cel dupii vreme Vel Post. si pre D-lul biv 17e1 Vornic Constantin BalAceanu, jar cu Casa scelelor insar-
cinam a o tine unul din D-lor, adeca D-lul biv Vel Ban Grigorie Brincoveanu, si D-lul de done orT pe
an sa arete catre ce1-1-attl sin Eforl socotelile seedelor, ca Cu toll impreuna, sil le teorisésca i si le in-
chee, chibzuindu-se insa adesea, ca pe cat va fi cu putinta sa se scadi cheltuelele cele de prisos i si se
pieta pizi intocmirea i finta scedel Cu cheltuialti mai putini i acel prisos al banilor sa se pistreze ferte
bine pentru intamplaterre trebuinte ale scedelor. Cu aceste dar osebirl ce se arata mal sus, intirim Dom-
nia Mea acésta obstésca anafora a D-Ior boerilor i intocmal porunciin D-tale Vel Logofete de Téra-de-
sus, si se faca i chrisovul DomnieT Mele. 1815 Decembrie.
(L. S.) Vel Logofet.
(Cod. LXXXII, fila 227).

www.dacoromanica.ro
 163

Sporirea y enitulul Casei scélelor se legitiml i prin nevoia salarelor dascalilor

rominI de prin judete.
Iaci budgetul scdlelor in 1815 Noembre :
TalerI
4.000 Daschlul Neofit, pe luni Po talen l 333 bani 36
4.000 Filosoful, e e e e 333 e 36
4.000 Alt filosof, . . . e " 333 e 36
2.500 Al doilea dascAl, Hristodoru, e e en 208 n 36
2 000 Al treilea dascil, Gheorghe, n n n e 166 e 72
1.200 DascAlul Vasile, e e e e 100
1.500 Dascilul Grimaticu, e n n e 125 e
1.800 Doftorul Panaiotache, n e n e 150 e
1.200 Dascalul slovan ot Sf. Gheorghe-vechill,. . n n n n 100
1.800 Samesul, n " n e 150 e
300 Budtarul, . TI T. 25
600_ n

7.200 Emeclicul pe un an, e e

2.400 Dasalul frantez, n e e n 200 e

2.400 Dascalul latin i nomicos, n n n n 200
2.000 Cheltueli int6mplitére la meremetul de peste an.
7.200 La 20 ucenici sèrmanl pe luni po talen 1 30 fies-care.
2.500 Pentru daruri a se da ucenicilor alud li se va face examen.
7.000 Pentru a se cump6ra carti i ergaliT, ale epistimiilor trebuincidse i pentru spo-
rirea lefilor dascalilor de la ecsiminie inainte, nefiind multAmiti, sä rAmile pe ceea ce
asedat panfi la viitorul Aprilie lét 1816 si pentru a se amla §Mle rumänesci pe
la ora§ele judetelor unde va fi trebuintcl. i).

Prea Inaltate Dcintne,

Dupil lutnnatfi porunca MIriet Tale, ce mi s'ah dat la anaforaoa D-lui biv Vel Banulut Grigorie
Br5ncoveanu, cum ci s'ah primit de cutre InéAimea Ta dreptele provlimata, ce face D-lul pentru spo-
rirea veniturilor redel, cu analoghia cea cuviinciása dup5 vremea de acum pi scumpetea lucrurilor pi
plata grelelor simbriI, ea si se Osad mijbicele cele cu cale spre implinirea lipse1 ce se va dovedi c5
are Casa veda estimp, a se indestula dasail i ucenicil cel siracl pi a se intampina pi alte cheltueli
lrebuinci6se, cum vi veniturile pcélel sé se tocrnésci de acum inainte a fi de ajuns, cu adlogire peste
ceca ce ah fost p5n1 acum si sé se chibzuiascA de unde sunt sé se implinéscA pe fies-care an fári str5-
mutare, ca sil se pilzése5 pi orinduelile ce prin luminat hrisovul MUriel Tale al apelat pentru acéstil sccili,
Bit fie pi dascalil odihni/I vi s5 valä spor in flipt5, pi s5 ped pi D-lor Eforil cu lnlesnire a chivernisi
sccila ; pentru care Vote aeSste mijicice ne poruncesce Mara Ta, ea impreuna cu D-lor boeril Eforl al
chibzuindu-ne, cum vi orl-ce dreptAtl va mal aráta Casa pcedel pi cataptipe de ted5 lipsodosia cerce-
tindu-le, sé facem lariei Tale anafora fär5 zabav5, prin epistasia D-lul Vel Logofhtulul de Téra-de-
Sus, aracithre de híte pe larg pi chibzuirea ce vorn gasi cu cale pentru sporirea veniturilor pc6lel, ea
si se puje negresit in bucé pi temeinic5 orinduiaI5, ca un lucru ce este de obvte folositor, ne-am adunat
aicl la domnésca Märiel Tale curte, dimpreunA cu D-lor boeril Efod al pedid, unde am cercetat mal
socotéla lipsodosie pi din catastihul ce ni s'ah ardtat de c5tre samepul Casel schlel, vábm, cá de
la trecutul Ianuarie, de cánd s'ah dat de cAtre MAria Ta chivernisirea Casel vale! asupra D-lul biv Vel
Ban Grigorie Brancoveanu, s'ají primit la Casa pc6lel 011 acum talerl 51.007 din ajutorul ce al orin-
duit M5ria Ta de s'ah luat de la pretill i diaeonl din tótA Téra, i din ajutorul ce ah dat unil din patrio/1
vi cea mal multé parte din iratul pc6lel, din care s'ah cheltuit talerl 45.335, Ins5 talerI 36.065 la dre-
gerea redel pi talen l 9.270 ce s'ah dat In lefile dascAlilor pi alte cheltuelI ale paila, afané din Imbric5-
mintea a Opte cidra de la pc6Iii, msA macaturl, perne, perdele, ciucurI pi lucrul lor, i 12 scaune Imbra-
cate cu pele verde cu canapeaoa lor, asemenea i treI scaune mol de nue Imbricate cu postav verde, i

www.dacoromanica.ro
 164

Din anul 1815 posedem un act din care se vede cg, pentru internarea de elevi

peatra ce s'afi sapat vi s'aii pus pe mortnintui rciposatututi dasccilulta Lambru, cum si ceea-ce s'ail
cheltuit la facerea pomenirel desgroparil, care acestea Vote nu s'ail trecut Inteacest catastih platindu-se
de insusl D-lul 13anul Brancoveanu si au prisosit din primire peste cheltuialA talerl 5.672, cart se afli
gata la Casa, dar are vi Casa sa platésea urmatórele lefl i cheltuielI pana la viitorul Aprilie, talerl
8.886, InsA dupil intocmirea ce aft fost Ord acum, din care sefiOndu-se aceI talen l 5.672 ce-1 are Casa
II mal lipsesc talerl 3.214 ; am fAcut chibzuire pentru iratul scedel si spre a se putea tine in cuviinciósa
stare, dupä buna raving ce al Mana Ta asupra acestui vrednic de lauda lucru, ce este spre pod6ba
spre fericirea nemuluI i spre obvtescul fotos, trebuesce sA aiba pe an irat talen l 55.000, ea vi numérul
dascalilor sa se mal ininultésea, chip inmultirea ucenicilor i cheltuelile si se mal adaogl peste ceea ce
aii fost, dupa pretul lucrurilor ce curge acum la tóte, ca mult adaos din cat era mal inainte, cand
facut intocmirea sc6lel, a careia irat veehiù fiind-ca este talerl 15.750 de la preotl i diaconl i talerl
10.770 de la m6nAstirl, din earl se scad taled 2.240, carI se del' pentru ve6la Craiovel, si raman talerl
24:280, mal trebuesc talen l 28.700 pana la trebuincieusa sumA ce ar6tam mal sus de talerI 55.000 ; Acest
dar adaos de talerl 28.700, am chibzuit ca sti se Implinésca dinteacel talerl opt ce-Y respund i acum preolii
i diaconil din teda Téra, din cap in cap, pe fies-care an, fiind-c5 acestl banl se string tot Cu numire pentru
ajutorul seóleIsi al CutieI milosteniet, i, cu euviintí vi dreptate este, ea numal Casa scedel sa se imparta-
géscA de la aeel bant spre inlimpinarea neapératelor cheltuell i simbril ale dascalilor, s6rmanilor uceniel,
i plata cartilor vi trebuinci6sele instrumenturI la inv6tAturile epistimiilor, cad si de platea pana acum
eparchiile numal Po lude 3.500 preotl i diaconl, dupA catagrafia ce se fAcuse In qilele r6posatulul Domn
Alexandru Voda Ipsilant, dar pe acel num6r al preotilor de atuncl se dovedise se Meuse pi intocmirea
cu analogon dup5 trebuinta cheluelilor ce avea scoala pe acea vrerne, cand vi lucrurile erail mal eftine
pi plata dascalilor mal usérti, vi -kite cele-l-alte preturl maI scadute, iar acum, dupa cum este cunoscut
cheltuelile scólel sporit si 'wept' luerurilor inallat pi simbriile s'aii mal mirit, cum pi
num6rul preotilor i diaconilor s'aii descoperit attit din catagrafiile judetelor ce sunt iu domnésca Vistie-
rie pl se v6d peste 9.000 de preog i diaconI, eat pi acura pe urrna implinindu-se de ispravnicil vi proto-
popil judetelor acel cate talerT unul pi jumaate pentru meremetul scael din chiar catastisele cele isca-
lite de protopopl ce s'ail trimis la Casa salel se dovedesc cA se aduna In numar de lude 8.138 afara din
cel tillnuitI de protopopt, Inca si de la aeel cunoseutl preotI i diaconl tot mal este ramasita de talerl 848
neimplinitA dintr'acest ajutor cite talerI unul si jurnatate. De aceea noI, Cu sfat de obvte socotindu-Ne,
ne mal faand vre-o altA chinotomie saft adaos peste ceea-ce rèspundea pana acurn preotil i diaconil
eparchiilor, ci Inca pentru ca sa mal pi usuram pe preotI i diaconl, a cundsce mila pi autor de acum
inainte, am gasit cu cale, ea din talerl 8 ce da fies-care Intioun an sa platésca numal cate talerl 6 si un
zlot banl nol din cap in cap, fAra a se seadea vre-un preot sati diacon ca nume de scutit, ci toll de obste
sa raspun05 acest ajutor al sc6lel verl al cul va fi, cu care acest mijloc cuviincios pi preotil se usuréza
Cu scaderea ce:li se face pi Casa mild se indestuléza cu o surni de banl Intampinatdre cheltuelilor
shnbriilor ce am intoemit de acum lnainte sA se pazescA nestramutat, ca sa pótA pi D-lor orinduitil EforI
sii aducä ve6la elinéscl din politia Bucuresci/or, sé o impodobésea ca dascAll vi cele-l-alte trebuinciése
cartl pi instrumenturI, si indestuleze pre dascall i ueenicil la vreme, spre multamirea lor pi cele-l-alte
cheltuell i meremeturl de peste an sé le sAvirsésea dupa cuviint5, cunt gi dascáii rurndni sit se afe9le
cu pieta' pe la orafele judetelor uncle va fi trebuintii, tiind catastise curate de URA lipsodosia pi pa-
rodosind pi socoteli curata pe fies-care an la obstea biseric6sca vi boerescA, care acestl banl de la 8.138
preoll i diaconl ate talerl sése pi un zlot din cap in cap se aduna pe an In sumé de talerI 54.931 banl
60, pe mitt sunt panil acum sciutI la Casa vedle!, lar dovedindu-se mal multi se va mal spori suma bani
Ion, care spor sa se ¡ea tot de Casa scedeI, dupA cum loa si pana acum, pi talerl 42.681 si ra-
mtle pe sérna Case! sad dimpreuna pi Cu prisosul ce se va maI deseoperi vi cu talerl 12.000 de la m6-
nastirl dui:a cisla ce am Intocmit acum sub iscaliturile nóstre cu adaos de talerI 1.230 peste ceea ce ad
fost cunsocut Case! el se implinea dui:4 cisla ce se da de la Sf. Metropolie face peste tot talerl 54.681
care aceptl banl implinindu-se de catre protopopil judetelor, sa fie datort al tramite la Casa scélel, unde
salt inchee pi socotéla lamurita pi dréptA sub isealiturile Eforilor, iar protopopil dupl socotéla lor BA
nu Indrasnésca a loa mal mult de cat 10 paraba de un rivav numal ce vor da pe obrazul fie.v-caruia preot
i diacon, cuprind6tor de plata acestor talerl 6 pi un zlot ce &ail aselat de acum inainte sA aspunqa
fara strimutare, ca sii se facA peste tot talerl 7 de un preot sail diacon Cu banil ve61e1 pl cu plata rava-
selor ; cum vi de la trulnastirl iarasT protopopil sa stringa banil si sA dea ravase pe t6t1 suma banilor,

www.dacoromanica.ro
 165

aT cóleï de la Mägurénu, se dispune ca Eguorienii de la mOnfistirile mari din Bucu-

rescI sil destine cate o camer'ä unde si se peda interna cate 2-4 scolarT, dandu-le bite
cele necesaril de intretinere. 4)

luand pentru ostenéla sa de un rayas cate talen l 5 de la m6nastirile cele mari si de la cele mal miel cate
talen l 2 i si teslimatiséscä i acestI bard al mönästirilor iarasl la Casa scólel ; iar pentru lipsa iratuluI
scael pina la suma ce s'A' intocmit, de talen l 55.000, am chibzuit si se dea ministirea Glavaciocul
eu bite veniturile el sub epitropia Eforilor scólel, precum din doné' christive ale réposatilor intru feri-
cire Domni Constantin Voda Gehan cu lét 1763 lunie 27 si §tefan Voda Bacoviti cu la 1764 niki 30,
luaram pliroforie, ca a fost acéstä minastire inchinata metoh seólel, ea si se inlesnesca plata dascalilor,
care si acum puindu-se In orinduiala si luandu-se socotéla drépta pana acum de bite veniturile si ehel-
tuelile, si orInduiasca D-lor epistat, ca si chivernisésca mönästirea cu huna ieonomie, si se dréga cele
dirapanate i si se pazésea orinduiala bisericel cu tóta eftacsia i slujbele bisericeseI nelipsit, unde sa se
;c6ld ou dascal runidnesc a invéta copiil ce vor veni spre invétaturi, si aduca apoY m6nastirea
óresI-ce folos scólel la economia casel, cu indestulare de vin, pane, leguml, pesee i alte trebuin-
cióse si din prisosul veniturilor si se implinésca i lipsa pana la suma iratuluI scedel de talen l 55.000,
cum si talen l 3.214 ce are lipsa spre implinirea lefilor pana la viitorul Aprilie la 1816 si si aiba si
dascalil un loc de résuflare in vreme diacopi pentru petrecerea co odihnä i repaus si pentru intre-
marea sanitatit D-lor, ea si pita radica ostenelile invétäturil, cum si pentru un catafighion la vre-o
intamplatóre primejdiósa epidemie, care acestea, atat implinirea banilor ea si se faca dupii cum arétain
maI sus si orinduiala seólel si se pazésca co plata lefilor i Ingrijirea celor trebuincióse, preeum le-am
aselat mal jos anume, i pentru ea si se chivernisésea dupa euviinta i manästirea Glavaciocul, de veI
bine -voi i Mina Ta a se Inchina la seóla pentru folosul obstese, si se dea strasnica luminata intarirea
Mariel Tale, ea si se pazésea in Vota vremea, fari strimutare i aceste legaturl si se intarésea i prin
deosebit lutninat chrisov al Mariel Tale, poruncindu-se i D-lor boerilor EforI, ea ea privigheze asupra
dreptatilor set:1W si intocmal si le savIrsésea dupa botärirea Mariel Tale, ce acum se va da prin inta-
rire la acéstä anafora, i prin luminat chrisovul MarieI Tale, insä cu deosebire pentru acel preotl i dia-
conl, carl vor avea car/T i chrisóve domnesel de a fi seutill, arétanduil sineturile la D-lor boeril
Eforl. 1815 Noembre 20.
Constantin Filipescu, Isaac Ralet, Grigorie Brancoveanu, Constantin Vlahut Postelnic, Dumi-
trasco Racovita Ve! Vornic, Constantin Baliiceanu Vel Vornic, Mihalaehe Manu Ve! Vornic, Iordache
Slätineanu Vornic, Grigorie Filipescu, Teodor Vaareseu Vel Vornic, Gheorghe Filipescu Vel Logofkl
Istrate Cretuleseu, Constantin Filipescu Logofét, Ioan tirbeiú Logofét, Grigorie Ralea Vel Hatman,
Alexandru Filipescu Vel Vordc, Costache Rasti, Grigorie Romanitis Vistier, Nestor Clucer.
Copie scósa din euvint in cuvint dupä cea adevérata anafora, care fiind intoemal, pentru a fi
crequtä am adeverit'o cu iscilitura. 1815 Decembre 31.

Mihalache Racovild Vel Logofd. Raducanu S'érdar u.

(Cod. LXXXII, fila 228).

Prea Indltate Ddmne,

Conformandu-mé prea stralucitel poruncI a Inaltirnel Tale de Dumneleit pizita, am luat in cer-
cetare apelul adresat de semnataril petitiunil de fati si intrebandu-I si pe el insisl, am aflat ea intr'ade-
vér zelul i dorinta de invétatura indemnat si recurga la gimnasiul public Elen, instituit de Mil-
timea Ta de Dumneqei päzita in orasul Bucurescl cu intentia de a se perfectiona In studil, parasindull
In acest scop si patria si alte scoll, nesocotind, cu convingerea ca vor gasi aci mal mare folos i ajutor
In starea Ion miserabilk eacT si de locuinti i de hrana chiar qilnic4 sunt lipsiI, fiind intru cat-va
tinutT i consolatl pani acuma de eminentul profesor DI. Neofit, care apreciand inclinatiunea ion pentru
invétalura, le di óre-care ingrijire cu proprio-I sacrificiii. Declarara decl Inaltimel Tale, ca acestl nefe-
intr'adevér trebuinta de ajutor i daca Tnaltimea Ta ineuviintézi la intocmirea veniturilor anu-
ale ale seólel, si fie cuprinsT i d'asir in numèrul lefegiilor (Bursierl). lar cat privesce locuinta, de óre-
ce la se614 nu sunt destule oda!, afari de acele earI se pregatesc pentru profesorul de literatura i fran-
cezul i latinul, profesor de drept, am socotit ci este fórte nemerit i drept si remedieze la acésta nece-
sitate unele din marI minästirl din Bucurescl, ea aceea a Sf. George, Radu-Voda, Sr. Apostoll, m6nastirea

www.dacoromanica.ro
 166

Reorganisarea scélei de la Migurénu, din 1814, este din nog PAcuta In 1816,
luna Februarie.
Ogro in not5 acest hrisov nog 4).

luI Mihaill-Voda, Sarindarl i SI. Ion, carl sunt chiar in acésta intentiune zidite de Domnif i ctitoril
lor de eterna memorie, pentru Faptuirea de actiunT umanitare i milostivnice. Aceste meinastirl avénd
cate o odae gata de locuit pentru lama, sa priméscii, dupa Ine.liperea odailor i starea mönastirel, de la
dol pana la patru ocolarl, procurandu-le lemnele necesare si cuvenita hrana, ea sa pena sarmanil elevl
refugiatl In /éra domnésea a Inaltimel Tale si scapatl de acésta grije a trebuinciéselor pentru hrana
loeuinti, sa se aplice cu dragoste de muneä la InvèAtur i sa se perfectioneze dupa dorinta, pastrand
recunoscintil eterna si de tot momentul catre InAltimea Ta de Dumnedea pazitä si catre saila de aci
graind a pururea de bine despre bine facerea Menta lor. lar hotarirea definitiva.... 1815, Noembre 28.
Gr. Breincoueanu.

1) Copie dupa traductiunea hrisovulul lui loan Caragea Voevod, pentru organizarea seddelor
si regularea veniturilor din anul 1816, Februarie
(Dupa originalul scris pe hartie)
Lumea oi tot universul, dupa cum se vede, arata ca este o zidire, care trece peste t6ta santa
si inteligente unul architect. Este sciut ca, din t6te fiintele afliitére in lume, cea mal pre sus este omul;
pre dinsul Creatorul nu numal dotat cu aullare, dar l-a Impartäsit chiar cu propria sa natura. Fiind
insä cfi pécatul s'a introdus pe furio in viéta, i réul s'a intins mal mult decat binele prin vitamarea
produsa acestel simple si nevinovate fiinte, de Hydra cu Opte capete, prin calcarea poruncel Dumne-
deeseT, a devenit tildad acest ora blastemat i supus chiar patimilor, pentru ea n'a putut niel a réspunde
dupa buna cuviinta, niel a respinge acea fiara spurcata printr'o lovitura. Ca o séminta huna si seriésii
eaduta intr'un isv.or sec, si in chipul acesta innecat in pècatele vietel, nu numal de sinesT a rémas sterp
incomplect, ci tot-deodata pornindu-se spre réti, putin rémase si natura sa i se schimbe. Ce mal avein
sa 4icem? Ore cate patiml isbucnite dintre altele nu s'ail renaseut in viéta? Singura isbandil ce facuram
este, ea nu fratele ti Intinde sagéta sa mortala asupra celul-l-alt frate al 261), ci un prieten da co
In prietenul séli, i tétä natura revoltandu-se, t'Ami viata sèlbateca pe un sir de obiceiurT rele dupii
Iliada (poema epica a lul Omer).
Spre a lipsi una si alta ar fi trebuit sa se scob6re din cer sciinta, ca s'A p6ta concura cu Hercul,
ca Un alt Eol, ca sa aduci inteun chip iscus't focul In crestaturI i ca un pingar bun sa scótií radéci-
nele spinilor oi sa dea, Tara ajutorul sapeT, putere la plantatia cuvintulul. Din acestea este de credut
cil grandi6sa si facétérea de bine filosofie pcite reusi, in fine, prin acésta dobéndind peste orl-ce alt lucru
sciinta adevérulul, iar din seiinta hierarea si din lucrare curiltenia sufletuluT, care In cer rèsplata
sigura, iar pe pamént elogiul integru, singurul dar ce se envine barbatilor bunl. Vedem ea' unele din
nata s'ali silit dintr'un ineeput ea s'o introduca, spre a putea critica catusT de putin faptele rele i virtu-
ple, si a Invéta pe unele sa respinga, iar pe cele-l-alte sa Imbrätiseze ; ceca-ce este singurul mijloe re-
sonabil de a face pe cine-va si se ocupe cu invétatura i sa imbratiseze fericirea. Asa, dar, si noT neme-
rind prin ajutorul providentil acest Principal ilustro al Decid, i cunoscénd pe cat este de folositére
invdtatura in viatal, tot deodata chibzuind asupra datoriilor ce mi Domnitoril catre supusiT lor, pe tanga
alte lucrar! Mente pe negdndite, am si sévirsit dintr'un Inceput numal putin ingrijirl pentra gimnasiul
din capitala neistra Bucurescl, i acum nu mal putin bine voirtim sa-1 Infrumusetam mal mult, intre-
buintand intru acésta propria mista. voluta i ordonand cele urmatére:
Veniturile gimnasiuluT provenite de la preotl, ierodiaconl i mönastirl sunt : de la preoll suma
de lei 54.931, aded cincl-decT i patru mil nouè sute trel-decT i unu, iar de la m5nastir112.000, adeca
dou&spre-dece mil bel. Se vor esceptiona din bir preotil infirml si cag dinteinoil se bucura de scutirea
acestuia sal"' de vr'o alta iertare, dobánditil prin privileghiurl domneset; asemenea i acel carl dintr'dnsil
ati fost supusl la bir, nu vor plati chiar un obol din cele ordonate de no!.
Ménastirea Glavacioc din Vlasca, In Intregimea sa, i, In fine, teite veniturile sale, adaogándu-le
pentru mal multa indestulare a celor neapèrate trebuincicise, o ataolim la acest gimnasiii, ordonAnd ca
sa rémana scutita pentru tot-deauna, de bite si de orl-ce alte contributil si obligatil locale.
Din citata suma de lel 54.931, sii se dea leT 12.250, adeca douò-spre-dece mil doné sute eincT-
leal Id, de catre Eforil Casa publice a Vorniciel.

www.dacoromanica.ro
 167

Dupe noul hrisov, budgetul See)leI marl are la venituri

54.931 lel de la preotl ;
12.000 n n n niònAstirT;
Total 66.931 n §i in plus veniturile mönistireI Glavaciocul din Vlasca.
Acéstl sum a venituluI se imputinézA insá prin inscrierea in budgetul cheltue-

citate ale giinnasiulul de la preotl i mil-Astir!, se vor primi de Prea Slintia S,IMe-
tropolitul pi de iubitoril de Dumnedeil Episcopl, potrivit sumeT banilor, si se vor preda Eforulul, carul
este incredintat Casa, de doui orl pe an, jumitate la 23 Aprilie, lar cea-l-alti jumitate la 23 Octombre,
Cu incepere de la anul curent una mie opt sute pése-spre-dece ; se va esceptiona insii mahtirea Gla-
vacioc, ca una ce se va administra intr'un chip absolut de aceiapl Eforl permanentI.
Numim EforT al gimnasiulul pa Prea Sfintia Sa Mitropolitul Nectarie, pe fostul marele Ban
Constantin Filipescu, pe boerul fostul marele Ban Grigorie Brincoveanu, pe boerul fostul marele Vor-
nic Constantin Biliceanu pi pe boerul marele Postelnic in activitate.
Aritatele mal sus t6te veniturT dupe cum am ordonat, boerul Ban Grigorie Brincoveanu, le
va primi la timpul prescris pi le va depune in Casa gimnasiuluI (citre care persóni, pe Magi mentionata
sarcini il acordim pi administrarea cu de aprópe priveghere a GlavacioculuI). Pe lingi achta adminis-
tratiunea este insircinati, sâ plitesci la timp pe fie-care trimestru, onorariele profesorilor. Dupii ce va
trece tóte pe I-Artie si le va inregistra in condici, se va justifica çi citre cel-alt1 Eforl pi'sI va da cuvin-
tul fie-ciruia spre a ni se supune i Nouii achti lucrare. Prin urmare, toll d'impreuni deliberind asu-
pra acesteT operatiunl, adici daci s'ar fi ivit vr'o cheltuialä cu iconomie i crutare, saú girl reguli
cuvint probabil, prishele gimnasiului le yell intrebuinta pentru reparatil, imbunititirl i crescerl. Pri-
sosul din economie se va socott ea sacru pi va ritainea depus p** neatins pentru viitor pAni ce s'ar ivi
vre-o trebuinti pentru gimnasiù. Afari de achta nimenT nu va indrisui si cheltuiasci pentru óre-care
alt lucru, niel ipT va permite a sfeterisi lucrurile neatinse, chi acest fapt socotindu-se nelegiuit ffiptui-
torul va fi supus la penalitatea prevNuté de legT pentru sacrilegii.
Eforil vor ingriji prea mult pentru profesorit de Mere, de umanititI, de filosofie pi de limbT
straine, dad trebuinta va cere, ca si fie de o conduiti buni i nebinuitii, si aibi credinti in religie
sé fie cel mal bunt in felul lor; aceptia introdue6ndu-se, sé li se incredinteze crescerea elevilor. Pentru
acest cuvint, nnul din acepti Eforl, orT-cine va fi, si se presinte o-dati pe siptimini la acest gimnasiu,
spre a inspecta tóte pi a ordona profesorilor si pästreze Cu esactitate Intre dên1il pudórea i °area ce
se cere de la Una.
Examenele i incereärile elevilor in privinta progresulul se vor face doui, fati cu toll Eforil
pi ea cel ce ar voi si se afle acolo, cel dint6iii examen se va face in Mercurea mare a patimilor Mintui-
torulul, iar cel de al doilea la 15 Septembre si d'aci incolo repausul i recreatiunea urmézi pentru pro-
fesorl pi elevl in tot cursul lunel culesulul viilor, pini la 15 Octombre.
Gramatica Impirtindu-se in patru in formule etimologie, sintaxi i compunere,
trebue a fi sivirpith de tóte clasele in cursul fie-cirul semestru, pi ast-fel dupi o incercare, cel ce au
progresat vor trece in alti clasä; iar cu predarea acestora vor fi insircinatt dintr'un inceput profesoril
dupi chipul acesta din tóte clasele se vor linea in pc611 in curs de trel anT numal elevi1, earl vor proba
mal multi inteligenti i silintil. Preferarea i aplicatiunea lectiunilor eline pentru orl-ce clasi si modul
cu carT se vor preda, precum i examinarea i buna ordine i imbun Ititire a gimnasiulul se di in sarcina
rectorulul, ea unul de la care se va cere cuvint despre tóte.
Fiind-ci sciinta dreptulul, atit pentru judeditorI, cat i pentru ceT-ce sunt dap in judecati
pi, in fine, pentru totT 6menil in genere este trebuinciósi, ca una ce, dupi un principiù firesc, se miirtu-
risesce ea cel mal sinitos sprijin pentru omenire, gisirim Cu cale trite° conglisuire cu boeril a intro-
duce pi profesor de drept, ca si predea acisti sciinti dare acel-ce ar voi s'o invete. Insi, spre a reupi
la acésta dupi speranta i vointa nóstri,socotirim cA orl-ce lucrare la inceput trebue aibri ingriji-
torul sal esperimentat ; aya, dar, bine-voim a numi pi pre marele Clucer Nestor de profesore, apretuind
talentul sciintelor sale in drept.
Va fi pi un medic permanent pentru a ciuta pre cel-ce s'ar imbolnivi dintre invitätorl
elevl, priminduil salariul din veniturile
Prin urinare, gimnasiul din Bucuresd, prin Imbunètéirea i buna ordine s'a intoemit
ast-fel precum cere sfirpitul pentru care s'a lima, ordonim Eforilor si Ingrij6sci i pentru cele-alte

www.dacoromanica.ro
 168

lilor Eforiel cellelor a sumei de 12.250 lei, subventiune acordata de Domnitor Vornieiei
ObOirilor (cutia milelor).
Venitul scélelor 11 va incasa Banul Grigorie Brancoveanu si-1 va depune in Casa
sae. Tot acest boer va face si cheltuelile in regula prin intelegere cu ce1-1-alti Eforl.
Unul din efori continua a avé inspectiunea sépt6manala a salei.
Profesoril vor fi : de litere, de umanitatI, de filosofie si de limbI straine. EI vor
trebui si fie de o conduita buni i nebanuita i sa alba credinta in religie . . . .0
Singura innovatiune adusa de acest hrisov, asupra celuI din 1814, este aceea de
la punctul 10, prin care, recunoseéndu-se importanta studiuluI dreptului, se decide
continuarea acestul studid in scía, prevNut prin budgetul de la Oetombre 1815.
Marele Clucer Nestor este nurnit primal profesor de drept de la Bucuresei. Se
vede ci din causi ca trece profesor, ineetéza de a fi i Efor scélelor.
In August 1816 se numesce alt profesor de limba franceza la Scéla mare. Este
numitul Munier. El este Insarcinat i cu limba latina 4).
In urma hrisovulul de la 1816, avem budgetul general al cellelor de peste Olt
si al bisericel Obedeanu.
Tata acest budget, care ne da o lumina deplina asupra organisariI scélelor in 01-
tenia, a acelor scéle earl' pregatira miscarea nationall de la 1821.

institute de instruetiune public& din Craiova si de prin cele-alte judge si comune, ea prin virtutea
lor si a hivApitorilor sA renascä pretutindenea si sA reverse din mal multe ptirtI isvcire de sciintA,
dupA dorinta nóstri, tu tot setosul Principat pentru fericirea credinciosilor nostri supusl. Acestea, dar,
atAt pentru Antdiul gimnasiu din Ungro-Vlachia, cAt si pentru institutele de prin hite cele-alte judete, ce
deja se allá si s'a aflat, cum ni s'a pArut mal bine le-am hogrit. De aceea, spre incredintarea si asigura-
rea acestora, scoténd la turning acest al nostru Domnesc hrisov, ale eAruia dispositiunl voim sl se p5-
zéseri IntocmaT si de &dire luminatil nostri fratt, cart dupà not vor domni in vecI pe acest strillucit tron,
sigilAndu-les çi eu propria netstrA mAnA iscAlindu-le, punem martorl pe prea luminatil adevèratil nostri
fil : George Voivod si Constantin Voivod pi pe prea onor. nobilisimil i voitorl de binele nostru eredin-
cios1 boerl, pe Constantin Cretulescu Marele Ban, pe George Arghiropulo Mare SpAtar, pe Constantin
VlahutA Marele Postelnic, pe Dimitrie RacovitA Vornic al prel-de-Sus, pe Grigorie Filipescu Vornic
al pre-de-Jos pe Teodor VAcArescu al treilea Vornic, pe Mihaiii RacovitA Mare Logofét al Tèrel-de-jos,
pe Toma Cretulescu Mare Logork al Obieeiurilor, pe Banul Costescu Vornic al politiel, pe Atanasie
Hristopulo Mare Logan al Afacerilor strline, pe MateI Cantacuzino Mare Clueer, pe George Scanavi
Mare Comis.
Datu-s'a presentul nostru hrisov Princiar in al patrulea an al Domniel 116stre In catedrala 116s-
trA Domnésci din Bucuresel, prin Ingrijirea prea cinstitulul i nobilisimulul nostru boer fostul Ban
Grigorie BrAncoveanu, anul mAntuirel 1816, luna Februarie 23, treeéridu-se In condica DivanuluI, or-
doniim a se phi intr'un loe sigur de cAtre numitil efort. (Traducere din grecesce de D. Germani).
(Cod. LXXVI, fila 231 y.).

I) la; loan Gheorghe Caragea Voevod i Gos podar zemle Viahseoe.

Preaosfintia Ta PArinte Mitropolit i cel-alt1 D-velstrA boerI EforI al se6lelor, fiind-cA avem Dorn-
nia Mea pliroforie pentru D-lul Miunier, care are destu1ä sciintA a limbel frantuzesef, avénd si la limba
latinéscA nu pupil& destoinicie, de aceea dar unul ca acesta eu cuviintA fiind a se sistisi intre daseAlil cot
trebuinciosl al se6lel, 'titre cart aii a fi i dascAlul frantez i latin, dupA cuprinderea obstescil anafora,
care este intiiritA de Domnia Mea, porunchn ca pre mal sus numitul Miunier sA-lorinduitI a fi la acéstA
seólA dasc5/ frantez eu Ida cea orinduitA i fiind trebuintA a se orindui tot InsusI de a fi i dascAl latin,
alune! li yell mal ad5oga léfa dupA euviintA. Tolco pisah gpd. 1816, August 9.
(Pecetea gpd.)
(Cod. LXXIV, fila 262 b.)

www.dacoromanica.ro
 169

Venituri:
2.240 taleri de la casa ceolelor ot BucurescI (va sci jiea subventiunef.
400 n din vama CraioveI.
300 n n venitul mònastirel Obedeanu.
150 i de la episcopul Rimnicului.
150 71 11 D-luI Caimacamul
71

150 n n n zapciil DivanuluI pe 50 taleri.

300 n n iratul podurilor CraioveI.
Total 3.690 n venitul scalelor din Oltenia.

Cheltueli :
1.750 talerl dascalulul intaid 2).
600 n dascalulia al doilea.
240 n la douI dascall romani in Craiova.
800 n n i;lece ucenici s6rmanT.
300 n n cincl dascalI romani In 5 judete.
Total 3.690 lei

Budgetul cheltuelilor dupa hrisovul WI Caragea din 1816

2.000 talerI dascalulul Intaiti
1.000 n n al douilea elin.
500 n A n treilea I
1.000 n n frances.
300 n la doul dascalI romanl din Craiova, cate 150.
500 lel la cincl dascall romani din judete.
800 n n s1ece ucenicI sèrmanl.
Total 6.100 Id.

Neajunsul din veniturile hotarite maI sus pentru asemenea cheltuell s'a acoperit
Cu o nouà taxa de cate 2 parale la leú de la lefile judecatorilor din Craiova.

Organisarea doctorilor din timpul lul Ipsilante se desvolta sub Caragea.

Existenta doctorilor in Ora, dupa cum maI sus am arkat, este profitabila, nu
numaI din respect higienic, dar si din respectul culturel generale.

lata, deci, budgetul doctorilor dupe Ipsilante, cu modificatiunile lui Caragea :

1.750 lel de la 5 huzmeturi: ocna, vadra, oerit, dijmarit
Po 350 tl.
250 lel de la Episcopia Rimniculdf.
250 n n n (16c r6mas liber).
2.000 n din lefile judecatorilor Craiovel cate 2 parale la lea.
1.250 adaos facut de Caragea la cele 5 huzmeturI.
Total 5.950 leI.

i) Veniturile pia la acesta stabilit hrisovul lul Ipsilante, lar cele urinifieire hrisovul luT
Caragea, 1812.
2) Acéstä cifrA a stabilit'o Ipsilante; cele-ce urrnéza sunt dispositiunI ale WI Carage4 din 1816.

www.dacoromanica.ro
 170

Cu adunarea banilor impu§T mònistirilor pentru scèle, repetim cá mergea greii.

MuItI egumeni se declarará nemultámiti cu cisla otáritá de Eforia scedelor. In Maid 1816
se dispune a se face o nouä cislci de cAtre chiar egumeniT nemultAmitT cu vechea cislá,
cum probézA actul din notá 4).
*ale de la Mágureanu ja in 1816 un bun avént : peste 320 de scolarT o frecuentá,
aa cà localul nu mal este inapAtor. Constatându-se acéstá insuficieng de local, Ca-
ragea aprobA, in Iulie 1816, adfiogirea de camere nou6
In 1817 se face noud cislit de baniI datoritI scólelor de cátre mAnAstirI. Egumenil
nu erail multámitT cu cisla din 1816. Caragia ordonA sA se inteircá la mAnAstirI banil

I) Prea !agitate Dómne,

Dupii luminata porunca Marie! Tale am cercetat acesta jaiba ce ad dat egumenil monastirilor de
aid din BucurescI, cum ca pentru banil pc61elor domnescl ce- rdspund mdnastirile pe tot anul, a fost
obiceiu a se aduna egumenil pi a fa-e cisla pazind pe fies-care meinastire cat sa dea, iar in anul trecut
s'a ficut cisla de catre noT, fara de a avea cuviopia lor scire, care cisla nil li s'a ardtat ca s'o raga, de
stint puse hite m5niistirile cate se afla in domndsca Ora a Marie( Tale cu egumenl rInduill de dom-
nie, ci vdd alta cisla in care nu se vdd puse unele mönastirl ce ail egumenl orinduitI cu cäri domnescI
si nu sunt miloace, cerdnd ca din porunca Mariel Tale cätre egumenil cel practicopi sa se faca de ism:Iva
cisla pentru banil pcólelor, ce li se cer, In suma de talerl 12.000, pazind orinduiala cea veche, cu ana-
loghie drépta, dupa starea i puterea fiepl-caria monastirl i sa se puie la cisla tóte mönastirile cate se
cuvin, alar! numal din cate tn5nastirI dat anuine hris6ve domnescl a fi nesupdrate. Decl, cat pen-
tru cisla pe acest an urmator, fiad intocmita dupa o cisla ce s'a gasit la Sf. Metropolie, cu adaogire de
talerl 1.230 peste talerl 10.770 ce ail fost mal inainte, ca implinésci suma de talerI 12.000 de vreme
ce nu se multamesc parintil egumenl. sa fie luminata porunca Marie! Tale, ca dupa praznicul sf. Iinpa-
rati Constantin pi Elena, sl se adune egunnenif la sf. Metropolie, ea &ill faca cisla intre dénpil, cu
drépta chibzuire puind pe flep-care milnastire din ate 4 eparchil, ca sa dea cea-ce este cu cale, dupa
starea i puterea sa,pazind orinduiala vechiul obiceiu, afara din miinastirile ce stunt apdrate prin lumi-
nate hrisávele Inilltime1 tale. 1816, Maiil 16.
Semnall : Nectarie Mitropolit, C. Filipescu, Gr. Brincoveanu, Const. Balaceanu.
Domnitorul aprobi acésta notia cisla prin resolutiunea pusi pe acésta anafora in 25 Mali' 1816.
(Cod. LXXXV, Ilia 54 v. I 55).

Prea Indltate Di:Mute,

Ascultand porunca Maria Tale la acdsti jaiba a dascalilor pcólel elinescI, am Plait cercetare la
bite cite au ardtat Inältimel Tale si dupa pliroforia ce am luat intru adevdr de multimea ucenicilor ce
s'au adunat de la o vreme inceice la invdtatura de afi ajuns la numdr pana acum peste 320 pi mal virtos
ci dupa cum vedein din gi in 4i vin din tóte *tile la invatatura, i ca sa nu pätimésca atat ucenicil cat
si &sail cti stenahoria caselor cand peg la paradosis, gasim Cu cuviinta a se mal marl acele patru odal
de la pórta, precum i pentru apegarea a opt dascalI griimaticl, de vreme ca se pot gasi tot pe suma
lefilor ce s'ail urmat i pana acum. De aceea dupa datorie nu lipsim a ardta InaltimeI Tale, ca sfi se dea
luminata poruncii, atat pentru meremet a-1 pune in lucrare, cat i pentru dascall a-I apega. tara aniI
Marie' Tale, fie de la milostivul Dumnegeil multI pi fericitl. 1816, Iulie 25.

ha loan Gheorghe Cara gea Voetrod i Gos podar zemle Vlachscoe

Dumnd-vóstra boerilor Eforl al paelor, de vreme ce qi marirea acelor patru odal de la pórta
a:slgarea a opt dascall grarnatiel, dupa cuprinderea de mal jos ardtatii sunt de trebuinta, dupa pliroforia
ce ne dap printeacéstä anafora, poruncim Domnia Mea, ea améndoud acestea sa se pue i in lucrare.
4816, lulie 27.
(L. S.) Ve! Logofdt.
(Cod. LXXXV, fila 197).

www.dacoromanica.ro
 171

mati maI mult peste ceea-ce aveati si dea dup6 regulata cisli. Ultima cisiet o stabilesce
insu0 Caragia, cäci egumena nu se inteleseri intre el si fad o drépti repartitiunel).
Din istoria §cólei marl elene, din anul 1817, amintim, a la Octombre acel an,
Caragea numesce pe Ladislas Erdelion dascil de limba latinésci. Acésti limbi e de
mare trebuinti, slice anaforaoa Eforilor, a se alitura la cea elinésci, pentru mal buna

i) Cisla monatirilor ce s'aii feicut in lét 1817 Majá 19

Toler!
600 Radu-Von. 90 Golgota.
550 Sf. Gheorglie. 450 Cimpu-Lung.
550 CotroceniT. 200 Vierosul.
330 Vricrirescil. 130 Valea.
350 Mihaiii-Vod5. 130 Rincaciovul.
320 Sf. loan. 350 Slobo
120 Zliltaril. 650 Tismana.
120 Sf. Ecaterina. 550 Cozia.
170 M5rcuta. 60 Baia de anima.
120 Sf. ApostolT. 400 Hurezul cu inctúrle lui.
70 Stavropolcos. 280 Motrul.
70 Plumbuita. 255 Sadova.
350 Znagovul. 370 Jitiia.
60 CodreniT. 130 BucoMul.
550 MArginenii. 180 Brancovenii.
250 Mislea. 280 Caluiul.
100 Comana. 60 Hot5rani1.
420 Dail. 390 Sf. . Ión ot
250 Nucetul. 80 Babenit.
130 Butoiul. 350 Rimnic.
40 DedulesciT. 40 Gruiu.
100 Bradul. 65 R5zvanul.
90 Clocociov. 65 Sf. Saya.
600 Bistrita. 80 C5sciérele.
70 Pl5t5rescil. 12.000 adicil talerl doug-spre-i)cce

Iv; loan Gheorghe Cara gea Voevod i Gos podar zende Vlaschoe
Cu Ole cA incil din lét 1816 Maiu s'a dat porunca Domniel Mete la anaforaoa preaslintiel sale
PArintelul Mitropolitul si a D-lor orinduitilor hoed pentru baniT scálelor ce sunt datére mon5stirile a
da pe tot anul, ca adunandu-se egumeniT rnön5siirilor la un loc s fael cisll intre dên.il Cu drépta
cump5nire, dar Iiind-ca din pricina neunireT ce s'a ivit intre unit din egumenl nu s'a sAvirsit cisla nicT
pAnA acum ; de aceea pentru ca &I lipsésca téte prelungirile i pricinuirile egumenilor, insine Doinnia
Mea am intocmit cisla pentru banil so:Actor pe téte ingn5stirile dajnice, precum se arata mal SU3, dupri
care si poruncim, sA se fac5 urmare cu implinirea banilor intocmal, iar de la care dintr'aceste mal sus
argtate mön5stirl se vor fi implinit de atunc1 Ora acum in diastima prigonirel egumenilor bant mal
multl cleat sunt aselate in acéstä fóie, pornncim s5 li se inteircA tnapol ceea ce li se va fi luat mal mult,
precum si mön5stirile ce vor fi rgspuns introacésta diastimi banl mal putinl decit se vgd aseqatT
inteacést5 fiiie, s5 Aspunla §i cusurul, ca cu dintr'acelea s5 se iniplindsc5 ceea ce au dat mal mult
cele-l-alte IngWstirl. Tolco pisah. gpd.-1817, Main 19.
(Pecetea g pd.) Vel Logof gt.

Doug asemenea fol de cis15 ficut pi dat una la Casa scélelor, spre a sta in p5strare
alta la egumenT, ca dup5 analoghia acestel cisle s5 se cisluiasc5 si de acum inainte orT-ce vor esi
pe mönästirl.
(Cod. LXXV, fila 180 verso).

www.dacoromanica.ro
 172

inlesnire ucenicilor la tfilmäcire, iar mal virtos, cg acest dascäl, fiind din pärtile Tran-
silvanieI, are sciintä i de limba românéscA, cu care nu putin ajutor póte a da uceni-
cilor . . . . a putea maI In grabä a face orI-ce tälmäcire spre intelegere, precum i la
limba frantuzéseä, de vreme ce celä-l-alt dascAl frances, ce se aflä, nu pede sä t'Ora-
céscA la ucenicil ceI arhari (sic) nesciind altä limba.
Noul dascAl va paradosi i limba francesä, dar numal la ucenicil ceI micI qi va
avea léfA 100 tal. pe lunä.
Va mai paradosi In latinesce i cärtile impèrAtescl pravelnice, cAnd ucenicil vor
veni la starea de a Invèla nomica, iar mal virtos din fecioril de boert ciind vor voi a
invéta pravilele. Atund i se va addoga 100 talerI létä 1).
Din Noembrie 1817 posedem actul urmätor referitor la numirea daschluluT Ve-
niamin §i la Inlocuirea ca Efori a boerilor Banu Filipescu, repausat, i Banu Gr. Brân-
coveanu, retras 2).
I) 1o7 loan Gheorghe Caragea i gospodar zemle Vlachscoe
Preaosfintia Ta printe Metropolite i cel-la1/1 dumné-v6stri boerl Efod aI scdlel, dupé aretarea
ce ne facell printeacést5 anafora, porunchn s5 se orinduiasdi jiduitorul dascal al liinbel latinescl cu léfa
ce se arda* mal jos de talerI 100 pe lun5, iar de a paradosi i in limba frantuzése.5, acésta fiind-c5 este
ingrijire a datoriel dascOlulul franlez ce este orinduit la acéstO sc6I5, precum i cel-l-alll dasc5II fiind
insarcina/I fies-care cu datoriile epanghelmeI sale, ',imane a se chibzui de insusl dascidul frantez, dup5
cura il va poveNi trebuin/a celor ce se envine a urma spre implinirea datoriel sale. 1817 Oc-
tombre 23.
Pecetea gpd.) Vel Logofit.

Prea Inaltate Dòmne,

Dup5 luminati porunca Mrtriel Tale ce se dl acés1.5 jalbA a lid Ladislav Erelion dase5lul de timba
la tinésdi prin care cere se orindui la sc6la ces elinéscri spre a paradosi invèl5tura ciirteI latines"
urinator flind luminatel poruncl am cercetat de este cu adevérat ardtarea ce face i ne-am pliroforisit
ca ac6strt limbA este de mare trebuin/A a se alitura pe langri elinésci, pentru mal buni inlesnirea uce-
nicilor la t51m5cire, iar maI virtos cd acest dac51 fiind din Orille Transilvanid are sciinVi si de limba
ces rumaneasci, cu care nu putin ajutor /Ate a da ucenicilor ce sunt arharil la acésta scal, a putea
mal ingrab5 a le face orT-ce tAlmicire spre in/elegere, precum si la limba franluzéscO, de vreme
cel-l-alt dasciil franlez ce se aria nu péte sil trdmiceasc5 la ucenica arharil, nesciind alti limbA, ce nu-
mal la cel ce ad sciinli in ...., si fie dator a paradosi si la timba franluzésca, lbs& numal pe ucenicil
cel miel; pentru care aceste doné ostenell ale sale, ce are si fuel, adecrt atat al limbel latines" cat
al limbel franluzescl, s'a i se orinduiasci a i se da pe telt5 luna cate talerl 100; dar fiind-di numitul
dasc5I ne incredin/ézi cil pede sil paradoséscA in lirnba latinéscA i ciirple impirAtescl pravilnice, care
iaritsI nu pu/in fotos pede sA aducrt celor ce vor voi sä inve/e fiind destoinid (dicem) catad vom cundsce
c5 au venit vre-o uniI din ucenicil in vrednicie ca si pótA invita si nomica, iar mal virtos, din fecioril
de hoeri carl vor voi a invé/a pravilele, avend trebuin/A, atuncI peste acestl talerl 100 ce arn gOsit cu
cale a i se da pe luna Cu mullOmita sa, se va mal adiuga ceea ce va fi cu cuviin/5; ci pentru ca s5 se pue
acéstrt invélatura in lucrare si numitul dascil si se scie hotirit, ne rugOm a se da si lurninata hotArirea
MirieI Tale. 1817 Octombre 17.
Nectarie Mitro polit, Grigorie Brcincoveanu.
Constantin Bataceanu Vornic.
(Cod. ',XXXIX, pag. 49).

2) lo; loan Ghearghe Cara gea Voevod i gos podar zemle Vlachscoe
Pre.tostintia Ta pirinte Metropolito, iubitorilor de Duinnezed episcopl, i dumné-ta Vel Bane
Grigorie Ghicd, i duinné-ta Vol Vornice Constantine Bracene, i dumne-ta Vel Logofete de Ora de sus, i
duinné-ta Vel Vornice de /éra de jos Grigorie Balene, i dumné-ta Vel Postelnice, i dumné-ta biv Vel

www.dacoromanica.ro
 173

Prea Inálate i prea bine-voitdre al nostru Domn,

Conform prea strälucitului pitac domnesc al Inaltimii Tale, ne-am intrunit ser-
vitoril Marid Tale, pentru a ne consfatui despre imbunatatirea i mal perfectionatä
intocmire a saga infiintate aci prin prevedere Domnésca si am desbatut in destul
despre stabilirea mijidocelor celor mai eficace spre acest scop. i fiind-ca, dupa cum si
Inaltimea Ta de Dumneyleil pa zita are acésta grije, principalul i cel mal necesar lucru
este numirea de bunT i destoinicl profesor!, urméza sa chibzuim despre alegerea aces-
tora dintre cei maI bine reputatl printre cel ce locuesc aci, futre care este prin urmare
eruditul domn Veniamin, barbat i cu multa sciinta si, de toll liludat, cat si din cel
aflatorl in alte partY, pe uniI Ii vom chiama i il vom indupleca prin viù graiù, sa
intreprinsIA cu dragoste acésta opera, iar pe cei-l-alti ii vom invita prin scrisorl fórte
amabile i speram ca scopul urmarit sa ia forma cerutä, potrivit cu sentimentele Inal-
time Tale iubitóre de litere si de frumos i cu dorinta generala; fiind-ci lucrul despre
care suntem poruncitI s'A deliberan], este de domeniti public si reclama multa i im-
portanti chibzuire, iar din prea nobilil boeri Eforl, boerul Banu Filipescu, dupa vointa
cerésca platit deja datoria comuna, iar boerul Banu Brancoveanu, retragéndu-se
din Eforie a incetat sa conlucreze i sa ja parte la consiliii, rugam pe Inaltimea Ta de
Dumnezeti pazita, sa numésca i altI catl-va boeri pe carI ar incuviinta, ca si ne con-
sfätuim impreung i cu nobleta lor despre acest lucru comun si sa raportám in urma
opinia 'Astral catre Inaltimea Ta prea manta, care sa dea definitiva hotarire. 1817,
Noembre.
Nectarie al Ungro-VlahieT, Iosef Arges, Cont-tantin al BuzäuluT, Constantin Ba-
laceanu Vornic, Mavrocordat 4).

La finea anului 1817 se agita din notí intrebarea reorganisärei scedeI elene. In
19 Noembre Caragea prov6ci Eforii sa reorganiseze scóla elena. Din 24 Noembre este
noul pitac al luI Voda cu acésta cestiune.
Noua eforie propune in Decembre 17 lul Caragea un noti nizam de organisare a
scedel, in coprinderea urmat6re

Prea Inalfate §i, prea bine-voit6re al nostru Domn,

Conform prea stralucitel poruncI ce am primit de la Inältimea Ta de Dumnezeil
pazitä, de a ne intruni i consfatui despre modul cu care s'ar putea ameliora si reforma
in mal' bine sabia domnésca din BucurescI, ne-am intrunit intéia si a doua 6r4 consfä-
tuindu-ne despre tóte cele ni s'aii poruncit. §i In cat privesce alegerea chiämarea de

Vornice Iordache Slritinene, i dumné-ta biv Ve! Logofete de Ora de jos Iordache Golescule i dumné-
ta Vel Logofete de Ora de jos Alexandre Filipescule, precum dintr'nceput dorind Domnia Mea de intoc-
inirea scedel, ca pentru un lucru obstesc, folositor si de mare trebuinta n'ara incetat a ingriji de túle
cate privesc spre a sa bund fiinta" si intregime, tot de aceeasf rivn5 i dorire porniti fiind i acum, pri-
mbn cererea ce ni se face printr'acést5 anafora, i poruncim Domnia Mea, ca aduniindu-ve cu top la
un loc i urmfind coprinderel Domnesculul Nostru pibe, ce este dat de la 19 ale acestel hin!, sa facetT
apol si chibLuirea ce tot printeacelasT pitac porunchn si sil arétall Don-miel Mele prin anafora. 1817,
Nombre 24.
(Pecetea gpd.) Vel Logolet.
(Cod. LXXXIX, pag. VA).
I) Cod. LXXXIX, pag. 115.

www.dacoromanica.ro
 174

profesor!, Ve raportim, prin o alte anafora a mistre. lar pentru constituirea scóleT pe
baze maT solide, Wend cunoscute regulele generale i legile, carI hotaresc propriile
datoril fie-carul elev si profesor, supunem in proiect adancei judecetT a InAltimeT Tale
de Dumneleil pezite opiniunile nóstre emise in privinta lor i déce se va aproba de
Inaltimea Ta, rugem se se sigileze cu sigiliul Sea' domnesc ast-fel sA ia forta de lege.
Dupe sosirea profesorilor chiematI, déce se va presinta necesitatea se se face i ceva
alte orinduelT, le voila expune si pre aceste, prin o alte anafora a nóstre catre Ineltimea
Voistre de Dumnelefi pazite.-1817, Decembrie 10 4).
Nectarie al Ungro-VlahieT, Iosef al ArgesuluT, Constantin al BuzeuluT, Grigore
Ghica, Constantin Beleceanu, Grigore Baleanu, Alexandra Mavrocordat, Gheorghe Go-
lescu, Alexandra Filipescu, Mihail Manu.

Asupra acestel anaforale, din 10 Decembrie 1817, Domnitorul de interirea urme-

¡ewe noului Nizam intocmit pentru scéle :

Lege si regulamente pentru seóla universalä

Des pre pro fesori

Profesorit nu vor preda lectiuni contrarii credintel ortodoxe séù autoritetil

politice constituite.
Fie-care profesor se va considera personal independent de ce1-1-alI1.
Ori-ce profesor va voi se se retragä va trebui sà aviseze pe EforT i déce se va
gesi imediat altul care se se numésce in locul luT, el se va putea retrage ; in cas con-
traria inse va trebui urmeze datoriile pe sése luth, ca se Ole in intervalul acesta
Eforil sI chieme un altul in locul la!".
La alegerea noll profesor, Eforil intrunindu-se i chiemend i unil din
profesorl la consfatuire, vor raporta prea Inaltatului Domn de alegerea Multi i ast-
fet prin autorisarea si aprobarea stepenireT se va chiäma profesorul ales.
ProfesoriT gramatici vor urma de acord acelasT metod de gramatice predend
fie care lectiile ce se vor determina in comun cu profesoriT de poetice i retorice.
Profesoril vor da cel elevilor exemplul buneT ordine, moralitetiT si
respectuluI catre cele sfinte (pietetiT), asistend in téte duminicile i serbetorile la
Sf. Leturghie in paraclisul sale!".

Des pre supraveghetor

I. Se va numi un supraveghetor, avénd grija buneT ordine interne a sceoleI.

Supraveghetorul se va alege de catre Efori si va sta cu locuinta in sc616.
El va asiste si veghia la stricta pästrare a legilor i regulamentelor sae!.
Va mustra i pedepsi elevii, care vor face neorinduell in sale, cend gresala
reclame o pedépse moderate, iar pentru o pedépse mal severe va raporta Eforilor.
Toll servitoriT scòlel vor depinde de supraveghetor.
Supraveghetorul va tine un catalog exact al tuturor elevilor din (le-care clash'
a §c6leI.

1) Cod. LXXXIX. pg. 144.

www.dacoromanica.ro
 175

III. Despre elevi

Tog elevit in genere vor considera ca sacrd persónd profesoruluI.
Elevul, fie din clerul de felul luT, fie din boert, satl din neguldtorl, sad din °r!-
ce altd ciad, va fi supus legilor §i regulamentelor scólet.
Elev strdin, Mil garantie admisi de Efort, nu va intra in §c616.
OrI-ce elev, inainte de a intra in scedd, e dator si inscrie cu propria-I inda
numele sdfi in catalogul elevilor scoilel ; iar daci e strdin, sub numele sati va arèta si
patria sa si prin ce garantie a venit la qc616.
OrI-cirel putert va fi supus elevul, el va fi astrins legilor si regulamentelor
scólel, %l'A sd se OLA reclama de protectiunea une! autoritAtt strdine. Acésta o va ga-
ranta expres prin scris inaintea intrdrel sale la §c61A si asa se va inscrie si in catalo-
gul elevilor §c6leT.
Tog eleviI in genere, de ori-ce clasfi sociali ar fi, se vor considera ca egalI.
Tott elevit vor aduce respectul cuvenit supraveghetorulut scólet.
Eleva negligenti §i ce! neastimpdratt in clasfi se vor mustra §i pedepsi de cdtre
profesor!. Iar cänd felul desordinet va reclama o maT mare pedépsä, se va raporta de
cAtre acestia cAtre Efori §.1 Eforil vor decide pedépsa cuvenità.
Elevul care va comite neorinduelT afard din sald nu se va inchide in niel' un
arest, ci se va preda in minile supraveghetorulut li cercetAndu-se vina de cdtre Efort,
de se va gdsi de caracter penal se va raporta autoritAtit §i se va pedepsi dupd legile
penale, de unde nu, se va pedepsi de cdtre EforI.
Inaintea intrdreI ort-cdrut elev la scóld, supraveghetorul e dator sd-I citéscd
regulamentele céleI, la cart va fi tinut sfi se supund de aci inainte.
Tog elevit internI sunt datorl Duminicile §i in lile de sdrbAtort sd asiste la
Sf. Liturghie in paraclisul scólet.
OrI-ce elev se va al-6U la tret examene Mil isbAndA §i nedemn a fi inaintat
in cursurl la o clasd superiórd, se va depdrta din c61A.
EleviI cae, terminândult cursurile, séd si inaintea lar, ar don i si se retragfi
din §c616, vor primi atestate a profesorilor §i a Eforilor, ardtând cursurile la cart ad
asistat si la carT din ele ad reusit.
Elev in vérstA de doud-slect si dota ant trecug nu pote sä intre la c61A ca
si urmeze cursurile gramaticale; se póte inscrie ca elev la Retoricd, Poeticd, Filologie,
Sciinte §i Filosofie.
Elevit sunt datort sd se supue ordinelor particulare intocmite de profesor!,
despre modul de auditiune si urmare a cursurilor.
Tog elevii de t6te clasele si de tóte cursurile sunt datort si asiste la exa-
menele generale.
Elevit internt nu vor putea esi fird permisiunea supraveghetorulut séti apro-
barea unid profesor.

IV. Des pre auditor!

Auditor! se numesc acel cart, ffiri a fi inscri0 in catalof4ul elevilor, ascult re-
gulat cursurile predate in su:da.
Auditorit vor purta acelast respect ca si eleviI.

www.dacoromanica.ro
 176

Déci vre-unul din auditorT face desordini in ciad, séti séinana discordie futre
elevl, se va departa din §cald, prin avis al Eforilor.
Auditorii nu pot fi internl.
Ort-cine de oil-ce vOrsta pite veni ca auditor in tate claseIe §"i tate cursurile.

V. Des pre examenele elevilor

In cursul anului se vor face exaraenele generale a elevilor de tate clasele.
Examenele nu se vor face prin profesora §c6lel, ci se vor chama de catre
EforI examinatorI impartiali §i numai ace§tia vor avea dreptul s examineze pe elevi
asupra celor invètate.
Elevil carI vor reu§i la examen vor fi recompensan de EforI, primind, cu da-
rurl relative, §i atestate din partea examinatorilor, certificate de EforT, spre dovada ca
a t1 reu§it.
S'a scris regulamentul de fata la 1 Decembrie 1817.
Nectarie al Ungro-VlahieT, Iosif al Arge§ului, Constantin al BuzauluI, Grigore
Ghica, Constantin Balaceanu, Mihail Manu, Grigore Baleanu, Alexandru Mavrocordat,
George Slatineanu, George Golescu, Alexandru Filipescu.
Caragea aproba in 12 Decembrie 1817 acest regulament i anafora cu actul
urmator
.161 loan Gheorghe Caragea Voevod i gospodar zemle Vlahiscoie
Impreuna cu acésta intocmire a orindueliT i pravilelor §c6lei ce se vado aratate
mai jos, de parintii arhierel i de clumnd-lor orinduitil boeff, citindu-se inaintea Dom-
niei Mele §i anaforaoa ce ne-a facut Stintia lor i dumné-lor, aratatare acesteT intoc-
miel', ale careia ponturT ce se arata mal jos cate unul, unul, chibzuindu-le
noi i gasindu-le pe tate a fi din cele tara de carT nu se pote finta §c6lel intru intre-
gime §i fara de prihana, le intarim Domnia Mea yi hotfirim, ca intru tate intocmal sa
se urmeze i sa se pazésca acésta Intocmire ara catu§T de puna stramutare, trean-
du-se i In condica §c6le1 spre a fi sciut.-1817, Decembrie 12. 4).
(Pecetea gpd.) Vel Logofat.
In 1817 aflam urmatarele acte relative la sporirea lefel dascalului elin de la

la loan Gheorghe Caragea Voevod i gospodar zemle Vlahiscoie

Macar ci Preaosfintia sa pärintele Metropolit i ceT-l-alti durnné-lor Efori al §c6-
lelor gasesc cu cale a se face adfiogirea lefei dascaluluI elin din eparhia Sfintiei Sale
episcopul Diga, numai pana la talerl 1.200 pe an, §i Domnia Mea tosa, pentru ca sa
Insufletim §i mal mult rIvna §i silinta aceluI dascal, spre a se arèta fara catu0 de putind
pregetare la invatatura ucenicilor, bine-voind, pe langa aceT taleri 1.200 II mal adaogam
al/1 taleri 300, ca sa i se dea adecA pe an léfg cate taleri 1.500 din banil ce rèspunde
pe fie§-care an pentru cale eparhia Buzaulul de la preoti. i diacorit, carl ati a se linea
in séma Sf. Sale episcopulul de catre Preaosfintia Sa parintele Metropolit. Drept aceea
dar, cu osebirea adaosulul de taleri 300 ce se aratti mal sus, intarim Domnia Mea ana-
foraoa acésta §i poruncirn ca intocmaT sa se faca urmare.-1817, Martie 8.
(Pecetea gpd). Ve! Logo fe t.

I) (Cod. LXXXIX, pag. 144).

www.dacoromanica.ro
 177

Prea Inallate Dòmne,

Dupi luminati porunca Mérie Tale, ce ni se dé la acésti anafora a iubitoruluI
de Dumnedeil Preaosfintie Sale pArintelul episcopulul Bun, urmAtorl aflAndu-ne, ne-
am adunat Impreuni si me intAid am cerut si ne arAte acel hrisov al MérieT Sale rd-
posatulul 1ntru fericire Domn Alexandru Ipsilant, care 1-am si vèdut, cu 10111 1776
Ianuarie, coprind5tor, cl orinduesce a fi seed& elinéscA si la orasul BuzèuluT cu take
500 simbria unuI dascil, care si se dea pe tot anul de la Casa seólelor de aid, In care
sal, dup6 pliroforia ce am luat de la Preaosflntia sa p5rintele episcop, nelipsit s'a
urmat paradosis al limbeI elinescI ucenicilor aceleI pArtY de loc, cu ingrijirea Preaos-
fintieI Sale, pAnA acum. De aceea dicem, cé de trebuintA este a fi §i acolo la orasul
Buz5ulul o sc61A elinéscI maT mult pentru uceniciI, carl pe de o parte all rival a se
adépa de rodurile InvglAturiI, iar pe de alta ca sé nu curn-vasT, din pricina depértériT
loculul, neavénd mijkce a veni aicI la scdla cea din politie, si rèmAe ail inv6tAturA si
sub 1ntunerecul necunoseinte, dupé datoria ingrijireT ce are Casa scélelor nu numaT
pentru acéstA sc6IA, ci si pentru Vote cele-l-alte de prin eparhiT, unde va fi de trebuinté,
sé primésci Preaosfintia Sa périntele Episcop acésti sarcini Cu Ingrijirea acestel scóle,
adecii sé gisésci un dascAl elin (de nu va fi destoinic cel ce se aflé acum), carele sé fie
cu sciintA bunk cunoscut si celor de aid dascAll si vrednic de acéstA epanghelmé si sé
se orinduiasci pAzind Insi acésté datorie, adecA mal intAid BA iea povAtuire de la ceI
de aid dascAll In ce chip sé urmeze cu paradosis al matimelor dupA puterea fies-cAruia
selen al ucenicilor, sé aibl si adese corespondentil trAmiténd temate si ecsighesis ale
ucenicilor sé!, ca BA se vadA de cétre ceI de aicl dascAll, precum si la dou5 etamene ce
sunt orinduite de se fac pe tot anul ucenicilor de aid, sé fie dator si acest dasell a veni
si el de va fi prin puling cu ucenicil sé1 ceI mal de frunte, ca sé se cerceteze, spre a
se cunósee la fapté strguinta ce are care ucenid, pentru care &sera, dui:15 scurnpetea
tuturor lucrurilor si grelele cheltuelI ce se urmézi acum de obste, &es° cu cuviinti a
se addoga léfa pe an taler1 1.200, precum s'ad adégat si la eel de aid dascAll, earl
banT, de se va gisi cu cale si de cAtre Malta Intelepciunea Mériel Tale a se da, se va
da luminatA porunci cAtre Preaosfintia sa pirintele Metropolit, ca din suma banilor ce
rèspunde estimp acéstA eparhie a Buzi5uluI, de la preotT si diaconT, pe tot anul, pentru
sc61A, sé i se tie In sémi acestl ta/erI 1.200, Insé cu adeverinti chiar a orinduitulul
dascAl, coprindét6re cA si 'I-ad primit deplin, care adeverintA sé se vall ¡d de cétre
no!. Drept aceea, sé fie dator Preaosfintia sa, acum mal intAid a publicarisi In t6tA
eparhia alcituirea acesteT se6le, ehigmAnd pre totI ce! InsetatI, ea sé se adape de rodul
Invèléturilor, ingrijind sf. episcopie pururea pentru mal bunA intemeerea acesteY sale
si Inlesnind cu orT-ce mij16ce ajubire si povètuirT périntesd, spre fo osul obstel, ca din
vreme In vreme sé sporéscA lovètéturile, iar hotértrea cea desAvirsité rémAne a se face
de cAtre InAltimea Ta, pentru urmarea de acum inainte
Nectarie Metropolit, Constantin Filipescu, Grigorie BrAncoveanu, Constantin BMA-
ceanu.-1817, Februarie 13. 1).
Desi curentul national, care impingea la crearea de sc6le cu limba romAnA, se
manifesté nendoios in aniT 1817-1818, nu mal putin Episcopul de RAmnicul-VAlcel
solicité si doblndesce de la Eforil setilelor din Bucurescl si de la Caragea reorganisarea
uneT soile grecescl si lAngA eparhia acésta.

i) Cod. LXXXIX, Ella 144 v).

12

www.dacoromanica.ro
 178

SA luAm in detalid principalele c1:51e despre existenta choro., in domnia lui Ca-
ragea, posedim acte.
Tergovigea. In Martie 1815 eforif Gr. BrAncoveanu, Iacob Rizu Postelnic, Const.
Rosetti i Clucerul Nestor, aprobl cererea unor tdrgovi§tenl de a li se reinfiinta §c511
cu spesele Metropoliel i in casele el de acolo. In §c61A se va preda nu numai limba ro-
mAnA, ci i cea eling, se va mal invAta cAntArile bisericescl. Profesorul de cAntArI bi-
sericesci are §i sarcina de predicator al bisericel. La 7 April 1815 Caragea aprobA
naforaoa

Prea Incilfate Démne,

Vre-o boerl din orasul Thrgovistel printeacéstA jalbl ce a dat 'm'Orne! Tale, fac rugl-
ciune a te milostivi, ea sA li se sistiséseá acolo o se61A cu un dual elin i altul románesc i unul ca
parodoséscit mestesugul cantArilor bisericescl pentru copia dumné-lor i celor sArmanT ce se afll acolo
ei cA s'ar fi si Osa un Macarie Ieromonah ce se aflA inslrcinat cu schitul Golgotel, om cu sciin/A la
mestesugul cantárel, s'ar fi si mullamind a i se da pe batl luna cate talerI 200 pentru cáte trele aceste
InvAllturl i sA i se facit si opt darvarT pentru adusul lemnelor, adicA singur sA plAtéscl dinteacestl
bant i dascáluluT elm i celul románesc, iar ceea ce va mal prisosi sl fie pentru a sa ostenall fiind In-
datorat a face si logos in anvonul bisericei la téte Oilele cele mari, ardtand i acésta, cA acolo la sí.
mi'mitstire dintru inceput a fost pentru invélcitura copiilor, iar acum de sunt peste dol anl,
a lipsit ca totul; printr'acárora jallA ni se poruncesce de cltre Mirla Ta, ca sl cercetám ei de chibzui-
rea ce vom face sé arAtárn In51/imeT Tale. Urmltorl fiind lurninatel poruncl, am socotit cA a se deschide
si acolo o peala Cu acest fel de dascall cu sciing de InvétAturA, precum se ragl Mlriel Tale acel boerT,
este prea cu cuviinp si mal Ortos aci, la acest oras, unde a fost scaunul cel vechiiii al sfintel Metropo-
liT, cl se allá boerinasl cu locuin/A i 6menT de cinste, negulltorT, este si tahtul isprAvniciel acolo, avAnd
si. Metropolie si °Al Indestule spre odihna dasellilor si a ucenicilor i bite tnlesnirile, iar mal virtos
Intru acest fel de liudat i vechil oras se cuvine sé se cinstéseá musele en rodurile Invd/Aturel, ImpAr-
tasind pe ceT ce al trebuinp de podaba cea adevdratl a procopselel si de luminarea credinleT, prin care
aceste mijlace aratl chiar In faptá filotimia, rivna si datoria pastoréscl spre cele de fotos obstiel si
placute fapte i inaintea lul Dumnedefi i socotim el este si cu dreptate i Cu cuviinp de a se tinea o
asemenea sccill cu cheltuiala MetropolieT, din iraturile eparhiel ce are, cum i °ti unde s'ar mai cu-
veni gcéle in parte sé le IntocméscA i sé le orinduiascA temeinic, spre pomenire, cacT si mal Inainte
de dol anT a fost acolea sc61A, iar acum s'a ~II cu totul; pentru care este si daté holiirirea InIllimel
Tale, de la lét 1813, Maiii 17, la anaforaoa boerilor, ce s'a flcut atuncl, ca tuturor adscalilor de prin
eparh I &I nu li se mal plAtéscl léfa de la Casa scedelor, ci atta plata de cltre plrinlil arhiereT din
deosebit iratul eparhiilor, avénd din destule veniturl, de care si nol de opotrid cugetánd, oicem el se
cuvine ailA urmarea intocmal, cae! de la Casa scellelor a se prosforisi cat de pu/in ajutor nu este
mijloc, avénd indestull cheltuiall cu meremeturile ce urinézA, i cu plata lefilor si la acéstli vreme chiar
acéstá .c615 din scaunul Bucurescilor cere ajutor, neftind Indestul irat cat este hotärit ; plrerea
inteacest chip este, lar cea desAvirsitl hotirtre rAmane a se face de cltre MAria Ta.-1815, Martie 24.
Grigore Brancoveanu, Iacov Rizu Postelnic, Constantin Rasti, Nestor Clucer.
(Cod. LXXXIV, pag. 415).

.16 loan Gheorghe Cara gea Voevod i gospodar zemle Vlahiscoie

Chibzuind si Domnia Mea cat sunt de trebuincióse i folositare obsteT rodurile invAllturel ce
odritslesc din Ilinla scAlelor, tot Mata dicem el este si obstea dat6re a ingriji si a se sili spre Intoenairea
acestor fel de lucrurt; cand dar fies-care dupl o facere de bine datoriii se cuvine a se arlta Cu rivni si
ajutor catre acest fel de fapte, nu rAmane indolalé, cl mal virtos partea cea bisericéscl, care nu este
Impovoratá cu sarcinl de farnilie, ca partea mirinésel, se cuvine a m'Ata rnaT cu adaos rivni i osirdie,
pentru scdla tnfiintatá cu din veniturile ce sunt afierosite la sfintele locasurl de rAposalil ctitorT chiar
pentru asemenea facerT de bine, iar mal ales sf. Metropolie, care se imparlejasce deosebit i cu iratul
eparhiel sale ca o obstéscl mumA cebe ce se pAstoresc de diosa, cu cuviintil este, nu numaT ficAtAre de
bine elltre dinsil a se arlta, ci i pildà de asemenea bune fapte sé Se facilicArie 5e1jxrtá cinnl si pod-
vigul bisericesc, sub p5storia prea sfinlieT sale. De aceea, dar, primal Ilind DomnieT Mele anaforaoa

www.dacoromanica.ro
 179

Rimnicul-Vdlceti. In 1815 reclarni ob$ea din acest ora si li se continue gcéla

de la eparhia de acolo 4). Eforil aprobi si fie 9c(Sla cu dascil romin i elm i si se

acésta, o intirim si hotérim, ca iarl.s1 prin a dumné-lor Ingrijire chibzuindu-se impreung çi cu Prea-
ossfintia Sa ptintele Metropolit, sé se Intoemé.sel isccila de la domnescul nostru oras al TérgovisteI si si
se tie tot-deauna Intru a sa buni fiintà cu cheltuiala cea trebuincicísé, din iratul eparhid sfintel Metro-
poli!, care acésté hotárire a Domniel Mele, poruncim dumi-tale Vel Logofete de Ora de sus, ca prin
osebit domnesc al nostru pita; sA se facé sciuté si Preaosfintiel sale parinteluI Metropolit, ea se se Inte-
légA tot-deauna cu dumné-lor boeril Epitropl pentru rinduiala trebuinci6selor cheltuell.-1815, Aprilie 7.
(Pecetea gpd.) Ve! Logofdt.

lo; loan Gheorghe Cara gea Voevod i gos podar zemie vlahiscoie.
Preaostintia Ta périnte Metropolite, dinteacésti allturata copie dupd anaforaoa a dumné-lor
boerilor ce sunt orinduip Epitropl al 5c61e1 elinescl carI s'a intArit si de cétre Domnia Mea, se va da
Preaosfintiel Tale pe larg pliroforie, curn are a se intoerni sciila de la dornnescul nostru oras al Térgo-
ci dar spre a se pAzi si a se urma intocmal hotárirea Domniel Mele ce s'a dat asupra acestel pri-
cinI, iatá printr'acest domnescul nostru pitac, facem cunoscuté Preaosfintiel Tale. Tolco pisah gpd.
1815, Apprilie 29.
(Pecetea gpd.) Ve! Logofdt.
(Cod. LXXIV, pag. 196.)

l) lo; loan Gheorghe Cara gea Voeuod i gos podar zemle vlahiscoie
Nu nurnal pentru cAd partea cea bisericéscil Cu osebire í mal cu adaos de cét partea cea mire-
nésel:este dat6re a fi de sine-51 pornité spre acest fel de ajutetre i facerl de bine, (iar mal vIrtos cind
are si Indestulate iraturl, precum este acéstà sfInté episcopie), ci i pentru &Ad lefa dascAlilor i a dofto-
rilor de prin eparhil, prin IntArirea ce am dat Dornnia Mea, Ineá de la leat 1813, la anaforaoa dumné-lor
orinduitilor boeri, am hotArit a se da din iratul eparhiilor, iar nu din band cutiel milosteniilor, ce se
dad de la eparhid, primité este Domniel Mele anaforaoa acésta a dumné-lor boerilor Efod al sedlel eli-
nescI, pe care intArind-o, orinduim pe dumné-In! biv Vel Clucerul Constantin Socoteanu ingrijitor spre
atarea si aaelarea dasetilor celor trebuinciosl i a doftorulul la ora.sul Remniculul, prin povata dumné-lor
numitilor boerl Eforl al scellel a dror platA sé li se dea de iubitorul de Dumneled Sfintia Sa Episcopul
Flámniculul din iraturile eparhiel, cétre carele portmcim i dumi-tale Ve! Logofete de Ora de sus, sA se
facA osebité porunca Domniel Mele, ca sé urmeze negresit a se pune si In t'epa t'Aré de zAbava acdsté buril
si Id Dumneleil placuti orinduialk Intelegdndu-se i Insual Stintia Sa cu dumné-lor boeril EforI de aid,
pentru orl-ce trebuintA si chibzuire va privi spre buna atarea si intregimea sude si nu numal la acea
ot orasul Rámnicul sé se pAzéscé acésti orinduiali, ci incA si pe la t6te cele-l-alte orase din numita
eparhie sé se orinduiasa dascAll bunl si procopsip, fiind acésta spre folosul, pod6ba, i lauda si chiar
pértel bisericescl, adecii calor ce se preotese la acésta eparhie, ca sé aibl cuviinci6sa sciinta a citiniel si
si fie destoinicl si Insile a intelege i ascultAtorilor sé télmäcésca cele ce citese la bisericescile slujbe.
1815, Maid 24.
(Pecetea gpd.) Ve! Logofdt.

Prea Indllate
Top boerinasit i tdtá obstea ce sunt seldtorl In orasul Rimnicul-Valcel ot peste Olt, prin acésté
jallià ce ad dat InAltimel Tale arate, cA la acest oras dintru inceput ad avut sc615 in M'Anta Episcopie de
acolo, cu dual procopsip, a céror piafé li se urma prin ce! dupd vrend episcopI si se scédea de la Cutia
banilor preotilor, si hrana i cele-i-alte trebuinei6se li se da de la episcopie, iar acum ad rdmas numal
cu un deseé' elin si altul mintiese, care se plétesc mima! de cAtre sfinta episcopie impreunA cu t6te cele-
I-alte trebuincidse; asemenea arati, cA Incii in 4ilele rdposatulul Alezandru Vocli Ipsilant, li s'ad orinduit
si un dohtor cu platA cele talerl 50 pe biné, de la Cutia milosteniel, iar acum, de sunt peste dol anl, ad
~as isterisip si de desea si de dohtor, cerénd a te milostivi Mirla Ta, sé li se orInduiescA iariísl
léfé ca ei mal lnainte, de unde se va chibzui de Meliá intelepciunea Inéltimel Tale, spre a putea fi Inda-
torap attit desala a le Invdta copiil féri platá, eat si dohtorul sé caute pe ceI atad i Hpsip, n'irá interes;

www.dacoromanica.ro
 180

plätésci si un doctor, dar se ap6rà cä nu din veniturile qcélelor se pote pall acest
a cat' ora jalbil, din iuminata poruncé a 'teatime! Tale orinduindu-se la no!, ni se poruncesce, ea a cer-
eetOrn dimpreunA cu dumné-lul Ve! Vornicul al Obttirilor i sA arétére Iniltimel Tale prin anafora.
Urmatorl fiind luminatel MOriel Tale poruncT, mal intaid am pus de am cOutat in Rite condicile ce sunt
pentru tc6le, inert de cand s'a fileut cea atec,lare a lor, ti vre-o hotiirire domnésca a li se
lefile dasailor ti a dohtorulul ot Ramnieul-Valcel de la cutia milosteniel si a t Mel, nu s'ail putut gOsi,
MKT nurnal la socotelile ce incheiaii parinta episcopl eel dupd vreml cu cutia Obttel la banil preotilor,
se vede cil se sciidea de sinetl cu talerl 480 pentru dascOla ot Ramnicul-Valeel ti cu talerl 240 pentru
dohtor, nevrénd Vornieia Obttel sé se impotrivéseil, iar de la lét 1813 nic1 Cu acettia nu se mal scade;
'I-am fiieut intrebare i PreaosfintieT sale parintelul Metropolitul, cO de scie sti se fi fOcut vre-un sine,
dotnnesc in diiastimii de 22 anl, cat s'ad aflat episcop RamniculuI, pentru acéstil pricini, sé ni se arètet
ca sé-I vedem ; ti ad r6spuns cii cre-o hotarire domnésc5 n'ad vélut, dar urmarea se ram de a se
sciidea sfinta episcopie Cu acettl banl pe totl ana ; se vede dar cif dupé ce s'ail dat hotOrirea 'teatime
Tale la let 1813, la anaforaoa dumnélor boerilor, ea dasc011 i dohtorl duriè in eparhil sil nu se mal
pliitéscO de la cutia Obstel ti a rólelor, ci sé se iconomisésca plata lor din deosebitele iraturl ale epar-
hieT, pOrintil arhierel cu tolul aü incontenit plata dasciailor, nevrénd sé se indatoreze la acéstil plOcuti
ti sauté sinesfora ; de aceea, cat pentru a fi la acest °rat tcólä cu dascial elin, rumfinesc i doftor Cu
sciintii buna, fiind tactul cel vechid al sfinteT episcopil i scaunul isprOvnicatuluT, fórte de trebuintO este,
ti nu s'ar fi cuvenit Prea sftntia sa ca sé imputineze rodurile invétOturllor, ci mal virtos a le spori cu
adaos pentru eparhie pod6bri i folosul obttel, iar mal virtos al se cade ti in faptil a'ST areta Myna i filo-
timia ciare ceT sOracl sträinI i lipsitT, Cu acésta i datoria cea pAstoréseé, cu ingrijirea ce
se cuvine a o avea pentru binele norodulul i cinstea eporhid, and va fi impodobitii cu acest fel de
imfrumusetarl folositóre obste!. Dec! acéstii eparhie a Preasfintiel sale piirintelul episcopul RamniculuT,
fiind cu cenit indestulat, iar iratul tc6lel elinescl aicT nefiind de ajuns atat pentru plata orinduitelor lefl
ale dascOlilor i a ucenicilor, cat i pentru trebuinciósele meremeturl, nu are mijloc de a se imputina cu
asemenea seadere, gOsim cu cale, ca din iraturile episeopieT sé se indatoreze nu numal acésté teed, din
oratul RamniculuT sé o tie cu eel trebuinciotl i dohtorul, precum cer ti se rógri MOriel Tale
orOtenil boerl, ci inc5 pi pe la Vote oratele cele-l-alte din eparhie, si fie datorl a tinea dascial procopsitT,
cu platA din venitul eparhiel gi ajutorul eparhiotilor precum este ti data hotOrirea MOriel Tale
la acésta, cAd asemenea se urmézé ti in oratul Piteseil sud Arget, avénd i célé i dohtor din ajutorul
eparhiel si a oriitenilor, ca sé fie spre ingrijirea pOtimatilor bolnavi i pentru invètiltura i procopséla
color sérmanT i lipsitl, carl ail rivné la invététuril, m ca sé se urmeze séö sé se póté p5zi acést5 bunii
bunii faptii nestriimutat, sé fie luminaté porunca MOrieT Tale care dumné-lul biv Ve! Clucerul Constan-
tin Socoténu, ce se allA cu sederea la acest °rat Ramnicul, sil aibii ingrijirea acésta prin povata nóstrii a
Epitropilor, spre a le pune tóte in lucrare precutn tnal sus Oicem, iar hotérirea risonane la MOria Ta.
1815, April 25.
Grigore Brancoveanu, Constantin Nestor Clucer.
Iatti hotArtrea lui Vocla:
lubitorule de Dumnetjed Sfintia Ti episcópe al sfinteT episcopil Rarnnic chir Galaction, s5nOtate ;
flind-cii pentru tccila ot Ramnicul-Valeel, i a dohtorului de acolo, cum ti pentru téte cele-l-alte scéle
dintr-ocea eparhie s'a dat hotérirea Domniel Mete, ca de acum inainte, ca un lucru ce privesce pentru
folosul obttieT ti lauda i podóba eparhiel, sé se pl5téseil idle a tuturor dascOlilor, cat ti a dohtorulul, din
veniturile episcopiel aceea, fiind de indestule, asupra ciirora am orinduit Domnia Mea ingrijitor de a se
pune in faptO aceea la °rapt Ramniculul pe dumné-lul biv Ve! Clucer Constantin Socoténu, adicil ea sé
ateze atat d isca/1 cat i dohtor cu sciinte bune i procopsitY, spre a se putea folosi copal boerilor orésenT
Cu rodurile invétatureT, cum ti cel sOrael i lipsitl sé se pété ciluta de bólele i neputintele lor, precum
mal pe larg se cuprinde lu hairlrea Domniei Mele, ce am dat in porte pentru acest °rat al Ramniculul,
la anaforaoa ducat:id-1°r boerilor Eforl al teólelor, dupé jaiba oriitenilor de acolo, incii de la 24 ale tre-
cute lunl Maid, care ea un lucru ce privesce spre cele plOcute ti lui Dumneyled i 6menilor, cu mal
sus ijisul boer negretit sO se pue i in lucrare acéstil tcÓIé i dohtorul, ti fit Sfintia Ta siiniitos. 1815,
August 5.
(Pecetea gpd.) Vél Logorét.
(Cod. LXXIV, filo 213 v.).

www.dacoromanica.ro
 181

budget, ci sfi facfi spesele din deosebitele iraturi ale eparhieI, EforiI rinduesc Efor scó-
lelor de acolo pe Ve! Clucerul Socoténu §i eparhia sfi IntretinA scoll si in tele-1-alte
orase din coprinsul el §i in primul loe la PitescI.
Térgu-Jiului. Am arfitat aiurea cine era stolnicul Dumitrachc, autorul croniceI
ce am publicat pentru prima datà in analele Academig, in anul 1888. Stolnicul Dumi-
trache ajuns sub domnia lul Mihai Vod5. Sutul (secolul XVIII) Ispravnic de Jiú, a in&
intat acolo biserici §i §c614.
Insemnfitatea §cedel de la Jiul-de-Sus e mare in istoria miscgreI de sub Caragea
§i de la 1821.
AcestA §c611 o recundsce din noil Caragea Cu un pitac din 6 Aprilie 1813, adre-
sat IspravniculuI judetulul I).
La 25 Mahl 1813, Caragea (II special hrisov In favérea bisericeI i§c61eI infiin-
tatA in secolul XVIII de bine Ifiudatul stolnic Dumitrache 2).

1) la Joan Gheorghe Cara gea Voevnd i gos podar zernle Vtahiscoie

Cinstite i credincios boerule al Domniel Mele dumnd-ta biv Ve! Paharnic lordache Ispravnice ot
Sud Gorj sanatate. Facem dumi-tale in scire, ca la innoirea hrisovului de milele i orinduelile ce are
sfinta biserica dortmésca §i loé/a de la biserica din t6rgul Jiulul, s'a facut cerere vi pentru nisce locuri
ale sfintel bisericl ce s'a pus uniT de ad facut namestil Ora de a se invoi Cu biserica, cutn i alte locurl pe
carT a avut biserica acareturile sale vi unul dintr'invil lira de invoire, a facut namestil, cer6nd
ca locurile bisericeT, unde a avut namestii, fiind-cil are sa le faca biserica la loe cand il va da indemina,
sa li se arete acelora, ca sa nu faca namestil statornice vi pe cata vreme le-a tinut vi le va linea sa plii-
tésca chirla ce se va intocmi de catre dumnéta, din pricini cui epitropil i ctitorii i altil din pamintenT,
ce se va socoti de dumné-ta cil se silesc pentru intemeerea vc6leT vi ad bisericel deosebit ad facut cerero,
ca locurile pe carI ad fost facute case ispravnicescI vi din raztneritil s'ad ars, ne mal faand ispravnicia
case, niel fiind pentru alta trebuinta obvtésca i fiind slobod domnesc, s'a pus unil-altil de au facut na-
mesttil pe dinsele, cerénd ca sa se harazéseä i aceste locurl a fi de ajutorul bisericel vi a vcélei, aceea
ce vi-a facut namestil sa platésca chirle ceca ce se va intocmi de dumné-ta i de epitropl; poruncim dar
dumitale, sa. facT aménuntil cercetare ata penlru aceia ce vi-ad facut narnestil pe locul bisericeT, l'ara de
invoialä, cu ce cuvint le-ad fracut vi de ad fost vi acest loe cu adevèrat al bicericel vi al vcólel? vi de
ad cuvint epitropil i la cererea lor, sa-T i intocmescl la plata de chirie, cum vi acolo unde are
faca biserica acaret cand il va da indemana, sa ne arall cum are sa se urmeze? cat i pentru locu-
rile pe carT ad fost casele ispravnicescI, sA cerceteit de mal sunt trebuincliíse a se face case isprivni-
cese!, cum vi de nu este locul trebuincios pentru alt folos obvtesc ? Avijderea sa cercetezl de cine anume
s'a coprins vi a facut namestil? de le-a flcut de sinevI ca cat s'ar cuveni sui dea chirie? Drept adevér
cu intréga pliroforie sa insciinted Domniel Mele.-1813, Aprilie 6.
(Cod. LXXIV, pag. 40).

2) Hrisovul bisericei fi al ;ale. din Térgul-Jiului sud Gorj

Tdote facerile de bine ce savirvesc Domnii i Obladuitoril térel spre intarirea i ajutorul sfintelor
lui Dumneleil locavurl, sunt dupd datoria i evlavia crevtinésca, iar cele ce pricinuesc i deosebit folos
mangaere in partea norodului politicesc, ce atat sunt mal mult vrednice vi bine primite lui Dumneljeu
ennenilor. Drept aceea, fiind-ca in oravul Térgul-JiuluT, sud Gorj, s'ad aflat o sfinta biserica dommisca,
intru care se cinstesce vi se priiznuesce hramul sfintilor crevtinl voevoli al cetelor ingerescl Mihail
Gavril, pustie i darimata, lipsita vi de t6te cele trebuinci6se, la care inca dintru a doua domnie a Dom-
niel Sale rèposatulul Mihail Voda Sutul, prin cheltuiala unui stolnic Dumitrache, ce se a/la aluna'
ispravntic al acestul judet, zidindu-I i intocmindu-I vccila cu dascal rumánesc i grecesc, pentru a se
putea sine biserica vi vccSla in starea i podcla Ion, 'I-ad fäcut i Domnia Sa aceste orinduell ce maT jos
se aratil, carl s'au intarit in urtnä vi de catre to/I fratil Domo!, precum din hrisewele Domniel Sale
ne-am adeverit, adeca : trel preoll scutitT i un gratnatic cantaret, nedajnic, avijderea au orinduit biseri-
cel vi vailel vinariciu la mal sus numitul judet de la popérele ce s'au gasit neinchinate la alte monastirl
séu bisericl, cate dol banT de vadra i pirpirul; avijderea aù orinduit vcedel de la balcturile ce se fac de

www.dacoromanica.ro
 182

Din acéstd seed& de la Térgul-Jid ad esit mulg dintre panduriT earl apoT, sub

dog orl Inteun an la Carbunescr si la Térgul-JiuluT, ca sa iea de pravalia d'intaid eke un led, de pg..
valia al doilea cite 20 parale i de pravalia al treilea ate 10 parale. Asijderea aü orInduit la sc616
10 lude scutelnier, ea dintr'acest venit g se fag cheltuelile cele trebninciese ale bisericel i seeder, s5
se plalései i simbril dascalilor, i fiind-ca In casele ce deosebit de odaile seeder erad Made prin silinta
mal sus numituld boer, pot gag odihna de sedere si cer dup6 vreml ispravnier, ad hotarit Domnia Sa,
ea boeril Ispravnicr ce vor avea trebuinta i vor avea a sedea inteinsele, g nu pagubései sf. biserica
se6la de folosul i venitul airier ce se cade a avea de la dinsele, ea de la un acaret al bisericel gi al seeder;
care acésta sfinta biserica ea o sloboda ce ail fost din ineeput, asemenea slobodi aü Flcut'o si Domnia Sa
dimpreuni cu sceda neinchinata, si nelegata nicairea, ea g se iconomisésea gi g se chivernisésci venitu-
rile si buna orinduiala lor prin epitropl miren!, aded dol din negutatoril i ora.,sanil cel mal de frunte
cu mal Mina stare al Tergulul-Jiulul, prin naziretu i al dumné-lor dregétorilor ispravnicl, ce vor fi
dup6 vreml judetulur acestuia, ea prin acestr epitropT si prin purtarea de grija i epistasia lor, sa se
stringi veniturile bisericel si ale gad, sa se dea tete cele trebuinci6se biseried, g tie pururea trel
preotl i un gräralitic antäret la biserica, un dasceil grecesc runtdnesc cu ucertici indestuti la
7c614 pentru invdtertura dupd starea i mésura venituld celul orinduit, de la carti copiti
ucenici sci nu se cérii nticti o plate ;tined' doti epitropti dintre negutatorl sa alba a fi epitropT nelip-
sill in cat se vor purta cu orinduiala, iar murind aeestia, séü gasindu-se in vina, ci nu iconomisese
bine, g se aléga de catre obstea negutatorilor i orasanilor de acolo iarisl dintre pamintenr, ea Cu sfat
de obste, prin naziret si al Lspravnicilor judetulur, sa se orInduiasea alfil, carl epitropT pe fiesr-care an
salt dea séma la negutatoril i oraganil eel mal de frunte de acolo, inaintea Ispravnicilor judetulul;
acum viind cu jalba i cel ce ad ajutat in loc de ctitorl bisericel ige6lel, ad arètat Domniel Mele, pati-
mile ce ad tras din trecuta rdzmerita si cum ci se afla scéla i odaile arse, cum si táte odaile bisericer
prapadite, de cand calcat oragul de ostagl i s'ad ars, cerénd ajutorul Domnier Mele, spre a se putea
face cele stricate i peal:Mite la loe; a caror jalba orinduind-o la dumnélul Vel Logofétul de Ora de
sus de ail cereetat i prin anaforaoa de la patru ale trecutulul Aprilie facut agtare, ca este tre-
buincios ajutorul i ad cerut atat la pop6rele de vinariciii pentru nisce numirr nouè ce s'ati scornit
ing de la let 1805, Octombrie 25, prin anaforaoa r6posatulur Banulul Dumitra.gco flacovita, ¡rind fost
Vel Vistier, i a dumnélul Vel Logofétulur Isaac Ralet, ce se vèlu i acuse cu coprindere, ca din porunca
domnésea cercetat atat la fata loculul, cat si aid si s'ad indreptat i aicr, argtandu-se i prin f6ie
popérele de vinAricid, en suma banilor ce ad prins In lét 1804, care sunt la numdr 50, si banl ad prins
talerl 573, precum acea fóie isealita chiar de taxildarl i de slujbasil vinariciulur, adeverità gi de isprav-
nicil de atuncl pe anume aratt dat dreptate bisericer igad a lua vinaricid si din numirile cele
nouil dup6 acea f6ie, precum loase i 'Ana atuncL Asijderea ad carut i pentru nisce locurl ale bisericel.
pe care ad zidit unil alp pravalir i carciume de leran, pr6ste, in local acareturilor bisericel ce s'ail
ars, pana a le face biserica la Ice cum ad fost, sa se invoiasca cu epitropil bisericel pentru chirie, CUM
pentru locul pe carele ad fost casele ispravnicesel gi s'ail pus unil de ail coprins dintrInsul, Facénd
nameatil, ad cerut a se harazi de Domnia Mea bisericeT; de aceea i Domnia Mea, dupfi rivna ce avem
catre sfintele luI Dumne4ed biserier, cum mal virtos si la folosul obstesc, le-am primit cererea. dar
mal Intaiti din porunca Domniel Mele am orinduit, sa se fag cereetare la fata loculul, de catre dumné-
lul biv Vel Paharnicul Gheorghie, Ispravnicul de la acel judet, si de la 28 ale trecutulul Aprilie insci-
intéza Domniel Mele, cum ca pe ce! ce '01-ad facut namestil pe locul bisericel ase4at a da chirie
pe an cate talerl 15, lar pentru locurile pe care ad fost case ispravnicesel, s'ail gasit cloud case a cloud
jupanese: Manda Brailòica si Manda Politimdia, cum si ce1-1-alt loe coprins de réposatu/ sluger
Gheorghe Crasnaru, cu chip de gradig i s'ad &it ea cuviinta a da cate 5 oca cég la biserica, ne
mar Bind locul trebuincios de case ispravnicesel, Rind la o margine. Drept aceea, bine-voind i Domnia
Mea, am dat hrisovul acesta bisericer ismiler, prin care nu puma! intarim orindue/ile i Intocmirile ce
se anti cd ad avut de la frail! Doran!, ci ai vinaricid poruncim ca sa vi-1 iea pe deplin si din numirile
cele noué, precum ad luat In top anil de rind. Harazim bisericel si smiler si locurile ce ad fost case
ispravnicesel, ca sa lea chinie de la dinsele precum s'ad Intocmit; deosebit ca sa se pdti drege cele Agri-
cate i g se tie biserica iseeda In stare bug; pe linga. lude 10 seutelniel ce ad avut, II mar adaogarn
Domnia Mea pi alp lude 10, ea sa tie de acum inainte lude 20, strain! si fag de pricinfi de dajdie, cu pe-
cetluirl dup4 orluduiala Visteriel i dupil cererea Epitropilnr i acelor ce s'a arkat ca ajutor efitorr,
orinduim Domnia Mea pe dumnéta cinstit gi credincios boerule al Domniel Mere biv Vel Paharnice

www.dacoromanica.ro
 183

Tudor Vladimirescu, la 1821, vor face marea miscare, in urma cAreia va inceta domnia
fanariotilor in patria rominA.
Un mic act din 1814, Aprilie, ne di ocasiune sA constatAm existenta de sc(51A
la Cerneti I).
Slatina. §c451a Ionascu din Slatina continuA a prospera sub epitropia lui Vel
Vornic Radu Golescu si a luI Vel Ban C. Filipescu.
In Iunie 1813 se dail Eforilor lemne rAmase de la podurile rusesci, ca din ele sA
repare chiliile §c6tei 2) §i tot atuncI Caragea intäresce din noil dreptul sale' la 16
Gheorghe, ea In citi vreme te vel afta ispravnic, ad fi! Epitrop mal mare a pune tréba bisericel si a scá-
ld la orinduiali, spre a Inlesni ata facerea celor stricate cu venitul i cu ajutorul ce se va face de la
ceI ce ati mal ajutat, In loe de ctitorI, cAt si de la altil i dumné-ta si alegl EpitropI pe carI sa insciintezI
DomnieI Mele, de a li se da si domnésca néstri carte la mAnT, a fi nestrimutall in cat se vor punta bine;
si am adeverit hrisovul acesta cu insisT credinta Domnid Mele 167 loan Gheorghe Caragea Voevod I cu
credinta prea iubitilor Domniel Mele : Gheorghe Caragea Voevod, Constantin Caragea Voevod, mar-
tod fiind i dumné-lor cinstitl i credinciosI boeril velip aT DivanuluI Domniel Mete: pan Const.
Ve! Ban; pan Radu Golescu, Ve! Vornic de Ora de sus; pan Grigorie Brdneovénu, Ve! Vister; pan
Grigore Ghiea, Vel Logofét de Ora de sus; pan Radu Slitinénu, Ve! Vornic de téra de jos; pan Dumi-
traacu RacovitA, Ve! Vornic al treilea; pan Istrate Cretuleseu, Ve! Vornic al patrulea; pan Iordache Sil-
tinénu, Ve! Logofét de Ora de jos; pan Constantin Sutu,Vel Hatman; pan Mihalache Manu, Ve! Vornic de
politie; pan Mihalache ulu, Ve! Signar; pan Atanasie Hristopulo, Ve! Logofét al strAinelor pricid; pan
Nestor, Ve! Clucer; pan Alexandru Mavrocordat, Ve! Cilminar; pan Dimitrie Manu, Ve! Comis i Ispravnic;
pan Grigorie Ghica, Ve! Logofét de téra de sus; si s'a scris hrisovul acesta in anul dintru inta'ia
Domnie a Domnid Mele, aicl in orasnl scaunulul Domniel Mele Bucuresd, la aniI de la nascerea Dona-
nulo! Duinneded i mintuitorul nostru Isus Cristos 1813, Maiii 25, de Chiriti Logofdt de Divan.
(Cod. LXXIV, fila 510.)
1) Iaci actul:
Anatora In dosul jalbel a !lineal Ilaglica Protopopita de la Cerneti sud Mebedinti
loi loan Gheorghe Cara gea Voevod i gospodar zemle Vlahiscoie
Cu cale ilind anaforaoa acésta a dumné-lul Vel Logofétul de téra de sus, poruncim dutni-tale
cinstite i credincios boerule al Domnid Mele, biv Vel Postelnice Nicolae Scanavi caimacamule al Cra-
iovel i dumné-véstri boerilor divanitI de acolo, ea intocmal si facell urmare.-1814, Aprilie 19.
(Pecetea gpd.) Vel Logofèt.

Prea tinditate .196mne,

Dupe luminati porunca InaltimeY Tale, ce ni se di la acésti jalbi a Hagiica protopopita
de la CernetI, sud MehedintY, ficènd cercetare mé pliroforisiiu, cd pentru sc6la i biserica de la CernetT,
care s'ad ficut din rdmasul unchiuluT jiluitcírel Hagi Iordache Medelniceru, este hrisov de la Mirla Sa
Constantin Vodil Ipsilant, cum are si se urmeze i si se pAzéscii si la crisologhiile ce s'ají mal Intémplat
intre rude judecitI, dar fiind-ci niel jiluit6rea, niel plritil el nu sunt cererea el este de a se cer-
ceta pricina la Divanul Craiovel, gisesc cu cale si fie luminati porunca Iniltimel Tale cAtre dumné-luT
caimacamul i &are dumné-lor ce11-1-alt1 boerl divanitl, ea cu améndouè pArtile fati si cerceteze jaiba
el, i päzind orinduiala hrisovulul domnesc, de nu va fi cererea jiluit6rd impotrivitére, sil-1 fea indes-
tulare, sétl si insciinteze Miriel Tale.-1814, Aprilie 17.
Ve! Logol'ét.
(Cod. LXXX, pag. 74).
2) ID: lean Gheorghe Caragea Voevod i gospodar zemle Vlahiscoie
Dumné-ta Vel Vistiere, si cercetezl, i cind acea cherestea nu va fi trebuinci6si pentru vre-o
trebuinti a DomnieT, si se faci porunca Domniel Mele cAtre ispravnicil judetulul, ca si o dea pentru
trebuinta scdleI. 1813, Iunie 10.
(Pecetea gpd.) Ve! Logofét.

www.dacoromanica.ro
 184

scutelnicI, hind-ci in ea frecuenti 80 de scolarI. Epistat sé(' direct ingrijitor peste

acésti sc61A aù rinduit ce! do! EpitropI pe Medelnicerul Nicolae Gigärtul. In §c6lä se
predi i limba gréci pe längi cea români I).
Confina de a existe sceple in Focprd, Ploesd, Pitesd, etc.
Pe la unele sate inci continuä a existe sc61e rornâne, sub Caragea. Asemenea
scóle sunt alipite de. bisericI si in faverea lor Caragea reinoesce vechI hriselve de la
anterioril DomnI, acordänd diverse iraturi §i seutiri pentru intretinerea lor.
Pe lingä' unele biserid i ministiri inca functionézi §c6le românescI sub Caragea.
La biserica BilinesciT din Muscel exista scili publici i Vodä di in l'al/Corea eI
a bisericel act nod 2).

Prea Inálate Denme,

Cu plecat5 anafora ar'étAm M5riel Tale, cé clup5 rug5ciunea ce am dat Miiriel Tale, s'a f5cut lu-
minat5 porundi c5tre dumné-lor ispravnicl ot sud Olt, ca nisce cherestea ce a remas de la podurile ru-
sescl, si se dea pentru facerea chiliilor sceilel de acolo, nefiind de ajuns cele ce sunt pentru incaperea
copiilor ce inval5 carte, fiind dol dasc5II, unul elinesc i altul rominese, unde sunt 80 de copa la
; acum ne serie Medelnicerul Nicolae Gigartul, ce-1 avem orinduit ep'stat asupra cólel, cii dumné.
lor ispravnicil '1-aft dat numal 50 de grinql i douè scandurl, iar 90 de lemne poprit de ciitre
dumnd-lor, care lemne de vre-o alta' trebuint5 nu sunt, lar la chilil sunt trebuinci6se a se pune
ci ne rugAm M5riel Tale, s5 bine-voiescI a porunci dumné-lor ispravnicilor ca s5 dea epistatulul si acele
90 de lemne, spre a se sivirsi chiliile fiind trebuinci6se, de unde veI aves i N'aria Ta mare po-
menire, iar hotArtrea amane la Mirla Ta. 1813, Iunie 6.
Constantin Filipescu, Vel Ban ; Badu Golescu, Vel Vornic.
(Cod. LXXVI, fila 345).

1) Id loan Gheorghe Caragea Voevod i gospodar zende Vtahiscoe

Duinnd-ta Ve! Vistiere, de vreme ce sc6la de la Slatina a avut pani acum acestl 16 6menl, po-
runchn sé i se lacé cartea Domniel Mele, de a-I avea si de acum inainte. 1813, lunie 10.
(Pecetea gpd.) Ve! Logofet.

Prea Incilf ate Denme,

Cu plecat5 anafora aretilin M5riel Tale cA durnné-luI Vel Vistierul iice, cA numal qece scutelnicl
se envine sé aibl secila ot Slatina sud Olt, unde suntem no! slugile M5riel Tale EPitropI, lar nu 16 cap
aft avut pan5 acum, adec5 Ose ce i-aii hArSzit intaiii M5ria Sa Alexandru VodA Moruz si a fost hilara
acel liarsi de Mirla Sa Constantin \roa Ipsilant i altI 4ece ce in urm5 a mal adaos M5ria Sa Consta ntin
Vod5 Ipsilant, tpednd dumné-luI, cA adaosul Meriel Sale Constantin VodA n'ar fi de slece ennerfi, ei cu
acel Ose de mal inainte a rinduit s5 aib5 si odia peste tot gece ennenl scutip ; a§a ar fi M5ria Ta cand
n'ar avea sala 16 6men1 de cand a fAcut MAria Sa Constantin Vodi adaos pAnA in 4ioa de astAll, ci fiind-c5
Visteria MilrieI Tale nu are niel o pagub5, d'id nu sunt a se da acest1 dmenI acum, ci 11 are dati de mai
inainte si ajutorul ce se face la acést5 sc615 este spre o mare lacere de bine si pomenire sufletéscá, fiind
mult trebuinci6s5 isana pentru obstea norodulul de acolo, unde este si sfinta biseric5, ne rugrun sé
bine-voiescl MAria Ta, a da luminata porunc5 ca s5 rèmile nesupArall acestI 16 6ment al sc6lel dup5 cum
au fost el pana acum, iar hotArirea rémane la M'Aria Ta. 1813, Iunie 6.
Constantin Filipescu, Vel Ban ; Radu Golescu, Vel Vornic.
(Cod. LXXVI, pag. 346).

1) Cartea preotilor de la biserica Bälinesci de la sud Musco!, pentru milele ce are

Zemle Vlahiscoie. Lude trel preoll de la Biserica BalineseI, ot sud Muscel ca sé fie in pace si ier-
tall de tdte d5jdille i orlad uelile venl-cate ar epi de la Visteria $ de la CAmara Dornniel Mele peste an in
iéra, de niel unele val si superare sé nu aib5, asijderea si ale lor drepte bucate sé fie in pace si scutite

www.dacoromanica.ro
 185

Am trecut deja de qioa cea mare, scrisa cu hiere de aur in istoria culturel na
tionale; am numit a§a timpul sosireT in BucurescT a lui G. Lavir la 1816.

stupT i rim5torT de dijm5rit, i vinul ce-1 va face in viile lor de vin5ricift, i oile de oerit, pernee ea ne
insciint5in Domnia Mea, cil la acdstii AMA biseric5, din vechime este fcaa de inr'état copiit carie ea
cheltuiata preolilor, care este de trebuint5 spre folosul obstel, i pentru acé.,t5 cheltui ilä ce fac preolit
aft avut privileglaul si de la altI fratT Dounnl a scuti vin5ricid, dijinArit i oerit. precurn n admerint din
cartea Domniel Sale rdposatulul Domn Mihaiii Sutu Voevod, ce o vdutn, cu 1dt 1784, lulie 18, ne-am
mitostivit dar si Domnia Mea de am innoit si am int5rit mita acésta, ce se coprinde maT sus, ca Sa se
*ésa nestr5mutat de a fi pentru ajutorul scdleT ; poruncim Domnia Mea duinné-v6strii ispravnicilor i
altor zapcil i slujbasl, ce yeti fi orinduitl Cu ast-fel de slujbe, niment intru nimic supdrare et nu le fa-
cetl, intealt chip ei nu fie, cA asa este porunca Domniel Mete, i saam recelt gpd. 1813, Iunie 4.
(Cod. LXXVII, fila 128. y.).

Cartea bisericel unta ot sud Dâmbovita de muele ce are

Milostiiii Bojid rol kan Gheorghe Cara gea Voevod i gospodar zende Vlahiscoe. Fiintl-cii re-
posatul stuger Mateid Licusténul, avdnd o mosie ce se numesce §unta in sud Dambovita, pe care mosie
fiind biseric5, unde se einstesee si se peiznuesce hramul Adormirea slintel st5pinel 'Ristre si puntee,'
fecióreT MarieT, dupil ce ifi inzestratfo cu od5jdil i cu od6rele cate sunt trebuiocinse, au aselat i preot,
carele a pururea slujesce danta leturghie ; osebit de acésta au maT impodobit acest5 sfäntä biseric5 i cu
(lasca!, Rednd orinduialä de linyera copiif sermant i airad filra de plat5, care preot oi dasc51 plata oste-
nelilor 'st-o iaü de la numitul boer, care boer fiind fost facut rug5ciune Domniel Sale tratelul nostru
Domn rdposatulul Mihail Vod5 Sutul, ca sil faca un ajutor i milil acesteI sfinte bisericl de a se ajuia
alai la trebuintele sale, cal si la aceT copil sdrna ¡ni i s5racT, la imbr5calnintea i cheltuiala ce vor avea
trebuinlä, Domnia Sa prin hrisovul DomnieT Sale ad f5cut o orinduial5 de mita slintet bisericT, ea acel
preot s5 fie scutit de t6te d5jdiile i angaralele ori cate vor esi pe altl preoti dajnicl, cual si de ploconul
vllidice,sc, de niel unele val si supdrare si nu ail95, precurn i acel dase51 sA fie scutit i aperat de trite
d5jdiile i angaralele, orl cate vor esi pe térA de la Visterie ; asijderea sui ia si de la ocna Telega, pe tot
anul cate una m'U bolovant sare ; asernenea sA tie si lude sese úlnent strdinT lira de pricin5 pe carl
g5sindu-I i cercetandu-1 dumnd-lor Ispravnicil dup5 .ideverintele ce va aduce de la Ispravnier, sA li se
dea i pecetluirT de la Visterie, spre a fi in pace si nesupératl precum i stupiT i rim5toril ce va avea
sfinta biseria s5 fie sentir( i apdratl de dijmilrit i vinul de vinaricia, si de oerit ol 300, cure aceste
mill ale sfinteT biserieT s'ad Mima in urtnA atat de fratif nostri Domni Alexandru Moruz Voevod, cat
de ceT-1-altl, preeum si din hrisovul fratell Constantin Vodá Ipsilant ce-1 velurn, scris din lk 1803, Iulie
14, ne-am adeverit. DecT invrednicindu-ne Domnul Dumneled si pe nol cu Dornnia acesteT pravoslav-
nice tdrl, ne-ain milostivit asupra acestei sfinte biseriel, dupti evlavia ce avern asupra sfintelor luT Dum-
ne9ed locasurl si printeacest5 Domnesca N6str5 carte '1-aun innoit i '1-am int5rit t6te aceste mili cate
mal sus se coprinde, ca s5 i s p5zdsc5 nestrèmutat, ea s5 fie sfinteT bisericl de a,jutor i intilrire, iar
Domniel Mele veelnietä pomenire ; rug5m dar si pe altT [rol lutninatl DomnT, ce in urrna neistra se or
invrednici Cu domnia acesteT pravoslavnice ter!, sui bine-voiascl a innoi si a intari milite acestea ale sfintel
bisericI, ea st'i se p6t5 tinea se6la Cu orinduiala el ce se arat5 mal sus, i saam receh gpd. 1813, Fe-
bruarie 1.
(Cod. LXXVII, fila 8).

ffrisovul bisericei ce ala ficut'o Ghinea Speteanul In valea Scheilor, sud Saac
Fiind-c5 boerul Dotnniel Mete Ghinea Speteanul biv Ceaus Agiesc, prin jalb5 de rugilciune catre
Domnia Mea, ad ardtat curn c5 din unic5 virsta sa s'ad allat slujind Divanulul i Vistierief teret, apol
triigdndu-se de la slujba s'ad chivernisit cu viile si mosiórele ce ad avut Cu tnunca pätnintulul,
netr5indu-1 copiif, din stradania chiverniselel luT s'ad indemnat impreun5 Cu solia sa Paraschiva si unitT
intr'un euget ad zidit din temelie o sfantä biseric5 pe mosia lor dup."' valea Scheilor, sud Saac, unde se
cinstesce si se pr5znuesce hramul Sf. Erarh Nicolae, i in5ltarea Dotnnulut nostru ¡sus Hristos i cuviúsa
Maica n6stra Paraschiva, au inconjurat'o cu zid, au facut i cate-va od5t. impodobincro precum se vede,
au inzestraeo si cu eartl, odajdif, argint5rif si alte trebuinci6se, ande are dol preotl i un paracliser,
intocmit iscrili de invat5 cope de polaina, filnd cantaretut si dase51, cuiruia daseal i se platesce sunbria

www.dacoromanica.ro
 186

Dad istoricesce este necontestabil cA limba românésca n'a fost niel o datA in IA-
turatA din scsilele din principatele române i dad, precum spunea cu atita humur I.

de jaluitorul, iar in odii/ele ce prisosesc peste sc61, ad orinduit a se primi femel veduve, sirace, cart
n'ad alt mijloc de eltiverniséli, a se hrini de la jiluitor vi in citi vreme vor avea via/A jiluitorul cu
solia lul se figiduesc a pima cól i hrana veduvelor sirace i rinduiala Sf. bisericl cu cheltuiala lor, iar
dupi merte temendu-se ci se va strica acésti pomenire i velendu-se la starea betrinelelor i rodurile
ostenelilor lor firi de niel o ase4are de intocmire, aú hotArit, si se inzestreze acest Sf. loca v vi si pue la
orinduiali ciutarea sufletelor Tor i chiveroisirea bisericeT ce ad fcut, ca dupil petrecania lor si se ling
in starea ce au aselat'o acum din viali, pe care ad ficut i diat, cerénd cà acésti a lor inzestrare vi
intocmire si se intirésci vi de catre Domnia Mea prin hrisov, a cam' jalbd rinduindu-se de care Domnia
Mea in cercetarea dumné-luI cinstltulu i credincios boeruluT Domniel Mele Vel Logofet de Ora de sus
Grigorie Ghica, de la 6 ale acestel lunl Februarie, prin anafora face aretare Domniel Mele, ci ficend
cercetare au vequt i diata cu let de acum Tanu ir 30, iscIit de numitul Ghinea i de solia sa, Cu alte
mirturiT, adeveriti fiind vi de boeril depertamentulul de opt, trecuti vi in condici, prin care dupi ce
impirtisesce pe tete rudele, impirtivesce si pe sfinta biserici cu acestea: movia pe care este ziditi bise-
rica vi partea de movie din Dineasa i Betrina i Budureasca, ce se va alege prin hotArnicie, stinjenl 60
de mosie ot Podenl, insi cloud pAr/T sunt cumperate de ceauvul Ghinea si o parte de zestre, pe care
este vad de meri i de circiumi, are vi otastini, i stinjenl 60 din hotarul BlAndeasca, unde vice ci are
si ridice i scaun de carne tot pe séma bisericet, pogene 25 vie cu acareturile i cu vasele el, pe lingi
bisericA, ping in apa Scheilor, otavtina ce se ia de la vil i altele ce va maT semna in condica bisericeT
dupil petrecania lor, Iasi epitrop din nemul lor pe cel ce va areta anutne la sfirsitul vie/eT. druia epi-
trop TT orinduesce o vie de la Dumbravi cu tot tacimul lor, pogeme ca si o luereze, si ia rodul drept
plati ostenelel sale si cAnd epitropul va muri, si se alégi iarisT din némul sed de citre pirin/il Cerni-
cani si de citre rudele lul, care va fi mal vrednice i cu ipolipsii i epitropil si chivernisései lucrurile
a nu se repune vre-o una séu a se stremuta, nicT din cele miscitere, care sunt sense si aretate anume
in condica bisericel, precum niel veniturile mosiilor si nu le lase la lenevire, ci sil le caute eu silinli
vi viile si le lucreze bine, iar vinul din.care venit si plitéset léfa dascilulul, care invali copiil
de pomani, si lie cheltuiala sfintel bisericl i a siracelor veduve, si fad. praznice i hramurT cu mese si
a doua i parastas Cu chirodosie de ¡UHT i cu mese ; din prisosul ce va fi, si se pistreze pentru vre-un
rneremet al bisericel i pentru cAcT indatoresce pe pirinlif cernicant a fi ingrijitorl la punerea de epi-
tropT, rinduesce ca din venitul acareturilor bisericel, si dea pe fies-care an cite talerl 50 in cit va fi
chinovie, spre a se pomeni si acolo némul sed, iar alt amestec si nu aibi nimen1 verT de ce trépti ar
fi. Drept aceea, velend i Domnia Mea bun cugetul i sufletésca pomenire ce face, i-am primit rugi-
ciunea i printr'acest Domnescul nostru hrisov ce-1 dim, nu numal intirim acésti orinduiall a sa, spre
a se pizi intocmal i intru teite precum mal sus se coprinde, nefiind nimenT volnicl orl din rude ski din
allil a face catusl de putini strimutare, sed desghinare ; ci inci si din partea Domniel Nestre, hirizim
pe sema bisericel ajutorul acesta, acel dol preoll si un dascill vi un paracliser, In citi vreme se
vor afla in slujba bisericel si fie scutilT de orl-ce dijdil i angaril vor esi peste an, si scuté.sci si ale lor
drepte bucate de dijmirit i viniricid, cum vi biserica ale sale drepte bucate si le scutésch de vini-
ricid i dijmirit, precum i scaunul de carne ce are si ridice pe mosia bisericel, si fie scutit de tete;
cum sunt scull Le $i alte scaune boerescl i martstirescI, si liesi lude patru ement firi pricini de dajdie.
arga/I pentru adusul lemnelor la sceli, carT si aceia sii fie apera0 de rindul dijdiilor Visteriel i de alte
podveg)f i angaril, cu care aceste ajutorurT si se pciti linea biserica tot-d'a-una in starea el cea bunk
se ajute preo/il i scóla i gracele veduve, spre a fi DomnieT Mele vi pirin/ilor Domniel Mele vecTnich
potnenire. Rugim dar si pe alli frall DomnI ce in urma nestri se vor invrednici cu oblAduirea acesteI
terT, ca si bine-voiasei a intiri acésti mili, ca si ale Domniilor Sale mill si facerl de bine si fie in urmi
de al/il piizite si in semi /inute, si am intirit hrisovul acesta eu insAi Domnésea I16stri iscilituri i pe-
cete i cu credinp prea iubililor DomnieT Mele fil : Gheorghe Caragea Voevod, Constantin Caragea
Voevod, martorT fiind i dutnné-lor cinsti/I i credinciovI veil/it boerT al Divanulul Domniel Mele : pan
Const. Filipescu, Vel Ban; pan liadu Golescu, Vel Vornic de Ora de sus; pan Grigorie Brincoveanu, Vel
Vistier; pan Grigorie Ghica, Vel Logofet de Ora de sus; pan Badu Slitineanu, Vel Vornic de /era de jos;
pan Dumitravco Racovip, Vel Vornic al 3-lea; pan Tstrate Crelulescu, Vel Vornic al 4-lea; pan lordache
Slitinénu, Vel Logofet de Ora de jos; pan Costache Sutul, Vel Hatman; pan Mibalache Manu, vel Vornic
za politie; pan Mihalache Su/u, Vel Spitar; pan Costache Vlaltul, Vel Postelnic; pan Atanasie Hristopol,

www.dacoromanica.ro
 187

Ghic,a, nla biserici la UdricanT, la S-tul Gheorghe §i la Coltea se audia (§i inainte de
1816) glasul ascutit al ator-va copil, earY strigati cu gilAgie, non mislete, ucu; omu ;

Vel Logofit al striinelor pricinT; pan Aleco Mavrocordat, Ve! Ciminar; pan Dumitrache Manul, Ve! Comis;
pan Mihail, Ve! Pitar, si Ispravnic pan Grigorie Ghica, Ve! Logofit de 16ra de sus; si s'ají scris Irrisovul
acesta, la la 1813, Februarie 10, de Chiritá Logofdt de Divan.
10; loan Gheorghe Cara gea Voevod.
(Pecetea gpd.) Ve! Logofet.
(Cud. LXXXV, fila 197).

Cartea réposatuluf sluger Dumitrache Lacusteanu

Zemle VIalliscoie. De vreme ce réposatul Durnitrache Licusteanu, in viati liind, din rivni ere§-
tinései, ad pus cheltuiali si ostenéli de ad preinnoit i aú dres o sillita biserici de la mosia sa, ce se
numesce Greel ot sud Ilfov, la care dup5 ce ad dat zestrea el cea trebuinci6A si au pus preot de slubii,
aii ase4at i daseil de invélitura sirmanilor copiT, ara de plati, cu simbrie de la sineft, de aceea dar si
Domnia Sa riposatul Mihaiii Vodi Sutul viqénd buna fapta sa, ad bine-voit i prin hrisovul Domine'
Sale ad ficut mili sf. bisericl, pentru a putea linea orinduiala ce ad izvodit la acésti biserici i salí, ea
si ¡ea de la ocna Telega pe an 100 bolovani sare, i lude 10 6ment strAinT firi de niel( o pricini, fiand
nedajnic si pe acel dascil, i preotul mita de tóte dijdille orinduelile domnescl, arhieresel, stupil
vinul din drepte viile bisericel de dijm5rit i vinirieid, si o! 400 de oerit i un salas de ligint anume
Gavia, aii inchinat Domnia Sa danie bisericel dintre tiganit domnescl, care aceste mili s'ad innoit si de
fratil Donani din urmi, precum ne pliroforisina Domnia Mea din cartea Domniel Sale r6posatulul Ale-
zandru %Toa Ipsilant, ce o vi)unr, cu lét 1797, Septenihrie 13. Decl invrednicindu-ne si pe nol Domnul
Dumneqeil cu IntAia domnie acestel pravoslavniee tirl, am bine-voit Dornnia Mea si Intirim Vote aceste
mal sus ardtate mil1, cu care si se p6t5 linea rinduiala sf. bisericl, si a scólel de acolo, de care poruncirn
Domnia Mea la top cap se envine, si le pizesei si si le urmeze tóte aceste, i saam receli gpd. 1813.
Mart 28.
VeI Logofet.
(Cod. LXXVII, pag. 60 y.).

Cartea bisericeI de la Floread sud Ilfov

Milostiiii Bojiiü. hJ loan Gheorghe Caragea Voevod i gos podar :ende Vlahiscoe. Dat'am Dom-
nésca Islóstri carte sfinteT i durnne4eeseel biserict de la Florescil din Dél, sud Ilfov, unde se cinstesce
si se priznuesee hramul Adormirel prea sfinteT stipinel nóstre de Dumneled niscitóre i pururea fe-
ciórel Mariel, ca si aibl mili de la Domnia Mea a lua pe tot anul sare de la ocne cite bolovanl 100, asij-
derea si lie si lude 15 straint, firi de pricini de dajdie, can dupi cereetarea ce li se va face si &pi pe-
cetluirile ce li se vor da, si fie scutitt i nedajniel de orl-ce orInduelf i podve41 ar esi pe téri; sè aibi
si dol preop scutitl de dijdiile preotesel, curn i vinAriciii i dijmirit sil scutései unul din preoll ce va
avea vie si stupT sed rtmitorT drepte bucatele luT, si fie si un grimitic scutit, ea cu acésti dornnésci
mili si OVA tinea acésti sf. biserici ise615. de invititura siracilor copa Firi de plati, pentru ci acésti
mili ad avut'o si de la fratil Dormal de mal inainte, precum ne adeverim din cirtile Domniilor Sale ce
le vilum Domnia Mea. Drept aceea Invrednicindu-ne Domnul Dumneled cu Domnia acesteT pravoshiv-
nice ne-am milostivit si Domnia Mea de '1-am tnnoit si '1-am intirit acCsti mili ca si se pilzésci
nestrimutat; pentru care rugina si pe fratil DoninT din urma nóstrii, sit bine-voiasci a intAri acest pri-
vileghitt in rivna aceea ce am ave° si no1 spre intirirea privileghiurilor altor fratl Domni ce ad Meta
la asemenea sfinle locagurr, ea §i ale Domniilor Sale si lie in urmi pizite, i saam receh gpd. 1813,
April 2.
(Cod. XIX, pag. 82).

Cartea bisericeI de la satul Furduesci sud Vlasca pentru milele ce are

Zemle Vlahiscoie. Fiind-c5 sf. biserici de la satul Furduescl sud Vlasca este red de Invitatura
copiilor, aflindu-se fórte siraci Ii scipitati, are mili de la fratil Domnl de mal inainte ; a linea lude 6
6ment striint, firi de pricini, cum si drepte bucatele sale scutite, stupl i rimitorl de dijmirit i vinul

www.dacoromanica.ro
 188

poeoiu, on misiete, ueu: pomu ; clack la aceste §cúle aù hivetat nuinerosil died de
Visterie i calemgiT, dacl la dascalil Chiosea, Chirit6, Stan, ah invetat sA scrie rornfi-

de vinariciu, precum ne pliroforishn Domnia Mea din artile Domniilor Sale, ce le velum ; pentru care
pliroforisindu-ne i Domnia Mea de hall si sir5cia Stara care se aU1 acést5 sí. bisericti, ne-amn milos-
tivit asupr5-I printeacést5 Dotnnésca Neistr5 carte innoim i int5rim mili acést 1, de care poruncitn
dumné-vóstra Ispravnicilor al judetului superare cimen lor acestora s5 nu facell, ca sil-1 pót5 avea si.
bisericä pentru folosul i ajutorul sed, i saam receh gpd. 1813, Maid 29.
(Cod. LXXVII, pag. 128 v.).

Zemle Vlahiscoie. Fiind-c5 pe mosia T5rt5sescT din sud Inv, a boerulul Domniel Mele Grigore
Bujorkm biv Vel Medelnicer, ande este bisericii de peatra isc6l5 intocmitil pentru inv5tiltura copiilor
fara de platI, prin sineturile domnescl este slobodenie i voie dat5 de a se face tirg pe t6t5 septernina
odat5 in dioa DumineceT i balciurile ce ail fost obiclnuite, precum vddum Domnia Mea la manile numi-
tuluT boor dou5 anaforale buiurdisite de Dotnnia Sa fratele Alexandra Vod5 Moruz, una eu létul 4793,
Maid 24, a ispravnicilor judetultiii de cercetare ce a Meat, in care se arat5, eil este cu priint5 tuturor
locuitorilor p5rtil loculul a se face tirg pe acéstii mosie si cum c5 nu aduce niel o v5t5mare la alte tic-
gurl fiind departate si alta tot de la acel téL Septembre 4 a dumné-lor Velitilor boerI pentru dioa Du-
mineceT, cum si cartea reposatuluT Domn Alexandra Vodil Ipsilant, din létul 1797, Martie 17, dupA care
sineturI domnescl se si urméz5 facerea tirgulul si a balciurilor pan5 acorn; doe/ prin jalb5 f5cend rugA-
ciune Domniel Mele nurnitul boer, ca smi innoitn sil intilrim i Domnia Mea slobodenia acésta, fiind-c5
eu venitul ce se stringe de la tirg pontru adetul mosiel se ajut5 biseriea iseeda la cele trebuinci6se,
ne-am milostivit Dornnia Mea .si printr'acesta domnésca nóstr5 carte, il innoim facerea tirgulul Dumineca
si a balciurilor ce stint obiemuite, la care tirg s5 se vind5 numal vinul i rachiul st5pinuluT moieT, dupi
obiceiul ce se urmézA de obste ; asisderea si un scaun de carne ce se ailS la numitul tirg, sA fie scutit
si al:16nd de t6te d5rile ce sunt pe alte saltine, ea cu venitul luI s5 se ajute biserica si cóla, i sawn
receh gpd. 1813, Iunie 28.
(Cod. LXXVII, pag. 169).

Cartea Bisericel ot rirt5sescI din sud llfov. Aci este o sfint5 b'sericii de peatrii unde se pr5z-
nuesce sfintel si de Dumnedeu n5scetdre si sfintul erarhul Nicolae, la care bisericil s't sc615 s'a
Intoemit de ctitoril numileT biseriel cu daseill pentru invetittura sérmanilor copil, f5ril de plat5. i pentru
ea sa se pt;t5 tinca orinduiala ce au (lieut.() ctitorit, s'ad milostivit fratil DotrinT de mal inainte si ami
ortnduit nulS la nuinita biseric5 i cótá, unde se all5 32 copil sérmant invetdnd de poman5, ea s5 OA a
tinea do1 preolT scutitt si aperatI de t6le dArile ce va esi pe preoll si de ploconul viAdicese i alte angaril;
asemenea smi aibil a tinca pentru ajutoru bisericel i orinduelile ce s'ail intocmit si lude deee 6ment str5inT,
frtri pricin5 de d ijdie ; smi scutescii i drepte bucate ale bisericel, stupt i ritniitorl de dijrnfirit i de vin5-
riciu; sa scutései i oT 100 de oerit, cute si clascAlul de la acea cóbä i gram5ticul bisericeT, fiind f5ri de
niel o pricin5, sil fie in pace si ertalt de tcite d5jdiile i angariile, ca s5 pótä sluji nesupdratT, dupl cum ne
pliroforisim Domnia Mea din cartea Dotnniel Sale frateluT Constantin Vodà Ipsilant, ce o vddum cu letul
1803, Maiu 27. Drept aceea i Domnia Mea ca un lucru cuviincios milostivindu-ne, II innoim i int5rim
muele acestea ca s5 se pilzése5 nestr5mutat; pentru cure poruncim la toll catl se cuvine niment niel un
íd de sup6rare s5 nu le fac5, c5 asa este porunca Domniel Mele i saam receh gpd. 1813, Iunie
(Cod. LXXVII, fila 169 v.).

Cartea bisericei dupà mosia lui Dolete de din jos de Tohani, pentru muele ce are
Zemle Vlahiseoie. Fiind-c5 boerul Domniel Mele MAW.' Dolete postelnicel, a zidit o sfintil bise-
pica tlin nou cu a sa cheltuial5 i str5danie pe mosia lul, sud unde se pr5znuesce hrantul
impodobin l'o Cu od5jdit i alte trebuincicise, la care biseric5 a intocmit ;e6lcz cu dasccil
rumcinesc pentru invetiitura copiitor §i pentru a se tinea tot-deauna sc6la In stare bun5, cum si
stitita hiseric5, cu p &bit el, a inzestraro Cu patru pogúne de vie lucr5t6re pe p5mintul lor i cu venitul
unuf scaun ce are sa se ridice pe mosia tut, s5 fie tot pe sétna scedel si a bisericeT, pentru cave scaun vé-
d tun, ea din pruned Divanultd, prin dui-rind-tor Ispravnicit judetului, s'a g5sit ca este trebuint5 a se ri-
dica scam pe parnintul tut Dolele, mire cloud hotare ce se numesc Vidislavesc i Leghea, uncle are si sat

www.dacoromanica.ro
 189

nesce Logofétul Greceanul, VdcgresciT, Anton Pan, Paris Momuleanu, etc., nu e mai
putin adevèrat ci cum sosi G. Lazgr, limba românesca dobéndi un loe cu totul altul in

este si dél Cu vil fécute noué, unde Bind depértat de alte scaune vechl nu aduce niel o superare, ci
inc5 este cerut de tot' poporriniT ti locuitoril pértiT loculul a se ri Ilea sclun intr'acel loe, proem se
vélu adeverinta lor, cu Pail 1812, Maid 7, i deosebit insciint ire a orinduilulul hoer Enaelie Dambovi-
ceanu polcovnic, cu létul 1812, August 24; dim dar Doinnia Mea voie ì slobo)enie a se Tice se tun in-
teacel loe i fiind-cil numitul Dolete a cerut i naila domnescé de ajutor spre inteineiarea tc6lel ti po-
dóba sfinteI bisericT a se tinea tot-deauna in st ire bunil, ne-am milostivit Domnia Mea ti printr'acest5
carte ce-1 &imp poruncim, cé dot preotT ce vor sluji la sr. Eserica i un griimiltic daseil ce -I va li orin-
duit pentru invétiltura copiilor, sé fie apèratI de rindul d5jd ilor, ce sunt pe tagnia preoté.,c5; sil fie
scutit i dascalul i griméticul de rindut dijdiilor Visteriel i de alle orinduell, sé seutései pte bu-
catele bisericcl i ale milel i ale preotilor i ale dascélulul ti a gléméticuluT, de vinériciu i dijmérit ;
apét area scaunulut de carne, de vamcti, de vinériceri td de orl-ce alte orinduelT i dée5 vor fi
pe alte scaune, obiclnu:te ti neobiclnuite, ca ti scutirea scaunuluT sé fie tot pe sé,na biserieel ti a tc6lel.
Sé tie ti un vier la vie i un poslutnic la te615, scutill i apérati de déjdil i de alte angaril. Drept aceea,
ca sé se pilzéscil acesle orinduelI ti mill, spre a se tinca tot-da-una tcóla ti biserica in st ire bun5, am
dat acest dornnescul nostru sinet, intérit cu isc5litura ti pecetea Domniel Mele, spre a li Domniel Mele
parintilor Domniel Mele vecInic5 pomenire. Rugérn dar ti pe alt1 frail Dome!, cart in urin
vor fi obléduitorl, sé bine-voiasc5 a innoi ti a intéri acést5 mué, ca i a'e donmescilor sale mill ti facet%
de bine sil fie in urmil de alp linute in semé, de caro Po uncim la toll cét1 se cuvine, intocinal su
urmiitorl, i saam receh gpd. 1813, Aprilie 6.
(Cod. LXXVII, fila 186 v.).

ilrisovul casei Agettilor al Luminatulul beizadea Grigorie Sulu, i a bisericel itcdlei de acolo,
de muele ce are
Precum dragostea ziditorului a Rite, firéscil este spre zidirile sale cuvintétére ti de obtte, spre
t6te se revarsil, cresce in acésta ti se imultesee, cénd nu numai acea dupé datorie dragoste o au Lidirile
sale spre el, ci and aceste zidirl tica fapte pliicute se arata cAtre ziditorul lor (ata dar ti périntiT ce!
iubitorl de fit, de otOe iubese pe toll fiil lor, ca deosebire Insi pre acel ce 'f-ad multimit in fapt5 i cu
cuvIntul ti arétat vrednicl dragoste1 i iubirel p5.intesc1). DecT de vreme ce Domnia Sa reposatul
Domn Mihaid Vodil Sutul, prin ajutorul ?i darul lul Dumneeu nu flume périnte, ti périnte iubitor de
fiT, ci i Domn al acestel de Dumne4eil pilzite térl, invrednicindu-se a fi i fiu vrednic dragostel Orin-
tescl, dobindind pe Luminétia sa beizadea Grigorie Sutul Ind din domnia cea d'intetiu, ca holirire l'aii
flcut pimIntean al acestel Çèrl, impreunandu-1 dupii lege cu fiicil pémintésci d bun ném i périntl al
patriel acettia ti de alune! '1-au harizit ti case! Lumintitiel sale ca unlit pémint6n, prin domnesc hrisov,
privileghiurile acelea cu earl sunt p5mintenil la meta, vil, case, morT, vile ti alte namestil.
Apol Ineredintkindu-i se iar5t1, a doua órési a treia 6r5, °tear muirea i oblilduirea acestel de Dumne-
led pézite tag, i véljénd cl nu numal prea Luminatil fratl Domul din urmi au intárit domnpscile sale
hrisóve tóte cite s'ad 111i-rail de Domnia Sa eland luminétieT Sale, ca nisce cuviincióse la obrazul sèn,
de aceea i alune! intérit i tóte acele pronomil ti harur1 domnescl céte inlaid de citre Domnia Sa
hIrSzit, ti de fratil DomnT din urm5 i s'ad letérit dupi pilda ce avem de la cel mal d'inainle
luminall Doran!, earl dupi volnicia ce ad avut, ail fizut ajutoruri ti facerT de bine, hér5/ind atit la
obraze in p irte, cét i la sfinte i dumneqeescl locaturl ti dupri vreml incil le-au mal adaogat ti le-au tn-
multit, care t6te de cAtre Domnia Sa s'ad pézit nestrémutat s'au int5rit cu acest cuvint dar ti volni-
cie, ad bine-voit Domnia Sa de i-ad mal flout ti óretl-care adaos la viniiriciu, hot:land ca aib5 casa
Lumina/id Sale, adecl 1-20 lude scutelnicl In catastihul Visteriel, cu pecetluirl domnescT, 30 lude ose-
bill pogonatI pentru lucrul viilor de la SArata sud.Buzilu, iar5t1 din pémilitul cu pecetluiturT 150 6men1
fér5 pricin5 de dajdie, ea totT aceia sé fie ti uniT i altiT nedajnicr intru t6te ti aibé scutitT; trel mil
de ol sil aibi ridiclturl din oerit din Vistcria doinnéscl; cinci v5t5teT de tiganT, care prin osebit catastili
sunt aretatl sé ti le aib5 i séti le stipinésc5; vaina de la douè bélciurl intr'un an ti de la un tirg pe
1615 séptérnina, ce este ortncluit a se face la motia Luminétiel sale AgettiT, sud Ilfov, si o iea *Oa ti
biserica LuminStiel sale de la Agettf, care tc6I5 ti bisericil sé aili5 a hia pe tot anal ti mila viniticiulul
ce a avut de la Slain-Minnie, poporul Putreda din dél i din vale, Hérilsel, ZaplatT, BadécescI, Belciugata

www.dacoromanica.ro
 190

invèlAmtnt, dobéndi locul de onòre, care deja II avea In Moldova, In có1e, altmintrelea

qi Macsinenl, din care aceste popóre sA iea tot vinariciul de vadri cate 5 banl i *pare dupi obiceiti
de la Me dintr'aceste pop6re nu vor fi ale luI II spAtar i din sud Saac poporul Arva, Ursóia, Valea Hu-
mel, Valea UrloT, Tocilele, Valea Dobrotenil, Vales Ceptura, fafa Cepturel peste apA, Valea Meghiril,
Valea Winästirel i Valea lul Stan, din care aceste popóre sa iea vinariceril Po ban! trd de vadrA fära
de parpar, i de la sud Dambovila poporul Carcinóvele, Bucpanl, Gura Ocnifel, Gorgotenil, Razvadul-de-
jos, SarAf6ia, Doicescil, Lieulefile, Viia Batrana, din care aceste popóre al iea vinäriCiù Po banI doI de
vadri i din Olt, poporul Rogemele, Ostra, Näneasa, S1Avitescl, Bercepd, Cracescl, Crangenl, Oltul-de-
sus pi Vedea, de la aceste popóre sA iea cite bani 5 de vadrA si parparul dupA obiceiú, Insa din poporul
CrAcepc1 i SlAvitesci dintr'acest judel Olt, sA se iea pe séma casd Agestilor numal cite trel banl de va-
dra, fiind-ca dol banI si parparul sunt al m6nästirel MArcufa, dap prin hris6ve domnescl de mal inainte
si are sa-s1 ¡ea maastirea Marcula ; asijderea sA iea biserica isee& de la Agescl si adaosul ce a %cut
Domnia Sa In urma, de da un ban de vadra din mal jos numitele pop6re ot sud Slam-Rimnic, adica du-
denil i Oratia, in care are mönastirea Rimniculd mili de vinariciii cite 2 banT de vadra i din Garbov,
i din Famboescl, i Bordead, i Candescl, i Dragoslavenl, din UrechescI i Tarchilescl, in care are manas-
tires sf. Ión de la Focpanl, iarasI cite dol banl de vadra. i din Curaturl, Bledarl si BonfescI, In care are
episcopia BuzauluT iaras1 cite dol banl de vadra, i din PopescI, i Palanga çi Urichescl, In care are m6-
niístirea Aninósa ianiiçi cate dol banl de vadrA, i din Calicul, i Golesd, i Slug, i Circe! pi CotescI ot Co-
tent', i din Oltenl, i Broscenl, i Pitulusa, i Vartiscoiu, i FaracInele, i Dalhauful çi Cá'rligele ot Vartiscoiu
are in care, m6nAstirea sfintuld Panteleimon cate dot banl de vadra, din Ike aceste popóre se iae
Agestil cite un ban de vadra din trel banl ce sunt domnescr, ca si fie pentru cheltuiala bisericel si
sc61e1; apijderea sil fie un ispravnicel scutit el si drepte bucatele lul, de dijmarit i vinariciù, dol preop
si un diacon si dol grAmaticl si un dasdil, si fie biserica si sc6la de la Agiescl scutip, 150 bolovanl sare
c,i lea de la ocne biserica pi sceda de la Argescl pe tot anul, sa scutésca pi patru Beaune de carne, 5 car-
ciume in Bucuresd. Asijderea si din venitul slujbeI gostinarituluI, sä iea si sc6la si biserica ot Agestl
taled 1.500 pe an, dupa intocmirea ce a fAcut Domnia Sa fratele Alexandru VodA Moruz, pe care aceste
mil!, intocinirl çi orinduell, OW cite se coprinde mal sus, a dat Domnia Sa rèposatul Domn hrisovul
Domniel Mele, ce-1 valum si Domnia Mea, scris cu létul 1802, Aprilie 15.
Drept aceea, invrednicindu-ne si pe No! Domnul Duinnelea cu obladuirea acesteI pravoslavnice
tiri romanescl, am bine-voit de am innoit i am intarit t6te aceste mill si orinduell cate se coprinde maI
sus, si spre nestrAmutata paza a tuturor celor mal sus numite, am dat acest domnescul nostru hrisov,
nadajduill fiind-cA çi cei ce se vor invrednicl in urma n6stra a fi Domnl çi oblAduitorI acestel WI, so-
cotind Cu intelepciunea Domniilor Sale cuvintul acesta al dreptifil, vor pAzi nestramutat títe acestea, de
cad II pi 1 ug5m frafesce dupA datoria omenirel sä bine-voiascA a le intari çi Cu hriscivele Domniilor Sale
ca çi alfil In urma si pAzéscA asecjaminturile çi facerile de bine ale Domniilor Sale, ce vor face, si am
intarit hrisovul acesta cu WOO domnésca mistrA iscalitura çi pecete, i cu credinfa proa iubililor Dom-
niel Mele fil: Gheorghe Caragea Voevod, Constantin Caragea Voevod, martorI fiind si dumné-lor cin-
stifl çi credinciosI boeril velip al Divanulul Domniel Mele pan Constantin Filipescu, Vel Vistier; pan Radu
Golescu, Vel Ban; pan Isaac Ralet, Vel Vornic de fra-de-sus; pan Grigore Ghica, Vel Logont de tira-de-
sus; pan Barbu Vacarescu, Vel Vornic de féra-de-jos; pan Dumitrasco Racovip, Vel Vornic al treilea; pan
Istrate Crefulescu, Ve! Vornic al patrulea; pan Iordache Sliitineanu, Ve! Logofat de féra-de-jos; pan
Constantin Sufi], Vel Hatman; pan Mihalache Mann, Vel Vornic de politie; pan Mihalache Sulu, Vel Spa-
tar; pan Constantin Vlahuf, Vel Postelnic; pan Atanasie Hristopulo, Ve! Logotat al strainelor pricinl; pan
Nestor, Vel Clucer; pan Alexandru Mavrocordat, Vel Caminar; pan Iordache Scanavi, Vel Comis si Is-
pravnic; pan Grigore Ghica, Ve! Logofa de féra-de-sus, çi s'a scris hrisovul acesta in anul dintaiti dintru
intaia Domnie a Domniel Mele, aicl in orasul scaunulul Domniel Mele Bucurescl, la anil de la nascerea
Domnulul Dumnelefi çi mantuitorul nostru ¡sus Christos, 1813, Iunie 15, de Chirifa Logofk de Divan.
(Cod. LXXXIV, pag. 270).

Cartea bisericei de pe =Oa Odoresci sud Dimbovit.a, ca al fie preotil i un dascil i tircovnicul
aplirati de rindul dajdiel
Zemle Vlahiscoie. Dat'am domnésca nóstrA carte sfinteI bisericl de pe mosia OdorescI, sud Dam-
bovila, a dumné-lul cinstituluI si credincios boerulul DoUmid Mele biv Vol Stolnicul 101411 Calwaeanu,

www.dacoromanica.ro
 191

organisate de cum eraii scólele de la UdricanT, S-tul Gheorglie-Vechiii, Coltea si de sigue

apr6pe in tóte judetele Muntenia.
Nu suntem din aceT, carT punem inceputul existenteT in scóla a limbeT romine de
la intrebuintarea el prin G. Lazar in predarea aritmeticel si a geometriet, sciinte pre-
date in lirnba romanesci ca 3 anT mal 'nainte in Moldova (1813); dar aducem tributul
nostru de laude si de glorificare acestuY barbat, care avu buna sórta de a sosi la Bucu-
rescl la momentul psichologic al luptel romanismului contra fanariotilor ; carele intelese
acest moment psichologic si se puse, inteligent Ì cu devotament, in fruntea miscaril;
carele avu sciinta necesaril si arta de a aduna in jurul sù tinerimea Bucuresciana, din
prima 4i and aparu in capitala Munteniel i in putinil anT in call a putut sta in mijIo-
cul el, o Inv*, póte carte mal patina, dar o exalta prin farmecul simtimintelor na-
tionale.
Istoria luT G. Lazar nu mal este de facut astasII, dupe ce P. Poenaru ne a dat'o la
1871, in Ana'ele Academia Romine si dupe cite ne-ail scris de dénsul I. Eliade, ilus-
trul seAscolar si I. Ghica. »Mad a venit in Bucurescl dascalul Lazar, serie I. Ghica 1),
bitetiT de la Udricanl, de la S-tul Gheorghe, de la Coltea si de la tóte bisericile at go-
lit acele scóle si aü alergat la S-tul Saya, ca Petrache Poenaru, cu Efrosin Poteca, ca
Simion Marcovici, cu Pandele, cu Costache Moroiù çi cu mulli all tinerT din seóla gre-
céscil
In insusl faptul acesta al alergarel una intregi generatiuni la prima sosire a lul
Lazar, care de la Avrigul Transilvania nu aducea un nume deja ilustru çi cunoscut Ro-
rnanilor, trebue sA vedem confirmarea asertiuneT nóstre, ca Lazar ajunsese la momen-
tul psichologic al redesteptard nationale.
In Martie 2 anal 1818 se preface si Eforia scedelor prin actul urmator :

IG) loan Ghemvhe Cara gea voevod i gos podar zemle vlahiseoie

Cinstitilor çi credinciosi boerilor ai Domniel Mele, dumné-ta biv Ve! Bane Gri-
gorie Ghica i dumné-ta biv Ve! Logofete Iordache Golescule si dumne-ta biv Vel Logo-
fete Alexandre Filipescule, fijad-ca unit din dumné-lor boeril EforT, ce prin hrisovul
Domnia Mele aù fost orinduiti asupra scólelor, aA lipsit, insa r6posatul Banal Constan-
tin Filipescu, dandu'sI obstésca datorie, iar dumné-luI Banul Grigorie Brâncoveanu, pa-
ritisindu se de acéstA Eforie ; de aceea iata printeacest domnesc al nostru pitac, v6
orinduim pe dumné-v6stra in locul mai sus nuinitilor dol boerl, ea d'impreuna cu Prea-
osfintia sa parintele Metropolitul i cu dumné-luT Vel Logof6tul Constantin Balaceanu
cu cel dupa vremI dumné-luI Ve! Postelnicul, ce din inceput fost orinduiti sineforT,
imbratisand tréba EforieT cu osirdie, sfi v6 silitT a se phi in fling buna orinduiala si ni-

ca preotil ce se aflé slujitorl la acésté sfintA bisericä i un dascAl al bisericel, ce se MIA i ca invetlitura
copiilor 9i un tircovnic slujitor bisericel, sé fie scutitl de rindul diljdiilor i de alte poch6de i angariT, ca
sA fie nelipsitl din slujba bisericeT, pentru crt dupl cererea i rugéciunea stApanuluT mo§iel, ne-am mi-
lostivit Domnia Mea de am fécut acéstA milA sf. bisericel, pentru care poruncim la toll catI se cuvine
intocmal sA fitl urmiltorT qi nimenT intru nimic sup6rare inapotrivA sé nu le facetT, i saam receh gpd.
1817, August 30.
(Pecetea gpd.) Vol Logof6t.
(Cod. LXXVII, pag. 274).
4) ScrisorT ciltre V. Alexandri de I. Ghica, Bucuresci, 4887, pag. 57.

www.dacoromanica.ro
 192

zamul sc6lelor, ce este intocmit, tolco pisah gpd.-1818, Mart. 2. (1) (Cod. LXXXVII
pag. v.)
(Pecetea gpd). Ve! Logotét.
Acestasl lucru probézi i buna primire ce LIMr avu pe lingi Eforii scdlelor :
Metropolitul Nectarie i apoI succezorul sétl Dionisie Lupul, Banul C. Biliceanul, Vor-
nicul G. Golescul i jurisconsultul Logofét Nestor. Numele acestor birbati, istoricul nu
le va despArti nicl o dati de al luI George Lazir. El invoiri lul La zir deschiderea, chiar
in localul vechel sc6le eline, a unel scede romcinesei de deosebite invèlcituri §i sciinte
predate romemilor in timba lor. Legenda despre infiiotarea acestor scéle lisim sA se
citésci in lucrarea lui P. Poem ru.
Conclusiunea néstri este, ci nu G. Lazir a putut sA faci inutill pentru rominI
profesori renumiti ca Lambru, Comito, Vardalach, Neofit Duca, etc., ci situatiunea la
care ajuosese cultura si destepticiunea nationali. Deja in primii axil ai secolulul al XIX,
boerul Bogdan is! trimi,ese pe fiul s6i1 la studiT in Franta; un altul studia la Viena, un
al 3-lea la Berlin. Profesorul Furnarachi, tatil d-lui Furnarachi, fost senator de Baciò,
a condus la studil in Paris pe cel IMO feciori de boeri din Moldova, in primiI axil al se-
coluluI al XIX. Metropolitul DositeiÙ, donind aved pentru acésta, indreptase pe romini
si faci studiile, nu mal mult la scdle grecesci din Orient, cija Europa apuseani ;
insii EforiT mal sus citati, Cu putin inainte de sosirea luI Lazir, chibzuiseri sA trimiti
la invgituri, in Austria, in Italia si in Franta pe cilugArul Eufrosin Poteca, pe Pan-
dele Sta mate (care nu tirditi muri), pre C. Moroifl, pre S. Marcovid i ceva mai in
urmi pe Petru Poenaru. CAnd G. Lagr organisa in Bucuresd so:51a sa memorabili, la
care in curénd va fi ajutat de I. Eliad RAdulescu, deja dintre eel mal sus numiti tined
se giseati la invgituri in striin6tate.
In organisarea scéleI romine din Bucurescl, G. Lair urm4resce aceeasT cale ce
apucase la IasI nemuritorul G. Asaki. Numer6sele procese pentru mosiI ficuseri
de mult timp simtita trebuinti de ingined topograff. Ambele sc6le superière gre-
cesci, din Bucuresci i Iasi, posedail cursuri de matematicl, dar nu era de ajuns pen-
tru un inginer romin si fie un invgat matematic, ci trebuia sA scie bine ceti, descifra
documentele vechI ale proprietitilor. G. Asaki sustinn acésti tezi i convinse pre con-
ducAtorif scedelor din Moldova despre necesitatea predirel matematicelor in limba ro-
mAnesci, asa ci deja la 1813 putuse Asaki inaugura cursul séd de matematici i ingi-
nerie, chiar in sc6la eleni de la Metropolie. E probabil ci de cele intimplate la IasT
aveati sciinti la Bucuresd, si de sigur lucrul era vestit si in Ardeal.
G. Lazir tot ca ioginer roman bitu in Oda cetAtii grecescl dia Bucuresd. El
supuse planul sèti de organisarea unei scede romine in BucurescI Eforilor scedelor in
1810, dar planul sèll nu isbuti, cu téti primirea favorabili ce IT acordari Vornicul G.
Golescu i Logof6tul $tefan Nestor, cleat dupi ce ca inginer, Lazar convinse si pe cel-
alt Efor Banul C. Biliceanul.
Baliceanul, dice P. Poenaru, nu avea invgituri, dar era un om de inimi si de
p6trundere in trebile Ora ; era din acei bo'n1 cerbicosT, cad cAnd era cestiunea de
vre-o greutate, punea peptul cu ttiti puterea, i chiar cu pericolul vigil pentru binele
public .
Biliceanul, luind cunoscinta de proiectul ce presintase Lazir Eforiei scòlelor, nu
credu de o cam dati cA s'ar putea invga in limba romAni sciintele filosofice si mate-

www.dacoromanica.ro
 193

matice, ce propunea el se predea In acea ; dar vedend steruintele luI Lazar, de a

ineredinta prin diferite demonstratiunI, ea sciinte este, ca adeverul, una si aceeasl, In
orl-ce limbi se arate, numaI se scie cine-va a o expune pre inteles, boerul benuitor voi
se se Incredinteze mal anteid despre sciinta luI Lazar si II vise : »Auli-me daseele
ilea este adeverat ce dumn6-ta (de si roman ? V. A. U.) al sciinta de care vorbescl,
iace eti am o gradine aicl in ora i voiii se cumper un loe aleturea ca s'o marese. Am
mesurat'o cu un inginer nemt, i asI vrea sä me incredintez dece locul e de intinderea
ce el iml arati pe planul sëü. Mesóre i dumn6-ta acel loe si voig vedea dece se potri-
vesce planul dumi-tale cu al némtuluI.
Lazar mesure locul cu dificulten mart ce trebui singur se fabrice mal anteiti
instrumentele de inginer. Boerul dele lucrarea luI Lazar in controlarea luI Golescu,
care avea 6re-earl notiunT de matematice. Acesta aprobe lucrarea lui Lazer si resulta-
tul fu, ea EforiI in unanimitate semnare o anafora catre Caragea, cerend infiintarea
sapid romane propusä de G. Lazer.
Acéste scéle nu se substitue, cum uniI cred, imediat scólel superióre grecesci.
Aceea continua. la MAgureanu, iar noua cóli, cu mare greutate isI dobendi cate-va ca-
mere In vastul local de la Sf. Saya. Acest local destinat lace de la C. Brancoveanu, ca
in el se fie scéle, si In care Al. Jpsilant isI aseop scóla dine altä date, acum era ocu-
pat, In peste 50 de carnere, numaT de strainI : gred, arneun, serbI, cu familiile lor,
pentru ca feceaii parte din garda domnesee, altiI fiind-ce erail rude cu aceia i cu idiclil,
servitoril domnescI, copiii de casa, etc. 1)
»Cite sudorI trebui se verse Balaceanu pine se p6te dispune de o parte din acele
inceperl exclame P. Poenaru.
§c6la fu redeschise fare sgomot, fare reclame.... Reclame II fecea dew numal un
roman negutator numit Tell, (tatel cunoscutuluT regretat berbat de stat Christian Tell).
Acel negutetor trimise la scóla luI Lazer cin-va baeti de prevelie. Boerimea tot nu
credea in sciinta lul G. Lazed De aceea discipoliI lui Lazar nu fare din fil de boeri,
ci din treptele maI de jos. i tot din acelas motiv nu &inn boerime din protipendade,
In fruntea miscereI nationale, care are apogeul In micul boerinas Tudor Vladimi-
rescu. Treptele de jos arii dat pre eel maI muln prelan bisericeI române, treptele de
jos ati conservat in decursul secolilor limba romine; treptaCle jos a inteles la 1816
pre Liner si la 1821 pre Tudor Vladimirescu.

I) rwloan Gheorghe Cara gea voevod i gospodar zende vlahiscoie

Cinstite i credincios boerule al Domniel Mele Dumné-ta Vel Logofete de Ora de sus Constantine
Bilicene IV facem in scire, ci dumné-lor boeril EforT al sccilelor f5cut aritare, cum c'd casele de
la Si. Saya, unde ad fost sccila veche, fiandu-le zapt egumenul acestel ministirT, firi de a avea vre-o
voie dati In scris de la stiOnire, ci de sine-pl ficéndu-se stipin, nu ad urmat bleat a pune in silisluire
cántirell, preoll al bisericel, ci aü cutezat de le-ad inchiriat la unil aIÇilsi la herarl nem/T, earl nu nu-
maT ci n'afi ingrijit, ca din chirie si le fi meremetisit, ci ad i stricat din ceea ce ad ficut, aducéndu-le
la prcísti stare. De aceea poruncim dumi-tale, ca aducdnd pe numilul egumen fa/5, si-1 indatorezT, nu
numaI a salte pe acel sudill herarl, plitindu-le dreptul ce li se va cuveni, si pe de alti parte si supuT pe
egumen, ca si le drégi, si le meremetisésc5, de a le face cum ad fost in starea lor c5nd le-ad ficut
zapt, cu cheltuiala din china ce ad luat egumenul de aind inchiriat i pin5 acum, ingrijind dum-
né-ta a se pun_ in fapti porunca acésta a Domniel Mele fAri de zibavii, tolco pisah gpd. 1818, Mart 24.
(Pecetea gpd). Ve! Logorét.
(Cod. LXXXVII, fila 79).
Am adus ind5rit chiar si lista cebe earl locui.di abuliv in localul vechifi al scóleT de la Sf. Saya.
13

www.dacoromanica.ro
 194

Ce G. Lazar nu a fost numal un dascal, ci insu0 drapelul national roman, o ve-

dem §i dintr'acea impregiurare, cá pe data ce isbucnesce mi§carea grecesca, qi &sal!
§i ucenicit de la cala lut Lazar merg sa se puna In §irurile lut Tudor Vladimirescu.
De aci qc6la devine tinta génelor fanarioticescI.
Catt-va ant cat tinu §ceda lut Lazar, ea produse un numer de ingined-hotarnict
§i catt-va profesor!, futre cari la local anteiti va sta tot-d'a-una I. Eliad. filtre ace§tia
irisa nu trebue uitat de a se numi cu recunoscinta, pe T. Paladi, cel care introd use
cel d'anteiti metoda lancastriana In §coala primara.
La 1§21, dice P. Poenaru, qc6la 10 Lazar fu inclusa O marele dascal isgonit :
Intru ale sale aii venit, §i ai sei nu l'au cunoscut*, esclama cu indignare Eliad;
nol din contra vom Oice ca: Ai s'él l'ati cunoscut §i, l'ají urmat.
Continuat-a a exista §céla kit Lazar, sub Al. Sutu, dupa Caragea ? Se pare ca
da, de O se intrerupe la 1821. Sub domnia tul Gr. Ghica in 1822, aflam numit das-
cal si pe Gh. Lazar, cum mal departe vom areta.
Lazar, abia in virsta de 44 alai, a murit in cea mal negra saracie, la Avrigu, in
Transilvania, la 1823, dar memoria hit eterná a remas §i va remâne intre Romant,
de si nu (s'o marturisim In traca» sub aspectul putin simpatic al statuei ce i s'a ridi-
cat In BucurescI.
*

Din documente inedite descoperite de mine, resulta ca Lazar n'a putut deschide
cala in 1816, ci mal tardia. Abia la 10 Decembre 1817, Eforit infra cu anafora la
Domnitorul Caragea §i II supune planul infiintaret une! §colt romanesct in localul bi-
sericet sf. Gheorghe. EforiI alegeaü acest local ca §i cand ar fi avut in gand se trans-
forme §cepla vechia romana slavona de acolo. cala cea nona de la sf. Gheorghe va
prirni duoe directinnt diverse : va fi §céla rominésca In care Lazar va preda materna-
t'elle cu agrimensura §i tot aci se vor forma pe viitor candidatil de preott.
taca propunerile facute la 10 Decembre 1817 de Eforit §c61e1or catre Domnito-
rul Caragea :

Prea india i prea nokle sapcine,

Cunoscend rivna Mariel Tale cea vie pentru luminarea poporulut supus Meiriet
Tale, prin invetatura, §i pentru care scop sfint privesce §i pitacul dat in ultimul timp,
ca sa ne intrunim qi sa ne consfatuim despre alegerea profesonlor spre mal burla orin-
duire a célet domnesct din Bucurescl, care va fi de mal mare folos, daca in acésta
:;;c(514' se va preda atat studiile gramaticale cat §i catechismul sfintet 'lastre religiunt §i
cate-va din cele mal de trebuinta sciinte, ca sa pata din acésta qc6/6 sa se formeze
buril impiegatl pentru cancelan! §i judecatoril. UceniciI pe tanga acésta sa fie deprin§t
§i cu mesurarea mo§iilor §i locurilor, ceea-ce este farte de fotos pentru inginerT. Ne-am
fntrunit dar §i consfátuindu-ne am convenit asupra modulut organisarit une! asemenea
qc6le §i am proiectat urmatarele puncte: 1) sa se institue o §c6la in BucurescI de in-
vatamint romanesc In sf. monastire sf. Gheorghe, orinduindu-se nnmerul trebuincios
de oda! pentru clase §i locuinte dascalilor; 2) sa se orinduiasca In acésta §cóla 3 das-
dB, din cart unul sa se ocupe cu ucenicii cu totul incepatort, spre al Inveta sa citéscii
§i sa serie cal se pote do lamurit §i de curata scrisare, iar cel-alt sa predea gramatica
§i ortografia §i. sintaxa in modul cel mal metodic. Tot el sa predea §i sf. Catechism in

www.dacoromanica.ro
 195

fie-care di dupe arni4I. lar al 3-lea sa predea aritmetica si geometria inainte de a-

miadI si un mic curs de geografie dupi amiadf. Tot acest profesor sA fie insercinat cu
exercitarea ucenicilor la mesurarea pamentului esind cu el si in oras, cand timpul va
permite, pentru mesturarea a diverse locuri de forme neregulate. Al 3) Mara de das-
calul hotarit pentru ucenicil incepetorI, ceI-1-alt1 duoI vor fi Insarcinatl si cu conducerea
ucenicilor la sala cea mare pentru a fi supusi unul examen, spre a se constata pro-
gresul fecut de eT. 4) SA se orinduiasca invetatorI roman! la téte orasele celar 12 ju-
dete si sA li se dea MR fie-cAruia cu 250 talerI pe an si la cele 7 orase, adica Tirgo-
viste, Campulung, Ploescl, Campina, UrzicenI, GraescI si Rosioril-de-vede, allAtere in
eparchia sf. MeIropolil, P. Sa Metropolitul sa tie insercinat cu aser;larea unor profesor!
capabilI. §i dace in duce din aceste orase lefa orinduita ar fi nesuficiente, sa apeleze la
la locuitorT, sa contribue fie care dupa putere cu o mica sumd. Asernenea Pr. S. Sa
si aiba grijä. si orinduiasca asupra fle-careI din salele mari sus aratate cite duoi si
chiar trel epitropI dintre cell maI iu vasli si mal de folos si maI cu deosebire sa fie
rinduitI aceI earl vor tramite si copiii lar la scella, ca si se ingrijesca de bunA rindu-
iala sale'. SA fie obligat asemenea P. S. Sa la fie-care examen ce se va face la aduna-
rea obstésca a eforilor, sa aduca si catalogul scolarilor frecuentand fie-ce sala, catalog
care va purta si semnatura fie-cAruI dascAl in deosebl, cat si acea a epistatilor min-
duiti, cu aratare lamuritA car! scolarI afi terminat si acestia sa declare in deosebI de
alt fost multamitl de invetitura tuturor materiilor ce li s'a predat si ca s'a dus acme
cu dorinta exprimatä de a veni la sala din BucurescI, spre a urma maI departe Julie-
tatura. CeI carI vor fi doritorY sa vie la ace3tA sala din BucurescT, si aduca certificat
de buna lor purtare si invetatura din partea dascelilor si epitropilor said unde ail
invetat. §alele din cele treI orase : Curtea-de-Arges, PitescT si Slatina vor fi sub in-
grijirea P. S. Episcopul de Arges, pastrandu-se aceleasI regule si dispositiunl aratate
me sus. Iar cele-l-alte 5 orase : FocsanI, Itimnicul (Sarat), Mizilul,Urlatl si Vilenii-de-
Munte sa fie sub privigherea P. S. Episcopul (Buzeii?) tot In aceleasl conditiunl.
Aceste sunt cele proiectate de noi si le supunem la adinca judecata a MarieI
Tale de Dumnedefi pazite, rugand umilit, ca déca vor fi primite, si fie intärite si cu
pecetea domnesca spre a se pune In lucrare si sa rernae pe viitor nestramutate. A-
césta este plecata nestra rugaminte, iar primirea el' remane la voia si hotarlrea Maria
Tale de Dumnedeil pazite.-10 Decembre 1817.
SemnatI: Al Ungro-Vlahiei Nectarie, Iosif Arge6 Constantin al Buz6ului,
Gr. Ghica, Constantin , Mihail Manu, Gr. Bcileanu, Gh. Sleitinénu, Alexandru
Mavrocordat, G. Golescu §i. Alexandru Filipescu 1).

RI loan Gheorghe Cara gea Voevod i gos podar zemle Vlahiscoie.

Privind Domnia Mea la podeba si rodul ce urmédi a se pricinui, atat politicescilor
cat si bisericescilor slujbe din luminarea invetatureI, ce ail a dobandi ce! ce vor avea
rivna a se face ucenicI la acestä 1c6IA, ce are a se Intocmi dupe chipul de mal jos ara-
tat, precum pentru sala elinéscA am ingrijit a se intocmi cu cele mg bune chipuri si
mijlece, asemenea Intocmirea acesteI sale romanesci, ce ni se arate printeaceste a-
nafora a pArintilor arhierel si a dumnélor orinduitilor boerI, fiind primita Domniei Mele,
o intarim si hotarim, se se pue In lucrare, cu urmare Intru tete intocmaI; pe langa
I) Cori. LXXXIX, pag. 152.

www.dacoromanica.ro
 196

care acésta orinduiala de mal jos ar6tata, dup. chibzuirea ce am Pdcut Domnia Mea,
spre podóba sfintelor biserici si a pravoslavniceI nóstre credinte lauda, hotarim, sa se
urmeze i acésta osebita orinduiala, adica cel ce va voi a se hirotonisi preot séü diacon,
dupa trebuinla ce va fi, orl la vre-un sat, sal la vre-un oras dinteacésti de Dumneçleil
pazita domn&ca a nastra 16ra, sa nu fie primit a se invrednici acestui dar, de nu va avea
la manile luI dovada in scris de la dumné-lor EforiI scólelor i de la dascalil acestel scale
rumänesci ce acum se intocmesce, ca a ascul tat si el bisericés.ca inv6latura, ce este
orinduita a se paradosi in tóte Odele la acésta scald si a 1nv6tat'o cu destoinicie, ca cu
acel mijloc cel ce se va hirotonisi, sa fie destoiuic a's1 implini neapäratele datoriI ale
daruluI preotesc dupa povata bisericescilor dogme a pravoslavnicel nóstre credintI
totl ceI ce vor cugeta de acum inainte a se hirotonisi, sa fie datorl a veni cel putin
macar cu 6 lunI inainte la acésta scala, ca sa asculte bisericesca invalatura si pe catY
dinteaceia II vor cunasce dumné-lor Eforil cA sunt säracI si se discolifsesc pentru hrana
lar inteacea diastima ce vor sedea spre ascultarea invataturei, sa le orinduiasca
a li se da pe tóta Oiva din venitul scalelor ceea ce vor gasi cu cale pentru hrana lor,
care acest nizam pentru intocmirea acestor scale rumanescl i pentru hirotoniI, porun-
cim dumi-tale Vel Logofete de Ora de sus, sa se faca cunoscut in tale judelele prin
osebitele dill' de publicatiL 1817, Decembre 15 1).
(Pecetea gpd.). Vel Logof6t.
E de observat ca. nicaiure nu se vorbesce in actele de sus despre G. Lazar, desi
pare, ca introducerea agrimensurei in programul scald se referä la el. Eú banuesc ca
EforiI aü isbutit si capete aprobarea domnésca mai mult asigurand pe Caragea,
scóla cu deosebire va avea caracterul de seminarit.
Imediat dupa aprobarea DomnitoruluI, se expediaza cAri domnescl deschise la
tóte ispravniciile de judete dandu-le pe larg informatiunl despre organisarea §caelor
rumänesci 0 a celel de la S-tul Gheorghe, Cu scop de seminariù si de inginerie.
lad acésta important& circular& :

liiS loan Gheorghe Cara gea Voevod i gos podar zemle Vlahiscoie,
Dumné-vastri Ispravnicilor ot sud sfinatate. V6 facem Domnia Mea in scire,
precum pentru scóla elinésca de aid din politia Bucurescilor, am ingrijit Domnia Mea
de a se intocmi cu cele maI bune chipurl i inijlace, asa i intocmirea scélelor rumd-
nesci, ce prin anaforaoa parintilor archierel i a dumné-lor velitilor boerl ni arOtat
primita fiind Domniel Mele, o am intarit acea anafora, si am hotarit ca sa se pue in lu-
crare cu urmare intocmal, dupa chipul de mal jos arätat, care intocmire, ca sA va fie
sciuta atat dumné-vastra, cat i tuturor celor ce locuesc inteacel judet, iata vi se face
cunoscut, ca aicl in orasul Bucureseilor, este a se sistisi o §c616 pentru inv6taturI ru-
manescl, la manastirea sf. Gheorghe, cu rinduite pentru paradosis isederea dasca-
lilor, la care seal& sunt sa se orhaduiasca treI daQcall, une! sa Invete pe uceniciI
mid si arhariI, de a se obicInui sä citésca slovele si a le serie curat, cel de al doilPa,
sa paradosésca bisericasca inv6latura a pravoslavniceI nóstre credinle, iar cel de al
treilea, de diminéla sa paradosésca aritmetichi i gheometrie i dupa prim, o parte din
gheografie, i acest damn sa fie dator tot-d'a una dud 11 va indemna vremea, a-vi ghim-
nasi ucenicil la masuratóre de parnint, in felurimI de locurI nepotrivite, pe marginea

4) Cod. LXXXIX, pg. 79.

www.dacoromanica.ro
 197

politieI Bucurescilor, din carsi dascilI, afarä din cel cu uceniciI arharii (incep6tor1), cei-
duoI si fie datori a-0 aduce uceniciI la ghimnasis ce se face in cóIa cea mare;
ea si se cerceteze de vrednici cereetitorT, spre a se vedea isbutirea lor ce fac spre In-
vètituri, iar pe la ora§ele din 12 judete, si se orinduiasci altI dascill ruminesd, fie§-
care cu plati cite talerl 250 pe an, hisi la 7 orase, adici Térgoviscea, Cimpulung,
PloescT, Cimpina, Urzicent, Giescl §i Rusil-de-Vede, ce se Ai in eparhia PreaosfintieI
Sale pirinteluT Metropolit, sA p6rte Preaosfintia Sa griji de a se orindui vrednicT das-
cAll dud la unul duo d dintre aceste ora§e, orinduita plati va fi putini, atuncea
indemneze §i pe unil din ceT §eptorl acolo, a da §i eI fie-care cite o sumi dupi pute-
rea lui, i tot prea sfintia sa sA ing,rijésci a orindui §i la fie§-care §c616, cite doT
treI epitropl din ceI mal alesl §i mal de ispravi aY aceluI ora, maI vértos din ceia ce-§I
trimit copiI la acea §c616, ca sA ingrijésci el pentru buna orinduiaIi a §ceilel aceluI ora,
iar prea sfmtia sa si fie dator la fie§ care §c615, cind se va face ob§tésca adunare a
Eforilor, si aduci catalogul de ucenicil ce se allá in fie§-care de maT sus ar6tati sc61A,
cu iscilitura dascalulul acelel §co11 i a orinduitilor EpitropT si deosebiti insemnare de
ucenicil ce merg spre procopséli la invèliturT, §i orl ci multimit pe ceea ce a4
invèlat si s'ail dus de la acea §(.616, séü ci voiesc a veni §i la scóla din Bucurescl ea si
aup. §i alte invèliturT, §i a§a, ceia ce vor vrea si vie la §cóla din BucurescT, si vie cu
mirturii in scris de la dascilul lor si de la epitropul aceleI §cóle, pentru isbutirea si
buna petrecere a lor, iar cele-l-alte treI orase: Curtea-de-Arges, PitescI §i Slatina, si fie
sub grija iubitorulul de Dumneqed episcop Are, tot cu acest mijloc si orinduia/i, pre-
cum §i cele de mal sus arètate ora§e, iar cele-cite cinc! Foc§anif, Rimnicul, Bu-
z6ii, Urlatt §i Válejiii de-Monte, si fie sub luarea de sémi a iubitoruluT de Dumnesleii
episcopul Boz6uluT, asemenea tot cu aceea§I intocmire; iar pe lingi acésti orinduialti
de maI sus, dupä chibzuirea ce am ficut Domnia Mea spre podóba sfintelor bisericl §i a
pravoslavnicel nóstre credinte laudi, am hotirit si se urmeze §i acéstä osebiti orindu-
iali, adici cel ce va vrea a se hirotonisi preot séti diacon, dupi trebuinta ce va fi, orl la
vre-un oras sea la vre un sat, dinteacésti de Dumne4eti piziti domnésci a nóstri téri,
si nu fie primit a se invrednici acestuT dar, de nu va avea la minile lul dovadi In scris,
de la dumné-lor Eforii scólelor, i de la dasciliT acesteI §co11 ruminesci ce acum se in-
toemesce, ci aü ascultat si el bisericesca invétituri ce este orinduiti a se paradosi in
tóte slilele la acéstä §cóli i all invèlat'o cu destoinicie, ea cu acest mijloc, cel ce se va
hirotonisi si fie destoinic a sI implini neap6ratele datoril ale daruluI preotesc, dupi
povata bisericescilor dogme a pravoslavniceI ntistre credinte §i totT eel ce vor cugeta de
acum tnainte a se hirotonisi, si fie datorl a veni cel putin micar cu 6 lunl inainte la
acesti §cóli, ca si asculte bisericésca invètituri, §i pe citY dintr'aceia ti vor cun6sce
dumné-lor sunt grad §i se discolipsesc pentru hrana lor intr'acea diastimi
ce vor sedea aicl spre ascultarea invétitureT, si li se orinduiasci a li se da pe Oa 4iva,
din venitul §cólelor, ceea ce vor gisi cu cale, pentru hrana lor ; care acest nizam, pen-
tru intocmirea acestel §cóle ruminescI §i pentru hirotonil am poruncit Domnia Mea
dumn6-luT Vel Logof6tuluT de téra de sus, ca si se faci cunoscuti in téte judetele prin
deosebite asemenea dill de publicatil, dupi care scotând d-v6stri copil, si trimetetl
si se citésci prin t6te satele aceluI judet, ca si le fie sciut §i cunoscut tuturora niza-
mul pentru intocmirea acestor côle ruminescl i pentru hirotonil, i saam receh gpd.
1817, Dec.

www.dacoromanica.ro
 198

Numal din Martie 1818 sunt actele oficiale relative la inflintarea cólel luI G.
Lazir, nu la sf. Gheorghe, ci In localul de la sf. Saya. Aceste acte rimase pini
necunoscute, a5 coprinderea urmit6re

Prea Ineiltate N'une,

Dupi lum;nati porunca Mide! Tale, ce s'a dat la anaforaoa dumné-lor boerilor
orinduitI a face alegerea dascililor inci des, la 15 ale trecuteI luni Decembre cu létul
817 prin care aù fost rugat pe Inältimea Ta, ca pe linga cele-alte si i se dea voie
Intocmései scdla rominésci cu dascilI iscusitI i epitimoniki, spre a se putea Indelet-
nici acésti Invitituri, ata la cele bisericesd, cal si la cele filosoficescl, precum
cele-alte limbI, la care urmitorl aflAndu-ne, n'arn incetat, cercetand, ca si &ira pe
vre-unil din dasciliI rominI, cae sá aibi acésti sciinti si si piti Invita pre ucenicI
chiar In limba mOstri cea rominésci i altul mai destoinic n'arn putut gisi firi pe un
Lazii r inginer, ce a venit acum de curind din p5rtile Transilvaniel aieI Inteacest pi-
mint, pe carele mal Intiiii l'am cercat ca si vedem la carl invititurI pote fi destoinic
a le invita si micar cA numitul dede fágáduialä cA la orI-ce mestesug filosoficesc este
destoinic, dar mal intâiúOice, ca si le tilmicéscä din limba latinésci pe cea rominésa
apol si le paradosésci ucenici/or; ci fiind-ci acum mal intain neaand niel ucenicl
destoinicI de aceste mestesugurI, am chibzuit, ca de o-cam-dati si. se orinduiasci nu-
mitul dascil a paradosi aritmetica cu geografia istoricéscil pe harte si apoI geometria
teoretici si geometria practici, dimpreuni cu gheomesia practici, cu care intrind in
tocméli s'a multimit pe an cu talerl 3.500, gil sA i se mal dea alt-cevas pentru ale
mincireT sé altele i taleri 1.200 unul popi Pavel ce-1 cere numitul, ajutor pe 1141
dinsul, la ale gramaticei, care micar ci acest popi Pavel a fost i mal inainte orinduit
de Invita gramatica rominésci i altele mal miel invitituri Po talen l 70 pe luni, dar i
s'a mal adiugat i acestuia fria talen 30 pe luni peste ceea ce a fost spre a pune teti
silinta a face rodul in tapa. §i fiind-ci pentru acésti sc614 am gisit cu cale si se asele
In ministirea sf. Saya in nisce odi1 ce sunt la altarul bisericeI unde a fost mal lnainte
§c(51a elinései, in carI °al flind-ci se afli nisce carätasi nemti, cu ordinul egumenulul
ministirel, care fiind supuse si la Ore-care striciciune, rugim pe Iniltimea Ta, ca despre
o parte si se dea luminati porunci a Inältimei Tale, maI intaill a se pune acésti invi-
tituri In lucrare ficindu-se i inteadins pitacul Miriei Tale aire egumenul ministirei
a scète pe ace nemtl din acele odäl i apol si avem luminati porunci, ca mal in vreme
si putem pune a le meremetisi spre a ale;la si a pune la orinduiali acésti sc616. romi-
nésci. 1818, Martie 6.
(Iscilitl): Nectarie Metropolit, Gr. Ghica, Constantin Biliceanu, Alexandru Mavro-
cordat, Iordache Golescu.

la kan Gheorghe Cara gea Voevod i gos podar zemle Vlahiscoie,

Preaosfintia Ta parinte Metropolit i ceI-altl dumné-vdstri boerI Eforr al sc6lelor,

primiti fiind chibzuirea ce se arati mal jos printr'acésti anafora pentru intocmirea
acester cOle, o Intirim Domnia Mea si poruncim, si se pue i In lucrare cu urmare in-
tocmaT, precum i pentru desertarea acelor odiI poruncim dumi-tale Vel Logofete de

téra de sus, si se facti pitac din partea Logofetiei citre egurrenul ministirel sf. Saya
de a le deserta, impicind insu0 egumenul pe aceI nemp chiriasI cu orI-ce mijloc va

www.dacoromanica.ro
 199

sci, ea sA se fad apol incepere §i a meremeturilor cu din china cu care s'a folosit
nfistirea de la acele odAl de cAnd a lipsit c6lta de acolo §i Ora acum, de nu va fi avut
poruncl domnésci prin care sA se fi dat voie spre a face zapt acele odäl. 1817,
Martie 24.
(Pecetea gpd.) Vel Logan.
(Cod. LXXXIX, pag. 302).

De scud& duratA a fost §céla lul LazAr a;e4atA la Bucuresd, dar doctrina luI nu
mal putu fu rnpusl de neamid, cAcl doctrina luT era maI presus de tnte : sà fade' ro-
mäni buni, fil devotari patriei, ronuinismului.
Ce frumos studiii s'ar putea face din cercetarea aceea care ar urmAri substituirea
neprecurmatA a bArbatilor e0tI din §céla romAnA, la vechile nume de boed din oligar-
chia trecutulul. Treptat, treptat, am vedea filiatiunea societAtil astre moderne compusil
din negutAtorI, meseria0, ómenT de carte, mid functiooad, treptat imping6nd la o parte
pe vechiT privilegiatI, necunoscntorI de patrie §i de nationalism §i pregAtind triumful
acelor cete de pioni al revolutiund romAne, carl aduc in fruntea Ora: sciinta, cultura
europeanA, consciositatea de nationalism, in locul ignoranteI privilegiate 1), in locul
formulelor sed bizantine, in locul alipird de budget iar nu de téril. Se pot numnra
pe degete familiile boeresd carl In secolul al XVIII I1 disputail puterea, scaunele
din DivanurI. De la 1816 inc6ce vedetT familiile care se ridicA nhomines novi §i cad
s'ad substituit, fie pe cale padnicA, fie pe cale revolutionarti, vechilor familii boe-
rescl. La nol. opera §càlel a fost ceea ce in Franta a fost opera revolutiuneI : rnstur-
narea oligarchieT, cu acea deosebire, ea din revolutiurlea francesA e§ia nle tiers état pe
cAnd la nol n tiers état nu exista, ci s'a creat treptat i meren se creazg i a;ll prin §c61A.
Acésta an inteles'o nu Unlit." clasa oligarchicA. Un membru din ea cutézA in phial
adunare, sub domnia regulamentarA, sa cérA deosebite §colI pentru popor deck acele
ale boerimeI. Datl boilor fin §i 6menilor hrana ce se cuvine, 4icea boerul. Nu mal in-
vntatI mult pe tèran, pe cel din trépta de jos. InvntAtura este pentru boerime.
AtAta flume, cA boerimea, cu rare esceptiunT, n'a invntat i cA a invntat cel din
trépta de jos a§a §c61a a fost 7,arietele cu care nouele generatiunl de la 1800
incéce ad tot isbit in zidul oligarchid, pAnA ce Pan spart §i a redus cetatea el la starea
cunoscutA 2),

i) L'éducation des boiards se borne ordinaireinent à apprendre à lire et a écrire la langue

pays et le grec moderne. Quelques uns, mais en petit nombre, joignent A ce fonds si léger d'instruction,
les éléments de langue françaiseu, serie Wilkinson, pag. 116.
Un alt scriitor adaugé moldovenI (si muntent) sunt mal in totalitate pro fund igno-
rantti, superstitiosl, vanl i ostentatorl, deda¡I la o indolenté si la o moliciune excesivé. (P. A. Dufo. nDu
partage de la Turquie) 1 vol. 80, Paris 1822.
L'éducation des femmes n'est pas plus longue que celle des hommes. (Wilk. pag. 18).
2) Wilkinson amintesce si el cé nu boiariI frecuentaré sceilele publice din8 116-1824, ci copit
din clasele mal de jos, fil de boerinnl si de negutétorT.
'al a été MAE depuis quelques années des écoles publiques A Bucarest et A Jassy. Elles sont entre
tenues aux dépens du public, et il y a des maitres pour la langue Valaque, le gree ancien, le grec mo-
derne, l'écriture et l'arithmétique. Le nombre des étudiants de chacune de ces écoles est en ce moment
d'environ 200, presque tous enfants de bolars inférieurs et de mirchands. Les enfants des principaux
boTards sont élevés chez eux par de3 instituteurs, qui sont ordinairements des prètres grecs nés dans
ces Principautés.
',Tableau historique de la Moldavie et de la Valachieu, pag. 117-118.

www.dacoromanica.ro
 200

Dar si inchidem acésta parantesa prea lung,a ... E luna, cacT lung a fost
timpul cAt obligarchia fanarioto-boerésca a inghenunchiat Ora i némul romänescl

Nu numal de scélele de téri aflam ére-care Ingrijire In aniI 1812-1821, ci

de scélele grecescI din Turcia. In volumele Istoria Romänilor si la capitolul Biseri-
cel lectorele pite alla destul de numerése hriséve din acest an, acordAnd ajutorurT la
scoll din Orient.
S'A reintrilm templa serena" ale culturel nationale.
Din sfera sciinfificcl Inregistram numele unui Nicolae Castrianul, care se ocupa
cu chimia. In 1815, Februarie, acest N. Castrianul este acuzat, ci face moneda falsä,
cu ajutorul argintarulul Gheorghe de la ZIAtarl. Urméza ancheta si nu se probéza ca
acestl duoT cetätenT erad calpuzanT, ci numaï din nfelurimele ape chimice ce s'ad gäsit
la el, fac dovada ca Castrianul ar fi alhimista..
Himist séd alhimist, Castrianul o pati. Marele S'Atar il acuza ca amagesce pe
ce! Arad i prostl ì decT, ca si apere pe acestia de amagelile alhimistului, propuse
Jul Caragea O. fie isgonit din térd.
Noroc ca nu l'ad ars, cum se arded alta-data alhimistill I).
In Feb. 1818 domnitorul trimite sceleT elene doud machine pentru predarea fisi-
coi; credem a e vorba de o masina pneumatica si una electrica

i) Iaca documentul relativ :

uY loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zernte vlahiscoe,
Dumné-ta Ve! Spatare, cu cale si primita fiind Domniel Mele m'Ata anafora a durni-tale, porun-
cien ca 1ntoemaT si se faca urmare.-1815, Februarie 24.
(Pecetca gpd.). Ve! Logofdt.

Prea Incillate Démne,

Cinstit consulat al Rusief, de la 19 ale lunel lur Ianuarie, a trimes aier la spätárie do! sudill ru-
sescI, lusa Nicola Castrianu ce se porta cu nume de doctor si Gheorghe Argintarul, cu aretare, el flind
calpuzanT, i-ari lepadat de la protectia rusésea; Spatiria, spre descoperirea adevaruluI, Medrad tate cerce-
tarile cate se cuvin la o faptá ca acésta, niel ergalil s'a gasa la dinsil, nicI vre-un om din casa unde lo-
cuia el, niel vre-un vecin de l'ara, aprepe safi mal departe nu s'a gasa, ca si arete eä a valut vre-un
semn salí faptá de ealpuzanlac, iar felurirnile apelor chimice ce s'a gäsit la dinsil fac dovada, ca unul
dintr'Insil ar fi alhimist cel-alt ucenic langa dInsul, amaga i inselat, insi invinovatire la dinsil nu se
gasesce, dar fiind ea acest fel de alhimist silindu-se de neavere i scapataciune nazuese tot-d'a-una
inselaciunl, atnagind pe ceI säracl i prostI 6menr, ca si-1 pagubésca, i pentru ca si se pazésca supusil
Manid Tale a nu se mal tosela de unil ea acestia, se gasesce cu cale, ca alhimista si lipsésel din dom-
'rasca Mariel Tale Ira si si se isgonésel peste Dunare, lar Gheorghe Argintarul si se dojenésca de catre
Spatarie $i si se slobayla, nefiind vinovat; iar cea desavIrsita hotárire l'amarre la Inaltimea Ta. 1815,
Fevruar 14.
Vel Si:Atar.
(Cod. LXXVIII. fila 418 V.).
5) lo; loan.Gheorghe Cara gea Voeuod i Gospodar zemle vlachscoe
Preaosfintia Ta parinte Metropolite i cel-l-alIT dumné-v6stra boerilor EforI al scalelor, iata se
trimite din partea Domniel Mele aceste pnevinati .hi andliia si ilectrichi, cu tate cele trebuinciase ale
lor, ca si fie pentru trebuinia invalaturel ucenicilor, care si poruncim, ca primindu-se de clumné-wistra,
si se faca teslim cu tate cele trebuinciase ale lar pe deplin precum se tal, dfindu-se in mina dascalulul
filosof, treandu-se aceste instrumenturl futre lucrurile scalel la catastih. tolco pisah gpd. 1818, Fe-
bruar 24.
(Pecetea gpd.). Ve! Logofét.
(Cod. LXXXVIL tila 88. v.).

www.dacoromanica.ro
 201

Nu numaI prio §ci5la lui G. Laziir, care nu va intiqia a se substitui pe deplin

cólei grecescI, evolutiunea culturalà se manifestä in anil ace§tia, ci i prin alte diree-
tiunI, a§a prin diverse lucrOrI din sfera artelor.
Pietura, sculptura, arhitectura.
Bucuresca in urma foculul §i a cutremurului de la inceputul secoluluT, daii oca-
siune si se construiascg o serie de case nouà de o valäre arhitectonicA maI deosebitA.
CAP-va arhitectl strAinT, ca Hartler, Giulini, etc. 1) vor construi casete destiintatei
curtí de apel (inlocuitA astà-41 cu palatul justitieI), palatul BrAncoveanu, apoI palatul
Ghica (astA-4I proprietate a familie Al. Lahovary), etc. Interiorul acestor case une-orl
fu adornat ca picture datorite la obscure penele italiene române, dar de ére-care
valbre 2).
La exterior asemenea case manifestA 6re-care incercArl de sculpturfi, fie prin
portl monumentale de péträ, (casa Lahovary i casa Vernescu), fie prin baso-reliefurI
maI mult sail mal putin reuOte (casa Lahovary).
O perdere insemnata aya Bucurescil in érna anulul 1812, pe la luna lul Decem-
bre, 3) Curtea cea nouà domnéscA, cea zidita de Alex. lpsilant in viile de la Mihaiii
Vodä, fu prada unuI incendia.
$ecild de musicd. Un Petre Efesiul veni in Bucuresel la 1816 §i la biserica sf.
Nicolae din §elarT, deschise o nouA §c61A de musicA bisericéscA, introducénd in ea me-
toda lul cea nouA de transcriere a notelor. In acésti §c6li invätarA musica bisericés'A
maI multI romänI cum amintesce Anton Pana 4).
Curind apoI, in Iunie 1813, musica bisericésa dobändi de la loan Caragea, dupi
stäruintele MetropolituluI Nectarie, o §c61à reinfiintati cu banii CutieI cálelor 5). Iero-

Ni se spune ca arhitectul Burelly, care sunt numal putinT anl disparu dintre cel vil in varsta
l'arte inaintata, a fost discipol luI Giulini.
Se zugravira In an11 acestia biserica de la Balacita a luT Clucerul Dumitrache, (vedl Lt Acad
mie, portof. 39 actul 98) de catre zugravul roman Ion.
Biserica sf. Dumitru, mitoh episcopiel de Buzn, unde asta-Ose aduna Sinodul, a fost zugravitii
in 1819 de zugrav( romant. (Vei;li la Acadentie actul No. 158 din porto f. cu No. 48).
Ved! Dionisie Fotino I p. 126.
4) Ved' Viata i ActivitatPa luT Anton Pann de G. D. Teodorescu, 80. Bucuresd 1893.

5) 167 loan Gheorghe Caragea Voevod i gos podar zentle Vlahiscole

Primita' fiindu-ne arètarea ce ne fac dumné-lor orinduitil boeriT printeacasta anafora, o intarim
Domnia Mea si orinduim dascal musicos pe acest Gherasie Ieromonachul, poruncim dumi-tale
Vel Aga, sa-1 facT teslim douè odaT dintr'ale seólel ot sfeti Saya, ca sa se asede acolo si sa incépil a pa-
radosi meqtequgul musicil, la cet ce vor voi a-1 invéta, l'ara de a le lua vre-o plata si dumné-ta biv Vel
Vistiere Ioan Mosca, epistatule al Epitropiet obstirilor, sé-I asedI la catastihul lefilor EpitropieT cu cate
talerl 250 pe luna, de a i se da din venitul sccile/or.-1812, Iunie 16.
(Pecetea gpd.). Vel Logofet.
Prea Inatate 13dnine,
Dup8 luminatá porunca Marief Tale ce ni s'a dat, ea al hotarit Maria Ta a se intocini aicl in po-
litia Bucurescilor !cala de musica, a slujbeT sfintelor bisericl, fijad lipa' de cantarell i trebuinciosT pen-
tru aceleasT dumnedeescI slujbe, adunandu-ne la un loc, am facut chibzuire si se gasi cu cale 85 se orin-
duiasca dascal musicos, Gherasie leromonachul, cu lefa din venitul scalelor pe luna Po talerl 250 ea-
ruja sé i se dea i douè °d'II dintr'ale scaleT ot sfeti Saya, ca acolo sa aiba scóli a paradosi mestesugul
musicir, rara a loa plata de la ucenicil ce-I va Invata, lar hotarlrea '<Imane la Mana Ta.-1813, Iunie 3.
Constantin Filipescu Vel Ban, Vel Postelnic, loan Moscu.
(Cod. LXXVI, fila 411).

www.dacoromanica.ro
 202

monahul Gherasie fu numit dascAl musicos cu 250 talen l pe lunä. Cu erke a sustinut
G. D. Teodorescu, ca infiintarea acesteT scolT se datoresce Metropolitulta Dionisie Lupul,
care va succede luT Nectarie; acesta nu este de cat continuatorul sc6leT reinfiintate
de Caragea si de Metropolitul Nectarie. l?icem reinfiintatA, sc6la de musich am
arätat cä a existat Inca in secolul al XVIII 2).
In 16 lunie 1817, Caragea numi un Efor special pentru acésti sc616 de musid,
in persóna luT biv Vel Vornicul Grigore Bäleanul, cu urmatorul pitac :

161 loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemie Vlachscoe

Cinstite i credincios boerule al DomnieT Mele dumné-ta biv Vel Vornice Grigore
Bälene, fiind-ca s'a intocmit acum aja in politia DomnieT Mele BucurescI si o scdlä nona
de musichie, ca prin invätätura cântArilor sä se pricinuiasca o osebitä pod6b6 la san-
tele bisericT, de acepa iatä printr'acest domnesc al nostru pitac, te orinduim pe dum-
né-ta Efor al acesteT sc6le, asupra cäreia i poruncim sä aibT tótä ingrijirea, atät pen-
tru intocrnirea acestel :;c6le de a se phi in bunä fiintä i orinduialä, ctit i pentru da-
toriile dascAluluT musicos, cA s'a orinduit i pentru dreptátile sale, ce iaräsT sunt oria-
duite contractul ce s'a fäcut, de a se arma in vreme si pe deplin, ca sä-sT aiba tot-
deauna fiinta sa intru intregime acéstä bunä i folositére Intocmire; tolco pisah gpd.
1817, Iunie 16 2).
Vel Logofét.
In favelrea acestei scoll, Caragea dä in 28 August 181.7, urmätorul pitac :
Zemle Vlahiscoie. Fiind-ca dupä rugaciunea ce ne-afi fäcut dumné-lor boerT EforT
aI ,4ceilel de musichie, ce s'a sistisit aicT in politia Bucurescilor, am bine-voit Domnia
Mea si printeacésti domnésca noistrà carte am orinduit la numita sala patru scutelnicT,
carT aü a fi därvarT de a aduce lemne pentru trebuinta cóliI. Drept aceea, poruncina
dumi tale Vel Vistiere, el gäsindu-se de clare dumné-luI Ve! Vornic al politiei scutel-
niciT de mai sus arätatT dintre birniciï politiel fäcéndu-se cunoscutT la Visterie, sä
se dea si pecetluiturile DomnieT Mele, spre a fi apäratI i nesupèratT ; i saam receh
gpd. 1817, August 28 3).
(Pecetea gpd.). Ve! Logofät.
Pärintele Macarie, dupä Ieromonahul Gberasie, apoI Dioniie Fotino i in urmä
Anton Pann, vor ilustra sala de musichie din BucurescI l'Are 1818-1820.
Ión Caragea a ajutat i cella de musica bisericésd din Constantinopole, ha se
peite qice, cä ea era consideratä ca o fundatiune a täril romanescl, de 6re-ce Caragea o
pune sub administratiunea une! Epitropil compusä din Episcopul de Arges si de dol
boerl din Vil biv Vel Vistier I6n Moscu i Polizache Dimitriu 4).

') In acel sens totuqI are dreptate G. D. Teodorescu, cA Ebria cellelor, care &idea cu nepla-
cère léfa dascdtului musicos, din banil scólelor, s'a manifestat la diverse ocasiunI putin simpaticii
acesteI 7col1 i finalmente aS cerut, ca in locul dascaluluI platit, sa fie obligail a face veda de musica
prolopsakis de la bisericile domnescI (VOti actul ce am dat fri urmci, dupé Cott. LXXIX, pag. 337).
In Cod. LXXIV, fila 42, este asellmintul cel mil al scólel de musica.
5) Cod. LXXXVII, fila 28.
3) Cod. LXXVII, fila 273.
4) 1J loan Gheorghe Cara gea Voevod i gospodar zetnle Vlahiscoie
Iubitorule de Dumneleil Sfintia Ta episcópe Argesifi i dumné-ta cinstit çi credincios boerule al
Domniel Mele biv Vel Vistier I6ne Moscu i duniné-ta chir Polizache Dimitriu, fiind-ca §c6la de mu-

www.dacoromanica.ro
 203

Lautarii continua a fi alciituiti in brésla sub cate un vataf. VatafT de lautarI nu

sunt de cat la orasele dommesci marT, slobode. In 9 Maní 1818, Caragea da o resolu-
tiune pe anaforaoa DivanuluI domnesc eu referinta la unele drepturi ale vätafilor de
lautari

sichie ce s'ad intocmit acum in Tarigrad este una din cele ce trebuesc spre podóba sfintelor bisericl
se cuvine de a fi apururea sub o cuviinciósh ingrijire, de aceea iatií prinleaces' dotnnescul nostru pitac,
precum si de d'are Eforil cei din Tarigrad al acestet scide ni se serie i nouil deosebit de c5tre preao-
sfinlitul patriarh, VC orinduim EpitropT al acesteI ¢alle de musicil de acolo, ca sì av41 ingrijire i pri-
vighere, spre a se afla tot-d'a-una in budi lìir4Asi a fi in bunil stare i orinduiaI5, spre a putea cumisce
rcxlurile sale, pentru care si suntem bine incredin/ III, di vep pune t6t5 silinla osirdia; tolco pisall
gpd. 1816, Maid 15.
(Pecetea gpd.). Vel Logofet.
(Cod. LXXIV, fila 247.)
I) id" loan Gheorghe Caragea Voevod Gospodar zende Vlachscoe
Prirnità fiind Damniel Mele rugilciunea ce ne fac prtrinVI arliierel si duitiné-lor velilit boerT
printr'acést5 obstéscA anafura, de a fi adedi vrtta¢1 de lilutarI numaT pc la orasele cele mari doktineseT
slobode i acel vilt4 s5-sT iea avaetul nunplor i ploconul numat de la 15utarit ce vor fi locuitort chiar
intr'acel oras, o intrtrim Doninia Mea rugliciuneu de mal sus aretal5 si hottlrim, ca apururea §i asa sa se
urmeze. Ftind lusa crt viltAsiile de Iriutarl ad apucat de s'ad vindut pe anul urmlítor insil de la trecutul
Ianuar si de se va face vre-o str5mutare acelor vinerl urtnézil a se pricinui nu pu/ine judecitlI i pri-
gonirl, de aceea poruncim dumi-tale epistatule al Arm5siel, ca nimmul de mal sus ariltat, sA se pue in
lucrare de la OintAiii a viitoruluT Ianuar, Cu let 1819-1.118, Mairt 9.
(Pecetea gpd.). Vol Logofet.
(Cod. LXXXIX, pag.

Prea Indllate D6ntne,

Cu plecatil anafora arétAm Mirla Tale, di mal inainte in vechime viltasil de 15utarT pe 1;k alte
orase de prin judele de margine, care pentru ostdiela ce faceaft cu cintare faril plat5, ceT de aick la
curtea domnéscA i ce-I de la Craiova la Caimricilmie i ceT de la Foc¢arif la isprrivnicat, avea obiceitt de
lua vritaful, de Luntrt ate talert unul si de la lilutaril ce se afla intr'acest oras plocon de la fie¢-care, pe
an po bant 33, dupé cum se face dovadl din alilturata copie de cartea domnésdi, ce s'ad scos din con-
dtca Divanulut ot lét 1775, de sunt ant 43, iar altrt mal mult superare nu aveau 15utaril de ciare Ar-
knil¢ie causT de pu/in, niel vAtilst de lAutarT in alte orase nu erau, apoT dupd vreml b'au tot intins calle
pu/in-pu/in in Ora acést5 rinduialA de vätasT de 15utarT, pinA ad ajuns la Vote judelele si la o mare cata-
hrisis, de vinde Armiísia judclele precum se vind huzmeturile domnesd i acel cumpèrillorl árnblA din
sat in sat i pe la tóte dirciumile de pe la drumurT i pe la mort milastiresel i boeresct i orl unde ga-
sesc Mutar cát de prost, 'tutear sA nu fi antat la niel o nunt5 i ciliar in circiuma stApinuluT lor séti
mcira sa, incA si pe b5e/it ces( miel, carT atuncI se invalA la 15utrtrie, nu numaT ligant de vatti, ci
15e/T fi pradl si il jilfuesc acet curnpèrAtort, Cu nurne de avaet al viitiísieT, luAndu-le c5t pot hr5pi de la
dinsil, de la unil i pánA la telert 30, Wad acest avaet si chiar de la copit miel, din care acést5 pricina
rémin liganit mön5stiresel i boerescl in lipsA i s5rAcie, de nu pot sA-st plAtéscA birul st5pinulul lor
séu s5-'l facA poslusania.

Prea Inciltate Dffinne,

Tiganii miln5stirescI si boeresel de la inceputul n'ad fost supèra/T intru nimic de c5tre
Armrtsie, ce cAutat mimal de pos'usania i birul stApinulut lor, si pe dinsul cunoscut st5pin
desAvirsit al lor, iar cu acestA urmare a ArmAsieT in nume de avaet al vätiísieT de Mutarl se ridicil cu
totul dreptatea stilpinuluT lor de asuprA-le si se face Artnri¢ia stripinA pe dinsil, c5c1 pentru ca sil agoni-
séscA avaetul ArmAsiet, lasA jos lucrul st5pinuluT lor si se duc de muncesc la altA parte si ce castig5
abia platesc avaetul Arm5sieT, iar st5pinul remfine lipsit de dreptul fotos ce se cuvine sì aib5 de la robul
sèd, dup6 cum din vechime au avut, neavénd ce s5 iea de la dinsul si niel rèmrtindu-I vreme acelul ligan

www.dacoromanica.ro
 204

NumaI musica instrumentalä nerntésca nu este protegiatä de Domnitor, prin faptul,

ca in 19 lanuarie 1813 desfiintéza banda Musicantilor nemtI, cea reorganisatA sub
Constantin Voda Ipsilant mentinutA in timpul muscalilor, in interesul balurilor §i a
petrecerilor muscalo-boeresd. Domnitorul desflintéza acésta musica, 4icénd cA ne
mal sunt trebuinciòse. I).
Importantul factor al culture, tipografia, inca are o huna pagina in istoria acestel
culturl, pentru anil 1812-1821. Tipografia Mitropolie era in rea stare, a§a ca nu mal
servea pentru tipirire de cartl bisericesd, de eral:1 nevoite bisericile din Ora sá aduca
cartile necesare din Transilvania.
La 1817, doctorul Constantin Caraca§, Stolnicul RAducanu Clinceanu i Slugerul
Dumitrache Topliceanu *cu huna rtvnä spre folosul ob§tescu, cer lui Caragea invoire
sa deschida o tipografie privilegiati pentru limbile romanésca §i grecésca. El se légA
Opa in timp de 6 lile sa organiseze asemenea tipografie cu téte cele trebuinciése er-
galil §i cu ennen1 me§terI, trebnid i invélatI la acest lucruu. Tipografia o vor a§ela in
casele domnescI la ciyneaua lul Mavrogheni, plAtind talerI 100 anual cbirie la biserica.
CerurA DomnitoruluI sa le acorde monopolul tipografic pe 20 de mil, in tizna téra,. arara
de cea de la Rimnicul-Valce sa rémAni libera, lucrAtére.
a capui de birul 1165 de poslusania st5p1nulul ski; pentru care Cu toril de obste ne rugim milostivireI
MarieT Tale, si se dea luminati hot5'rire, ca numal pe la orasele cele marI domnescl slobode s5 fie vzitas1
de 15utarI i acel vital si iea de la 'antara ce vor fi locuitorl elijar intr'acel oras, avaetul nuntilor i plo-
onul, care avaet i plocon, m5car c5 in vechime era talerI unul de nunt5 si plocon pe an banl 33, dup6
cum se dovedesce din mal sus numita domnéseä carte, ce se afl5 trecuti In condica Divanulul, dar flind-
ca acum sunt inälrate Vote prerurile, s5 se adaoge si la acestea spre a se lua avaetul nunteI intreit, adec5
talerI 3, care ava t sä-1 iea vätaful de la t6t5 céta liutiarilor ce se vor toctni ea sti cante la acea
iar nu de fie.s-care Mutar cate taleri 3; asijderea i plocon sil iea de fies-care Mutar pe an tilerI unul,
iar nu mal mult, insi acest avaet si plocon si-1 lea fama numal de la liutaril de vatri ce locuesc in
orase marl domnesd slobode, iar de la lautarl de prin orase miel i de prin sate, de la mosil m5n5s-
tiresci, boerescl ski tiriinesel si de la lautaril 15eri, ce sunt amblitorf din loe in loe i de la copii miel
ce invaral 15utAria sa nu aibd voie a lua niel un avael. de nunt5, niel plocon, nicl alt nimic cu niel un fel
de numire, ca sil p6tA fi destoinicl tiganiI mònistirescl i boerescl cu agonisita ce vor putea dobindi szl-s1
pl5tése5 birul s 5pinulul lor, séú sa le muncéscil la trebuinra ce aft, ca nisce robl ce sunt, spre a cun6sce
robul c5 are stip'n, cum si st5pinul cii are rob si a nu fi robul tras in doui prup. 1818, A pril 28.
Al UngrovIaltiel Nectarie, Iosif Arges'5, Cost Indie Buzeú, Radu Golescu, Grigorie Brancoveanu,
Constantin Cretulescu, B irbu Vaczlrescu, Dumitrache Racovit5 Vel Vornic, Constantin Billiceanu Ve!
L5gofet, Mihalztche Manu Ve! Logof6t, Grigorie Filipescu Vornic, Grigorie Billeanu, Teodor Viic5rescu,
Constanlin Caliarh Ve! Vornic. Constantin Dudescu Ve! Vornic, Dumitrache Racovirzi, Mihalache Ra-
covitä, loan Stirbeiii Ve! Vornic, Constantin Filipe.scu, Iordache Golescu, Alexandru Ghica Vel Logofit,
Grigorie Ralea Vel Logoftlt, Nestor Cluccr.
(Cod. LXXXIX. tila 386).
1) Anaforaua pentru ca sil se plátéscä banif pe cit aù cAntat musicantil la curtea gpd.
16 loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zelnle Vlahscoe. Poruncim Domnia Mea
duini-tale Ve! C5miiras si pl5toscl jaluitorilor ceea ce va fi cu cuviint5 pe vremea ce aù slujit, ea' nu ne
mal sunt trabuinciosl.-1813, Ianuarie 19.
(Pecetea gpd.). Ve! Logof6t.
Prea Inciltate Dómne,
Dap5 lu ninatii porunca Mirlo! Tale f5c6n I cercetaro, m'am pliroforisit de la samesul Vistieriei,
ca in 4ilele altor lutninall Domnl nu este cunosmt in Visterie si fi fost muzicantl neintl, c5rora sà li se
16f5 de la Visterie, de cat in ilele Mariel Sale Constantin Voda Ipsilant s'a urmat acest obiceift
li se plätea 16fa de la Cimara Doannésci, nellind ase4arl in catastihul Visteriel, de care nu lipsim a
treta Mariel Tale, rimaind cea des6vIrsiti holarire a se face de citre Inaltimea Ta.-1813, Imuarie 14.
(Cod. LXXIII, pag. 88). Vel Vistier.

www.dacoromanica.ro
 205

Ca risplati pentru dreptul de monopol, asociatiI se obligi

sa dea, din vreme in vreme, fail de plata, filade i alte mid cart' celor sèracI
copiI de la sea;
Din castigul tipografie sa dea un ajutor la spitalul IubireI de 6rnelii (Filantro-
pie), cate talen l 5 la suta
SA ingrijesci a nu se strica haznaoa cismelelor ;
Sa rinduiasca stapinirea un Efor dintre boierii de starea antéia, care sa in-
grijésci i si apere la orI ce imprejurare dreptatile i privilegiul acordate tipografie.
Caragea da cererea asociatilor in cercetarea DivanuluI. Acestia constata mal an-
téiii, ca nid o-data n'a existat in téra m000polul tipografic, dar Inca de la Mihaid Ra-
covita s'a hotarit, ea Mitropolitul singur are controlul imprimatelor bisericescl i ea niel
particulariI, arhiereiI í boierit nu putead tipari nimic, fari de voia i blagoslovenia Mi-
tropolitului. Totusi stabilirea noel asemenea censure nu insémna cl numaY tipografia
Mitropolie (stramutatà aid de la Colea) are monopolul imprimare. Ape, constatand
ca de vre-o 4ece anY tipografia Mitropolie sa parasit si all ajuns cartlie bisericescl la
lip* de sunt nevoitI preotil a cumpira aril' din alte parlf strAine, in care se gasesce
multe cuvinte vat6matdre i impotriva pravoslavniceI credinte, Divanul allá buna pro-
punerea asociatilor boerT, fiind de folosul i trebuinta obstésca, atat spre cele biseri-
cesd, cum si spre cele politicesd, totusI mentine Mitropolie dreptul de a avea tipo-
grafie, daca ar vrea. Mitropeitul insil nu primesce sa intocrnésca tipografia Mitropoliel,
ded, nefiind poprit prin hriséve de a se deschide aicl in Ora alta tipografie, Divanul
aproba cererea asociatilor boerI, prin anafora dire Domaitor, cu privilegiile i obliga-
tiunile de el cerute. Prin punctul 9 din hrisov se decide despre censura : cártile bise-
ricescI, fie romänesd, fie grecescI, din Ike trele tipografiile din téra (eand va fi una si
la Mitropolie) sa fie prealabil cercetate i aprobate de Mitropolit. Acéstk censura nu va
avea loe de cat pentru cartile bisericescI din nod tiparite, si nu si pentru nouile edi-
tiunl de earll deja aprobate si anterior tiparite.
Pentru censurarea cartilor bisericesd, Mitropolitul 'Ate a 's1 delega dreptul la
episcopT, ca si nu se lataqie tipografia cand Mitropolitul n'are timp, sad la alte °braze
bisericescI destoinice.
Prin punctul 10 se acorda tipogratiel voie a tipiri i filologhica, adica serien l de
celea ce privesc asupra iubirel de invitatura. Acestea se vor censura de citre dumné-lul
Vel Postelnic.
Acésta tipografie a avut o meritósa activitate. In anul al 2-lea al existenteI e s'a
tiparit la ea condica de lege a 10 Ion Caragea. Aci s'a tipArit i poesiile d'ànléiil ale lui
Paris Momulénu. 4)
I) Pitac pentru tipografia ce este a se face
Id loan Gheorghe Caragea Voeood i gospodar zende Vlahiscoie. Iubitorilor de Duinne4eu
sfin0a V6sIrd Episcopilor i d-vistre Velitilor boerl, impreunii i d-ta biv Ve! Bane Grigorie Brancovene
Epistatule al Spdtririel, i d-néta Vel Vistiere Barbule Valciirescule, fiind-cri prin anaforaoa ce 41 fracut
Domniel Mele pentru tipografia co se cere de uniI de alt1 a se sistisi amnia din nou, dat pliroforio
cd fricénd cercetare, atat la silInta Metropolie, cat si in condicile DivanuluT nu s'ati grisit nicT un hrisov
de oprire, lar cum ne-au fdcut arétare Preaosfintia Sa pririntele Metropolitul, cd ad gdsit la Metropolie
sineturile de mat jos arkate, Mg un hrisov cu lét 7.257 al reposatuluT Grigore Ghica Voevod pentru
rddicarea tipografiet de la Coltea si sil rémdie pe séma sfintel Metropolil i o c irte cu la 7.250 tot pen-
tru acéstd tipografie, a repo-mtulul Mihail Vodd Racovild si alt hrisov din lét 1742 al reposatului
Vodd Racovitii, grecesc, tot pentru tipografle, sad urmat pand in vremea ciumel ce a trecut. De aceea
porumein, ea Mind (le la sfAnta Metropolie sineturile de mal sus aretate, sil yeller( coprinderea lor, cum

www.dacoromanica.ro
 206

Cea-l-altA tipografie, de la RAmnicu-VAlceT, inc6 functionézA gi se tipAresc la ea

vi pentru lucrarea tipografiet sa cercetall pina citad safi urtnat ? vi si aritaff Domniel Mete prin
osebitil anafora; talco pisah gpd.-1817, Augusl 18.
(Pecetea gpd.) Vel Logofèt.
(Cod. LXXXVII, tila 42 w.).
loan Gheorghe Cara gea Voevod i gospoda zenae vlahiscoie
Citindu-se lnaintea Domniel Mete acéstA anafora. cu t6te ei din coprindorea hrisóvelor vi cralilor
dotnnescT ce sunt aretate mal jos, am luat i nol pliroforie, ci in adevdr aceste sineturl nu sunt popritóre
de a nu mal avea alt cine-vavt voie a linea vi a lucra tipografie afar5 din Sr. Metropolie de cat numal
cirtile bisericescI ce vor fi a se tipAri, sa se tipirésci prin cercetarea celul dupd vreint Metropolit, m'a
poruncit l'asa' de s'ail ficut intrebare Preaosfintiet Sale parintelut Metropolit de primesce a Intoctni
Preaosfintia Sa cu cheltuiala sfintel Metropolit acésti tipografie ce cer unil altil a o intocmi in soroc
de Ose lunT vi a o linea de a pururea Sf. Metropolie cu ar tu ti maY jos ardtate deplin i ne-ail dat rds-
puns in scris, cil niel starea Metropoliel, niel archieraticescul haractir nu'l slotaitle a linea acest fel de
tipografie, Piré nuonal se Elgidu sce, ci orT cAnd va trebui cirtt bisericescl in timba romilmscli pentru
ti elat'niele bisPricilor din Votil léra, sa se tipirésci atilt aicl la Metropolie cit i 1.t episcopia de la Rita-
nic. Dect ne prionind Sfintia Sa a se insArcina cu a intocmi acata tipografie, ce prin jalbA au cerut unit
altit s5 o intocmdsci cu varturile de mal jos ardtate, vi prin hriscivele i cele-l-alte cArlY domnescl ce are
sr. Metropolie pentru orinduiala tipografiel nefiind oprit de a se Intocmi aict in téri alta' tipografte,
poruncim Domnia Mea, Vel Logofete de Ora de sus, sé se pue in lucrare facerea domnesculul
nostru hrisov dupd porunca ce am dat dumitale la acea de mal inainte anafora incil de la 14 ale trecu-
tuluT August, cu aceste osebirl irisa sé fie volnici vi Sf. Metropolie a tipari cArli bisericescl ; al
2-lea, tóte cirtile bisericesct cite se vor tipAri de acéstA nona tipografie mal Intûiü sé se teor'séscA de
Preaosfintia Sa pirintele Metropolit, vi gisindu-se curate adecil l'irá de a inteinsele vre-un cuvdnt vil-
L'imitar impotriva legel vi a pravostavnicelor dogme, si se dei apoi in tipar ; al 3-lea, gazeturT nu slo-
boljun Dotnnia Mea a se tipiri precum cer intocmitoril acestel tipografif funi numal Filologitica ispoon-
nimatati, adeci insciintirl de cele privesc asupra iubirel de invdtAturt; al 4-lea, Efor al acestel tipografit
si fie cel dupe vreml dutnné-lut Vel Postelnic. 1817, Octombre 12.
(Pecetea gpd.) Vel Logofet.
(Cod. LXXXIX, pag. 39.
Hrisovul tipografied de aici din Bucuresci
Fiind-cA intre alte lucrurT trebuincilise, de fotos patrieT, este una vi tipografia, ca sí se tipirdsci
cirtt pentru sfintele bisericl, prin care se laudé vi se proslivesce numele mareluT Dumnei)euluT nostru, i
eirtl de invdtitura copillor, atAt la veo:Siete elinescY, i la cele ruminescl, cit vi la alte trebuinte spre lumi-
narea credintel, spre deschiderea mintet vi a invèldturel, atat in timba romanésci, eit vi in litnba gre-
césci, care tipografie ailavut Ora acdsta din vechime pusi in lucrare, iar de o vreme indoce, amelisin-
du-se, se AA téra in lipsi nu numal de alte ciírIT trebuinci6se, ci mal virtos de cirtt bisericeset, inda al]
catacdisit si se aduci in /dril din locurT strAine, avénd pe alocurea i dogme neprimite pravoslavnicel mai-
cet nóitre bisericl a IldsirituluT; De aceea gitsindu-se dumné-luT dohtorul Constantin Caracav, i dumné-
luT Stolnicul 115ducanu Clinceanu i slugerul Dumitrwthe Toplicénu cu buni rivni spre folosul obvtese
al patriel, i spre ajutorul spitalulut Iubiril de ómenT, i a vcael elinescI, vi al celor-alte vc6le romanesch
iar mal virtos pentru sfintele bisericT a nu avea lipsi i trebuinti, ca sé se mal aduci de la alto locurl
striiine cArli tiparite, coprinOnd unele dintr'insele vi invétilturt neprimite, precian mal sus s'ají (jis, s'ají
ardtat cu jalb5 citre Domnia Mea, Mediad cerere cu rugiciune a li se da voie sé intocm6sci aict in poli-
tie tipografie grecdsci i romAndsel cu a d-lor cheltuiali, spre a nu mal avea trebuinti cel ce voiesc a
tipAri civil( si trimiti la depiírtate locurT cu grea cheltuiali a se tip5ri, precum vi spre a se gIsi de cum-
pdrat, cu maT multé Inlesnire,aicl in Domndsc i IskistrA térit cArtile cele trebuinci6se, figaduindu-se nu-
ca in soroc de 6 lunt sé intoeméscil acésti tipografie cu tcSte cele trebuinciése ergalit, i Cu ennenT
mestert trebnicT j invétall a acestul lucru, si o intocmésci i Cu adaogirea tiparurilor vi sil dea din
vreme in vretne lira de platé (nade i alte n'Ud cirIT celar sdract copiT de la vcali. Osebit din cistigul
acestel tipografil ce vor dobdocli sé den ajutor vi la spitalut Iubirit de 6ment, cite talerl 5 la sutil, dar sil
aibi vi el soroc de 20 anT, in care acest soroc si nu aibi niel de cum voie alt cinevavl a mal deschide ti-
pogralle in tata' téra, filri numal o tipografie ce este la Pamnic sud VAlcea, sé se avele dupe cum MI fost,
tipirind numal cirtl rurnilnesct, vi si li se orincluiasci loca de aveljare i lucrarea tipografieT, casete nu-

www.dacoromanica.ro
 207

dill de trdba i slujba sfintelor biseriel. Ion Caragea a reInouit anteridrele hris6ve ale

mal cele domnesci de la cipmeaua réposatulul Doinn Mavrogheni, pe care se flgéduesc 55 le drégé cu
chieltuiala lor, ingrédind cele de jos, pi s5 dea chirie bisericel de acolo, cAte talen l una sulii pe an, pi ca-
tre acestea sii ingrijéscA a nu se strica hasnaoa cipmelelor politieT ; sé se ordnduésc5 pi un efor tipogra-
fiel dintre boeril din starea d'Antdit, obrazul ce se va socoti de care Domnia Mea, spre a fi sprijinite pi
apérate la orl-ce intimplare drept5tile i privileghiurile ce se vor da tipografieT ; a cérora jalb.1 orén-
duind'o Domnia Mea in teoria iubitorilor de Dumnelet EpiscopT, i a dumné-lor velitilor boTerT, am po-
runcit, sé cerceteze de este vre-un hrisov domnesc pentru tipografiT, orl la sfinta Metropolie, séu alt
unde-val, si prin anaforaua de la 14 a trecutulul Septembre, s'at fécut araare s'au gésit la sfinta Me-
tropolie cartea réposatuluI Domn Mihaiu Racovité, de anT 70, cuprimptére, ca sl nu aibé voie niment a
tipéri ciíri bisericesci firA de scirea i b1ago3lovenia Metropolitului tériT, i hrisov al numitulul Domn
ca sA aibé dicheoma tipografiel cértilor bisericescl Metropolitul tèriT; i celea ce se vor da in tipar Mtn
el se cerceteze a fi dupe cankele bisericesci, i ap sA se tipéréscé, i tipografia sé fie inléuntru in Me-
'tropolie, cum pi cértile ce se vor tipéri la Episcopie sA nu se dea In tipar pit-15 nu se vor cerceta de nu-
mitul Metropolit ; alt hrisov al réposatulul Ghica Voila, de anl 60. cum cl a lucra tipografia pi a se ti-
pitri cArtl aù fost numal cu voia i blagoslovenia MetropolituluT tdriT, incé si din arhierel pi din DoinnT, si
din boierf, earl aft vrut a tipéri cu cheltuiala lor, nu s'ail putut tipéri féri de voia i blagoslovenia Me-
tropolituluT OHL De aceea volnicesce pe Neofit Metropolitul çèrii sé rédice tipogralia de la mAnéstirea
ColteT, si sé o iae in st5pAnirea prea sfintieT sale ca sé tipAréscA orl-ce fel de cértl va voi, spre milrirea
pi lauda WI D-let, i spre invèlétura clirosulul bisericese i luminarea noroduluT intru buna credinté,
dupé care aceste sineturl filcut arttare, cé Metropolia are cloud privileghiurT, unul de a tinea ti_
pografia chiar In Metropolie, iar altul de a nu putea sé tipéréscA alt cine-va cérT bisericescY, (Ira de
blagoslovenia i cercetarea celuY dupé vreml Metropolitul Orel, care acestea privileghiurl, fiind-c5 pri-
vesc spre tinerea credinter, ic périntil arhierel i dumné-lor boerl ca sé se ptlzésc5, adecA sé nu se po-
préscil a fi tipografia in sfinta Metropolie, dupe cum a fost, pi sé lucreze pe séma Metropoliel fArti a o da
set a o vinde la alt obraz, cum pi carte bisericéscii sé nu se dea in tipar férA blagoslovenia i cercetarea
celuT dupe vreml Metropolit, pi de vreme ce in numitele sineturl nu se coprinde vre-un cuvint a se opri
altil de a nu deschide tipografie aid in 161.5, afarA din sfinta Mitropolie, ci Ind pomenesc GS aft fost ti-
pografil pi pe la Episcopil, orinduind ca cértile ce se vor tipéri la Episcopil sé se teor;séscil mal intAit
de préosflnii Sa périntele Metropolit, si fiind-cA tipografia Metropoliel s'at parésit de vre-o 10 ant, pi
ad ajuns cilrtile bisericescl la lips5, din care pricinT sunt silitY preotif de cumpérii cárfl tipérite de la
alte pArtY striline, in earl sé gAsesc multe cuvinte vitilmétére si impotriva pravoslavnicelastrecredinte,
care cetindu-se la sfintele bisericl, In loe de laudé Dumnegeiril, se aduce hulii, iar tiparul gricesc au
lipsit cu totul de mal nainte; pentru aceea ail &it cu cal : périntiT arhiereT, i dumnélor boeril, facèn-
du-ne pi rugiciune a da hrisovul DomnieT Mele de int.:46re pentru intocmirea acestel tipografil grecéscii
rumunéscé de cétre mal sus numitii tovarilpi, fiind de folosul i trebuinta obstéscA, alit spre cele bi-
sericescl, cum pi spre cele politicesci, care aceste cercetAndu-le i chibzuindu-le Domnia Mea, le-am
giisit cA sunt tocmaT precum le arat5 prtrintil arhierel pi dumné-lor boeril, daré ca Vote acestea nu ne-am
grébit a da holiirire, ci am poruncit de s'a Meet intrebare préostintiel Sale pirinteluT Metropolit, de pri-
mesce a se incérca préosfintia Sa Cu tipografia acésla, cu parturile ce cere acést5 tovaripie, pi au dat
préosfintia Sa rèspuns in scris care Domnia Mea, di niel starea MetropolieT, niel arhiereticescul harac-
tir, nu slob6de a tinea ast-fel de tipografle, fiir5 numat se fagilduesce, ca orT-cAnd vor trebui bise-
ricescl in limba romAnéscil pentru trebuinta bisericilor din Oa Ora, sé se tipéréscA, atilt aicl la Metro-
polie, cAt pi la Episcopia Ramniculul ; decl neprimind préo-sfintia Sa a se insarcina ca intocinirea tipo-
grafieT, i ne fiind popritt prin hriséve precum is mal sus de a se deschide aicl in téré alt5 tipografie,
pi pe lAng5 acésta fiind lucru de trebuinté i folos intocmirea acesteT tipografiT, din cal e urmézil a isvori
atát inmultirea c5rtilor bisericesci (earl sunt de trebuinté spre lauda lul Dumneleil i spre adIparea intru
ale pravoslavnicel credinle), cal pi ("wept-care raze de luminare ale norodulul acesteT duinneqeescI a
Domniel Mele 161'5, si mal vinos spre curatirea in neghinatele cériT ; Drept aceea dém Domnia Mea voie
si s1obo4enie trial sus numitilor tovarépl a intocmi tipografii ce cer, cu orinduialé i ponturile de mal
jos ardtate
1. S5 intocméscéacéstii tipografie In soroc de 6 lunT, cu téte ergaliile, cu 6meni invetall mesterl
ce se cuvine a ;tvea spre a o aduce in stare, incAt sé nu maT aibé trebuinté cel ce vor trebui su tiparésea

www.dacoromanica.ro
 208

tipografiel inci in 13 Decembre 1813, si acorchl 6 liu 1). Asemenea 1iu1i ere.' cl6rA
utiliza( la raft machinel.

carp grecescl i rumanescl, sit le trAmita la locurT departate cu grea cheltuialri a le tipari, carl trite
acestea sA le faca si sA le curnpere cu a lor cheltuiall, net de a cere de la nimenea niel un ban.
S'o tnmultésci si s'o adauge tot-d'a-una spre inlesnirea tipariril cartilor.
St1 dea Tara de plató fil501 si alte miel cart( celor saracr copil de la sc615, din vreme in vrerne.
Din c istigul acestel tipografil ce vor dobinli sa dea ajutor la spitalul Iubirel de 6menT cite
talerl : cincl la suta.
Sa aiba privilegid a nu avea voie i slobolenie nimenea altul a deschide tipografle In téra
DomnieT Mele, in soroc de ant 20. Afató numal tipografia de la Mimic sud Valcea, sa fie precum ad
fost slobodri, tiparind numal cartl rom5nescT, i alta tipografie aLI fie In -finta Mitropolie, dupe privile-
ghiurile ce s'ad qis mal sus ca are.
Aseilarea tipografiel cea nouà sa fie nutnaT In casele celea DomnescI la cisméoa réposatulur
Dotnn Mavroghenie, carele sa le drégA nurnitir cu cheltuiala lor, Mgr:Mind curtea de jos, si tngrijind a
nu se strica hasnaoa cismelelor politiel si dea chirie bisericil de acolo pe an cite taleri: una sol!, Maud
aser)amint in scris cu egumenul bisericel, care egumen pria jalba ad fricut ardtare din partea sa,
din panca epitropilor acelor Mönristirl Ecatonta piliéni, ca primesc inchirierea binalil cismeleT pentru
asegarea tipografieT, en acésta chirie de talerl: una Bata pe an, si la implinirea sorocului BA nu aibrt a cere
de la numita bisericA nicl o para pentru meremeturile séù ort-ce alte vor face acolo, si din nod macar.
Eforos al acester tipografil, orinduirn Domnia Mea sa fie cel dupe vreme Dumnélul ve!. Post.
Sfinta Metropolie sa fie volnica a tipari numat cArtl bisericescr rumfinescl, cum si tipogralia
de la Ramie a Episcopiel Rámniculul, iartisr are sa fie sloboda precum ad fost, a tipAri numdI
hisericescl rumfinescr.
Tifite cartile bisericescr, grecescI séd rumfinescl ce se vor tipari, orl la acéstA nouà tipo-
grafie, séu la Rimnic sud Valcea, Inat Intâiü sA se teoriséscA de catre Prea Sfintia sa parintele Metro-
polit, i gasindu-se Dogmele dupe pravoslavnicie, ne avénd Intrlosele vre-un cuvint valamator, sit se oi
dea la tipar, Insa acestA orinduialà, pe c5t privesce spre acésta tipografie, sil se urmeze numar pentru
cartile bisericescl celea carl nu aú fost tiparite, ce din nod Intfiiaol data la acésta tipografie se vor
iar carl s'ad Oat tiparite si va face trebuinta a se tipari de isnerva, acelea, de vreme ce s'a fost teorisit
cand Wain! data s'a tiprtrit, de nu vor area vre-o schimbare, la cel de said intru acésla tipografie
tipar, nu este trebuinta a le mal teorisi, ca sa nu se dea zaticnire lucraril tipografieT; iar cand Preaosfin-
tia Sa parintele Metropolit nu va avea indeletnicire sa le teoriséscA, ca sA nu se intfiqie, crier tipografia
tine 6ment cu cheltuiall, sa orinduiasca orT pe iubitoril de Dumneqed paring episcopT, séii alte obraze
bisericescI destoinice, ce va socoti Preaosfintia Sa ca sri le teorisésca i sa dea slobolenie a tipari, fiind
indatoratT oi ace! pe earl va orindui Prea Sfintia Sa, spre a nu zabovi teor:sul prin stricarea de ile,
in aducerea de pagubl f i smintirea tipografieT.
SA aibA voie a tipari i filologhicd, adedi scriert de mica ce privesc asupra iubiril de invéta-
tall, care atat acestea, c5t i alte carp de InvétaturA grecescr, IntAid BA se teoriséscA de dumné-lul Vel
Postelnic si apol srt se dea la tipar. Drept acesta, spre a se pazi orinduelile ce mal sus se cuprinde intoc-
mal, am adeverit hrisovul acesta cu insas1 Domnésca NéstrA iscalitura i pecete, cu credinta prea
tor Domnier Mele fir: Gheorghe Caragea Voevod, Constantin Caragea Voevod, martorl fiind i dumnd-lor
cinstitT i eredinciosl boeri velitl al DivanuluT DomnieI Mele: Radu Golescu, Vel Ban; Grigorie Branco-
vertu, Vel Spritar; Barbu Vacarescu, Vel Vistier; Dumitrascu Racovita, Vel Vornic de Ora de sus; Miha-
Tache Manu, Vel Logofdt de téra de sus; Grigore Baleanu, Vel Vornic de Ora de jos ; Alexandra Mavro-
cordat, Vel Postelnic; Constantin Dudescu,Vel Vornic al treilea ; Petrdche Ritorides, Vel Logordt al stra-
inelor pricinl; roan Stirbeid, Vel Vornic al Obst rilor; Nicolae Golescu, Vel Logofét de obiceiurl; Alexan-
dra Filipescu, Ve! Logofét de téra de sus; si Ispravnic Mihalache Manu, Vel Logofdt de téra de sus; si
s'att scris hrisovul acesta intru al 6-lea an dintru intaia domnie a Domniel Alele, aid in orasul scaunuluI
Domniel Mele Bucurescr, la anil de la nascerea Domnulur Damneder' si mfintuitoruluT nostru Isus Christos,
1817, Noembre 3, de Mihaldche Logofdt za Divan. Mihalache Manu Ve! Logcat proc:t.
(cod. LXXV1I, fila 277).
5) Cartea tipograftel de la Minnie sud Wises pentru rise lude scutiti
Zemle Vlahiscoie. tipografia de la Ramnic sud V5Icea, la care se lucréza si se tiparesc
necurmat Cwt.( de treba si slujba sfintelor hisericr, prin cartile fratilor Do:tall de maT inainte a avut

www.dacoromanica.ro
 209

O ultimi privire ne remine s aruncim asupra miscirel literare, sciintifice si ar-

tistice din aniI ce studiem.
D. Gaster in Chrestomatia rominia nu Inregistrézi pentru anii 1813 1821
de cat urmiterele cirtl :
11111 HOA4TWIEW11 noun 4SAESAE MOOÁAHHHE 4R5S-
11,RTS1311... 118Ad 1814.
fluiKs RHTSAK OE II A 30BAH if 11 OCAACTE11 BLICallSgiErl RH-
HI [MRS Anul 1818.
KO/IGTrIIITIII AIfIKOHOJiN 11011(1. Rïu M TynKoilirk 'ovum/two
POM5SHill1H WH KgpcSon norroS 40,0EnTairk THHEOHAWII 4SXI:STE ES,ka KS THHA-
(MA 1:11XEllarl OrNiKEOCTTX11,4 A Opiraiiidi 1821.
'MIMI fillPYIK. PlICHHArk trk AEu Sit a IeliScAdimSASil... TISKS-
Own 4821.
Mai cunesce D. Gaeter cAte-va manuscripte din 1815 si anume :
a) KSKRHT HiHTOS KYHTIVAIIE 1,ISAEKATX 111171 HEHTOS C411111IITSA ASAATII,
CK111111T4t1 (I* Ittkll UM Irk FIGAW Lip MALI AMC AHII aiiói ittjriícS c4 irrStSi Iwan
1101'OCAÓKSAS11 HIH a AATOO CHIll1,11 iiiuiiii,ií,ASnitKSKUTSaAomuSASA liorrpS
li!". Xi, KAIIEAE A(1XTX um iiarroS uLíu ,1811 firHTEXIIHCT.
Pare a fi o copie dupe un manuscript anterior, din 1799 (veçli Codex mis cel. la
Acad. Romänä1;
Versurl de Petru Furdui de la Abrudfalva, din 18 Decembre anul 1818, pu-
blicate In nColumna lui Traian tan VIII, 1878, pag. 185-1871;
c) Diverse colinde adunate in un manuscris posedat de D. A. Densusianu i ci-
ruia se pune data de 1820.
Numal la atita nu se rnArginesce activitatea literari si culturali a intreguluT
neam rominesc.
Si icena aci Insi cite-va cuvinte asupra micàrit culturale de peste munti, cicI
este necontestat cA acésti miscare are influenti asupra celeI din téri. Comerciul de li-
brArie Intre Ardél i téra rominésci si Moldova este destul de activ sub Caragea
este destul de activ sub Caragia i Calimach si sub urmitorii Domo! Sutescl. Cunds-
cem, Intre alt1 importatorI, la Bucuresci, de dill din Transilvania pre un Ene Scarlat.
Acesta, la 1820, va ave proces cu vama, care voia sA impuni taxi pe cirtile importate
si va dobindi de la Sutul Vodi scutirea de vami a cirlilor rca in trecut
asti41 cArtile rominescI din Ardeal plitesc vami ca si intre in Ora Rome.'nesci. I
Acésti miscare, din respectul sc4510, este de o mare consecinti. E momentul cind
introdus in Banat institute noul scolare la tete natiunile romini, sérbi, ha chiar
pentru colonia greed din Pesta.
Cea mal importanti onoua introducere In Banat din acestea a fost :
Organisarea de §ccile pedagogice adecä preparandele, menite a da, in scurt timp,

privileghiii, ca sii tie lude sése scutig apèratl de kite darile si orinduelile t6rel, a fi pentru caratul
lemnelor i alte trebuinte, spre inlesnirea i ajutorul tipografiel, ne-am milostivit i Domnia Mea de am
innoit $i am int5rit acest privileghiù, cu acéstA orinduiala ca c:11I dinteacestl lude sése se vor fi allAnd
ricutT, sii si-1 si de acum inainte nesup6ratl, iar et!l dinteacestia va avea lips5, la vremea asep-
mintulul sii i se implinései, ca s! aibil ace.stI lude sese tot-d'a-una pentru trébi tipogralleI; de care
poruncim la toll call se cuvine inlocmal urmiitorl; i saam receli gpd.-1813, Dec, 13.
(Cod. LXXVIT, fila 168).
14

www.dacoromanica.ro
 210

acea Aliatiune de InvèptorI, carI vor lucra si earl pina astA4r lucrézA Cu atAta devota-
ment la desteptarea rominismuluI.
',Asa fel de sholl, 4ice-se In brosura tipAritA la Buda In 1813, sunt aceste, unde
preparanp, carI se mfirginesc spre educatia cea de lipsA tinerime i dregAtoria dfiscA-
téseá asupri-sI a primi voies3. . . .
n Asa sholI a se introduce cu adevèrat ad fost de mare lipsA.....
La organisarea preparandelor a cootribuit consilierul Impèrfitesc Uros tefan Nes-
torovicl, inspectorul tuturor salelor romAne, serbescI, grecescI din Ungaria.
Preparandele regulat in 9 Februar 1811, sA fie cu 4 profesor!, dintre carI u-
nut va preda religiunea. Aradul fu ales pentru instalarea scèleT preparande romAnescI.
Studiile afi sA fie flcute in 15 lunI, cAte 5 luni pe fie-care an, reservAndu-se timp si pen-
tru practica pedagogicl.
La 10 Noembre 1812 s'ad deschis preparanda din Arad neu osebitcl prliznuire,
sub directiunea lui Nestorovicl.
Programul studiilor este cel urmAtor :
Catihetica, adecA invèlfitura credintel, cu ImpreunA tilcuirea sf. ScripturI a legeT
cea nowl si a celeI vechl, adAog8nd i inv6tAtura morali.
CAntarea bisericéscA.
Tipicul, aded indreptarea pravileI si a ceremoniilor bisericescI.
Pedagoghia, adecA favètilura pentru buna educatie a pruncilor.
Methodica, aded modul inv6tAturel.
Istoria tériT ungurescY.
Gramatica romAnescA.
Conceptul, adecA In limbI de multe felurl de scrisorl ce sunt de lipsi in viéta
omenéscA.
Matezisul, aded Inv6tAtura care cercA suptile gheometricescI adevèrurI. La a-
césta se adaogii IndoitA aritmetica, si cea co numere si cea din cap.
Geografia OrifUogurescI, cu productiunile natqrel si a manufacturi(or.; cAtre
aceea, geogra6a a t6tA Europa.
Limbs nem!escA.
ProfesoriT nurnitI la acest important institut fuira
Dimitrie Tikindeal, profesor de religiune, ncarele cuvintul lul Dumnqed
precum In c61A, asa si de fatA In bisericA propov6duesce.
/6n, Mihul, profesor de pedagogie, methodica si de istoria Ora Ungurescl.
Iosif lorgovici, doctor filologiae, profesor de geografie i matezie,
Constantin Diaconovici Loga, profesor de gramatica romAnéscil si de con-
ceptul (IcoHU,EnT8n) rominesc.
Loga, la nevoie, predA i cAntdrile bisericesci i tipicul I).
A.ctiunea lui Loga 2) ca si a luI Tichindeal, nu putead sA nu atite energic curentul
national In Banat. Acel curent va face posibili subscrierea de cler i popor a une! peti-
lima, In Iulie 1814, cAtre Impèratul, cerénd ca la m6rtea Episcopului Paul Avacumo-
vicl, sA se dea bisericel romAne la Arad un Episcop romAn 3).

I) Veçlf Epistolariul s6ii p. 381 apud Iuliu Vuia o§c6lele ronaiinesci aln5teneo, Orestia 80 1896.
3) Vei1 Biogr. lui C. Diaconovici Loga in oFanailiao No. 31 din 1893. Despre Cichindeal, ve1,11
studiul meu despre fabutilti in oAteneul Romfino din 4861 si conferinta despre acestas1 subject.
3) Ve01 petitiunea dup5 copia sub No. 238 din portofoliul 47 de la Biblioteca Acaderniel R0111:1110.

www.dacoromanica.ro
 211

Actiunea lui Loga si Tichindeal displac de sigur Metropolitului Stratimirovici din

CarlovAt. Ceea ce ati fost Petru Major, §ince, Samoa Clein, pentru Ardeal, ail tost
pentru Banat Loga si Tichindeal.
Loga rimAne profesor la preparandl pAnA la 28 Ianuarie 1831, cAnd apol va fi nu.-
mit in acela§T an (luna Iulie 11), ca director al saelor nationale din regimental bAna-
tian §i din districtul sArbese blnatian pAnA la DunAre 1).
In Ardeal tot Blajul pAsesce in fruntea misciriT culturale nationale.
In 1812 Petra Major publicA Istoria pentru inceputul Romd niter in Dacia §i
este censor cArtilor romAnescI.
In 1811 G. §incai a terminat cronica sa ca anal 1739. In 1812 §incai cérd inutil
sA-sT trécA la Alba-Julia cartea la censurA. De &tuna Weep nenorocirile acestuT glorios
bArbat 2).
Loga este nationalistul care inlocui ca romAna limba grecéscA in biserica din Pesta,
qi acelasi care organizi o asociatiune de femeT romAne in Pesta, la 1815, cu scopul
de a lucra pentru propAsirea culturei nationale, era emulul lui Tichindeal.
Patine se sciti de §incal dupi 1812 pinA la mártea !La templatA in 2 Decembre
1816, la satul Scrinea din comitatul Abavivar lAngA Casovia.
DacA §inca! n'a scris nicT publicat nimica in anii acestia, totusi el cu Episcopal Vul-
can, chiar si cu Bob, cu Petra Major (+ 1821) cu Vasile Aron (1770+1822) cu loan
Barac, etc., formaserA un mediti noti ambiant, in urma marei generatiunT a luT &mull
Clein, mort la 17 Maid 1807 la Buda 3), In care media evolutiunea culturalA si maT ales
national& a romAnilor ardeleal este asiguratA. Cum sA te indouesci de acésta, pe en
timp soil cA hare 1812-1821 trAesc, care maT malt, care maI putin, bArbatI de aceia
despre opera cArora, ca si de ale lui §incaï, censorele ungur putea (pee : ',opus igne,
author patibulus dignus V»
*

Necontestat, repetim si ad, cA miscarea culturali si nationalA din Ardeal si Banat

nu e cu total strAinA la miscarea culturalA si nationalA din Principate. InsAsT venirea
lui G. Lazar la Bucuresci probezA acésti legAturA de miscare intre Principate si Ar-
deal. Acestasi lucru probézi si aducerea de Mil G. Asaki de profesorT ardelenT la se-
minarul din Socola in 1820.
Miscarea culturalA in téra muntenéscA se manifestA prin lucrAri ¡iterare mult maT
numerése de cAt cele ce cum vOurAm le-a cunoscut si inregistrat D. Gaster in
Crestomatia sa.
SA amintim cA Iosif, Episcopal de Arges (1793-1820), om cult, a stat in corespon-
dentA ca mai multi bArbati ardeleni si cA ne-a lAsat destule publicatiunT, mal ales ecle-
siastice. SA tinem sémA de lucrArT tipografice sivirsite sub Metropolitul Dionisie Filite ;
si nu uitAm pe Nicodin Greceanu de la CAldAru§ani ; pe Efrosin Poteca, cunoscutul pro-
fesor si egumen de la Motru ; sA lAudAm numele VAcArescilor in pers6na Id( Iancu VA-
cArescu, fiul lui Alecu VAcArescu, care scrie Al. Odobescu fsT inaugura nemuri-
Orea sa muzA incA me inainte de 1821. SA aducem deosebite omagii cronicarului ex-
celinte Dionisie Eclesiarhul, cel care ne Iasi nCronografula, publicat de Papiu llarian In

I) Veyll pag. 126 a operel D-lul Iuliu Vuia.

2) Vegl Papiù Ilarian. Discursul ski de intrare la Academie 1869, 80, p3g. 26.
a) Ve4,1 discursul luT Papiù Darian, pag. 119.

www.dacoromanica.ro
 212

Tesaurui sad de monumente (T. II). De la Dionisie avem numenise codice de docu-
mente copiate de el. Despre el am vorbit deja in un tom al istoriei Romanilor.
Un loe de oneore va merita in istoria literaturel Naum, istoric si poet, ale &anti
serien l stag si pia astal;11 in manuscript in biblioteca AcademieI si pe aiureal).
Rail am face de am neglige sa memoram despre boerul roman Iordache SlAti-
neanu, ale carul case venead in strada isá aT Nouci i in care apoT nu tárilia se des-
chise primal teatru national. Crearea teatrulul national a preocupat pe loan VAca-
rescu. Acesta, pe la 1818, v6r,lénd cum o societate de amatori grecl puneati in limba
grécepiese germane si francese, nu intaWie sa traducA si el pe Regulas, Hermiona,
Gradinarul orb, din limba germana, si pe Britanicus al tut' Racine, incuragiand tradu-
cerea AvaruluI, de Moliere. In 1818 pentru prima data se si represinta acéstit piesa cu
junI elevI de la S-tu Saya. Iordache SlAtineanu Inca in 1795 imprimase la Sibig o tra-
ducere in versurI a tragediei luI Metastasio : Achileus in Schiros.
Vom incheia acéstA lista sumará prin Paris Momuleanu.
Paris Momuleana. Pócr I ,A,6 no63I4 2(01,6Kx I rriinui I AK:W:4119%1A
I

msn ovomxn-kcKx, un vol. de 66 pagine 80 mic.

Tiparit la tipografia de la Cismeaua luI Mavroglaene. 18172).
Volumul incepe cu :

Oda rivnitdre spre invétei turei

Fratilor simpatriotT
Un veac nod ni s'ag ivit,
Cu bune luminI spre toti,
Sciinte ag inflorit.
Musicesc glas
ChiamA, ne striga pe totT
cau in prostie dormim :
Ce facem ca nisce mortI

Ce rusine sa vedem
Alte limbI cum se slavesc,
lar noI Inca nu putem
Sa dAm rod gramaticesc,
Neam cu schiptru ce ne-aflam
N'am putea 'n stare sa fim
Limba néstri s'o invatam
Cu ea s6' filosofim ?

Nu am de a mal face biografia luI Paris Momulea nu : Eliad a scris'o i tiparit'o

publicand, in tipografia sa, la 1837, editiunea npoesiilor aceluia. Nu vom mal urmari
pe acest vrednic scriitor petrecénd cu slujba mica de sigur, in casa boeruluT C. Fili-
pescu. Seim cA Iancu Vacarescu nu putin a indemnat i inspirat musa timida a IuI Mo-

t) D. Erbiceanu a publicat din ele o midi culegere de versurT patriotice si in qilele din urni5
llcut intrarea solermA la Academie 'nand ca tema cuvdneirel sale pre acest putin cnnoscut, dar meritos
scriitor.
5) Vegli Eliad, in prefata poesiilor lui Paris Mom., publicat de el la 1837.

www.dacoromanica.ro
 213

muleanu. Cu huna séma ca §i poesiile luI Enache Vacdrescu '1-ad fost §c61a. In tótd vre-
mea 4ice Eliad vedeam pe Paris Momuleanu ocupindu-se cu lucrarile celor trei
VacdrescI 1).
Intemeiarea §c61el romine a tul G. Lazar II dete, mal lice Eliad, pricina sa com-
pun a oda din care am adus cate-va versurl mai sus.
Paris citea mult. El citi noptile tul Yung, meditatiile lui Lamartin, diver0 filo-
sofl. Aceste lecturI detera condeiuluI séti asta melancolie, care, cum afirma Eliad,
impinse spre óre-ce pesimisim. Acest pesimisim nAscu satira saii cel putin portretul,
caracterul : ilndignatio fecit versus.
Din volumul de poesii deosebim : Primal/6ra, Nóptea, MiOul-NopteI, Cocopl,
Clopotul.
Versificatiunea luI Paris Momuleanu este, relativa cu timpul in care serie, destul
de libera §i adesea chiar reu§ita.
Despre om lice:
Tu escI dar t'Ara de mórte,
Nu te teme de mormint
Nu se stinge a ta finta,
Cite mutl de pe pamént!
Un oin care crede in remurire, cum sA nu dinte patria i sa (*a
Dator e orl-care om
PatrieI unde a nascut,
Sub orizonul in care
Sórele Antditi a vdslut. .

Vol ceI nascutl, spre acésta

Scip cd.t suntett ei datorI,
ImplinitI dar datoria
Ca erg triumfatorl I

Nu e locul sa urmarim analisa poesiilor luI fugitive : epitafe, epigra fe, bilete, fa-
bule2). Si nu uitdm a mentiona versurile ce 'I-a inspirat deschiderea teatrulta natio-
nal (pag. 111). La 1822 va canta avenirea la tron a lui Ionita Sturdza Domnul Mol-
doveI (pag. 113).
Alt volum este cel cu titlul

nK 4 p 4KTept>0
KomnSc AE ilitptiC
Bucurescr, tipogratia de la cim6ua luT Mavrogheni, 1825.
Ca publicatiune, acésta carte trece peste tinuta de anl la care intindem studiul
nostru actual, dar e probabil Oí multe din aceste p4KPpSp (.1 le a scris

mai inainte de data publicatiunel cartel.

Acest volum de prosa e caracterisat prin tendinta luI Momuleanu de a baga in
timba romina o multime de vorbe nouT, de sigur mal mult din timba francesa impru-

4) Pag. II, edit. 1897.

3) Compara greerul fi farnica lui ca cele ce pe atuncl qi de atuncT s'ají versificat in roma-
nesce pe aceste teme: Iata, Y:oca neincetat, daca atunci al tot cantat qice rumies catre greer.

www.dacoromanica.ro
 214

mutate. Aqa aflam vorbele : ambitie, amic, bufon, venerat, voala (vual), gratie, a des-
pera, desperat, definitie, disputa, entusiasm, elocuentie, jalusie, jurnal, capritid, carac-
ter, consert (ad. concert), onor, onest, superstitie, etc.
Aci ne rèmane sa probam afirmatiunea nóstra, ca, in adevdr, nu numaI atatea
opere literare avem intre 1812-1821, ate a cunoscut D. Gaster. Din literatura ani-
lor acestora vom cita urmatérele opere, fail a le mal clasifica pe provinciI :
1. Chrisostomul. Apologie, adica cuvint sad rOspuns improtiva socoteld celor
Para de Dumnecled. Bucurescl, 1812 4) ;
O psaltire din 1812 2);
Aghiazmatar mie, Ia0 1813;
IndreptarI moralicescI tinerilor, 16rte folosit6re, cu cheltuiala jupanulul loan
Logofèt, negutator i cetatén din TemiOra, tiparite in Buda 1813, 80;
Macarie Erom. Infruntarea Jidovilor, Ia0 1813;
fi MoralicescI sentinte sad folosit6re pilde, traducere de loan TeodorovicT, roma-
nescul paroh in Pesta, Buda 1813, 80.
Prof. M. Boiadji. Gramatica Macedo-Vlahici, 1813.
P. Major. lstoria bisericel romanilor. Acesta publicatiune succede istorid pen-
tru inceputul romanilor.
P. Major este din miNarea nationalistä, romanista pana la exagerare. El afirma,
de exemplu, in istoria sa, ci tog, Dacii aú perit sub urmarirea o0irilor lui Traian. Se
explica asemenea exagerarl prin lupta nedrépta, neistorica, intreprinsa de uniI ungurl
germanI, in solda Ungarid, contra originelor latine ale natiunel române 3).
g) Anonim. Gheografie s'ati scrierea paméntuluI cu t6ta cheltuiala luI Nico-
lau Nicola din Brapv, 2 vol., Buda, 1814
hl Calendar pe 1814, Buda;
i) Trista int8mplare a cetateI Dresda de la spargerea poduluI incdce, Buda, 1814;
Scurta arètare despre luarea Parisulul, Buda, 1814;
, I) Andronake Donici. Adunare coprin0t6re in scurt din agile imparätescelor
pravile, 4 la0, 1814. E dedicata Mitropolituldi Veniamin Costache ;
ml Evghenie Bulgarul. Adoleschiatiloteos, adica indeletnicirl iubitére de Dum-
ne4ed, la0, 1814, tom. III, este tot din Ia0 de la 1819, traducere de Ieromonahul
Antonie M. 4).
n) Metropolitul Veniamin. Carte folositóre de suflet, despartita in mid WV,
dintre care cea d'antéid coprinde invetatura catre duhovnic, a duos candnele sf. loan
Pusnicul, care se sfatuesce catre cel ce marturisesce, talmacita din limba greca 3), la0,
1814. 0 a 2-a editiune sub Id Mih. Gr. utul Vv., Ia0, 1819;
ol Alexie Lazcir. Publica in craiasca tipografie de la Buda, in 1814, cunoscutul
sèd apel pentru publicarea unel gazete romanescl. Acest apel se allá alipit la urmatelrea
publicatiune.

a) Acéstä carte a fost tipiirità din nod la monastirea Neamtulul la 1816 prin Veniamin Costache
(vedl No. 5.787 de la Bibl. Urechiri si No. 10.601 de la Bibl. Urechiti din Gala!!).
1) Ve dl cartea No. '11.307 de la Bibl. Urechil
3) VCIT ce am dis nol hasine despre aceste lupte in discursul de réspuns la acel de intrare in Aca-
demie a D-luT Vulcan.
Vedl No. 8.885, Galati.
5) Vedf No. 6.051 din biblioteca Urechib, Galatl.

www.dacoromanica.ro
 215

Alezie Lazár. InpdmplgrI din résboiul frantozilor i Intércerea de la Moscova

. tälmicitA de pre nemtie de un iubitor de némul romAnesc, Buda, 1814 1);
rJ Rumpf. I. D. F. ArAtarea stApanirel I si a caracterulul luT I Alexandru I I Imp&
rat a WO Rusia. Intocmiti prin . . iar acum pe românesce prefficuti si tiparitA cu
chipul Impératulul, 8°. Buda, 1815 2);
Viéta sfAntuluT Vasile cel noù, i infricosatele vAinT ale vézduhuluT i drépta
judecatà pe care lea v6I;lut Grigorie . . . , traducere tiparità sub episcopul Galaction,
la RAmnicu-VAlcea In 1816;
Calendar pe lét 1816, TasI ?;
Arcitare. I Despre starea I acestor noua I introduce re sholasticescl instituturl
ale I t6reT romAnescI I sArbescI i grecescl I 8°, Buda, cu tiparul crfiesceI tipograffl a
UniversititeT ungurescI din Pesta, 1813.
Este o brosura de 62 paginT.
La pagina 42 sunt versurT dedicate preotilor romanI aceI factorI ne deajuns
datT al rominismuluT. Versurile aceste dealtmintrelea nu prea recomandabile, le
credem de Tikindeal scrise. Numele lul este aparent din literile initiale 'Agate une-orl
chiar In corpul unor vorbe din primele trel trofe.

41611E nóirre mSn1i[emF1

11EHTOS OCTEIAAEAE K6ACTOE,
ILKT CAiHT M í,giu,i ì roxii,
1-11111A1HAWO HóacTo
Kori 1410TOHOECKi.TEOH.

006 jt ti E SA% K011 KS

KK SOKTiA1 S H6ACTIIE OEKS11041111111,E,
.1k.CE HS 1116A1 K6AW KSA1 &META
11,16,FITAA 6HOSINH,E,
AKS,AAHASKK

HSMu16Vii8n AAAHEKES.
(1-11 To611,11 CK KK HAISTrkCKK.
KK *iE (kH oxg,
CK KH( Axp8Ackx :
A1SAT KX WCTEHHUIE...

urmézk 5 strofe, apoI un apel, In prosg, la romanT, ommilut

KÉKHiWi owmátiri din Banat, Ora unguréscfi i .ori-unde vè" afiariu ca sA ajute fon-
dul soilelor bAnStene.

Am public,at deja apirea apelul intreg al lul Alexe LazAr.

La finele cArtel este o listA de abonatl interesantA.
Nationalul rorMinesc din prineipatul Moldova (s'a abonat la exemplare) . 415
Nltionalul roranesc din marele principal al Orel rominesd 374
National romänesc din Craiova Valachia micii 112
National romiinesc din Ardealul vechiù i Ungaria 104
Cifrele acestea sunt elocinle ele aratil cä relatiunile literare sunt perfect stabilite intre toil
romfinii.

www.dacoromanica.ro
 216

Cartea se termina cu versuri la adresa Impdratulul Francise J.

Multi ani Francisc I-ul sa traiascA,
Casa Austriei sa se marésca,
SA 'Ata pe Romana toti (?)
Si pe ai lor nepoll
SA-T imp6ratésca
Ca sa-1 fericésca I

Aceste versuri apoi continua a apela la toti ca sa dea care ce pRe . .

Poetul dice :
Am nadejde a nu cer in desert,
Niel cu aceea ceva perd,
CA RomAnul va asculta
Si ce va putea el va da.
CA la multi RomAnii dad
De la cari frati folosead.
Dar In asa sfinta fundatie
Din inimi va ajuta,
Cu mana intinsa el va da.

Numai sa vada el °data

Ce el de mult ast,épta
Preoti si dascali luminati
Si pruncii saraci ajutati...
Si trecénd la o alta ordine de idei, poetul face propaganda pentru episcop romA-
nese. El cere:
...Preotilor stapin mal mare
La carele se inchinti norodul tare,
Din al lor ném si vita,
Cu el de o vita si shninta
Nu strain sa-I talmacésca,
Ci romAnesce cu el sa vorbesca.

Si apoi ca o marsiliezA, versul chiarna pe toti la lucru:

Din somn sculati-vd
Odata desteptati-vd1
Pede ca nu de mult dorrniti
Din nesciintA necajiti?
De pe ochil vo§tri lepddati negria,
CA acuma a sosit urgia :
Ad nu milostivul impdrat
Scála pedagogicésca ati ridicat,
Care in vechiul Arad aseqata,
Romanulul sl se invete e data.
Multe vécuri ad trecut
Si Inca asa scdla RomAnul n'a avut.

www.dacoromanica.ro
 217

CArticica se termina cu un epilog in prosa adresat iubitilor cititori. Este tm

noii i ultim apel la publicul roman sa dea darurl pentru scólele infiintände;
.1)) Datorinlile prebisterilor parohialnici, din cuvéntul luI Dumnedea, a indrep-
tarilor sobornicesci si a invètatorilor bisericesci, alcatuitA Ant6ia 6ra in Sant-Peters-
burg la anul Domnului 11.76, dupa aceea cu blagoslovenia excelentei sale a Preaosfin-
titului i prea vredniculul arhiepiscop i Metropolit al Carlovätului domnulul Stefan,
pe limba slavona-sérb6scA, pentru pArtile cele chesaro-craesci s'a tipArit In Buda cu
tiparul craescl tipografii a Universitatil dio Pesta, la anul 1798 si acuma din cuvént
in cuvént in limba romAn6sca, cu acelasi tipar, iarasi in Buda s'a tiparit, la anul de la
zidirea lumil 7325, iar de la intruparea cuv6ntuluI lui Dumneleii 1816, 1 vol. 4';
Jucaria norocului sail istorisirea pentru principiul L114111i0g, carele pe vre-
mea luI Petru cel mare ail fost slavit in Europa.
Acum tAlmacit pe limba rominésca cu 6re-care adAugite cuvinte, spre po-
dóba limbei si a bunel intelegeri, prin prea cucernicul Protoiereti a tóta Moldavia Lazar
Asaki, in orasul IasuluI la anul 1816, in 8° mijlociti, fad nume de tipografie.
DedicatA lui Veniamin Metropolit.
IIM6 rog sa bine-voitl a-mI da cutezare cAtre mai multe ostenele a talmacireI
ithicescilor carp, cu care indeletnicindu-se iubitoril de cetire patriotil limbeI roma-
nesci, sa se indemne a fi urmAtori strAmosilor sèl Romani, a drora märitele fapte pia
astasti de OM lumea In dreptate sunt laudate.-125 pagini;
y Regu'ile scolastice cari sunt orInduite çi ase4ate pentru tinerea i procop-
séla scélelor romanescI din téra Ungurésd.Buda 1816;
z) Esop. Viéta i pildele prea Inteleptului Esop, I vol. 8°. Sibi 1816;
aa) Gavrit Exarh, Metropolit de Kisin6i1 Molebnic tiparit in eparhidsca Metro-
polie a BasarabieI in sf. Metropolie a Chiseneulul Hotinulta. 1 vol. in 4°. Octom-
brie 4816;
bbl Kampe I. H. Descoperirea America 1-itl vol. in 8°. Buda, 1816;
cc) Montan G. Strainul in Pesta ; aduce o vorbire intre un strain din Ora tur-
césca si un cetfitén din Pesta. Buda, 1816;
dd) fiSICOAKIIK, pentru invètfitura pruncilor de a se deprinde atat cu cunóscerea
slovelor la slovenire si la cetanie, 6.1 §i la rinduiala vecernieT, intrarel i sf. leturghie.
S'ail tipArit (in-80) in privigheliata tipografie a domnului Frant de Tobeln din Brasov,
prin tipograful Frederic Herfurt, 1817;
ce) Sfintele i dumne4eescile leturghil acelor dintru sfintif parintilor nostri, a luI
Vasile celk mare, a lid IwauuK Ziatoustk si a Ilpimmtpirail.
Acum inteacestasT chipk tiparita intru +IMAM domnie a Prea LuminatuluI
Domn Iw Immuk Gheorghe Caragea Voevod, cu blagslovenia Prea osfintitului Mitro
polit a Ma grpognAKiAKiuo Klrfik IIEKTápiE 4 UINTA anucKonii WT PM. ackT faaT
de d-1 Dumitru Michailo tip PkiM. Un volum in-40. La fine pe verso filet Çi, Michailo Po-
povicl tipograful cere iertare de greselele strecurate in cuvintele slave ;
(f) Noul testament tiparit cu cheltuiala rosiPnescel Insotiff a BiblieT, Sant Peter-
burg, 1817;
gg) Silvestru, Staret de Neamtu §i, Gregorie: TAlmacire pe scurt din cea pre
larg a WI Nichifor Calist. Xantopolul la axifonele celor 8 glasurl, care cu blagoslovenia
prea sf. Metropolit al Moldovei Veniamin.... 8°, Manastirea Némtu, 1817;
hit/ InvätAtura complecta i sistematica a IntregeI sciinte comercialel pentru

www.dacoromanica.ro
 218

usul cornerciantilar, ca deos9bire a scedelor comerciale. TradusA din originalul german

inavutitA cu multe adause, i editatA in tipografie la Iasi, 1817, 1 vol. in-40.

ii) II 6 r 0 1' I 11
wH
11A600,4,In
H6HTPS
t.11)GH,RTOpill
ClOth1fAWP OW11611E4111 iuù cxTruld

IS ii1/10/11,

AKSM
11116 HAMA AA KW-PONMII*C 1:1S
TPAASCR W H nprdsKKSTK

HASA' IIETp01161
H ,I,SCSPHAWP CIOAA6AW11 M 1iyk rortrkcKK
H ES H I ITR HAI& HAM 41 KfIRHArk 01(11PAPY611
KPRECK 11011,611TOP
BEIAA
KAAViot Thlor1112ISiE OruhrpciTATFil
Oyu raorfri.
1818.

Fila 2. Dedicatiune: Mult onoratulul domn Nicolae Popovicl al scélelor nationale

de 1. g. n. pe tractul Cianaduld localnic Director, ca until adeverat patron si neconte-
nit rivnitor al bunului de comun, se dediéz/ (AAA:Gm) acéstA carte ca un semn al pre-
tuiril cel ('ad) adeverate, cu care 11 int6mpinézi prefAcetorul.

Dornnute,
Incl in anul 1816 am !Ant natiei mele o insciintare, prin care am aretat el am
tAlmAcit Pedagugia i Metodica lui Vilom pre limba rominéscA, precum nu me indoesc
ci ti-ad fost cunoscut. De mult as1 fi dat ed acea carte la tipar, darl se poftea mare
cheltuiall spre tip5rirea ei, i mie acea cu adeverat iml lipsea ; i pentru aceea perdu-
sem totA nAdejdea, ha neputend ed afla de acea &A pe nimenea, cAruia fiindu-1 cultura
iubitei natieI romAnescl de iniml lipit5, sl-ml dea mini de ajutor, ca sA plAtesc tipo-
grafiel, coprinOndu-me o nespusl intristare i verildndu-me pre mine cufundat Inteun
ocean de grill, a cAruia cumplite valurl se imbArbAtase a me inghiti, me luptam
disperatia. Decl, superat fiind oùsi scar-bit intru acest chip, incepul a cumpeni pe top
iubitoriI de culturit nationall, nAdAjduind f6rte cd void da de unul, care descoperindu-I
mal sus visa lipsl de a mea, si alerge a me ajutora intru acest lucru; cu adeverat
nidejdea mea, nu fu desartA, cicI aflal pe unul. Darii pre cine? Pre Domnia Ta! Dom-
nule! Pre mine nu cleal dobenda séù altA Ore-care uritl patimA m'ad indemnat ca sA
cercetez intru acéstA plisire a mea, ci tocmal meritele cele multe si marI ale MArieI
Tale, care ma! de mulg prin ostenelele intru plAmAdirea bunului de comun si al pa-
triel mirturisite, i publicumuluI prea bine cunoscute, ti le-aI sciut agoraisi; apoI mAri-

www.dacoromanica.ro
 219

rea sufletuld cu care in anul 1816 Intru crescerea fundusula yoalelor legeY néstre mi.
tionale generalnic o mie de florintl in banY gata a cinstit te-al Invoit, aye4area yealelor
din tractul Cianadului ocarmuireI d-tale de la Inaltatul Concilium locumtenentiale al
UngarieY, milostivesce Incredintate ca un adeverat rivnitor al culturei, inteleptesce le
ocirmuesci, yi pre tinerimea scolastici romána a aceluiay district, ea un bun parinte o
duel de mana la invetitura, o imbratiyezi, o milueseI yi eu carti scolastice, cu farte
mic pret, ha yi In cinste o mangaez1 ; aceste virtute yi marime a sufletulul, Oiseig, m'ail
indemnat a te cerceta, ca sa cer yi eil ajutor de la Domnia Ta, intru tiparirea opusului
acesta. §i de ay1 seri ell cu condeiul de fier pre o tabli de arama, Inca nu ayi putea in-
semna din destul blandetele yi marimea sufletuld a d-tale, cu care fiind aid la mine in
Buda yi descoperindu-ti eii grija yi scopul me6, ca un adeverat patron imI respunseyi
.Domnule, scopul d-tale cunoscut imI este, yi de cartea care voesci si o dal la lumina, scill
prea bine ; pentru aceea tocmeyce-te ma inainte cu tipografia pentru pretul tiparului,
ea eil nu vat fi strain atI da ajutor la cheltuiala, yi me bucur el IV pot fi Intru ajutor
la un lucru ca acesta. 0 de vecinica lauda, vecinic exemplu ! 0 pretuite raritate a
véculul acestuia!
La nisce cuvinte duld yi marite ea acestea, care pre InsuyI Democrita Atineanu,
il ruyinézi, tocmai impietrita mi-ar fi inima, daci nu ar juca de bucurie; yi pentru
aceea et, domnule yi facetorule de bine, dedicandu-11 acésta carte eu euviincidsi reve-
rintS, de tot te incredintez, cum ca Domnia Ta, dup. vrednicia duhului celuI mare, de
téta natia tot-d'a-una yi pururea liudat ve fi. Acésti carte e Intaiul rod al ostenelilor
mele, apoi yi dumnéta eyt1 cel d'anteiti, carele a alergat gata fiind, a da ajutor until
nationalist ; me rog dar sa primescl acésta dedicatie ca un semn al veneratiel mele,
care d-tale ea until patron al seiintel lor yi al tinerimel romanesci, atI marturisi dator
sunt. Prin acésta nobill payire de noil marturisiyi, láudate domnule, lnaintea luT D-4eii
yi a natiel, cat de adane zace luminarea némuluI meii romanesc la inima Domniel-Tale
§i pentru aceea III incredintat, cum ca acésta fapta vrednica de laud, Cu cununul de
dafin, neveytejite urmatorilor noytri spre pomenire, se va incorona. Domnule, multi sunt
chiamati iara putinI aleyl. Apo' iata ca iubitul nume al DomnieT Tale nicl o rugina a
timpurilor nu'l rade, ci cu cantarea luY Amfion va fi 'Aril. Mal incolo, ca si-ti ark yi
maY apriat simtirile cele din launtru ale mime! mele, (Pc : ci nu vor sci Did chiedrii
LibanuluI Wend cu ramurile, niel Appollo Wend In struna yi alauta sa, a se trufi aya,
cat me void sci eh', avend aya duh mare yi nepretuit, cum e al d-tale, ca pe un patron
al bunului de comun yi al fericirei nationale de a'l miri. Rog, intru altele, pre milostivul
Dumne4eii, ca sa se indure cu mila sa cea bogata a te darui cu NIA lui Nestor, sa-I
petrecl sanatos yi intru destulare in sinul famine, spre folosul de comun yi spre man-
gaierea mea, precum yi spre ajutarea celor-alti, earl asuda scriind pentru luminarea
némului, una poftind, ca yi mult doritul fid al d-tale Georgie, care de asta data, pentru
luminarea yi procopsirea luY, se allá In Viena, custändu'l Dumneled indelungat, sil ur-
meze virtu6selor fapte a d-tale; yi ha pare ref' ca nu pot serie mal incolo, de Ore-ce
toeme in césul acesta me coprinse o céta de bucurie, care imI rapi condeiul din mina
yi o sagéta aseutita de duledta reverinta catre perstina d-tale imi petrunse mima. Seri-
s'am la Buda In 1 Iunie 1817.

Al d-tale adeverat pretuitor, H. Petrovici.

www.dacoromanica.ro
 220

Ccitre cititori,
Iati iar o carte! Acum aA 'Avila toti din tete laturile a serie cArtT, ca si cAnd
noI nu am avea alte griji, pe vremile acestea slabe, ci si cumperirn cArti.
Asa die si eft, jubile cititorule. Insi ja in socotinti vremile cele de demult si le
cérci, apoI vei afla ci de cAnd s'a ficut lumea acésta, ad fost ant si bun! si rel, precum
si pe vremile nestre si tort scriitoril altor némurT, precum sunt nemtil si a., nu ail In-
cetat a scrie Ina din an in an, ha din qi in di s'ad inmultit si se inmul/esc ; apoT po-
porul niel o dati nu se vaeri ci sunt ani slabi si nu pete cumpera cirtI. Nu socoti,
iubite cetitorule, precum nici eil nu pot crede, cum ci fratil nostri Nerntil, Lingual si
Serbii sunt cu toll cu mic, cu mare, ayuti si bogatT si pentru aceea user pot cumpera
cirti de citit, iar RomAnit ar fi cu mic, cu mare, neavuti si siraci, si pentru aceea cu
nevoie pot cumpera cárti ; nici de cum: Nemtii, UnguriT si SérbiT ail in mijlocul lor fete
vedute in tot felul de caractere, ail preoti, have/Mori, negustorT, maisterT si lucrAtorl
de piment bogati si grad; apoi cum ci si natia romAnésci are tóte aceste trepte Intre
mAdularele el, cine cutézi a dice ha? Unde zace darA vermele? Vermele zace In neiu-
birea de cetire, adici ceia ce citesc bArbitesce la cii ti, pentru ca si se lumineze, jail
acestia Inci nu si-ail luat rostul citre citire, si pentru aceea sunt cam red la cumpe-
rarea cArtilor. óre este acésti carte, care efi acum o trimit In mijlocul publicului, spre
vre-un fetes, sad der de prisosit? aceea va judeca cititorul; eft cu aceea me mAngAiii, ci
am scris'o. Sciti ci multora va plicea, iar unora nu. Ins& si aceea cauti si lugm In so-
cotintti, ci multi sunt pentru earl niel o carte nu e de fotos f oh jale! MAT se allá, carl
rennAn lipitl de metodul lor, micar ci acela nu se póte dice meted. Multi socotesc cum
ci o Intocmire nota a §c6le1or ar fi pigAnitate si blástem pe capul lor. EA pentru toll
aceia nu suit, si niel va putea cine-va serie pentru clAnsil 1
Spre invetitorii cel tineri si spre acela, earl mai Inainte de a pisi la trépta in-
yetitorieT, aA gustat invetáturi pe la scedele cele marl, si earl iubesc pe tinerimea si e
spre crescere incredintati, precum si spre D. D. CatihetT, carT sunt indatorati a adipa pe
prunci cu laptele crestinetilit si a da sfat si mAni de ajutor Invetitorilor Intru cresce-
rea tinerimei, spre acestia, cliseT, am aruncat et ochii me!, voind a le impirtisi lor prin
acésti carte sfat si nisce mijlocirT, dupi care s'ar putea imbunitAti intocznirea cea din
liuntru a scedelor prin orase si priu sate. CAnd voim si imbunititim starea scedelor
prin erase si prin sate, lipsesce si ne int6reem, cfitre D.D. parochi si Catiheti, cerend
de la dénsil ajutor, pentru a el* ca nisce pirintl duhovnicescl, ail mare incurgeri la
pirintii pruucilor si 0 comunititii si apt:4 mult vor putea face aliturea cu Inve/Aterul
si tocmal pentru aceea am indrisnit, si In prefata acésta, dará si In carte, la mal multe
locuri, a vorbi despre &mil ; cred ci cu acésta nu i-am vitemat si user me vor erta
Dar pentru cine scri tu cartea ta ? §i cum se chianti ? Pentru cine scriii eii cartea
mea, ti-am aretat mal sus. Iar cum se chianti ai vedut din titula de la Inceput, adici :
Pedagugia si Metodica.
Ce este pedagogia ? Este o miestrie, care ne invati a cresce pruncul, saii si
griesc mal desvelit, care ne Invati a cresce In prune mima curati si sufletul bun si in-
telept, pre amendoe acestea a cundsce si pre ele intru prietenie a le aduce. Iati-tT pe-
dagogia, A cresce mima curati si nestricati In prune, apoi a hrAni sufletul bine si
inteleptesce, nu e lucru asa user, precum se vorbesce cu gura. Aci se cere invetituri,
aci lipsesce Inteleptie si bigare de sémi, aci trebue si fie regule, peste cari niel odi-
nieri sa nu se pisésci, si tAte aceste se cuprind In pedagogie. Acésti lnyetituri, adici

www.dacoromanica.ro
 221

pedagogia, in vremile cele vechI, ba pane la anul 1812 noe necunoscute ne-atl fost.
Mal antAiii aù scris pedagogia pentru invetatorl romanescI si sérbescI cel de vecInice
pomenire vrednic Inalt Consilier si al saelor nationale de L. G. I. In creimea Ungariel
mai marele inspector, precum si la M. deputatie, care ocarmuesce fondurile acelorasT
purtatorul de presidium D. Urasie *taw] NestorovicT, care acuma se prede ascul-
tatorilor intru amAndoe setae preparande.
Ce este metodica ? Mosul Dositeia, al caruia nume neuitat va remânea, dice in-
teun loc: nCe folos am etl ca m'a inv6tat tatel meh ca se nu inset pe nimenea, daca
nu m'aii invetat ca pre mine nimenea sa nu rnè pÓtA inse/au.
Ala dar nu este destul aceea mime sá crescI pruncul, ci trebue se-1 si inveti,
atuncea va fi deplin crescut. ApoT acésta ne invate metodica. Ne invate a ceti, a scrie,
a cun6sce sfanta lege si bimba maiceT, a cunetsce lumea si 1:5menil si inteleptesce a gaud
si a jude.ca. Carele va sci acestea, pre acela nimenI nu-1 va putea inela.§i cine se va
nevoi a inredecina ate acestea la inima pruncilor sèr, acela e norocos si prea norocos
Decl, Pedagogia i Metodica e pentru totr, si pentru tata i pentru mama, iara
mal vértos pentru invètätor scrisa, ce nicT invetatoril nu sunt vitregl inveticeilor lor,
ci adev6rall parintT, altmintrelea r611 I O iubitilor Inv6tetorr, se avetl cartea acésta tot-
d'a-una In mane, i foIositi-ve dinteensa in cat putetl ; apoI folosul, crescerea, lumi-
narea ï procopsirea inveteceilor vostri tot-d'a-una inaintea ochilor sA. ve fie, socotind
ca prunciI sunt pod6ba i nidejdea natiel si a Ora FitT harbatI i sirguitorY, facetI,
lucratl, In cat putetI, apoI i D-deii va da voè binecuvéntarea sa ceresce I
Acesta carte este enteiul rod al ostenelilor mele, care eh pentru natia mea cu
bucurie le-am vèrsat, i pentru aceea te rog, iubite cetitorule, ca se o primescl cu bu-
curie ; pote ca nu va fi scrisa dupa gustul tetl, Ind i gresale multe vel afla inteensa,
insa gandesce-te ce i ell aunt om, carele nu pot face tuturora pe placere si pot adesea-
orI gresi (ca omul apoT fe bine si me iarte ; cand scriiam la Buda in 1 Iulie 1817.
Al tau pretuitor fierbinte, I. Petrovid, K. preceptor.
ee) Manuductor pentru +1134U,RTOpYri CKOAACTTLIEI4111 caS 4ApEATAIll
KRTI17 +HI1/11-InilliE A nperxTopii4 fg2SLIOSTOpEll111, in80 Buda, 1818.
Cartea coprinde neologisme ca : a no,a,Stu, Kowruti841, regrete, lipsa de cunoscinte a
pedagogbieT si aduce MOTAKE, metodiceI precum si a dreptei getrldiri, zhaKSATtITE de a
cunesce, negative, nocIfTutte cultivare °MUNI RSHR KSATEIKAilE,
licalii, namtipx, cultura mal Inalta, modestie, delineatie (desemn), objecturile invete-
turiI, conditia bonei sterT, cultivarea intelectuluT, mapaglobul, potea=puté, no're-
¡MANI ECEHU,HAAR, scote=scOte, lontru---=läuntru, neocniwr, pote=pelte, mEn,oA, cEpuo-
CHTATE, knotu=iocece, cruu,1121MG CT4pE, sou-cnoplo, KOHCHEKT, MOd, 01:ACYE,
CKOMR de illASCTflil, E*EKT, KOHOCKST, *OpMAAR, caracter, AliCREIRAHHIG
E o compilatie dupe educatorul Nimaer, dice insusT anouimul compilator In prefata sa.
de-ar lucra fiesce-carele in sfera sa in acesta Meta cat si ce el péte si cleat
se pérde timpul cu nädejde spre ajutor strain, mal bine ale sale poterI se le intrebuin-
teze
%lute cartel.
Comune observatil despre cultivarea invinatoruldi poporalnic i nationalnic de
legea grecesc,4 neunitä i despre pretuirea barnicieT lui catre cuviinciOsa implinire a
dregatoriel sale.

www.dacoromanica.ro
 222

f 4 LO H P
1111* 40SAII,ATSASH LIII' Mi* npagocAmmuicSASA
6AAH WRAXASPIT,Sp10 a TOATR Orro6KAANTA
Iwan recirprif
KAIldirk K.

113 TÓATR KEATSIAAd ASAAIrkAtill

I'OIICTM1AI1l1 K,MAKAM, AOKTOP,
MN
ASAM-LISII PRASKANSA KAN H 4-k11841,
Ilit IM CTóiM K, HIN
ASAM*AS11 ASAMTihiM
Mi REA CASkap,
TINIKIMTX 4 upunliAElleATA TVHOPPA*TE ASAM*A0112
q pIIociT%SI 4TS *OH q illif
AOAM AITIRPOI'e 11
AH II liSnSpÉqIII
1818.
Pe contra-paginä gravura cu marele sigiliü, incunjurat cu mrcile judetelor. Acest
sigiliü este cel urmitor :

Sub sigilhl, intirirea de mini din 1819 Ghen, 1 a Marelul Logof6t in cuprindere:
nAcésti pravili a piméntuluT, intocmaï dupi cea greceasci, s'ad dat a fi la logo-
fetia departamentului strAinelor pricinT, ca si fie in pistrare deapururea in manile
celor dupi vremi condicarI, impreuni cu cea grecésci, ca si se mirturisésci prici-
nile de judecill ce se vor lntémplau.
Urmézi fila cu hrisovul de promulgare a pravilelor luT Cararagea din 1817.
hh Manuductor pentru invnitoriT scolasticT, Buda 1818;
Al. Beldiman, Meortea tul Abel, tilmiciti din]. francesi, 1 vol. in-80. Buda 1818.
Vorbind de Marele Postelnic Alex. Beldiman, e locul s'A amintim iar cA in 1820
el a dotat limba rominésci cu Inci duoè cirtl:
Istoria tul Numa Pompiliu, tradusi din francesi in 4ilele prea luminatuluT
Domn al Moldovei M. G. Sutu VV., 2 tomurI in-80, 1820;

www.dacoromanica.ro
 - 223 -
Tragedia /tú' Orest, traducere imprimatA la Buda In 1820 nspre procopsirea
neamului romanesci Acést4 traducere, cum deja acum am arttat, era gata incA cu treI
anY inainte si a fost incredintat4 luI Zacharia Carcalecbi, care o tipliri numai la 1820.
De la Alex. Beldiman avem i ',Alexia saft Cauta din Codruu ;
Ichf Agapie Criteanul Aghioritul, traducere de Sofronie Episcopul Husilor, slujba
S-tulul mucenic Modest, arch. Ierusalimulul, mAnistirea Islémtu 1818;
iy Con st. Diaconovici (Loga). Ortografia saii drépta scris6re pentru indreptarea
scriitorilor românescl, 1 vol. in-80, Buda (818.
mm) Efrem Sura Cuvintele i invdtgturile prea cuviosuluI p6rintelu1 nostru
Efrem Surul, care se coprinde intru intAia carte, talmAcite adicimai inainte, dar ur-
mate si tipArite in qilele bine credinciosulul si de Hristos iubitoruluI Domn Scarlat
Alex. Calimach VV., cu blagoslovenia i indemnarea P. S. S. Archiepiscop si Mitro-
polit al MoldoveI Kiriù. Kir Veniamin. Duph ale cAruia intocmirl greco-latine ur-
mat i s'ad indreptat spre folosul de obste, pe vremea prea cuviosid sale Kir Ilarie.
In tipografia sf. m6nAstirI Némtul la 1818, 1 vol. in-40 ;
Blaichard (C.), Plutarchion ream. pe scurt scrierea calor mal vestitI bär-
ball, etc. Buda 1819;
oof articica aravurilor hune pentru tinerime, talmAcita din nemtesce. 1 vol.
in-80, Sibid 1819 1).

I) Se mal pot cita aci i alte opere romilne safi si greeesel in legkur5 eu Raminit, tipArite futre
aniT 1813 piin5 la 1821 dup5 catalogul Academiel RomAne i anume
Bobb I. Cuventtirl (1813). Cel de obste articulf pentru toll (Buda 1813). Invétillura pnntru ispo-
vedanil (litinnic 1813). InvétAturl pentru agonisirea vield de vi'ic (Buda 1813). Liturghie de Rimnic
(1813). Asemenea de Térgoviste (1813). Zivolpss iseydig (las! 1813). Catechismul cel mic (Buda 1814).
Versurf la nascerea Doinnuluf (Buda 1813). Kekagarion (M-rea Neamtu 1813). Scara prea cuviosuluT
Joan (M-rea Neamtu 1814). Polileul (Buda 4814). Urmarea Intru Dumineca Pascelor (M-rea Neamtu
1814.) Catechismul ce! mare (Blaj 1815). Cel mic i cel mare ingeresc chip (M-rea Neaintu 1815). Cele
9 cAntirl din Psaltire (l4 1815). Evhologhion (Blaj 1815). Cinst. Paraclis al sf. Haralambie (1815). Is-
storia Biblicéscii (Buda 1815). Napoleon Bonaparte (Buda 1815). Naum Petrovicf, yergue (Buda 1815).
Ponturf alcatuite (1815). Alexandru 1. (Buda 1815). Séraphin, Dissertation sur les flèvrcs (Paris 1815).
Sfatul maicel (Buda 1815). Slujbl la p imenirea Sf. Prooroc Isaia (1815). TincovicT, cantArT dumneleescT.
(Buda 1815). lincovicI. Intelepte Invètiiturt (Buda 4815). Vrednic5 de pomenire biruintil (Buda 1815).
Acathist (Blaj 1816). Apocalipsul (Buda 1816). 'Entropi, adic5 arAtare (M-rea Neamtu 1816). Hrisun
engolpion (1816). Intreb5tiire rOspunsurt (M-rea Neamtu 1816) Invétiltura pentru ferirea b61e/or
(Buda 1816). Octoih (M-rea Neamtu 1816). Benduiala slintiret apel ceT miel (Buda 4816). Typicon
(IasT 1816). Triodion (Buda 1816). Kvvasocreo'ocov (Ias1 1816). Kérdt IroArrixds, I-II! (las! 1816).
Adunarea cuvintelor (M-rea Neaantu 1817). Bene, Scurt5 lnvé4turâ pentru vèrsatul ce! mAnt. (Buda
1817). Calendar (Buda 1817). Calendar (Sibia 1817). Catavasier (Sibiu 1817). Ciasoslov (14 1817)
Datorintele presbyterilor (Buda 1817). Evanghelie (Blaj 1817). Gromovnic (4817). Psaltire (14 1817).
Psaltire (M-rea Neaintu 1817). Strastnic (Blaj 1817). A. Sturza, Betrachtung (Leipzig 1817). 'Axolov
vijs Meco:taxi,* (Lisl 1817). .dtdocoxcelia irrayi avarrigareq (14 1817). Catichisis (14 1818).
Catavasiarit (Buda 1818). Hrisinos adic5 Proorocie (1818). Intrebabire réspunsurl (M-rea Neamtu 1818).
InvèliiturA pentru facerea panel (14 1818). Liturghille (14 1818). Mal inainte gdtire spre cun6sterea
de Dumne4e5 (Buda 1818). Nota! Testament (M-rea Neiiintu 1818). Psallirea (Buda 4818). Octoih
(Iags1 1818). Psaltirea (Chisruniiii 1818). Psaltirea (14 1818). Acathist (Buda 1819) Adunare de cate-va
rugriciunf (1819). Apolo,shia (Bucurese 1819). C5rticicA indemAnaticA (lag 1819). Molitvénic boga
(BucurescT 1818). Om de lame (Viena 1819). Psaltire (M-rea Neamtu 1819). Scurti rusésc5 gramatie5
(Chisin5ti 1819). Calendar (Sibiii 1820). CArticie5 ce coprinde rInduia/a sintiref bisericeT
1820). Inv6tAtura theologhicéscil (Sibifi 1820). loan Gur5 de aur, Cuvènt (BucurescI 4820). Molitvenic
(Chisiniiil 1820). Prale Mold., urin5rI pe mormUnt (1820). Psaltire (Bucurescl 1820). rema lotoeia,

www.dacoromanica.ro
 224

La tom. I, pag. 108, nota *, am promis si reproducem autobiografia, luI G.

A saki. In interesul imputinAreI materieI de tipärit, renuntäm de a realisa acea promi-
siune. Se póte ceti si In discursul metí la inaugurarea statueI lulo' la IasI.
Eacä sonetul luT G. Asaki la d, schiderea tea truluI la :

Cele negurl, ce's in tipa nagbetonuldi näscute,

A lor arpi intinsese peste-a Dakid ciimpie,
lar fantomI al rfitäcirii, prin un somn de trändtivie,
Tima mult timp ingAnatä a Rominilor virtute.

Musele 'n nemernicie späiméntat umbla si mute,

Ne 'ndräsnind Idioma Patria din cenusa eI s'in vie.
NumaI zefirul vint cu 'nstristatä armonie.
Tinguia, geménd, a Patriel strAlucirile perdute.

Insä Roma 'nduratà sfärimat fatale fiare

In zare-acum Osare dulcea zorilor schintee.
Ce pre sórele vestesce de la depärtate M'ere.

§'asteptänd Moldova 4iva, cand välu raza inteia,

Inältänd spre stele ochil, cu suspin de mangttere:
mele, 4is au,4iva 'ntäI va fi acea.

PAG. 409.
Asemenea nu me reproducem legenda intlintäreI scólel luI Laz5r, ea puténdu-se
citi In discursul de intrare la Academie a luI P. Poenaru.
Pentru motiv identic suprimärn reproducerea promisä la pag. 113, de 6re-ce se
p6te citi in volumul lul I. Ghica, la pag. 57.

(1a§T 1820). Tiolv4Wti KóProv, Tfltnal gnzvtaalac, (Bucurescl 1820). Te Waltrjecov, (BueureseI
1820). flolyaivoy zifaretfftj, (1asI 1820)..4looleot) Charros, (Bucurescl 1820). 'illiptfloy'Oviarqs,
(Bucuresc11820). BO:raleo)) 14017Tos. (Bucuresel 1820). Meedfrn, (Bucurescl 1820). Barac, Bisipirea
ErusalimuluI (Bucuresd 1821). Athanasie ce) mare, intrelArI i respunsurI theologice (BucurescI
4821). Bordeiul indienesc (Ia0:1821). Calendar (1821). Carcalechi, Biblioteca romilnescil I (Buda 1821).
Culegerea a multar rugiciunT (Buda 1821). Cuvint pentru preo¡I (Bucurescl 1821). Istorie biblicésdi
(Buda 1821). Evanghelie (M-rea Neamtu 1821). Sfiltuirea de la comitetul biblice1ti1rosienescI societ5teT
(Chisinilli 1821). Uknul imptIriitesci1 sale indrie (1821).
zisdloyos (loado)vos I grz oixedTaTov r cxfiv fredg To' froltstxdv I iind 11,1Oel.? 'sarao-
versOirres d'ol I tInd rijç vedvid 04. Alxcereelvvryg 2.7o1Pri,"rys, I Kal ixao0ivreg i od I ey) JoJov Nize
.

'Ev 'load?), 1819.

Dedicatà D6mnel Eufrosina Kalimah 201.;TOV fi. 6'. a Ungro-Vlabiel.
Tij ixlogovorcirld xai azoat0fiarchn.
thiovry.
MeyaloIrveneafcit? nciaeqe 00yyvoelxiae j Kyeice, Kvela I Et;cpeoorl Kalltocin. I
Zoire:tov 19. G. deerviaq. yvvalxi. I Tiv I no(mireav fliCloa. fiera. 'reir. XOtS' afit fiv.
I

freomi'yez. j sì orrafeaaT4s.
11rmía1 dedicatia EcaterineI Sulvo. Catalogul de sus e:te dupii al Academia

Veli la Acedemie Codex 39.

www.dacoromanica.ro
 225

TOM. I, PÁG. 114.

Anexele promise aci la notele *, ** ***, se suprima, putdndu-se citi la ope-
rele indicate in textul nostru.
Anexa promisa la nota **** este in parte realisata In reproducerea de maT sus
din tom. X al nIstorieT Romanilor u. Bibliogyafia D-lor Bianu i Hodos va complecta
notita mea.

TOM. I, PAG. 115, NOTA ***.

Informatiunl despre corporatiunea läutarilor In secolul XVIII-lea se pot culege
destule in cele XIV volume din Istoria Romanilor de V. A. U.

Intre salele din Muntenia, carI, pe la 1806 pana la 1812 avura (Unta, fratil Tu-
nusli numèra sala de la Sfantul Saya, reclusa la 3 profesorI, unul de sciintele filosofice,
al 2-lea de litere si al 3-lea de materiile ordinare.
gala de la Sfantul Saya se desvoltase totus1 an dupe an. In luna Iunie 1811,
divanul sate nite chiriasT ovreT din coprinsul localulul flind trebuinciése acele (AM
ca sa Arriana pe séma
De sala din orasul Slatina inca avem urme ca exista si pe la 1808 sub epitropii
Constantin Filipescu Radu Golescu. (Veçll Istoria Romanilor de V. A. U., tom. IX,
pag. 397).
cella de la Sfantul Gheorghe continuä cu ceT duol profesen, dar cel de limba
slavona apape nu face niel un progres.
La mtinistirea Coltea, pe langa spital, continue si sala romanésca.
La Térgoviste, la Ploesd, continua a existe sea ca i In cele 5 judele Oltene.
La Muscel exista sala (VOI Istoria Romanilor de V. A. U., tom. IX, pag. 400).
In Moldova, prin faptul isgonireT MitropolituluT Veniamin din scaun, se aduce de
sigur o paguba cultura nationale In genere. TotusT nu incetég a existe unele scoll
in deosebi cea de la Socola. (Ve;11 Istoria §alelor de V. A. U., tom. IX, pag. 400).
Inriuririle asupra salelor moldovene i muntene sunt necontestabile din partea
saleT ardelene. Cu malla de brasovenie Incep a veni la lasT si la Bucuresd cartl ti-
parite de ardelent Nu tardifi vor veni de acolo si Inv6tatorT. Mediul cultural se Imbu-
tatesce si in Bucuresci si in IasT inca inainte de invasiunea muscalilor. La Bucuresd,
D-riT Silvestru Filitis, Constantin Darvari, Emanoil Schina, Constantinache Caracas si
mal ales Dr. Piscupescul, sunt in fruntea miscareT culturale, precum ca timedi de legi
gasim pe Nestor, Bellu, Donici, Flechtenmacher. Se pomenesce chiar si de un archti-
tecton Insareinat in Maill 1810 sa faca un pod din banil CaseT podurilor.
Totusi r6spandirea culturel n'a Imbunatatit morala sociala : superstitiunT groso-
lane, credinte deserte far de mima., morti speculari pe strade, simonia in biserica, de-
pravarea in familie, procesurT de casnicie scandabise.... i).

Din trei sor,gintI Osare cultura romanésca la inceputul secolului al 19-lea :

a) din sale ; b) din eralï tiparite i cl din literatura nescrisa.
t) VeJT Istoria RomAnilor de V. A. U., tom. IX, pag. 40%
15

www.dacoromanica.ro
 226

In importanta lucrare bibliograficA facutA cu spesele AcademieI de Dnil Bianu si

Hodos si din bibliografia adusa in tomul IV al IstorieI Romanilor de mine (pag. 402-426),
lectoru/ pite urmari miscarea bibliografica de la inceputul secoluluI al 19-lea.
A 3-a sorginte culturala o documentéza folclorul national. Acésta este o continuare
in secolul a/ 19-lea din secolif anteriorI. Haiducul résbunAtor al nedreptateI tOranuluI
continue a fi personagiul favorit al doineI romAne. Jalea nesférsitA din secolii din urmA
Invalue sufletuI romAn si in secolul al 19-lea, tdranul asociaza la jalea lid nemAngdiatO
muntil si codrii, natura intréga. Elemente nouI in folclorul acestuI secol aflOm doar pe
legendarul Napoleon BunA-parte, carele cit p'aci sA detroneze din fantazia poporulul
pre miticul Alexandru Macedon. Alt element : ura si sarcasmul contra greculuI se
adaugA si se manifestO tot mal cu putere, prevestind miscarea de la 1821.
Un element nod in satira popularA il oferA sérbul si bulgarul, popére colonisate
me ales de musealT in primile trel decade ale secoluluI al 19-lea.
Anton Pann este represintantul cel mai neintrecut al folcloruluI in care a stra-
batut acest noii element de satirA.
Muscalul nu incetéza nici el, cu -WA pravoslavnicia lui, de a fi o tinta a glumelor
istete a popopuluI roman. Dupe ce el a numit purcelul de un an godac (goda-=--an In
rusesce); dupe cum la porcI striga hideo (dute, in rusesce); dupe cum cAnilor le graesce
nemtesce mar0r, incA din timpul invasiuneI austriace a luT Coburg ; romAnul acum
Incepe a'slridesi de frantuzésca scAlciatA a boerimeI, cu musu 0 quesquevu . . . . iar
pe o scarA mal larga manifestatiunile nemultamirilor sale o face in stihurI satirice, neti-
pArite si anonime, ce boerimea le califica de pornite din duhul franfuzeseu, precum
dicea anaforaua boerilor moldovenl si azmagzarul lor catre PeirtA, atuncl cAnd satire orI
pamflete furA aruncate de necunoscull in chiar trasura Mitropolitulul Veniamin si cbiar
pe scarile palatuluI sèii.
Folclorul romAnesc de la inceputul secoluluI al 19-lea pana la Reglementul Or-
ganic, nu este influentat de neamurile vecine si productiunea popularA romAnéscA e cu
totuI autoctonA, scinteie licArind in cenusele trecutuluI si care nu asteaptA de cat sh
fie hranit'A cu combustibile, ca sa OM reaprinde foc incalditor si luminator.
Poporul romAn pe WA diva se desparte maI mult de clasele culte si mani-
festatiunile lul pe t6ta diva sunt de o natura °pug celor culturale ale claselor bee-
rescl. Pe cAnd boerul a casa si afara la petrecerI, cauta a se apropria tot mal mult de
neamt, de muscal °IA' de francez, poporul continuA a rOmAnea romcin. In curtile boe-
rescl valsul si contradantul si mazurca succedail joculuT basmaleI si a piperuluI; In ba-
tAtura colibelor tèrAnescI continua horele, brAul, danturile antice. Asemenea diferen-
tiare de clase devine tot mai evidente intre 1812 si 1828.

www.dacoromanica.ro
 TOMUL I, CAP. H
1828-1829
Pagina 117.
G. Asaki era la Viena in 1823, trAmis de Domnitorul Ioniti Sturdza ca un fel de
representant al sea. Petrecend in capitala AustrieY, Asaki nu perdé din vedere cam-
pania ce intreprinsese in favdrea salelor nationale. In acésti privinti scrié mereA la
diversi boieri indemnAndu-I si solicitAnd de la el legaturi, fondurT pentru infiintare
de scoll.
Intre boierii cu earl era Asaki in bune relatiuni se aflaii Beldiman si Alexandru
S turdza.
Mal putin optimist de cAt nemuritorul G. Asaki, Beldiman respunde la o epistoli
a acestuia, din Iasl, in 28 Februarie 1823 cu urmitérea scrisere :
',Cher ami!
Mr. Alexandru Stourdza vient de me remettre votre lettre du 10/22 février, A la
quelle je me contenterai de vous répondre en deux lignes, vu que le moment du depart
de la poste presse.
Ayant parcouru tous deux votre lettre énorme, nous avons jugé que vous devez
bien peu connaitre les hommes et vos compatriotes surtout, pour demander des legs
en faveur des écoles nationales, legs qui pourraient suppléer aux bonnes intentions des
défunts. En consequence nous avons jugé que vous mériteriez bien une place aux pe-
tiles maisons, où vous aurez occasion d'observer que la folie de ceux qui sont enfermés
ne differe qu'en apparence de la folie de ceux qui se meuvent librement sur le théAtre
du monde. Ainsi renoncez A vos espérances et aimez
Votre ami
A Beldiman.
Pe coperta scrisorei :

Moldau Jassy

Monsieur le Grand-Ecuyer
George d'Asaki
a
Vienne.
Mai convins decit Beldiman ci viitorul Moldovel nu pote 11 atit de rdii, Asaki
stirue cu intusiasm in intreprinderea sa patriotici si isbutesce.
Apelul lui Asaki de a se dona averI la scede nu rémase cu totul neauçlit in Mol-
dova. La 1827 Serdarul Chiriac, de pild5, aii incredintat Episcopiel de Roman 30.000
leT ca din procentele acestor banT sA se tini si si se crésci copiT sermani.

www.dacoromanica.ro
 228

Din acestI han! s'ad zidit /a 1834 local de sc6la publica, care purta numele
de $caa Serdarului Chi nace 4).
Un alt donator acela cu nume strain, Temelie Tadela, a depus la Mitropolie
40.000 leI in profitul salei din IasT. &MI se vor da cu procent de 8 Ve si din acésta
dobéndi se va da pe fie-ce an cate 500 leT, In etern, scedeT din IasT. Adunarea tarel
aproba In 1 Septembrie 1827 asemenea donatiune si Mitropolitul Veniamin da In 7
lunie 1828 o declaratiune de primire a banilor si a conditiunilor.
*

Dinteo jaiba adresata la 17 August 1836 de Iconomul Silvestru, profesor la HusT,

aflam cit ,Idupa revolutia anului 1821 continuand cursul invataturilor In Moldova, la
1825, din orinduirea I. P. S. Mitropolit m'am rInduit invatator de copil in scóla din
TreT-ErartiT, urde pana /a anul 1858 am purtat singur acatd sarcinei, d'id prin
parintésca ingrijire a InalteT ocarrnuirT s'ad regularisit sc6la precum astAIT se vede, la
care ed ara fost orinduit profesor de sc616 normala cu léfa carita prin decretul Cin-
stiteT Epitropii, de 300 leT pe luna.gg
La 1833 Iconomul Silvestru a fost stramutat la HusT cu aceeasi léfá. El reclama
ca la ceT-lalt1 profesor! li se da cge 50Q leI.
Din petitiunea acksta se constata ca la 1825 erail redeschise set:Al nationale si ca
ele continuará pina la 1828 si dupa aceea.

TOMUL I, PÁG. 118.

Anexa *, promisa la acésta pagina, este deja tiparita In diverse publicatiunt Se
pOte urmari §i. In volumul serbare scolare de la In'.
Nota".
Pentru aulas! motiv ca mal sus, suprimam si acésta anexa.
Nota 4".
Importanta anaforaleT de la 1 Ianuarie 1828, relativa la sc6la de la TreT-Erarlif,
ma indamna si-T dad loe ad, macar ca deja este publicatä de mal multe oil.
lata acest act :

Anaforaua Epitropiel 4c61e1or din 1828, Ianuarie 1

frea Intiliate Dchnne,
Bunele Invata turT sunt pentru omul cel cugetator o viata sufletésca pre pamInt ;
prin ele numaT mintea se pede lumina de Dumneçleescile scripturT si sfintele sale po-
runa; prin ele vietuesce ornul In mijlocul intamplirilor de la zidirea lumiT, vecin se
face acelor de ocean despartitl locuitorT, se Inalta pana In sferile tarieT, cercetéza mi-
runtaele pamintuluT si, culegénd din thte folosit6re cunoscintl, Indlimanéza omului si
mangae traiul cel trecator, In care plinind datoriile sale prin fapte laudate, II castiga
mântuire. De aceste adevarurT patrunse fiind multe némurT, nu eruta jertfe spre a putea
plini acel scop, si atat ocarmuirile cat si persónele ad desvalit un zilos, carele sporind
din 4i In cji, ad adus astAOT pe omenire in trépta adevarateT sale chifimarT, adicii a fiinteT

I) VolI Puletinul Oficial al Moldovel din lanuar 1834. Va01 Albina rornánése4 No. 13 din
cela§1 an.

www.dacoromanica.ro
 229

ceT cugetit6re, de unde nascut orinduiala, legile, industria iluminarea véculta, care
la un loe alatuesc a societateT fericire. Cugetänd la aceste ne-am incredintat, cA bunele
invétaturI orinduite cu sfänta lege drept credinciései biseria, puind in inimlle juhimel pä-
mintenilor seminte alese, r nave pe MO crestinésca ì fericirea acea orasanéscii, spre a-
ctora dobindire tintesce telta a n6stra sirguinta. Drept aceea impartasind asemenea
scoposurY, noi totT epitropit sc6lelor nationale, spre a implini lipsa pricinuitä de treat-
tele int6mplarT in acest pamint, de cuviinta am socotit a nu 'Asa sa rèsara spin! i pa-
lamida pe ampul cel mänos ce pote nasce imbelsugate rodurI, ca sa se aduca dintahl
pirghia datateire de t6te cele bune, i sa se impartä intre nearnuf carele de la noT astéptif
a sa indestulare.
Privind Iasi cá intre celelalte nenorocid de care s'aii certat orasul acesta,
focul din vara trecutä ail ars si ah' surpat casa soileT domnesa, i neertindu-ne niel ve-
niturile, niel timpul de a putea face acum o nouè zidire, drept i de cuviinta am socotit,
ea in monästirea sfintilor Trel-Terarta, anume in casa si pe asezarnintul invechit al fe-
ricitului intru veclnica pomenire DomnuluT Vasile Voevod, unde de and ne adulcem
aminte aii urmat o scéla obstésca, sa se statornicésea in acea casa o scellä normala
im gimnazill, ambele potrivite cu scopurile mistre i ca trebuinta obsteT, catre care me
in urma sa se adauge un curs de filosofie si de pravile. Dar pentru ca sus arétatele in-
vetaturT cer mal multe apartamenturi, asa dar spre a putea inapea bite a sale clase
si a indemana locuinta profesorilor, socotim sO se intocmésa i sä se aeopere tótä acea
zidire cu venitul lead, pentru vremelnicésa asedare, pänä i se va putea inle'sni o sta-
tornic'ä casa, and apoI ar urma la Trel-Ierarhi numaI scéla normala. Acésta scOld nor-
mala va fi pentru invétatura limbeT romänesa cu gramaticä, caligrafie, catihisis, atri-
metica i ca niscaiva incepètóre invétaturT, care téte sa se petréa in curs de dol anT.
Cursul de gimnasiii sä tie patru anT, si in el sa se invete cu deplinätate limba
latinésca, maica limbeT infistre, care si de catre neamurT se invota ce mi ail Alta INAtura
cu ea, de at a temeTnicelor sale sciinte, precum si la tepti megiesita Rosie si Téra-Ro-
mänésca se urméza ; iar in limba romanésca sä se invete religia, filologia, hiografia,
logica, retorica, poesia, istoria, matematica, moralul, economia pamint4sca i politicesca,
istoria naturala 1 arheologia. Avad pentru pomenitele ilivétaturT vrednicl profesor!
RomänT pamintenT, adica pe parintil Iconomul Constantin, si pe Tereul I6n, pe D-ItiT
Vasile Fabian, si D-lui Gheorghe S6tileset1, i incredinténd privigherea inv6tätt1rilor
D-sale AgaI Gheorghe Asaki, indatorindu-1 a ne raporta sporul i neajunsurii6 §c6le1,
pentru care 11 instireinam cu nume de Referendar inv6taturilor publice. Pre linga aceste
se va invéta i limba el Os* indata ce se va mal usura casa scéleI de sarcina cheltu-
elilor. Tar at pentru invètatura limbilor stMine, sä fie profesor!, nealcatuind insa acestea
un rain neapérat al inv6tatureT obstescl, i pentru cA venitu/ scifilel nu ne iarta a face
asemenea cheltuelT, sa fie indatoritI scolaril ce vor voi sa inveté acele limbY, sa platésca
6re-care suma spre intémpinarea simbriei acelor profesor!, fiind mal trebuit6re cultura
limbel vorbireT neamuluI in care se fac sfintele rugaciurif, sé traaarisesc t6te pricinile,
si care este cea mai puternica legatura spre pastrarea i imbunatatirea némulul, si in-
sufletirea de dragoste catre patrie, cänd despre alta parte o sama de carti strdine sunt
pentru tineriT nepractisitT, ca cursa inselat6re, pentru care ingtijirea astra va pri-
vighea a nu se invata in sceda, nicl a se tipari vre-un lucru riepotrivit ch a sfinteT bise-
rici i cu a statului aseeminturi.
Prea Inaltate Delmne I IncrelintatI flind de pirintésca ingrijire a tnittimeT tréstr e

www.dacoromanica.ro
 230

intru cele ce privesc catre binele pamintenilor suptql, nu ne indoim de puternica im-
bra/osare i scutirea acestul scop, ca sa se aseqe in spele InaltimeT Vóstre, Domnului
pamintén, o sala pamintésa, spre folosul necurmat al obstiel, i sa se póta alcatui o
biblioteca nationalk instrumenturl i adunarea uneltelor pentru sporul inva/Aturilor,
pentru care ne rugam It:anima Vóstre, ca dupa pilda procatohilor Domni, sa se sporésa
veniturile cólel, prin harazirea statornicelor mile domnescI, i prin chibzuirea a se in-
multi si (Wile ce eraii indatorite a face ran'Astirile inchinate locurilor de jos, in vreme
ce inmul/indu-se si a lor veniturT, cu drept i fat% ingreuere pot Implini sporul acelui
analogon, pre langa care ne mal rugam sa hotarilI i sa intari/T InAllimea Véstra, ca in
urmarea aseslareI fericituluI intru vecInica pomenire DomnuluI Grigorie Ghica Voevod
din anul 1775, Noemvrie 15, dupa cursul de cina aril, de la inceperea acestor sale,
toti tinerii ce vor petrece cursul invileituritor i vor auca bune atestaturi sei se pro-
timisaseci a infra pe la dregettoriile Divanului, Visteria §i, a canieleriilor pei min-
tesci, spre a le sluji acésta de resplatire, i altora spre mult indemn. In urma ne
mal rugam cu umilin/A sa se dea si o lidula domnésa poroncitóre a se intocmi si a se
acopen i in trebuinla sc6leT cu a el cheltuiala tOtA zidirea aratatA In mängstirea sfintilor
Trei-Ierarlif, find acésta fapta una din cele mal tralnice pomenirl spre lauda nemtui-
Ore a Inallimei Véstre.
1828, Ghenarie 1.
Smerit rugator, Veniamin Mitro polit Moldavia,.
Plecate slug!: Costachi Mavrocordat,...
MihaZachi Sturza, vornic,
Gh. Asaki, aga.

.Hrisovul hi! 16n Sandu Sturza Voevod, din 1828, Margie in 28

Cu mila luT Dumnegletl, No! IOn Sandu Sturza Voevod, Domn Ten! MoldoveI.
Cetindu-se acésta Anafora a Preaosfintia sale parintelul Mitropolitul, si a D-lor-
sale boerilor epitropi al scólelor nalionale a Moldova, ne-am incredin/at a a ei cuprin-
dere este intru tóte potrivita cu obstescul folos i cu parintésca nóstra plecare spre
propoveduirea i lnaintarea bunelor inva/Aturl. Pe acest folositor aseslémint, din hive-
chime, sub numirea de Academie inzestrat cu haraziri i pronomii, dorind na pe tot-
deauna ail aduce In stare Intemeata inflorita, pentru drépta luminare a némuluI, prin
paradosirea tuturor claselor invalaturei, si a folositórelor epistimil in limba romanésca,
incredinféndu-ne ca veniturile cele de astAIT a scólelor niel la una mie galbenT nu se
sue, carele nu pot ajunge la cheltuelile trebuinci6se intru simbriile profesorilor, cum-
paratul ar/ilor, a miestriilor, ajutorul saracilor din ucenicT, si altor neaparate intim-
pinari, am gasit fórte cuviinciósa i drépta socotinla coprinsa Intru acésta Anafora, de
a se indemana scólele obstescI prin sporirea dariT ce se lua din veniturile mosiilor ma-
nastirescI de aicea, inchinate la acele de jos. Aceste veniturI prin stAruirea i ocrotirea
pAmIntenilor adaugindu-se de cincI orl pe atata peste ceea ce era and Aft ase4at aceste
manAstirI a da scedelor cate cincT miT de leT pe an, f6rte masurat ajutor se pote socoti
a se lua din veniturile acestor manastiri, douNeci i cind mil lel pe an, pentru intim-
pinarea cheltuelel scólelor spre invalatura tinerilor acesteI patriT, de la care mOnAsti-
rile aa avut si ad a lor fin/A i necurmat folos, maI ales a strAmosii nostri, ctitoriI
acelor manastiri Inzestrandu-le, prin a lor documenturl glasuesc voiaele sale, ca sa fie
a lor danil i spre ajutorul celor placute luI Dumnesleti, i celor de obstie folosit6re

www.dacoromanica.ro
 23 t

acestiff pämint. Drept aceea, fiind-ca scaele sunt cu netagaduire unele din cele mai
folositóre obstescI ased6minturl, pe care disele miínastirI sunt indatorite a le ajuta, ho-
tärim Domniea Mea, ca Preaosfintia sa parintele Mitropolitul i D-lor boera epitropI aI
scedelor nationale, dupa analoghia veniturilor acelor mònästiri, sa traga pe fiesce-care
an cate dou64ecI i cincI mil lel in casturY, din care acel intaiti se va incepe acum, de
la Sf. Gheorg,he a acestni an 1828, April 23, si se va urma cu nesträmutare liana cAnd
aducAndu-se documenturile ctitoricescI ale mònästirilor, se va pune la cale o adaugire
si mal folositiíre pentru aceste sae. Aseminea intarim i hotarirea fericitulul intru ve-
cInica pomenire DomnuluI Grigorie Voevod, ce se arata prin hrisovul sèil din 15 Noem-
vrie 1775, si hotarim : ca de acuma peste cind anI, totI tineriI pamintenI ce vor pe-
trece cursul public al salelor nationale, i vor avea bune atestaturi despre a lor Ian-
date purtarI i invelaturI, sa se protimisasca a infra in canteleriile pamintescI, spre a
le fi ca o drépta multamitä a ostenelelor sale, si o inlesnire la implinirea slujbelor.
In sfirsit hotarim : ca in mònästirea sfintilor Trel-IerarhT, unde deapururea
fost o sc61A pentru inv6tatura tinerilor, asedata. de insusI ctitorul acestei mònastirI,
fericitul intru vednica pomenire Domnul Vasile Voevod, färä cat de mica intardiere, sa
se intocmésci cu cheltuiala acelel mo5nastiri teota casa ce se allá despre amiaza-di a bi-
sericeI, pentru ca sa fie acum spre aseqarea i urmarea invètaturilor pand chid se va
inchipui o me' indemanatica zidire pentru Academie, iara apoI sa slujasca pe tot-d'a-una
acéstä casa pentru sceda incepatóre. Asa dar, spre intocmaI i nestramutata urmare
intärit acésta Anafora cu a néstra domnésca iscalitura i pecete.
Iaql 1828, Martie 28,
(Iscalit) Noi Ion Sandu Sturza Voevod.
(L. P.)
Vel Logota procitoh.

PÁG. 120. NOTA *).

Decretul lul Ionitä Sturdza Vodä relativ la instalarea scad in localul de la TreI-
Erarhi, din 28 Martie 1828 este adus la nota de mal sus.
De asemenea suprimam anexele promise la notele *, **, ***, fiind-cä aceste acte
se pot gasi in Anuarul instructiuna publice de V. A. Urechiä, pag. 227 si in Uricarul
lul Codrescu Tom. VII, etc. In Uricar se gasesc numeróse acte relative la scólele din Mol-
dova Oa la intrarea muscalilor in Principate. Invasiunea acéstä notia a Rusilor in
Moldova si Muntenia si rèsboiul ce apoI se incinge cu Turcia, nu sunt de natura a fa-
vori evolutiunea culturala a natiunel romane. Numal Blajul din Ardeal continua a fi
centrul, focarul cultural.
In Ardeal si Banat luminéza faclele : Samoil Klein, Petru Maior, Cichindeal, Aron
Vasile, §incai, etc.
In Muntenia totusI nu bite salele s'ati inchis din cauza rèsboiului. Lambru, ilu-
strut profesor grec din Bucurescl, nu mal continua a exercita influenta sa culturald (a
murit la 1805), dar a lasat in urma-i ucenicI vrednici i inv6tatI, ca Popp, care la '1803
tipari la Viena metrica sa, orI ca marele Vornic Grigorie Brancoveanu, flul mareluI Ban
Manolache Brancoveanu. Acesta traducea din limbele latina i elina calif de scóla ca
ZzoiXoía T1¡; Li-facis zatljetx-is paoaopiiv, opera liff Form AIirexxtoç, (Viena 1808).
Leache In Rescherches in Graecia numesce pe Brancoveanu .one of the Lead master
of the college of Bucarest.

www.dacoromanica.ro
 232

Nu mai putin in.semnati furá i alti discipoli ai lui Fotiade Lambru : Campineanu,
Villara, Hrisoscoleu, Brezoianu i cbiar acel bärbat care mal apoi va fi Mitropolit sub
nume de Neofit. Numerosi sunt barbatit culti earl stag in legatura ca Principatele de
grecesce. Asa D. Moruzi publica la 1811 la Lipsca Taptpuvoo; i Nea ypap.patocyl
mac Akelvoci).
Ecaterina Sutu interpretéza dialogurile lui Focion dedicandu-le altei femeT culte:
Efrosina Calimah Sutu.
Lui Lambru a succedat la catedra, In 1812, Vardalah. De la acesta Efrosim Po-
teca Petra Poenaru 1i aprind facha, ca care la réndul lor vor lumina natiunea
i
romana.
*c6lele cu limba romanésa, repetim, nu tefte sunt inchise in urma invaziund
muscalesci, dar nu fac progrese visibile. Din condicele de documente ale archive! Sta-
tului si din acele de la Academie si de la Fundatiunea Urechia din Galati, se constata,
ca scrierea limbei romane este tot mal pròstä, mai necitétä, mai hieroglifica si a bruma
de ortografie, care exista pe la inceputul secolului 18-lea, este tot mai rkii alteratä'.
Limba si ea pe tóta 4iva primesce un noii aluvium de la muscali. Generalil acestora
introduc, pe URI cancelaria românésca a DivanuluT, o cancelarie cu limb& rusésca, dar
In societate predomina limba francesa, ca si in Rusia. Acum sa introduc multe vorbe
francese In limba romanä', precum: comisie, comisariat, comisionar, comision, particu-
lier, documente, pretentie, pretentione (sic) raport, curier, moneta, transport, cance-
lare, expeditor postal, bagatela, sechestru, faliment original, bilant, conversatie, depo-
ziton, experientie, in comun, in contra, societate, clasuri, securitate, obligare, con-
structiune, etc.
Nu-1 vorba, ca i fail de rusi bimba francesa inriuréza asupra limbei romane :
prin casele boeri/or introdus dascall de limba francesa i vitejiile legendare ale luï
Napoleon Buni-parte nascusera un curent galofil atat de puternic, ci i biserica orto-
doxa infra In el. Mitropolitul Iacob al Moldovei traducea din limba francesa romanul
lui »Critil i Androniusc. Enache Vacarescu inca din secolul trecut adunase in biblio-
teca sa multe carp francese, din cari o bunk parte cu autograful WI se conservi astä4i
in Fundatiunea Urechid de la Galati.
Inca de la finea secolului al 18-lea in Ardeal s'ail afirmat cele 2 scol! limbistice :
qceola latinisantei cea bisericéscel, care conserva limba a§a cum era in cartile bise-
ricesci. Pasul asupra sad bisericesci II avura Petru Maior, Paul lorgovid, Cichindeal.
Iorgovici intrebuinta numer6se vorbe francese; el seria nome In loo de nume, pre st
seria prin sc in cundsce, serie sunt in loe de ant.
et5la latinisantä nu despretuesce vorbele francese utilizate in Principate. In car-
tile didactice din Ardeal insa limba latina prevaléza. Asa, inteo aritmetica tipärita la
.1777, gasim vorbele patru speties addiie = adunare minuendus, substrahendus
muitiplicandus i multiplicator, divisor quotient, dar si expresiunT originale ca:
uniOre = unime, ç1ecif6re = qecimI 1).

I) Vedl cartea Ducere de mAni citre aritmetic5 sa5 Socotéla pentru tréba pruncilor roma-
nescl...0 Bed, la Iosif de Kurtzbec 1777.
Acdstà carte a fost necunoscut5 D-Ior Xenopol si Erbiceanu, cind aù imprimat volumul Ser-
barea scolar5 de la IasIa. O posede Fundat. Urechil.

www.dacoromanica.ro
 233

TOMUL I, PÁG. 123.

Am promis sä dad, ca anexA, prefata arte!' de filosolie a luT Ainechie, tradusii din
grecesce de Efrosim Poteca. Nu ne tinem de promisiune, lectorul puténd-o citi in insäsT
opera acésta la bibliotecile publice, fiind-cd ni se cere stäruitor sä scurtä'm pe ciit
mai mult materialul de tipärit.

TOMUL I, PAG. 124.

Pe lângd nota caracteristicä a miscrireT 'iterare din 1829, de care aci vorbirdm,
amintim, ceea ce am demonstrat i in »Sehifele de literatura' cä altd nota caracte-
risticä a literaturel din acéstd periodd este consciinta daeo-romanismului, ca si in li-
teratura din secolul al XVII-lea.

TOMUL I, PAG. 126.

In urma ulterióreT publicatiuni a documentelor din colectiunea Hurinuzaki si

a documentelor din Istoria renascereT de D. D. Sturdza, a devenit inutild o insirare bi-
bliografía asupra anilor 1828 si a r6sboiuluT ruso-turc.

TOMUL I, PÁG. 128.

Actul promis la nota din acésta pagind 128 '/-am adus maT sus, unde am reprodus
epistola lui A. Beldiman cdtre G. Asaki, prin care dice cd acesta era nebun daca spera
sd dobéndéscä legaturi, averi, de la compatriotii s61 in favérea saelor.

TOMUL I, PAG. 131.

No. 6 al AlbineT publicd, cu ocasia serbAreT TreT-Erarhilor, o biografíe a luí Va-

sile Llipu i cu acéstd ocasiune amintesce de reorganisarea gimnasiulut la 1 Ianuarie
1828. Din acéstä lucrare extragem urmätórele réndurT de la fine :
Intèmplärile din urmä ce ad adus anta sdruncindrI asupra patriel astre ad
indemânat ridicarea din surpare a gimnasieT : P. S. nostru Arhip. Veniamin Costake,
scutitor al bunelor lnvètAturl, impreund cu D-luT Vorn. Mihail Sturdza si Hat. Costache
Mavrocordat, EpitropiT sc61elor nationale, ce ad insotit numele lor cdtre al nemuritorulut
ctitor prin purtarea de grije a refer. Aga G. Asaki s'ad 1nnoit aceste gimnasiT la 1
Ianuarie 1828, In puterea documentelor, cu nouè Intdriturl si hrisov a D-luT. Ion Sturdza
si care gimnasiT spre aducere aminte a ctitoruluT s'ad numit Vasilian. De atunrI
pând la isbucnirea epidemiel aú urmat Invètäturile publice in acest chip : un clas de
invètäturd incepe trase dupä metodul luY Lancaster ; 2 clasurT pe 2 anT, 'm'Agite pentru
Invètäturi normale, in carele se paradosesce : Gram. rom., religii, calig., inceputurT
geog. ale ist. si ale art. 4 clasuri ale gimnasieT "m'Agite In 4 ani, In carT se parodo-
sesee limb. lat. cu autoriT clasicT, sintaxul rom., retorica, poetica, geografía, ist. univ.
ant., algebra si catihisis. Pe lângd aceste pentru cel ce voesc a Inv6ta limbI strdine sunt
profesorl de limb. elind, franc., rus, nemtéscd. ProfesoriT gimnasieT sunt: PAr. econom
Costache, Iereul Ion, V. Fabian, G. Seulescu, T. Verescul i ajutAtoril Helunga Fili-
pescul. La 20 Iulie 1828 si la 20 Februarie 1829 s'ad fdeut examen scolarilor publicT
spre deplina multdmire inalteT ocarmuirT si a patriotilor despre carele aü vorbit ga-
zeta oficiall de Petersburg, asemenea gazetele frantusescI si ale germane. Aicea sub
umbrirea nemurit6reT protectie a EpitropieT inv6thturilor si sub pavaza guvernulul, s'ad

www.dacoromanica.ro
 234

t'Asea la 15 Mala '1829 :si ',Albina romemésedu ce urmazd sub directia proprietarului
ei cu redactia gimnasialilor profesor! Seulescu :si Fabianu.

TOMUL 1, PAG. '134, NOTA *) qi nota **).

DAm aci loe la corespondenta urmatd intre Eufrositn Poteca i Eforia seedelor
pentru numirea ca invetAtor la FocsanI a unui june ardelén Alexie Popovici :

Prea Cinstitel Eforii,

Protopopul Nicolae de la Focsani 'mi-a trämis aceite do e scrisori, una a sa si alta
a unta tiner anume Alexie PopovicI, venit acolo din Transilvania. Protopopul me in-
sciintézd cá acel tiner, dup'd atestaturile sale, al"' invetat in limba latinéscA nemtéscii
invetAturile normale i filoso fia, aU stätut si profesor de gramatica românéscA cd acurn
voesce sA fie prima si el intre candidatii nostri la vre-un judet, las& el ar don i sä remde
acolo la FocsanY, cd. de este trebuintä ar veni la Bucuresci s'd dea examen. Dumnea-
voastrA puteli vedea si insive din aceste serien cererea lor, la care ea nu putérn sä.
hotAräsc ce sA facd, pänd a nu areta la cinstita Eforie, care acum intelegénd pe deplin
cererea aceluI tinér, me rog poruncéscd in scris ce trebue sii faca: ori sA vie ori
sA nu vie? El se ragd sd aibá insciintare mal' de grabd, pentru d. de nu va fi primit sä
se ducä unde isi va afla 'Anea.
Bucuresci, 26 Dechemvrie 1831.
(Semnat) Evfrosim Poteca.
Apostilul in scris :
Este prea primit de va avea cäçluta destoinicie, orânduéla este sciutä cum are sä
urineze, spre a-vi trece mg Antéia examenul si a lua cerutul document.
Adresa scrisorel Protopopului de mai jos :
Cinstitului Sfintiel Sale Pärintelui Arhimandrit Domnul Eufrosim Poteca, Direc-
torul scalelor Nationale al Printipatului Valahiei cu cea in Christos frdtéscA plecAciune.
La Bucuresci.
Cu cea in Christos frAtescd plecdciune m inchin Sfintiei tale.
Mdcar cd multa vreme este, de cänd nu m'am invrednicit a vedea prin de l'ata
pre Sfintia Vósträ, dar simtitor cunoscend pArintésca dragoste, purtätetrea de grije
multa rivnit ce o avetT spre folositórea buna crescere a fericireI némulul nostru, deapu-
rurea insetézA sufletul mea' dorind a cAstiga rAcorire prin crescerea pruncilor ce Dum-
neOeti mi-a1 ddruit. De aceea plecat insciintez Sfintiei Vastre, c'd acum in Focsani viind
un fecior de preot drept slAvitor christian din Transilvania, Alexie PopovicT, cace, dupd
atestaturile tipArite ce are la mânds'i priimite de la profesora scalelor imperAtescI, unde
aa observAluit inveldturile normale si cele mai inalte sciinte ale illosofiei in limba la-
tinhca, in limba nemtéscl, gramatica, rumânesce ail intrebuintat ddscälia, precum
arAta testimoniumul dat sic-sI de la Directia orinduità pentru invetdtura scenelor na-
tionale neunite in Transilvania, carele auqind de intocmirea scélelor nationale ce s'al-1
oranduit a fi prin orasele judetelor acestui Printipat, doresce a se invrednici cercetdrel
de catre Sfintia Vastrd, si aflându-se destoinic, sd ve milostiviti a-1 priimi in numerul
dascAlilor, si de va fi cu putintA a ni-1 ortindui nod aice.

www.dacoromanica.ro
 235

Pentru care de este mijloc a se primi, rog ca FA ni se facil al SfintieI V6stre cin-
stit rèspuns, tiind-ca numituluI ii urméza nevoia a se a§eza undeva pentru chivernisi-
rea vieteI sale.
1831, Dekemvrie 18.
Al SfintieI Vóstre,
Cu cea in Christos fratésca plecaciune,
Nicolae Protopopu, ot FocanI.
Adresa scrisoreI catre Eufrosim Poteca a lui Alexie Popovici in limba latinésea
ca §i intreg continutul eI de mal la vale :
Fccgani.
Admodum Reverendissimo Domino Domino Ephrosimo Poteea, Directori seholartint
per Principatum Valachiae Nationalium, Domino milli collendissitno.
Traditur. Bukurestini.

Admodum Reverendissime Domine Director !

Secundum recomandationem hue acclussam Protopoppae hujasis Reverendi Dumi n
Nicolai, infra scriptus suplicans, de genu supplex orare sustineo Reverendissimam Do-
minationem Vestram non dedignetur in adjutorium meum intendere respectu fortunae
meae acquirendae, quanto citius quamdam resolutionem me laetantem rescribere
nempe: ut si possibile fuerit, ut in hac civitate ludi magistrorum futurorum nationalium
unicus sim. Adeam Bucurestinum examinationis causa, per reverendissimam Domina-
tionem Vestrarum ; secus necessariis coactus ero panem meum quotidianum, alio modo
quaerere, humillime rogo dignetur me de salario quoque Ludimagistrali certiorem red-
dere. In reliquis profundissimo venerationis culta emoriturus.
Signat Focsani Die 180 Dec. 1831.
Humillimus servus,
Alexis Petrovitz philosophus et luditnagister nationalis non-unitus Transylva-
nensis.
TOM. I, PÁG. 136.
Public aci in intregime budgetul §c6lelor me sus analisate pe 1830-31.

Socotelile scálelor obstesti de veniturile si cheltuelile pe 9 lull' din let 1830,

socotite de la 1 Aprilie IAA la sfärsitul lui Decembre pe let 1831,
si dupe douè luni Ianuarie si Februarie din let 1832
Soeotelile de veniturite §i cheltuelite pe let 1830, veniturile §cdlelor pe let 1831
socotite inset arençlile moOilor de la let 1830, Aprilie 93 ptinis la let 1831, Aprilie
Wert Parale
39.093 37 Suma ce se vede in socotelile §c6lelor incheete de catre cinstita Comisie
orinduita infra cercetarea caselor fac6tóre de bine, cA Oman In
naht la Casa qc6lelor panä la let 1830, Martie 31.
42.681 Banil preotilor i al diaconilor, dupe intocmirea ce este fäcuta pe lude
7.848 din cate patru eparhil, de lude Po talen l 7 pe an, care se scrie
de la sfânta Mitropolie, in duoè ca§tiurI po talen l 3, parale 20 de
preot la fieqeare c4tid, bez talen l 12.250 ce se dati la Cutia miloste-
niel pe tot anul dintr'acetI banI, Insa

www.dacoromanica.ro
 236

Wert Paralo Tilled Parale

17.13 1 - 2.448 la eparhia slintei Mitropohl in 7 judete.
22.750 3.250 la eparhia episcopiel Ramnicul 5 judute.
9.300 1.400 la eparhia episcopiei Arges 2 judete.
5.250 750 la eparhia episcopieI Buza 3 judele.
54.931 7.848
12.250 Se scot cel ce sa ja la Cutia rnilostenieI.
42.681
'12.000 BanI ce se rdspund de mdnastirile din téta téra, dupe lista ce s'ad Matt
in vremea Domnuldi kín Caragea, ca f6ie pecetluitä de ce sumii are
si dea flescare mdnastire.
93.774 37
26.000 BaniI arendil a 15 mosiI ale meinastireI Glavacioculul pe acest an, de la
1830 April 30, !Ana la 1831 Aprilie 23, loez talen l 4.050 ce ad po-
prit Dumitrache Chiritä arendasul pentru 6res-care pretentiI ale sale,
care neputdndu-le Eforia sh le tie in sérnä ail pornit judecatii cu nu-
mitul i oranduindu-se in cercetarea logofétuldi Wei de jos, cand se
afla dumnealuI logoldtul §tefan Balaceanul, s'aii fäcut anafora a se
cerceta pricinuirile la fata Joculul, .i nemultamindu-se numitul
aù pornit jalba i s'ail orinduit la boeriI veliti.
119.774 37 Suma din urma a veniturilor.
1.800 Birul robilor indnastireI Glavacioculul, ce s'ad putut implini pe acest
an, bez talen I 300 ce se dati epistatuld ce stringe birul, pe an.
7.900 Dana arendiI tuturor mosiilor mdnastireI ObedénuluI ot Craiova pe
acest an, dupe contractul ce este faeut.
4.300 Banii arendil a cloud mosil Salcia i Bäcesci ale saleI Ionasculul ot
Slatina, dupe contractul ce este facut.
600 Dobénda la talen l 7.500 pe acest an ce sunt dela 1osif Argesiu, ca cu acesta
dobénda a lor sä se tie un dascal si un doftor la orasul PitestI; acestI
haul* sunt datl de réposatul la stolbicul loan Socolescu en dobénda
ce se vede, cu amanet don( munti ai d-sale eel. are lu sud Arges.
134.374 37
3.108 Se scad rdmasita de la sfanta Mitropolie cea din sferturl, 11134:
TalerT Parale
2.278 din banil preotilor, lush*:
Taled Parale
pe lude 353 mortI. taleri 3.20 de
lude la area oumai
la °image Mitropo-
1.025 pe lude 290 ipac. IPu
lief.
2.278
830 de la mtinastirI, ins& :
'rater! Parale
550 monastirea CotrocenI. 1
Ne respunsI.
280 monastirea Motru.
830
3.108
131.266 37 Adeca una suta treI decl si una de mil doud sute saideci si sése, parale 37.

www.dacoromanica.ro
 237

Cheltuelile urmate pe nouà Zuni de la 1 Aprilie cu let 1830

/Ana' la 1 lanuarie, tlind-cci pe troi luni lanuarie, Februarie §i Martie,
socotelile sunt cercetate §i incheiate

D-lui Petrache Poenarul

Talen t Parale
3.200 TrimisI cu porunca eforiel prin chir Zinovie Hagi Constantin Pop ot Sibiii,
ca sal r6spundà la Paris din suma de talen l 3.750, ce i se fácea sä ja pe
6 lunI de la Aprilie 1 talerI 830 pänä la sfärsitul luneI Septembre, iar
de la acest soroc si On& la let 1831 Octombre pe un an intreg i s'afi
trämis tot prin chir Zinovie, fraud 8.000 din bana ce s'ati slobodit
din Visterie de d. prezedent.

Lefile profesorilor scedel din Bucuresci

3.000 Protesorul Simeon Marcoviel pe 9 lunI de la 1 Aprilie 1830 piluil la sfär

situl lul Decembre pe talen l 333, parale 13, pe lunä din léfa de talenI
4.000 ce este hotArItä pe un an.
2.000 Profesorul Efrosin Poteca.
2.000 Profesorul Costache Moroiu.
1.250 Profesorul Iosef Genilie.
1.250 Profesorul Teodor Paladi.
1.250 Profesorul Ioan Pop.
600 Profesorul Gheorghe Pop.
1.875 Profesorul de seminar ot Antim Ierotel Ieremonahul, pe 9 lunI, de la
Aprilie 1 pang la sfirsitul luI Decembre, din talerI 2.500 léfa hotäritä
pe un an Intreg.
900 Profesorul slovan Vasile Nanovici ot so:51a Sf. Gheorghe vechl, tot ase-
menea pe 9 luni, din talen l 1.200, léfa sa pe un an intreg.

Lefile profesorilor Craiovel i a celorlalti din orasele principatului

1.875 Stanciu Cäpätineanu din 2.500 leI.

1.350 Grigore Plesoianul din 1.800 leI.
450 Costache Poenarul din 600 lel.
450 Barbu Vlädoianul din 600 lel.
21.450
225 Profesorul Dumitrache ot FocsanI.
225 Profesorul Popa Preda ot Väleni-de-Munte.
225 Profesorul Mihalcea ot Urziceril.
1.350 Profesorul Gheorghe Socotite pe 9 Inn'''.
375 30 Profesorul Alexe. ot Slatina.
450 Profesorul Nicola ot Térfful-JiuluI.
vs,

450 Profesorul Chiritä Barbu ot CernetI. i

24.750 30

www.dacoromanica.ro
 238

Lefile cintiretilor oragului Bacure#tilor gi a celorlalte oraqe

din tot principatul
Talerl Parale
450 Costache Chiosea pe podul lui §erban-Voda.
450 Constantin pe podul TérguluT-de-afara.
450 Anton Pantocon dupe podul Mogosedei.
450 Dobre dupe podul Calicilor.
450 Petrache Eliad ot Craiova.
450 Toedorache ot Fo3san'
450 T'Aliase ot Buzail. Socotite lefile tot pe 9
450 Imita Stoienescu ot Ploescl. lunI.
450 Gheorghe Istrate ot Térgoviste.
450 Nicolae Pandele ot Câmpulung.
450 Nicolae Nan ot Pitestl.
450 Costache ot Ramnicu-Valcd.
300 Toma ot CernetT, numaT pe 6 luni.
30.450

Lefile cantalariei gcálelor

2.700 Casierul se6lelor, Stolnic Dimitrache, pe 9 lunT Po talerI 300 pe luna.

600 Epistatul sale" ipac pe 9 lunT, irisa:
Talerl l'arate
300 -- Pe sase luni de la Aprilie 1 pana la sfarsitul luI Sep-
tembre Po talen l 50 pe luna, Miltiade MarcovicI.
300 Pe trel lunl, de la Octombre 1 pana la sfarsitul luT De-
cembrie Po talen l 100 pe luna, logoffttului Costin cu
porunca eforieT.
600
870 Emeclicul la 3 tiganT randasil salei Po parale 30 de om pe qi.
1.200 Cumpèratelrea lemnelor de foc pentru sale, insa :
900 Pe 150 cara lemne po talen l 6 la sala §erban-Voda.
300 Pentru sala de seminarT ot Antim.
1.200
35.800
Chelluili pe un an in trebuinfele möniistirei Glavaciocul de la
April 1, 1830, pti nei la sfdr§itul lui Martie 1831

1,800 TM.& suma cheltuelilor mònastirei, Irisa:

300 la 60 oca untdelemn, oca po talen 5.
700 la 50 oca facli.1, oca Po talen" 14,
110 la vin si prescur" pentru danta leturghie.
30 la tämae.
100 leafa la 4 preotT si un diacon po talen' 20 pe an.
560 cheltuiala hramulul Blagovestenid, opine' si cate oca lana
la tiganil ce slujesc In trebile m6nästireI.
1.800 --
37.620 30

www.dacoromanica.ro
 239

Cheltuifi: pe un an la biserica fc6lei lonarului

pe un an de çile, dupei socotéla ce el, trcimis pitarul Andrei Beilpnu,
epitropul, Decembre 1, 1830, pänä la sfa' r§itul tul. Mart 1831

1.067 30 Tótä suma cheltuità, insä:

300 Neaghi ctitorul.
30 la 2 preotI Po talen l 15 pe an.
374 30 la cumpärarea fäclielor de cérä.
363 datI cu porunca EforieI in socotéla lucruluI viel ce are
acestil biseria.
1.067 30

Cheltuifi pe un an la biserica Obedeanul ot Craiova, de la April 1,1830,

päriet: /a sfecr§itul lui Martie 1831, prin paharnicui N. Brailoiu.
2.950 Uta' suma cheltuelel, Insä:
1.200 Pentru fAclil, untdelemn, vin i prescurI.
600 Psaltulul Petrache Eliad din drépta.
600 Psaltulul din stänga Constantin.
400 La trel preotI si un diacon.
150 Paraclisiarhulul bisericet
2.950
41.637 30
15.830 19 Deosehite cheltuelf fácute cu poruncile cinstiteI EforiI in trebuintele sc6-
lelor, pe aceste 9 lun.', de la 1830 Aprilie 1, pänä /a sfirsitul luI
Decembre, insä :
40 DatI logofátuluI Niculae Seulescu la facerea otä'rireI Logo
fetieI tereI de jos in pricina a 4.050 leI, ce i-ad poprit
arendasul Glavaciocultif din baniI arençlil letijlul 1830.
27 20 Che] tuill in pricina impresurArel mosiel judetului de
catre medelnicerul loan Cioranul, insä :
1 20 la bughiurdizma anaforalel EforieI.
5 filodorimä zapciuluI.
16 pentru anafora.
5 condicaruldi.
27 20
3.022 DatI cu porunca EforieI la meremetul odäilor din hanul
§erban-Vodà, ce din poruna luat a se deschide
sala pänä sä se slobeiça Sf. Saya.
6.200 DatI ipac cu porunca Eforid la prefacerea salel slove-
nescI si de musick ce sunt in curtea SI. Gheorghe
vechiii, prin scirea prezedentuluI.
700 DatI ipac cu pitac luI Chiritä Barbu ot Cerneti, dupä
plängerea sa ci nu i se ajunge talen T 600 pe an.
250 Ipac datI cu pitac la 12 copii ce ad cäntat la Särindar
fatä cu prezedentul la 4iva sfäntuluI Nicolae, insä
talen l 200 copiilor talerI 50 psaltuluI Chiosea.

www.dacoromanica.ro
 240

200 Dag luT kan sin Popa Pavel, feciorul de preot ce Invath
la scóla de seminarT, cu porunca ocarmuitoruluT mi-
tropoliel la jaiba ce a dat.
10.439 20
150 Simbria cosaru/uT pentru scella Si. Saya si §erban-Vodit.
'1.172 14 CheltuitT cu porunca EforieT la cele mal jos Insemnate
pentru sc6la de la §erban-Vod6,
Tal e1 Peral°
'150 La 300 cog panza' brasov pentru 7
mindire si 21 perne.
'154 La 2.140 oca pae, oca po parale 7 cu
care s'a Implut.
10 Chirle la 3 carute ce le-aa adus la scat.
75 Lucrul IorgangiuluT.
389
283 20 Dulgherilor pe 36 pe po talen l 7 pe
sli ce ají lucrat bäncile i cele-l-alte
In sceda cu metodul Lancastric, din
scândurile sc6leT,
18 La 600 cue marT de 11l41.
240 La 12 scaune de pele pentru sequt,
1 Po talen l 20.
27 20 La 100 scaune pentru bänd.
62 La 50 halcale pentru telegrafurT.
24 La 24 carlige pentru atárnatul semi-
cercurilor.
60 La 10 picere de fier ce lipsea de Ja
semicerclIrT.
21 La o putina de apà pentru copil s'a* bea.
5 04 La 4 donitl.
6 La 3 lighene de pämènt cu ihricele lor.
5 10 La 9 mIturl.
5 China aruteT ce afi adus lucrurile
sc6leT de la epistat.
1 La un hamal de descArcat.
25 La 2 topóre noui pentru tAiatul lem-
nelor.
1,172 14
11.761 34
337 20 Dati cu porund lul Grigorie Plesoianul pentru 50 grA-
m4ticT frantez&-rumânescl care s'al"' trAmis la sc6la
CraioveY a se da la copa säracI, prin Caimacamul.
2.722 20 Ipac datI cu porunca EforieT in primirea profesorilor
Stanciu apatineanul i Grigore Plesoianul pentru
maT jo s aretatele cArtY, ca sh se dea la ucenicii sitracl
Ja sc61a Bucurescilor, mns:

www.dacoromanica.ro
 241

Buc.

80 Marimea Romanilor una in 5 sfantI.

80 Mitologii 6 sfanti.
30 GramaticT franteza-rumAnesci 3 sfanti.
80 DialogurI ipac 2 sfanti.
80 BibliotecT 1 sfant.
350
14.821 34
63 In doT galbenI dati la scriitoriT ComisieT marginea Dulla-
rd pentru talmacirea hrisovulul mosieT Curesd, a
miinastireT Glavaciocul in rusesce, care da cu capul
In Dunare.
350 Hartie, bulinurI, cérA tare si altele pentru rantelarie, pe
un an de la 1830 Aprilie pang la 1831, Martie 31.
350 CheltuelI mérunte cu postele i altele.
8 pereche de calif-nail pentra masa EforieI scaelor.
4 Urciére pentru apa.
233 25 DatI cu porunca Eforid dupe cererea ce ail %cut CM-
macamid Craiovei pentru 6resi-care meremeturi ce ail
fAcut trebuing la mAnastirea Obedeanul, cand ail ba-
gat melitia pAméntenéscA spre ernatec.
15.830 19
57.468 09
Socotelile de veniturile I cheltuelile pe let 1831

Veniturile sc6lelor pe let 1831, socotite inset. aren çlile mosiilor de la let 1831,
April 23, panel la let 1832 April 23
Le! Parale
131.266 37 Suma veniturilor salelor pe let 1830, i a aremplor mosiilor de la
let 1830 April 23, liana la let 1831 April 23.
42.681 Banii preotilor i aT diaconilor dupe intocmirea ce este facuta pe lude
7.848, preoti i diaconT din cAte patru eparhiT, de lude po talenT
7 pe an, care sé string de Sf. Mitropolie in doué castiurI Po ta-
lerI 3 si 20 de preot la fies-care
12.000 BaniT ce'T rèspunde mAnAstirile din MA téra dupa cisla ce s'ail facut
In vremea domnului loan Caragea Cu fée pecetluitA de cata sumA
de kalif are sa dea fies-care mAnAstire.
29.250 Arenda a 15 mosil ale mAnastird Glavaciocului pe acest an de la let
1831. April 23 Ora la let 1832 April 23, bez talen l 800 ce s'aii
tinut in séma arendasului cu porunca Eforid pentru mila vinari-
ciuluT mAnAstirei pe let 1830, care s'ai1 luat pe séma stapanirel
1.800 Birul robilor ménästirei Glavaciocului. De la 1831 April 23,
600 Dobanda la talen i 7.500 al sad Pitestilor. pilia la let 1832 April
23, tot asemenea pre-
7.900 Arenda mosiilor manastirei Obedeanul. cum s'ail urmat in
4.300 Arenda a doué mosiT ale scelleI Ionasculta. anul trecut
229.797 37
16
www.dacoromanica.ro
 242

2.723 20 Se scad remAsita de la SI. Mitropolie, cea din sferturl, insA :

2.173 20 Din baniT preoti/or, InsA :
987 pe lude 83 mortT. luEee ltaalsefrert3u1 nclua-
1.186 20 pe lude 339 ipac. Ç IZtrropdoillel!Parbia
2.173 20
550 Mengstirea CotrocenT nerèspunsI.
2.723 20
227.074 17
41.300 PrimitT din cinstita Vistierie, din banii examenie luT Julie cu let 1831
ce sunt intocmitT sA se dea pentru scelele obstestT, dupe glAsuirea
nouluT regulament, i cu done sute galbeni imperAtescf ce din po-
runca excelentel sale d-luT prezedent A dat cinstita Visterie la RiT
d-el pAhArniceseT Elenca Cretulésca ce invatA la Paris.
268.374 17 AdicA duoè sute saTzecT si opt de mil' trel sute septe ¡led si patru
si parale 17.
Cheltueli urmate pe un an de dile, de la 1831, lanuar 1, On& la 1832, Ianuar 1
Talen t Parale
57.468 9 Suma cheltuelilor ce se ved date pe 9 lunl, de la Aprilie 1 let 1830
pAnA la sférsitul lui Decernbrie.

1.000 -- Lefile profesorilor sc61el din Bummed. Socotite pe trel find

Profesorul Simeon MarcovicI
1 pe Ghenarie, Februarie 0 Mart
625 )7 de seminar IeroteI
-- let 1831.
300 " sloven VasiIe NenovicI I

625 --- Wile profesorilor Craiovei fi co1or-MI/1 din °resole PrincipatuluI

Profesorul Stanciu CApAtineanul
450
150 -- Grigore Plesoianul
Costache Poenarul
150
75 - Barbu VlAdoianul
Dumitrache ot FocsanT
pe Ianuarie, Februarie si
75
75 -- n Popa Preda ot VAlenl-de-Munte /
Mihalcea ot Urziceni
si Martie 1831
450 n Gheorghe ot Slatina
125 10 ,, Alexe ipac
/50 _ n Nicolae ot Tergu-Jiulul
150 _ ,, ChiritA Barbu ot CernetT I
61.868 19
Lefile cfintaretilor din Bucuresci gi din judete
150 Costache Chiosea ot podul luÌ §erban-VodA.
150 Constantin ot Podul TérguluT-de-afarA.
150 Anton Pantoleon ot Podul MogoseeT.
150 Dobrea ot Podul Calicilor.
150 Petrache Eliad ot Craiova.
150 Teodorache ot FocsanT.
150 Telasie ot Buzed.
150 Ionita Stoicescu ot PloescI.
150 Gheorghe Lstrate ot Tergoviste.

www.dacoromanica.ro
 243

150 Nicolae Palateli ot Campu-Lung.

150 Nicolae Nanu ot Pitescl.
150 Costache ot Ramnicu-Valcel.
63.668 19
Leflle eantelarid f Welor
900 CasieruluT §c6lelor Stolnicul Dimitrache 1 pe Ianuar, Februarie §i Mart
300 Epistatul §c6lel Sf. Saya 1 lét 1831.
62.231 38 Rdspun§I tot in lefile profesorilor 0 cheltuiala mdnastirilor pe 9 luni de
la April 1 lét 1831 pana la sfér§itu lui Decembrie, dupa jurnalurile
iscalite de d-lor eforiI...., !ma :
Talerl Parale
5.507 11 pe luna 10 Aprilie.
6.533 12 n n . Maid.
6.741 25 n n n Iunie.
6.741 25 n ,, n Iulie.
6.741 25 n n n August.
6.741 25 n n n Septembrie.
39.007 03
6.741 25 n n n Octombrie.
8.041 25 n n n Noembrie.
8.441 25 n n n Decembrie.
62.231 38
127.100 17
30.000 DatI cu porunca EforieT in priimirea lut Hartin Arhitectorulut din talenT
44.800, ce ail tocmit prin contract, meremeturile de la §c61a ot
Sf. Saya.
2.350 ipac datl cu porunca Eforiet pentru cumpdratórea lemnelor de foc pe
acésta urmateire iarna la §ala ot Sf. Saya, insä :
500 (lag intaid pe cara lemne 43, Noembrie 20.
300 ipac dal! pentru §c61a de seminar.
500 ipac datT pe 42 cara de lemne, Decembrie 15.
1.050 ipac datI contracciuluT arvuna din talen l 3.250 ce s'ati
insarcinat a aduce 50 stanjenI lemne Po talen T 65.
2.350
428 CheltuitT cu porunca EforieI la 16 semicercurI de fier, unul la 16 table
marT de tinechea, §i 16 table maT mid cart s'ad trimis in primirea
maghistratorilor de la 16 judete spre proba pentru §cdlele o4tescI,
!ma :
TalerT Parale
88 la 16 table marl, una po talen l 5, parale 20.
68 ipac la 16 table micl, Po talen l 4, parale 20.
192 la 96 oca de fier pentru 16 semicercurT oca Po talen l 2.
80 lucrul covaciuluI de un semicerc po talen l 5.
428
162.378 17
1.404 30 Cheltuiti in trebuinte mdrunte la §colI pe acest an, insi :

www.dacoromanica.ro
 244

TalerT Parale
2 20 un lacat de magasie cu lemne din hanul luI*erban-Voda.
2 20 o veriga si un copil la usa magasieI.
30 la dregerea a 6 semicercurI de fier ce s'A farimat.
5 la cue pentru tablele de tinechea.
1 la o cana pus& la putina cu apa.
1 20 la o tinechea pentru b6ut apa copiil.
1 20 un lac,At pentru umblatórea profesorilor.
112 30 cheltuitI la cele mal jos, insa
TalerT Parale
3 20 la 150 cue Mute la picerile bancilor
si nu se misce.
4 30 la 300 cue pentru un dulap fácut la Ior-
dache Pop, si la 2 mese micI in pa-
radosis.
5 20 la o br6sca pentru dulap.
2 la 2 tAtini ipac la dulap.
4 la 2 grin4i pentru picerele meselor.
3 30 la 3 drugI pentru semicercurI in scoila.
1 10 la 2 oca pireme.
88 plata dulgheruluI pe 11 Oile pe talen l 8
pe 4i.
112 30
60 la o tabla cu picerele el i vopsita la paradosis lui
Simion Marcovid.
140 la 2 dulapurI in cancelaria sale.
90 la 3 mese, dou6 la cantelarie si una la eforie.
140 la 3.500 oca var ce s'ad bagat prin gropile cu scArna
din dosul sc610.
150 plata ungurenilor ce afi astupat 15 gropI cu scArne
facute in vremea spitaluluI din dosul
50 la carutasil ce aù carat cheresteaua cea veche la sc61A.
30 plata gazetel pe 15 rèndmi pentru publicatia mere-
metulul sc6lel cine va voi sa se insarcineze.
816 30
5 la legatul putineI de apa.
2 la alta cana la putina cu apa.
3 la dresul a treI table deslipite.
30 plata sacagiultil pentru apa.
65 la mituratul cosurilor Ora la Decembrie.
150 datI cu porunca eforieI luI Chirita Barbu, profesorul
ot CernetI ce'l luase de la episcopul RAmniculuI.
273 la 60 table micI de tinichea facute cu porunca Eforie
pentru sedla caligrafie.
1.404 30
163.783 07
6.300 DatI cu porunca excelente sale D-luI president pentru dol copiI ce in-
vata la Franta al d-ei paharniceseI Elenchei Cretuleascia.

www.dacoromanica.ro
 245

170.083 07 Suma ce se vede cheltuita pe let 1831 pang la sfar§itul luneT lui De-
cembrie.
18.569 38 Datl dupa jurnalurile cinstitel Eforii, ins& :
Wert Parale
8.674 39 pe luna luT Ianuarie.
9.894 39 pe luna lui Februarie.
18.569 38
133 Datl pentru plata gazeteI pe let 1832 pentru cantelaria
1.000 Dag cu porunca Eforiei la 5 cantelarii, insa:
TalerI Parale
200 lui Gherasim Gorjanul.
200 n Mihalache Draghici.

200 n Costache Staicovicl.

200 n loan Poenarul.

200 n Vasilache Jorji.

1.000
189.786 05 Adeca una sun opt-geci i !iota de mil :epte sute opt-4ecI i ése ta-
lerl, 5 parale.
PERILIPSIS
Talerl Parale
268.374 Téta suma veniturilor pe doi ani de la let 1830 April 23, pana la lét
17
1832 April 23.
189.786 05 Se scad cheltuelile urmate pe un an si unspreilece tuni de la 1830
April 1 pana la 1832 Mart 4.
78.588 12 Adeca lei sépte-4cT si opt de miI cinci sute opt-fled si opt, parale 12,
réman in casa scòlelor. Mart I., 1832.
1832, Mart 2. Dumitro..che Stolnicu, casierul scellelor.
Ob§tescul comitet
Cercetandu-se cu amaruntul téte socotelile Casel cólelor obOesci de veniturile
cheltuelile ce s'ati urmat de la cea din urma incheere de socotélä, de catre intocmita
Comisie a caselor fficatére de bine si pana la sfarOtul luT Februarie lét 1832, dupa te-
meinicile dovell ce all infat4at casierul, care gasindu-se intocmaT, s'ad asternut intr'acest
catastih cu orénduiala ce se vede, din care rèman in Casa haul naht sépte-çlecl §i opt
de mil cinci sute opt-lecT si opt, parale doué-spre-Oce, din care dupa contracturile in-
cheiate sunt sa se mal dea talen l patru-spre-lece mil opt sute lei ArhitectuluT Hartin
pentru meremeturile sc61e1 i talerI doué mil doué sute contracciului
lemaelor ce s'aa luat in trebuinta sccileT. Drept aceea pe temeiul regulamentulul intoc-
mit pentru casele facétére de bine si de folos olx;itesc s'ati adeverit de ob0.escul Comitet.
Anul 1832, Martie.
Ocarmuitorul Mitropoliei, Neofit Ramnicu.
Gheorghe Filipescu.
Alexandru Filipescu.
TOMUL I, PÁG. 137.
De o deosebita importantä este in istoria scellelor muntenesci, regulamentul scelIe-
lor aplicat in 1832. Acest document merita sa fie reprodus in tótä intregimea lui, cu
at:at maT mutt ca este aproite necunoscut barbatilor earl se ocupa la nol cu istoria evo-
lutiuneT culturale a românilor. Ori-cat de lung este, il vom aduce la anul 1832.

www.dacoromanica.ro
 246

TOMUL I, PA G. 141.
Addenda la actele qcélei din Cerneti:
Cinstitei Eforii a §c6lelor nalionale,
Not, locuitorit din orasul Cernetil, judetul Mehedintit, incA de la trecuta luni a
tut Iunie prin ¡Obi am fault ardtare prea CinstiteI mart DvorniciI a trebilor din launtru
ce atat copiit nostri al oresenilor, cat si altI copit din cet venitt de afara, care se pot
inpreuna in numdr de 200, sunt in lipsa de invdtaturg, neavénd daseati, &ad un dascal
ce era orinduit de aid, numele luI Kiritza Barbovid, incA de la trecuta lunä a lut Maid,
de o data ne-ad lasat copiiI plecand cum ail venit aict ; care dascfil in câta vreme s'ad aflat
In orasul nostru nict o róda de 1'100-turd nu ail dobéndit copiil. Cinstita marea Dvor-
nicie prin porunca cdtre cinstitul Otcarmuitor al judetuluI de la trecutul Septembre,
ne-ad facut cunoscut, ca ni se va tramite dot dascalf si ca not ordsanit sa ingrijim a
gasi casa de sederea dasc'älilor si invdtatura copiilor. Dupa care, printeun jurnal iscalit
de not orAsanit, am dat in cunoscinta Cinstitet mare! Dvornicit, a casa am gäsit, si
niel pan4 acum dasalit nu ni s'ad mat tramis si copiii perde vremea lor de invdtgturà
Am inteles ca Ginstita Eforie a gäsit cu cale sä ne trämita dascal iarasT pe acel Kiritza
Barbovid, pentru care prin osebita jalba catre cinstita mare Dvornicie dupä plecarea
lui din Cernett am fäcut ardtare, ca acel KiritzA sa nu se mal tramita dascal in orasul
nostru, fiind-ca nu suntem multamitt de dénsul. De aceea si acum ferbinte ne rugam
Cinstitel Eforil, sa bine-voiasca a lua In bOgare de séma lipsa ce avem de dascOl, sä ardte
milostivirea asupra tinerimei In a se orändui alt1 dascall din profesorit cel alesI cit
sciing de invdtAturile cele trebuinci6se, SA p6ta da bune relde de invdtaturi copiilor.
i iarast cu umilinta ne rugOm ca de este cu puling fall zabava sä se trAmita clasealit,
iar Kiritza se va orindui la alt judet; si cu acdsta parintésd ingrijire ce va ardta Cinstita
Eforie II va rdmanea nemurit6re pomenire.
(Semnat) Stefan Miculescu Serdar, impreuna cu tot! oresenil CernetenT.
TOMUL I, PÁG. 144.
Actul promis In anexa se pdte ceti in » Istoria reVelor primare ce am publicat
ca secretar general al Ministerulut instructiunet publice in anit 1868.
TOMUL I, PÁG. 149, NOTA ****).
Suprimam acésta anexa, de Ore-ce se pote ceti la pag. 74 a Albinei romdnesci
din 1830.
TOMUL 1, PAG. 153, NOTA *)
Se pote vedea actul In letona ;c6lelor primare de V. A. Urechia.
TOMUL J, PAG. 154, NOTA ***).
Articolul despre literatura românésca din Albina lta G. Asaki din 1830, No. 12,
este cel urmAtor :
1, Legiu it or if pururea sad ingrijat maT intaid pentru educatia tinerimit si intru a lor
intelepciune ad legiuit mijléce de a pregati viitorimea acelora, care urmänd ocarmuiret
D-zeesct ad sa fie o qi pazitoril bunelor aseqaménturT, carele fiind isvor de fericire, sta-
tornicesc traiulunet natit si sporesc binele ski Pdtrunsl de acest adevdr Domnit cet bunt
s'ad ingrijat si la not despre educatia publica. Invdtatul Domn Iacob Vasile ail asqat la
1562 acea intaid gimnasie la CotnarT, unde pe atuncea a fost térg inflorit, precum
mirturisesc astAylI surpirile sale, 0 spre sporirea luminiril s'ail ridicat mal in urmA
gimnasia Vasiliana.
Dovadi cA acele instituturl de InOtAturà era bine organisate, este cl din slnul

www.dacoromanica.ro
 247

lar ail e§it bArbatI cu invAtAturI temeInice, precum Mitrop. Eremia MovilA, carele pe
la 1640, dupk intamplArile Domne3cei sale familil, e§ind din patrie, a stAtut Mitropolit la
Chiev,r,unde cel intkiii a scris latinesce §i a tipArit in 1660 cartea de teologie intitulatit :
Itleirturisirea credintei ortodoxa, care s'a intärit de Sinodul tinut fu mAnAst. Sf. Trel-
Erarhi, al cAreia gimnasiil §colar era autorul, §i carele este intemeietorul i deschiOètorul
§cólelor Chievului, unde ca un titor i se serbezA in institut qitia numeluI ski pinä
astAll, lucru ce nu putink cinste face nouè moldovenilor. Aicea a InvAtat Mitropolitul
DositeI, alcAtuitorul PsaltireI In versurI romkneseY, ce sa tipArit in Sucéva CO la 1670.
Aicea a invAtat contimporanul i prietinul sAd Vorn. Minn Costin, versuitorul celor
ode in limba romanéscA. La aeest isvor s'aii adapat invdtatul Domn Dimitrie Canternir,
ale cAruia dill de filosofie i istorie, romanesce i latinesce scrise, s'a tiparit In limba
englezéscA, frantuzésa, germanA i rusésck. Temeiul invAtAturilor in Moldova aù primit
Printul Antioch, fiul D-luT Cantemir, carele a fost ambasadorul Rusiel la curtea An-
glie1 §.1 FrancieT i carele cel intkifi a alatuit satirI In limba ruséscA. A§a, unii din
Moldovenil literatl neputénd din IntkmplArT a inavuti patria cu talentul lar, l'a rAsadit
in strAin p§mént, unde ati ajuns astA0 intru inflorire. Dresurile acestor moldoveni al-
cAtuesc epoca intaia a literatureI romknesci, iar a doua se Incepe cu vrednicul roman
marele Ban Ion VAcArescu, al cAruia nepot de asemenea nume i-a mo0.enit talentul
poetic. Din acestea urmézA ca Moldova se póte lAuda de a fi fost din invechime légAnul
literatureI romanescI, de §i era téra supusa la nelncetate lupte spre ferirea de jugul
strAin, totu§1 nu arare orT se adApostirA muzele In cele scurte restimpurI de pace In
mijlocul rominilor, ce ail firésed plecare cAtre poesie. Acesta genie (duch) s'afi vèqut in
oilele nóstre in loan Budescul, cäruia eu drept se cuvine conuna de acel intkill poet
romanesc. InsA nemuritórea sa poemä eroicA zace ascunsA ca o comóra In scrinul fa-
miliei rAposatului i aceT pefitru care a ostenit in tótä viata sa, abia 'I cunosc numele.
Donad a putea vorbi de acesta qi de altT vrednicI autor!, nol vom da aicea pe rind óre
care probe despre aleAtuirele versuitorilor romanY pe cat mArginitele acestea file vor ierta
Incepénd cu urmAt6rele versurI cAtre ale D-sale rearele Vornic Nicolae Di-
machi, Incredintate nouA de rnarele SpAtar G. Bal§. (UrmézA oda NI D-deil de Dimache).

Vorhind la acéstA pagina din Tomul I al opereI nóstre despre mersul general al
culture( in Principate, este locul sA spunem Le journal de Génève din 1830
anuntä cA Regele FrancieI a numit pe Sutzu, fostul Domn al MoldoveI, guvernor pentru
doI fiI maI mid al luI. Fostul Domn a primit acéstA InsArcinare eu multAmire ca o
»marca necontestabilA a buneI vointeI M. séle" serie §i Albina luI Asaki din 1830,
No. 30, pag. 126.
TOMUL I, PAG. 157, NOTA *).
Anexa promisA aci se Lake citi in Albina Romtinci de la 4 Iunie 1851.
TOMUL I, PAG. 158, NOTA ***),
Anexa aci promisA se perte citi in Albina Ronaind din 1831, Martie.
TOMUL I, PÁG. 159, NOTA *).
Cele Opte articole din Regulamentul Organic muntenesc relative la §colI se pot
citi In insuql acel regulament.
TOMUL I, PAG. 161, NOTA *)
De asemenea nu Incape in acest tom reproducerea articoluluT din Regulamentul
Organic al MoldoveI relativ la §cdle.

www.dacoromanica.ro
 ANEXELE
LA

TOMUL I, CAP. IV
Anul 1832, pentru care am adus f6rte importante inedite documente, ne obligä
sä maI Incärdm acest volum cu o serie de documente de o egalä insemnätate.

TOMUL I, PAG. 177, NOTA ') I NOTA **).

A Son Excellence Monsieur
salde de camp gCnéral de Kis-
Peleff, , président plt"mipo ten-
Haire du Divan de Valachie et
Moldavie, chevalier grand croix
de plusieurs ordres.

L'EPHORIE DES ECOLES

Rapport

D'apres les dispositions de l'article 4 et 6 du Réglement Orga-

nique, sur les caisses de bienfaisance et d'utilité publique, un Comité
général était appelé h. se réunir une fois dans l'année, à l'effet d'exami-
ner la recette et les dépenses des écoles et d'en détérminer le montant
pour l'année suivante, l'Ephorie des écoles publiques de Valachie a
l'honneur de présenter à votre Excellence :
Le compte des recettes et dépenses pour les neuf derniers mois
de Pannée 1830, pour Pannée 1831 et pour les dépenses des deux
premiers mois de Pannée 1832.
Le budget des recettes de l'année 1832 et celui des dépenses
des dix derniers mois de cette année.
Un état définitif des dépenses des écoles calqué sur les ré ve-
nus affectés. pour pouvoir servir de base aux budgets a dresser dans
les années suivantes.
L'Ephorie a l'honneur de soumettre ce travail à votre Excellence
pour qu'elle ordonne l'usage qu'elle jugera convenable. Nr. 133.
3 Maiii 1832.

www.dacoromanica.ro
 249

VORNICIA MARE
I TREBILOR DIE LUSTRO 01161110111111911
S'au prima Noembre 3.
No. 1.327
28 Octombre, anul 1831
Secsia 3-lea
Masa 2-lea
t3 UOURESCI

einstitei Eforii a fcclelor

Fiind-ca socotelile urmatoruluT an cu leat 1831, ce se atinge de
acéstä Casa a scólelor, atat de tóte cheltuelile, cum si de telte veni-
turile lor sunt cerute fara de cea mal fi putina Intarliere, spre a se
Infátisa la ObicInuta Obsteasca Adunare ; drept aceea Dvornicia are
cinste a pohti pe acésta Eforie ca sa se indeletniceze a asterne si a
gati t6te aceste cerute socotelI, Irisa fára de zabava i pana la 5
cel mult ale viitorulul Noembrie sä le trimitä la Dvornicie impreund
cu telte documenturile i dovelile lor, ca i Dvornicia si aiba vreme a
le cerceta si a le pregati spre infatisare la Obsteasca Adunare, nefa-
céndu-se zabava mal multa, ca sa nu sá se pricinuésca vre-o Impedi-
care la hotatirile obstesci.
lar catre acésta fiind-ca i pentru vfitorul an cu leat 1832 se cere
un proiect alcatuit ca o pravila asupra prefacerilor ce incercarea va
fi dovedit netagiduite si de neapèrata trebuinta, va bine-voi Cinstita
Eforie, ca sa alcatuiasca un asernenea proiect, i iaräsI pana la 5 ale
viitorulul Noembrie il va tramite la Dvornicie ea si Dvornicia sa 'I in-
fatiseze precum se cere, mal antéiil prin sfddirea i hotarirea Sfatu-
lul Administrativ Extraordinar.
Asemenea se va asterne si un budget (adeci catastih) de bite ve-
niturile cheltuelile ce se vor socoti a se urma pe viitorul an 1832;
si ata proiectul, socotelile, cat acest budget, alciituindu-se, sa se
trimita de o data pana la sorocul ce s'ail insemnat mal sus.
Mare Dvornic din läuntru, Gheorghe Filipescu.
eful secsieI, lordache Crefianu.

Asupra acestel adrese Ebria pune urmatèrea resolutiune :

D-lui Stolnicul Dumitrake va alcatui socotelile dupa cum s'A teori-
sit de catre Comisia orénduita pana la sférsitul anuluI, ca sa se cer-
ceteze de catre Obstescul Comitet, in urmä sa se supunä la Ob-
steasca Adunare, iar pentru budget pe anul viitor i pentru alte chib-
zuirI ale EforieI, Stolnacialnicul va supune la cunoscinta sa cuprinderea
acesteia otnosenil, cand vor fi bite midularile adunate.Noembrie 5.
Cu alta nota din 6 Noembrie 1831, sub No. 1.433, Dvornicia Mare
a trebilor din läuntru a TèreI Rumânescl repetä adresa anteri6rA.
(Extrase din actele originale conservate la biblioteca Urechiä din
GalatI).

www.dacoromanica.ro
 250

Revenu des écoles pour l'année 18.32

§ L. L'excédent reste dans la caisse des écoles jusqu'au 1-er Mars 1832 . 78.588
§II. Somme allouée à l'entretien des écoles publiques de la Principauté
sur les fonds de la vistiarie, pour l'année 1832 350.000
Revenus affectés aux écoles de quelques villes 12.800
savoir 7.900 du monastere Obedeanu dont les revenus sont consacrés par
les boyards Obedeanu à l'entretien des écoles.
4.300 de deux terres qui ont été données par le négociant Ionaco
pour le compte de l'école de Siatina.
600 l'intérét d'un capital de 7.500 piastres donne par feu
l'Evéque d'Argech, pour l'école de Pitesti.
-12.800
La caisse des écoles a encore a recevoir l'arriere du dernier se-
inestre de l'année 1831 sur la somme de 175.000 qui a été destinée aux
écoles et dont il n'a été payé qu'une somme de 41.300 133.700
Total . . . 575.088

Observations
En 1791 le prince Michel Soutzo ayant donne la terre de Caracale à Mr. le Grand
Ban Constantin Philipesco, celui-ci la consacra à l'entretien d'une éole. Mais com il
s'est écoulé ensuite plusieurs années, sans que les habitants de cette ville eussent rem-
pli leur enga,gement, Mr. le Vornik Gregoire Philipesco fit des réclamations sous le
prince Gregoire Ghika et par un rapport du Divan au Prince, les habitants de la ville
de Caracale furent obliges de donner de nouveau par écrit, que dans le courant de deux
ans ils rempliraient Ieur aneien engagement sous peine d'amande. Depuis ce temps là
six années se sont écoulées, et rien encore n'a été observe relativement a cet en,gage-
ment, ainsi qu'il sera prouvé par le document qui se trouve dans la chancellerie de
l'école.
Alexandre Philippesco, Balacea no, Stirbei.

www.dacoromanica.ro
 251

Anexa A.
Veniturile qeòlelor pe anul 1832
§ I. Prisosul ce a rèmas in casa §c6lelor pAng la 1 Mari, 1832 . . . 78.588
§11. Suma ce s'a ordnduit a se lua din Vistierie pentru tinereal;c6lelor
publice ale Printipatulul pe 1832 350.000
§ III. Veniturile ce se afla date pe séma unor orne ad 12.800
7.900 de la m6nAstirea ObedeanuluT, ale cAruia veniturT sunt
Date de boeril Obedeanu pentru tinerea §ciMelor.
4.300 de la dou6 mo§il ce s'aii dat de negustorul Ionwcu pe séma
cóleI din Slatina.
600 Dobénda unid capital de 7.500 lei, lásat de rilposatul Epis-
copul Arge§uluT pentru cAla din PitescI.
12.800
§ 1V. Casa §c6lelor are ind s'a ja r6m5i1a semestruluI trecut al anuluI
1831 din suma de 175.000 ce s'ati hotArlt pentru cede i din cari /uat
pentru acésta numaT o surnA de 41.300 133.700
Suma totald . . 575.088

In semndri
In anul 1791 Mihaiii Vodfi Sutzu a (Ama mo0a Caracal D-luT BanuluT Con-
stantin Filipescu, carde a liisat'o mal pe urmä pe sérna §còlei acestuT ora. Dar fiind-ca
dupe aceea a trecut multa' vreme §i locuitorfi CaracaluluT nu '0-ati Implinit legátura,
D-lul Vornicul Gr. Filipescu 'T-a tras la judecatá in pele luT Grigore Ghica, atuncl
printr'o anafora a DivanuluT s'ail indatorat locuitoril Caracalulul s'A de de isn6vA inscris,
CA In curgere de douI anI vor implini legAtura ce fama rnaT 'nainte, iar de unde nu,
sA fie supw,i1 °s'Andel dupe judecatA. De atuncT aU trecut 6 anI §i niel o urmare despre
acéstA legAturA nu s'ad fácut, dupe cum se vede din documentul ce se aflA in cautela' ja

Alexandru Filipescu, Balaceano, $tirbei.

www.dacoromanica.ro
 Aneet B. 1832

DEPENSES POUR DIX MOIS DE L'ANNEE 1832

DEPUIS LE i-er DADS JUSOU'i LA FIN DE DECEMBER

www.dacoromanica.ro
 - 254 -
RESUME DES DEPENSES DES ECOLES POUR DIX MOIS DE L'ANNEE 1832

COMPTER DU 1-ére MARS

TRAITERNIS ET DEPENSES

Mensuels Annuels Total annuel

§ I. Écoles primaires 75.000

Tchernetzi 450 4.500
Tirgogiului 450 4.500
Rimnik de Vultcha 450 4.500
Karacal 450 4.500
Slatina 450 4.500
Teleorman 450 4.500
Dguirdgiovo 450 4.500
Urzitcheni 450 4.500
Brailow 450 4.500
Fokschani 450 4.500
Bouzeo 450 4.500
Sakoeni 450 4.500
Ploesti 450 4.500
Tirgovist 450 4.500
Pitesti 450 4.500
Kimpolung 450 4.500
Un réviseur 300 3.000
7.500 75.000
§ IL ecole centrale de Bukarest 71.000

1-ére et 2-ème classe

Professeur de la première classe 250 2.500
n n seconde classe 350 3.500
Professeurs pour les quatre arrondissements de la ville 2.400 24.000

3-ème classe
Professeur de calligraphie 150 1.500
n grammaire 400 4.000
d'arithmétique et de géometrie 500 5.000
de géographie 400 4.000

4-ème classe
Professeur de langue valaque- et d'histoire 500 5.000
n n grecque 400 4.000
frangaise 200 2.000

5-ème classe
Professeur de dessin 300 3.000
frangaise 200 2.000
n slavon 250 2.500
6.300 63.000 146.000

www.dacoromanica.ro
 - 255 -
INSEMNARE PE SCURT DE CHELTUELILE SCOLELOR PE DECE LUNI ALE ANULUI 1832

INCEPEND DE LA MARTIE /

JET p cupanral

Pe lunii Pe an Tótii suma

§ I. SeeIle de Antéia Invq.AturA.

Cerneti 450
-
4.500
75.000
T.-Jiuldi 450 4.500
Rdmnicul din VAlcea 450 4.500
Caracalul 450 4.500
Slatina 450 4.500
Teleorman 450 4.500
Giurgiu 450 4.500
Urziceni 450 4.500
BrAila 450 4.500
FocsanI 450 4.500
Buzèil 450 4.500
Secueni 450 4.500
PloescI 450 4.500
Térgovistea 450 4.500
PitescI 450 4.500
CAmpu-Lung 450 4.500
Un revisor 300 3.000

§ U. *céda centralA din BucurescI - -

7.500 75.000
71.000

Clasul I §i al 2-lea
Profesor de clasul I 250 2.500
77 /9 it 350 3.500
ProfesorI pentru cele 4 plAsI ale orasuluI 2.400 24.000

Al 8-lea clas
Profesor de caligrafie 150 1.500
n » gramaticA 400 4.000
n n aritmeticA si geometrie 500 5.000
n n geografie 400 4.000

Al 4-lea clas
Profesor de limba romAnéscA si de istorie 500 5.000
79 fl 77 grecéscA 400 4.000
n n n frantuzésci 200 2.000

Al 5-lea clas
Profesor de desemn 300 3.000
n n frautuzesce 200 2.000
n n slavonesce 250 2.500
6.300 63.000 146.000

www.dacoromanica.ro
 - 256 -

TRkITENENTS ET DEPENSES

Mensuels Annuels Total annuel

Professeur de russe .
turc
........ Report 6.300 63.000
250 2.500
300 3.000
146.000

d'allemand 250 2.500

7.100 71.000
§ III. tcole centrale de Krayova 32.500

1-ère et 2-6me classe

Professeur de la premiere classe 200 2.000
seconde classe 300 3.000

3-ème classe
Professeur de grammaire 350 3.500
géographie . 150 1.500
d'arithmétique 150 1.500
de grec 200 2.000
n frangaise 200 2.000

4-érne classe
Professeur de langue valaque et d'histoire 350 3.500
n grec 150 1.500
frangais 200 2.000

5-ème classe
Professeur de langue frangaise . . 200 2.000
n grec 200 2.000
Frais d'entretien pour le profeAseur qui remplira les fonc-
tions d'inspecteur 100 1.000
Bois de chauffage, réparations et autres mémes dépenses
pour l'école 250 2.500
Un portier 100 1.000
Trois domestiques 150 1.500

§IV. École complémentaire à Bukarest

Un proviseur .
- -
3.250 32.500

750 7.800
27.500

Professeur des langues frangaise et latine 500 5.000

n pour des Cleves
plus avancés 500 5.000
Professeur de langue grecque
n droit . . ..... 500
500
5.000
5.000

§ V. Dépenses réglées
Pour la chancellerie
- -
2.700 27.500

1.100 11.000
26.000

n le service de l'école et autres dépenses ordinaires 1.500 15.000

2.600 26.000
232.000

www.dacoromanica.ro
 - 257 -

LEFT ;I CHELTEELY

Pe Intel' Pe an T6tA suma

Suma din urmA . . 6.300 63.000 146.000

Profesor de rusesce 250 2.500
77 turcesce 300 3.000
nemtesce 250 2.500
7.100 71.000
§ III. §cóla centralA din Craiova . . 32.500
Clasul 1 §i al 2-lea
Profesor de clasul I 200 2.000
" " " a12-lea 300 3.000
Al 3-lea clas
Profesor de gramatic4 350 3.500
geogra fie 150 1.500
aritmeticA 150 1.500
grecesce 200 2.000
77 77 frantuzesce 200 2.000
Al 4-lea clas
Profesor de limba romAnésci i istorie 350 3.500
grecesce 150 1.500
n frantuzesce 200 2.000

Al 5-lea cias
Profesor limba frantuzésc4 200 2.000
grecescA 200 2.000
Cheltuiala pentru profesorul care va implini datoriile in-
spectorelul '100 1.000
Lemne de ars, meremeturI i alte mérunte cheltuell pen-
tru scedA 250 2.500
Un portar 100 1.000
3 ómenI de slujbA 150 1.500
3.250 32.500
§ IV. *c6la complimentarA din Bucuresci 27.500
Un provisor 750 7.500
Profesor de limbile frantuzéscA i latinéscA 500 5.000
7) n Yl n n pentru scolariI
mal inaintatl 500 5.000
Profesor de limba grecése' 500 5.000
legI 500 5.000

§ V. Cheltueli orénduite
Pentru cancelarie
- -
2.700 27.500
1.100 11.000
26.000

slujba scólel i altele cheltuell merunte 1.500 15.000

2.600 26.000
232.000
17

www.dacoromanica.ro
 258

TRALITEMENTS ET DEPENSES

Mensnels Annuels Total annuel

Report . . 232.000
§ VI. Dépenses extraordinaires 98.200
Entretien de cinq boursiers à 1200 p. par an 500 5.000
Pour achat de livres et pour traductions 2.000
Aux professeurs de l'école normale de Bukarest pour en-
seigner aux candidats la méthode lancasterienne . . . 2.000
Pour dix candidats qui étudieraient la méthode lancaste-
riene normale de Bukarest pour professer en-
suite dans les villes des districts, à 100 piastres par mois,
trois mois pour chacun 3.000
Pour le mobilier nécessaire dans les quatre écoles pri-
maires qui doivent étre établies dans les quatre arron-
dissements de la ville de Bukarest 4.000
Le reste de 44.800 dû A l'architecte sur le contrat pas.se
pendant Farm& qui vient de s'écouler pour différentes
reparations et constructions à Pécole publique de Bu-
karest 12.000
Pour entourer de muraille toute l'école et pour construire
dans l'enseinte de l'école publique de Bukarest, une
grande salle de 500 éleves et faire d'autre,s constructi-
ons qui seraient reconnus indispensables 30.000
Pour la battisse d'une école publique dans la ville de Kra-
yova, vÙ que la ville s'offre à fournir le local nécesaire. 35.000
Dépenses de l'église Obedianno 4.000
Idem pour l'église de Slatina 1.200
500 98.200
Fond de reserve deux cents quarante quatre mille huit
cents quatre vingt huit 244.q88
575.088
Alex. Filipesco, Balaceano, St. Stirbei.

www.dacoromanica.ro
 259

LEFI I CHELTUELI

Pe luna Pe an Uta suma

Suma d'inapoT . . 232.000

§ VI. CheltuelI extraordinare 98.200
Tinerea de 5 copil cu cheltuiala qcéleI, cate 1.200 leT pe an 500 5.000
Pentru cumperare de cartI i pentru traducsiT 2.000
Profesorilor de la §ceila normala din BucurescI ca sa in-
vete pe candidatl metodul Lancastricesc 2.000
Pentru 10 candidatI carT vor inveta metodul lancastricesc
la (.:(51a normala din Bucuresci ca sá dea mal la urmä
lecsie in §c6la judetelor cate 100 leT pe luna in curgere
de 3 lunT pentru fie-care 3.000
Pentru mobilele trebuincióse in cele 4 §coll incepèteire,
care trebue sa fie a§erjate in cele 4 plá§T ale ora§ulul
Bucuresci 4.000
Ramä§ita din 44.800, ce este sa se platésca architectuluI
asupra contractuluT ce s'a facut in anul trecut pentru
deosebite meremeturi i zidirl la §céla publica din Bucu-
rescl 12.000
Pentru ca sa se ludida cu zid tóta §ceila §i pentru ca
se zidésca in launtrul §c6leT publice din BucurescI o
mare sala de 500 de §colarT i pentru a se face §i alte
meremeturI ce se vor socoti de trebuinta neapáratli . . 30.000
Pentru zidirea uneT cóIe publice in ora§ul CraioveT, flind-cä
oraul voesce a da locul trebuincios 35.000
Cheltuiala bisericeT Obedeanul 4.000
Idem pentru biserica Slatinel 1.200
500 98.200
Casa de reserva doue sute patru-i,leci §i patru de miI, opt
sute opt-Oecl i opt 244.888
575.088
Alex. Filipescu, Betleiceanu, St. Stirbel.
Citindu-se cu deamenuntul budgetul de veniturile §i cheltuelile có1elor publice
din Valahig pe leat 1832, lusa veniturile §cólelor ob§tescI pe un an intreg, iar cheltue-
lile pe 10 lunI de la 1 Martie pana la sfarOtul lul Decembrie, pe temeiul regulamentuluT
intocmit pentru casele facateire de bine qi de ob§tesc folos, s'ati adeverit de ob§tescul
Comitet.
Prezident ComitetuluT, Ocarmuitor MitropolieY. Marele Dvornic din launtru, Gheor-
ghe Filipescu.
Marele Logofet al dreptateI, Alex. Filipescu.

www.dacoromanica.ro
 260
TOM. I, PAG. 197. NOTA *)
Opiniunea lui. C. Sulu
nEn osant soumettre A la Commission des écoles ma faible opinion, je crois rem-
plir un devoir envers le gouvernement qui m'a honoré de la contlance et je me flatie
que mes collegues voudront bien m'accorder leur indulgence.
En Valachie, comme partout, rinstruction pour produire des résultats utiles, doit
marcher étroitement unie avec réducation. Dans l'ancien monde des Grecs et des Ro-
mains 'Wilke entier de la Societe reposait sur réducation publique qui donnait pour
résultat des mceurs uniformes. Les sociétés anciennes qui durerent le plus, furent celles,
qui comme Lacédémone, se maintinrent avec perseverance dans un meme systerne d'é-
ducation ; mais lorsqu'apres une longue durée et h cause de levains de corruption que
renfermait en lui-méme le Paganisme, les Sociétés grecques et romaines tomberent en
dissolution, et que les hordes barbares comme poussées par l'esprit de Dieu, vinrent
balayer cette poussière de courtisannes et d'eunuques qui gouvernaient le monde ro-
main sous les Augustule ; ce fut encore un systeme d'éducation bien entendue et qui
produisit des mceurs uniformes qui sauva le mon le. Ce systeme ce fut notre sainte re-
ligion révélée, ce fut le christianisme. Les mceurs des Barbares s'adoucirent au contact
et aux instructions des apetres, et peu A. peu, parmi les ruines de la force brutale se
fonderent ces aglomérations d'Etats, qui parvenus au plus haut degré de civilisation
connue, forment cette puissante Europe eclairée dont nous faisons partie géographique-
merit, et que nous désirons imiter en institutions, en bonheur et en science.
Cette Europe éclairée, form& en principe sur le systeme uniforme d'éducation
morale de l'Evangile, sous ce rapport est notre sceur, nous sommes aussi chrétiens, vous
avouez aussi comme elle les mémes droits i espérer les mérnes fruits savoureux promis
par l'éternel législateur A ceux qui suivent sa divine loi. Mais il faut la suivre ; elle nous
commande d'apprendre, pour apprendre i nous con luire ; ainsi en Europe toute l'in-
struction n'est que de réducation. Dans les colleges, dans les maisons paternelles, dans
les sociétés, un meme esprit dirige l'enfant, le jeune homme, l'homme fait ; une méme
morale lui est inculquée ; une méme apréciation des faits historiques ou contemporains
lui est donnée ; un mere but lui est indique; en est-il de mérne chez nous ? Les pré-
ceptes de 'Instruction sont-ils coordonnés avec /es exemples du foyer et les habitudes
générales ? Qui oserait le soutenir ? Et cependant sans cette arrnonie, l'instruction combat-
tant réducation et vice-versa, nous n'aurons ni mceurs publics, ni science; et plus cette
fatale situation se prolongera, plus elle réagira sur le principe de notre constitution
chrétienne, qui va graduellement en se relAchant, et plus fatalement encore nous nous
éloignons du but de nos efforts.
Ainsi point &education, point d'instruction.
Pour esseyer de remédier A cette état de prostration intélectuelle et morale, nous
prendrons la liberté d'indiquer quelques-unes des causes générales qui produisent cet
état, et les mesures qui pourraient en aténuer la malfaisance ; nous nous réservons
d'indiquer ensuite les ameliorations h introduire dans le systeme de 'Instruction.
La premiere cause est A notre avis, rignorance et les habitudes mondaines du
petit clergé. Le Reglement Organique a reconnu qu'il y avait quelques choses A faire sur
ce point, et en dernier lieu la loi votée sur radministration des biens de réglise, a
adopte des dispositions salutaires, qui bien certainement porteront fruit sous la direc-
tion pieuse des chefs spirituels du pays. Mais il y a besoin de se presser, parce-que nous

www.dacoromanica.ro
 261

ressentons le manque progressif de confesseurs, de prédicateurs et de précepteurs &an-

géliques, et c'est principalement sous ces trois formes que le prétre a moralisé la so-
ciété européenne et l'a conduit au point de perfectibilité actuelle.
La seconde cause, et elle est déterminante et immense, c'est l'incurie des pa-
rents; non point que nous soyons en Valachie peu ambitieux de donner une brillante
instruction à nos enfants, mais bien pint& parce-que, négligeant leur éducation morale,
nous ne prenons point souci d'éviter à leurs tendres perceptions, les exemples mondains
et de tous les jours de notre vie intérieure, ni pour les tenir éloignés de sugestions per-
fides d'un nombreuse domesticité gangrenée de vice, ni pour laiser faire envisager uni-
formément le but moral des diverses phases de la vie qu'ils sont destinés à parcourir.
Et sur ce point, pour la Valachie au moins, c'est encore au clergé que nous de-
vons recourir. En effet pourquoi notre indifférence en matière de religion aurait pro-
gressé d'une manière aussi effrayante dans ces derniers temps, jusqu'à nous faire en-
visager la religion, plut6t comme une forme, que comme un sentiment Pourquoi si ce
n'est, que l'Eglise elle-méme bless& avec nous par nos si longs malheurs, s'est vela-
chée des règles d'une salutaire sévesrité et ferme les yeux sur nos habitudes mondaines
et sur ces coutumiels divorces, qui n'auraient-ils d'autre résultat que de priver l'enfant
des soins de la famille, portèrent encore un coup mortel à Péducation générale.
La troisième et derniére cause, c'est le peu de voies ouvertes au jeune homme
pour exercer ses talents et appliquer ces prineipes d'honneur. Ni dans l'administration,
ni dans les élections, ni dans l'industrie de l'exploitation des terres, ni dans les spécu-
lations comerciales, un jeune homme d'honneur ne sera préfére d'après la marche ac-
tuelle des choses : dans l'administration la lèpre des clientèles, dans les élections l'ab-
sence d'une saine opinion publique; dans l'industrie fermière, l'avidité mal entendue du
propriétaire ; dans le commerce la mauvaise foi, ferment toutes les portes au jeune
homme sorti des banes de l'école avec la noble simplicité de ses sentiments de droiture
non seulement il n'est point choisi, mais bien mis au rebut comme inutile.
Aprés avoir reconnu la profondeur du mal, nous éxaminerons les améliorations
qu'il conviendrait d'introduire dans le système de Piostruction, afin de la rendre plus
accessible à la jeunesse. Nous oserons proposer les mesures suivantes
Que l'enseignement primaire soit mis exclusivement entre les mains du clergé
sur toute Pétendue de la Valachie, dès que les séminaires auront pu nous fournir une
quantité suffIsante de curés assez instruits. A cet effet l'Ephorie voudra bien s'entendre
avec les chefs spirituels du pays. Gravité de conduite, austerité de mceurs, formes res-
pectables, une plus grande aptitude par la nature méme des devoirs religieux exercés
par le clergé, a suivre l'élève au sein de sa famine, et à conférer de sa conduite avec
ses parents, prépare de longue main le prélre à remplir fructueusement le relle d'insti-
tuteur primaire dans les pays oa un esprit d'harmonie préside entre l'instruction et
Péducation ; nous savons bien qu'on peut nous objecter qu'en France et dans quelques
autres parties de l'Europe, l'enseignement primaire n'est plus dans les mains du clergé ;
aussi nous nous empressons de faire remarquer, qu'alors que la France se trouvait dans
des conditions analogues a celles oa nous nc.s.us trouvons, non seulement l'instruction
primaire, mais toute l'éducation était dirigée par le clergé, dans un esprit uniforme, et
que les bons esprits en sont jusqu'à ce moment profondément reconnaissants ;
Que l'enseignement, dit des humanités, adopte les proportions admise dans l'ex-
cellent projet présenté par Messieurs les professeurs, sauf les modifications suivantes:

www.dacoromanica.ro
 262

a) Qu'au lieu de huit classes il en soit fixé dix, afin de pouvoir abréger de cinq
quatre heures l'enseignement oral et alléger en méme temps la somme des lecons
quotidiennes sans priver néamoins l'élève de la totalité des connaissances jugées nécés-
sakes par le projet précité, comme la langue hélénique et autres ;'
bl Que pour l'étude de la langue nationale il ne soit donné que des liares écrits
dans un seul et mAme système;
e) Que pour tout ce qui tient A. l'enseignement de l'histoire, il soit adopté une
direction uniforme tendante à préserver l'élève d'une trop grande admiration des faits
relatifs aux sociétés greques et romaines, en lui faisant sentir les vains efforts de tous
ces beaux génies des grandes époques, pour soutenir des sociétés predestinées à périr
parce-qu'elles étaient basées sur l'adoration impie de la forme, sur le droit immoral de
la force brutale et sur le plus hideux esclavage qui ait jamais a ffligé l'humanité. En
retour, le spectacle de la grande société morale formée sous les auspices de l'Evangile,
serait presentée à l'élève comme la seule utile A. l'homme et la seule durable, en ce que
basée sur l'obser vation des devoirs réciproques, elle produit le bien commun par le
bonheur des individus ;
Que pour l'intelligence des beaux ouvrages antiques, il est indispensable de
faire un cours de philosophie, où l'on se bornerait à expliquer lucidement, les fonctions
de la pensée et la destination de l'Ame, avec un précis historique de la marche de l'es-
prit humain. Quant aux argumentations philosophiques, on les renverrait à une étude
plus approfondie de la science dans les cours spéciaux ;
Quant aux cotes spéciaux, je pense qu'il n'y a rien à ajouter aux dispositions
du Réglement Organique qui ouvrent un champs assez vaste à l'instruction générale.
Je remarquai seulement que pour le moment toute notre attention devrait se concen-
trer sur le gymnase, afin de le compléter, en lui fournissant tous les moyens d'exécu-
tion nécéssaires à la bonne tenue et aux fréquentes répétitions des élèves ;
Pour ce qui est de l'organisation du rnatériel des écoles, comme pour les atri-
butions du directeur et des professeurs et pour le mode des examens, un réglement
disciplinaire séparé pourrait étre rédigé par l'Ephorie et soumis à l'aprobation de Son
Altesse le Prince régnant. D'ailleurs, comme membre de la Commission, je ne crois
point étre appelé A exprimer une opinion sur ces matières spéciales.
Constantin Soutzo
Membre de la Commission des écoles.

www.dacoromanica.ro
ETAT DES DEPENSES DES ECOLES PUBLIQUES DE VALACHIE

www.dacoromanica.ro
 - 264 -
ETAT DES DEPENSES DES ECOLES PUBLIQUES DE LA VALACHIE

TRAITENENTS ET REPENSES

Mensuels Annuels Total annuel

Note cu creion a tut

lassete f § 1. Écoles primaires d'après la mé-
faut étre très seta
dans la surveillance des thode lancastérienne. Elles seront
modèles, gill peuvent
étre mal réclit,és, et a- établiés dans les chefs-lieux des
voir des con., «iuences dist ricts 90.000
tristes.
Professeur de la première classe 150 1.800
2-ème
,/ n » 200 2.400
Un domestique chargé du soin des salles, hois de chauffage
et autres menues dépenses '100 1.200
450 5.400
Chacun de ces professeurs n'aura qu'une
Qui dans les
tr icts sera tenU;
urveiller les éco-
seule classe, dans laquelle il sera tenu
les?
d'enseigner deux heures avant midi et
deux heures après.
Tcherneti, traitements frais
Tirgo-Jiului, idem ......... 450
450
5.400
5.400
RAmnic de-Vultsche, idem
Karacal,
Slatina,
idem
»
.....
.......
450
450
450
5.400
5.400
5.400

..........
Teleorman, 450 5.400
Dgiurdgiovo, 450 5.400
Urzitscheni, n 450 5.400
Brailov,
Focsani,
Bouzeo,
n ....... 450
450
450
5.400
5.400
5.400
Sakoeni, 450 5.400
Ploesti, 450 5.400
Tirgoviste, 450 5.400
Pitesti, 450 5.400
Kimpulung, n 450 5.400
7.200 86.400
Un réviseur pour aller inspecter les ètudes des différentes
écoles de la Principauté 300 3.600
90.000
§ 2. tcole centrale de Bukarest 85.200
1-ère et 2-e classe
Méthode lancastrienne
Professeur de la première classe 250 3.000
» seconde clagse 350 4.200
Pour quatre autres écoles primaires dans les quatre arron-
dissements de la ville, dont deux cents pour le professeur
de la première classe ; 250 potr celui de la seconde ; et
150 pour le domestique et autres frais d'entretien. . . 2.400 28.800
3.000 36.000
175.200

www.dacoromanica.ro
 - 265 -
ASEARE DE CHELTUELILE SCOLELOR PUBLICE ALE TEREI RUMANESCI

1EFT l CHELTUELT

Pe luni Pe an Suma Ola

§1. §ccilele de I-a invètituri prin metodul lancastricesc,

se vor asea in orasele cele de cipetenie ale judetelor 90.000
Profesor de clasul I 150 '1.800
n 200 2.400
O slugi insircinati cu ingrijirea sceilelor, lemne de ars
alte eheltuell m6runte 100 1.200
450 5.400

Fie-care dintr'acesti profesori o si aibi numaI un clas, in

care va fi dator sá dea leche duoé césuri inaintea priln-
luluI i duo i dupi prin4
Cernell, len' i eheltuell 450 5.400
Tirgu-JiuluT, id em 450 5.400
Rimnicul din Vilcea, 450 5.400
Caracal 450 5.400
Slatina 450 5.400
Teleorman 450 5.400
Giurgiu 450 5.400
UrzicenI 450 5.400
Bráila 450 5.400
Focsani 450 5.400
Buzéh 450 5.400
Skueni 450 5.400
PloescI 450 5.400
Térgovi,itea 450 5.400
Pitesci 450 5.400
Cimpulung 450 5.400
7.200 86.400
Un revisor ca si mérgá si cerceteze invèliturile pe la deo-
sebite scéle ale Principatului . 300 3.600
90.000
§ 2. §c61a centrali din BucurescI 85.200
C/asa I i H
Metodul lancastricesc
Profesorul de la clasul d'intiiii 250 3.000
n de al doilea 350 4.200
Pentru 4 alte scede de intéia invèt'ituri ce se vor aela in
cele-l-alte 4 plisT ale orasuluT, se vor da 200 profeso-
rului de clasu 1, 250 celui de clasul al II-lea, si 150
pentru o slugi i pentru alte cheltuell m6runte . . . 2.400 28.800
3.000 36.000
175.200

www.dacoromanica.ro
 266

TRAITFMENTS ET DEPENSES

Mensuels Annuels fetal annuel

Report . . . 3.000 36.000 175.200

Les professeurs se conformeront à ce qu'il a été dit potr
les professeurs des écoles primaires.

3-e elasse

Professeur de calligraphie; il aura deux cours pour les

élèves de la 2-e et 3-e classe '150 1.800
Professeur de grammaire, qui enseignera la construction
de la langue valaque ; il n'aura qu'une seule classe et
enseignera deux heures avant midi et deux heures
apt-6s 400 4.800
Professeur d'arithmetique et de géome-
Cu creionut de trie ; il aura égalment deux classes,
Kiscleff
.11 faut quo cette l'une pour les élòves de la 3-e et l'au-
classe Londe à for- tre pour ceux dela 4-e ; il fera it cha-
mer los iuspecteurs..
cune d'elles deux heures par jour . 500 6.000

4-e classe

u/
Nota (At crcionut
11 taut surtout
po r cette class°
iniliquer les cours
et les ouvrages o
suivre et â consul-
tor..
Professeur de 1. valaque, qui fera Papa-
lyse de différents ouvrages qui peuvent
servir d'exemple en fait de style et
exercera les élèves dans l'art, d'écrire.
Le méme enseignera encore l'histoire
générate. Ce professeur aura deux
cours pour les Metres de 4-e et 5-e
classe et fera deux lecons par jour. . 500 6.000
Professeur de langue grecque pour les commencents; il en-
seignera aux élèves de 4-e et de 5-e et par conséquent
il aura deux cours par jour 400 4.800
Professeur de langue francaise pour les élèves qui ne font
que commencer ; il n'aura qu'une seule classe de 2 h.
par jour . 200 2.400

5-e classe

Nota cu creion
Professeur de dessin qui aura deux classes
.Avec lo diSssin pour les élèves de 4-e et de 5-e . 300 3.600
faut placer surtout Professeur de langue fancaise, pour les
la topographie et
l'architecture cl- élèves plus avancés ; il n'aura qu'une
vile.. 200 2.400
seule classe de deux heures par jour.
5.650 67.800 175.200

www.dacoromanica.ro
 267

LEFT l CHELTUELT

Pe lun5 Pe an Suma t6ta

Suma d'inapot . . 3.000 36.000 175.200

Al 3-lea clas

Profesorul de caligrafie va avea do6 cursurt pentru scolaril

de la 1 si al 2-lea clas 150 1.800

Profesorul de gramatici va preda inchipuirea limbeI roma-

nesd, va avea numat un clas si va da lesne doè césuri
inaintea pranzului i do6 dupà 400 4.800
Profesorul de aritmetica si de geometrie va avea iargsl
2 clasurI, unul pentru colarii de la al 3-lea si altul
pentru cet de la al 4-lea. Va preda In fie-care dintr'én-
sele cite 2 césurT 500 6.000
Profesorul de geografie va avea 2 ceasurl pentru §colarT
de al 3-lea §i de al 4-lea, si va intrebuinta 2 ceasurT
pentru fie-care din ele 400 4.800

Al 4-lea clas

Profesorul de I. românéscá va face analisul artilor care

pot sluji drept pildä despre stil si va deprinde pe scolar
la chipul scrierel. Acelast va da lectiI si de istoria ge-
nerala. Acest profesor va avea do6 cursurT pentru sco-
larii de al 4-lea si al 5-lea das si va da 2 lectiI pe teta
diva 500 6.000
Profesorul de limba grecéscH pentru incep6torl va preda
scolarilor de al 4-lea si al 5-lea clas i dupi urmare va
avea 2 cursurT pe di 400 4.800

Profesorul de limba frantuzésca pentru .colara incep6torT

va avea numat un das de do6 ceasurT pe di 200 2.400

Al 5-lea clas

Profesorul de desein va avea do6 clasurI pentru §colarit

de al 4-lea §i al 5-lea 300 3.600

Profesorul de limba frantuzésci pentru scolarit ceI mai

inaintatl va avea numal un clas de 2 ceasurT pe qi . 200 2.400
6.050 72.600 175.200

www.dacoromanica.ro
 268

TRA1TEMENTS ET REPENSES

Mensuels Annuels Total annuel

Professeur de lang,ue slavone 1) .

Profeiieur de langue russe . . . .
. .... Report .
.
.
.
. 5.650 67.800 175.200
250 3.000
250 3.000
Professeur de langue turque 300 3.600
n allemande . 250 3.000
7.100 85.200
§ 3. École centrale de Craiova 42.600

1-ère et 2-e c asse

Méthode lancasterienne

Professeur de la première classe 200 2.400

2-e 300 3.600
Ils se conformeront exactement à ce qu'il a été dit de 1'6-
cole primaire de Bukarest.

3 e classe

Professeur de grammaire ; il enseignera la construction de

la lan,gue Valaque et il se conformera exactement h ce
qu'il a été dit pour le professeur de Bukarest . . . . 350 4.200
Professeur de géographie; il n'aura qu'une seule classe
laquelle il consacrera deux heures par juur . . . . 150 1.800
Professeur d'arthmétique qui n'aura qu'une seule classe
laquele il consacrera deux heures par jour 150 1.800
Professeur de grec pour les commengants; il aura 2 classes
chacune des quelles il consacrera 2 heures par jour . 200 2.400
Professeur de frangais, qui aura de méme deux cours
chacun desquels il consacrera 2 heures par jour . . . 200 2.400

4 e classe

Professeur de laiq.ue valaque, aussi qu'II a été dit pour

Bukarest 350 4.200
Professeur de géographie; 2 heures par jour 150 1.800
grec. II n'aura qu'une seule classe de deux
heures par jour 1501 1.800
Professeur de francais ; il aura une seule classe de 2 heu-
res par jour 200 2.400

5-e classe'
Professeur d'algèbre et géometrie. II fera une seule classe
de 2 heures par jour 200 2.400
2.600 31.200 217.800

I) Kisseleff bnpreung cu creionul ambele catedre i atnbele lefl, si le face 500 le!.

www.dacoromanica.ro
 269

LEFT I CHELTUELT

Pe lun5 Pe an Suma t6t5

Suma din 'napoI . . 175.200

Profesorul de limba slovenésca 250 3.000
ruséscA 250 3.000
turcésca . . 300 3.600
nemtésch 250 3.000
7.100 85.200
§ 3.§ecila centralit de /a Craiova 42.(i00

C/asta 1 §i al 2-lea
Metodul lancastricese

Profesorul de clasul I 200 2.400

al II-lea..
Acetia vor urma dupi cum s'a qis pentrugeòla de I-a In-
300 3 600
.,
varitura din BucurescT.

Al 3-lea clas

Profesorul de gramatica va Myna pe §colaril sèl inchipui-

rea limbeI rumanescI 0 va urma intocmal dupa cum s'a
(As pentru profesorul de la BucurescI 350 4.200
Profesorul de geografie va aNea numaI un clas in care va
intrebuinta 2 ceasurl pe 150 1.800
Profesorul de aritmetica va avea numaT un clas, la care va
1ntrebuinta 2 ceasurI pe 150 1.800
Profesorul de 1. grecésca pentru incepètorT ; va avea 2 cla-
surI i va Intrebuinta la fie-care cate 2 ceasurY pe çli 200 2.400
Profesorul de 1. frantuzésca va avea iarA0 2 cursurl cate
2 ceasurT pe i de fie-care 200 2.400

Al 4-lea clas

Profesorul de 1. rumanésca va urma cum s'a Ois de cel de

la BucurescT 350 4.200
Profesorul de geografie va face 2 cursuri pe (ji . . . . . 150 1.800
n 1. grecésca va avea numal 1 curs de 2 cé-
surl pe (A 150 1.800
Profesorul de 1. frantuzéscä va avea numaI un clas de 2
ceasuri pe 200 2.400

Al 5-lea clas
Profesorul de algebra §i de geometrie va avea flume 4 clas
de 2 césurl pe tili 200 2.400
2.600 31.200 217.800

www.dacoromanica.ro
 - 270 -

TRLITEMENTSET DgPENSES

Mensuels Annuels Total annuel

Report . . 2.600 31.000 217.800

Professeur de langue francaise 200 2.400
» » grec 150 1.800
Un des professeures habetera dans l'école et remplira les
functions d'inspecteur ; ou ajoute au traitement de ce
professeur pour frais d'entretien 100 1.200
Bois de chauffage pour l'école, frais d reparations et au-
tres menus dépenses 250 3.000
Un portier qui sache lire . 100 1.200
Trois domestiques pour le service de l'école ; deux d'entre
eux seront spécialement charges du soire des salles
d'études '150 1.800
3.550 42.600
§ 4. École complémentaire à Bucarest 39.000
Un proviseur chargé de tout ce qui regarde la direction
des etudes et le materiel des écoles céntrale et complé-
mentaire de I3ukarest ainsi que de l'inspection de toutes
les autres écoles de la Principauté ; il aura la chan
cellerie sous sa direction 750 9.000

Profeseur de 1. francaise et latine. Il aura deux classes . . 500 6.000

» n n n » 11 fera également deux
cours pour les élèves plus avances 500 6.000
Professeur de 1. grecque, il fera 2 cours 500 6.000
d'algébre et de trigonométrie apliquée 6. l'art
de lever des plans topographqiues . 500 6.000
Professeur de droit, qui fera 2 cours par jour 500 6.000
3.250 39.000
§ 5. Chancellerie pour le service de l'instruction publique 256 800
et dépenses nécessaires à l'entretien des écoles centrale
et complémentaire de Bukarest 31.200
Caissier 300 3.600
Secrétaire 300 3.600
3 écrivains dont l'un sera chargé dela tenue des registres
pour les papiers entrants et sortants et qui recevra 150
piastres par mois 350 4.200
Frais de chancellerie 150 1.800
Pour 6 domestiques, dont 3 seront charges du soin des
salles d'études 360 4.320
Un portier qui saura lire et écrire 120 1.410
Un suivellant sur les gens attachés au service de l'école,
ainsi que sur le materiel 200 2.400
Bois de chauffage 500 6.000
Pour reparations et autres menues dépenses 220 2.640
Frais de poste pour différents services des écoles 100 1.200
2.600 31.200
288.00U

www.dacoromanica.ro
 - 271 -

LEFT l CHELTUELT

Pe lun:i Pe an Suma teta

Suma din 'napoI . . 2.600 31.000 217.800

Profesorul de timba frantuzésca 200 2.400
» n mrecésci 150 1.800
Unul din profesorI va locui in §cala §i va implini slujba de
inspector. Se adauga la lefa acestul profesor pentru
cheltuiala sa 100 1.200
Pentru lemne de ars la §c61ä, cheltuell de meremeturl
alte merunti§url 250 3.000
Un portar care sa scie sä citésci 100 1.200

3 Comeni pentru slugarit in §cela ; doT dintedn§il vor fi in-

sarcinatI mal cu semi Cu ingrijirea caselor §c6lei . . . 150 1.800
3.550 42.600
§ 4. §ceda complementará din BucurescI 39.000

Un provisor insárcinat cu privesce directia fui/4Ru-

rilor i materialul scélelor centrale §i complementare
din Bucuresd, precum i cu inspectia tutulor §célelor
Principatula Va avea cancela ria sub a sa directie . . 750 9 000
Profesorul de limba frantuzésca i latinésca, va avea 2 cla-
surI 500 6.000
Profesorul de limba frantuzésca i latinésci ce va face la-
rásI 2 cursurI pentru §colariI maI inaintati . . . . 500 6.000
Profesorul de limba grecésca, 2 cursurl 500 6.000
17n algebra i de trigonometrie aplicata la me§te-
§ugul de a ridica planurI topografice 500 6.000
Profesorul de legi, care va face 2 cursuri pe 4i . . 500 6.000
3.250 39.000
§ 5. Cancelaria pentru trebuintele instructiel publice §i 256.800
cheltuelile trebuinci6se §c61e1or centrale i complimen-
tare din Bucuresci . 31.200
Casierul 300 3.600
Secretarul 300 3.600
3 scriitorT, dintre carI unul va fi insarcinat cu tinerea re-
gistrurilor pentru hartiile ce intra i iesa. Acesta va
avea 150 lel pe luna 350 4.200
Cheltuiala cancelarid 150 1.800
Pentru 6 ¿medí de slujba, dintre carl treI se vor insarcina
cu ingrijirea salelor de predare . 360 4.320
1 portar ce va sci sa citésca §i sä scrie 120 1.440
1 epistat asupra emenilor ce slujesc in §c6la i asupra ma-
terialuluI 200 2.400
Lemne de ars 500 6.000
Pentru meremeturl i pentru alte cheltuelI mérunte . . . 220 2.640
Cheltuiala poOel pentru deosebite trebuinte ale §cólelor . 100 1.200
2.600 31.200
288.000

www.dacoromanica.ro
 272

TRAITEMENTS ET DEPENSES

Mensuels Annuels Total annuel

§ 6. Dépenses extraordinaires .
Report . .
- 288.000
30.400
de douze boursiers a 1.200
Nota cu rreion iEntretien
1 piastres par an. Ils ne seront admis
Qui les donne?
qu'à Page de 7 i 12 ans 1.200 14.400
Pour achat de livres nécessaires et pour traduire des ou-
vrages qui seraient connus utiles a la jeunesse 4.000

Note cu creion
f Pour deux élèves A. envoyer se perfec-
Surtout poni lesI tionner dans les Universités étran-
seienees. géres . 6.000 12.000
7.200 30.400

§ 7. Fond de réserve, trente et un mille dix cents . .

- - 31.600
Total . . 350.000

Signé : Alexandre Philippesco, C. Ballaciano, Stirl;ei.

www.dacoromanica.ro
 273

LEFT I CHELTUELI

Pe lun5 Pe an Suma Vita

Suma din 'napoT . 288.000

§ 6. Cheltuell extraordinare 30.400
Tinerea a 12 copiI cu cheltuiala scellelor, cate 1.200 leI pe
an. Acestia vor fi primitI in vérstä numal de la 7 la
42 anT 1.200 14.400
Pentru eump6rAtér a eàrtilor trebuineilise i pentru taima-
cirea acelora carI se vor socoti tinerimei trebuinciese. 4.000

Pentru doT tinerI scolarl ce se vor tramite a se desdv6rsi pe

la Universitatl straine . . . . 6.000 12.000
7.200 30.400

Casa de reserv'ä. TreIilecT si una de miI Ose sute . . 31.600

Total 350.000

Semnall : Alexandru Filipescu, C. Ballaciano, ?tirbeiti.

Cetindu-se cu bagare de sérna statul ce privesce cheltuelile scòlelor publice din

Valachia pentru totdeauna, s'ad intarit de catre obstenul Comitet.

Prezidentul ComitetuluT, Occirmuitor Mitropoliel.

Marele Dvornic din launtru, Gheorghe Filipescu.
Marele logof6t al dreptliteI, Alexandru Filipescu.

INTRODUCERE
Burla crescerea este cea mal d'antéia trebuinta a unuT neam; ea e temelia si che-
zasia pentru paza tutulor asedamAnturilor obstescI.
Lucrarea cea buna crescere face pentru intemeerea fericireT fiel-caruia om in parte
si a tuturor neamurilor de obste, este f6rte mare si netagaduita; de aceea mestesugul
a impodobi pe un om cu bune obiceiurI a fost in t6tä vremea cea mal mare ingrijire a
legiuitorilor celor mal luminatI si o adanca gandire pentru cei maI invdtatT filosoft.
Datoria uneI oblacluirT este a inlesni tinerimei mij16cele trebuinci6se pentru ca
sa'sI desvolteze puterile intelegdterre si morale si a le da o povatuire cuviincidsa pe ca-
lea vieteT In societate ; cael daca buna crescere va rdmanea ingrijita la o vérsta cand
6menil î.T fac cele d'antéid obiceiuri de carT se simt in téta viga, cele mal bune firescI
aplecarT vor rdmanea tuteo stare de amortire, sad se vor strica de tot, atuncI buna
48

www.dacoromanica.ro
 274

crescere lipsiti se va perde si binele ce ar putea isvori dintr'aceste firescI aplicArI nu

numai pentru fiesi-care in parte, ci si pentru tead societatea.
Atunci moravurile rele nu vor zäbovi a se intinde peste toti aceia ce nu se vor
afla intrarmatl impotrivA-le cu bune principuri; dinteacdsta pricinA multe neamuri ail
ca4ut in peire. De aceea o crescere blind cuviinci6sä tinerimel de ori-ce stare, este o
ingrijire de cea mai d'Antéiii trebuinta si cea mal de c'apetenie pentru paméntul nostru.
Fie lucrätor sail meter, plugar sail slujba, preot sail militar, omul va avea tot-
d'a-una 6resi-care influentä in societate. AcéstA influenta va fi vätdmäteire, daca mintea
si obiceiurile madularilor societiitei nu se vor deprinde potrivit cu trebuintele fiessi-
caruia dui:4 a sa stare intre 6menT.
Dumne4eil dIntéiasi data a incuibat In inima parintilor ingrijirea pentru buna
crescere a tinerimeT, si intru adev6r acésta 'dorire se arata in fapta a.st-fel ca cum cea
mal mare r6splätire a unuI tata si o mumg de ale lor ostenell ar fi singur folosul ce
urméz6 din buna crescere a copiilor.
PArintii dar sunt cei mai d'Antéiii invdtätorI ai copiilor, dar putini dintednsiI sunt
cart cu a lor seiintä si positie sa fie In stare a implini acésta neapärata datorie : unil nu
sunt indestul luminati, altii fiind intrebuintati a lucra necontenit pentru tinerea fami-
lid lor, sail fiind insärcinatl cu slujbe politicesd, sunt siliti a intrebuinta la aedsta t6til
vremea lor, iar OW atata de nenorocitI in clit nu sciii sa pretuiasca nemarginitul folos
ce urmda dinteadsta sfiinta ingrijire.
Deosebit de acdsta, crescerea copiilor este un mestesug, si incä un mestesug f6rte
mare, intemeiat pe regulI si deprinderi ca bite rriestesugurile; acesta a avut ale sale pe_
ridde de pruncie si de crescere, si acum se desdvirsesce in telte qile/e prin WOO de
sém6 si prin experiente none.
Este cu neputinta unlit pärinte de familie a cundsce telte pärtile acestul mestestig,
sag a le implini cu a sa Avila ; pe langa acésta crescerea publicA are folosurI mult mai
marl' de at ori-care alta.
Este dar de neapärata trebuint'á a se intocmi suite publice si a se incredinta
crescerea tinerimeI in mânä. de 6ment ale carom talenturi si destoinicie sa fie cercate.
Este Inca de trebuint4 ca stapAnirea s6 privegheze la acest fel de asepmdnturI
si sA le carmuiasca.
Sférsitul ce trebue sa 'si propue o bunil crescere, este a imbogati mintea cu sciinte
folosit6re, a desvolta puterile intelegdt6re si morale, a indrepta si a intemeia aceste pu-
ten l prin deprindere cu buna chibzuire; in scurt, a intari trupul si a desvolta duhul.

CAP. I
INVETKTURILE CE S'A6 AgpAT IN SOLELE NATIONALE

SECTIA I
ce)lele incepét6re
§ 1. ce,lele nationale se vor impärti in patru deosebite, adica :

Scdle Incepdt6re ;
Umaniére ;
Invdtaturi complementare
Cursuri speciale.
§ 2. *Mete incepdtdre vor coprinde patru cursurI de un an fiesi-care.

www.dacoromanica.ro
 275

In clasul I copiii vor inv6ta s'A citésca si sa serie dupe metodul lancastric ;
in cel d'al doilea se vor deprinde, dupa acelasi metod, a serie dictando si a ceti slobod
pe deosebite carti ce se vor hotari pentru acésta; se vor deprinde inca la acele patru
lucrad ale aritmeticeT, facénd socotéla din gand cu numere simple; acésta deprindere
va da mal la urmä scolarilor multa inlesnire a face curénd orl-ce socotéla.
Metodul lancastric se va intrebuinta numaT la aceste douä d'antéiii clasurl.
In clasul al treilea copiii vor invèla una dupe alta catechismul legei orto-
doxe, elementurile gramaticei romanescI, geografie si de aritmetica practica, pana la
frangerI inclusiv.
§ G. In clasul al patrulea se vor invqa Inceputuri de geometrie si de mecanicii
practica; se vor deprinde la scriere prin regule gramaticesci, vor invèta inca incepu-
tullí de desemn liniar si de cantarea bisericésca.
Aceste inv6läturT vor fi trebuincióse mal ales tinerilor cari nu vor putea sa ur-
meze maT departe ale lor inv6taturI, carT insä esind dintr'acest clas se vor da la vre-un
mestesug. Acestora se vor da numaT cunoscintele cele mal' simple de geometrie si de
mecanicä, carf sunt de neap6rata trebuinta pentru lucrarea din téte qilele la zidarie,
dulgherie, s. c. 1.
SECTIA II
Umaniáre
Umani6rele se vor imparti iarasT in patru clasurT
In clasul int6iii se va inv64a gramatica romanésca pe deplin, caligrafia, de-
semnul si inceputurT de limba frantuzéscä.
In clasul al doilea se vor face teme pentru aplicatia gramaticei romanescl
se vor invilta elementurile geografieT si ale chronologieT; se va urma desemn; se va face
inca analisul gramaticei de limba frantuzésca.
In clasul al treilea se va face partea ântéia de istoria universala ; se va in-
cepe cursul de aritmetica rezonatä si se va intinde pana la frangerT inclusiv; se va urma
desemnul; se va face analisul logic al limbel frantuzesci; in cea mai de pe urma se va
incepe cursul limbilor grecesci si latinescl.
In al patrulea das cursul de istorie si de aritmetica se va sfärsi; se va aplica
aritmetica la tinerea registrurilor ; se va urma desemnul; se va s6virsi si cursul limbei
frantuzesci prin lectiT de literatura acestel limbT; se va urma cursul limbilor grecesci si
latinesci.
SECTIA iii
Inv'étatur1 complementare
Inv615.turile complementare se vor impArti in trel clasurl :
In cel d'ilutéitl se va Inv6ta retorica si Inv6tAturile slobode, geometria, al-
gebra, si se va s6virsi cursul limbilor grecescl si latinesci.
In clasul al doilea se va inväta istoria literatura, logica si fisica.
In clasul al treilea se va Invéta moralul, archeologia si chimia.
SECTA IV
CursurI speciale
Aceste cursuri vor coprinde legile, matematica aplicata si agricultura practica.
Cursul legilor va fi compus din trel clasurT :
In cel d'antAiil se va urma dreptul civil si comercial.

www.dacoromanica.ro
 276

In cel d'al doilea se va invèla dreptul criminal i procedura.

In cel d'al treilea istoria dreptulur i economia politicA.
Cursul de matematicA aplicatA va fi compus iarkf de trei clasurl:
In cel d'Antdid se va inv6ta trigonometria aplicatA la mestesugul de ridica-
rea planurilor i algebra superitirA.
In clasul al doilea se va inv6ta mal Antéiù ealculul diferential si integral,
pe urmA geodesia, pe cat pede fi trebuinci6s1 la triaugulatia cea mare pentru ridicarea
planurilor topografice.
In elasul al treilea se va inv6ta mecanica i architectura.
Cursul de agriculturA practicA se imparte in treI clasurI :
In eel d'Ant6id se vor inv6ta principiurile eultureI de obste, botanica i mi-
neralogia aplicatA la agrieulturA.
In clasul al doilea se va inv6ta mestesugul veterinar i inv6tAtura de
economia pAdurilor.
In al treilea clas se va invèta economia industrialA i practia in tot felul
de lucrArI folosit6re ce se pot da pAm6ntuluI in téra romAnéscA.

sEcTa V
CursurI slobode

Osebit de aceste cursurI vor fi si alte inv6tAturI slobode carI nu intrA in

niel una din despArtirile de maI sus arAtate. Aceste vor fi cursurile de istoria natu.
rali, de limba grecéscA vorbit6re, slavonéscA i ruséscä.
Inv6taturile incep6tOre fiind de obste mal de trebuintA, se va asec,la in fiesi.
care oras de apetenie de prin judete cite o sc611 incepAt6re cu cele d'Ant6iii trel
clasurI.
Localul trebuincios pentru aceste sc6le de prin judete se va inehiria
mobila cu cbeltuiala locuitorilor acelor orase.
Clasul al 4-lea se va nula de o cam-datA numaI in scella din Bucureset
din Craiova.
Umani6rele se vor asesla numaI in scdla din Craiova si din 13ucureset La
una dinteaceste sc61e, dupA vohata pArintilor, vor merge scolariT ce vor trece clasurile
In scaele incep6t6re, i vor voi i urma maI departe inv6tAturile.
Clasurile de inv6tAturI complementare si de cursurI slobode se vor face
numal in Bucuresci.

CAP. II
DESVOLTAREA OBIECTELOR DE hritTXTURI IN FIEST-CARE CLAS I IIIETODULUT CE TBEBUE A SE URDA LA PREDARE

SECTIA
Pentru scélele incepèt6re

Clase! I si II se va face numaI de un profesor.

Scolaril acestor dou6 clasurl se vor aduna la acelasl ceas §i latea.
ceeast salA.

www.dacoromanica.ro
 277

§ 37. Acésta sala se va face dupb.' planul ce se arata aid.

D

S. 00

II

b. b. b.
I.

G.

Sala va fl impartitä in douè, jum6tate A. B. S. va coprinde 12 band b ; cea-laltä

jumètate S. D. E. U. va coprinde semi-cercurile 7, in mijlocul saleI langa paretI va fi
de o parte soba S. si de alta scausul invètätorulul I. 'ANA scaun si In partea bancilor
va fi usa WO G.; bineile vor fi maI scurte de cat largimea said, pentru ca sa se lase
umblarea sloboda pe langä paretl; in améndou6 despartirile said vor fi 12 band si 12
semi-cercuri; bindle vor avea 5 stânjenl de lungime si semi-cercurile o jumètate stan-
jen de diametru; banca d'ant6h1 va avea nisip, pe care incepètoril se vor deprinde a
insemna literile alfabetuluI.
Lectia se va face vara de la 8 Vasa la 11 ceasurl de diminéta si de la 3
pana la 5 dupä amialI; iarna se va face de la .... pana la 12 diminéta si de la 2 päna
la 4 dupä amiao.
CopiiI se vor Indeletnici la invètatura precum urméza; dupa ce vor veni
in sc615, vor intra indata in band, unde vor serie un ceas, pe urma vor trece cu moni-
torul lor la semi-cercurI ca sä citésea Inca un ceas; dupa aceea scolariI se vor duce,
monitoriI vor r6mânea un ceas ca sa '§I ja si el ledia.
Pentru cetire se vor intrebuinta in sal& tabele tipärite cu slove mall, pe
care colariI vor invèla a citi una dupä alta slove, silabe, çlicerI, frasurl 0 apol pe-
rielde alese.
Pentru scriere §colarul va incepe a face slove pe nisip, pe urma se va de-
prinde pe peatra, 0 apol pe hârtie; pentru acésta se vor pune inaintea scolarilor mode-
luel de caligrafie sapate in peatra sail in aramä.
La fiesi-care banca vor corespunde do6 semicercurI si prin urmare fie-care
banca trebue sá aiba doI monitorI.
Banca de nisip va fi asedata inainte; de la acésta banca pana la cea dupa
urma, §colariI se vor a§eq.a dupa a lor sporire la invètäturä, ast-fel in cat scolaril dupa
banca de al doilea, si fie mal inaintatI de cat cel dupa banca WM:10M; asa dar, scolaril
vor trece de la o based la alta numaI atuncea cand vor invèta a citi tablele si a sale
modelurile care corespund in fiesl-care banca. Subt un invaator,silitoril scolarI nu vor
rèmanea pe o banca mal multa vreme de cat cel mult o lunä.
Mal inainte de a se implea bite bancile, va fi numal un clas intr'o sala, iar
cand se vor afla scolarl carl sä fi trecut a 12-a banch, se va face cu aceia al doilea clas.
Atundi scolariI acestuI clas se vor schimba la inv6taturl cu eel de la clasul
antéitl, adica clasul al doilea va sta la semicercurI pentru cetire, pana ce cel d'antéifi va

www.dacoromanica.ro
 278

sedea in bind pentru scriere, si din potriva : asa améndoè clasurile vor fi tot-d'a-una
despärtite unul de altul, invèlätorul aflandu-se pe scaun Intre améndoè despirtirile
sale, va avea d'a drépta lul un clas si d'a stanga pe cel-lalt.
§colaril clasului al II-lea nu vor mai scrie pe peatri, ci vor scrie numai pe
hartie, and dictando, cand dupg modelurf de caligrafie.
Se vor deprinde a citi slobod i cu intelegere pe cirtile ce se vor alege in-
teadins ; vor Inv/4a incá acele patru lucrirl, aritmetica cu numere simple si intregi
vor lua cate-va cunoscinte de gramaticg ; deprinOndu-se a declina si a conjuga.
Intre aceste duoä clasurl se va urna metodul lancastric, care singur OW da
copiilor de pirintl grad cea d'antéiti invdtituri färi cheltuiali. Acest metod are Inca
folosul a fi economic chiar pentru casa scedelor, cäci cu un profesor numai inteaceeasi
sail 400 scolari 11 pot urrna invètiturile inteaceeasi vreme.
Chipul urmariT metodului Lancastric se va descrie cu deamèruntul inteo
carte deosebiti ce se va tipiri cu cheltuiala din casa sc6lelor, si se va impirti la toti in-
Otatoril ca sà le slujésci drept povatä la predare.
La srersitul fiesi-cgruia an scolastic, toti scolarif clasului al &flea vor trece
la clasul al treilea, i asa in anul urmitor se vor face loe pentru scolarii ce trebue si
inainteze pe tag. luna.
In clasul al treilea scolaril avénd a invdta elementurile gramaticei, aritme-
ticel, geografieT i catechismul, inv6titorul va imparti aceste lectil ast-fel in cat si se
schimbe la fiesl-care doä spre pildä, o iscolarul va inv6ta inceputuri de gramatici
si de aritmeticg, a doa i va fi réndul geografieT si a catechismului, a treia qi se va in-
gramatica i aritmetica, c. 1.
Scopul lectiilor elementare este pentru a pregiti pe scolarl si urmeze cu
inlesnire aceleasi cursuri, dar mai intinse in clasurile de umanière.
Din clasul al treilea scolarii cel mai inaintati la vérsti si la invnituri vor
putea sA tréci Indati in clasul antéiti de umanióre, Ord a mai intra in clasul al 4-lea al
scólelor incep6t6re. §colarii insi, ce vor fi prea tineri, saù slabi Inca la invètiturbi, trebue
si tréci prin clasul al 4-lea.
Fiind cA acest clas este mal cu sémi orénduit a sluji drept introducere la
Invnitura mestesugurilor si a meseriilor, trebue si se urmeze tnci de toll scolariT aceia
cad, neavénd mijlóce a's1 urma invtititurile in clasurile de mal sus, r'éman cu inv6,titu-
rile clasurilor incepètóre, si se dail la invätätura verT-unui mestesug.
Trebuinta invniturei pentru trépta lucritorilor nu este acum tigicluiti de
nimenl; acésta este un adev6r simtit i cunoscut de toll órrieniT luminati, un meter
care scie si citésch, si serie i sA socotésci, si care are cate-va cunosciinte de princi-.
purile mestesugurilor mecanice, este in stare a pgtrunde tóte lucrärile meseriei de care
se slujesce, a osandi cine-va si pe lucritor la seorta unlit instrument orb, unuT automat
supus la imbulzirea ce i se face, este ea cum ar voi si se lipsésci de tóti nidejdea de a
se mal face verT-o desèvérsire in lucrarea productelor industriale. Inteacest chip, dad
ar voi einevasi si pizésci in ved nesmintite obiceiurile vechi, ar opri tot felul de im-
bunètätirl.
Profesorul acestul clas va trebui dar si se indeletnicésci mat cu sémä a
preda cunosciintele call pot si inlesnéseg lucrarea mestesugurilor. Acest fel sunt arit-
metica, geometria, mecanica i desenul liniar, pe cat se intrebuintézi In practici ; la
predarea gramaticeT pentru acest clas se va pizi acelasT scop.

www.dacoromanica.ro
 279

Cursurile acestuI clas se va imparti ast-fel in cat unele si se faca inteo

si altele intealta.
SEcTiA
Pentru umanière
Din scélele incepétere scolaril vor trece in scela de umaniere, si acolo vor
urma cursurile ce se aratA in tabla alaturata subt litera A.
In clasul Antéia gramatica va fi cel mal d'Anteid obiect de invnaturfi ; asl
arata cinevas1 ideile cu inlesnire deslusire prin scris saii prin graiii, este o trebuinta
fez. te sitntitere si care nu are trebuinta a se dovedi.
Limba parintésca de tot simpla cu care tinerimea vine in .cela este ferte nere-
gulata si gresita; de aceea trebue a se indeletnici fiesI-care spre a o inveta, a o curati,
fall a sili duhul el, intrebuintAnd mal cu deosebire cuvintele cele mal obiclnuite ale
iar cuvinte ce vor lipsi, precum sunt cele technice, si de ideI inalte sa se ja numai
dintr'o limbi hotärita °data pentru tot-d'a-una, precum este cea frantuzésca, apro-
piindu-se de cea latinésca, firésca muma a limbel romAnescl; pentru aceea se va ase;la
cAte-va regule dupa care sa se OM deosebi limba corecta din cea gresita; aceste regulf
insa nu trebue sa fie nicT prea multe, nicI prea abstracte, ci trebue sA fie tot-d'a-una
dupa ml:nsura intelegeril scolaruluT, i potrivit cu desvoltarea ideilor luT; aceste regulI
trebue maT ales a fi simtite prin aplicatii dese, prin exempluri de o intrebuintare
f amiliara.
Profesorul de gramatick mu va uita nicI °data, ca regulile sunt mijlecele, iar nu
sférsitul; se va indeletnici mat cu deadiusul a face pe tinerl sa cumisca deosebitele WIT
ale cuvintelor, declinatiile, conjugatiile regulile cele mal de obste ale sintaxuld.
Cele-l-alte cunosciinte se vor doliéndi de sine prin deprindere prin cetire, de aceea
scolaril se vor indemna a citi adesea bucal alese din autoriT eel mai vestill pentru stil
curat, si se vor obicTnui a da cuventul pentru ori-care zicere i pentru tot felul de al-
cAtuirl ce vor intempina intr'acele cart'.
Cel de al doilea obiect al invnatureI in clasul Antéia de umaniere va fi ca-
ligrafia. Profesorul va arta ucenicilor regulile, maT intaiii scriind cu un tibisir pe o
tabla negra, dupa aceea se va da exemplurl tiparite, va priveghia Inca ca sa se °bid-
nuiasca scolaril de timpuriii a scrie curat.
In dasul intAiti de umaniere scolariI vor ¡acepe Inca invetatura desenuluI
a caruia trebuinta este de obste cunoscuta pentru influenta ce are la inaintarea meste-
sugurilor si meseriilor ; intr'adevdr, cunosciinta desenulul pete singura sA dea mijlocul
de a se face lucrarea Fnestesugurilor maI simplA, maI inlesnitere, cu maI putina
si a sevirsi orY-ce lucru cu intelegere; invnAtura desenulul este incii trebuin-
ciesi pentru ca insufla gustul de simetrie si de forme frumese: Cu cat mal mult acest
gust se va intinde, cu gat zidAriile vor fi maT frtimese i mal comode.
Invétatura desenulul se va urma in tète clasurile de umanidre i dupa
chipul urmator : In cel d'Antéiti se va inveta desenul de chipurT, in cel de al doilea de-
senul de situatie, in cel de al treilea se va face desenul de topografie, in cel de al pa-
trulea de architectura si de mecanica in proiectil geometriale si perspective.
Cu téte acestea, desenul liniar fiind de o trebuinta maI de obste, se va arata in
tete clasurile modelurile7pentru tete felurile de desen, trebue sa fie inmultite si bine
lucrate ; modelurile de desen liniar vor fi intovarasite, pe cAt se va putea, Cu modelurl
In relief, invetatura desenuluI se va schimba Cu caligrafia dintr'o 4i intealta.

www.dacoromanica.ro
 280

InvAtAtura limbeI frantuzescI se va incepe in clasurile antdill si se va urma

In tot cursul de umani6re.
In clasul antéid scolariT se vor deprinde la cetire si la inceputul de gramatica.
In cel de al doilea vor invèla sintaxul acesteI limbT, in cel de al treilea se vor
deprinde a face teme sati talmacid din rominesce in frantuzesce.
Profesorul va alege cu huna chibzuire bucatile ce se vor da drept teme.
In clasul al patrulea scolariT vor inv6ta literatura limbeI frantuzescI.
Profesorul '1 va face sa ja aminte meritul compuneriI deosebitele calitatI ale
stiluluT si ale cugetareI in chille autorilor francezI celor mal vestitI.
ScolariT se vor deprinde la acest das in aplicatia regulilor gramaticale, com-
punénd pe deosebite teme, precum sunt : descried, anecdote;scrisorT, povestiri i altele.
Un profesor singur va face invï.itaturile gramatice in clasul antéiii si al doilea.
La predarea geografiel se va face despartid fisice si politice ale globuluT
pe harte mute, incepénd de la paméntul romaoesc ca dintr'un centru si petrecénd una
dupi alta tite parta lumeT, dupa despartirea de obste a globuluY; profesorul va descrie
mal cu deam6runtul fiesI-care loe, mal &unid in Europa t¿i apoi in téte partile
lumel.
Cursul geografiel se va imparti in doè partI deosebite : 1) Geografia fisica ;

2) geografia matematica. Profesorul, dupa ce va arka positia locurilor celor maT

insemnate ale globuluI paméntesc, va face cate-va lectil de astronomie si de meteoro-
logie, pe cat aceste sciinte se ating de geograGe.
Acela§I profesor va face inca cate-va lectiI de cronologie la sférsitul cursulul
de geografie, impartind istoria in istoria sfânta, istoria veche, istoria veaculul de mijloc
istoria veaculuT noti. Profesorul va despArti incl fiei-care dintr'aceste ramurl in vea-
culi, va ardta la fiesT-care loe leaturile de orI-ce intOmplArI vrednice de tinerea aminte
ce vor fi urmat inteacel loc.
Asa, in loe de a face cronologia fiesI-caruia tinut deosebit, va imbratisa prin sin-
cronic cronologia a tuturor neamurilor, fára a perde d'inaintea ochilor starea t6reI ro-
manescI in fiesio-care veac. Intr'acest chip scolaril vor vedea desvelindu-se inaintea lor
una dupa alta inceputurile i prefacerile tuturor neamurilor.
Cursul istoriel va tine doI anI ; se va incepe in clasul al treilea §i se va
sfér§i in clasul al patrulea; se va impArti in patru epoce principale, adicA istoria sfAntA,
istoria grecilor i a romanilor, istoria veacului de mijloc, i, in sférsit, istoria veaculuT noti.
Cele opt-spreilece lunI intrebuintate la predarea istoril se vor imparti precum ur-
méz& : do& lunI se vor intrebuinta la invèlatura istorieT sfinte, trel la istoria grecilor,
patru la a romanilor, treI la veacul de mijloc, i, in sfersit, Ose la veacurile noue. O mai
multa vreme trebue a se lua pentru istoria grecilor si a romanilor, pentru ca acestia
coprinde istoria maI a tot paméntul in vreme de do& mil de anI aprópe, i, pentru ca
infatiséza orT-ce in lume, se p6te arèta mare in 6menI si in int6mplarl. Cea dupa urma
epoca va coprinde i istoria rumanéscA, care se va desvolta cu maI multa intindere de
cat istoria particular& si a celor-l-alte neamurT, fädndu-se iscodirI a se gasi in fiesi-care
veac din istoria neamurilor de prin prejur, obiceiurile pravilele cele mal insemnate al
acesteI ter!, iar istoria se va serie pentru Ora romanésca deosebit ; se va da mal antéifi
in cercetarea Eforiel.
Metodul ce trebue a se pazi la predarea istoriel va fi a se asesla puncturile de

www.dacoromanica.ro
 281

tenneiii, la care A. se pita alatura Une cele-l-alte, si a intra in miruntisurI numaI dupa
ce va lua in bagare de séma totul in tot felul de infatisare. Profesorul va indemna pe
scolaril din clasul al treilea si al patrutea, a face extracturi din cele mal insemnate
intémplärl i il va deprinde neincetat a compune povestirI i descrierl, lasand la voia
fiesl-caruia a alege materia de compunere.
In clasul al treilea se vor incepe cursul limbilor grecescI si la tinescI si se
vor urma treI anI unul dupa altui neprecurmat. la anul d'antéifi se vor invèta incepu-
turile de gramatica amdndurora acestor limbi ; In anul al doilea scolarit vor face terne
si tälmacirI din rumânesce In grecesce saii in latinesce; temele cele d'Antéiii vor fi fórte
simple si vor avea inclinare numal cu cele maI de c5petenie regule ale sintaxulul;
aceste teme se vor da din ce in ce mal anevoia, pe cat scolaril se vor deprinde maI mult
cu regulile; bucatile pentru talmacire se vor alege de profesor!, cu huna chibzuire, ca
si se traduca de scolarl din grecesce sail din latinesce in rumânesce; in anul al treilea
al cursurilor limbilor grecescl i latinescI, care este anul antéiti de InvIStäturI comple-
mentare, se va intrebuinta acelas1 metod precum s'a aritat mal sus ; se va urma a se
face teme, versurI i talmacid din deosebitt autorI, ingrijind a se mari neinles-
nirea treptat.
Nu va fi de trebuinta a se urma un autor pana la sférsit ; va fi din potriva mai
folositor a alege din fiesI-care autor aceea ce este maI bun si a Pasa cele-l-alte, ca sa aibi
scolariI vreme a citi mal multI autorI si s'a peda inteacest chip a se obicInui cu deo-
sebite felurI de stil.
Aritmetica, deosebit de intrebuintarea eI cea de obste, coprinde, precum
telte cele-l-alte sciinte exacte, fulosul a deprinde cugetarea i pètrunderea la intelegere
si a da placere pentru deslusirea ideilor ; de aceea, aritmetica trebue A. se invete ca un
mijloc de deprindere a intelegereT, iar nu inteun chip mecanic, sati ca un lucru numaI
de 'hiere de minte. Nu este indestul ca scolarul sa invete regulile pe din afara, ci
trebue sa dea i cuvéntul pentru fie-care regula ; scolarul trebue sa se povatuiasca
ast-fel la acésta invitritura, in cal si pena gasi singur regula. Rola profesorului este a
unuI povatuitor ce luminéza drumul scolaruluT, i prin intrebärT probleme II opresce
ort-cand vede ca scolarul se abate din drum. Aritmetica se va imparti in doi cursurl
care se vor face de acelasI profesor In clasul al treilea si al patrulea : cursul
se va urma numal pana la fringerI inclusiv; cel de al doilea va incepe dupa frangeri
si va merge pina la sfesrsit. Dupa aceea, arnéndoi partile cursulur de aritinetica se vor
aplica la tinerea registrurilor pentru tot felul de operatii de negot si de economia
casnica. Teoria i practica vor fi temeiul acesteI p5r/I de invètälura. Metodul ce se va
intrebuinta in soile va fi de °data cel maI des1u7it i cel maI simplu, i operatiile, cu
1.6te ca numaI inchipuite, vor fi *lusa rezemate pe exemplurI adevèrate.
Profesorul, dula ce va da o prescurtare de deosebitele sisteme, va desvolta pe
aceea ce se aflä pr mita in scóla si o va supune la t6te combinatiile ce se pot int6mpla
la tinerea registrurilor in dopia scriptura.
Va da scolarilor model de deosebite registrurI intrebuintate In negot, ajutätóre
principale ; le va talmici trebuinta de a'st aseqa lucrurile pe o contabilitate sik,,ura
bine intocmith si a le adeveri prin balanturi potrivite.
Profesorul va da scolarilor sa faca telte lucrarile trebuinciòse pentru tinerea re-
gulata a registrurilor, atat ajutatóre cat i principale.

www.dacoromanica.ro
 282

sECTIA 11E

Iuvetaturile complementare
Invätaturile complementare se vor incepe cu clasul retoriceI i invetaturilor
slobode; aceste inv6taturi se vor face in doI ani si se vor imparti in treI partt:
In partea d'anteiä profesorul, duph ce va vorbi asupra naturel, i sférsitul
acesta invetaturt, asupra placereI talentuluI i geniulul, va arèta maI ântêit mestesugul
vorbiret, al stiluluI si al elocventeT, dupa aceea va vorbi de mestesugul oratoric in parte.
La desvoltarea fiesI-caruia dintr'aceste 01'17, cu MCA intinderea cuviinci6sa, profe-
sorul va departa tot felul de vorbire in maruntisurI zadarnice de ale ritorilor scolasticl;
se va sili a face pe scolari sa inteléga reg,ulite prin exempluri din limba nationalä. In-
tr'aceeasI vreme profesorul va deprinde necontenit pe scolaril seI la compunerT, ma
ales in chipul istoric, epistolar si cele-l-alte, läsandu'l sit-s1 aléga et insusl pe cat se va
putea materia compunerd.
In partea a doua profesorul va vorbi pentru poesia de obste, pentru facerea
versurilor, pentru limba poetica, pentru inspiratie, pentru entusiasm i pentru deose-
bite felui.I de poesie. Co acelasl gust si cu aceeasI chibzuire trebue sa se faca i alege-
rea regulilor la acésta invetatura : Profesorul va face pe scolad sa simta trebuinta,
pretul adevärat i intinderea regulilor inteun mestesug, care stä in imaginatie i in
simtire, a caruia cea mat d'anteiti conditie este cbiar duhul artistultd. lnteacésta parte
inca profesorul va deprinde pe scolarii säi la compuned, ca sa insufleteze i sa desvol-
tese talenturile ce se ivesc.
In partea a treia profesorul va face un curs de istoria generala a litera-
turd, va aräta inceputul i sporirea literaturel grecilor i romanilor, va urma deosebi-
tele prefaced la cad a fost supusa literatura acestor douè neamurY de la a lor incepere
panti la a lor Were. Va trece dupa aceea la literaturile neamurilor noue celor mat ci-
vilisate, va face O. se cunósca semnele caracteristice ale literatureI fiesI-caruia neam,
va aräta relatia acestor literaturi intre ele si aceea ce pot avea cu literatura neamurilor
vecht, va face cunoscute cArtile cele mal vestite ale fiesi-caruia neam in tot felul de
aretand calitatile precum si greselile lar pe cat se va putea. La cercetarea ce va
face acestor carti 41 va rezema parerile citindu-le bucatl dintr'acele cartI.
Scopul acestuT curs trebue sa fie me ales pentru a da mai multa intindere idei-
lor si a departa gustul exclusiv i pedantesc care adòrme duhul opreste nascerea
ideilor nouI.
Profesorul va face pe scolarl sa simta de cite lucrurl de capetenie ar fi fost lumea
lipsita, daca s'ar fi marginit cinevasi in cercul unos reguri arbitrare ii prea absolute.
Pe de alta parte va argta rittacirile acelora earl, lasandu-se uneI imaginatii neinfré-
nate, se impotrivesc rezonulta i bune simtirI, i alergand dupa originalitate cad in
feluri de ratacirI.
Profesorul va areta Inca relatia ce ail intre ele lucrarile duhului deosebite sari
ale societtitei, precum influenta ce are clima, religia i obiceiurile asupra literaturel
fiesT-caruia neam.
In clasul antéiä de invetäturI complementare se va inveta Inca geometria
si algebra pana la ecuatiile gradulut al doilea inclusiv ; aceste doue invätaturI se vor
incepe inteaceeasI vreme si se vor urma améndoue alaturate, insa schimbandu-se una
trite° isi alta intealta.

www.dacoromanica.ro
 283

Cursul geometriel se va imparti in geometrie pian i geometrie solida, §i

trigonometrie drept liniara. Cartea cea d'intéiil se va sdvir0 in semestrul d'antéiu,
cele-l-alte cloud in cel de al doilea.
In partea a doua §i a treia profesorul va desvolta deosebitele aplicatiI ale geome-
triel, va propune cate-va aplicatil ca nisce probleme, a carora deslegare §colariT o vor
face cu ajutorul profesoruhil.
Fisica se va invdta in clasul al doilea al invdtàturilor complementare.
Acest curs, care va tine un an, se va impärti in doud parti potrivite cu cele
doud semestruri ale anuluI scolastic.
In partea cea d'antéia se va ardta proprietätile generale §i starea deosebitelor
trupurT.
In partea a doua se va vorbi pentru fiuidurile imponderabile (nesupuse can-
Wire).
In partea Antéia se vor coprinde Vote principiurile saü lucrarile mecanice1 ratio-
nale, care se pot aplica mal adesea-orl.
Cele maI multe dintr'aceste principurT vor fi numal ardtate, fall a se dovedi,
pentru ci scolariI acestui clas nu vor fi indestul sporiti In matematici ca sa pricépa
demonstratia tutulor principiurilor, insa se va ardta mai mult aplicatia lor.
Inteacésta parte a cursuluI. se va da multa desvoltare teoriel pentru resistenta
trupurilor solide, In odihna sad in mi§care i pentru frecarea lor.
In partea a doua se va ardta maT cu semä. teoria ca/durel.
In intinderea acestuT curs trebue sit se coprinyli t6te fenomenele de di petenie; se
vor coprinde insa mal cu deosebire acelea carT pot avea aplicatil trebuinciése ; cele-
l-alte se vor ardta mal pe scurt.
Acésta rénduiala va coprinde in sine mijlocul de a lega intre ele deosebitele partl
ale fisiceT, a Inlesni a Ion intelegere §i a tipari in minte lucrarile Ion; acesta nu se putea
dobéndi daci s'ar cerceta numaY fenomenele a drora cunoscinta este nemijlocit tre-
buinciòsfi la mqte§ugurl.
Deosebit de acésta, daca .colara nu pot si invete 6re-carT teoril, trebue insa sa
cun6sci macar finta lor, ca si simta cata este departarea intre invdtatura ce el afi
&bandit §i Intre teda Intinderea sciintel. Pen.zu a lnlesni intelegerea lucrarilor sail a
fenomenelor ce se vor arata in cursul fisiceT, se vor face la fie§l-care lectie experi-
menturT.
Cursul chimiel se va face In clasul al treilea de invdtaturI complementare.
Acésta sciinta are o intindere ferte mare; In ale el aplicatiT se arati atat de multe lu-
crar! deosebite i trebuinciése, In cat este de mare trebuinta a se ardta in ce chip trebue
a se cirmui invdtatura ca sa se pazésca hotarele sciinteT, insa fara a se margini Intin-
derea ce i se cuvine.
Cursul chimieT se va se,vir0 inteun an ; in semestrul d'anteiii se va face
chimia generala, numaI trupurile trebuinciése se vor cerceta in tete chipurile i acestea
vor sluji a dovedi regulile generale ale sciinteI : §colariI vor fi datorI a face el' insusI
téte experientele si mai ales acelea la cad trebuesc instrumenturl pentru cercetarI
mdrunte i mal delicate.
In semestrul al doilea se vor ardla mete§ugurile chimice, impirtindu-le dupa
insu§irile prin earl se lega unul cu altul.
Cand coIarit vor fi destul inaintati, li se vor da materil a analisi, compositia

www.dacoromanica.ro
 284

aeestor materii flind cunoscutd numaI profesorilor ; scolariI vor cerca singurI sä afle
deosebitele pArtI din carl se alcätuesce acea materie i vor da in scris ceea ce vor afla
dupA acea profesorul va face bägArile de sémä ce va socoti cuviinci6se, dänd laude ace-
lora ce se vor fi apropiat mal mult de adev6r.
Aceste leca, ce se vor face pe la sfdrsitul cursulul, vor avea mal cu sémA drept
sférsit invätAtura principiurilor generale in analisul chimic al trupurilor minerale
organice.
Laboratorul de chimie se va incredinta unuI om cu bunä sciintä, si acesta va fl
dator a pregfiti experientele pentru curs si a povätui pe scolari la operatiile ce trebue
sA facA si el insusl.
Ia al doilea an se va preda logica. Profesorul va tälmAci principiurile gra-
maticel generale, san teoria de a ne infatisa la ideile, si va incheia cursul printeo ari-
pare pe scurt de deosebile metodurT si regule ale logiceT scolastice.
151,rdlul se va inv6ta in anul al treilea. Profelorul va ar6ta de3voltarea
rela0a ce ah intre ele facult6ti1e lucrAt6re, influenta 1 r asupra norocireI saii neno-
rocire ornului in viatä, mijlócele de a se deprinde cinevasI in bune sentimenturl
de a inirepta saii a perde acelea care invitézi pe om la fapte impotriviteire fericirel
sale §i aprelpeluI sAil.
Archeologia se va inv6ta ca un supliment la cursul de literatura grecdsci
latinésc6 si de istoria veche.
Noria coprinde interesurile publice i intémplärile cele mal vrednice de aducere
aminte, iar archeologia tilmAcesce aceste interesurI i intempldrI.
Pètrunde in t6te amärunturile vietel din läuntru, aratä obiceiurile, tirmonille po-
liticesci i bisericesd, descrie monumenturile, mestesugurile, felul imbrAdmintelor,
sArbätorile, jocurile publice i altele.
Profesorul va arèta mai Antéia antichitätile EgipetuluI si ale neamurilor din
Asia. Dupfi aceea va trece la antichitätile grecilor si ale romanilor, la carl se va opri
mal* multä vreme, si va sférsi printeo arAtare pe scurt de antichitätile cele maT vred-
nice de luarea aminte ale celor-l-alte neamurl.
Pentru telte cursurile se va päzi drept regulä generalä de a päsi tot-d'a-una
de la simplu la compus si de la cele lesne la cele mal anevole.
Deslusire, tälmäcire luminatä, insiruire logicescA a ideilor sunt conditfi neap6rate
ale buneI invèlä turl. De aceea profesorul nu va chita a'sI face falä cu invätäturI zadar-
nice, ci se va tine de acelea carl sunt mal cu temeifi si mai de trebuintä. Cu un cuvént,
se va intrebuinta cätre ucenicI putine regule; din potrivA li se vor pune inainte multe
exemplurI saii pilde, si mai ales se vor deprinde necontenit la compunerl si la alte ope-
ratii in t'apta.
sEcTIA
Cursuri speciale
Esind din clasurile de invètäturI complementare, scolarii vor putea sä se
serie in vreunul din cursurile speciale, dupä pläcere.

Pentru cursul legilor

§ 8G. Pravilele pArOntuluI nostru se vor intrebuinta drept text la invälfitura le-
gilor. Profesorul, ce va fi insärcinat a face acest curs, trebue sA cunelsca cArtile tutulor
autorilor cAtI ah scris cevasI asupra legilor, va da Coresi-ce sciintä generalä de starea le-

www.dacoromanica.ro
 285

giuira, va alatura legiuirile straine cu pravilele päméntulul nostru si, dupa ce se vor
deprinde ast-fel scolariT, va face adesea conferinte asupra articolelor celar mal de cape-
tenie ale pravilelor, asupra carora sa póta scolariI aplica regulile ce li se vor fi talmficit
mal nainte ; In scurt, profesorul se va sili a arata principiurile generale ale legiuiret, a
talmaci impartirea a cea firésca si a cerceta relatiile ce ail deosebitele 041 'filtre ele.
Iconomia politica va fi si ea o parte din cursul special al legilor ; acésta in-
vatatura este 6re-sl curn o indeplinire a invatatura legilor.
La invétatura acesta sciinte profesorul se va rezema pe fapte ce se vor aduna din
statistica deosebitelor lar!.
Statistica, rara a fi un obiect particular de invatatura, se va intrebuinta, cu tóte
acestea, adesea pentru a se da prin fapte principiurilor generale adeverire netagiduita.

Matematica aplicatà
Scopul acesteI invataturI este a face inginerl civil!.
*colarit ce vor fi urmat dupi regula tae invatiturile de umani6re si com-
plementare, vor putea fi destoinicI a urma cursul matematiceI aplicata.
In anul d'intéia se va invata trigonometria si algebra superilira.
Acest curs se va Imparti in doua partl potrivite ca cele doua semestrurl ale
anulul scolastic.
In semestrul d'antéin se va invata teoria si in cel de al doilea se va face practica.
In partea teoretica profesorul va arta principiurile generale pentru desle-
garea triunghiurilor drept liniate si sferice, va deprinde pe scolarT la Intrebuintarea
ogaritmilor si la aplicatia formulelor aigebrice; in sfarsit le va arata desemnul topografic.
Pentru practica, profesorul va esi vara cu scolaril ca sa le arate mijlocul
d3 a ridica planurI topografice, le va face cunoscute regulile de topograGe pentru ma-
surarea surfetelor si impartirea locurilor ; asemenea le va arata si nivelatia; in sférsit,
le va da ére-sl cari ida de alcatuirea Inscrisurilor pentru orl-ce descriere se atinge de
topograGe.
In anul al doilea scoIaril, ce vor fi trecut cursul trigonometría, vor urma
sub acelast profesor cursul geodesia, din care se va face In semestrul antaid partea
teoretica, si in cel de al doilea practica.
In cursul teoretic al geodesieI se va invata mar cu sarna aceea ce privesce la fa-
cerca unuI canevas trigonometric, ce trebue sa se la drept temeiti pentru t6te cele-l-alte
operatil marunte la ridicarea une! harte. Se va arata teoria de projectia hartelor si In -
trebuintarea instrumenturilor la operatiile geodesice.
§colarit clasuluI al doilea vor urma inca in semestrul d'antaiii un curs de
calculul diferential si integral sub profesorul care va face cursul de mecanica in anul
al treilea.
§colaril se vor deprinde a face calcurile geodesice ce trebuesc la masurarea un-
ghiurilor si a baselor. Calcurile distantelor asimutale, nivelatiI si cele-l-alte. In starsit,
se va incheia acest curs teoretic prin 6resl-carl consideratil de cercetarile cele maI
vrednice de luarea aminte asupra figura paméntulul.
In cursul de aplicatie pentru geodesie, care se va face in vara, se va arata
scolarilor mijiocul de a face triangulatiI prin teodolit saa prin cercul repetitor ; va
face observatiI astronomice pentru a afla latituda sil, longituda punturilor de temeiart
ale une! harte; in sferqit, a afta inältimele prin masurY barometrice.

www.dacoromanica.ro
 286

AceIasi profesor va preda in semestrul d'antéid trigonometria si algebra su-

perieri la §colari1 clasuluT iar geodesia la cei de la clasul al II-lea, si in semestrul
al doilea va areta scolarilor amendurora clasurilor de odati aplicatia acestor hive-
titurl la facerea hartelor topografice geodesice. Fiesi-care scolar va fi atuncea dator
a ridica si a insemna cu luare aminte si cu deamiruntul planul until loc, a ciruia intin-
dere va fi un pitrat de cel putin doe mil de stânjeni in flesi-care lature.
Pentru acésti pirticici se va alege imprejurul vre-unui oras un loc care si aibi
multe varietätT ; locurile ce se vor da fiesi-cirui scolar trebue si fie aliturea unul
langi altul, i hartele ce se vor ridica intr'acele locuri trebue si se potrivésci una cu
alta la margin!, ast- fel in cat aliturânIu se t6te hartele si se LAU face un trup intreg
In clasul al treilea scolaril vor urma un curs de mecanici i altul de ar-
chitecturi civili.
Cursul de mecanici se va inipirti in doue : partea cea d'anteie va coprinde meca-
nica practici, adici invetitura de mecanismul elementar al masinelor miscit6re i aju-
telre ce se intrebuintézi in mestesugurI mecanice.
Cea-lalti parte a cursului va coprinde invetätura mestesugurilor la cari se in-
trebuintézi masinT speciale, maT mult sail mal putin complicate, pentru lucrarea a
multor feluri de maten!.
Profesorul ce va face cursul mecanicei in anul al treilea, va face si calcu-
lul diferential i integral, in anul al doilea al matematice aplicati.
Inveliturile ce trebue a se face in cursul de architecturi vor fi: 1) a da
scolarilor o cunoscinti generali de mestesugul de a intocmi, a pune in lucrare si
a pretui cunoscintele ce pot fi trebuinciése in deosebite industriT ; 21 a da inveti-
turi pregititére acelor earl voesc a se indeletnici cu deosebire la mestesugul zidi-
rieT in calitate de ingineri civil! sae de architecti. Intr'acest curs profesorul va vorbi
pentru materiile ce se intrebuintézi in constructiT, pentru pregitirea ce se face acestor
maten!, pentru deosebite constructil, pentru legile ce se ating de zidirl; va areta, in
sfersit, cum si se faci preturile i mesurarea zidirilor.

Curs de agriculturd practicd

Agricultura este cea mai mare begitie a acestul piment, i cu telte acestea
o ast-fel de industrie trebuinciósi, care are tete mijlecele a face neamul remanese fe-
ricit si mal ales pe proprietaril acestui piment roditor, a remas de multi vreme netngri-
jiti; proprietaril nu sae inci si pretuiasci indestul bunetitile acesteT industril din care
isvorisce puterea, multimirea i odihna, prin inmultirea productelor, prin imbunetitirea
conditiei sociali i moral a producturilor, i prin imbelsugarea de cele me de trebuinti
omului. De aceea, ar fi un lucru folositor neamuluT, dandu-se tinerimeT mijleoce de a
dobandi stiinte positive asupra luerireT pimentulul si a deschide gustul la acésti in-
deletnicire. Acest gust este cel ma! firesc al omuluT, cel mal vrednic, interesant, acela
care se unesce mai bine cu ideile seriese prin folosul ce aduce si cu plicerile cinstite
prin multamirea ce di de o lucrare nemustrati.
0 sal de agriculturi se va ase4 langi Bucuresci la vre-o mosie ce va
sluji drept model de lucrarea pimentului.
Pentru acest sfersit, stipanirea va face chibzuire a dobandi o mosie langit
orasul Bucuresci, cumperand'o sae Maud schimb cu vre-una dinteale StatuluT.

www.dacoromanica.ro
 287

Acésta mosie va trebui sa aiba vre-o intindere de vre-o patru mil pogène sati de
un patrat de doa mil stanjenl in fiesT-care lature, pe acésta se vor face zidirile tre-
buinci6se pentru exploatatie si pentru Invatatura si se vor ase4 cursurl teoretice si
practice pentru mestesugul lucrare pfiméntului.
Tre profesor! se vor intrebuinta la acésta scòlà; unul dinteansIT va ti
Insarcinat cu t6ta Ingrijirea acestuT aseyliirnant; va carmui lucrarea mosiel, va prive-
ghia a se phi buna orénduiala In scéla si va povatui pe scolar! la a lor Invatatura,
ducéndu'l adesea pe la mosie ca sa le arate in fapt si cu deamaruntul chipul luedrel
pamantului.
Cursul de agricultura se va imparti in trel clasurl, ce va tine un an fiesi-
care. In clasul antaiil profesorul va talmaci principiurile generale ale lucrare paméntu-
luT; va arata deosebitele chipurI de cultura cele mai obicinuite, teoria deosebitelor sis-
steme de Intrebuintarea pArnéntulul spre mal buna rodire; principiurile de crescerea
dobiteicelor si cea mal huna intrebuintare ce se p6te face productelor agricole; va in-
fra dupa aceea In amanunturile exploatatiel une! mosii, adica va arata mijhícele de a
ingrasa pamantul, lucrarea livepor mestesugite, crescerea si inmultirea capacitar si
a pomilor, Mena si altoirea lor.
In al doilea clas se va 'm'ata medicina veterinarie. Profesorul se va in-
deletnici mal cu deosebire la dobitécele de casa mal trebuinci6se la economia rurala ;
va vorbi de a lor crescere, de Miele la carT dobit6cele sunt supuse, de mijlecele prin
carl se pot apara sail vindeca de acele Imile.
AcelasT profesor va face un curs de botanici si de geognosie in clasul an-
tela.
§colaril vor urma Inca In anul al doilea un curs de ingrijirea padurilar,
in care curs se vor arata mijkicele pentru a se economisi si a se phi padurile. Acest
curs se va face de profesorul cursului de cultura.
In ce d'antaiù de anT ingrijitorul mosid va duce pe scolarI in Ole dilele
la un ceas hotarit peste mosie, ca sl vala lucrarea ce i se da si sa vorbésca de mij-
lbcele intrebuintate si resultaturile ce se vor fi dobandit.
In anul al treilea se va urma mal cu deadinsul practica ; ingrijitorul mo-
sie va incredinta atunci fiesl-caruia .colar cate o parte din lucrul mosie, si de acésta
va ingriji ucenicul el InsusT si 'sT va da socotéla de lucrarile ce va face.
§colaril vor urma in al treilea an un curs de economie industriala, ce se
va face de Ingrijitorul masía ; acest curs va avea drept obiect desvoltarea operatiilor
industriale care pot fi inclinate cu lucrarile agricole.
Profesorul va talmAci mal antaiti elementurile teoriel generale a industrieT, va
intra dupa aceea In maT multe amarunturT, vorbind despre industria lucrare! paméntu-
lui. Va pune inainte mijIticele de exploatatie pentru fiesl-care l'amura a aceste industrii,
si va arata carl sunt lucrarile ce se pot face mai cu falos dupa vreme si dupa loe ; in
scurt, profesorul se va sili a invata pe proprietarI sa pue in lucrare mij16cele cuviin-
ci6se pentru a se folosi din puternicele elementurl de imbelsugare si multamire ce pot
gasi in industria lucrare! pamantului.
Intre uceniciT ce vor urma Invatitura se vor tine cati-va cu cheltuiala
sc6leT; acesti ucenici, dupa ce se vor deprinde In mestesugul lucrare! paméntuluT, se
vor folosi din incredintarea ce va putea pune intr'ènsil stapanirea si proprietariT, oran-
duindu-se epistafT pe la domenurile StatuluT saili pe la mosiile particularilor.

www.dacoromanica.ro
 288

Examenul scóleI de agriculturä se va face in cele d'Antéid 15 dile ale lu-

neT Iunie.
La acésti ocasie stapAnirea va numi o comisie, care se va insciinta de starea mo-
sieT, si printr'un cuv6nt ce va dice inaintea publiculuI unul din madularele acestel co-
misiI va ar6ta lucrArile ce se vor fi facut pe anul trecut i resultaturile ce se vor fi do-
}Audit. Comisia va ingriji a da in cunoscinta publica cu deamkuntul socotelele acestui
asedim6nt §i va dovedi folosul ce se dobéndesce dinteo mai bud,. chibzuire despre mij-
16cele ce se envine a se intrebuinta la lucrarea pArri6ntuluT.
InteaceeasI vreme se va face pe tot anul un concurs la mosia model, pen-
tru ca si se dea preturl muncitorilor dupa la sate carT se vor arka maI deosebire siii-
torI la lucrarea piméntulul sad la crescerea dobitócelor si la imbunatatirea soiurilor.
§ 1.14. Este de neap6rata trebuinta, ca mosia model sa se afle cu apropiere de
BucurescI, ântèiií, pentru ea in multimea lucratorilor ce alérga la acésta capitali se vor
putea lesne gasi bratele trebuincióse la lucrarea mosieT ; al doilea, pentru ca produc-
tele aceT mosii se vor putea trece cu Inlesnire in Bucurescl. In sférsit, pentru ca
cel mal multi proprietarl, arendasl i alti muncitorT, aflAndu-se inteacéstä capitalA,
sed6torl sad trecitorl, vor putea avea prilegid sa vadi i el tnsusl deaprópe lucrarea
acestel mosiI i sa ja dinteacésti pilda de o lucrare a paméntulul bine chibzuita.
Din casa StatuluI se va slobodi de-o-camdati numaT pe anal d'Ant6iii o
surnA de leI 150.000 pentru cele d'Antéid cheltueli trebuincióse la intocmirea scóleI de
agriculturA. Diateacésti suma, o suta de mil se vor intrebuinta la cladirile ce trebue
si se fad pe mosie, precum casa pentru locuinta ingrijitoruluI scolarilor i 6menilor de
slujba, grajdurl, sopronuri i magasiT; 50.000 se vor Intrebuinta pentru cump6rarea
dobitócelor si uneltelor trebuincióse la lucrarea
Cele-l-alte cheltuell ce vor trebui a se face pe tot anal cu tinerea scola-
rilor pensionarl si ca leftle profesorilor se vor int6mpina din suma hotariti pentru in-
structia publica, iar veniturile mosiel se vor Intrebuinta pe tot anul spre Intinderea
imbunatatirea exploatatieI acestel mosiT.

sEcTiA v
Cursul slobod
Istoria naturalci
Acest va aves drept s16rsit a da cunoscinte pe scurt de cele trei despar-
tirI ale naturei; lavdtatura acesteT sciinte se va face in doI ant, dandu-se lectie in tóte
dilele, afara de Joia i Duminica. La Anthiul semestru al anuluI profesorul va
preda mineralogia. In al doilea semestru al anului d'Ant6id si in al doilea profesorul va
face un curs de zoologie. Se va indeletnici maI cu semi a arka dobitócele trebuincióse
si cele maI vrednice de luare aminte pentru orI-care alta pricina.
Dupe ce se va face vorba pentru bite dobiticele de obste, pentru hacterele prin
cad se deosibesc din vegetale, i Inca mult din fiintele neorganice, profesorul va
talmaci metodul istorieT naturale i va infitisa una dupA alta fiesT-care din despartirile
cele marl ale fiinteI animale; vorbind de dobit6cele de cask va face cunoscut incepu-
tul lor, ingrijirea ce trebue si li se dea i mijlocul cel mai bun de a le des6virsi prin
crescere sad prin imperecherea soiurilor. Profesorul se va intinde maT indelung vorbind
de substantele animale ce se intrebuintéza In mesteF,uiguri.

www.dacoromanica.ro
 289

CA.P. Hl
PENTRU ADMINISTRADA $CóLELOR PUBLICE

SECTIA I

Pentru Eforie
Administratia cellelor se va incredinta unul sfat de instructie alcAtuit de
patru efod, de un director §i un revisor.
CeI trel mAdularI aI Eforiel se vor alege din boeril pAnAntenl, ce se vor
arèta mal vrednicI printr'a lor sciintA i a lor rivnA pentru binele ointesc.
Cel de al patrulea, ce va implini slujba de inspector pentru §cóla din Bucurescl,
trebue sl se deosibéscA mal cu sémA prin ale sale sciinte. Ace§tI patru mAdularl vor
alcAtui Eforia c¿Ilelor.
AcéstA Eforie va ocArmui avuturile mi§cAtóre §i nemi§cAtdre ale casei §c6-
lelor; va priveghia pentru ori-ce va putea fi de folos spre inaintarea inviStlitureI in-
tr'acest pAmént; va logriji a se pAzi In §cetle huna or6nduialA ; va oréndui profesorI §i
invèlätorI dupl ce maY Antéig se va incredinta de destoinicia fie§I-cAruia, §i va fi cu bä-
gare de sémA la a lor purtare, iar la alegerea §i orénduirea lor se va phi cea mal mare
nepArtinire; va purta grijA in fie§I-care c61A sA se pue in lucrare oradue/ile §i legiuirile
cele, intocmite la care Eforia nu va putea face de sine insu§I nicT o schimbare ; iar cAnd
sporirea Inv6tAturilor, Inmultind trebuintele, va cere a se lua deosebite m6surT, atuncl
Eforia va face raport &are stApAnire prin care i§1* va da pArerea de ceea ce se va socoti
de trebuinti §i va a§tepta a i se da poruncile cuviinci6se.
MAdularele EforieI se vor aduna o-data pe s6ptèmAnA la un loe hotArit §i
sub pre§edentia unuia din el, dupA alegerea ce va face stApAnirea.
Ncolo se vor sfátui impreunA pentru bite interesurile ocArmuird ce li s'a mucre-
dintat, dar insA fie§q-care mAdular se va insArcina Cu o parte a ocArmuirel acestia,
indatorindu-se a'0. da socotéla pentru lucrarea ce va face inteacéstä parte. Inteacest
chip unul se va insArcina cu economia, altii cu privigherea asupra invèlätureI §i cu In-
grijirea a se pAzi huna orénduia16, §i altiI cu punerea in lucrare a orénduelilor intocmite.
Mädularul cel insArcinat cu partea economiel va implini slujba de direc-
tor general al casé( §c6lelor li va urma dupA regulite de comptabilitate ce s'ail amilat
pentru t6te casele StatuluI.
Ingrijirea asupra inv6täturilor se va incrtdinta inspectorulul i altul ma-
dulir al Eforiel; acetia vor Ingriji ca lavetaturile sA se urmeze dupA or6nduiala ce s'a
a§e4at §i ca fie0-care profesor M'O implinéscd intocmaI datoriile sale ; vor corespon-
darisi cu judetele §i vor cere insciintare pentru tinerea clasurilor in fie§i-care §c61A.
Vor cerceta adesea §c6lele din Bucuresci i vor sta la predare in clasurI ; se vor
sili a invita intrecerea colarilor, cerénd a li se infäti§a aceia cari se deosibesc prin-
tr'a lor siling , i spor la Inv6tAturA §i dAndu-le laude inaintea tovarA§ilor lor.
Vor dojeni pe profesorii ce nuyi vor lmplini datoriile, insfi acésta se va face prin
tainA, iar nu de fatA cu §colaril, ca sA nu pérçlä ace§tia respectul qi supunerea ce trebue
sA aibA cAtre profesorul lor.
Ingrijirea, pentru a se phi buna orénduialA, se va da asupra pre§edintelul
EforieI §i asupra directoruluY; ace§tia vor priveghia pentru buna purtare a 6menilor
amploiati, bunele obiceiurI futre §colarI §i pentru buna orénduialA futre totl aceia ce
19

www.dacoromanica.ro
 290

locuesc in sella ; se vor insciinta de purtarea fiesT-caruia scolar si vor departa pe toti
aceia ale caror naravuri pot sminti si pe cei-lal/I.
FiesI-care madular al EforieT va putea cauta deosebit tréba cu care este
insarcinat, tara a se amesteca si cel-l-alt1 tovarasY, si va sévirsi lucrAri sub a sa iscali-
tura si sub a sa réspundere in pricinT obicinuite ce privesc la a sa indatorire ; iar cAt
pentru treburile neobiclnuite si neprevadute, precum scHerea din slujba a profesorilor,
adaugarea de cheltuelT, inovatiT la sistema primitá si altele, va face arAtare EforieT, care
va hotAri dupa cum se va gasi cu cale de cei mal multi.
Mara de cei treI madularT O Eforiel, carT vor fi din clasul de sus al boe -
rilor, totl ceT-1-alti vor fi cu léfA.
Socotelile pentru anul trecut ca tOte dovedile si cu budgetul pe anul vii-
tor se vor infatisa Domnulul in totT aniT printr'un raport, ca sa se hotarasca budgetul
si sa se supue controlului socotelile.
Eforia va da inca DomnuluT, la sfirsitul fiesl-caruia an scolastic, un raport
prin care va da socotéla cu deamanuntul de starea saelor, de sporirea, safi de trebu-
intele invatatureT, precum si de ImbunAtätirile ce s'ar putea face.
Fiind-ca Eforia se aIla asedati in Bucurescl si nu pote sa dea Ola ingrijirea
trebuinciésa si pe la scellele celor-l-aIte judete, se va ajuta prin comiteturT de inspectie ce
se vor intocmi pe la fiesTcare judet.
Aceste comiteturl se vor alcatui fiesi-care de dol madular! din sfatul
orasanesc, sall de doi dintre orasaniT cel mal cu sciinta si ca stare, dupa alegerea EforieT,
si vor avea de president pe ocArmuitorul judetuluT.
Indatoririle acestor comiteturT se vor margini numaT intr'o sinpra inspectie.
Acestia vor priveghia pentru a se phi huna oOnduiala in sc6lit si a se spori la
invataturi; vor tine corespondenta cu Eforia, si vor da in scire cel putin °data pe luna
starea si trebuiniele invatAturilor in judetele ion; vor insemna pe inOtatoriT ce nu'sT
vor pAzi datoriile, si vor recomanda pe aceia carI isT vor implini slujba cu cinste ; ase-
menea si pe scolariT ce se vor deosebi prin a lor silinta si sporire la invOtAtura.

SECTIA H

Pentru director
Directorul va ajuta Eforiei la punerea in lucrare celor marunte intocmirT
ale administratieT, pentru treburi obicinuite ; va implini slujba de provisor in colegiul
din SE'. Saya, in Bucurescl, si va cArmui cancelaria scòlelor.
Ca un locotiitor al EforieT, directorul va fi dator sa aiba scire de orI-ce se
urrnéza in sc6lele principatului; pentru acésta se va insciinta adesea prin corespondente
sail prin visitatie in persona de starea fiesl-cAreia scede si de se pazesc intocmal legiuirile
si asedaménturile si prin raporturT va da in cunoscinta EforieT adesea si cu deamaruntul
telte bagArile de sha ce va face asupra urmareT inOtaturilor ; va cauta si va supune
In chibzuirea Eforie irnbunatatirile ce s'ar putea face in scffiele nationale ; va da profe-
sorilor instructiile ce va socoti cuviincielse a se inlesni punerea in lucrare a asedamèntu-
rilor si legiuirilor hotarite de Eforie spre Maintarea inOtaturilor.
In calitate de provisor in colegiul din Sf. Saya, directorul va ingriji mal
cu deosebire de scolariT acestui colegid, va priveghia la pansionul institutului si va
implini indatoririle ce se arata /a art. 124.

www.dacoromanica.ro
 291

Ca sef cancelarlel salelor, tlirectorul va regula lucrarile el, va ingriji

pentru redactia acturilor EforieT si va priveghia a se pazi huna orenduiala In deosebi-
tele registrurI ale scellelor.

SEcTIA iii
Pentru cancelaria scálelor
Cancelaria va fi alcAtuita de un secretar, de un casier, de un registrator
si de doi scriit oil copistY.
Secretarul va da l'Ara zabava In cunoscinta EforieI tete hartiile ce intra In
cancelarle, si, indata ce se va da de catre Eforie o resolutie asupra acestor hartil, se-
cretarul va ingriji de redactia si de expeditia cat mal t'Ara zAbava a acturilor ce va trebui
a se lucra.
Va priveghia ca slujba cancelarle!' sa se faca cu regula si va ingriji ea delile pentru
tdte hartiile ce intra si ese sa se tie in buna orénduiala. Secretarul va fi inca dator a
iscAli thte hartfile cate ies de la Eforie.
Casierul va fi insArcinat cu -bite cate privesc la veniturile si cheltuelile
scólelor ; va linea registrurile ce se ating de socoteli.
Casierul va rAspunde sumele ce se vor hotari prin statul cheltuelilor ce i se va
da de la Eforie la sférsitul fie-si careia luni iscalit de Eforie.
Casierul nu va putea sa rèspun46 sail sA imprumute niel o suma, rara a i
se da maI inainte pentru acésta de la Eforie voie in scris.
Casierul va fi rèspuniptor de orI-ce abuz se va pricinui din a sa neingri-
jire la intrebuintarea sumelor ce 'T sunt incredintate.
Registratorul va ingriji a trece la registru telte hartiile ce intra si ies, va
tine un registru matricol pentru totl scolariT ce se vor primi a urma deosebite inv6tA-
turT in colegiul din Sf. Saya, va trece inteun registru notele ce vor da profesoril asupra
purtarei, silintei si sporului la invatatura a fie-1 caruia scolar si va face un perilipsis
din examenele generale.
sEcTiA rv
Pentru revisor
Datoriile revisorului sunt a priveghia spre a se pazi buna orenduialA la
invètaturi in sc6lele de prin judete ; se va sili prin ajutorul comitetuluT de inspectie a
savirsi starea monta si materialfi a fiesT-careT sc6le ; va cauta mijleocele pentru a ridica
neinlesnirile si Impotrivirile ce se pot ivi la Inaintarea invAtaturel publice ; va da aju-
tórele trebuinci6se si va indemna intrecerea tinerimei la tul/natura; pentru acésta, re-
visorul va visita fiel-care din sc61ele judetelor cel putin cate °data pe an, unele pe la
sférsitul semestruluI d'anteifi, cele-l-alte la sférsitul anului scolastic. In toti aniTrevisorul
va schimba vremea visitatiel, ast-fel in cat scálele ce se vor cerceta In anul d'antéig in
primivéra, se vor visita in anul viitor In tdmnA.
DregatoriI loculul vor intovarAsi pe revisor la cercetarea sc6lei, ca sa se
dea printeacésta curagid invatatoruluI si scolarilor si sa p6ta vedea si dregiitoril insusl
starea soilei si si se sPdtuiascA cu revisorul asupra masurilor ce va trebui a se lua ca
sa se implinésca lipsele ce se vor gasi in scòle.
Revisorul va face un jurnal de urmarea cercetareT lul In sc616; va insemna
inteaceI jurnal numele dreetorilor ce se vor afla de fata ; va arata starea morala si

www.dacoromanica.ro
 292

materiala a scedel; acest jurnal se va iscali de revisorul si de madularile comitetuluI

instructieI.
§ 145. Inv54atoriI trebue sa fie tot-d'a-una gata a da tot felul de sciinte ce se
atinge de clasurile lor.
Trebue se aiba o lista de totI copiI al locuIul de acolo, call sunt in vérsta de
a urma In sc6la ;
Un catalog de copiI ce se vor afla In sc616;
0 lista de copiI saracI;
0 tabla de Invataturile ce se urméza in clas: inteacésta tabla se va arOta
intinderea ce se da fiesI-caruia invatator i ceasul când sa urmeze fiesI-care inainte
dula& amia41;
0 insemnare de urmarea examenuluI dupa urma inteacésta insemnare se va
aráta purtarea i silinta fiesI-caruia scolar. Se vor altura la acésta i lucrarile b scris
ce vor fi fa cut scolaril spre cercare la examen;
6)Un registra de bite acturile ce vor fi prima invatätoriI de la consiliul instructie;
7) In sfOrsit, o insemnare de bite raporturile, cererile saü paterile ce li se vor fi
fácut dup5. afara pentru pricinI carI se ating de scelle, salí ce vor avea eI insusl a face
catre Eforie.
§ 146. Pentru ca sa se cun6sca maI bine starea scedeT, revisorul va avea b5gare
de sémi :
Asupra inv6tatorilor ;
Asupra scolarilor ;
Asupra parintilor ;
Asupra zidireI in care se allá sc6la ;
Asupra dregétorilor ce se afta' insarcinatI cu privegherea sc51eI.
Asupra invátatorilor pentru ceea ce privesee la a lor purtare in sc6la si in
societate, a lor destoInicie, a lor silinta a se afla in sc6la la ceasurile hotarite pentru
lectiI si a le implini dupa cuviintä, a lor ingrijire a insemna in bate çlilele curgerea In-
v5taturilor in clasul lor si a trece in registrurl telte hartiile cate li se trama formal, a
lar apiecare §i In sférsit a lar rivriá a's1 adauga sciinta prin citire, traducere i com-
punere.
Asupra scolarilor pentru ceea ce privesce la a lor mal multa sal:1 maI putina
silinta a urma In sc611; a lar sporire la invatatura, a lor purtare, a lor sanOtate, a lor
curatenie si ale lor mij145ce fisice i intelectuale.
Asupra parintilor pentru a cun6sce, pe cat se pote, pretuirea ce eI dail luya-
tatureI, Ing,rijirea ce ati a da buna crescere copiilor, ne/esnirile ce II opresc a lmplini
acéstä santa datorie, mij16cele a departa saii a imputina aceste neinlesnirI; in sfOrsit,
revisorul se va Insciinta de chipul cu care se Ora p5rintiI catra Inv5tatorI.
Asupra zidireI in care se afla c61a, pentru ca sa vaçla daca'acésta Mire se
afla la un loe sanatos si de este indestula a implini trebuintele so5leI ; in sférsit, daca
are bite materialurile trebuinci6se, precum : lemne, apfi i cele-lalte.
Asupra dregkorilor ce se afla ins5rcinall cu privegherea có1eï, ca sa se In-
sciinteze daca acestia ingrijesc din bita mima de interesurile scedel, daca implinesc cu
rivna privegherea ce le este incredintata, daca merg cate °data spre visitarea
pentru ca sa dea curagill invatatorilor iscolari/or, daca se Orla bine cu InvèlatoriI, daca
se silesc sli fie cinstitI In ocia tutulor trépta invOtatorilor dupi a lor vrednicie, daca

www.dacoromanica.ro
 293

indémnä pe pärintI sä dea copiilor bunä crescere; in scurt, dacA fac tot mijlocul cuviin-
cios a inlesni inaintarea soileI pe calea desävirsireT.

Pentru inspectorul cililei din Craiova

Unul din profesorii sc6lei din Craiova va implini slujba de inspector al
acesteI sc6le.
Subt acéstä indatorire va priveghia a se päzi nesmintite regulile intocmite pentru
rénduiala invèläturilor, va päzi buna or6nduialli futre scolail si filtre totT aceia cari
locuesc in sc614.

Epistatul materialului din colegiul Sf. Saya

In colegiul din BucurescI se va intrebuinta un ingrijitor de materialul
acesteI scelle ; acesta va avea sub a sa ingrijire pe eimeniI de slujbä si va priveghia a se
tine curAtenia in sc614 si a se pästra mobilele ce se aflä in fiintä.

CAP. IV
PENTRU PROFESORY $l $COLART

SECTIA I

Pentru numirea profesorilor §i a invétätorilor

Cand un loc de profesor sati de invätätor la vre-o sc61a va fi vacant, Eforia
va alege o perseoni destoinicä pentru ale sale cunoscinte si calitätl, ca sä implinésci
acel post.
Numirea profesorului se va intäri si de Domn, dupä infätisarea ce i se
va face de cAtre Eforie, si dupà ce se va numi profesor, va fi nestrAmutat, afarä daa
maI la urmä nu'sI va implini datoriile, sail nu va avea huna purtare.
Se va phi insä drept regulfi generala a se implini vremelnicesce postul vacant
printr'un supleant, si dacä acesta in vreme de un an va da dove0 netägAduite de a sa
destoTnicie si de a sa bunä purtare se va numi profesor.
§ '151. CandidatiI de invätätori pentru scaele de prin judete vor fi datorl a cu-
n6sce numai invätäturile ce se invatfi in clasurile incepätäre.
Acestia vor fi incfi datorI a cunäsce metodul invii,tätureI lancasterice, ce vor putea
invaa in scella din Sf. Saya.
Fiind-cä acum de-ocamdatä ceI mal multl dintr'acestI candidati ail trebu-
inti a urma cata-va vreme cursuri pregAtitäre in sc6la din Sf. Saya, pentru ca sA's1
sporéscA inv6täturile si sä invete metodul predärei, care trebue sä se nrmeze inteacelasI
chip in téte scellele principatuluI, un ajutor se va da acelor candidatI, carI, dupä o cer-
cetare ce li se va face maI inainte, vor da bune nildejdI de a se desävh-si la invätätura;
acest ajutor va fi o léfa' deosebitä de leI pe lunä, care se va da aceluiasI caudidat numal
pe Ose lunI.
Un profesor va putea avea douä catedre de-odatä si sä primésa léfa in-
trégA pentru fiesI-care in parte ; de va lua insä si a treia catedrä, va fi la aceea numaI
ca un supleant, si cu acest titlu va avea numaI jum6tate léfa hotiriti pentru acéstä
catedrii.

www.dacoromanica.ro
 294

AfarA de scólele IncepOtelre, In téte cele 1-alte se va ase4a cAte un repetitor

pentru fiel-care clas ce se va alege dintre scolariI cel maI inaintatI din clasurile de mal
sus. Acestl repetitorI vor avea dreptul a face In sc614 repetitii pentru dresI-care platä
ce II vor da uceniciI carI vor voi sä urmeze aceste repetitiI ; repetitoriI acestia vor putea
sá predea in lipsa profesorilor, i atund vor avea de la casa scellelor o gratificatie.

Hall& 11
Pentru datoriile profesorilor
ProfesoriI trebue sA se afte la ceasul hotArit pentru Inv6tAturi, sA nu tase
pe nicI un scolar sA iasA din predare mal Inainte de sférsitul lectiei. Vor ingriji a se pAzi
huna orAnduialA i linistea In clasurile lor ; vor sceite afarA pe scolaril ce vor turbura
linitea ; vor chiAma adesea pe scolarl dupA catalog, ca sA insemneze pe ceI ce lipsesc.
Mal Inainte de a se incepe lectia çlilel, profesorul va vorbi pe scurt de lectia de maI
lnainte, saft va pune pe scolarI sA facA o ast-fel de prescurtare rispunend la IntrebArile
ce li se vor face; va deprinde adesea judecata i Intelezerea lor, dAndu-le si serie asupra
coprindereI lectief trecute ; va dicta o prescurtare de /ectia ce are a preda, iscolariI vor
serie acéstA prescurtare pe fol In jumitate colónA ca sA serie pe cea-l-altA colóna in-
semnArile ce vor face cand profesorul va tAlmAci lectia. Profesorul va cerceta si va In-
drepta de doui orl pe OptimAnA aceste fol.
In vremea lectiet, profesorul va face scolarilor adesea IntrebArY, ca sa se Incredin-
teze cA aü inteles explicatiile ce se fac; va cere de la scolaril sèl, adicA pe tóte (jade,
analisul lectiel trecute; va indrepta aceste analisurl; va Insemna de desubt zelul InvitA-
tureT fiesI-efiruia si le va da inapot profesoruluT la Inceputul fiesI-cAreia lunl; va intre-
buinta seanta pentru a cerceta pe scolarl asupra invtitAturilor ce vor fi urmat in luna
trecutA ; acéstA cercetare se va face pe cAt se va putea fatA cu inspectorul sal"' cu direc-
torul. DupA acest examen, profesoril vor trámite la cancelaria scólelor catalog de top
scolaril lor, cu InsemnArile ce vor fi filcut InteacéstA lunA asupra inaintAreT saft
poerel scolarilor despre InválAturà i despre purtare.
Pentru a se usura scolaril de greutatea de a prescrie lectiile ce ad a urma
pentru a le economisi vremea ce ar pierde la acéstA prescriere, profesoril vor fi datorI
a'sl pregAti cursurile si a avea tóte foile gata a se da In tipar, cAnd se va afla
Eforia va indemna la acéstA lucrare, dAnd gratificatil acelor earl vor face cele mal bune
lucrArI de acest fel.
§ 1.57. Tot felul de inv6tAturA trebue aibA drept temeiù legea i moralul.
Profesoril deprinlénd duhul tinerilor i impodobindu'l cu felurI de sciinte, trebue si se
indeletnicéscA de odatA a deprinde si ale lor obiceiurT spre fapte bune caracter
cinstit prin pilde i prin povAtuirT, strAduindu-se a le arèta cAt este de iubitA virtutea
cAct cea mal intinsA InvitAturA este de nimic i IncA vAtèmAt6re daci nu este InsotitA
de bunitatea inimeT. Aeest adevir nu trebue niel odatA sA se depArteze d'inaintea ochilor
acelora, cae se afli insArcinatI cu Inv6tAtura publicA, ci cea mal cu deadinsul
a lor trebue sl aibA drept sférsit a insufla scolarilor cucernicia cAtre cele sfinte, res-
pectul cAtre pravile i ctitre stApénire, iubirea de bunA orAnduialA i dragostea cAtre
patrie, si a face dintr'énsiI 6menT de trébà i cinstitl mal Inainte de a'i face InvitatT,
asa numaI vor lmplini sfIrsitul cel adevèrat al InvAturel si se vor putea fAli cA s'ají
arAtat cu shijbA cAtre patrie.

www.dacoromanica.ro
 295

Profesoril sail invetfitorif, cari necunoscend datoriile slujbei lor cel nobile, se vor
abate dinteaceste principiurl si vor Indresni a areta altele, ca se smintésce mintea sco-
larilor si se le vateme mima, aceia se vor isgoni l'adata din scetle si se vor socoti ne-
vrednici de a mal fi profesorl la vre-o scéle publica.

sEcTIA iii
Pentru resplatiri
Pentru a se incuragia indeletnicirea la invetetura publica, care este o
slujbe din cele mai anevoie si cele maT de trebuinte, trebue si se cinstésce vrednicia
acelora cari se indeletnicesc a'si impartesi altora invetatura, si se li se hoterasci rang
in societate, dandu-li-se titlurl si resplätirT, cand se vor areta vrednicl de acesta prin-
teale lor slujbe.
In scurt, trebue si li se hoterasce o s6rte plecute dupe o cariere, care cu cat este
mal anevoie a se implini, cu atat trebue se se cinstésca maT mult.
Ca se se ajute la betranete aceia cari 'ï-ali petrecut viéta dand publiculul
invetaturi si ca si se asigureze s6rta veduvelor si a copiilor serrnant, se va face intoc-
mire ca profesorul sail ori-care alt insercinat ea ingrijirea inveteturei publice, ce isT va
implini slujba cu cinste in vreme de opt ani necurmat, sa ale, d'id se va trage din
slujbe, o pensie pentru Me viéta, care va fi a treia parte din lefa ce va fi luat in slujba
lui cea dupe urrne. lar de va fi slujit sése-spre-slece anY, va avea done din trel *ti ale
'efe! si, In siérsit, de va fi slujit doue-OcT si patru de anl, va avea teta lefa drept pensie.
Anit de slujbe se vor incepe a se socoti numai dupe publicatia acestuT Regula-
ment, luandu-se In bagare de séme slujba profesorilor de acum.
Intocmirile ce s'A fecut prin articolele 25, 28, 30 si 31, ce se coprind in
Regulament, prin cari se hoteräsc pensiile slujbasilor publici si prin carT se reguléze
drepturile ce pite avea fiesl-care la acésta, se vor aplica pe deplin si profesorilor.
Medularile de trépta invetAturilor, carT vor sluji cate-va vreme in scéle
publice cu vrednicie, vor avea inca dreptul a dobendi titlurl de noblete personale sall
mostenitére, dupe slujbele ce vor arata, si a se ridica in rangurl pe temeiurile ce se
vur ase4a Inteacésta pentru toti cei-lalti slujbasT al Statulul.
Pentru acest sfersit, trépta invetätorilor se pote socoti Impartite In trei
clasuri, fiind de clasul enteiii profesorii de invetaturi complementare si de cursuri spe-
ciale directorul si inspectorul; de clasul al doilea profesoril de umanisire si revisorul,
si, in sferoit, de clasul al treilea invetetoriT din sc6lele incepet6re.

SECTTA IV

Pentru primirea scolarilor in sc616.

*colariT, pentru a se primi in saile, trebue se se adreseze, pentru clasurile
scedelor Incepet6re de prin judete, la profesorul clasului al treilea pentru clasurile In-
cepetAre din Craiova, precum si pentru cele din Bucuresci la profesorul clasulul al pa-
trulea, pentru clasurile de umanibre din Craiova la inspectorul scelel de acolo; pentru
ale colegiului din Bucuresci, la provisorul acestuT colegie.
colariI trebue se se infatiseze la scéle de al lor parinti sat de al lor co-
respondent si si aduce atestaturile dovedit6re de a lor vrednicie pentru clasul In care
vor voi se intre; acest ates tat trebue se arete dace scolarul a fost silitor, daca a sporit

www.dacoromanica.ro
 296

la invdtatura si daca a sa purtare a fost nemustrata ; iar scolariT ce nu vor avea ates-
taturl, se vor cerceta maT MIAiú asupra invdtaturilor ce vor fi urmat si apoi se vor asesla
In clasurile ce li se cuvine; dupa aceia se va da scolarilor bilet de primire, cu care se
vor infatisa maT antéid la registru si apol la profesor!.
La registru se va cere scolaruluT bilet de primire ce 'I va fi dat examina-
torul, adeverintele de botez si de altoire; aceste doud dupi urma se vor cere acum de
o cam data numai de la scolaril a carora vdrsta nu va trece peste Ose anI; dupa aceea
se va serie in registrul scólel numele si pronumele scolarului, vérsta luI, locul nascereI
si al locuintei sale, legea lui, numele si pronumele parintilor lul sad al coresponden-
suluT, profesia si locuinta lor.
§colaril ce vor fi sh urmeze regulat cursul invdtaturilor se vor primi a se
scrie in registru numai pana la 15 4ile dupi deschiderea cursurilor.
Dinteacésta regula se deosibesc scdlele incepdt6re, in cari se vor primi scolarI
noui in bita vremea de peste an, orT de cate ori vor fi in bina' locurl slobode.
Pentru a se intdmpina cheltuelile trebuinci6se la tiparirea cartilor, scolariT
vor plati a lor inscriptie sad trecere la registru pentru clasurile de umanicire cate leI 15
pe trimestru si cate 30 pentru cursurile speciale.
§colariT ce vor urma invdtaturile afari din scedele nationale se vor primi
la examen lira plata numai pentru clasurile incepèteore, si atund trebue sa infatiseze
atestaturl de la al lor invdtator particular, care insusI trebue sa fie cunoscut EforieI.
Ca sa se primésca in clasul al doilea, al treilea sati al patrulea de urna-
nidre, scolarul va trebui si rdspunda jumdtate plata inscriptieI lui pe mil trecutT si un
galben impdratesc pentru examen.
Pentru a se primi in clasurile complementare, scolarul va plati a treia
parte din inscriptiile pentru Ote clasurile de umani6re si un galben pentru examen.
Pentru a se primi in vre-unul din cursurile speciale va trebui sfi plitésca
a treia parte din inscriptiile de umanidre si de invdtiturI complementare, doT galbeni
pentru examenul de umanielre si treT galbeni pentru invdtaturi complementare.
Suma ce se va aduna din plata inscriptiilor si a examenelor se va futre-
buinta precum s'a intocmit prin paragraful sectiei III, cap. V.

SECTIA V

Pentru examene
§colaril vur trece de la un das la altul numaI dupl ce vor dovedi a lor
destoinicie la examenul ce li se va face pentru Vote invdtiturile ce vor fi urmat pana
atuncl.
Acela care va voi si fie primit la examenul public va fi dator sa se scrie
la tnceputul anului scolastic in registrul saleI ca un scolar al clasului pentru care se
va fi judecat destoinic si O urmeze regulat t6te lectille acestul clas.
Doud examene se vor face pe an: cel d'antéiii se va face pentru telte sce-
lele cu cate-va qile mal inainte de Optdmana mare de ranga Pasee; cel de al doliea
se va face pentru cursurile speciale si pentru inv6taturI complementare in cele dupa
urma 15 lile ale lui Tulle, pentru umani6re in luna 10 August si pentru scélele luce-
pdt6re in cele d'antéiti 15 4ile ale luI Septembre.
g 176. Examenele vor fi publice ; fiesl-care profesor va face examen scolarilor 661

www.dacoromanica.ro
 297

In sala unde IsI face cursul; directorul sad inspectorul vor sta la examen cand intr'un
clas, cand intealtul.
Profesorul va face fiel-caruia scolar cel putin trei intrebäri, si va insemna me-
ritul fiesl-caruia din eI ; insemnarea insi cea desavirsita nu se va face numai dupa acest
examen, ci se va urma in bagare de sémi Vote insemnarile ce se vor fi facut in tot se-
rnestrul, si se va alatura resultatul cercetarilor ce se vor fi facut in parte in curgerea
semestruluI cu resultatul examenului general. Gradurile meritulul se vor insemna prin
numerile 1, 2, 3 si 4.
.5colariI ce vor avea numarul patru vor fi datori a ramanea inca un an
intreg inteacel clas, maI inainte de a trece la altul ; cu tilde acestea, directorul va pu-
tea da voie scolarilor a da examen a doa si a treia óra in vremea hotarita, daca va
vedea ca este pricina bine cuvéntata.
§colarul ce se va lepada de trei orI de la examen nu va putea trece la alt
das cu niel un cuvént de pricinuire.
Dupa examenul ce se va face la sférsitul de al doilea semestru, va urma
indati un alt examen de obste si cu solemnitate, in care se va face maI cu sémi con-
cursul scolarilor ce trebue sa se tie cu cheltuiala din casa scólelor, si impartirea da-
rurilor.
La masa cercetatorilor pentru acest concurs va fi president, in judete,
ocarmuitorul, iar in BucurescI logof6tul pricinilor bisericescI si al invatiturilor.
Mal inainte de a se incepe examenul se va dice un cuvént in scedele de prin ju-
dete de unul din profesoril acestor scóle, in scóla din Craiova de inspectorul acesteI
scóle, iar in colegiul din BucurescI de directorul scólelor.
Printeacest cuvént se va da in cunoscinta publiculuI starea materiala si morala
a scóleI; se va arata numarul scolarilor ce vor fi urmat la invatatura in curgerea anuluI ;
se vor da in cunoscinti numele scolarilor ce se vor fi aratat vrednicl a se primi futre
pensionan, sail a se incuragia in orI-ce chip; in sférsit, se va arta folosul ce curge
din huna crescere, si se va face scolarilor indemnare a fi silitorl la invatatura si a phi
nesmintit regulele de huna. purtare.
Dupä ce se va dice cuv6ntul se va urma cercetarea, incepéndu-se de la
clasurile cele mal de jos si se vor lua din fiesT-care clas cate doI scolaff, carona li se
vor face intrebarI la invataturile ce vor fi urmat.
Dupi ce se vor cerceta ast-fel bite clasurile, presidentul va tmparti sco-
larilor cu mana sa darurile ce li se vor fi hotarit. CercetatoriI dupa aceea se vor trage
ca sä se sfatuiasca pentru alegerea scolarilor pensionan l din candidatil ce se vor fi supus
cercetard; in sférsit, cercetatoriI vor intra iarasI in sala ca sä dea in cunoscinta pu-
bliculuI numele acelor ce vor fi alesI de pensionar!.
Dupa examenul din urma, la sf6rsitul anuluI scolastic, fiesI-care profesor
va da §colarilor s61 atestaturi, arètând purtarea lor, invataturile ce vor fi urmat si gra-
dul sciintelor.
La sférsitul cursuluI intreg de umanióre si la sf6rsitu1 fnv6taturilor com-
plimentare sail unuia din cursurile speciale, scolaril se vor supune unuI examen general
pentru ca sa primésca diploma.
Examenul pentru diploma se va face de profesoril cursurilor speciale, sub
presidentia celuI maI in vérsta dintre el. lar pentru examenul de umanióre si de inva-

www.dacoromanica.ro
 298

taturl complimentare directoria va numi cercetatorl din profesora acelor clasurI i pre-
si lent va li el insusi.
Dipl..nia va da scularuluT talul de laureat in invqAturile slobode pentru
umani6re, de laureat in sciinte i mestesugurT pentru invètäturT complimentare, de ad-
vocat pentru cursul legilor i, in sférsit, de inginer civil pentru cursul de matematica
aplicata.
Diplomele de laureat se vor isali de profesora cercetatorl, se vor intari
de madularile EforieT si se vor adeveri de directorul c6lelor.
Diploma de laureat in lav'étaturl slobode se va plati doT galbeni imp6ri-
tescl, iar cea pentru sciinte i mestesugurT cinc! galbenT.
Diplomele de advocat si de inginerT se vor iscali precum s'a aratat mai sus
adaugandu-se intarirea ministrului pricinilor bisericescI i instructiel publice.
§colaril de lee si de inginerie vor pläti cate un galben i jumètate pentru
fiesl-care examen si opt galbenT pentru diploma.
Daca candidatul va fi lep6dat de la examen, i se va da inapoT jumètate din
suma ce va fi r6spuns pentru examen.
Suma ce se va aduna din plata examenelor si a diplomelor se va filtre-
buinta, precum s'a Ois, la sectia III, cap. V.
sEcTIA vi
Pentru vacantii
Vacantele se vor face dupa examen, una la Pasce si alta la t6mna, la sfér-
situl anulul scolastic; cea d'antéia vacantie va fi numaT de 15 Ve pentru bite salele,
incepéndu-se de LunT in sèptamana Patimelor pana in Duminica Tome!; cea de a doilea
va tinea, pentru salele incepèt6re, de la 15 Septembrie pana la 15 Octombrie, In vre-
mea culesuluT de va.
Pentru sccilele umani6re de la antéki de Septembrie pana la 15 Octombrie,
pentru inv6tAturT complimentare si cursuri speciale de la antéia August pana la
15 Oetombrie.
La sférsitul vacantiilor tòte cursurile se vor deschide.
pina deschidereT clasurilor se va sarbatori maT antdia in biserica, pentru
chiamarea duhulul sfant, unde trebue A. se alle toti profesora cu scolariT lor i totT dre-
gatoril intrebuintatT in instructia publica.
Dupa esirea de la biserica vor merge totT in sala, unde unul din profesor! va 4ice
un cuvént, In care va arèta sirul invnaturilor ce atí a se urma in anul scolastic ce se
incepe i rénduiala ce trebue sa pazésca scolaril la a lor invatattul i purtare.
A doua li fiel-care profesor in parte isT va incepe cursul printeo intro-
ducere i talmacire pe scurt a invèlaturel ce are a preda.

CAP. V
PENSIONATURY l ALTE NTOCMIRT DEOSEBITE

SECTIA I
Pensionatul de bdeti
In colegiul din Sf. Saya se va ase4a pe séma StatuluT un pensionat pentru
scolaril ce trebue sa locuiasca inauntru.
Numarul scolarilor va fi tot-d'a-una potrivit cu incaperea localuluT.

www.dacoromanica.ro
 299

§ 199. Pretul pensionatuluT va fi pentru fiesT-care §colar de 60 galbenl impe-

ratesci pe an, carT se vor plati pe fie§1-care trimestru inainte.
§ 200. 'Bite cheltuelile pensionatulul se vor intémpina din ale sale chiar veniturl,
adica din plata scolarilor, afara de cheltuiala lemnelor si a carbunilor de foc, care se
va intémpina din Casa scélelor.
§ 201. Acest pensionat socotindu-se ca o parte din colegiul Sf. Saya, va fi sub
directia EforieT, iar ingrijirea cea maT de apr6pe se va incredinta unuT provisor. Acesta
va avea de ajutor un censor, un econom, un casier si un numer de sub-M.O/Atoe yi de
repetitorT, potrivit cu numèrul scolarilor, adica pentru cincl-OecT de scolarT va avea dol
sub-invetätorT si un repetitor.

Pentru provisor
§ 202. Provisorul va priveghia la telte cate privesc la paza bunel orénduell in
pensionat ; totl 6menil intrebuintatT in sIujba acestul pensionat trebue si 'I dea sémi
de telte lucririle lor, iar provisorul va ar6ta eforieT starea pensionatuluI la sfersitul
fiesT-careia lunT ; va cauta cu luare aminte imbunetatirile ce vor trebui si se faca si va
da in scirea EforieT, prin raporturi, tete bägarile de séma ce va face asupra deosebitelor
partI ce se vor afla date sub a sa ingrijire.
§ 203. Sub autoritatea ce se da provisoruluI de catre eforie, administratia pen-
sionatuluT se va afla impartita in trel ramurl, adica
Invetatura si disciplina ;
Materialul ;
Finanta.
Partea cea d'ant6it se va incredinta censoruluT, cea de al doilea economultif
cea de al treilea casierului.

Pentru censor
§ 204. Indatoririle censoruluT sunt: sa privegheze a se päzi filtre scolarl o Mina
purtare, sa mérga adesea prin clasuri, ca sa se insciinteze daca scolariT implinesc t6te
lucrurile ce li se dat a face de catre profesor!, sa primesca insemnarile ce profesoriI
vor face asupra inaintarel scolarilor la invetatura i asupra purtareT lor.
§ 205. Cat pentru disciplina, privegherea censorului se va intinde in tot locul
peste totl 6menil intrebuintatT In slujba pensionatuluT, pentru a se phi buna or6nduiali
intru t6te.
Va intrebuinta strasnicie catre aceia ce stail impotrivi, va serie pe t6ta luna bu-
letine aratatelre de gradul invetaturel si de purtarea fiesl-caruia scolar, aceste bule-
tine se va adresa catre provisorul impreuna i cu alte bagarT de séma ce va face in
sfera lucrarilor sale.

Pentru econom
§ 206. Economul va avea sub a sa ingrijire materialul, provisionul, dmenif de
slujba j lucratoril ce se vor intrebuinta in pensionat ; va tine registru de t6te chel-
tuelile ce se vor face prin scirea provisoruluT cu cuhnia i cu alte trebuinte ale
pensionuluT.
Va tine inca un alt registru in care va trece t6te bucatile de imbracaminte ale

www.dacoromanica.ro
 300

scolarilor, telte mobilele alte lucrurl ce aduc scolaril cu sine, cand intra antéiasI data
In pensionat.
§ 207. Economul va fi réspunOtor de tot materialul pensionatulul ; de aceea, In-
data ce se va perde sati se va strica ceva dintr'acest material, va avea grija a se pune
la loe de orI-cine se va cuveni; a vizita adesea tóte partile pensionatulut ca si vada de
se pazesce buna orénduiala la lucrul 6menilor de slujba, si va da in scirea provisoruluI
neorénduelile saù abusurile ce va descoperi, arätand de ()data si mijlécele prin carT se
pot indrepta acele neorénduell.
§ 208. Economul va da casierulul la 1, la 10 si la 20 ale fiesI-careia luna o febie,
ischlita de provisor, de lucrurile ce vor fi luat pe sérna pensionatuluI si de mereme-
turile ce se vor fi facut, ca dupi acea felie sa se platésca acelora ce vor face cerere.
Matà ce se va face vre-o schimbare in personalul 6menilor de slujba, va face scire de
acésta casieruluT prin scris.
Va lua socotéld in bite serte de cheltuelile cu cart venI-unul din 6menil de slujba
va fi fost insarcinat; va face cercetare cu dearnaruntul de s'ad urmat drépti tocméla
la orI-ce cump6ratoire.

PentrU casier
§ 209. Casierul va fi insarcinat cu tete cate privesc la veniturile i cheltuelile
pensionatuluT; va tine registru i orT-carI alta harta se cuvine la tinerea socotelilor;
la dénsul trebue sa se adreseze persemele ce vor avea a da sati a lua cu inscrisul sub
iscalitura provisoruluT.

Pentru rolarii ce se vor fine in pensionat färei plata.

§ 210. Din socotéla aläturatä ce s'al"' facut pentru Vote cheltuelile ce se pot urma
in peusionat se vede ca :
Daca numèrul scolarilor ce vor plati cate 60 galbenI impèratescI fiesI-care se
va sui la 50, atuncl veniturile vor covèqi cheltuelile si se va face o economie ast-fel,
in cat pe lana aceI 50 scolarI ce vor ti cu plata, sa se OLA linea si allcI çlece ffira
plata, si sa mal rémaie o suma de 2.500 lei pe tot anul, carI se vor intrebuinta la
cump6rAtelrea cartilor pentru formarea une! bibliotece;
De se va sui numèrul scolarilor cu plata pana la o suta, atuncT se vor tine
fara plata dowlAlecI scolarT si va rèmanea o suma de 33.000 Id.
§ 211. Deosebit de icolarii ce se vor putea tine ara plata, din economia de maI
sus aratata, se vor tinea in pensionat inca doul-spre-4ece scolarT cu cheltuiala din casa
scedelor, hotarindu-se pentru fiesI-care cate o suti de lei pe luna.
§ 212. TotT acel pensionan l ce se vor tine tara plata vor avea nu numaI lo-
cuinta i hrana in pensionat, precum i ceT-IaltI scolart cu plata, ci inca i imbraca-
mintea gratis.
§ 213. *colariI pensionar! ffira plata se vor lua dintre scolara ce vor da cele maI
bune nadejdI la inv6taturi.
AcestI pensionar!, dupa ce vor trece cursul inv6taturilor, vor fi datorI a preda
in scellele nationale invèiaturile la carT se vor gasi mal destoInici, dandu-li-se lefa ce
vor avea profesorit de acelasI grad. Daca verl-unul dintr'acestI pensionar! nu va esi
dupa cum se nadajduesce, se va isgoni din pensionat.

www.dacoromanica.ro
 301

Niel un scolar nu se va primi pensionar fira plata mal mic de opt anY,
niel mal mare de cincl-spre-çlece ani ai vérstel lui.
§colaril pensionario' vor fi datorI sA urmeze a lor inv6taturi dupa rénduiala
ce li se va arAta si nu vor putea si schimbe acésti ordnduiall, sail si curmeze in-
vAlitura fari niel un chip de pricinuire.
Imbricamintea pensionarilor firi plata va fi, precum si a celor cu plata,
uniforma pentru esire, i dupa voluta in casa, insl tot-d'a-una se va phi la imbrica-
mintea cea mal mare curatenie.
Se vor lua in jumAtate pensionarl, adici scolaril carI 's1 vor avea numal
prOnzul in pensionat Para a sedea inAuntru.
Acestia l'usa vor manca la o masa deosebit, ca sa nu se amestece cu pensionarii
din nauntru.
Pensionatui se va asesia de o cam-data in partea jumòtate a zidireT cei
marI din Sf. Saya, unde se fac acum cursurile colegiuluI, vana se va face o alta zidire
in curtea S-lul Saya mal potrivita cu intinderea cursurilor i cu numèrul scolarilor,
atuncI pensionatul va coprinde tot trupul zidirel ce se afta acum in flinti, care va pu-
tea coprinde pana in 200 pensionan.

Intrebuinarea vremei in pension

§colariI se vor scula la 6 ceasuri véra si la 7 ceasurI iarna ; vor gusta
tigre 7 si 8 ceasurI, dupa aceea se vor indeletnici la invAtAtura in salele unde se del
lectiI publice pina la 12 ceasuri (amia.41).
Toll acestia vor avea un sfert de ceas odihna la fiel-care ceas, salí cel pulin la
flesI-care douè ceasuri la o junititate de ceas; dupa amiaql scolaril vor prOndi,dupa aceea
va fi recreatie pana la 3 ceasuri vara si pina la 2 lama, apol se vor apuca iarasi de in-
v6taturA i vor linea pana la 7 ceasuri, atuncli vor cina, i dupa aceea va fi iarisi re-
creatie pana la 91/2, apoI vor intra in salle de dormire si la 91/2 se vor stinge

Ceasurile de deosebitele indeletniciii ale scolarilor se vor insciinta prin sunetul

unul clopot.

Pentru scularea diminqa

Un sfert de ceas dupa ce se va trage clopotul pentru desteptare, 6meniT
ce vor fi insircinall Cu privegherea salelor de dormire vor fi datorl a merge pe la /Me
paturile ca sa grAbésci pe scolari a se scula si a se gati mal curénd.
O jumAtate de ceas dupa insciintarea de sculare, clopotul va insciinta esirea sco-
larilor din salele de dormire, ca si mérgi indata i cu buril ordnduiali in clasurile lor.
Censorul dupa aceea va Anabla de isntiva prin salde de dormire, ca si vadi de a
esit toti scolariI, i sa inchidi 1.6te

Pentru ceasurile inagiturel

Ceasurile de intrare si de esire din clasurile de inv(Itätura flind.insciintate
prin sunetul clopotultif, niel un secar nu va putea sub orl-care pricinuire sa iasa din
salile de inv6tfitura mai inainte saù sa intre mal tOrslill de ea la ceasurile hotArite.
Totl vor fi datort a a§tepta semnul ce li se va da §i a urma Intocmat precum
va fi orAnduiala; 'lid un §colar nu va putea sA umble prin säule carl nu sunt de clasul

www.dacoromanica.ro
 202

sed; de va avea se vorbésci cu verl-unul din scolarl sad cu verI-unul din profesorI, va
astepta ceasul de recreatie; afare din vreznea recreatieY, qcolaril vor sta in salde de in-
veteturI si la mase cu smerenie si mare linistire.
In scurt, trebue se se pezésce intru bite cea mal bune orénduiale si se dea cel
mal adanc respect si cinste tutulor celor insercinatI cu ingrijirea inveteturilor ; aseme-
nea se vor areta cu smerenie si catre streinil ce vor veni se vade pensionatul.

Pentru mancare
La mancare va fi de fate censorul si va priveghia a se phi buna oren-
duiale; scolaril vor putea se vorbésce, tuse cu mesura ce trebue se se pezésce dupe a
lor versa si inveleture.
OrI-care scelar va turbura buna orenduiale sati nu se va purta dupe cuviinte, se
va scete indate afare din refectorid (sala de mancare). Pentru mancare se va trage
clopotul cu (Jece minute me inainte, ca se aibe vreme scolaril a se aduna si a intra totI
de o-data in sale si, prin urmare, se se pite face slujba meseI regulate ; la a doua tra-
gere de clopot scolaril vor intra in huna orenduiald si va sedea fiesI-care la locul sed
ce! obicInuit.
Pentru recreatie
Lectiile de petrecere trebue se se face de obste in vremea recreatiel.
Injureturile sad orI-carI alte vorbe necuviincilise vor fi oprite cu stresnicie ; ase-
menea va fi oprit de a se intrebuinta intre scolarI tutunul sat beuturl spirtuése, de a
se citi d'II imorale, de a se intrebuinta jocul ceriflor si altor asernenea ; se va de-
parta hice din conversatia scolarilor orI-care desbatere politice.
§colarii, cand se vor kuca se vor opri de a arunca cu pietre ; se vor phi de a se
susi pe zidurI sad in copad, de a alerga si a se juca pe scarI si pe pälimarurl, cu bune
chipzuire irise li se vor da mijlóce a face exercitil gimnastice, carI le pot interi trupul
si 'I face indresnetI.
In bita vremea recreatiel, la joc sad la plimbare, sub-invetatorI vor avea mare
begare de séme la bite miscerile scolarilor si vor fi nelipsitl de Unge densiI.

Pentru visite
colaril nu vor putea primi visite in ceasurile de inveleture; de aceea pe-
rintil si rudele vor fi poftitI a veni se '1 vade la 2 ceasurI dupe amia(P si de la 6 pane
la 8 césurl sera; nimenT nu va fi primit dupe 9 ceasurl sera.

Pentru Oilele esirei

*colariT vor putea se iase numal Duminica si In serbetorile cele marl.
Esirile vor fi cu totul oprite In curgerea septemaneI.
§colaril vor fi sloboçll a esi numaI dupe slujba bisericei, la care se vor duce orl
cu censorul sati cu sub-invetfitoril.
Provisorul singur are dreptul a opri esirea scolarilor acelora carI in curgerea
septemanel vor fi meritat acéste pedépse ; in lipsa provisoruluT, censorul va avea acest
drept.
§colariI nu vor putea se iase niel o-date singurI nicl si petréce néptea d'are
din pensionat.

www.dacoromanica.ro
 303

*colaril nu vor aduce in pensionat nil bauturi spirtu6se niel cadí imorale,
niel gazete, saii alte scrisorl politice.
Orénduelile acestui articol se vor pazi si pentru scolarif dupa atará din pension;
acestora inca le va fi oprit a se insarcina cu veri-un comision al scolarilor pensionan.
In Oiva esirel fiesi-care pensionar va fi dator a se iscali in condice por taxulul si
a insemna la inteircere ceasul in care va intra in pension.

Pentru datoriile de religie

Censorul, precum si cele-alte pers6ne insarcinate cu privegherea, sunt
datorl a ingriji ca scolarii sa 'si implinésca datoriile de religie, Duminica sí in (jade de
s6rbat6re; clopotul va insciinta vremea de a merge la biserica si censorul va cherna pe
totT scolaril dupi catalog. Ori-care scolar va lipsi la acésta chemare se va opri t6ta
liva in pensionat.
§colaril vor fi imbracati curat si vor sta in biserica la regula si cu t6ta smerenia
ce se cuvine a se phi Inteacel sfint laces.
Telte orénduelile de mal sus se vor pazi si peutru scolaril ce nu sunt de legea
crestinésca domnitsáre; parintil acestora vor trámite sa 'I ja, ca sa 'I duca la biserica de
a lor credinla si sa I educa inapol.
Pentru material
Fiel-care scolar pensionar va trebui si aduca, cand va intra inthiii in
pensionat, sése servete, un tacim de masa, adica un cutit, o furculita si o lingura si un
pahar de argint.
Pentru imbracaminte vor aduce rufele trebuincielse si hainele de casa si de esire;
acestea dupi urma vor fi uniforme.
§colarul jumatate pensionar va aduce numal un pahar de argint. Lucrurile ce se
vor aduce de scolarl, sea se vor face de catre administratie de un pret hotarit, se vor
trece la registru, §i se vor lnsemna cu numarul Cu care se va serie scolarul in registrul
pensionatulur.
*colarul va fi raspunOtor de lucrurile ce i se vor da si va fi dator a le arate tot-
d'a-una in finta. Off-ce lucru se va strica (atara daca acésta se va pricinui de vechi-
turA) se va pune la loe de acela care va fi facut stricarea. Sub-invétatoriI vor linea foie
de tOte stricarile ce se vor face de scolari si o vor da in cunoscinta economulul. Spala-
tul rufelor, precum si eirpitul lor, se va face cu cheltuiala pensionatului.

Pentru sala de bolnavi

Sala de bolnavl va fi osebita de sala de dormire; o muIere ingrijitére va fi
nelipsita de acolo, ca sa ingrijdsca de t6te cele trebuinci6se pentru indreptarea sana-
tateI scolarilor ce se vor bolnavi.
Acésta muIere va trebni sa scie sa scrie si sa citésca. *colarul, indata ce se va
simti bolnav, va da in scire muIerei ingrijitére prin sluga ce se va afla de rend; muIerea
ingrijitére va insciinta pe doctor si va merge cu dénsul sa cerceteze pe colar; daca
doctorul va socoti de trebuinta a se da scolaruluI doctorie, se va duce acesta indatti in
sala de bolnavf; mulerea ingrijil Ore va da doctorulul registrul sileI de bolnavl, ca si
tosemneze Intednsul cum trebue sa se dea doctoriile, si ce dieta sa pazésca pentru fiesl-
care bolnav.

www.dacoromanica.ro
 304

De doctoriile 0 de bucatele ce-I va trebui va da de scire spiterulul 0 economului

0 va avea grij5 a se face telte la vreme; va cere incA la econom Vote clte '1 vor fi de
trebuing la slujba cu care ea se aflA inslreinatA 0 va tine un registru deosebit pen-
tru Vote lucrurile ce i se vor da.
DacA qcolarul va fi tot bolnav, Ind nu greil, se va da de scire Orintilor lul, sad
corespondentulul In sorocul de trel dile cel mult; iar dad bóla colaruluT va fi prea
grea, se va da scire in soroc de 24 de ceasuff, sat"' mal in grabA, ca sA hotArasca dacA
bolnavul va trebui sA se elute in pensionat sail a casA.

Pentru finance

Casierul va tine registru matricul (matcA) in care, la intrarea §colaru-

lul in pensionat, se va scrie numele 0 pronumele sn, vdrsta, locul naseereI, locuinta
§i religia sa ; se va insemna atestatul ce va avea de altoire, se va serie Ind numele §i
pronumele Orinplor In!, sail corespondentuluI luI, profesia 0 locuinta lor ; se va in-
semna 4iva intrAreT §colaruluI in pensionat ca intreg sail ca jumètate pensionar.
T6te registrele 0 alte Bail elte vor privi la financele pensionatuluT se vor tine
de casier. La dénsul se vor adresa pArintiT, ca sl li se dea socotéla trimestruluT.
Casierul nu va putea sh plAtésd, niel si imprumute verI-o sumA ffirl de a avea
mal inainte in scris voia provisoruluT, care trebue sa cerceteze tete socotelile. Cand va
infra stud va e0 verI-un qcolar, casierul va da indatA de scire economulul, ea sA '0 ja
fie0 care mkurile trebuinci6se. Plata pensionuluI trebue sd se facA pe fie0-care tri-
mestru inainte.
Un trimestru inceput se socotesce pentru platA ca 0 isprAvit; de aceea, nu se va
face niel o int6reere de banT and va e0 sail va lipsi verT-un colar din pensionat cu
orl-care pricinA.

Despre purtarea §i, invèleitura scolarilor

In cele d'AntAiii dile ale fie0-clreia lunI administratia pensionatuluT va

trimite Orintilor o insciintare de insemnArile ce se vor da de fie0-care profesor, pen-
tru inaintarea sail inapoerea §colarilor la ale lor inv6tAturi ; asemenea se va face cu-
noscutl 0 starea stin5t5teI lor, care trebue s5. fie cea mal d'ânt6iii ingrijire a adminis-
tratieT, pentru el este cea maT de trebuintl la invètAturl 0 cea doritA pArintilor.
In sf6r0t, provisorul va da inci in cunoscinta Orintilor purtarea §colarilor, are-
tând finta adevèruluT flrA de cea mal mid pArtinire.
Pentru buna purtare a §colarilor, se va pAzi, drept regulA generalA, ca censorul
0 sub-invqAtoril sA intrebuinteze povAtuiri cu vorbe dulel spre indreptarea gTe§elelor
ce vor face §colariI 0 sl dea pedepse numaI la veri-o vinA mare §i fAcutA de multe orT.
Pedepsele sA se faci cu dojenirT pfirintescI 0 cu durere de inimfi, iar nu cu manic
0 cu strApicie fArl m5suri.
Nu trebne sA se caute a se potoli de tot iutimea §i voiciunea, care este firéscA la
copilArie, 0 cand va e0 a farA din orénduial5 censorul i sub-invkatorit se vor sili a face
Indreptare, insuflandu-le cu bune mijléce iubirea de cinste §i de buna orénduiala.

www.dacoromanica.ro
 - 305 -
Veniturile gi cheltuelile institutulul
Pe luna Pe ah
lef lel
Venitul de la 50 geolarI, de fiegi-care cate 60 galbeni imp6rA-
tesci pe an - 94.500

Cheltuiala
Un provisor 1 000 12.000
Un censor 500 6.000
Un econom 400 4.800
Un casier 400 4.800
Un repetitor 300 3.600
Do! sub-invèlatori, pe lei 200 pe luna fiegl-care 400 4.800
femeie purtathre de grij- 100 1.200
femeie ingrijithre la bola 100 1.200
Dou6 femei din casa, pe le! 50 fiegI-care 100 1.200
Trel spalatorese, cate le! 50 150 1 800
Un hucatar 70 840
Opt 6menl de slujba, de unul pe luna 50 400 4.800
Cheltuiala cuhnieT pentru 83 persone de o perseona, cate le
uuul pe 0i, in care jara gi aceI 4ece pensionar! fitra plata' . . . . 2.490 29.880
Imbracamintea a 4ece pensionar!, cate 600 pe an pentru fiegi-
care
Pentru meremeturI gi alte mèrunte cheltuell
-- 6.000
3.000
Léfa doctoruluI - 6.000
91.920
Economie pentru cumpèrat6rea cartilor in trebuinta pensio-
natuluI - 2.580
94.500

Veniturile gi cheltuelile pentru 100 gcolari

Pe lund Pe an

Venitul de la 100 gcolarI, cate 60 galbenI de fiegi-care pe an - lel le!

189.000
Cheltuiala
Un provisor 1 000 12.000
Un censor 500 6.000
Un econom 400 4.800
Un casier 400 4.800
Doi repetitorI, pe leI 300 de om pe luna 600 7.200
Patru sub-invétatorT, pe le! 250 pe luna fiel-care 1 000 12.000
femeie purtatére de grije 100 1.200
femeie ingrijit6re la M'a 100 1.200
TreI femel din casa, pe le! 50 una 150 1.800
*ése spalatorese, pe le! 50 fiegl-care 300 3.600
Do! bucatarI, pe le! 80 pe luna fiegY-care 160 1.920
Doi-spre-zece 6meni de slujba, de orn pe le! 50 600 7.200
20

www.dacoromanica.ro
 306

Pe luni Pe an
lel lel
Cheltuiala cuhrliel pentru 155 pers6ne, cAte un leil pe di de
fiesi-care 4 650 55.800
ImbracAmintea a 20 pensionar!, ate leI 600 pe an pentru
tiesl-care 12.000
Pentru ineremeturi si alte märunte cheltuelI 15.000
Léfa doctoruluI 9.000
155.520
Economia pentru cumpèrätelrea cärtitor . 33.480
189.000

Venituri si cheltueli pentru 150 scolari

Pe lunit Pe an
leI lel
Venitul de la 150 scolarsi, cate 60 galbenl impärätescI pe an
pentru fiesI-care 283.500

Cheltueli
Un provisor 1 000 12.000
Un censor 500 6.000
Un econom 400 4.800
Un casier 400 4.800
TreI repetitorI pe lei 300 liesIcare pe lunä 900 10.800
ése suplimentarY, 300 idem 1 800 21.600
O femeie purtätóre de grije 100 1.200
O femeie ingrijitère la bedä 100 1.200
Patru femel in casä, pe leI 50 fiesI-care pe lunil 200 2.400
pece spälätärese, 50 idem
DoI bucatarI, pe leI 100 fies-care . . . . ...
Cinc! spre-zece 6menI de slujbä, pe lunä cäte lei 50 . . .
500
200
750
6 000
2.400
9.000
Cheltuiala cuhnieI, pentru 236 perscine, In carl inträ i acel
40 peasionarl, de persäng pe qi un leti 7 080 81.960
IrnbrAcamintea a 40 pensionar!, pentru tiesI-care pe an /el 600 24.000
Pentru meremeturI alte märunte cheltuell 20.000
Léfa doctoruluI 15.000
226.170
Economia pentru cumpèrät6rea cartilor 57.340
283.500

SECTJA

Pensionat pentru fete

§ 231. Un pensionat de fete se va aseda in BucurescI si se va afla sub ingrijirea
EforieI scdlelor.
Se va pune sub protectia une! perseme din cele mal insemnate du pe Vite
tätile cuviinchise pentru un acest fel de asedämént si cu numele acestei perséne se va
cinsti pensionatul spre pomenire de Inceperea acestuI folos obstesc.

www.dacoromanica.ro
 _ ao7

Pentru incaperile trebuinci6se Eforia scOlelor va ingriji a inchiria si a

mobila de-o cam-data o casa potrivita cu acésta trebuinta pana ce intr'o curgere de
vreme de 10 anl cel mult se va inlesni stapanirea a dobéndi un local statornic.
Num6rul scolarelor va fi tot-d'a-una potrivit cu incaperea localuluI.
Pretul pensionatuluI va fi pentru fie¡i-care fati cate 65 galbenT !m'Ara-
tescI, carI se vor plati pe fiesl-care trirnestru inainte.
Téte cheltuelile pensionatuluI se vor intémpina din ale sale chiar veniturT,
arara din inchirierea localulul, meremetul incaperilor cheltuiala lemnelor si a car-
bunilor de foc, c,arl se vor intdmpina din casa scedelor.
§ 230. Acest pensionat se va carmui de Eforia scellelor ; iar ingrijirea cea mai de
aprópe se va incredinta unel directorite, care va avea de ajutor o sub-directorita, doua
dascalite, un econom i un casier.
Indatoririle directoriteI, sub-directoritel, economulul i casieruluI vor fi
aceleasT ce s'ají ar6tat pentru provisorul, censorul, economul ì casierul in regula-
mentul pensionatuluI de baetI de la § 202 pana la § 209 inclusiv.
Cursul invataturilor in pensionatul de fete va fi de cincl anT si se vor urma:

In anul I
Citirea i scrierea ;
Lucru de mana.
In anul
Caligr a fia ;
Inceputurl de gramaticä ;
aritmetica.
Lucru de mana.
In anul 111
Elementurile de geograGe;
Ortografia limbeI frantuzesd;
Citirea scrierea in limba romaoéscä ;
Catichismul legel crestinescl;
Continuatia de aritmetica, desemn;
Lucru de mana.
In anta IV
Elementuri de istorie;
Compunere in limba frantuzésca ;
ExercitiI de scriere in limba românésiä ;
A.ritmetica aplicata, desemn;
Lucru de mana.
In anul V
Elementurl de istoria naturalä ;
Inv6taturI morale;
Compositie in limba romanésca ;
Tinerea registrelor;
Mestesugul cuhnieT ;
Lucru de mina, desemn.

www.dacoromanica.ro
 308

Dap& acest curs de cind anI, fetele ce vor rämane maI multa vreme
peasionat se vor Indeletnici a inv6ta cele mal bune mij16ce ce se cuvin a se intrebuinta
la crescerea fisica i morala a copiilor i economia easel pentru orl-ce privesce la inda-
toririle unor sotiI, unor mume i unor stapane de casa.
Tóte aceste lectiI se vor face in limba frantuzésca, Impartindu-se mire
directori(.a, sub .directoria si dascalite. NumaT catichismul si lectia de limba românéscA
se vor face de im dascal ce va veni de afara.
§ 241.. Invätaturile de petrecere de vreme, precum sunt : musica, jocul (dantut),
se vor plati deosebit ; insa dasenite la acestea sa fie muIerI eq61.(5re in launtru In
pensionat.
Din socotéla alaturata ce s'a facut pentru t6te cheltuelile ce se pot urma in pen-
sionatul de fete se arata cA:
Daca numärul fetelor ce vor plati cate 65 galben1 impèratescl pe an fiesI-care
se va sui la sése-OcI, atunci t6te cheltuelile acestuI pensionat se vor putea intémpina
din acest venit si Inca se va face o economie ast-fel In cat pe law& acele 60 fete ce vor
fi cu plata sa se OM tine si alte gece fArá plata;
De se va sui num6rul fetelor cu plata pani la 75, atunci din prisosul veniturilor
peste cheltuell se vor putea tine fall plata douè-çlecl de fete si va rämânea Inca in
casa scaelor o reserva de leI 9.000.
De aceea, Ebria va ingriji a deschide o subscriptie pentru aceia ce vor voi
sa bage fete inteacest pensionat, cu pret de 65 galben1 pe an pentru fiesT-care fata,
indatä ce se va implini numärul de 60 de fete, va giti t6te cele trebuinci6se pentru a
se deschide pensionatul cat mal fail zabava.
Fetele ce vor intra in pension Para plat& se vor alege din familiile ce vor
merita maI mult acésta facere de bine prin slujbele ce vor fi Rent StatuluI 06144 lor.
NicI o fata nu va fi primita In pensionat mica de sépte anI sail maI
mare de douT-spre-4ece anI.
Orénduelile ce s'ail aseçlat pentru pensionatul de baeti de la § 219 papa
la § 230 se vor potrivi §i se vor pázisi la pensionatul de fete.

Veniturile si cheltuelile pensionatulul de fete

Lel

Venitul de la 60 de fete, fiesi-care cate 65 galbeni impäratescI pe an . 122.850

Cheltuelile
O directorita, cate 400 galbenI pe an 12.600
O sub-directorita, ate 250 galbenI pe an 7.875
Doud dascalite, cate 200 galbenI fieff-care pe an 12.600
0 muere purtat6re de grip, pe an &ate 100 galbeni 3.150
0 muere ingrijit6re Ja Me, 100 galbenl. 3.150
Trei muerl in casa, cite 50 galbenI fiesi-care pe an 4.650
O bucatardsa, 50 galbenl pe an 1.550
Un econom 6.000
Un casier 6 000
Opt ómenI de slujba, cate 50 lei pe luna fiel-care . 4.800
Patru spalatorese, cate 50 lei pe tuna 2.400

www.dacoromanica.ro
 309

Lel

an pentru fie§I-care ...

Imbracamintea a (pee fete ce se vor primi fara plata, cite leI 600 pe

Cheltuiala cuhnieI pentru 94 pers6ne, cate 1 leU pe qi pentru fie0-

6.000

care perséna, coprinléndu-se in numarul acesta §i cele 4ece fete fail plata . 33.810
Pentru meremeturI i alte marunte cheltuelr 3.000
Léfa doctoruluI 6.000
113.615
Economie 9.233
122.850

Veniturile i cheltuelile pensionatuluf de fete

Lel
Venitul de la 75 de fete, fie0-care cite 65 galbenI imparatescl pe an . 153.562

Cheltuelile
O directoria, cate 400 galbenI pe an 12.600
O sub-directorita, cate 250 galbenI pe an 7.875
TreI dascalite, cate 200 fie§I-care 18.900
0 muere purtatére de grija, pe an cate 100 galbenI 3.150
0 muere ingrijiteore la MIA, idem. 3.150
Patru muerI din cask cate 50 galbeni fie§I care 6 300
Doua bucatarese, cate 50 galbenI idem 3.150
9ece ómenl de slujba, cate 50 le pe luna fie§I-care 6.000
ése spalatorese, cate 50 lei pe luna fiefi-care. 3.600
Un econom pe an 6.000
Un casier 6.000
Imbracamintea a 15 fete ce se vor primi fArà plata, cate leI 600 pe
an pentru fie0-care 9.000
Cheltuiala cuhnieT pentru 119 perséne, cate un lei pe i pentru fie§I-
care perslina, coprinendu-se Inteacest numèr §i cele 15 fete Ora plata . 42.840
Pentru meremeturI i alte marunte cheltuell 8.000
Ufa doctorulul 8.000
144.565
Economie 8.997
153.562

SECTIA III

intocmirl deosebite
Pentru a se intocmi pe nesimtite o bibliotecti In colegiul din Sf. Saya §i
alta in §c61a din Craiova, se va Intrebuinta o suma de lel 5.000 pe an pentru cumpa-
ratiirea cartilor, iar acum se vor aduna In biblioteca nationala din Bucurescl, In colegiul
din Sf. Saya, cartile i manuscriptele ce se vor atla impartite la felurI de locurl publice,
precum : Mitropolia, Episcopiile, monastirile §i altele. .

Se va face Inca o orAnduia15, ca autorul saU editorul ce va publica vreo

www.dacoromanica.ro
 :1.o

carie in principatul Orel rominesd si fie dator si dea cinci exemplare pentru biblioteca
scélel din BucurescY si trel exemplare pentru biblioteca scéleY din Craiova.
RedactoriI gazetelor si altor lucriri periodice vor da Duma cite un exem-
plar la fiesi-care dintr'aceste doui bibliotece.
Unul din profesor! va implini slujba de bibliotecar si pentru acésta i se va
da un om de ajutor.
Le! 5.000 se vor intrebuinta pe tot anul penlru a se cump6ra instrumen-
turI de fisici si de chimie, de geometrie si de mecanic'ä, modeluri pentru architecturà
si pentru agriculturi, colecta pentru istoria naturali, stanape si altele.
0 sumi de lei 20.000 pe tot anul se va intrebuinta pentru tipirirea cärtilor
trebuinciése la deosebitele invétituri ce se urrnézi in scólele nationale.
Acestl balli se vor lua din suma ce se va aduna din inscriptiile scolarilor,
precum s'a aritat la § 172.
Jumètate din exemplarele ce se vor tipAri cu cheltuiala scólelor se vor
da autorulul, ca si le intrebuinteze spre al siti folos, iar cea-laltä jumètate va rèmine
pe séma Eforiel, ca si se impArtésci in dar scolarilor arad si celor ce se vor aráta la
examen maI ca silinti.
DinteaceeasI sumi Eforia va hotAri preturi pentru talmicire si alte lucruri
trebuinriése la invètitura publica.
Se vor tipiri cu cheltuiala scedelor numaI chifle ce se vor cumisce a fi de
neapArati trebuinti la deosebitele inN61ti1uri ce se aflfi asetlate in scellele nationale.
Pentru a se forma profesori destoinie de a preda invititurI inalte in ,célele
nationale, se vor trAmite din vreme in vreme tinerT pAm6nteni la Universititile cele mal
luminate ale Europe!, pentru ca si se desèvirsésci la a lor invèglua.
AceiasT se vor alege din pensionaril ce se vor ar6ta maI cu silintfi si mal cu sporire
la inv6läturà prin concursul ce se va face la examenul general, dupg cum s'a aritat la
art. 181.
Acesti scolarl, ce se vor trámite la UniversititI strAine, vor fi supusI la telte inda-
toririle ce se coprind in § 213, sectia I, cap. V.
Cheltuelile scedelor se vor intémpina OLA la leat 1840, din suma de
leI 350.000, hotiriti prin Regulamentul Organic, socotindu-se rispunderea lor pe deplin
de la 1 Iulie 1831, vremea intru care nouele aseliménturI s'a pus in lucrare si din
economiile ce s'ad ficut sail se vor mal face se vor intémpina cheltuelile ce vor fi de tre-
buinti a se mal adiugi, inaintind treptelnicesce, dupi sporirea inv64iturilor pe tot anul.
Rénduelile capului al V-lea din regulamentul Caselor fficitelre de bine si
de obstescul fotos se desflintézi, precum si rénduelile capulul I, ce se atinge de scdle,
si in locul acestora se va urma pe vremea viitäre acest de acum Regulament.

www.dacoromanica.ro
 - 311 -
ST AT
DE TOATE CHELTUELILE , COALELOB PUBLICE DIN PRINCIPATUL TERET BOhlANESCI

LEFT g CHELTUELI

Pe luna Pe an T6ta suma

§1
incepètére de prin judete 114.240
Profesor pentru clasul Antèfil §i al doilea 200 2.400
o al treilea 250 3.000
Dol ómenI de slujbä insärcinatI cu logrijirea salilor,
lemne de foc i alte m6runte cheltuel1 120 1.440
570 6.840
CernetiT, lefl §i. cheltueli 570 6.840
Térgu-Jiuluï, idem 570 6.840
Ramnicu din Valcea, idem 570 6.840
Caracalul, idem 570 6.840
Slatina, idem 570 6.840
Teleorman, idem 570 6.840
Giurgiu, idem 570 6.840
UrzicenI, idem 570 6.840
Braila, idem 570 6.840
FocpnY, idem 570 6.840
Buzèul, idem 570 6.840
Térgovi§tea, idem 570 6.840
PitescT, idem 570 6.840
Cimpu-Lung, idem 570 6.840
Sacueni, idem 570 6.840
Ploesci, idem 570 6 840
9.120 109.440
Un revisor pentru §c61e1e de prin judete 400 4.800
9.520 114.240
§Il Pe luna Pe an Pe an
céla centralà din Craiova
cede incepatére 10.200
Profesor pentru clasul I §i II 250 3.000
n n
»
III .
IV
. . .. 300 3.600
300 3.600
850 10 200
Umani6re 44.400
Clasul I
Profesor de invètaturI gramatice 150 1.800
caligrafie 150 1..800
Invnaturile limbeI frantozescI 200 2.400
n desemn i chipurT 100 1.200
600 7.200
54.600 114.240

www.dacoromanica.ro
 - 312 -

LEFT g CIIELTUELT

Pe lunI Pe an Pe an Ten.A suma

Clasul II

Profesor de aplicatie gramaticali 200 2.400

n geografie si chronologie 350 4.200
n desen de peisagiii 100 1.200
n etimologia limbeI frantuzescI 200 2 400
Clasul III
Profesor de istorie, partea I 150 1.800
n aritmetica rezonatA Oa la &An-
gell inclusiv 100 1.200
Profesor de desen si topografie 100 1.200
n n sintaxul Umbel frantuzescI . 200 2.400
n Incepèturile Umbel grecesci . . 100 -1200
n n n latinescl . . . 150 1.800
Clasul IV
Profesor de istorie, partea II 200 2.400
n aritmeticA si tinerea registrelor 100 -1.200
n ,, etimologia si sintaxul Umbel gre-
cescI 350 4.200
Profesor de etimologie al Umbel' latine . . 200 2.400
n literatura limbei frantuzescI . . 500 6.000
n n desemn de architectura . . . 100 1.200

Alte cheltueli ale acestei ce,le . . . - -

3.700 44.400
7.800
Léfa inspectorulul acestel sc6le 250 3.000
Pentru lemne de foc, meremeturI si alte me-
runte cheltuelI 300 3.600
Un portar, care va phi buna or4nduialA la in-
trarea si esirea scolarilor 100 1.200
650 7.800
§ III
Colegiul SI. Saya din BucurescI . . . - - - 209.400
?Miele incepétdre - - 40.800
Profesor pentru clasul I si II 300 3.600
n n III 350 4.200
n n IV 350 4.200
1.000 12.000
Alte patru sage incepèteire din patru pletsI ale
Bucurescilor, din carl le! 200 pentru profe-
sorul clasuluI I si II si 250 pentru cel din
clasul Ill, si le! 150 pentru omul de slujbtl
si alte cheltuell ale acestor scále 2.400 28.800
3.400 40.800
103.200 323.640

www.dacoromanica.ro
 313

LEFT SI CHELTUELI

Pe lunii i Pe an Pe an Pita suma

Umanióre 49.200
Clasul I
Profesor de invètaturi gramatice 200 2 400
caligrafie 200 2.400
pentru Invèlaturile frantuzescl 250 3.000
de desemn i chipurI 100 1.200

Clasul

Profesor de aplicatie gramaticala 200 2.400

» geografie i chronologie 400 4.800
desemn i situatie 100 1.200
n etimologia limbeI frantuzescI 250 3.000
Clasul

Profesor de istorie, partea I 250 3.000

» aritmetica resonata pana la fan-
gen inclusive 150 1.800
Profesor de desen de architeeturi 100 1.200
» sintaxul limbeI frantuzescl . 250 3 000
11 // hicepèturile limbei grecescI . 150 1.800
» latinescI . 100 1.200
Clasul IV

Profesor de istorie, partea II 250 3.000

aritmetica i tinerea registrurilor 150 1.800
n desemn de topografie 100 1.200
» literatura limbel. frantuzesel 600 7.800
etimologia limbeI grecesci . 450 1.800
latine . . . 150 1.800
4.100 49.200
Clasul de invegituri complementare 34.200
Clasul I

Profesor de retorica i invètaturl slobode 250 3.000

geometrie
11 250 3 000
algebra 250 3.000
» literatura limbel grecescI . 200 2.400
latinesel . 150 1.800
Clasul
Profesor de istoria literaturei 250 3.000
» logica 250 3.000
Jima 400 4.800
2.000124.000
1.86.600 323.640

www.dacoromanica.ro
 - 314 -

LEFT g CHELTUELT

Pe lunti Po an Pe an MIA suma

Profesor de moral 250 3.000

archeologie 200 2.400
chimie 400 4.800
2.850 31.200
Cursuri speciale
Clasurile legilor _ 21.600

Clasul

Profesor de dreptul civil 300 3.600

300 3.600
n comercial

Clasul II

Profesor de dreptul criminal 300 3.600

n procedurA 300 3.600

Clasul III

Profesor de istoria dreptuluI 300 3.600

economia politic& 300 3.600

Matematica aplicata - -
1.800 21.600
24.000
Clasul I

Profesor de trigonometrie si de algebra supe-

riórA 400 4.800

Clasul

Profesor de calculul diferential i integral 400 4.800

geodesie 400 4.800

Clasul III

Profesor de mecanicA 400 4.800

n architecturit 400 4.800

Agricultura practice'. - -
2.000 24.000
21.600
Clasul I

Profesor de principurl generale ale culturel 300 3.600

n botanicA i mineralogie aplicat& 300 3.600

Clasul

Profesor de medicina veterinarl 300 3.600

economia pAdurilor 300 3.600
1.200 14.400
253.800 323.640

www.dacoromanica.ro
 - 315 -

LEFT I CHELTUELT

Pe I1111:1 Pe an Pe an T6tA suma

Clasul 111

Profesor de economía ít) clustriala 300 3.600

aplicatie in agricultura 300 3.600
1.800 21.600
Cursurti stiobode . 18.000

Profesor de istoria naturalä 800 9.600

limba grecésca vorbitóre . 300 3.600
n slavonescl si rusesci 400 4.800
1.500 18.000
Cancelaria 209.400
Pentru trebuintele instructieT i alte cheltuell
trebuinciése in colegiul din Sf. Saya . . 105.560

§ 1V

Cancelarla 47.160
Colaboratorul Eforiei 500 6.000
Provisorul sc6lelor 750 9.000
Casierul 300 3.600
Secretarul 300 3.600
Trei scriitorT, din cari uuul va fi Insarcinat cu
tinerea registrurilor de bartiile ce intra i ies,
si va primi lel 150 pe luna 350 4.200
Cheltuiala cancelarieT 250 3.000
*ése dmenT de slujba, din carT trel vor fi Insar-
cinatI cu ingrijirea 360 4.320
Un portar, care sa scie serie si s'A citésca . . 120 1.440
Un epistat asupra elmenilor de slujba in scéla 200 2.400
Lemne de foc 500 6.000
Pentru meremeturT i alte cheltuelf mèrunte 300 3.600
3.930 47.160
§V

Cheltuell extraordinare . . 58.400

Tinerea a 12 copil la Invètatura, cu cheltuiala
pentru fiesI-care leT 100 pe luna 14.400
Pentru cumparat6rea cartilor i tiparirea celor
ce se vor socoti de trebuinta 30.000
Pentru dol tinerI scolarT ce se vor trimite a se
desavIrsi la Universitati straine, de fiesl-care
le! 7.000 14.000
58.400
105.560
Adica leT patru sute nou6-4ecl si una miT si
Ose sute 491.600

www.dacoromanica.ro
 316

TABLA
DE INVETATURILE CE SUNT A SE URMA IN COLELE NATIONALE DIN PRINCIPAT

CEASURI CEASURi
pilele
LECTII predarel
Inainte Dupd pre-
de arniadl amiao
&Ire'
Inainte
de amiadl
I Dula
amiadl

Semestrul I Semestrul II
861ele incepét6re
C/asui / Anul
A
Citire scriere dupa mo- In Vote
del In tòte 9-12 12 4 8-11 13-5
Clasul Anul 2-lea
Citire pe cartI
Scriere dictando . . . 9-12 2-4 Idem 8-11 3-5
A
Aritmetica din gand. . Idetu.
DeclinatiI 0 con jugarI .
Ciasul /// Attu/ 3-lea
de catechism. .

n gramatica. . Idem. 9-12 2-4 Idem 8-11 3 5

B /Elemente
Cuncscinte usuale. . . .
Elemento de aritmetica.
de geografie .
Clasu/ ¡V Anul 4-lea
1 PrincipurI de geometrie ,,,,i
de mecanica practica . .
Aritmetica practica papa la Idem. 9-12 Idem 8-11
C frangeri inclusiv. . . .
Cunoscinte usuale. . .
Desemn linial 2-4 3-5
Exercitil gramatice . .

NB. Cursurile insemnate tot cu aceeasT Meet se vor face numaT de un profesor.
Class's umanière
C/asui / Anul 5-lea
D. InvdtaturI gramatice . . . In tete 9-12 In tclte 8-10
E. InceputurI de I. frantuzésci. Idem. 11-2 10-111/2
F. Desemn de chipurl . . M. J. S. 2-4 3-5
G. Caligrafia L M. V. 2-4 3-5
Clasul II Anul 6-lea
D. Aplicatie gramaticala . . M. J. S. 8-91/2 7-84/2
H. Etimologia limb. frantuzescI. L. M. V. 91/2-11 81/2-10
I. Geometria 0 chronologia. . In Vote 11-12 10-111/2
F. Desemn de chipurl . . . Idem. 2-4 3-5
Clasul Anul 7-lea
K. Aritmetica resonata pan& la
frangerI inclusiv . . . . L. M. V. 8-9 7-8
L. PrincipurI dé limba latina . M. J. S. 8-9 7-8
H. Sintaxul limbel frautuzescI. L. M. V. 91/2_11 81/2-111/2
M. Istoria partea I a . . . M. J. S. 91/2-41 81/2-111/2
F. Desemn de architectura . M. J. S. 2-4 3 5
N. PrincipurI de limba grecésci. L. M. V. 2-4 3-5
www.dacoromanica.ro
 317

CEASURI CEASURI
L ECTIT predarel
Inainte Dupd
de amiadl andadi
pre- Inainte
de arniadi
Dap
anatadI
&Ire'
Semestrul I Semestrul II
Clasul IV Anul 8-lea
K. Aplicatie de aritmetica cu
tinerea registrulul. . . M J. S. 8-9 7-8
N. Sintaxul limbeI grecescI. L. M. V. 8-9 7 81/2
M. Istoria partea II L. M. V. 94/2-11 9-101/2
O. Literatura I. frantuzescI. In bite (,1 ilele 11-12 V2 101/2 12
T. Desemn de topografie L. M. V. 2-4 3-5
L. Sintaxul limbel latine. M. J. S. 2-4 3 -- 5
Invétäturi complementare
C/asul / Anal 9-lea
P. Retorica In t6te I;filele 8-91/2 In ¡Ate 7-8V2
R. Geometria MJS 91/2-11 qilefe 9 4o1/2
R. Algebra L M. V. 91/2-11 9-101/2
N. Literatura limbeI grecescl . M. J. S. 2 4 3-5
L. Idem latinescI L M. V. 2-4 3-5
Clasul II Artul 10-lea
S. Logica In tóte 2-4 3-5
P. Istoria literature! M. J. S. 91/2-11 8/-10
T. Fisica ln tóte ileIe 11-121/2 10i/2 1.2
Clasul 111 Anul 11-tea
S. Moralu L M. V. 8-91/2 7 81/2
T. Chimia In Ole ()dele 11 121/2 101/2-12
M. Archeologia M. J. S. 8 9i/2 7-81/2
CURSURI SPECIALE
Legi Matematica Agricultura practicä
Clasul 1 Clasul I Clasul
Anul 12-lea Anul 12-lea Anul 12-lea
Condica civila. Trigonometria. PrincipurI genei ale de
U
Condica comercial. Algebra superióra. cultura.
a Botanica i geognosia a pli-
cat5. la me§tepgul I u-
crAret p5méntuluI.
C/asu/ Clasul Clasul II
Anul 13-lea Anul 13-lea Anul 13-lea
Condica criminala. Calcul diferential si integral. 8 Medicina veterinara.
1 Condica procedure!. Geodesia. I Economia padurilor.
C/asu/ //./ Clasul 111 Clasul 111
Anul 14-lea Anul 14-lea Anul 14-lea
1 Istoria dreptuluI. A Mecanica. Economia industriala.
Ecouomia Architectura &Ala. Aplicatie in agricultura.
CURSURI SLOBODE
naturala.
Limbl /Istoria
Grecésca vorbitOre,
Rusésca si slavona.

www.dacoromanica.ro
 318

TOMUL I, PAG. 183, NOTA ***).

Budgetul de venit §i cheltueli a scelelor muntenescI pe 1832, cu note marginale

scrise de Kiseleff, '1-am adus maI sus.

TOMUL I, PAG. 186, NOT,I *).

Anexa promisA aci este mal sus adausA la pag. 177.

TOMUL I, PÁG. 194, NOTA *).

lata discursul in limba franceg rostit in onerea 10' Kiseleff la sulemnitatea im-
pgrtireI premiilor din 1832.
nPeu de contrées ont été plus favorisées de la nature que la Valachie, et nulle
part le bouheur n'a été moins commun que dans ce pays.
Cet afligeant contraste est déja loin de nous, c'est a l'histoire de le représenter
et d'en assigner les causes.
Aujourd'hui nous n'avons que des actions de grace a rendre A. la providence pour
les bienfaits qu'elle se plait i répandre sur nous, bienfaits purs dont la jouissance nous
est enfin obtenue.
Depuis que les déstinées de notre patrie ont été confiée A Son Excellence le Pré-
sident plénipotentiaire, Elle s'est occupée avec un soin infatigable a réparer les maux
légués par le passe, et a nous préparer un avenir digne d'envie.
Jamais l'amour du bien public ne s'est montré avec plus d'ardeur, d'énergie et de
sagesse.
Tout était A refaire, tout a Me reforme pu créé avec mesure et justice, sans choc
el sans violence, phénomène trop rare dans les fastes des nations.
Si quelque chose doit étonner d'avantage, c'est la promptitude des résultats
obtenus, c'est aussi la preuve la moins équivoque de l'excellent esprit de la réforme,
et une garantie sure pour son avenir.
Jamais notre pays n'aurait pu acquérir ces avantages inappréciables, s'il n'avait eu
le bonheur d'étre gouverné par un homme supérieur, capable a la fois de concevoir et
d'exécuter de grandes choses. S. E. le President a examiné tout, dirige tout, preside a
tout : legislation, milice, tribunaux, administration, police, Upitaux, prisons, lazarets,
industrie, commerce, rien n'a echappe a. sa solicitude ; tout s'est ressenti des lumières
d'un esprit vaste et pénétrant, tout s'est animé d'une vie nouvelle; l'instruction publique,
pouvait-elle rester en arrière?
Non. Dès les premiers moments son Excellence a porté son attention sur cette
partie si importante de l'administration ; grace a sa protection signalée, des nombreux
obstacles ont été leves, les principales difficult& vaincus. Une organisation provisoire
a déjà porté des fruits heureux: les sources d'une instruction seine et variée ont été
ouvertes à la jeunesse, son Excellence a fait plus: pour mieux nous assurer ce bienfait,
Elle a voulu que 'Instruction publique Mt désormais aux rangs de nos institutions
fondamentales :
Les gcoles valaques ont Re organisées sur le méme plan que celles des nations
éclairées.
La jeunesse pourra trouver dans ces écoles des etudes appropriées aux moyens
et aux besoins de chacun.

www.dacoromanica.ro
 319

bans les écoles primaires, qui seront établies dans tons les chef-lieux des districts,
les jeunes gens acquérront les connaissances les plus indispensables à l'homme en
société. Au sortir de ces écoles, ceux qui auront les moyens de continuer leurs études,
pourront passer dans les classes des humanités, introduites dans l'école de Krajova
et dans celle de Bucarest. lls y trouveront, outre l'enseignement des langues savantes,
les chaires d'histoire, de géographie, d'arithmétique raisonnée, de la tenue des livres,
du dessin.
Des études plus élevées attendent dans les classes comprises sous le titre de
philosophic. Viennent enfin les connaissances spéciales, qui seront professées au collège
de Bucarest, savoir : la médecine, le droit et les sciences mathématiques appliquées.
Nous pouvons donc nous flatter que, d'après les bases adoptées, Pinstruction
recevra tout le développement dont elle peut étre susceptibles dans notre pays.
Les parens ne seront plus obligés de confier à l'étranger leurs enfants dans un
Age encore tendre, avant que, préparés par une education convenable, ils soient en Rat
de retirer de leurs voyages un profit équivalent à tant de sacrifices.
Sans quitter le toit paternel, ils trouveront dans nos écoles tout ce qui est néces-
sake pour former le coeur et l'esprit.
Une géneration nouvelle, formée par des maltres sages et habile, sous les auspices
des lois qui nous régissent, apprendra de bonheur A. sentir les avantages de ces lois,
à les chérir, à les respecter comme la sauvegarde de son honheur.
Chacun désormais trouvera les moyens de développer ses dispositions naturelles
de cultiver les talens que la nature lui a départis, dans quelque genre que ce soit. La
jeunesse peut aspirer à la gloire, de se rendre utile à la patrie, à l'humanité tame.
HAtez-vous done, heureux jeunes gens, de profiter des réssources qui vous sont
offertes ; par vos progrès dans les études vous témoignerez à vos parens la gratitude
qui leur est due ; vous les récompenserez des sacrifices qu'ils font pour votre instruc-
tion, et vous obtiendrez de la patrie Pencouragement que vous mériterez.
Vous avez vu avec quel enthousiasme ont été applaudis vos succès au dernier
examen ; tous ceux d'entre vous qui se sont distingués ont obtenu les encouragements
que chaqun méritait. Maintenant vous voyez encore le vif intérét que toutes les classes
de la société prennent à vos progrès.
Son Ex -ellence le Président plénipotentiare Général de Kisseleff accompagné du
haut clergé, de la noblesse, vient, au milieu d'un public empressé assister en personne
l'ouverture des cours pom. Pannée scolaire qui commence.
Son Excellence, mes amis, vous donne aujourd'hui l'assurance solennelle de sa
protection; le clergé vous benit et tous les bons citoyens vous accompagnent de leur
voeux dans la carrière que vous allez parcourir.
Vos parens ont été privés de pareils avantages, félicitez-vous d'ètres nés dans de
meilleurs auspices et tâchez de vous rendre digne d'une destinée si belle.
Soyez infatigables dans vos études ; irréprochables dans votre conduite ; le
chemin vous est ouvert; il ne tient qu'à vous de cueillir les palmes que la Patrie
vous prépare.
A.ujourd'hui la protection du gouvernement vous est garantie ; voyez qui préside
cette solennité, que ses traits rested graves dans vos coeurs d'une manière ineffaoble.
Un jour viendra où vous pourrez vous sentir à la voie future d'ètre entré dans la

www.dacoromanica.ro
 220

carrière sous les yeux ménae de celui qui, digne interprète de la pensée de sou magna-
nime monarque, fut le régénerateur de notre Patrie.
Notre Patrie le confondra daus son amour et dans la vénération avec ce Monarque
Auguste, et associera son nom A tout ce qui s'est fait de grand et de salutaire dans
notre pays.
Ce nom comblé de bénedictions et transmis d'dge en Age, comme symbole de
salut, vivra éternellement dans le coeur de la nation valaque, et brillera par tout
d'un éclat immortel.
Tel est, Général, le rnonument qu les Valaques vous élèveront, c'est le seul
digne des bienfaiteurs de l'humanité."

A- AffIMH 1.111E3iAEHT, 411 fli3iTdji* LIE dg *MST AA 17 AM Sp-

AMT0118A811 AA 111K0AAd (4t: GAIKA, pRILIAiHA AECRIIN:1111iT MgAU,SMiT M EgHd
AE .flidinTKpi/tE IIMOrldpiA0(1, MAN 04i1, Al Ad 21 °1T: CSRT 110. '731, A
di1XTAT A CA M$A0milif mmtMxpinop 4O1i1, liii CE111E CEAM AE 1159iIIT*C1aS
dg xpSiT 41411.111KpSiA 11(10*ECOp KäT o ASHR, Itgat mi MA 2.200 AA 11
in iv:4mA LIE ag AIIRT AT mart MgATE 411AiHTRIIII AA 4HgRUI,RTSOA ¿lop. ¡Curierul, 1832).

TOMUL I, PÁG. 496, NOTA **).

latá actele originale prin cad Kisseleff a ordonat sfatuluI admini-3trativ extra-
ordinar crearea de eforiI speciale pentru spitale i pentru casele de bine faced.

No. 207

Au Conseil administratif extraordinaire

La Logothétzie des affaires éclésiastiques, indépendamment de ses principales at-

tributions, étant appélée à véiller à l'instruction publique, à la gestion des hOpitaux,
ainsi qu'à celle des caisses de bienfaisance, il serait utile et nécéssaire, je pense, de
donner à ce fonctionnaire une assistance suffisante pour lui facilliter l'accomplissement
de ses devoirs, en établissant A. l'instar de l'Éphorie pour Pinstruction publique, des
Éphories paréilles pour les hdpitaux et les caisses de bienfaisance, et chacune de ces
éphories composée de trois membres, qui seraient pris dans les différentes classes de la
société, aurait sa chancellerie payée et servirait de conseil à la Logothétzie des affaires
éclésiastiques, pour la partie qui la concernerait.
J'appelle toute Pattention du Conseil sur un objet qui est à mes yeux de la plus
haute importance, et l'invite A me faire un rapport à ce sujet dans le plus bréf délai
possible et dans le cas où il reconnaitrait la nécéssité de ces Rphories, me présenter
la fois un liste en double candidats, à l'éffet de procéder itrunédiatement à leurs nomi-
nations.
Je rappelle en méme temps au Conseil mon office du 16 Février No. 93, sur un
projet de tutelle qui aurait (14 m'étre jusqu'à présent présenté.
(signé) le Président Plénipotentiaire,
Bucarest, le 30 Mars, 1832.
Pour copie conforme, Gr. Gradishteano.

www.dacoromanica.ro
 l

No. 223

Au Conseil administratif extrao,dinaire

Sur le rapport da Conseil administratif extraordinaire du premier Avril No. 673

et considérant l'utilife et les facilités qui résulteraient pour Padministration des hôpi-
faux et des caisses de bienfaisance, de la creation pour ces établissements des deux
Éphories, calquées sur celle des écoles publiques, l'une pour l'administration des hdpi-
taux, l'autre pour celle des caisses de bienfaisance, savoir: l'Hospice des enfants trou-
yes, la maison ouverte à. la mendicité, la caisse des secours à distribuer aux pauvres
certains jours sollennels et à accorder aux eglises ou hermitages sans ressource.
En consequence sont nommes membres de l'Éphorie des hôpitaux, le Vornik
Michel Ghika, le Logothète Michel Racovitza, le Camminar Aleko Ghika, et membres
de l'Éphorie des caisses de bienfaisance, le Caminar Rtienne Mosko, le Comisse Gre-
goire Cantacuzene, le Serdar Gregoire Obédiano.
Chacune de ces Ephories ayant déjà sa chancellerie établie n'aura plus qu'à
prendre la direction. La surveillance sur tous les établissements de bienfaisance et
d'utilité publique, étant dévolue au Logothète des affaires éclésiastiques, qui est l'in-
terpréte et l'organe des besoins de ces établissements ruprès du Hospodar, ces Épho-
ries se conformeront aux dispositions du Réglement sur les nouvelles attributions du
Logothete des affaires éclésiastiques.
Le Conseil administratif procèdera immédiatement it la mise à exécution en por-
taut les dispositions du present office à /a connaissance de qui il appartient.
(signé) le President Plenipotentiaire des Divans, Kisseleff.
le 2 Avril, 1832.
Pour copie conforme, Gr. Gradishteano.

ePCCiA1111iti GAM di,ontitSASA AfIbliH 41AllISTEPHNITS4Vi rIPIBIAner dit AinattSplAop npittiAithrrSpinop Akon
mititi [Hi RdAAXiti, rtHIP4A lAiOT4flT uil K4li4iliP 4 *111Spti At opAititi 114814 AintiTpioRNA Kictwis.

G4)4TXil flAd4IllITPflT1K C-KGTPITOPAIIIGP

Padop-r.

G*ATSA ASAU-IA KS MAAiliCSA 411 crap M CELIAAR KOIIIIIIIM

PEA 4iCSASII 4114dATEA eNcEntuitill 110,ICTP; M Ad 30 illapTif KS 110. 207,
KST *wan liii 4a1AECHiPi4E 4c-
Ap AREA 811HillEA T(IFniAop cninmSpinoil mi A KACEANI*R-
KRTOAPE ,& IMTE O 640(14 Kapf AiNT(I'PlECTE KAU, ASEIX
KinSA 0$013ii iuKonnfnop, top elfsopiri HS H$Alari KR Hti IlOT aASuf KOE-0 .+mniFAEKao
.tairpixtipa edit II8C ACSEIPA noro*Egii upigiuinop sicfpitutpri, ALA KAPTOC
*i HEIITIIS Ad&HCA 0 8111801111,R 411TPS ASKPApEd atutpiii4IIA4TOpiiI, 4m8Top,xHAS-cf m
KRTPE dtlECTE 6410j1ill, liii *iiHA KR KAHIA,EAdilliAE CR A*AR AIISAAE .t.FITOKAOTE, 4S cx '1116
80ANE3E nStcpapEn nop c8nT Aipmikia
APEHT MUM, G*ATSA flAMIHiCTpATiK, AOPillA a KEAFA AIIIC3APEA Wi 4HTfAilidpE4
c8c sicfnop G4cpiií, rpcinI a cSnStie AA AMIPPEA 4HA4TErl 61{CfM1111,il1 RoncTpi
tiSnmp M KniiMAmkei, KR00111 FISANE A1AA }KOC CE 4HCEM11EA3R.
21

www.dacoromanica.ro
 322

IletirpS e*opii GtfraASpi.lop

ROpiliKSA iKAAAKE

nelFIKTAPSA flAEKCAHAPS l'iKA,

impop rribmouiri ctitry kTiTopri cni.ranSAsel II,twrEAlimouSAS;i.
,,XarnAmiSA KOCTAKE HOPFIECKS.
,KOPHiKSA EH LB.

7,1101'0*KT8A illiKAAAKE PA KOKill,K.

7,KRAiiliA11:11 allEKS riKA.
OTpxjIIIiiALIECTOP A011 AiH SPAAK CSIET WriTOPri Ati cuirraaoSil

fIcHTO 6*opia KACIA011 4SISICZTOA1I M Ritlf

nKSSMiliAPS11 111f4iAll llIOCX.

IOAll 1iOKOI1KCKS.
,,GEpAalitM rifiropi
,1148(108 PRASKAuS Roiligcv,S.
Komict3 KAHTAKS3h10.
IIAKAPEliK8A KOCTAKE 11.1E*KHECKS.
I1SrrY.H,A,8-CE CK EiHE-KOiACKK rfmAffra GKCEAE1111,11 110ACTOK A Aa K°-
Tmix,pe.
(iCKSAil4A) listfitc4nApS 4ininecKS, roprif 61)MitucKS, i1ien.c4nApS gin4pa, tiapriS

No. 673.
iluSn 1832, Anoinie 1-ig

TOMUL I, PAG. 197, NOTA *).

Lita rezolutiunea data de Eforia scélelor in 20 Septembre 1832, asupra petitiu-
neI dascalulul slovonesc din Urzicenl, Mihalcea.
nAstali, Septembre 20, 1832, adunandu-se madulärile EforieI sc6lelor luand in
bagare de séma insciintarea OcirmuireI judetuluI lalomita de sub No. 3.016, prin care
incunosciintéza cri Mihalcea Dascalul, de carte ce a fost inca maI d'inainte oranduit in
orasul UrzicenI, a fi urmat invèlatura i pana la sférsitul lul August, cu telte ca de la
Aprilie 1 s'a desflintat de la Casa scélelor plata unor asemenea dascall, precum si das-
calilor de cantal-1; dar fiind-ca din greséla nu s'a trecut i numele pomenitulul Mihal-
cea in fila, ce s'a dat la Logofetia credinteI, ca sa faca punerea la cale, vestind pe toti
acel dascali ca sa contineze invètaturile, i numitul a inv64at neprecurmat pe copif, s'afi
hotarit, ca sa i se platésca lei una-suta-dou6 4ecI, i cincl ce i se cuvine de la Aprilie 1
pana la sférsitul luI August, léfa pe luna cate leI douè-Oecl si cinc!, si acestI banT sa se
s1ob6sla din economiile budgetulul.

TOMUL I, PÁG. 198.

La 15 Ianuarie 1832 Eforia numi inv6tator la sc6la din Ramnicul \Taima, cu oficiul
ei No. 78. §cella a fost ceruta inca in 29 Noembrie 1831 de obtea orasuluI, slicand
acolo la Episcopie a mal fost scoila alta-datii. (Archiva Statului, dosarul No. 20, pe 1831).

www.dacoromanica.ro
 323

TOMUL I, PAG. 199, NOTA *).

II I K YI It I
11.
61111TPOIMI JjktIARIGVI'XPHAOP Ilgli/IWIG G EIPHIIKIIIIGTMAgli 111011À011111

4HTOE AIXCSOHAE 4EAE ALXHTSFITOAOE, KAOHAE +1141.111 11 1KHASCX, +11 SOA1c4rk

rautPLIECKSASA PEI'AEMEHT, KOO +HTHMEU*E0H4110* AXKSFITNillA011 EIXAMIITSASII AILIEC-
TSiA 111H .Y.11 KOO *MU 1111EM111411 M C'rHAU AATOOI1dIií, CY.IIT +AIESIIXTX111OHAE
Ag A CE aA,SqF liamSnthi Ag 11S6AHKA +A1KX11,XTSOX +11 KAIIHTAAiE 111H All1E3Ark AE HOg A
CKOAHAOO +H4EHRTOAOE 11OHH L1EAEAAATE lounrrmiE IIonirriri A HOH11 11,11HATSASII.
Gripe A EISTÉ HAMA C*.NIITA AATOpil AE A cnoini sthist Kotturk THHEOHAAEA, 11011H
+HCS*AER110* ,NAT001-1,100 KXTOX BHAHTOOIOA, KXTOX *AA% HAiE, AllOOAHEAE 111H Orusp-
mtlive, tiSnuA nStou 11OHH AECHH4OACR +mnxivrxtrinrk KSHOWHHH,EA00, AASKXTOAOE
2111YEllIKXOSA +II HAOTE 111H CTATSASII AE A0OHTE *OAOCS011, 611HTOOHiA Cf +HAEAfTHH-
4EWE +HTOS nSa¡rk AMCSOHAOO HHAWOHTE W11 HOTOHKHTE TOERSHHU,HAO0 111 11 MWRgIOA-

IMAGO AE ACTX311.
alSXHA CS1IT A CA M AHOOAIIE HOHKHVEOEIJIH noKX11,SHOE TOT 1AA1SA Ae +MKXU,X-
TSOX 11111 HE TAI'MA +AAKXLI,A11,HAO0 11XALRHTEHA 111H CTOEHHA, HOEU,SHHA o GnmirEAmx
Kark OASHAAX HXAVKAEAE IIXOH11 LI,HAOO 11111 A CT ATSA$11, 113WHISA HS HSMAII KX
+HTXOHT KEKHAE 611 notiodiA, +HKX, HOHH AEI,SHOHAE +A1RSIIXTR11,HTOOIOASII 14111E-
3XMXHT, AS; XXOXBHT KOOHOCSASII AKAAHA1114ECK AUH alOAAOKA AOEHT Ae Alll AARIE
AEIISTAT AA 011111*CKA EKCTOAOOMIIIAOE ilASHAOE, OXAUJIHA NIXASAXOHAE A4ECTErl TArME
CKSTHTE AE 0116 4E AdOE WH M KKAOTHO OWHHECK.
Mp THHEOPIA00, tlf +H 11SEAHK KOO HETOPIE fIErSdIATSA KSOC AA +MKX1XTSOHAOO
OXHASIITE, CA.S. +HKH3RIHAS1lT AfIEHT Al A CE HOOTHAUlai AA Aory.Tophim flOAHTIPIELI1
111H A1HAHTAOE, KNIHA, WIITOS KOEIIIEOt ALIEA0047 A*AOX AE CSC AfIXTATEAE 1.11KOArl 1111f Al
O CHCTEMATEKX fiKAAEAtif +H 611.111, Apf A Cl SHAH +H miponifirk AtIECTIA Sui HHCTHTST
SHAE, IIEHTOS +MKR11,XTSOX, HE fadIA Cl KOO notimri KS 111HAEO* WH KOAHA AllErX-
TOOHAOO CTATSASA WH ítítLF THHEOrl CX1L1411 KAOill, non] AA AOO TAAEHT, CAO +AMMA-
N/Pill Af .tmsolupitlitp-k
£ICEA11111* +H GWHAO0 CE KA Allif3A SH 1111CTHTST HEHTOS KSKYHHLIOACA
KOEWEOE 1111f +A1KX11,XTSOA *YIPIEA00 Af ApErRTOffill CTATSASA, 1111f TOT FIRITOS 4wrl CE
KA AIIIRSA +H F1OAHTYE O WKOAAX HSEAHKX GAEMEHTAOX, CHOE +AKX11,XTSOA AATOOYHAOO
KOEll1HHEIllrl, A 4ETHOE11, A CKtiE4iI 1l1 ASK0S,ISA M A1,XHX.
HSíttít 11SH,HH CHM +AIRSFIXTX1Hirk ASKOROEll fIRALXIITSASA, LIE (CT( HBROOSA
AllECTEA 1RO1, CE KA +HKW18151 SH HHCTHTST 111110110A10-HKO1lOAAH4ECK, &JAE Cl
KOO +AIKX11,A TE00ETHKA WH llOAKTHKA MIECTS11 OAAA, ASHR AIETOASA tlEA WA HIMONT.
MO GEMIIHAOYA Af AA GOKOAA, +11A111AHHHTX KS TOATE 4EAE KSKHHHTE SHS11 ACENIEFIE
AUCHTSHTOO AWESEAMHT, Cl KA AHCKHAE CHOE A npihmi AA 4Al11RU,SSTSIM HE Marl 411
KO() AKE HAMAN WH KEALIOE HEF1TOS C$AUIT TAPAM A ripoitiEri.
4nst, nxim AA 1126HASHO* WH +NI4SiF1H1Ark A4ECT0OA, 4102fillA TOERSHFIII,A A Cl
All1f3A AA POMAII, ROTOMAHri, EXO IAA, FAAA11,4 Ill F1 IDOKIHAIIII CKOArl +IPIEHXTOAOE, 111H
HEHTOS Al A CE fISTÉ ();RHAS11 HE AA AtIfilf AOKSO11 HEOCOAHE KS WiliH11 HOTOI1KHTE SHEA
accum +11CX0411 11X011, Al KSKi1111 11,X ECTE KA 'WI 4E KOO K011 A ASA AMA *EA10 Al +11AA-
TOOHOE CR *if AlflphluuIlui XS ivirroASA, ASiix KapF CE 110KX11,SECK +11KX11,X18011AE 11A11,i0-

www.dacoromanica.ro
 324

HAM A"" 611111. Allerrr NutirsSirr KA, Ae .tarrxri 4:14KOSApiE Kill-

Top, CR CE flApdAOCACKR AEOCERNT 411 EACHAYMIX, 411 KSOC AE TpYri ASIA ,
TOATE OGiEKTSONAE tIE dg A CE 4 IIKX11,d AA CSC dpRTATfilE CX0,111 411,1EHRT0apE, HEMS
MLEHA elEOSTEAE 4FICS111 11011, ROp A0pli CA 4IIKAHR Ae Kaumimu,A newro$ A
CE ONXIIASII 11110ECOpli HE AA 4NCEMHATEAE noAHTTA, SNAE, HOE Amairx ARKSI1H14 AE
AOSR (NARA, Ae *OK MN Asmnixpri, ECTE KOTRAT A CR AA ANN KACA 111K0MIA00
O irk# KM.TE AOSR myri 41111,111 CSTE AEll HE AH.
Ilf ACEMIIHE TEME10011 ,A,A01 4 UKRII,RTOpirl CAg IltIEKApE A 4MR0R11,0111A
Ael*CTR 4HCRpelfIllapE, flillA AE pemirie 01%0,10AR, KS Aeum-not IIIlI1IlI MMINIRA
AIOAAOKHH*CKR, AE KATHXFIC, KS Win H JI AE HCTOOTE, rE01)144;TE 11tH frotiTmeTnnx Ill
ARNIM ATECTATSA M RSHE FISOTRIA, AT.iT AfIll 611111, KS,T 11111 AE HE AA 11,1111S-
TS011 CR CE AMECSMCKX 411 CKplIC MN 4H HEI1C6MIX AA 6111IT00114, C1111E A*II Tilf.,ZSII,11
+H HSAUXOSA KAIIANAA11,111100, KS .01A,ATOIIIIIIE A Soma mitiA cSc ailKTATSit KSOC
ASnx KAN, *RK.KNASANCE 61111T004ECK E3AMEII, KOp [IWO AEKIIET AE 110041ECO-
par KS IIIICTOSK11,4141E elf Ag KS cdmilikeifie A 1E 11X311 41ITOS +MIAMI 110* 411CROIIIIIIR-
PErf 4100.
Guisti, 15 f inapt' 1832.

I; E II i A M H H, 11111Tp0I1041HT tilo1,0KEri.
ROCTANTH 11 1Ì1.tKPOKOPAi%T, 'R0011114.
111 HKAHiIt GTS113 t1, EFA-ElICT.

TOMUL I, PAG. 199, NOTA *).

Ve41 anexii in qiarul NI G. Asaki din Ianuarie 1832.

TOMUL I, PÁG. 201, NOTA **).

Iatì instructiunile trAmise in 20 Iulie 1832 pentru §c6lele primare de judete:

IIIGTPXKI(I ft
fIGHTPX IIIK0i1A6116 111IXTi111e
1832, 20 Ismt

IlicrpSinkiii Awn AI G ninionia 4kwinocTSpi.lop 11 al .vtnAiiiiTopiii figiortdcopiii IiiKommop ii,x116-rmte

flpiilikinaTSA Altomamil.

GAP,INA 11(1041ECOOSASrl 4iiHA KOEINENA TINFpiA00 CE 4/1KpEAill1EA3R, pO SA Ell

TpERSE CV 4it 4H *OPMANA AO0 411 EKAAK1011111, KpfAilleli011111 elfTIGII,E1111 1111111a-
Toler' 410A0CiT0011. HANIAOCipfil MATIMiA00 11,lifTEIIIE A AMIEHTA TAAAHTSA liii A'11 4113E-
CTIL1 ES ElliiH1EAE 4114EHRT0Apf, PXHASIIIAS-CE A CE 4lJiIJ,A 4H MD A 1111{0AAX. AtIll Hoo-
21SICOPSA 0AilliOAOK HS Cf CR SATE, KR .falfIXOTRIllipfél AelECTOp 41111111,E 118

ECTE afelfE4 elf CE tiepe AE AA AANCSA, elf Ail! IMPTEA CA CAipliiHAS-Cf A CE +MRS-
HRTRII,i AA iHiittY till AA MiHTE, TpERSE 4H flpARTiKR c KRARS3GICKR flf TIllEprl HE KAAEA
MAMMA lUi A 4H11,EAEfleliSIINI qf AE ApATRliii AE AA A KKI1Sid KS EIKTI1SUAEIJE $13A1AfiE m
pAsx CTATOpIliKA ilifplelipf TitiEfliA0P, AttE dumiAiiri AO0 Illi a CO1ifTX141 IISRANE efE O
AAKSGTSECK. ilWA Aap, 0111A KR tislurrSion $1.18A iipo*Fcop KRTOF CKOHOCSpiAf

www.dacoromanica.ro
 325

41AE AAA 4HCfMHATI, KAPE 110ATE AKEA OMSA IlE 11XMAHT, SPMEA3X KX KS KAT fCTE MAP
KIHEKSKAIITANA liii AASAA 11004SECOPSASII 4E CE Htti4IE Ai11 ilfel KS C4SIHRFIlil 11Aill1PE SHIA
ACEMEHEA CAP4i/lE, KS ATATA MAA rpm ECTE pXCIISHAEPEA, KXPIA EA CX CSIISHE 4H4IHTE4
ASrl ASAIHEREE; Wi OAMEHIA00 A'rS11,111 KAHA CX AKATl AE AA ALIEAE AE1,1iSiPri,
ASIIX KAN TOAIJE ACSIIPA CA KAECTEMSA 4EPSASri Hli SPUICiplA o ASip, KApl KS 11Xpin-
TE4CKX .tairpimipe lipiKireaax dcSuuIid AIIECTSrl 110HT AlAIKAT 41/411 KAN CR .falKfif
CSIISIIIIAOP CXrl.
HPERSIHA AtIECTEA ASI1X TOATX KSKii111A, 11130*ECO1)SA TPEKSE 1180SpEA CX 4.11*X140-
111f3E AtlEA mapE u1cTlHi1E KXTOE Al1113X4AHTSA, KAPEAE MOSIT Wid AASC 411
SKpape AilECTE MAHTSITOAPE *oAocSori uni 441C4AELI,IIIA HE CKOAFfIll KS AIIICTE
MEHTF CI; 441A1U1,E PS1.111 Al stiSAii,xMillE IIEHTPS a A011 ARTXTOOSA Wi IIpoTEKTopSil ntitcTSil
HSSMAIIT Lii.G. 4tmrixperrtin4 4 TOATX PSCCIA.

C6K11,1t1 I

Atcupt exomm u,xwtirrAt

110T. I. GKOMEAE RAIISTAAf, KApfill IISTENA oprauitlicanSti Pll'AfAIEHT

420, Ilmi. IX, GElakid 1V, AfklitAT Ili1I IIIACF 1104iTirl A lipiuu,iner$1036 KXTOR KAPE C'Ag
MALI AMOC Sud Ad BM:Xi+, Al AA 1 GMT. 1839, CAHT CKOMF IISKAPIE 4114l11XTOApi 411
KAPE IlpiH KSHOWIIIREAE fAlMEIITAN 1104TF tuaiiira Lili 411AEMAHA MiSKAOMIME
Ag A CS; IlpErS;Ti IllIITPS 414rl 411AAT6 4HKX1XTS011. 11FHTI1S *ilL11 KAN AiH
ALIIAE CK04111 C'Ag MUISIT liii KOMITET8PriAl IHCIIEKRIE KS 4WE34PE4 411 AilfA 11,111ST. ASEIA
11PT. 479, PErA. oprduik, fIllEKCA h, 1{Afl. 111.

G6K11,111 11

Agoupe cxonwinop

ihrr. 2. Gycoamm 11SIRAIllf CANT AECKICE HEHTPS TOIi,I TiHIlII, *Nix mocigipm
111i 4 PEAillEll, 411 KAT 44ECTIA HS 4a1*X11,0HI43S; OAP rap KSKIHTE, ¡ape *AK
11 /110ii114i0ACX Hli KRTXMXTOAPX A AOP44HESHX lieTpoupe KS M1i, lipEKISm CAXKitliSHA,
METEAKIlf TliSnitpri Wi PEAE IISPTXPrl.
fIPT. 3. HAPCTA AgliSiTR HEI1TpS lIiAtiÇlEd CrOMpi40p AA KAACSA 14EMEHT4P WI AA
AilfA HOMIAA fCTE: Al AA WEAHTE I1X11 AA 4414r1C110f3l4E 4H11.
thiT. 4. 1IA KAACSA MEMO-1T4 Cl. HOT iipimi cpmpiri 411 TOATf 314E, iAt1 AA AIIEA
HOPA144 HS HOT IHTpA Al KAT HSAIMI AA +H4fIISTSA liSPCSAtiriM iAPHX.
5. IIPO*ECOPSA KA OM KATAAOr C)COAACTIK, 411 KApiAE [IF TOATX ASHA KA
Hli dIl4iKd1ld cKomiliAop ASuIX 4sopAISimpSn Ai4EA AMSTSPAT CSHT JUT. It
110T. 6. 0 K011if AtIfCTSrl K4T4A0r, tuTxpiTs& Al ilICHEKTOPSA, CS; KA TOIMETE AA
411411IST5A *lain KXPLA 451111, 111i SH 61:CTP4KT M +HKIEPIA KX-

pSid KtVc.

GeK11,141 111

AMIN KSpcSpii, TiMIIS napaAocipitt wi twemiti

flpT. 7. £11184 qconacTix CS; +114Ellf AA 1 GEHTEMKPIE mi 14111E IIXHIS AA 4H1ZIIP14

ASHiri ISHif, i4f1 ASI1X Ed4ItEI1, 11X11 AA 1 GUITIMKPIE, 8pme43x H4K41111,1E.

www.dacoromanica.ro
 326

flirr. 8. GAamme CASHT AOSK, c1,11A AE iaimx liii AllEA AE Kapx, ANIKE KS
HM101111 IIli CKIIK11E KSKfIliTR ASIIK 411AilITE IISKAiKAII,if Af OHT
11(1T. 9. 6Aamm8n1ISRMK A CEMECT(ISASII AilITIGri KA *1 KS 411Kiff1EA ASH1r1 (I)f-
K(IS411.11E. ASIIX RAPE KA SPAIA KAKAHltif Af 7 31AE.
d(IT. 10. eAtIAMISA Af KAPK7 CAS A CEMECTPSASA AA AOiAE, CR KA *ALIE 411 ASHA
ASA JSA1E, WI ,A,E KISISHMI,X *iiiIA K GuiTponia ca8 AiPERLI,id CR ZhiE ,11,E *A11,34 AA E A411E-

HEM 11,4YNIISTAAE, aiioii 411T112 ..1HTRil liii AOSX 3E1111 ISAiE, 11(1111 .t.HAA1HCK 1100SIIKK,
UiSai CR KA XOTRPA, HE PA,HA 3iSA f6AAMISASA CEAIECTJISASA AA Aoima AA KAPE A111
Aqem cxonm.
flpT. 11. ilapaAocipEa SpAIE,mx ..tH TOATE 31Mal Ai4t1111fAII,A M AA OlIT IISUI AA
SIICIIPE3P1f, 1111 ASIIK 1111X113 Af AA AOS IIKH AA qjtí,IFACS1111 ctapa, 1AP 1APHA HRH
AA HATO, A*AfM AEASsttiHitiiitt 11 C, PIIKTOPLIE ALI011, 4HCEMHATE .fH AARTSPATA *OAE
CSIIT 1I1T.
firr. 12. glkimmgma KSIICSASA KA *1 IISKAiKK, 1111041ECOIISA KA *ALIE SH KSKNJIT
1107111K1T KS ACEMEMA mmua:SpapE; EA KA APKTA iiiKoitapiitop *OAOCSiliAf .111KKII,XTSPErl
1111 101 KA 4alK(lEA1H1A AE pxemmTipe,t NAPE, AA E LIA1ElltiA M KAIIX, AS A
IIKAKMAS1 Ailf1.1a KOOPA KSHE AMIOTAII,111 M .IJIKRII,KTSPX 1111 uthrrximl
Kxpopa Aximyrx 1111fAtial(If Cf KA KOFIT(IOAA MeiliTponig ASIIR KATAA0A1,11Af
IISA1111f ALIEAOP KS CiOrSitill,K CK KOP AMPIE AA KSHOM1HII,A 6111TPOME11, KAN, Ilf
AlAri KtifAH1(111 AE AASAA .0 KA IISTEA Ilpiati 1111111 KOIIKSpC 411 AOKS1)11 KAKAIITE 1111
AMOS AE A11:KAOAtIE AA ilICT1TSTSA CTHIIE11,1,HCTH0(1, exprSiTopil CK 110ATR laupirA
11(10TEKII,LI OKK tSiipti 11011 A A011 11(10TiA11C111E 411 CASiKKEAE GTATSASII ASI1X AfijiSipim
opal i 'ma:SAS(' lifl'AMEHT.
1111T. 13. Alu KAM SjIA1fA3K KK MIA *KOK 411KKII,RTSIIK 1.111 KS 114IIKSKiii11ATE
11S(ITKIIII7 HS IISA1All KK KOII *1 MuiY.pTc%li,ii Aill CKOAAR, +HMG K011 *1 itiiiciii,i Ag 40-
AOCSIliAE XKOK31TF WAN) 4A1CSIIKTRU,11.11.

GeK11,1i1

A,ecupe 110RXU,Sipitt pfAirlOaCS iniMOPJAIS 4 CX014PiA00

1101%14. iliopanSA *NIA LIM Alu Txi (IAM A KluipEpill nop, mi *UNA
KK AgfACTA HS TOE6SE CK *if FISALIA OAf11(1111Aftlf AtfgalliKR, HHLIl1 IIEKOiTX Af TEAAIA
4fA011 AlAri Matirl, CASa litAtlici, TOATK 4HI111:Kitiftl mio*FcopSASil KA *1 a 4HT111R01 4H
1111AU Mi 4H AtilITEA TiHtpiittEIi KSOM1,1,1 KSIJITXj11A00, AllarOCTEA KXTPX A$A11-1E318, KISTPX
All(101111AE, 411AATO11411AE KRTIIK HATI147 13ECIIEKT 1111 KilfAIHRK KKTIIR AOA1111TOIli.+11 II,R11111
1111 KRTMS AftlielifliAE CAN.
15. IlmTp8 AilfACTA, A*AIIK Al KAT1K1C1C, Lit MIO*ECOOSA KA 4IIKKU,Auitcxonapri,
murrSii notanSri, prolASiT ITPOC*1111104 GA IIKP. IIIHTPOHOAHTSA, CAS AE
GuicKomi AF1 6110x-4410p pECHEKTI1KE7 KA *1 ,A,OKOKIliK CK0A41141011.
11111T. 16. Ilpo4wooSA, ..1,mmigtMx KS CX0A41111, KA *1 411AATOIliT a CR AmpTSpici
mi a CR .1AUINITRI111 AA SH AOK 411 *11111 KAN Aiu HATO norr$01 AAE AHSASA.
fIpT. 17. 411 TOATE 1111 CRPERTOPHAF, CSIIT 110KKH,S1PFA 11(1041ECOPS-
ASII, KSIIAT 411KfIKKAII,i1 K011 MERU AA MICEIMKK, SHAE, CTX.IIA KS KStupiE, KOil
ACKSATA G4 s: Afcupg 4A111A1111(IFA MIECTO11+11AATO1111011 CK KA 41ICKAMA 411 pa-
uop r$4% Gim-rponiE, ,A,E tucHEKTopt:M, AE ASKOKIliK 1111 ,A,E

www.dacoromanica.ro
 LZe

131111199 A

36113;V r!t1Li.rw

%Op *81 vvroX0 YVVJ.SHWIl Y3 H4'13.0%1111,4' 3VV11 til'J.13W1V,S) 1111 H4' Vih VVW0011
61 11'4" VIhV OV,1.111W3V1 Y3 YI1V11114' WILIAM 1111 V101'031111:13 1,1011V V11/111YWS11

1111 OVLL11I1S3 '111S1hY.ISJ V11.111.1.111 W1'031111:111111 VII MVOS XI1SY VSYJJAV 1,1SV

111 11,111,11V.L
OJAI+ V,L3V11tV `0.1.1111Y111ILL YIIWEI1110111Y 1111m1ndmi V3l111.1.300 001,1110111Y,Isti 1111

1V11110.1.1'Y t1JVH13VOX3 HY!! VV ritogysoV !In scla.vii 111 VH1111,0101 -"LIM+

:Y.I.VVSLL 3VIIILLH* 'entoirtiousN
RIVIIWY3H+ YI1W1111HS1111.1,1-Ht Sh.11311 VIIIVVSW9 00V101VOX3 114' VS3411 -OVVOVII
1,130111 WHI11184400 vvo.mst'iv111 vs'eumw 1,ISV .S0.1.31'1fIrt,

.1.1113 12Z H1,I^ VS3VV11 vvwdori !,ildivoX3 dolt :vInvatpl

.1.413 Inlluvwvh 4%.113vousmod xxisLlovv eit y : :Sodit VS:13;VS30 YlISV

VS.1.11HON3S11V%V ,1.11(11A3VV OV 111101$.1.11119

`vni.Limuldp 11111ESV1311 HYll VV `301-ent1xiiw4 yda.LYMVP ev. y

NHOW33V Yilsv VS.1.1111i1113S1IVIV .1.1100111VV

VI42VtiJ0,1 YVV01111 V `kiSVS.I.HWWY11 YllSY VS.1.11111.1;13SIIVW y : 11V!Hr4)

1111 VOHOWOJV .LHOMOVV IV Iiinuti.LHH9
IV HSU] VV
OVHYJAHrif etI1IHII1O11S,1 3S3 ura.xt1v VV VIIVS
V1111130YVJVII 1101/111 131HO1181 114' VS3VVN 111%Lt11W3V1 V,1 vwds usdi114.
kihrmh 1,1HSV I1JVHIV 1,1.011W11 VS3VVA VVNIIJH Y3 VA VI1Y11H4* 114" WI ASA
1,14'3 0.1(V1VOSNO11 11AIS11V YHSV VV1V(1. Y,LVOSJAYVV .Ltis3 .Jjjy
*.Lt1u s6 vnivuttruip IV VII HS 3VVN VV VSJAVV Va HS H4' VW(18 11,1SCS111WV3N1 .1111V1SLI

LSAYS ÑN YHSA `1111VAH*H3VVN YIN* 11.1VN ,Ludoxv'vlpl Va 4 vsc1ovo.b V 1.1S.L11111/ HIVMV

'MN OVI YAHHVHgVV1VL V doVHC/RXISIIYAH÷ H4" 3113(1118}1 1Y 11111V SHS ti11V 1C3 VA HIV*
IstisY v.Lvds,LYvv d.us3 vdo.miv

:1(1VHWY3Ht VI, V1d3VHN11Y 1,11VVOX3 `1VV.I.SH`Al1 VS1103/Sall V11 111511114" H34WV(JVH

vh1 l VS3VVN `111UHAVOVI (WV Y3SY11WV*V WHOA 1,1110.1411h OY 11.111.1.1h !in `/J1111/N3 klhliSLLV

`11511311.1.11V(111 VA 111111114'
VS3VV1 `VVW0011 H4' 190S3V1h YlISY
`VI.L311tV YI1SY 11;11,0
`EHY:(111 Y3SVIIIS.1111'3 V 1hSYV 1H %%PIS WV Iili 1,1,VW 1.1i1V1V 1,1111V0X3 114- 11111.1.3 s'e V -pi
`Itimidu LIIÑ vn1vpiniiitin Irsystl,m*N111 vs.L3on Y LHft'iIÑ (i1V.LII1W1V11,1SVS3VV)1 xiist"

%Fumv p,sv `st1.0vmnry l `ithni Y3SYIPA'.1$`11 VY3 ocniplify3tol OV VV Mounityl- SHV

{.ISV `J4.1.1111 1111 MINN VS 1.1.YVLI nItistit .Loriss LLs3

1031)0 LI

;(111a3V vJur;toni ilovidivoY3

',LOU eg `vstiivoXo VIIIJV1 Ñu VN IVV3 .LIA'J.V H111111 11,1d -411

Y3 VA
`1,1dY.L 1111 IIHdII Y,LVVS.11(1111 001111511 CV `YVVOX3 V111 !,11u.rp4 !In V vsed xilro

`170.1.3SW Y3FigY1rtuxtir V1111W13V 1,11/ISM'S .LIISC3 vsv roxYwx.LYN v!da. V

XI1SY 1dVA 3Y VA V1VOS V Y3 VJAIY113V

xdro V4' VA HS.LYS3 Vi.1.11111/14' `1,1SVStiO.L111113111
VV JVHIOJJAVY 'OVVJ `InfhHS.LV Y1ITN(11h 1,1V 1%1.111E11W V1W11.1.JVH4? 1011 `1,101131111011VA :wtoodii
!111 m VV VSAJV `1,10YWHY1P1V 1,11111S.I.V VII'VW(IS V1t1V,L1lidY114'1H -JX3
103paistorlivi
VV HYLI VV uhiElcsed 1111OV
H4 1,1111301Y Y3 VA H3111Y311 IHISY Y.1.30111 OY
1,1111111h
`11SVSd1V

www.dacoromanica.ro
 328

TSiI M KAOPX, liii HE 4S0A0CiNA HiNA Atl'ACTA, AI1OI, 1111111 PA11OPT CR KA *Age KSHOCKST
IucIulKIHEii MINA AL1ECTS11 CKOAE11 CHOE A ASA AE3AErAPE.
flpT. 24. ¡IA *1E111 KAPE ANN AHECTE 4.A111PEHISpstpii, IIPOECOOSA KA .IHgliNFIN,A Marl
HANHTE Ill wcp11HUA CA"3 Clurrponiii A4EA011 NESOAMT0011 AATO(11EA A00, KA SHill 11ETPE-

KAUIA MLtÍí AECE NIA KS AN.1111.1111, CMAIT 411 CTAPE A 11(1/1K111'14 Spmskothu A011 111i A CX 4H-
1fAEIJI KS 111104SEC0Pirl IIENTOS A AOP 411A0E1ITA1E.

06K LI,Ift VII

4litA4Toptimim Elpo4secopunop ICITp8 61111111011h 11

flpT. 25. TpiliSHHRX *NINA KA enivrooniii CX Al1hY KS110111111 1X AE vrapa +NKR-

LI,XTSONA0(1 11E AA 14XIISTS1iri 1111 M AATE .011100KSOXilil CX 110T 4HT,XMIIAA, II1O4ifC0-
OSA pErSiurr AA 411HEIISTSA *4111 K1411d ASNA, CAS4 HEPANA TPEKSIIHRA mil marl elAECE, NOE
AAiHrX KATAAOrSA CKOAElliA011 CSC 4HICXX1HAT, KA MAA *MU Sii panorr 11E ASNA TOEKSTX,
411*X10111XTOO10 TSTS1100 .1.Auipe,K8fixphlop, Kapg flA11011T ..ttA K011 411KpiAinLI,A HIICIIEKTO-
pSASA, inp +11 EKCTOAOPANHAOE KACSOri CX KA HSTEA Aii3OECA Wi AGIAPENTSA AA 61111TO011if.
flpT. 21-1. Nif11,XHA O NFAIIXOATX TOEKSNHU,X A CX *AllE OAOE KAN ASKOS AA AM 4H-
KXLI,XT8(1111, AS .talTOS 1AE MATEOFIAAE, IIMSHOHNCE 411TOS AHECTE FINCTPSK1irf,
0041ECOOSA 4HKiHHAIKSONAA 4A1110ESNX KS HVICIIEKTOO111, KA 11Slif 411 ASKOAN, 4144,Wri-
LIA11A TOT OAATRuil 11E 61111T110114 Al AHEACTA.
IIPT. 27. IliwroS TOATE ALIECTE ASKIMOrl CX KSKHHI CX FOE 1100*ECOPSA O KOHAIIKX

Af 111111A1NOE lui M f1111111E4 pR1Ti1lA011 t1A1ECSNTE KXTOX 611 11TOOrliE CAg Kwros
TOOSA.
flOT. 28. MOKNANAECIOAAEll, IIPEKtiAt CKASHE, AWE "Hi TAKAE, 11(104SECOOSA KA 11ONA1
110111 IINCIIEKTOO Al AA e*011iA AOKSASII, 11EHTPS A KX0011,1 1111/1A1NOE KA liCKKAii SH ASIIA11-
KAT 1111KENTAO, ANII KAIIHAE Slail KA CTA AA HIICIIEKT011, iA11 AATSA CX KA T1111A1E'rE AA
(11HT(10111E. 1101 AXIIrX AtIECTEA, 64,0111A KA $N AATOAOE A AA SH ILY.HAAW CASHM'r01110
41T.Y.T NEFITOS CASHSESS KAîT Hill niwrpt; NASA CK0/114 1).
firr. 29. fICEAUFIFA KA NCKRAfi ITIMENTAPIOA NENTOS "'SAMOSA IIAA4NA00, A KOHAFI-
A011, A TACANA00, KKOH,NA0O, XXON,11A011 1111 A HOSCEA0O, KAOE ORNEKTSOrl Al CE KOO AA ANN
KACA CKOAAO, WH IIENTOS A KXPOOLI U,1111Ellf 411 "'SIM OflASHAS1.1AX 11110*ECOOSA ECTE (1XC-
118113XTOP. KXON,HAE, HOS6NAE ltli HAAHHAE tlE H CE KO(1 AA 411 KOAMC10AHE Ai KA KHHAE KS
TAKCia All1E3ATX.
lirr. 30. Y14111 KAPirl KOP CTOiKA Su ACEMENEA 0611EKT AaTolig KOP @I A Al KSM-
NAPA Af H08.
fIrr. 31. lIAKSHuu,a, AgMHEAE Ai toK wi ASnumape, 1111041EC0OSA KA 1111NMA Ae AA
641opia AoKSASA.
111)T. 32. tlea$4 KA 11011A1f1 Al AA GAMEIIISA, AS11X 011,RHASNOEA
AAEKEOAI1H,X AE NONA% 1111E .prncliirrx 1H11 AE IINCEIEKTOO.
11OT. 33. Pmpaitht (WOO TOEKS111,110ACE AA CKOAAX CX KA .*LtHE M 6*011if 1101111

'WAT AA A4irl KS 11(1011,SA MACi ROC, ASPX HE KA PAI1OPTSA ill1104;ECOPSA mi IIIICIIEKT01110A

KXTOX 61mTponic
.101 20 ISAII 1832.

t) Vorbele /Irdndas §i pin4 la finca articolului sunt adaosc cu creionul de mina lui G. Seulescu.
La cite-va articole sunt dc asemenea corectiii Y&si adose.

www.dacoromanica.ro
 ilir : fl.
GKOIlrla .1.111-1EIDSTOtilli Ahl 1i : P:
Kf1Ti1l101-X11 CX0116PHAOP KIIi1GgI1a1 (611(111611T41P)
Kapiti ag SpataT KSpcSa Al (iapus) ge AA GenTemapie '1832 nsui AA OilipSapit 1833
Ile A8H4 Otirrfisigpie

"MUM 4S4MiAitti arT4Pla ExpcTa IHTpapfa

i

wl a TdAdUT GayrSitillA ill OpdA

exoatpSaSil napimuolaop nap 4H eliCT KAAC
4 1 2 31 415 16 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19120 21122123 24 25 26 27128 29 30 31

www.dacoromanica.ro
 - 830 -
AIT :

(Mi.% ex:mac-H(11,w 4iíAe 1111ECTE A H

1. II FISA 110g 1111 Gt : RaciAig.

5. 11act4i8n E.ori,g3SA.A.
' lan:Apig G. 1111XTANA ,A,0A114ASrl 1111 IILMITSITOOSAt.11 IC : XC :
7. GouNSA G$ : I.Ntu ROTE3XTOOSA.
30. Gt : rpiri IgpAppi Racime, l'iniroili 1111 ban.

4)ExiiSapig 2. 4 wrA:miiiiimpga A : lc : Xc :
Ili apTig 25. ESN A KECT AO A INCKXT0ApEll ,A,E ,A,S,tuig3gi-i.

illipiA 23. Gt : llilaogne IFIStiguitz l'eoprig.

di a il 2 I. G.*: 41.mimpau,i1 KONCTAH THH 1111 GAM A.

24. Ihntigoga G43 : I:mil forre3xTo1SA.

I8iiii
29. @4: fliocrromi IlgToS 1111 HAMA.

ISnig ,A,E AA 2,) ISA1E 11.11 EIX11 ilA I GEIITEMK(116 KAKA1111,1E.

GE ll rgAmpie , , .
8. 11A14.1ETEOEA 11XCKXT0Aperi Ag MAW 636.
14. +HMI-VOA '11111CTAT611 KilStill.

14 II(IEA K$KHOACA 1-141ACKEKA.

0 li 1'0,111411E
26. 0J: 111.nple lIi181-161111 K MAN HT(316.

8. 04:
ilpratirga AI HX-AHA H11 rAKVIA.
13. G$ : ban r8liss. Ag A811, TAAHANMAISCX 411 AllEACTX 3H A *1-1 AX-
CATSA Ag CXK , AANIIIHTflEAEA HSAIAll 411 31-18A AXCATSASII ,A,E CXK
II0EA11411E
,A,E AA AAlia3x3H KA *II *Ellif.
21. 4wrilapia .tH 6 liCEOHKX A HOC* : 11XCKXT0AjlErl ,A,E MANHE3E8.
30. G* : fliocTon fitiApgri.

6. Gt : Wag IIHKOAAE.
12. 04s : MINK GruiplAoti.
: 24. f1y8FISA
......
IIM1160111.
AEKEAIKOli ZO. HALIIENA NUM TS1TOMM811 IC : XC :
26. Gosopt.+A 104 :
11xcKxToapgil AE MA1HE3gg.
27. 041: flppAnnicou GTE4SAH.

OCEKH T ,A,E ALIECTEA CX A14111 CX11KEA3X CXIITXAMIIA gal TXri a AAANA$11

110CT, CXHTXAMH A HAT H A111/1011 111H CX11 TXAI..RH A ASA1H H ¡VMS,
4incmopea ASA Xc :, Gt. : lomi Ag Aa @Sums, C6' 1.1011 ,A,S11X
MAUI II HKA AlailE. fICFAIE115A Ile CXIITX411X,11 X c,Emsx'rx ASE1 X
MACK *01E.

www.dacoromanica.ro
 AiT. E.
11111114 BHA IMPflA0 °HP e
('dItICSA 110fIMM, AM A CR $0,11A 411 T(Ii

.1.H4IHTE Al 4AtiA3 3H ASnz dAtiA3Z3H

ASAIIIHHKR 1111.I0c1c4Iiii CR BOO AASFIA AACKOAAR TOTAEASHA cSirr 1101IRLI,SHilEcl 11110*ECOIISASA, mi

4I1 112r1HA KOJI AlEptIE AA 6 vicipuKx.

po AA 8 11 Z /4 AA 9 1/2 Ag AA 9 i/2 HZH 44 li ii, E Art 2 11 Z H A4 4 ca g 5

li 811 6
rpamaTHKA p0AIA HEACKR. rFor144sia. fillliTAIETHKR; ic111 &Ilia 111i1U1111111L14336.

'
inapu,4 41,1T.RIltIE KSHOLIIIIHRE. KcITIIKliCiC. PlIcINILITHICX.

illepizSpii flpliTAIETHKR. KLIAHrpt140E. 4HT.RIIrlf RSHOIll HH HA.

X o ri l'pamaT NKR. 1gorp44-lif. KATI-Tick.

Ritupil 4HT.RHAE liSHOIIIHH1E. Al HTA1ETHKX. I` orpa*ie.

G.RAIRISTR PEIIETHLI,iii. 49 PEHET1111,ia.

*) 4krimAtriapt : lla Opctin 4A TOM CZ HA *1.14f CAMHZTA nparcTicipe GnicToAapz.

www.dacoromanica.ro
 332

Aft: r.
'I' il li
'II 4CK .1.11KX11,4 411 T¡liri

KgPCX11 1
J' i AMATHK A (I Al A. 11 EACK AE Ail 41111EHST 11141I AA 1111011SA1E.

E o I' (I i Ai AA 4.1111f1IST KS 641011A.

1 II H TMETH K X.: IISA1 59,41E41, ilAll LOA liii cSfyrilaufpea.
THXHCi C: II ill1TEA I.
41/4. IITXHAE KSH0111 HH 11,E: MAA *Am 24111411 AA 60.
A H I' 11 A i %: 411 ilEIISTSIliAE ASIIX lio. 1. mEASpil.

KXPOg /1 11

A in 4 T HKA: Ae AA 11110144IE 11X11 M KEW:13Il(1e FlEilEI'SAATE.

ficiA lili lilsimKa.
fi HTMETHK ilEllET1111,iil, IIHT4%I'011 4A111141111,1111EA.

ATHKHCiC: IlailTEA II.

./1. II T HAE KSHO H 11 H, : AE AA 4011,A 60 [DUI AA 78.
KAAH I' 11 A 4 i %: MUM AlCsAEAStliAE HO. 2.

KgPeXII Ill
rititAtATHKA: KE111;$011i1E 114111'SAATE HMI ALI .IIKiEiE4% IIl4L1,i1 ETH4IOA01.1 1111E.

11A1F1llIK47 lit+cromi,t liii AEC1:1111EllEil MOAAOKErl.

fi 11 HTMET H I: X: rillipm pEllETHH,L1
K ATHr : iboTEA
0 w 11 H 11, E A E 4 u q E 11 14 T 0 il E: ItSHOMIlEjlEA 4FITE1111A011 AATHIIE Illi 11E-

AE Ail 74 II1411 AA .I4HKiEIiE4 I14L14iI 111i HflAKTIICHIlEA 611HCTOANI14.

K A 111-1r A i A: 110. 3.
iltIECTE C'Ag KOTX11A,T Giumfonig AE 11010G11,StillE

11(10EC01111 CK0AAEA011 1AI11STAAE 411 illOAAOKA.IAWri, 411 20 ItSaiE 1832.

TOMUL I, PAG. 205, NOTA *).

ALBINA ROMÁNÉSCA.
No 63, 11 Avgust 1832

Epitropia invétAturilor publice

In urmarea Chganicescului Regulament, avénd, pe langa o academie, a se face In
i un institut pentru crescerea ffilor de acel boerl car! se MIA In publice dregdtora a
StatuluI, Epitropia, trebuind a iconomisi veniturile scélelor, spre a putea, dupa URA rdn-
duiala §i cat mal in graba, a Intemeia aceste cloud aqqaménturT, dar tot o-data dorind
a nu se pierde o vreme atat de pretiósi pentru crescerea tinerimeI nobile, careia Regu-
lamentul a harazit Indemanarea uneY invataturI sistematice, afi hotarit : ca la institutul
aflator alaturea cu gimnasia Vasiliana, sa se a§e4e acum de o data un numdr de 20 fiI
al sus ardtatilor hoerI, carI, avénd acolo hrani §i ingrijitére cautare, vor petrece pururea
sub privegherea de inadins vrednicI pedagogl, fie§I-care tinèr dupa a sa putere urmand

www.dacoromanica.ro
 333

invniturilor orénduite, carT sunt: in limba patriel : catihisis, filologhia, retorica, mate-
matica, istoria i geografia; apoi, dupl vointa, limba latina sad elinésca, acea franceza,
germana, rosiana, inalta c,aligrafie, facerea planurilor geometrice si a hartilor geo-
grafice.
Drept aceea, se aduce la cunoscinta tuturor boerilor moldovenT, allatori astädI In
posturile StatuluI, carI doresc a folosi pe fiil lor de acest asedamént, ca pana la 25 a
curgèteweI luni si se adresései la acésta Epitropie, arètand in scris numele i vérsta
fiilor, ce trebue a nu fi inaT tAnèr de 7, niel' mal In vérsta de 15 anT. ApoI, pentru ci
fiesI-care din acestI boerI, prin harazirea deciueleI lefeI sale, in privinta acestuI ase-
dimAnt, are un drit de o potriva pentru a aseda cate un al ski tiù la institut, carele
acum de o-datä, pana la gatirea une! zidiri maY Incapètòre, nu pote coprinde mal mult
de 20 tinerl, s'ad gasit de cuviinta, ca : din totalul nular al candidatilor ce se vor
adresui, Epitropia, In a ei sesie, sa alega prin sorti pe aceI dou6-deci carT, de la 1 Sep-
tembrie viitor, se vor aseda /a institut pana la incheiarea cursuluI lor de Inv6tatura.

Epitropia invétaturilor publice

Prin inaintarea scolarilor, deschiddndu-se cate-va posturI de stipendistI, fil s6r-
manI-sail a parintilor scapatatT, carI cu cheltuiala StatuluI ad a lor locuinta i hrana
In gimnasie, i cu drept fiind ca asemenea asedamént de crescere si aduci folos patria,
Cu a careia cheltueala el se tin, spre nemerirea scoposuluI de a harazi aceste indeminarl
la acei maI vrednicT, se cere ca abrá de conditia saracieT, si fie acestl tinerl InzestratI
cu talant Insemnat i cu bune plecarT. Asa dar, acel cari doresc a castiga posturI de
stipendistl, sä fie datori a se supune mal inainte cercetareI profesorilor, spre a se putea
cu tóta nepartinirea adeveri acésta neapèrata conditie.
Esl, 7 August 4832.
Veniamin, Mitropolitul MoldavieI.
M. Sturza.
Dosar No. 179 vecinii, No. 20 curent (Archiva StatuluT).

1832. PUBLICATII
Epitropia invétäturilor publice In Principatul Moldavei
Prin a sa publicatie din 16 Ghenarie anul curg6tor, Epitropia a adus la cunoscinta
obstésca m6surile carI pe temeiul OrganicesculuI Regulament s'ají Inchipuit pentru
sporul invnaturilor prin asedarea sc6lelor tinutale i anume: la Roman, HusT, Bérlad,
FocsanT, Galati si BotosanT, prin care tinerimea sa OLA castiga cunoscintele incep6t6re.
Deosebite impregiurarl neprevèdute aù fost intarOiat pana acum a pune in lucrare aceste
mèsurl. Asta dI insi se aduce la cunoscinta tuturor, ca scolile- tinutale s'ad Inflintat
ca Epitropia a rénduit la aceste pe urmatoril implinitorI aI profesorieI: D-ni! loan Nanu
la Roman, Costake Zern-Escul la Hui, loan Zaharescul ta B6rlad, Vasilie PavlovicI la
FocsanT, Toma Giusd la GalatT, Anton Gheorghiu la BotosanT, carY, sub povatuirea Efo-
rilor si a inspectorilor ale.i din persónele cele me Insemnate a linuturilor, vor urma
paradosirea dupa instructiile ce li s'ad dat.*i fiind-ca intelepciunea nu rézima In sciinta
a multor limbi, ci In cunoscintele folosit6re, carora limbile slujesc numai de organ sad
de unélta, Epitropia, pentru de a pune mal fintar temeiul uneI crescerT hristiane,
rOnduit a se invèla la scolile tinutale, in bimba patriel : citirea, scrierea, aritmetica,

www.dacoromanica.ro
 334

geografia, catehis i intAiele felurite folositóre cunoscinte, care pentru eel ce nu ati niel
un inceput, se vor urma in curs de doI anT, putdnd in acéstA diastemA invèta tineril in-
datoririle lor cAtre Dumne4en, cAtre 1nsu0 eT, cAtre apr6pele lor, iar prin cele-l-alte
invnAturI vor cAqtiga cunoscintele cele mal neapèrate pentru drepta a minteI luminare,
pentru inlesnirea trebilor §i a interesurilor sale, cAnd acel cu dorintà de mal nainte
invniturT, vor avea tótá indemAnarea de a le putea cA§tiga la §coble
Drept aceea, pärintil, epitropil §i toll doritoriI de bune inv6tAturI, sA nu pregete
a trimite pe tinerime de prin térgurT, la acea mal apropiatA §c61A tinutalA, bine-cuvén-
tAnd a§elAméntul ce ail legiuit fiilor aceste folosurT, prin care instAritil vor invèta mij-
16cele pAstrArel i sporireI avereT lor, i prin care acelor lipsill se va deschide ihdema-
narea bunel 9i legiuitel petrecerl, care singure statornicesc avente i revarsA darul
asupra familiel lor.
Septembrie 1832.
Veniamin, Mitropolitul Moldaviei.
M. Sturdza.
No. 44. (Dosar No. 20 curent. Archiva StatuluO.

TOMUL I, PÁG. 210, NOTELE *, ** i ***).

Se póte ceti in Albina romAn6scA darea de sétnA despre examenul de varA a §c6-
lelor din Ia§T din 1832.

Lista persénelor carT se invitail la serbArile §colastice :

Logoferi : Alex. Ghica, Cost. Bal§, T. Bal§, C. Cantacuzino, C. Sturdza.
Visternic : lorgu Ghica.
Hatmani : Iordache LAtescu, Aleeu Asian.
Vornici: loan Luca, Scarlat Mielescu, Lascar Cantacuzino, Mavrogheni, C. Sturdza,
Al. Sturdza, Iancu Cantacuzino, D. Pavan, Iordache Ba4, Sindu Krupensky, Vorni-
ceasa Zoita Miclescu.
Aga : I. Ralet, Ilie CogAlnienu, A. Cantacuzino, D. Manu, 1. Herrneziu, Mano-
ladle Radu, RAducanu ispravnicu tin. 1a0.
Spa" : M. Cantacuzino, lije Burchi, Iordaehe Grigoriade, Antochie Ion, Bur-
ghele, Iorgu Razu, N. Mdu, C. Mereacre, MihAitA Mihalache, IonitA Duca, Vasile Pogor,
lacovache Veisa, Iordache BrAn4teanu, Ion Casul, VArnav president j idecAtorieI
Vasile Alexandri, Plitos, C. Tomaziki, Iancu Adamaebi.
Bana: Pavel Stoianovicl, D. Hasna§, V. Costin, M. Idieru, Pascu.
Comis: Procopie Floreseu, Vasile Carp, Costache Pangrate, Christodor Adamache.
Ceiminari : Christian Flechtenmacher, Iordache Pangrate, Stefanache Grigoriu.
Paharnici : Damaschin Bojinca, Caramfil Nic. Soroceanu.
Serdari : Vasile DrAghieT, Docan, Cuza, Grigore DrAghicT, Christea Cilia, V.
MAcAreseu, V. Dobrovici, Costache Polizu, I. Plepscu.
Stolnid : G. Pomer, I. Alexandrescu, I. DrAghicT, D. UrzicA.
Sluger : D. Cracte.
Boerul : N. Cantacuzino.
CnIonell : ToderitA Bil, Singuroff.
Maior Casmir.
Archimandriti : Isaia Socoleanu, Teodorit.

www.dacoromanica.ro
 335

Negutätori : Micoli, Alexie Hiot, ZamfrovicT, Bogu§, Nicol.

Cilpitan : M. Cognniceanu, Parucic Pavlov.
Arch.: Suhopan.
Riter : Bleileben.
Mdame Gar&
Cäminar : Spiru.
Stolnic : Burada.
Serdarl : Petrache Cosmitä, GIL Cosmip.
Cäminar : D. Filipescu.
Spiteri : Degre, Thorenburg, Lochmann, Alex. Emanoil, Blumental, Padure.
Paharnie : N. Bucur.
Logofet Conache, Cucioreanu, llascec, Cihac, M. Cuciureanu, Caitan N., Dr.
Värnav, Protomedicul, Dr. Viola, Hatmfineasca Scortescu, Stefan Grigoriu, Vasile Gri-
goriu, Comis Mihalache Dimitriu ; D-nil: de Cotebu, Eberhardt, Samson, Valenaburg,
Rozolino Drfigoman, Zota, Dorneanu, Gartner, Huber cu D6mna, Kuch, Mano, Dr.
Rischel.
(Dosarul 18 curent, Archiva StatuluD.

ALBINA ROM..ÁNÉSCA.
No. 57. 21 IuIie 1832
SambAtä, in '16 a acestei lunT, s'a fAcut public examen §colarilor gimnazieT, in
finta PréostInpei sale pgrintelul Mitropolitul, Antéiul Epitrop §i ales potector al Inv&
tAturilor ; a D-sale boerilor Epitropi: Vorn. Constantin Mavrocordat §i Vist. Mihalache
Sturza, a logofétuluI dreptniT D. Costache Conachi, §i a altor hoed dregtori pamén-
ten! 0 sträinT.
Sala examenuluT a fost dupà cuviintä impodobitg, in fata avénd portretul Ecs S.
Plenipotent.
D'Antêiù s'a supus cercetäreI D lor candidatiT, earl ail a se rOndui pe la tinuturi
la posturile de profesor! a invèpturilor incepèt6re.
lar examenul §cólelor s'a fAcut dupä programa urmat6re :
Clasul elementar dupi metodul lancastrului ;
Clasul normal : Din catihisis ;
Clasul gimnasia!: Din gramatica lating. Clasul I. Despre nume substantive §i
adjective cu declinatiile lor.
Alia. II. Din etimologie. Pärtile cuvéntuluI, numele, pronumele §i verburile, im-
prenna cu perfectele §i supinile lor.
Alin. III. Td1mAcirea din istoria naturalä in 28 le4iT cu anal. etimologic §i sintactic ;
Din aritmeticA : Fractiile fractiilor, rAd6cina cvadrat6, r6dacina cub6, proportiile ;
Din geografie: Asia, Staturile : Turcia asiaticii, Rusia asiatic5, Tataria, Mon-
golia, Imperia Hine!, Japonu, Ost-India, Persia, Aravia, despre Africa in de-oWte, despre
America In de-ob§te;
Din logica : Elementele logicel curate, pe scurt 0 ale metodologia
Din istorie : Istoria imperiel macedonice §i a Staturilor Greciei pinä la cAderea
lor subt domnirea universali a Romanilor, de la 360 On& la 87 inainte de ChristoS.
Din legi : Practica judechtoréscA in materie politicti ;

www.dacoromanica.ro
 3:16

Limba rosianil : ExercitiI din gramatica

Limba franceza : Exeroitii din gramatica ;
Limba germani: ExercitiI gramaticale.
Intelegerea si cursul cel liber (slobod) cu care aft raspuns scolaril nu numaT la
intrebirile profesorilor, ci si la acele de D. Vist. M. Sturza si de D. Spat. I. Bals si de
D. Referendarul ficute ; all a lus indestulare ascultatorilor, si inca mirare cu adanci
intelegere, earl cumpanesc greutatile ce intémpina corposul academic intru urzirea
scriptelor de Invèlaturi, in limba patriel, ne deprinsa a tractarisi asemenea inalte ma-
teril, si intru paradosirea la tinerif mil intru statornica indeletnicire a invataturilor
Rostirile favorit6re ce aa al-Mat din par tea Epitropief, D. marele Vist. Mandl Sturza
D-niilor sale profesorilor gimnaziet, ail fost dovell a strguintelor vrednice de pretuit, ce
pun D-lor intru implinirea insarcinarilor sale, nu numal a paradosi, ci si a alcatui
cartile scolastice.
§colaril cad, la acéita imprejurare, aii agonisit a fi laudatT si a primi premiT, adici
publica multamita, sunt: Teodor Stamati, Alecu Costinescu, Iancu Stavrat, Nastase
Fétu, Leon Filipescu, George Cälimanescu, Dimitrie Grigoriu. Cand D. Refendarul a
numit antAiti pe acel antéia prémiat Teodor Stamati, atuncl D. M. L °got-at Conachi,
pretuitor merituluI si invatiturilor, de la sine a harazit acestui tanar o multamita de
una miie lei.
Numarul scolarilor care in acésti Ose lune s'aa impartäsit de invètätura publica
in gimnazie este de 299, din earl 25 sunt asedatI la institut cu cheltuiala StatuluT.
Vacantele s'ati inceput la 19 Iulie si vor tinea pana la 1 Septembre.
De dorit este ca aceste publice dovelt a sporuluT de invnaturA si WA indemna
pe totI parintiT a impartasi pe fiil lor, de un asemenea sistematic §i folositor asedarnant,
carele va primi inci o simtitóre imbunatatire.
La incheerea acestul articol, redactia a primit urmateirea scristire spre a se
face cunoscuta Lg.

Ceitre cinstit D. Aga Asachi Referendar §cdielor pu'ilice

-
La examenul cel public, urmat in 16 Iulie in gimnazie, mare mangaiere am
simitt incredintandu-ma de sporirea invnaturilor sistematice tintit6re a inzestra pe
junime cu principil de religie, de moral, si cu acele sciinte, a caror aplicatie aduce lade-
manarea traiuluT si inflorirea PatrieT.
Atribuind un asemenea resultat la sirguinta directiel, potrivit cu instructiile
EpitropieT, si la neobosita ostenéla si ravni a D-lor profesorT, cu dreptate este a nu
trece cu vederea niel pe tineriI, earl in diva aceea ati cules laudele si multamita adu-
nareT pentru sirguinta, intelegerea si plecarea lor catre invAtatura.
nDorind si prin alte mijI6ce a indemna pe tinerirne late° cale atat de mantuitóre,
am harazit pe curgerea de treT anT cate una mie de let pe an, care la examenul de Ora
sa se imparta la trel ceT maT vrednicT scalar! aI gimnazieI. Socotind pe Alexandru
Costinescu din numarul acestora, ea rénduese acuma 300 lei cu hotarire, ca in viito-
rime agonisind a fi de asemenea, sa OA in curgere de treI anT pe fie-care a trage o a
treia parte din sus al-00a suma.
Rugand si bine-voescT a impartäsi coprinderea acestia cif( se cuvine, am cinstea
a in 6 numi a D-tale sluga.
Iaqi, 17 Iulie 1832. (IscAlit) Mih. Sturza.

www.dacoromanica.ro
 337

TOMUL I, PAG. 212, NOTA *).

DAm in limba frances6 regulamentul instructiund publice al MoldoveT, precum a
fost presentat lui Kisseleff inainte de finea lui Martie 1832:
Dosarul No. 27 curent, Arh. Stdt.

REGLEMENT DE L'INSTRUCTION PUBLIQUE EN MOLDA.VIE

SECTION I

De la curatelle et la direction des écoles

Art. I. L'instruction confiée par le Reg,lement organique aux soins de la CurateIle
est réglée et dirigée par la cooperation de tous les trois membres qui la composent et
qui dans leurs decisions ont une &gale voix deliberative. La Curatelle regle la partie
scientifique, administrative et celle de police intérieure des écoles publiques et les in-
stitutions privées d'éducation; elle encaisse les revenus, dresse chaque aim& le budget
des dépenses, nomme les employes, les professeurs et le personnel des écoles et les
destitue dans le cas de la non execution de leurs dévoirs. La CurateIle regle le cours
des legons, surveille la redaction et la publication des ouvrages élémentaires et prend
toutes les mesures convenables pour faire prospérer une des branches les plus impor-
tantes des institutions sociales, par la propagation des lumières et l'introduction dans le
pays des arts les plus utiles.
Art. 2. La direction spéciale de l'instruction publique est dévolue au référendaire
ou directeur des écoles nommé par la CurateIle, qui, dans toutes les affaires y relatives,
a une voix consultative. Le référendaire est le chef de chancellerie de la CurateIle et
met à execution les decisions de la CurateIle.
Art. 3. Tous les actes et correspondances concernant les etudes se font an nom
de la CurateIle, et les spéciales de par la Direction suivant la decision de la CurateIle
tous ces offices sont expédiés de la chancellerie de la CurateIle, où également a lieu la
reception des papiers, rapports des proffesseurs, des inspecteurs, offices du dépar te-
ment et autres.
Art. 4. Tous ces papiers sont soumis à la CurateIle par le Référendaire qui, en
sa qualité de chef de chancellerie, travaille ces papiers d'apres la resolution de la Cu-
ratelle. Pour cet effet il y a dans la chancellerie un écrivain qui fait en méme temps les
fonctions de registrateur des pieces, lesquelles signées au moins par deux membres de
la CurateIle, sont contre-signés par le référendaire.
Art. 5. Le référendaire surveillera les professeurs et le personnel des écolles
dans l'exercice de leurs devoirs. Pour cet effet, il visite chaque jour les écoles de Jassy
et dresse chaque mois les rapports sur leur état, ainsi que sur celui des écoles de la
Province d'aprés les rapports et les correspondances des inspecteurs et des profes-
seurs des districts.
Art. 6. L'encaissement des revenus des écoles, leur maniement et les dépenses
d'apres le budget et les ordonances de la Curatelle se font par le caissier des écoles et
de la manière suivante :
a) A la suite d'une demande formelle de la part de la Curatelle, le caissier en-
caissera de la Vestiarie les sommes allouées par le Reglement, et il en accusera recep-
tion dans le livre de la Vestiarie ;
22

www.dacoromanica.ro
 338

IV Jusqu'à la formation de l'Academie, les fonds appartenants aux écoles seront

deposes i la Métropole, dans un coffre-fort dont la clef sera confiée A. l'un des Boyards,
membre de la Curatelle ;
c) La deposition des sommes dans ce coffre et leur prélèvement se fera toujours
en presence de ce Curateur et du caissier ; pour cet effet il y aura dans ce coffre un
livre general dote et paraphé ; d'un ate l'on y inscrira chaque foi la somme encaissée
et sur l'autre la somme qui en sera prise pour les dépenses, et cet encaissement sera
vérifie par la signature du Curateur et du caissier ;
dI Les dépenses des écoles sont ordinaires et extraordinaires.
1. Les ordinaires sont contenues dans un budget signé par tous les membres de la
Curatelle et dont copie vidimée est inserée dans le livre des dépenses. Le payement se
fera au premier des mois de Janvier, Avril, Juillet et Octobre.
2) Les dépenses extraordinaires ne pourront se faire gal la suite des ordonances
de la Curatelle, a aressées au caissier ;
e) Le payement ordinaire se fera au rnéme cours que les sommes sont recues ;
ff Le caissier aura le livre special des dépenses cdté et paraphé dans lequel
chacun inscrira et vérifiera la somme recue ;
Les appointements des professeurs des écoles de la Province et les dépenses y
relatives sont expédiées aux Samechs et les inspecteurs respectifs, apres le payement
fait, les vérifieront sur les reçus signés de la part de ceux qui en auront touché le mon-
taut. Les reçus sont expédiés à la Guratelle et leur montant, apres avoir été inscrit dans
le livre des dépenses, y sera vérifié sur les reps par le référendaire;
Chaque trimestre le caissier présentera h. la Curatelle la balance de la caisse,
et A la fin de l'année il dressera les comptes des dépeuses, lequel, signé par la Curatelle,
sera soumis à l'examen de l'Assemblée générale ordinaire, d'apres les stipulations du
Règlement organique.
A rt. 7. Les travaux concernant l'instruction publique étant nouveaux dans ce
pays et comme tels assujettis h. beaucoup de difficultés par le manque des livres élé-
mentaires dans la langue moldave, sera forrnée une commission du sein du corps acade-
mique, institué par le Règlement.
Les devoirs de cette commission sont de reviser les manuscrits composes ou traduits
pour servir de livres élémentaires aux classes; de se consulter sur les neologismes dont
l'introduction serait jug& indispensable dans la langue pour l'exactitude des expressions,
en attachant la plus grande attention que ces mots soient faits dans l'esprit de la langue
moldave et de manière A. pouvoir étre adoptés par la majorité.
Art. 8. Cette commission, sous la présidence du référendaire, sera composée d'un
professeur de l'Academie, lequel, jusqu'i son organisation, sera actuellement répresenté
par celui de droit ; de deux professeurs de classes d'humanités et d'un professeur de la
classe norrnale.Le résultat de leurs travaux sera soumis dans un rapport i la Curatelle
pour en etre sanctionné ou pour prononcer sur les points qui n'auraient pu etre decides
par la commission.
Art. 9. Cette commission est char& de se consulter sur le maintien de la bonne
discipline dans l'institut, pour la distribution des recompenses à l'examen public et des
punitions A. ceux qui en auraient mérité.
Art. 10. Pour cet effet les membres de cette commission se rendent dans la salle

www.dacoromanica.ro
 339

du gyrnnase, Dimanche après la messe, examinent les affaires de leur competence et en

donnent le proces-verbal qui sera communiqué h. la Curatelle.
Art. 11. Le plus ancien de ces professeurs établi A. l'école aura l'inspection spé-
ciale sur le maintien de l'ordre dans la discipline et le ménage, dont il sera tenu de
presenter des rapports tous les jours au référendaire.

SECTION II

Des écoles
Art. 12. Pour l'instruction publique en Moldavie se trouvent huit établisse-
ments, savoir
Le gymnase Basilien, fondé dans le convent des Trois-Saints l'an 1644 par le
Prince Basile et retabli par la Curatelle le 1 Janvier 1828. A Me du gymnase il a été
bati un institut provisoire pour l'entretien des fils des employes et l'Etat et des
enfants pauvres ;
Six-écoles élémentaires établies suivant les dispositions du Règlement organique
et nommement b. Roman, buche, Botochani, Berlade, Galatz et Focchany ;
cl Le seminaire de Soco/a destine A. la formation des ecclesiastiques.
Remarque.lndépendamment des établissements ci- dessus, d'après les dispositions
du Regiernent organique, i/ sera bâti une Academie et A cate un institut pour l'entretien
de cent éleves fils des employes de l'Etat, et en outre une maison d'éducation pour les
filles de ces employes et alors le gymnase actuel servira d'école élémentaire.
Art. 13. Le gyrnnase se compose :
D'une classe élémentaire ;
D'une classe normale ;
e) De quatre classes d'humanités.
Art. 14. Dans la classe elémentaire dont le cours est fixé pour six mois, on
apprend d'après la méthode de l'enseignement mutuel
a) La lecture ;
b) L'écriture
c) Les saintes prières ;
d) La numeration ;
el La mémorisation.
Art. 15. A la classe normaIe dont le cours est fixé pour deux ans, on apprend :
Les premieres connaissances d'apres le livre imprimé pour cet effet en Moldave ;
Le cathechisme d'apres celui imprimé A la Métropole ;
e) L'abrégé de la grammaire moldave ;
d) Les elements de l'arithmetique, les quatre regles et leur application pratique ;
extraits du cours des mathématiques de Rezout, traduit par Monsieur l'Aga Asaky ;
el Elements de géographie générale et la connaissance des cartes, extraits de la
géographie de Stein, traduite par Monsieur le professeur Fabian
f) Connaissance des lettres, écriture et lecture latine ;
gl Calligraphie.
Art. 16. L'enseignement de ces objets se fait provisoirement sur des manuscrits
autorisés par la Curatelle jusqu'i l'impression des livres élémentaires.
Art. 1.7. Les écoles de la Province se composent également d'une classe élémen-

www.dacoromanica.ro
 340

taire et de deux normales, dont le cours est fixé pour deux années et se fait d'apres
les instructions spéciales de la CurateIle.
Art. 18. Dans le gymnase, compose de 4 classes, dont le cours est fixé a 4 années,
on enseigne des matières ordinaires et extraordinaires.
Art. 19. Chaque éleve inscrit dans le catalogue et fréquentant les classes est
tenu de suivre le cours régulier des matières ordinaires, qui sont
a) Le cathechisme ;
Grammaire et syntaxe moldave
e) Grammaire et syntaxe latine
di Les elements de l'histoire universelle ;
e) n n des rnathematiques ;
de la rhétorique
yl n » poésie ;
h) n n logique.
Ces objets sont enseignés d'après les manuscrits autorisés par la Caratelle.
Art. 20. Les matières extraordinaires sant
Langue hellénique ;
n franeaise ;
n russe
n allemande ;
Le dessin topographique
La connaissance pratique du code civil de Moldavie.
Art. 21. Les éleves des classes du gymnase peu vent suivre un ou deux de ces
objets extraordinaires lorqu'ils remplissent exactement leurs devoirs, et ont assez de
talent et de temps pour pouvoir les suivre avec succès.
Art. 22. L'enseignement des objets ordinaires et extraordinaires et la distribution
des heures est suivie pendant chaque semestre d'après un tableau dressé par la com-
mission des professeurs et confirmé par la Curatelle.
Art. 23. Indépendamment des examens partiels de la Direction, il y a des examens
publics au mois de Février et le 1 de Juillet, en presence de la Curatelle et du public,
et dans lesquels les éleves diligents sont recompenses et après l'examen d'été, promus
aux classes supérieures.
Art.24. Les professeurs sont tenus de suivre le cours des legons d'apres le tableau
ci-dessus mentionné, et ce n'est qu'un cas avéré de maladie qui peut causer le manque
des heures du professeur, et en ce cas il est tenu d'en prévenir la Direction à temps
pour pouvoir etre remplacé soit par un autre professeur, soit par un des meilleurs &eves.

SECTION III

De l'Institut
Art. 25. Le Reglement organique ayant établi la formation d'un institut d'éduca-
tion pour les fils des employes de l'Etat jusqu'a la realisation de cette disposition, il a
été établi un institut provisoire dans la maison attenante au gymnase, dans lequel les
éleves occuperont le premier étage; auront leur logement, nourriture, chauffage, éclai-
rage et suivront les legons dans les différentes classes publiques. Le nombre de ces
élèves est provisoirement fixé h. 25.

www.dacoromanica.ro
 341

Art. 26. Indépendamment de ces éleves, y seront reçus 40 enfants orphelins ou

de parents pauvres, qui, loges dans les chambres du rez-de-chaussée de cet Institut, y
seront entretenus comme les premiers et qui s'appellent boursiers.
L'age des uns et des autres ne pent etre au-dessous de sept-aus, ni au-dessus de
quinze ans.
Art. 27. Pour la reception des éleves, tous les employes de l'Etat, askant y faire
participer leurs enfants, adresseront par écrit leur demande à la CurateIle, en y expo-
sant les noms et l'Age des fils qu'ils veulent placer a l'Institut ; et comme ils ont tous
un égal droit, le choix du nombre provisoire de 25 se fera par le tirage au sort.
Art. 28. Pour étendre l'avantage de cet établissement, il a été decide comme
mesure provisoire qu'un employe public ayant obtenu par le sort ce droit, peut le
ceder h. un autre, soit actuellement employe ou bien qui avait rendu à l'Etat des ser-
vices signales.
Art. 29. En établissant son fils dans l'Institut, chaque parent est tenu d'y deposer
une declaration, qu'exception faite des cas extraordinaires, il ne distraira son fils des
etudes, avant qu'il n'en ait achevé le cours complet, et chaque éleve est tenu i son
entree d'apporter a l'Institut des objets désignés par le règlement i cet égard.
Art. 30. La reception des boursiers se fait du nombre des étudiants de la 2-e et
3-e classe qui ont donne des preuves de talent et de diligence, mais qui sont orphelins
ou pauvres; les enfants qui n'ont point frequenté les classes publiques peuvent égale-
ment y etre reps apres un examen préalable constituant leur capacité qui promet des
succes et un avantage reel.
Art. 31. Les élèves et les boursiers sont places dans l'Institut sous la surveillance
de deux ou de plusieurs pedagogues qui y sont loges ; l'emploi de leur temps se fera
d'apres le tableau &etudes arrange a cet égard.
Art. 32. Les pedagogues sont dares des soins concernant la santé et la con-
duite des éleves et l'accomplissement de leurs devoirs; ils ne peuvent jamais s'absenter
de l'Institut sans un permis de la Direction et ils exercent A. tour de rele la surveil-
lance dans les classes et les corridors.
Art. 33. En cas de désordre parmi les élèves, le pedagogue est tenu d'en infor-
mer l'Inspecteur special de l'école, et la punition corporelle pour un désordre plus
grand se fera i la suite de l'examen et la decision de la commission des professeurs ou
dans les cas extraordinaires suivant la decision de la Curatelle, et les éleves incorri-
gibles seront renvoyés des écoles publiques h. la suite d'un rapport de la commission
des professeurs ; il est défendu aux professeurs et aux pedagogues d'infliger des puni-
tions graves, ou par des coups inconsidérés de léser la santé des éleves et l'auteur
en sera responsable. En general, les professeurs tAcheront de maintenir l'ordre, l'esprit
de subordination et le zele pour les etudes par des moyens d'émulation et en agissant
sur le moral de la jeunesse.
Art. 34. Ni les éléves ni les boursiers ne pourront sortir de l'enceinte de l'In-
stitut ni retourner chez leurs parents sans un permis par écrit de l'inspecteur, lequel
n'en délivrera que comme marque de recompense de bonne conduite et de diligence et
surtout les Dimanches ou les grandes fetes.
1 Art. 35L éleves sont tenus d'observer les regles du bon ordre non seulement
dans Penceinte derl'Institut, mais'aussi au dehors; il n'est permis à aucun de frequen-
ter les thatres on- les bats publiques ou prives sans la presence de leurs parents ; en

www.dacoromanica.ro
 342

eas contraire, il sera puni pour la premiere fois par une réclusion au pain et à l'eau pen-
dant 24 heures ; et à la récidive d'une maniere plus grave.
Art. 36. La surveillance sanitaire et l'ordonnance des médicaments aux eleves
et au personnel établi A l'Institut se fera par un médecin que la Curatelle sanitaire
aura designé. Ce médecin visitera tous les jOurs l'établissement et prescrira au besoin
les recettes qui seront contresignées par le référendaire et pour lesquelles il a été fixé
une somme.
Au défaut d'une chambre pour les malades, il a été provisoirement fi xé que les
eleves que seront attaqués d'une grave maladie seront transportes chez leurs parents
ou amis, et ceux qui n'en auront pas, seront envoyés à l'hopital public.
Art. 37. La nourriture des eleves et des boursiers est la méme.
af Pour un dejellner : la moitié d'un pain blanc, et reté quelquefois....
bl Le diner de trois plats ;
cl Le souper de deux plats.
Art. 38. Le blanchissage du finge des eleves et des boursiers se fait dans l'In-
stitut ; il y sera maintenu la plus grande propreté.
Art. 39. Le Médecin et le référendaire auront soin de l'exécution de cette me-
sure ; ils visiteront en detall tous les jours l'Institut ; ordonneront des mesures effi-
caces et les rapporteront A la Curatelle.

TOMUL I, PM;. 214, NOTA **).

Din urmAtórele publicatiunI ale Epitropiel invetAturilor publice din Moldova, se

pite vedea populatiunea internatelor din Inl cu fiiI de boerI in anul 1832.

Epitropia invétdtnrilor publice din principatul Moldaviei

In urmarea publicatie din 7 August, pentru primirea la publicul Institut pe fiiI

dregétorilor Statulul, cae, pentru plata Ociuelel din a lor lag i slujbe indelungate
aù drit a'I asesla la acel Institut, primindu-se jalobile din partea pArintilor si altor boerl
cari lipsibi fiind de fil, in a lor insusime cá. slujesc Statuldf, cere acel drit pentru a lor
rudeniI, Epitropia, in loe de 20, a ales 24 tineri, anume mal jos insemnatI.
Drept aceea, Mcéndu-se acestA alegere cunoscutA, pArintii i protectoril a tine-
rilor se vor ingriji a'I trimite aicea la Institut pAnK la 15 Octombrie, cAnd se va ¡acepe
cursul regulat al invAtAturilor, dupA regulamentul scolastic, dupA carile totl eleviI
scolaril sunt datorl a se povAtui sub priveghierea de inadinsl pedagogl intru acésta
ase4atl, i carI vor avea cea mal neadormitA purtare de griji pentru sfinAtatea, mo-
ralul i folositérea intrebuintare a vremel lor, indatorindu-se pArintiI sail protectoril
a nu sminti educatia tinerilor, prin a lor timpurie depArtare de la Institut, pina la in-
cheierea cursuluI de invetAturA ; prin care, dupA o sistemA ase0atA, sA cAstige mAntui-
tire moralice invétAturi i folosit6re sciinte.
De si prin a el punere la cale Epitropia a fost hotAritA, a se primi 20 fii ser-
madi, safi a pArintilor cArora li se cuvine ajutor, dar pentru mare numAr acelora ce
stdruesc a cAstiga o asemenea indeminare, Epitropia a adaus incA (pu alte posturI de
stipendistI, alesl din totalul numAr din aceia carI in publica cercetare urmatA la gim-
nasil in 24 a trecutel lunT, inatisAndu-se, se socotesc cu óre-care talent pentru cea cu

www.dacoromanica.ro
 343

spor urmare a invMaturilor ; indatorindu-se si aceia a nu putea esi din sc615 pana a
nu incheia tot cursul de invAtatura.
DecT, indeplinindu-se acum numèrul elevilor la Institut si a stipendi§tilor altii,
nu vor fi primitT pana la viit6rea vacantie de posturI.

Rid tinerilor primili in numgrul elevilor la publicul Institut din EO

Ioan Crupenschi, fiul rdposatuluT Post. Vasili Crupenschi, din partea Dumisale
Logofetului Teodor Bals, presidentul Inaltulul Divan.
Teodor Iamandi, fiul rèposatuluT Spatar loanita Iamandi, din pal tea Dumisale
Costachi Conachi, M. Logofdt a justitieI.
Aleen Mavrocordat, fié a Durnisale VorniculuT Costachi Mavrocordat, nazirul
Eghiptenilor domnesd.
Dimitrie Miclescul, fiul r6posatului Spatar Miclescu, din partea Dumisale Vorni-
culuT Niculal Dimachi.
Teodor Bals, fig al Dumisale VorniculuI Lupu Bal§, Madular inaltulul Divan.
Constantin Varnav, fié al D. Postelnic Petrache Varnav, din partea D. Postelnic
Iancul Cantacuzino, Midular DivanuluT judecitoresc.
lije Hermeziu, fiul Domnulul Aga Georgie Hermeziu.
Petrachi, fid al D. Aga Mihaid VeTsa.
Dumitrachi Velsa, din partea D. Spitar Vasile Velsa, directorul departamen-
tuluT ministeruluI din launtru.
Costachi Dimitriu, fid al D. Spatar Enacachi Dimitriu, inspectorul tinutuluI Filed.
lancul, fit al D. Spatar Vasile Alexandri, casierul Vistieriel.
Costachi, fid al D. SpAtar loan Duca, presiantul polilid indreptat6re.

Direclia invéldturilor publice

Dupa iaratiqarea a multor jalobe adresuite catre cinstita Epitropie a InvAtatu-
rilor puhlice, din partea parintilor staruitorI pentru primirea fiilor In numèrul stipen-
distilor, carI cu cheltuiala §celleT sa aiba acolo locuinta, hrana si Inv6tatura, Epitropia
Intru a eI ingrijire a bine-voit intru numèrul celor 49 vechI stipendiOT, cari ad dat
pia acum dovey1I de sarguinta si talent Intru InvAtaturit a adaogi Inca altI 11 ales!
din ceT pentru cart s'ad primit jalobile sus insemnate.
Dar pentru de a lmpartasi si maT multe familil de acésta folositére punere la cale,
din fie§l-care nu s'ail putut primi maT mult de cal cate un fib, Inca cu acésta indato-
rire : ca parintiI sad EpitropiI acelor primitI copiT, sa iscalésca o declaratie : cum ca.
&farä de intémplarT extraordinare, sa nu-I OM sminti de la invAtatura, pana la deplina
Incheiere a cursuluI, iar despre alta parte dovedindu-se ca primitul nu Infatiséza cerutul
talent sad plecare catre invdtatura si bunele deprinderT, ca unul ce pote fi de vatdmare
altora, si spre a nu Intrebuinta spre Mil un ase4amént menit de a nasce folositére ro-
dud, asemenea ténèr se va departa din numèrul stipendistilor, spre a face loe altuia
maT vrednic.
Drept aceea, se aduce la cunoscinta celor interesatI Intru acésta, ca pe fiil sail
proteguitil lor, sa-I trimita la sc6la Ig 17 Octombrie, spre a fi dupä rénduiala aselatT,
Insciintandu-se maT nainte la Directie despre lucrurile ce ahí a le aduce.

www.dacoromanica.ro
 344

Numele Stipendi§tilor
Din gimnazie
Aleen Costinescul. Dimitrie Tudorii.
Iancul Stavrat. NiculaY Georgescu
Nastase FAtul. NiculaI Manu.
Leon FilipeScul. Iorgul Stihe.
GhitA Cilimanescul. Vasile Poppescu.
Dimitrie Guste. Costachi Faca.
Iancul Albinet11.
Din Normet
Iancu Canta. Iancul NaIman.
Gheorghi GaluscA. Iliescu.
Codreanu. Alecul Giorgiu.
Costache Nan. Costache Macrovis.
Gavrina Dimitrie. Edilio.
Lachi. Iancu Iorasco.
Dimitrachi Neculau. Alhaz.
Iancul Caracas. Giorgie
Enachi Crupenschi.
Iordachi, fiiù a D. Spät. Antohi Sion is. Bacäuí, Giù D. SpAt. Nicu Ranet, MOdular
tribunaluluI de criminal.
Vasile, a D. Chiricä, MAdular Divanului judecatoresc.
Alecul Iconom, fiiù D. Cam. Enache Drago, MOdular judet Tutova.
Alecul Milicescul, fiti D. Cam. Grigorie Milicescul, MAdular judetulul Roman.
Nicolae Nicolaici, fiiù a D. Paharnic Grigorie Anghelichi, MOdular jud. Vaslui.
Iordachi Cernel, fini rèposatului Stolniculul Nicolaie Cerneiti, din partea D. Vasilie
Draghicin, §ef secsid VistieriI.
Cosmita din partea D. Serd. Georghi Cosmita, Director jud.
Iordachi Gane, fiiii a D. Stolnicu Pascal Gane, Madular jud. Tutova.
Iordachi, fiiù a D. Paharnic Vasille Lazareschi, sef secsiI la Divanul judeatoresc.
TOMUL I, PÁG. 218, NOTA **).
Articolul luT Eliad de care se face mentiune aci, sa se vadO in Curierul lul.
TOMUL I, PÁG. 219, NOTELE *, **).

Vornicul Iordache §i gramatica lui

Am descoperit, nu de mult, o interesantA petitiune adresatä EforieI §ctilelor din
Muntenia, la 15 Octombre 1832, prin care acel boer bun roman cerea sá se tipAréscA
gramatica ce a lucrat pentru limba rominésca.
Iatà acésta petitiune
Ccitre cinstita eforie a qc6lelor
De cand mA aftarn intre boeril eforl de maï nainte ai§c6lelor, vNand lipsa
trebuinta cea mare ce avem de douA cOrti förte trebuincielse la §c6lA §i Mil care nu se
pate Impodobi o limbA la prelnnoirea ieI, adica lexicon si gramatic'A.
La améndoua aceste trebuinte strAduindu-mä dupA datorie le-am §i sAvérsit pe

www.dacoromanica.ro
 345

deplin; base la lexicon fiind trebuiuta de a adeoga i limba gre easce, pentru inles-
nirea celor ce vor bine-voi a telmeci certile elinestt pe limba nestri, (cicl gat de tre-
buinciese sunt i acestea, in cat mal niel un neam nu se gesesce aste4I a nu le avea
telmicite in limba lor, si a nu fi dobindit cele mal inalte sciinte fllosofice dintr'aceste
cart') pentru acésta me ostenesc acum a'l inchipui grecesc i rumänesc, avend pentru
acésta trebuinte cele mal destoinice lexicene elinesel, si nu in indelungate vreme se va
sevérsi cu tótá indeplinirea. Iar gramatica fiind trebuinciese numat in limba rumenésce,
este seversite pe deplin i impertite in sase petit coprinOètere:
De tete regulile grämiticescI dupA care se induplece numele, graiurile i cele-
l-alte perti ale vorbet ;
De multe begirt de séme asupra aestor regult, (land i cuvinte pentru infor-
marea lor ;
De cate privesc la glesuire;
De ortografie (cuviinciese scrisere);
De sindacsis (inclinarea vorbel),
De sintesis (intocmirea vorbel).
Aceste gramatice fiind indreptate la multe alcatuirt de insueI profesoril acestor
cele ei de unit din prea cinstitit hoer' divaniti ce in trecutii ant se aduna la asemenea
trebuinte ale scélelor, o supul la iubirea de sciinte ale cinstitilor medularl ale acestil
EforiI, ca precum s'a sirguit a aduce sciilele in scurtä vreme in cea mal Mine orindu-
iale, dupe cum este ves4t de cetre tott, a§a se se silésce a impodobi aceste sage cu
cele mal bune i mal trebuinciese certt, (land spre tipar pe Lange alte certl i acéste
gramatice, care am numit'o: nBegerI de settle asupra candnelor grameticescl., pane
and cu indrepterile ce se vor mal face dupe vrernt, dobendi nume de :
Gramatica limbel romanescIu. lordache Golescu.

Eforia ecelelor, respunde tut Iordache Golescu in urmätorul mod:

EFOBIA $GOLELOR NATIONALE
Anul 1832
Octombreie
No.
BUCURE*TI
Cinstitului D. biv vel Vornic lordache Golescu
Eforiea primind otnojeniea ce D-ta at bine-voit a'l trimife, am
vOut cu bucurie cererea ce D-ta fact spre a se da in tipar o gra-
malice rumenésce compusa de D-ta, si are cinstea a respunde,
ce de o camdate Casa scelelor nu este in stare ca se faca o aseme-
nea cheltuiale.
Dorirea ce at avut D-ta a face acéste lucrare pentru folosul
obstesc cum si santimentul cel nobil al iubirel de ném, ar putea fi
indestule titlurI de recomandatie, ce acéste carte este fere indoialä
vrednice de a se da in manile tinerimet ; dar fiind-ce dupe regulile
aseqementurilor de instructia publice, trebue ca orl-ce carte va fi
se se dea la luminá in trebuinta scelelor, se se tréce mat întâiü prin
cercetarea unel comisit profesorale, dumnéta vet bine voi a trimite la
Eforie acea gramatica, spre a se face cunoscute profesorilor cole-
giulut national. N. Iliescu.

www.dacoromanica.ro
 346

Refuzul Eforie c(51elor, nu descuragiazi pe vrednicul patriot. El se adresé7i

atuncI la Kisilef, pre§edinte Divanurior ambelor principate. Cam naivi Incercare si
a§tepte de la muscall tipirirea mid gramaticI rominescl l
lati petitiunea dati lul Kiselef.
(5re la cine altul s'ar cuveni a me infili§a 0 cu acest ob§tesc folos ? De cát la
fireasca excelentiel v6stre iubire de §ciinte, la excelentia v6stri, dic, pe care cum s'a In-
vrednicit :last& tell a o dobándi stipáni apiritóre, pocie dice a Inteacel ceas ad sil-
tat mima eT de bucurie, s'ati Inveselit de la mic Oa la mare 0 s'a ivit veacul cel de
aur al acestil ten; del cine 'Ate pune supt uitare multimea birbitiilor v6stre ? Cu is-
cutenia minteT aT izgonit doui primejdielse belle ce cuprinsese t6tA Ora: ciuma adici 0
bolera. Cu iubirea de omenire al depArtat primejdia vieleT la intémplare de fiimete, In-
tocmind provizil prin to5te satele. Cu pirintésca dragoste citre norod, al scipat pe lo-
cuitoril acestil tell ce pitimea de citre ocArmuitoriil de mal nainte. Cu iubirea de drep-
tate aT Intocmit judecitoril carT cu anecole se pot abate din calea dreptiteT. Cu iubirea
de podébi al Inzestrat t6te ora§ele cu indestule veniturT, spre cele trebuinci6se la In-
frumusetarea lor, 0 In stär0t cu iubirea de §ciinti al adus §c6lele la cea desivér0ti
a lor lntregime ; 0 aceste t6te la cea ma! scurti vreme, In cat peste putiti le socotea
mintea omendsci. Citre un asemenea domn 0 stipin, 0 mal bine a dice citre singur
iubitorul de §ciinte, dire singur folositorul patriel noistre, 0 citre izvorul cinsteI si lu-
mind neamuluI rumAnesc, mi infiti§ez rugándu-me a fi primit acest dar ca darul vi-
duvel citre Domnul.
Si vol muse/or din cer
P'un asemenea domn ve cer,
In slavi si'l ridicatl
Pe maul si'l si aretatT,
In cántece srl liudatl,
In viersurI si'l desmerdatl,
Ca toti sii ni'l privésci,
Mic 0, mare MI numésci :
Pirinte isbivitor,
Al nostru mAntuitor,
Si totI c'un glas si strigim,
DomnuluT si ne rugim,
La multI anI si ne trAiasci,
La multi anI si stipAnésci,
Cel ce nu se péte ascunde
Macar fie subt ori undel
De sigur a nu Kiselef activi tipArirea gramaticeI boerulul Golescu. Ea vedu lu-
mina 4ileT numal mal tárdid, publicAndu-se de citri Eliad.
*
Inainte de a trece la documentele din 1833, consemnez aci cAte-va date :
Scella de Meg din Boto§anl s'a deschis In 1.832 Cu 1.03 polar!.
*Ma primará din Berlad s'a deschis la 1 Decembre 1.832 cu 50 de §colarT.
Sc6la primará din GalatI s'a deschis In 1832, dar In Galatl am vedut ci exista
la biserica Mavromolu o §c6lA Inci in secolul al 18-lea. Mal existari qcolT 0 pe la unele
bisericI. A§a la Sf. Spiridon era cs2Sla dasciluluI Stefanachi ajutat de dascilul Ionia
Nedu 0 de ajutorul acestuia Alecu Franga.

www.dacoromanica.ro
ANEXELE LA TOMUL T, CAP. V
1832

www.dacoromanica.ro
 TOMUL I, CAP. V
TOMUL I, CAP. V, PÁG. 226.

Legea qadelur muntenesci, de care se face mentiune la acest loc, este aci repro-
dusa me sus, la cap. 1V (1832).

TOMUL I, PÁG. 230, NOTA ***).

laca intreg budgetul de veniturI i cheltuelI al cedelor muntenescI pe 1833:

Socotelile de veniturile ai cheltuelile qcedelor pe anul 1833

No. Luna INua Let Par.
1. Ianuarie 1. Rezerva ce s'ail ailat in casa, Ianuarie 1, 1833, dupti so-
cotelde controralite pe 1832. 2.492,39
2.n 28. PrimitI de la ciustita Vistierie dupa otno§enia EforieI sub
No. 5, Ianuarie 14 20.000,
Attrtie 16. De la cinstita Vistierie dupa utno§enia Eforiel No. 68 . 15.000,
a 31. Asemenea de la cinstita Vistierie dupa otno§enia Eforiel
No. 90 15.000,
Aprilie 23. DolAnda din suma de leI 7.500, ce sunt aI §c6lei °rap-
luI Pitescl i datI cu amanet StolniculuI Socolescu, pen-
tru 1832, Aprilie 23, rani la 1833, Aprilie 23 . . . 600,
A.semenea baniI arengliI a doua mo§il ale cóIcI Iona§cu-
din Slatina pe anul d'antébi, de la 1833, Aprilie 23,
pana la 1834, Aprilie 23 -16.300,-
Asemenea baniI areqii moOilor motinastirei Obedeanulul
din Craiova pe anul d'intéiii, de la 1833, Aprilie 23,
pana /a 1834, Aprilie 23 15.500,
Asemenea banil arenOil a 15 mo01 ale mönästirel Gla-
vacioculul pe anul al 2-lea, de la 1833, Aprilie 23,
pia la 1834, Aprilie 23 53 220,
BaniI ce dinteacqtia se scad, dupa deslegarea
Eforid sub No. 326, August 6, 1834, insa 3.100,
DatI In cheltuiala bisericeI GlavacioculuI cite
Id 150 pe luni, de la 1833, Ianuarie 1,
rana la 1834, Ianuarie 1 1.800,

www.dacoromanica.ro
 350

No. Luna 1» u.t LeT Par.

la cumpArAtórea a 6.000 oca mälaiú, ocaua
po parale 6, ce s'ail dat la 100 tigani pen-
tru facerea carämiiI spre meremetul mó-
nAstireI dup6 bArtia No. 190 900,
La doI mesteil cArAmidarI ce aft invetat pe
tiganI sa fad cArAmidA, Po leI 100 pe lunA. 400,-
3.100, 50.120,
135.0'12,3i
Iunie 17. Primiti de la cinstita Vistierie dupg otnosenia Eforiei
sub No. 112 17.500,
lulie 17. Asemenea de la cinstita Vistierie dupä douè otnosenii
ale Eforiel, No. 155 si No. 193 30.000,
II. August 21. Asemenea de la cinstita Vistierie cu otnosenia Eforiel de
sub No. 271 1.5.000,-
42. Octomb. 21. Asenuenea de la cinstita Vistierie, ceruti cu otnosenia
Eforiel, de leI 57,750, cu No.307 20.000,
22. Asemenea trimisI de la cinstita Logofetie Bisericestilor
cu otnosenia No. 2.224, ce s'ail implinit banii scólelor
pe anul 1833 de la nAstavnicul mi5nAstireI Cimpu-
lungul 450
n 31. Asemenea de Ja cinstita Vistierie, tot in socotéla otno-
senieI Eforie de sub No. 307 20.000,
Decemb. 8. Asemenea de la cinstita Vistierie 25.000,
18. n 22. Asemenea de la cinstita Vistierie cu otnosenia Eforiei de
sub No. 459, de lel 71.500, carl banT fiind a .se primi
totI de la Vistierie, saO primit dintr'énsii in fret rén-
durl leI 60.000 si ati rdmas a se mal mal primi lei
11.500 74.500,-
334.462,39
AdicA treI sute trel-Iled patru de mil, patru sute sése-decI i dol, parale trei-
4eci i notiè, insumézA tótA primirea.

RÉSPUNDER EA.
No. Para-
No. lifirtieT Luna tlina grat

9. Ian. 15, 5. RéspunsI cu deslegarea Eforiei In primirea D-luI

N. Simonid, profesorul orasulul PitescY, pen-
tru plata progonului OW. acolo 80,
22. 22, 4. Asemenea luI lanache Iconomul, coatracciul de
1.00 stAnjeni lemne de roc, cAstiul al 2-lea. . 1.833,10
27. Febr. 3. Asemenea in lefile profesorilor scólelor dupA
statul EforieI pe luna lui Ianuarie 17.909,
28. n 4, 5. A.semenea in primirea D-lul provizorului pentru
chRltuell m6runte fäcute in scóla Sf. Saya, si
Ian uar. 349,21

www.dacoromanica.ro
 - 351 -
No. Para-
No. luirtieT Luna (qua graf 1.0 Pal.
29. - - - Asemenea in primirea lui lanache Iconomul con-
fracciul, cistiul al 3-lea, i pentru ceea ce ail
adus mal mult peste contract. . . . . . 2.479,24
31. Fehr. 6. - Asemenea In primirea D-luI Valian, pentru chel-
tuiala ce s'ail facut deosebit la pensioneriI sa-
id 238,15
50. n 19. - Asemenea in primirea numituluI Valian, pentru
trimestrul de lanuarie, Februarie si Martie, a
Ose pensionar! 1.800,-
52. n 20, 4. Asemenea In primirea D-lui provizorului pentru
ajutorul luI G. Strimbeanul, scolarul, pe lu-
nile luI Decembre si Ianuarie 400,-
66. n 22. - Asemenea in primirea lul Hartel, architectul, In
socptéla meremetuluI ce s'all f Acut la scdla Sr
Saya 4.000,-
71. n 27. - Asemenea in lefile profesorilor pe luna lui Fe-
bruarie, dupi statul Eforiel. 18.337,-
76. Martie 8, 4. Rèspunsl pentru 30 trupurl cArtI, ce se numesc
DascAlul Frantuzescu, in primirea lul I. Ghe-
rasim Gorjanul 270.-
'12. 82. n 16. - II.6spunsl in primirea D-lui provizoruluT pentru
cheltuiell mèrunte Matte in trebuinta scéleT
pe Februarie 376,30
13 83 -
- 5 Asemenea In primirea D-1111 provizorulul pentru
niste artl ce s'ail cumparat in socotdla bi-
bliotecel ColegiuluI 917,-
91. Martie 21. - Asemenea pentru lefile profesorilor pe luna luT
Martie . 18.420,-
93. n 22. - Asemenea in primirea D-Itn provisorulut spre
a'l trimite luI Dimitrie din Paris pentru chel-
tuiala la venirea sa In Bucurescl 5.000,-
'10. 96. Aprilie 11, 5. Asemenea in primirea D-luT Valian, pentru tri-
mestrul de Aprilie, Maiii 0 Iunie, a cinc! pen-

--- sionerl.
Asemtnea in primirea numitulul pentru deose-
bite cheltuelI fAcute in trebuinta acestor pen-
1.500,-

sionerl 112,-
98. Aprilie 15. - Asemenea in trebuinta revisorului §c6lelor de
prin judete la trimiterea sa prin orasele ju-
detelor 600,-
114. n 21. - Asemenea in primirea D-luI provizorul pentru
cheltuelile scedeI urmate pe luna luT Martie . 540,10
115. - Asemenea In primirea numituluI provizor, in 22
galbenI, pentru cumpdrätelrea uneI carute de
Brasov in Ftrebuinta sc6lel 693,-

www.dacoromanica.ro
 - 352 -
No. Para-
No. hartiel LUDA Ohm grat Le Par.
121. Aprihe 29, 1. Asemenea vistieresei DobriteI AmzeI, pentru
china sad de la biserica Amzel pe 6 lunI,
de la 1833, Aprilie 23, Ong la Octombre 23. 500,-
122. » 29, - Rèspunsl in primirea D.D. clucerul Brailoiu
paharnicul N. Br6iloiu, pentru cheltuiala bise-
sericeI Obedeanulul pe 6 lunI, de la 1833,
Aprilie 23, pia la Octombre 23 2.000,-
125. Maid 4. - Asemenea in leflle profesorilor pe luna luI Apri-
lie 17.840,-
128. » 7. - Asemenea in primirea lul Hartel, architectul,
lei 8.480, ce are sA mal primése6 in socotéla
meremeturilor ce prin contract ad ficut la
scóla Sf. Saya 4.000,-
162. » 31_ - Asemenea In lefile profesorilor pe luna luI Maid. 17.807,-
165. Junio 5. - Asemenea In primirea stolniculuI D. Casierul,
pentru cheltuiala drumuluI cu trimiterea sa
la mosia Ghimpeni sud Olt, and s'a hottir-
nicit 500,-
191. n 23, 5. Asemenea in primirea D-lul Valian, seful pen-
sionulul, pentru deosebite cheltuell ale pensio-
narilor scedel 143,-
195. - 4. Asemenea in primirea D-luI provizor, pentr u chel-
tuell mdrunte acute la sceda Sf. Saya pe Apri-
lie si Maid 283,30
204. - 28. - Asemenea in primirea magistratuluI Slatinei
pentru cheltuiala bisericel si a NeagAI etito-
reseI pe Iulie, August si Septembre . . . . 500,-
205. Junio 30. - Asemenea In lefile profesorilor pe luna luI lu-
itie
229. Iulie 19, 6. Asemenea in primirea 10 G. Pop, trimestrul a
5 pensionan l aI scedel, luandu-se sub ingrijirea
Eforie pe Iulie, August si Septembre . . 1.500,-
230. » 29, 5. Réspunsi In primirea lul Vasilache Ciocarlan,
contracciul de 120 stanjenl lerone de foe,
stanjenul Po lel 55, datI pe jurnètate din tótti
suma 3.300,-
237. -- - Rèspunsl in lefile profesorilor pe luna lul Iulie . 47.940,-
241. August 8. - Asemenea in primirea luI N. Stoian Gabrovalau,
clironomul rdposatulul daseálului Constantin
Vardalac, fostuluI dupä vremi profesor al scó-
lei grecescI de aicT, pentru léfa sa, ce s'ad do-
vedit a a rèmas neplital pe treI lira ce a
slujit din 1820 4.225,-
275. » :31. - Asemenea in lefile tuturor profesorilor pe luna
lul August 17.940,--

www.dacoromanica.ro
 353

No. Para-
No. hrtial Luna pi u a oral I .el Par.

280. Sept. 12, 5. Asemenea in primirea mai jos aretatelor persóae,

pentru cheltuiala fAcutA la examenul public, lug: 3.169,20
DAY lui Ghiri, libreru, pentru cArtile LeT Par.

ce s'aii cumpArat si s'all dat dar. 762,20

Tot numitului, pentru dou6 atlase,
unul la sceda din Bucuresci si altul
la Craiova 640,
D-lui Eliad, pentru cite s'ail tipArit in
trebuinta examenului 766,
D-1111 Dionisie Iovart, pentru legatul
cArtilor 474,
Iosiv Romanov, pentru 10 trupurl de
Ghelemeh si 5 trupurI de Encolton. 342,20
Lui Fall Bilt, pentru 17 testele hAr-
tie Olanda 116,20
Lill A. Libraru, pentru cArtile grecesci
ce s'ail hArAzit scolarilor 68,
3.169,20
281. Sept. 12, 4. R6spunsi in primirea D-1111 directorulul, pentru
cheltueli mèrunte acute in trebuinta scedei, i
rneremeturI pe lunile lui Iunie. Iulie si August 1.204,20
282. Oct. 42. A.semenea in primirea maghistratultd Craiovel,
pentru 5 sobe ce s'all fault, si alte meremeturi
la .ceda de la biserica ot Dud din Craiova . . 800,
306. Asemenea D-Iul fostulul revisor al sceolelor
peiatru cheltuiala ce a flout pe drum. . . . 88,37
310. Oct. 20. Asemenea in lefile profesorilor pe luna lul Sep-
tembre 17.890,
314. n 23, 5, Asemenea lui N. Iliescu, indeplinitorul slujbei
de easier in pension, trimestrul a 9 pensionanI
al lunilor Octombre, Noembre si Decembre . 2.700,
323. fl 27, 1. Asemenea vistiereseI AmzeI, chiria odAilor se&
lei din Amza pe 6 lunT, de la 1833, Octom-
bre, panA la 1834, Aprilie 500,
327. 28, 5. Asemenea in primirea D.D. BrAiloiu, peutru chel-
tuiala bisericei Obedeanului ot Craiova pe 6 lunI,
de la 1833, Octombre, pallet la 1834, Aprilie. 2.000,
368. Noem. 3. Asemenea in lefile profesorilor pe luna lui Oc-
tombre 18.995,
369. . 6, 4. Asemenea in primirea D-luI provizorul pentru
cheltuell mArunte fAcute in trebuinta scélei
lunile lui Septembre si Octombre 1.204,
384. Asemenea in primirea damelor De Combal si
Bond, proprietarilor pansionatulul de fete, pen-
tru ajutorul la plata chiriei localului . . . 3.000,
23

www.dacoromanica.ro
 354

NO. Para-
No. hartiel Luna Vina gral Lel Par.
451. Dec. 10. RéspunsI in primirea profesorilor pentru lefile
pe luna luI Noembre 19.020,
452. Asemenea in primirea contracciuluI de lemne
V. Ciocarlan 4.650,-
453. 4. Asemenea D-lui I. Eliad, pentru cate a tipdrit
In trebuinta sale' 287,
456. Dec. 18. Asemenea in primirea D-lul Valeinstein, profesor
de desemn, pentru cumpératárea a 479 bucari
isvelde in trebuinta inv6taturilor de desemn . 1.051,30
457. Asemenea in primirea D-luI Hartel, architectul,
spre rafuirea socotelilor de meremeturile ce
aii facut la sala din Sr. Saya 4.480,
462. Dec. 31. Asemenea in lefile profesorilor pe luna Decembre 19.720,
463. Asemenea in primirea maghistratulul CraioveI
pentru meremeturile ce s'ail mal facut la sala
de la biserica ot Dud si la sala de la Obedeanu. 1.210,38
464. Asemenea in primirea maghistratuluI orasuluI
Slatina, trimestrul de Oct., Noemb. i Decemb.,
pentru cheltuiala bisericeI si a Nea gal Ctitorésa. 500,
465. Asemenea in primirea provizorulul sale'', pen-
tru cheltuelile marunte Mate in trebuinta
sale Sf. Saya 690,38
466. Asemenea in primirea lul Hartel, architectul,
pentru cheltuiala ce s'a fäcut la gradina in
dosul pensionuluI. 1.062,
Dec. 31. RaspunsI cu deslegarea EforieI No. 99, Martie
11, anul 1834, in primirea D-luI provizorulul,
pentru 30 stânjenI lemne de foc ce s'ad cum-
pèrat in socotéla contracciuluI de 120 stânjenl
lemne, pentru lipsa ce a fost in scóla, rafuin-
du-se cu acestI banl contractul de lemne . . 1.650,
Asemenea in primirea cinstiteI Logofetil Biseri-
cestilor, spre a se tramite lul N. Granescu, ce
se afia la Universitatea de la Moscova, ajutor
la cheltuelile sale, in 85 galben1 2.677,20
Asemenea in primirea madularelor maghistratu-
lulCraiove, din veniturile salelor, pe acest an
1833, spre a se incepe zidirea saleI din ora-
sul CraioveI 30.000,
BaniI ce s'aii poprit de catre cinstita Vistierie
din banii sallelor pentru prog6nele ce s'ail dat
in trebuinta salelor pe acest an 1833 . . . 2.912,
320.489,19
Adica trei sute dou6-;leci de ma, patru sute opt-led i nouè, parale 19, insu-
méza r6spunderea.

www.dacoromanica.ro
 355

Perilipsis de veniturile si cheltuelile scdlelor pe 1833

Let Par.
334.462,39 insuméza téta primirea CaseI sc6lelor de la 1833, Ianuarie 1, pana la
1834, Ianuarie 1.
320.48940 insuméza tele cheltuelile sc6lelor pe acest an.
13.973,20 Adici le! trel-spre-Oece mil, nou6 sute séptellecl si treI, parale dou6-OecT,
rèman reserva in casa scèlelor, Ianuarie 1834; tasa lel 11.500, ce sunt a se primi de
de la departamentul cinstiteI Vistierii, i leI 2.473, parale 20, ce sunt la Casa in naht.
Dumitrache Stolnicu.
TOMUL I, PAG. 231, NOTA 1.
DAm aci un extract din regulamentul sc6lelor pentru colegiul Sf. Saya
In colegiul din Sf. Saya se va aseqa pe séma StatuluI un pensionat pentru
scolaril ce trebue sa locuésca in launtru.
Numèrul scolarilor va fi tot-d'a-una potrivit cu incaperea localulul.
Pretul pensionatuluI va fi pentru fie-care scolar, de 60 galbenI imp6ratescI
pe an, care se vor plfiti pe fiesl-care trimestru inainte.
Acésta plata se socotesce pentru ingrijire, locas, mancare, luming, spalaturi,
cautare la bola cu doctor, si pentru lucrurile cele m6runte ce sunt trebuinciése la ¡ny&
tatua, precum: hartie, cernéla, condee i altele asemenea. Iar imbracamintea i cartile
se vor intérnpina de parintl, dupi insemnarea ce se va da de la directia pensionatula
Se vor lua i jumètate pensionar!, adica scolarl carl vor avea numaI pranOul
In pensionat fati a sedea in launtru.
Acestia vor plati cite opt galbenI impèratescI fiesl-care pe trimestru, care se vor
rèspunde tot-d'a-una inainte.
T6te cheltuelele pensionatulul se vor int6mpina din ale sale chiar venitte,
adici din plata scolarilor, afara din cheltuiala lemnelor si a carbunilor de foc, care se va
int6mpina din Casa scdlelor.
Acest pensionat socotindu-se ca o parte din colegiul Sf. Saya va fi sub di-
recia EforieT, iar ingrijirea cea mal de a pr6pe se va incredinta unul provizor. Acesta
va avea de ajutor un censor, un iconom, un casier si un num6r de sub-inv6tatorl si de
repetitorl, potrivit cu numèrul scolarilor, adica pentru 50 de scolarl va avea duo! sub-
invnatorT si un repetitor.
Pentru provizor
Provizorul va priveghea la tóte cate privesc la paza buneI ortnduelI in pen-
sionat ; totl cer intrebuintatI in slujba acestur pensionat trebue sa 'I dea séma de ttite
lucrarile lor ; iar provizorul va arata Eforie starea pensionatuluI la sférsitul fiesl-caria
lunI, va cauta cu luare aminte imbunatatirile ce vor trebui sa se faca, si va da in sci-
rea Eforid prin raporturI tóte bagarile de semi ce va face asupra deosebitelor partT, ce
se vor afla date sub a sa ingrijire.
Sub autoritatea ce sa da provizoruluI de catre Eforie, administratia pensio-
natuluI se va afla Impirtita in trel ramtul, adica
Inv6tAtura si disciplina.
Materialul.
IH. Finanta.
Partea cea d'ant6iii se va incredinta censoruluT ; cea de a doua iconomuluI ; si
cea de a treea casieruluI.

www.dacoromanica.ro
 356

Pentru censor
Indatoririle censorului sunt sä privegheze a se pazi intre scolarI o bunä
purtare, s mérgà adesea prin clasurI, ca sa se insciinteze daca scolaril implinesc táte
lucrarile ce li se dail a face de catre profesorl ; sa primésca insemnarile ce profesoril
vor face asupra InaintäreI scolarilor la inv6tatura i asupra purtareI lor.
Cat pentru disciplina, privegherea censorului se va intinde In tot locul
peste toll iimenii intrebuintati in slujba pensionatuluI; pentru a se phi buna orénduiala
Intru bite, va intrebuinta strasnicie catre aceea-ce stall impotrivá, va serie pe Ma luna
buletinurI arètatelre de gradul invnatureI si de purtarea fiesI-caruia scolar i areste
buletinurI le va adresa dtre provizorul Impreuna cu alte bagarI de séma ce va face
In sfera lucrarilor sale.
Pentru iconom
Iconomul va avea sub a sa ingrijire materialul, provizionul, dmena de
slujba i lucratoril ce se vor intrebuinta in pensionat ; va linea registru de tilte chel-
tudile ce se vor face prin scirea provizorulul cu cuhnia i cu alte trebuinte ale
pensionulia.
Va linea Inca un alt registru In care va trece tóte bucitile de imbradminte ale
qcolarilor, teSte mobilele i alte lucrurl ce aduc scolara cu sine cand intra intaiasi data.
In pensionat.
Iconomul va fi rèspunptor de tot materialul pensionatulta, de aceea in-
data ce se va perde sail se va strica cevasi dintr'acest material, va avea grije a se pune
la loe de orl-cine se va cuveni; va visita adesea teSte pärtile pensionatulul ca sa vaqa
de se pazesce buna or6nduiala la lucrul 6menilor de slujba, si va da in scirea provizo-
ruluI neorénduele saù abusurile ce va descopri, arètand de o-dltä i mijlócele prin care
se pot indrepta acele neorénduelI.
lconomul va da casierulul la 1, la 10 si la 20 ale fiesI-caria lunI o Elie
iscilita de provizor, de lucrurile ce se vor fi luat pe séma pensionatuluI si de mereme-
turile ce se vor fi facut, ca dupa acea fsfae sa se plätésca acelora ce vor face cerere.
Indata ce se va face schimbare in personalul 6menilor de slujba, iconomul va
face de acésta scire casieruluI prin inscris ; va lua socotéla in tide serile de cheltuelile
cu care vre-unul din 6mena de slujba va fi fost insarcinat ; va face cercetare cu de
ameruntul de s'ati urmat drépta socotéla la orI-ce cumpäratére.
Pentru easier
Casierul va fi insarcinat cu t6te cate privesc la veniturile i cheltuelile pen-
sionatuluI ; va linea registrele i orI-care hârtii se cuvin la tinerea socotelilor.
La dénsul trebue sa se adreseze pers6nele ce vor avea a da sail a lua cu Inscri-
surI sub iscalitura provizorulul.
Pentru sub-invéldtorii
Sub-invètatoril sunt ceI mal de aprópe IngrijitorI, pentru a se ptizi buna
orénduiala futre scolarir pensionar!.
Acestia vor priveghea pe scolari In totA vremea, la tóte miscarile lor, 'I vor
duce pan clasuri si vor scète la vremea orénduita.
Gaud scolaril se vor afla in salele de predare, sub-invèltitoril vor merge adesea
sa se Insciinteze dad pensionaril implinesc datoriile cu silinli si cu luare aminte, vor
sta langa scolarI In sala de meditatie, indemnandu-I a implini datoriile ce li se daii de

www.dacoromanica.ro
 357

catre profesori ; vor Ingriji la masa sä manânce totl eu curitenie, sí sa nu vorbéscä

cevasl necuviincios ; vor duce pe scolarl de duo6 orI la plimbare pe sèptèmana, si in
téta vremea de recreatie se vor afta nelipsitY de lana scolarI, phindu-1 sa nu se abatá
din buna orénduiali. Se vor culca in sala de dormire a scolarilor, si vor Ingriji a se
phi acolo cea mai mare linisce pana la vremea sculareI.
Vor obicInui pe scolarY sa fie grabnicI la sculare si la gatire, cu cucernicie la in-
chiDaciune, dupa datoria reIigiel, si iubitorl de curatenie intru bite.
Unul din sub-inv6tatorI va fi Insarcinat cu acéstä ingrijire de diminéta, de la scu-
lare pana la pranz si cel-alt de la pranz pana séra la culcare. lar néptea vor dormi
aménduol cu scolaril.
Sub-invèlätorif vor da ascultare la telte bigarile de séma ce va face Censorul
asupra indatoririlor fiesi-ciruia.
Pentru repetitor
§ 17. Repetitorul tine de profesor In ceasurile de repetitie, de aceea scolara pen-
sionarl il vor da t6ta supunerea; iar repetitorul se va IndeletnicI in ceasurile or6nduite
a inlesni scolarilor pe cal va putea meditatia lectiilor ce li se vor da de catre profesorI.

Pentru intrebuintarea vremei, in pensionat

§colariT se vor scula la 5 ceasurl véra si la 6 ceasurI iarna, vor gustära
intre 7 si 8 ceasurI ; dupa aceea se vor Indeletnici la invnituri in salde unde se dad
lectiI publice, pina la 12 ceasurI (amiaqi).
Top* acestia vor avea un sfert de ceas odihna la fiesi-care ceas, saii cel putin la
fiel-care douè ceasurI. La o jumnate ceas dupa amiadf scolaril vor prindi, dupa aceea
va fi recreatie pana 1a 3 ceasurI véra si pana la 2 iarna, apol se vor apuca iaräsI de
invaaturi si vor linea pana la 5 véra si pana la 4 iarna; dupa acésta se vor odihni
pana la 7 véra si pana la 6 iarna, apol vor medita pana la 9, vor cina pana la 9 si ju-
metate si la 10 ceasurI se vor culca.
Ceasurile de deosebitele indeletnicirI ale scolarilor se vor insciinta prin sunatul
unuI clopot.
Pentru scularea diminéta
Un sfert de ceas dupa ce se va trage clopotul pentru desteptare, 6menil
ce vor fi Insarcinall cu privegherea salelor de dormire vor fi datorl a merge pe la tòte
paturile, ea sa gralésca pe scolarl a se scula si a se gäti mal curénd.
O jamnate de ceas dupa insciintarea de sculare, clopotul va insciinta esirea
scolarilor din s'Ole de dormire, ca sa mérga Indata si cu huna orénduiala in clasurile lur.
Censorul dupd aceea va ambla de incivil prin salle de dormire, ca si vadi de ad
esit scolariI si sa inchida bite usile.
Ceasurile de intrare si de esire din salile de Invetaturi fiind Insciintate prin su-
natul clopotulul, niel un scolar nu va putea, sub orl-care pricinuire, sa iasa din silile de
iuvèlatura mal lnainte, sati si intre mal t'ardid de cat la ceasurile hotarlte.
TotI vor fi datorI a astepta semnul ce li se va da si a urma IntocmaI precum va
fi rénduiala.
Niel un §colar nu va putea sa umble prin salle carI nu sunt de clasul gil ; de
va avea ca sa vorbésca cu vre-unul din scolarI, sall cu vre-unul din profesorl, va astepta
ceasul de recreatie.

www.dacoromanica.ro
 358

Mari din vremea recreatieT, scolaril vor sta In silile de invitituri i la masä cu
zmerenie si mare liniste.
In scurt, trebue si pizésci intru tate cea mal buni orénduiall si si dea cel mal
bun respect si cinste tutulor celor insircinati cu ingrijirea invniturilor, asemenea se
vor arita cu z Terenie si Ciare striinil ce vor veni si va05 pensionatul.

Pentru mäncare
La mancare va fi de fati Censorul si va priveghia a se päzi buna orén-
duiali ; scolaril vor putea si vorbésci, insi cu m6sura ce trebue si se päzésci, dupi a
lor vèrstl i Inv6tAturi.
Ori-ce scolar va turbura huna orénduiali, saii nu se va purta dupi cuviinti, se
va sc6te indati afari din refectorid (sala de mancare).
Pentru mäncare se va trage clopotul cu Oce minute mal inainte, ca sA aibi
vreme scolaril a se aduna si a intra totl de obste si de o-dati in sali, i prin urmare
si se pedi face slujba mese! regulati ; la a doua tragere de clopot scolaril vor intra
In bunit orAnduiali i vor sedea fiesI-care la locul séù cel obicinuit.

Pentru recrealie
Lectide de petrecere trebue si se faca de obste in vremea recreatiei, a dici
precum sunt : musica, jocul (dantul) i altele asemenea.
Aceste lectii se vor pliti deosebit.
Injuriturile sat orl-carI alte vorbe necuviincióse vor fi oprite cu strisnicie ;
asemenea va fi oprit de a se Intrebuinta filtre scolarI tutunul sait alte b6uturi spir-
tu6se, de a se citi cirtl imorale si a se intrebuinta jocul chiflar, sad altor asemenea
se va depfirta bici din conversatia scolarilor ori-care desbatere politici.
cänd se vor juca, se vor opri de a arunca cu petre, se vor phi de a se
sui pe ziduri saii in copad, de a alerga si a se sui pe sciri si pe pilimaruri, cu buni
chibzuire insi li se vor da mijlóce a face exercitil gimnastice, cae le pot intiri corpul
si 'I face indrisneti.
In Ma vremea recreatiel, la joc sati la plimbare, sub-invètitoril ordnduitI vor
avea mare bigare de sémi la t6te micArilescolarilor vor fi nelipsill de langi (Jasa'.
Pentru vizite
*colaril nu vor putea primi vizite In ceasurile de invnituri; de aceea
rintil rudele vor fi portili a veni si 'I vaca de la 12 1/2 pani la 2 ceasuri dupi
si de la 6-8 ceasuri séra.
Pentru çlilele eOrei
*colarii vor putea si iasi namai Duminica i In s&bitorile cele mari.
Esirile vor fi cu totul oprite in curgerea sèpt6mane1 ; scolaril vor fi slobosli a qi
numal dupi slujba bisericei, la care se vor duce orI cu censorul sal"' cu sub-invétitoriT.
Provizorul singur are dreptul a opri esirea scolarilor acelora cae in curgerea
sèptèminei vor fi meritat acésti pedépsi ; in lipsa provizorulul, censorul va avea acest
drept ; scolariI nu vor putea si iasi niel o-dati singur, niel' si petréci nóptea Al% din
pensionat.
colariI nu vor aduce in pensionat nici bèuturi spirtuése, niel cärti imorale, niel
gazete sari alte scrisori politice.

www.dacoromanica.ro
 359

Orénduelele acestuI articol se vor pazi si pentru scolaril dupa M'ara din pension;
acestora inca le va fi oprit a se insfircina cu vre-un comision al scolarilor pensionan.
In 4iva esireI, fiesl-care pensionar va fi dator a se iscali in condica portarulul si
a insemna la int6rcere ceasul in care va j'Ara in pensionat.
Pentru datoritile de religie
Censorul precum si cele-alte pers6ne insärcinate cu privegherea sunt da-
tori a ingriji, ca scolariI sa 'sI implinésca datoriile de religie.
Duminica si in lilele de s6rbattire clopotul va insciinta vremea de a merge la
biserich si Censorul va chiama pe totI scolaril dupa catalog ; orl-care sudar va lipsi la
acea chiamare se va opri tóta 4iva in pensionat.
§colariI vor fi imbracatI curat si vor sta in biserica la regula si cu téta zmere-
nia ce se cuvine a se pazi intr'acest sfänt locas.
Telte orénduelele de mal' sus se vor pazi si pentru scolaril ce nu sunt de legea
crestinésca domnitére.
Parintil acestora vor tramite sa 'I ia ca sa 'I duca la biserica de a lor credinti
si si 'I aduca !napa
Pentru materialul
Fiesl-care scolar pensionar va trebui sa aduca, chic] va intra Anta"' in
pensionat, Ose servete, un tacam de masa, adica un cutit, o furculita, o lingura si un
pahar de argint.
Pentru imbricaminte vor aduce rufele trebuinci6se si hainele de casa si de esire:
acestea dupa urmä vor fi uniforma.
§colarul jum6tate pensionar va aduce numai un pahar de argint.
Lucrurile ce se vor aduce de scolarI, seati se vor face de catre administratie, cu
un pret hotarit, se vor trece in registru si se vor insemna cu numèrul cu care se va scri
scolarul In registrul pensionaruluI.
Scolarul va fi r6spundétor de lucrurile ce i se vor da si va fi dator a le arèta tot-
d'a-una In finta.
Orl-ce lucru se va strica (afara daca &cesta se va pricinui de vechitura) se va
pune la loc de acela care va fi ficut stricarea.
Sub-invèlfitoril vor tine felie de telte stricarile ce se vor face de scolarI si o va da
In cunoscinta economuluT; spalatul rufelor precum si cärpitul lor se va face cu chel-
tuiala pensionatuluI.
Pentru sala de bolnavi
Sala de bolnavI va fi osebita de sala de dormit ; o muIere ingrijitére va fi
nelipsitä de acolo, ca sä ingrijésca de telte cele trebuincierse pentru indreptarea san&
tatel scolarilor ce se vor bolnavi.
Acésta rnuiere va trebue sa scie sa. serie si citésca.
§colarul,indata ce se va shnti bolnav, va da In scire mulerel ingrijiteire prin sluga
ce se va afla de rénd ; muIerea ingrijit6re va insciinta pe doctor si va merge cu dénsul
ca sa cerceteze pe scolar. Daca doctorul va socoti de trebuinta a se da scolarului doc-
toril, se va duce acesta indata in sala de bolnavI.
MuIerea ingrijitére va da doctorulul registrul sale! de bolnavI, ca sa insemneze
intr'énsul cum trebue sa se dea doctoriile si ce dieta sa pazésca pentru fiesl-care bol-
nav ; de doctoriile si de bucatele ce 'I va trebui, va da in scirea spiterulul si economu-

www.dacoromanica.ro
 360

lul si va avea in grija a se face tóte la vreme; va cere inca la econom téte cate '1 vor fi
de trebuinta la slujba cu care ea se aflA insArcinati §i va tine un registru deosebit pen-
tru t6te lucrarile ce i se vor da.
Deaci sco/arul va fi tot bolnav, Insa nu greil, se va da de scire parintilor luT saii
corespondentului, in soroc de trei 4ile cel mult ; iar daci bóla scolarulul va fi grea, se
va da scire in soroc de 24 ceasing, sail me in graba, ca si hotarasca daca bolnavul va
trebui sa se caute in pensionat sail acasi.
Pentru finante
Casierul va tine registrul matricul (matea), in care, la intrarea scolaruluI
in pensionat, se va scrie numele si pronumele sill, virsta, locul nascereT, locuinta si re-
ligia sa; se va insemna atestatul ce va avea de altoire ; se va scrie numele si pronumele
parintilor ha, sail corespondentulul lul, profesia si locuinta lor; se va insemna diva in-
trareI scolarulul in pensionat ca intreg sail ca jurnitate pensionar.
T6te registrele si alte barbl cate vor privi la finantete pensionidur se vor tine
de easier.
La &mill se vor adresa pirintit, ca si li se dea socotéla trimestruluT.
Casierul nu va putea sa plitésca, nicT sa imprumute vre-o sum& fail de a avea
mal inainte in scris voia provizorultd, care trebue a cerceteze t6te socotelele.'
Cand va intra sail esi vert-un scolar, casierul va da indata de scire economultii,
ca sa 's1 ia fiesl-care misurile cuviinci6se; plata pensionulut trebue si se faca pe fiesT-
care lrimestru inainte.
Un trimestru inceput se socotesce pentru plata ca si isprivit; de aceea nu se va
face niel o int6rcere de bani cand va esi sai va lipsi veri-un scolar din pensionat, cu
orT-care pricina.
Des pre purtarea §i invélettura §colarilor
§colariT pensionar! vor fi datori sa urmeze a lor Myna tura dupa rénduiala
ce se arata in tabla alfiturati, si nu vor putea sa schimbe acésta orAnduiala cu nicl un
chip de pricinuire.
In cele d'ant6id (-,lile ale fiesi-careia lunl, administratia pensionatulul va trá-
mite parintilor o insciintare de insemnarile ce se vor da de fiesY-care profesor pentru
inaintarea saii inapoierea scolarilor la a lor invitatura. Asemenea se va face cunoscuta
stares sanitatel lor, care trebue sa fle cea maT d'antéiii ingrijire a administratiel, pen-
tru ell este cea maT de trebuinta la invitatura si cea mal dorita parintilor.
In sférsit, provisorul va da Inca in cunoscinta parintilor purtarea scolarilor, al-6-
tand finta adevirulul fara de cea maT mica partinire.
Pentru buna purtare a scolarilor se va pazi drept regula generala ca censorul si
sub-lnvitatoril si intrebuinteze povatuirT cu vorbe dulcl spre indreptarea greselelor ce
vor face scolarit si si dea pedepse numaT la verT-o villa mare si facuta de multe orT.
Pedepsele si se faca cu dojenirT parintescI si cu durere de mima, iar nu cu manie
si cu strasnicie fad mesura.
Nu trebue sil se caute a se potoli de tot iutimea si vioiciunea care este firésea la
copilarie, si, cand va esi afar& din orénduiala, censorul si sub-invitatorit se vor sili a
face indreptArT, insuflandu-le cu bune mijldce iubirea de cinste si huna orénduialä.
TOMUL I, MG. 237, NOTA *).
Nu maT dim in limba francesa discursul rostit de Marele Logofdt al credintel
§tirbey, de óre-cel-am adus in bimba româna, cum a si fost rostit, la pagina din urmi 233.

www.dacoromanica.ro
 361

TOMUL I. PAG. 239.

Insemnare de nuntérul cfilelor in Prineipat si vrentea in care sunt cladite, cum

de nzeirui stirile ce sunt sub a Eforiei ingrijire

NUMIREA SI LOCUL NUMELE FUNDATORULUI

1 95 Scáll publica in ora§ul 1832 Cladita atat Cu ajutorul parinteluI

Episcop de Buzai, cat §i cu al oil-
§anilor.
1 46 Seminar in acela§I ora§ . . . 1836 Intoemit pentru acest sfir§it de Orin-
tele Episcopul eparhieI Buzaului.
3 46 §cOle particulare in acela§I ora§
'1 82 §c6la publica in ora§ul Valeni-
de-Munte 1832 Acéstä §c6lA se afla in nisce chilii ale
bisericel Sf. Nicolae din Villenl,
meremetisite pentru acest sfér§it
de orapial.
1 120 §c615 publicä In ora§ul PloescI '1832 Acésti c61A este aqqata in casa in-
chinata de ora§anT.
5 127 §cóle par ticulare in a cela§I ora§
1 85 §c6la in oraqul Campina . . . Se tine Cu cheltuiala D-luI Polcovni-
culul Campineanu §i cu un fond
particular lasat de Bujoreanu din
Campina.
1 156 publica In ora§ul Caracal 1832
1 110 §c6lA publici in ora§ul Térgu-
Auld
1 165 §c61á publica in ora§ul Giurgiu 1833 Ukiah* din noil cu cheltuiala ora§a-
nilor.
'1 60 Scdla la Vadu-Lat 1834 Cladita §i intemeiati cu cheltuiala
D-luI Hatmanul A. Vilara.
1 146 Sala publicä In °rap' Pitescl 1833
'1 105 n n Braila 1833 I A.ceste §celle sunt a§e4ate in case
1 120 Térgovi§t. 1833 inchiriate de ora§anI.
1 93 Foc§anl 1833
2 26 c61e particulare, insä :
1 in ora§ul Foc§ani . . 1 Aceste celle sunt aqqate in case
1 lancastrica în orasul de ora§anT.
Ramnicu- Sara t. . . Iinchiriate
1 115 §c6la publica in ora§ul Campu-
Lung 1835 Cladita din noll cu cheltuiala
1 116 *ceda publica in ora§ul Ru§iI-
de-Vede . 1835 Idem Cu cheltuiala oraenilor.
6 213 ;;c6le particulare, insa
2 in acela§I ora.
2 in Zimnicea.
2 in Mavrodinu.
1 92 *616. publica In ora§ul Cernetil 1835 ClAdita Cu cheltuiala ora§anilor.
2 38 particulare In aceIa§Y ora§

www.dacoromanica.ro
 362

g..
o
1.4 41
t
7.:

NUMIREA SI LOCUL NUMELE FONDATORULUI

=
=a) it o
6 6
',4 '4

1 112 c1514 publid In oraqul 1111m-

nicu-VAlcel 1836 ClAdità din nofi cu cheltuiala od§a-
nilor.
1 32 Seminar in acelW ora . . CUMA din noti de pArintele Episcopul
eparhieI Rimnicu.
3 65 cóle particulare, ind :
1 in acelW ora.
1 in DrAgAqanI.
1 lancastrid la satul Be-
Dese! Clklitg de D-nil Otetele§ani fratI Gri-
gorie §i Iordache.
1 56 c61'4 publid in orapl CáläraqI 1836 ClAditi din nofi Cu cheltuiala dr4a-
nilor.
1 100 n n n Slatina . Cládità din noti cu cheltuiala din ve-
niturile ce are acéstä
1 420 Craiova 1831 AcéstA §d14 se a fll a§eçlatA In ocl4ile
de la Maica Precista ot Dud §i In
inc'äperea de la Obedeanu. Se maI
clAdesce acolo o altà cólä cu dou6
caturl i dupg un plan deosebit.
6 245 Sc61e particulare tot in acela§i
ora, insi dintr'acestea :
1 grecésd.
1 românéscA lancastrieä
sub Ingrijirea D-luTed-
ciun IoanovicT.
1151 §cifolA publid la Sf. Gheorghe
Vechiù 1831 AcéstA indpere clAditA de S-ta Mi-
tropolie i meremetiiitä la arètata
vreme de Eforie.
1 115 §c61A public6 la biserica Amzit 1831 AcéstA §c616 se afili in chiliile bisericeT
Amzel inchiriate de Eforie.
1 45 §ceilà particulad lancastrid in
judetul Ilfovului, satul DA-
rAsci 1835 Claditi de D. Dragoman Serafim.
1 720 Colegiul Sf. Saya, unde se AA : CIddit de dtre Domnul Ipsilant §i
1) 1 pensionat de bgell . 1834 hotArit de atund pcntru §c6IA
2) 1. muz6a. 1835 preacut de izn6d in 4ilele rèpo-
3)1 biblioted de 10.000 satuluI Grigorie Ghica.
volumurT 1836
1 45 Seminar Intocmit in chiliile de la biserica An-
tim cu cheltuiala Sfintei Mitropolil.
3 60 Pensionaturi de bäetT . . Ingrijite de D. Janeloni i Sarai.
2 45 PensionaturI de fete . . 1833 Iogrijite de damele Combl §i Vaiant.
73 5687

www.dacoromanica.ro
 363

O
NUM/REA SI LOCUL NUMELE FONDATORULUI
O

Mönästiri
Glavaciocu ...... . 1495 Cladita de Mircea-Voda dupa hrisovu
lui Radu-Voda, fiul lui Vlad-Voda
Cilugarul, Inzestrata la arétata
vreme de numitul Radu-Voda.
Biserica Ionascului dio Sta tina 1806 Claditi de réposatul lonascu CupetuI,
inzestrata cu doné mosiI pentru ti-
nerea so:del din Satina.
Obedeanul Cladita de neamul Obedenilor si inchi-
nata scélelor cu intarirea Domou-
lut Grigorie Ghica la 1826.

15 sable particulare in plasile Bucuresciuldt tosa Ora plata, una la biserica

ColteI tinta cu cheltuiala spitalultd acestel bisericT, si alta la biserica Dennnel Balasa
linutA de D-neI Bäneasa Brancoveanca, si cele-l-alte sunt cu plata.
C. N. Iliescu.
TOMUL I, PÁG. 241, NOTA *).

Extractul de reguIament al pensionuluI de la Sf. Saya '1-am adus mal sus ca

anexa la pagina 231, nota *).

TOMUL I, PAG. 244.

Epitropia scélelor din Moldova numesce sef pedagog institutultd pe Teodor Mare-
Munteanu (Vilohorski) din Bucovina, posedand atestate ,,marturisitére moralulul si te-
meInicelor sale cunosciinte in ramul pedagogid si al profesorieI pana la lnfiintarea
Academia 13 Ianuarie 1833.
(fosar No. 20 curent, Arch. Stat).
TOMUL I, PÁG. 248, NOTA **)

lata numele persénelor arara se tramité Gazeta oficiala in Moldova in 1833:

I. illcidularele Epitropiei invèleiturilor publice

Prez. Prea St. Mitropolit Venianain;
Logofét N. Cantacuzino ;
Luminarea Sa Printul N. Sutil;
G. Sutu.

iL Personalul direcliei
Referendar invétaturilor publice, Aga G. Asaki ;
Secretar Serd. G. Caliman;
Casier Spatar loan Casul.

www.dacoromanica.ro
 364

Hl. Profesora invélaturilor inalte

Doctor §i CAminar Petre CAmpeanu, profesor public ordin. de filosofie si de
matematici, precum §i suplinitor de istoria romanilor sciintele politice;
Pah. G. Seulescu, profesor de statistici ;
Dr. T. Stamati, profesor de malta matem. i fisica ;
Doctor Maior i Cavaler Cihac pentru istoria naturalA ;
D. Alexandru Costinescu, profesor de architecturA i inginerie.
Comis Gherasim Crasa pentru literatura eling.

IV. Profesorii elaselor colegiale

Protosinghelul Ghedeon Proca pentru religie ;
D. Constantin Evnomie pentru limba grecéscA ;
Stolnicul Nicolae DrAghinid pentru limba latinA, matematica, adicA : algebra
geometria ;
Stolnicul Iancu Albinet pentru istoria universall i retorica;
Stolnicul D. Gusti pentru mitologie, geografia veche, poesie i bibliotecar.
Slugerul V. Paulini, iimba latinA i aritmetica.
Stoln. Iancu Stavrat, de cronologhie i geografie;
Slugerul Partenie Anton, de inalti caligrafie;

Clasele ineepeldre
Iconomul Ion Mielul, de religie ;
Medel. V. Peltechi, de aritmeticA §i geografie
Stoln. Gbeorghe Stihi pentru gramatica romAnéscA, istoria naturalä,
Neculat MAcArescu la clasul 1-ift elementar.

Clasele extraordinare §i limbi streine

D. Jordan, profesor, de literatura francesA;
D. Malgouverné, de gramatica i sintaxa francesA.
D. St. André §i Codrescu, la clasul incepétor ;
Serd. Botezatu pentru limba nemtésca
Med. Peltechi pentru limba ruséscA ;
Moritz Metzler peotru zugrAviturA.
Lutato pentru gimnasticA.
Institutul de tete
Iconomul Proca, religie §i gramatica romAng ;
Diaconut Bucur pentru clasul incepétor ;
Serd. I. Botezatu, geografie;
D-na Elena Fotino, lucru de mAnA ;
Mona chia Susana, privighet6re;
61 D. Stavski, de desemn.

?céla de arte 1i meserii

1) D. Carl Mihalic de Hodocin, director.

www.dacoromanica.ro
 365

Comitet al academic
1) Prezident, D. Aga G. Asaki ; 2) Dr. P. Campeanu, membru ; 3) Pah. Séu-
lescu, id. ; 4) Dr. Cihac, id. ; 5) Jordan, id. ; 6) Dr. Stamati.
(Dosar No. 42 curent, Arch. Stat.).

ADDENDA.
In cursul anuluI 1833, Eforia §cedelor din Romania a introdus diverse modifica-
tiunI, ce se pot vedea In actul ce dam aci

ADDENDA LA PÁG. 361 LA SCOLILE MUNTENE (fine).

1833-1837
Argtare pe scurt de lucretrile qi modifIcalide se s'au gàsit cu cale de E forie a se
face in administratia scólelor, dupd intárirea regulamentului cálelor la 1833,
ata' t in partea financiaid §i in urmarea invélciturilor.
1833
Pentru cheltuelile §cedelor pe acest an se intocmesce budget pe suma de leí
350.000, hotatitI a se primi de la Vistierie i Sinta Mitropolie.
50 pe lanuar ce s'ad dat maI mult peste budgetul ob§tese al regulamentului la
fie-care din dou6 §céle de prin plA§ile BucuresciuluI, cum qi sintul Gheorghe §i biserica
AmzeI, cheltuiall dupA cererea ce profesoriI ad facut, cum §i trebuinta ce s'a cunoscut.
lanuar 23. Se Incheie jurnalul Eforid, ca sa se incépa clAdirea cdlesi din Craiova
sä se slob64 din Casa c4:51elor cate leI 20.000 pe tot anul.
50. In Februarie se adauga. lel 50 la léfa profesorulta de rusesce, ce are (lupa
regulament leI 400.
In Martie se scade din suma de leI 450 a §cdlelor sfintulul Gheorghe §i biserica
A mziI cate leI 100 la fie§I.care, pentru cheltuelile de varé.
In Aprilie se urmézA IntocmaI scAendu-se §i de la tae §c6le1e de prin judete
cheltuiala pe jumètate pentru cheltuelile de varé.
In Maid urinézA a§e4rile din Aprilie.
in lunie idem din Maid.
In lulie idem din Iunie.
ln August idem din Iulie.
In Septembrie idem din August.
50. In Octombrie se adauga cheltuialA pentru lemne pe la §cedele de prin judete.
Se scéte leI 50 Toma, care prin jurnalul Eforiei de la 20 lanuarie 1833
s'ad a§e4at dupi examen futre §colariI nationall.
in Octombrie se Inchee jurnalul spre a se face punere la cale pentru clAdirea
§c6leI din Slatina, cu venitul acestei §c6le.
In Noernbrie se urmézi a§e0Arile din Octombrie.
In Decembrie idem din Noembrie.
Cele-l-alte cheltuelI pe acest an s'ad urmat intocmaI dupi paragrafele budge-
tuluI anulul, a t'ara de leI 5.000 ce s'ad slobolit din iconomiile budgetuluT d-lui Paaledel
la Paris pentru ajutorul cheltueleI drumulul ca sé vie In BucurescI i sé predea mate-
matica, potrivit cu jurnalul Eforiel de la 20 Octombrie 1833.

www.dacoromanica.ro
 366

La Iunie 19 remalle pensionatul sub ingrijirea Eforid §i se incep orènduelile

dupi cuprinderea regulamentului acestdi pensionat.
Din suma venitulul ce s'afi hotarit a se lua Inteacest an, cum §i de la 1 Iulie 1831
§i pana la sfar§itul anulul 1833, ati ramas remalita a se lua de la Vistierie leI 95.728.

1834
Pentru cheltuelile §cedelor pe acest an se inaintéza budget catre inalta stApAnire
pe suma de le 350.000 al venitulul hotarit.
La 1834, Martie 25, se incheie jurnalul Eforiel cu No. 45 din dela 73 prin care
se hotaresce pentru mal burla inlesnirea invetAturilor, a se introduce in colegil Ose cla-
suri de Umankire in loe de patru ce era, cu adaogirile lefilor ce in budgetul acestul
an se ved. SA nu se mal predea limba grecésca vorbit6re dupa jurnalul No. 46 din
aretata Dela §i in §ceda din Craiova si fie Ramal trel clasurI. Plata lefilor basa s'el
urmat Intocmal dupa staturile anuldi trecut, potrivite cu budgetul ob§tesc din regula-
ment, afara din alte patine modificatil, adica :
50 se adaoga in Ianuarie pentra cheItuiala din Craiova peste suma budgetuluT
pe 1834.
100 idem pe Februarie pentru un repetitor in clasurile colegiulul dupa jurnalul
EforieI No. 48, Ianuar 27 din dela 67.
in Martie se unnézA precum in Februarie.
In Aprilie dupa intocmirile aolate; se scad mime cheltuelile pe semestral
de vara.
In Maill idem ca O in Aprilie.
in Iunie idem ca §i in Maid.
In falle se platesce lefa profesorulul de frantuzesce din Craiova dupa budgetul
anuluI 1834, adicit cu 16' 500. Se aOda profesor de caligrafie O de desemn cu leI 300
pe luna, dupa jurnalul Eforiei No. 307 in dela 62.
In August se urmézi ca i pe lulie.
la Septembrie idem ca §i pe August.
In Octombrie se adaogA dupl obiceiii cheltuelile §c6lelor de prin judete pe se-
mestral de iarna, cu deosebire ea la §céla din Craiova, dupa aretarea inspectorulul se
mal adaoga altI 50 leI pentru cheltuiala c(51eI peste budget, unde sunt trecull numal
talen I 300 pe luna.
2001 In Noembrie se adaogA lei 200 profesoruluI de gramatica din colegid dupA
4001 jurnalul EforieI No. 592, Noembrie 16, i 400 lefa sub -directorulul a
canija slujbA s'ail ao-,lat din noil in colegia dupA trebuinta ce s'A cunoscut §i intoc-
mirile ce se ved in jurnalul Eforiel No. 329 §i 571 din dela 73.
AcéstA adaogire se face cunoscutit departamentuluT bisericesc prin bägarile de
Orna ale anuluI 1835.
La Martie 11, 1834, se hotAres ce dupa jurnalul SfatuluI Administrativ a se plati
din venitul §c6lel din Slatina pe tot anul cate lel 4.000 pentra doftorul acelul ora.
Se face punere la cale dupa jurnalul Eforiei ca sa se tiparésca din Casa §cedelor
intr'acest an evanghelia O catihismul §i banil sa intre iarA§I in Casa §c6lelor.
Din suma venituluI hotarlt pe acest an aii remas remA§ill a se lua de la Vistierie
109.413, §i cu cel rema§I din aniI trecutI se face suma de Id 205.403 s'A dea cinstita
Vistierie.

www.dacoromanica.ro
 367

100 se adaoga in fanuarie dupA jurnalul Eforiei No. 17 din deIa 73, la léfa de
lei 300 a profesoruluT de desen din Craiova.
In Februarie se urmézA ca si in Ianuarie.
In Martie idem ca si pe Februarie.
Se hotarèsce potrivit cu paragraful 4 din regulamentul organisatieI monastirilor,
ca din tot venitul mosiilor mönAstirei GlavacioculuI sa se oprésca a treia parte pe tot
anul, ca sA fie pentru imbun6tAtirile acestei meinastiri si sA se numésea acea suma re-
serva mònastirel GlavacioculuT ; asa dar, din leT 137.000, arenda pe fiesl-care an isI
opresce cate lei 45.000 drept reser vä pe tot anul.
2001 In Aprilie, dupA jurnalul Eforiei No. 155 din dela 73, se hotarèsce a se
300( face léfa profesorului de aritmetica in colegiä lel 500, dAndu-i-se si pre-
5001 darea geometriel. Ufa profesoruluT de algebra leT 800, facénd acesta si
predarea trigonometrieI ce se facea de d. Poenaru, rèmAind Ida d-luI director tot lel
1.250 pe tuna.
Lefile profesorilor de prin judete se incepe a se pläti de la ocArmuirI pAnä la
sférsitul anuluT 1835.
In Maiil se urméza ca si in Aprilie.
In Iunie idem ca si pe Maki.
In lulie idem ca si pe lunie.
In August idem ca si pe Iulie.
In Septembrie idem ca si pe August.
In Octombrie se adaogi dupa orénduiala cheltuelile scAlelor pe semestrul de iarnA.
In Noembrie se urméza ca si in Octombrie.
In Decembrie idem ca si in Noembrie.
Cele-l-alte cheltuell pe acest an s'ait1 urmat intocmal dupi paragraful budgetulul
anuluT, afara numal cA la Aprilie 3, 1835, se hotAr6sce dupa inalti porunca a M. S.
cu jurnalul EforieI No. 178 (din dela cu No. 94), ca sA dea pe tot anul cAte leT 500
unul scolar anume Panait Petre.
S'ail dat la pensionatul Darnel Baleant leI 3.000 mal mult peste le 3.000 bon-
MI prin budget.
Se hotarasce a se face examenul general la sf6rsitul lul Iunie, ca si fie vacantie
In Iulie si August.
La Iunie 20, dupa jurnalul Eforiel No. 305, se hotärasce a se face concurs 'Mire
scolaril clasurilor de Umanieme §i a li se da testimonif dupà gradul ce va avea fiesl-care.
La August 24, dupA jurnalul EforieI No. 440, se face orénduiala. ca sa fie un regi-
stru in cantelarie, in care sA se insemneze lipsurile profesorilor de la ceasurile predäre.
In August, prin raport catre M. Sa, se dA in cunoscintA trebuinta ce este de a se
tipari un jurnal literal intitulat .Muzgii NaTional, care sil si incepe cu ajutor de la
fiesT-care casa fac6t6re de bine, dAndu-se cAte o suma de bard* spre tinerea acestul jurnal.

1836
Prin budgetul aceStuT an s'aii mArginit cheltuelile regulate ale sc6lelor pe suma
de lei 350.000; iar din suma de lei 207.825 ce ail rèmas sA ja Casa scedelor de la Vis-
tiene din mail trecutI, &ail chibzuit a se lua numaT leT 117.000 si a se face zidirea unel
case pentru muzki, a se cump6ra instrumenturT de fisica si a se face inveliteorea zidi-
rel colegiuluI.

www.dacoromanica.ro
 - 368
Dupe inalta resolutia M. S. si dupa jurnalul Eforiei No. 565 din dela No. 89, se
chibzuesce a se da pe tot anul cate 100 galbenT lui IIristea CapitanovicI, scolar roman,
ce se MM. la Universitatea de la Viena invatând botanica.
In Tulle se hotarasce, dupa malta resolutie M. Sale, a se da un ajutor de 100
galbenT pentru Hariton, fiul dohtoruluT Gheorghiadis, ce se allá /a Edinburg, precum in
dela No. 89.
In August se dad D. F. Aaron, profesor de istorie, dupä chibzuirea EforieI ofi-
tul M. Sale, lei 2.500 drept prenumeratie pentru tipärirea tomuluI al 2-lea de istoria
WTI romanescl.
Prin jurnalul Eforiel No. 515, dela No. 126, se intocmesce un comitet literal
dintre profesori ale caruia lucrári sunt de a aduce limba la uniformitate.
Lefile pe lunile aceluI an se platesc intocmaI dui:a budgetul intarit.
Pia la sférsitul anulul 1836 &ail raspuns pentru cladirea sae din Craiova
lei 110.300, parale 20, si cheltuit lei' 108.452.
1837
Se intocmesce budget pe acest an atat pe suma de 350.000, cat si pe 117 ce ati
sa ia scedele de la Vistierie in socotéla anilor trecuti.
Dintre acésta din urmä suma se hotarèsce a se asea in Colegiul National o tipo-
grafie, care s'a si poruncit la D. Dedot de la Paris in pret ca de 2.000 galbenI.
Prin jurnalul incheiat la 1. Maiii se orénduesce 5 perseine din profesoril colegiu-
luY, adica : D. director Poenaru, C. Marcovid, I. Pop, C. Ioanid si F. Aaron ca sa tra-
dud in romanesce dictionarul numit L'abrégé du dictionaire de l'Academie francaise,
se aseali dispositiI pentru folosul acestor colaboratorY si se incepe acéstä folosit4re lu-
crare.
Pentru aselarea BiblioteI Nationale se oranduesce conservator D. Ioanid, iar
pentru Muzaul National D. Valenstein.
Dupa trebuinta ce s'aii cunoscut, se hotarasce prin jurnalul Eforiel incbeiat la
31 lulie, a se da o medalie de aur la acea persona ce va traduce atlasul luI Pesav in
românesce i cu acéstá lucrare se insarcinézi D. Iosef Genilie, profesor de geogra fie.
In August se face o nouà amlare la invataturile sae din Craiova, adaugandu-
se acolo predarea Istoriel Universale si a AritmeticeI.
Lefile se urméza intocmai dupa budgetul acestui an.
Din suma ce trebuia si ia Casa scólelor in socotéla acestul an a ramas ramasita
a se lua de la Casa central& lei una mt.& un-spre4ece mil, carI ati a se raspunde in anul
urmator 1838.
In Noembre se intocmeste comiteturI de inspectie pe la sc6lele de prin judete,
orénduindu-se dupa sciinta ce s'a dat Cinstite1 Mari Vornicil, madularY ai acestor comi-
teturY, persónele ce se arata mal jos, si president ocarmuitor judetuluY, adici
La Craiova D. Clucer Iordache Otetelesanu i mal la urmi Serdarul Cnezu;
Cernetl, Serdarul I. GardAreanu i Serdarul Buricleanu ;
Targu-JiuluI, Logofetelul Vasilie Bungescu si Medelnicerul Grigore Balaceanu ;
Caracal, Slugerul Arnza Jianul si D. Andreid Prispeanu;
Ramnicu-ValceI, Pitarul Boranescu si II Vistier N. Giulescu;
Slatina, Sardarul Deleanu i Grigore Obozdnu ;
PitestY, Stolnicu D. Bratianu i Stolnicu Socolescu;
Giurgiu, dohtoru Sibineanu si D. Constantin Popa Luca ;

www.dacoromanica.ro
 369

Câmpu-Lung,, Stolnicu Urianu i Vistierul D. Aricescu ;

PloescI, Medelnicerul Sus15.nescu i Slugeru Cotarida ;
Térgovi§tea, Serdarul C. Hiotu
Buz65, Serdarul Gaud §i Serdarul Gavrilà ;
VA lenil- de-Munte, Medelnicerul MArzea,cAcI CAminarul N. N. Filipescu s'aii lepidat ;
Focsaid, Paharnicul Alecu M6rgarit i Sèrdarul Ghiti §ontu ;
Ru§iI-de-Vede, Slugerul Sandu i Atrarul Gheorghe Butculescu ;
Spre a se vedea care era cultura literarä a institutorilor din 1833, dAm aci in
facsimile o scriere ce aii adresat In 16 Noembre 1833 inv64Atorul de la §c61a din Ploescl,
G. Milureanu, natre D-lui Stolnicu Dumitrake, casierul §c61elor nationale, cu respectu.
Iaci acel facsimil

g3DAL/rrig

71ez./Ztatz/Loxi,-/
4'2/s

----2 , ,
6gy ?As ! i/i/nr)(A-'2 IZAM e..WAIZU-A-Ì pt i'V
. '21
11. 4Al 0:21iih
Oali ,r 2 ce? la) CAtd 91-0 611.43/1I,0 (le 1 err/7y
*,. _W. 6(4-(A ,.9 ifrizzcve AL4a: 9iii a.44:x -.1.A./i2 4,- d'z- ad
0 01,17 n it 74)V 2s 4-,', 8 eac<Aye 7,11'614 1.277p? Cal"AL
1.û
h
w?w7S n..0 a-MA, crte4,412 C / gLa .;( 2 ena/itn.0 z.71
,---)
Yy,7)1,9C//71A,'

alvn ,c-zr cyi/v 4,- y 2 Oti/ -

J7'eeza.A:901i;
CIZ/n02., A i`i2;r7 eazdezw.) L/076 i.i, eur 35 ti (A1;2i 1
./,
i',2(--LAris,e
./ i
)17 EV7171 IT.497/2 atA.A.af 7)1 71("K 64-/rn
l
2 zrrn/L. ' alV-(1-"ri 27 .
3 42
6. PIS/ &1'U7? igA., 4)-err7"Y7tikf 1. 7111 14,<_Al 89Vii.4.4 Ay 2.0;1-0A

J4 IØ1. curs, e3723 21/69a..t,C7 2 6(.44.-u7 '770. ."4 7/221/1 CC Ax- d,-
1

ais., 6,0 twtS ecca Z. 0 GLZ:Z &A-any A./ . e/2 77;1 i 42i..'65.4?7,e1
add., 19/Qr9noliki

c41414.a.ao. clav?

fct44
24

www.dacoromanica.ro
 370

ADDENDA LA ANUL 1833, DUPA PAG. 256, TOMUL I.

No. 4 al &Wind Roinánesci, 17 Decembre 1833, vorbesce despre concertul vocal

si instrumental, dat in Iasi de D-Ora Giesler, din Elvetia, in salonul Logofètului I. Bals.
Damele din Iasi ail* oprit peatru mai mult timp pe D-na Giesler, ca sA le deje lee-
tiuni pentru musicA.
No. 6 al Albinei Rominese, 24 Decembre, la Iasi se representézA opera lul
Boildieu : Dama cea albei, de trupa lul Baptisforo.
Orchestra dirésA de HerPier. In orchestrA ail luat parte musica militará a mi-
litiel. Herfner a r6mas multi ani cap de orchestri militará.
In acest an 1833, bleep in Iasi luerArile construirel Catedralel mitropolitane.
(Ve! Istoria Mitropoliei de Iasi, pag. XCXI).
Albina Románésci a lui Asachi din 1834, cu numárul 9, a reprodus dupA Curierul
Románescu al lui Eliade, din 7 Decembre 1833, darea de sémA a serbArel patronulul
colegiului Sf. Saya din Bucuresci. PArintele Eufrosin Poteca a Inchinat pentru patronul
colegiului; P. Poenaru pentru Kissileff; Poteca peatru Mitropolitul ; iar dintre profesori
ail inchinat pentru LazAr si BAlianu. Cel mai important toast aii fost : Npentru reali-
zarea dorinfei ca din téte dialectele romd nesci sei se facet' o limbii generald pentru
t6tei romdnimeau.

www.dacoromanica.ro
ANEXELE LA TOMUL I, CAP. VI

www.dacoromanica.ro
 TOMUL I, CAP. VI
TOMUL 1, PAG. 259, NOTA**) qi PAG. 262 NOTA*).
laca legea din 1834 pentru seminariT in tera rumanesca.

Lege pentru seminarurl, protopopl ï preoti

Art. 1. Se va tine cate un seminar pe langa Sf. Mitropolie si pe ling& fiesi-care
Episcopie; iar seminarul va avea intinderea ce va cere trebuinta fiesi-carel Eparhil.
Cladirea zidirilor trebuincióse se va face cu venitul ce s'a adunat din ploconul de
la preoti i diaconl din anul 1832 si anul 1833; iar cu ploc6nele fiesl-care an se vor in-
tampina In vremea viitóre cheltuelile ce se vor urma pe tot anul pentru tinerea fiesi-
earn! seminar.
Art. 2. Episcopiile Argesulul i Buziului vor tine un seminar cu hrana i imbra-
camintea lor 20 scolarl, copii de preoti.
Episcopia Ramnieulul va tine 30 si Mitropolia 40 scolarl, acestia dupa datorie, iar
dupi proeris rimine a se prima peste arnata suma, call vor voi mal multi. Numirul
Insa al scolarilor ce nu vor sedea in seminare rimane nemàrginit, slobod fiind a veni
sa asculte inv6tAturile din seminar. El pot sedea i inlauntru, Iasi cu hrana i imbra-
camintea de la dansiT.
Lipsa ce nu se va ajunge din banil ploconului pentru tinerea seminarurilor, cu
orénduiala de mal sus, se va indeplini din venitul fiesi-carel EparhiL
Art. 3. Mitropolitul va ingriji a tramite adesea ea si cerceteze t6te seminarurile
de se urméza inv6taturile i buna orénduiala intru Vote, sag in vremea examenului,
care trebue a se face pe fiesi-care an negresit, sag de nu se va putea atunci, si in altk
vreme.
Art. 4. Ploconul se hotarisce acum pentru tot-d'a-una, cite 10 le pe an de preot
diacon, precum se urmézi i acum, fail a se mal insarcina preotil de acum inainte
cu niel o alta dare sub verl-ce numire sad sub veri-care pricini: i acésta ajutorinti va
da feciorilor de preotl dreptul de a fi primitT mal cu osebire in seminaruri, spre a do-
béndi trebuinciósele invitaturi i sciinte, ca in urma sa pótási ei avea acest privilegig
de a intra In orénduiala preotésea.
NB. Restul legei de la art. 5 la art. 9 privesce pe protopopi si pe preoti ; de
aceea nu le mal aducem aci.
Acésta lege a fost primita de Obstésea Adunare si intarita de Kissileff la
11 April 1834.

www.dacoromanica.ro
 374

AcéstA lege e din 1834 §i in puterea ei Eforia supune la promulgare in 12 Noembre

1834 Regulamentul de Intocmirea seminarului central de inv6tAturi complementare".
DAm aci atat raportul la Domn de promulgare, cat i legea nouà aprobatA de Sfatul
administrativ, urmatA de regulamentul intocmit de Eforie, cum §i budgetul de cheltue-
lile seminarulul pe 1834.
Totu0 numaI in 1835, Maiit 27, legea fu promulgati de Domnitorul Alex. Ghica.

Prea Inaliate D6mne,

Aua cinstea a supune la cunoscinta InAltimel V6stre proiectul de nIntocmirea
unui seminar central (Ti)Lvitan la SfAnta Mitropolie de invelAturl complementare, care
gisindu-se de bun de cAtri Prea Sfintia Lor PArintil Episcopi, ocirmuitoriT SfinteT Maro-
poli!, i primindu-se de cAtre Sfatul administrativ extraordinar, rAmAne la buna chibzuire
a InAltimel Vòstre, ca de se va gAsi cu cale, sA se trimità in cercetarea Ob§te§ceI
Anul 1834, Noembre 12.
No. 2.585.

Intocmirea seminarului central de InvëtäturI complimentare

Pentru indeplinirea InvèlAturilor §colaricescl, deosebit de clasurile prepa-
rande, Mitropolia va tine un seminar central de invAtAturi complimentare pentru clericil
ce vor aspira la gradurl mal inane, precum : protopopl, egumenI §. a. . Acest seminar se
va alcAtui de trei clasurl, dupA cum in alAturata tabla se aratA.
In clasul Antéig se va invèla ritorica bisericéscA, adicA deprinderI in predi-
catie saü cuvinte ce se ic la deosebite intèmplArI carI privesc la slujba pastoralfi, avénd
drept model cuvintele S-tulul Ion Hrisostom, S-tuluI Grigorie, Vasilie, precum
cuvintele predicatorilor celor mal insemnatI.
AcéstA invnAturA se va continua in cele-l-alte douAurmAtóre clasurI. Tot intr'acest
clas se va invna Istoria sana i Ermineutica, adicA tAlcuirea S-te ScripturI. Se vor
preda incit i elementurile limbei latinescI, care se va continua in clasurile urmAtére.
In clasul al doilea se vor preda pravila bisericéscA i istoria universalA, fA-
céndu-se cursul acestel invAtfiturl mai cu intindere la IntémplArile ce privesce la istoria
bisericéscA.
In clasul al treilea se va continua ritorica bisericéscA, se va preda pravila
t6rel, se va urma incA §i un curs de pedagogie, prin care aceia cal-1 vor voi a se da la
crescerea i inv4Atura copiilor vor cundsce mijlócele cele mal' cuviinci6se la acéstA
indeletnicire.
Deosebit de acésta, se vor Invèla inteacest clas i elementurile fisiceY, pentru ca
din minunatele fenomene ale naturd sA se cundscA invederat mArimea luI Dumne4eil.
La sfér§itul fie§ce-druI an se va face examen §i se vor da atestaturi acelora
carI vor fi urmat regulat invèlfiturile clasuluT lor. La sfér§itul cursuluT de Inv4Aturile
complimentare ce alcAtuesce aceste treI clasurI ale seminarultd central se va da diplomA
In locul atestaturilor partiale. i inteacéstA diplomA se va ardta gradul sciintei §colaru-
lul pentru fie§ce-care invAtAturA in parte.
Inteacest seminar se vor tine duei-spre-Oce §colarI internI, carI vor avea
mAncarea §i imbrAcAmintea din seminar.
Acest regulatnent pentru intocmirea unul seminar central la Sf. Mitropolie de

www.dacoromanica.ro
 375

invitaturI complimentare, desbatandu-se In seanta extraordinara a SfatuluI administrativ,

s'ad primit intréga coprindere.
DumnealuI Marele Logola a trebilor bisericescI '1 va supune dar cu raportul sid
MarieI Sale luI Voda, ca gasindu-se cu cale si se primésca In cercetarea ObstesceI
Adunad, spre a se face legiuite pe vremea viit6re.
Semnatï: Gheorghe Filipescu, .$tirbei4, Alex. Filipescu, K. Ghica (nedescifrabil).

Seminarul central de Invéta"turl complimentare

Anul al V-lea Ipele pred6rel CoasurT

Ritorica bisericésca, teoretici i practica L M V, 8-91/2

Ermitretica . M. J. S.
Istoria &anta M J. S. 91/2 - 11
Limba latinésca L. M. V.91/2-11
Anul al VI-lea
Ritorica bisericésca, teoretica si practica M J. S. 8-9112
Pravila bisericésca L M V. 94/2-11
Istoria universala M J. S. 2-4
Continuatia de limba latinésca LMV 8-91/2
Anul al VII-lea
Elementurile de fisica L. M. V. 8-91/2
Pravila tirei M. J. 972-11
Continuatia de ritorica bisericésca practica L M. V. 91/2-11
In tétecjilele 2-4
Continuatia de timba latinésca
D.{Pedagogia M J. S. 8-91/2

De cheltuiala seminarului central LeT

TAN a trei profesorI, cate 500 10 pe luna fie-care . 18 000

inspectoruluY 3.600
n epistatulul 2 400
Cheltuiala consumatieI pentru doui-qed scolarT,socotindu se cate lel 11/2
pe qi de fiesI-care persdni, coprindéndu se si léfa ómenilor de slujba, precum
bucatar, réndas1 çi alth . 6 588
Imbracimintea, arpe i alte trebuinci6se, cate le! 451 pe an de fiel-care. 5.412
36.000

REGULDIENTUL PENTRU INVETPURILE IN SEMINARE l TINEREA LOB IN EUA ORENDUIALA

sEcTIA
Invétäturile ce trebue sä se urmeze in seminariile preparande
1)Seminariile preparande, ce ad a se Intocmi la Mitropolie si la fiel-careEpiscopie,
potrivit cu art. 1, 2, 3 si 4 din legiuirile pentru seminare, protopopI i preoll, vor cu-
prinde 4 clasurl :
2) In clasul Lid se va Invèta citirea, scrierea i haceputurl din gramatica si de

www.dacoromanica.ro
 376

aritmetica. Pe lanla acestea, se va incepe si se va continua in cele-l-alte doua clasurl

urmitére: inv6tAturl, cantarl bisericesci, asemenea i tilcul evangheliei, care se va face
in tóte Sambetele dirninéta asupra evanghelie ce se citesce in urmatórea Dutninicii ;
Clasul se va socoti deosebit de inv6taturile teclogice si se va urma numal
de ace clericl, earl vor veni nepregatitI in invataturi/e acestul clas. Va fi insa clasul
deschis In MA vremea pentru mal multI alti tinerl de orl-ce stare, cad vor veni din
afará Eta urmeze aceste invataturl incepatelre
In clasul al II-lea clericil se vor deprinde la stilul scrierei cu aplicarea regule-
lor gramaticesel, vor invata elementurI de geografie i catehetick adica deprinderi in
compunerea de cuvinte pe teme date din S. Scriptura, avénd de model cazaniile
chiriacodromion. Se vor desavirsi Inca /a invataturile aritmeticel luand §i cate-va cuno-
scinte de masuratdrea locurilor §i de legiuirile ce sunt in atributiile juratilor satuluT.
Printeacésta cunoscinta preotul, ca unul ce este Gresce povatuitorul cel mal de
aprépe al locuitorilor de prin sat, 'Ate sa fie si impaciuitorul lor la prigonirile saO ne-
dumeririle ce vor avea
In clasul al III-lea se vor preda teologia dogmatica i morala, se va invata
ling una dupa alta hronologia i istoria bisericasca. Deosebit de acésta, clericil se vor
indeletnici in ceasurile slohode la citirea Sf. ScripturI cu intelegere ;
In clasul al IV-lea se va invata teologia pastorala; intr'acest clas clericiI se vor
deprinde Inca in corespondenta profesieI parochiale i in tinerea registrurilor ce privesce
a acésta slujba.
Deosebit de acésta, clericii vor urma inteacest clas cate-va lectil de vaccinatie,
de medicina veterinara si de fisica populara, care curs se va face de doftorul (wapiti!.
Invètatura vaccinatid este de neap6rata trebuinta preotilor, ca sA scape pruncil
de prin sate de o mama prin care numal din neingrijire se da omenirea prada model.
Prin cunoscinta in medicina veterinari, preotul iara0 va putea da 16ranilor 6re-
earl mijlke economicescI de a sea pa vitele lor de 1361e ce se pot lesne vindeca.
Prin ideI in fisica populara, preotul care trebue sa se straduiasca a imbunatati
obiceiurile enoriasilor sel, va face sa le jasa din cap prejudecatile de farmece, nalucirl
si alte pared desérte, facdndu-le talcuire de pricina fenomenelor cart aduc la Macke.
Intr'acest clas, precum i in al treilea, clericii vor continua a se indeletnici in
césurile slobode la citirea Sf. Scripturl, la care li se va deslusi intelegerea de profesorul
invatitturilor teologicescI.

SECTIA II

Administrada seminarelor

Mitropolia i Episcopiile avAnd a administra intru téte fiel-care seminarul

eparchiei sale, vor pune profesoril ce vor trebui pentru predarea invataturilor ce s'aii
aratat in alaturata tabli No. 1;
Unul din profesorl va implini slujba de inspector, care va priveghia ca atat
profesoril cat i clericii implinésca datoriile de Invataturfi dupa cuviintit ; aseme-
nea si ingrijésca a se tine seminarul in ces mal buna stare.
Inspectorul va avea de ajutor un iconom, care va tine t6ta cheltuiala serninaruluT
si va da inspectorului socotéli Cu deamaruntul pentru tete.

www.dacoromanica.ro
 377

SECTIA III
Incaperi si cheltuell
Pentru seminarele preparande se vor gati patru sail de predare, Inc/4)616re
fiesl-care de cincI-4ecT scolarl cel putin.
Deosebit de aceste incaperl, se vor gati Inca trei sAil, din earl una va fi pentru
refectorid, alta pentru dormitoriti si alta pentru spital
TotT clericiI internT vor mânca la o masa, supa i doua felurl de bucate ;
Vor avea toll cate un rénd de haine noue pe tot anul. Aceste haine vor fi de
postav si tot de o forma; priminell li se vor face indestule ca sa On fi tot-d'a-una curatT;
Pentru mancare, spalatura, luminare i incal4ire, socotindu-se cate un led pe
4i si pentru imbracaminte, cacti i alte trebuinte marunte, cate 300 leY pe an pentru
fiesl-care cleric, va fi cheltuiala pentru tinerea unul cleric intern, Id 660 pe an; la
acésta adaugandu-se Ida a patru profesor!, a inspectorulul si a iconomuliii, se suie
cheltuiala pe an pentru tinerea unuI seminar de 20 intern! la lel 32.500, pentru 30 in-
tern1 la lel 39.150 si pentru 40 internl la 49.100, dupa cum in tabla No. 2 se aratfi.

SECTIA IV
Deosebite intocmiri
La sférsitul fie-druT an se va face examen tuturor scolarilor internl i externi
si se va da fiesi-caruia un atestat in care se va arata : 1) silinta cu care a urmat la 6es1-
care invatatura In parte; 2) gradul sciinteI ce are peste tot, in téte invataturile clasu-
luT ; 3) purtarea sa ; iar la al 4-lea an, dupi savirsirea cursulul intreg de teologia pre-
parandfi, se va da, in locul atestaturilor partiale, un atestat general in care se va coprinde
sciinta candidatului de tae invataturile seminaruluT;
Pentru patru an!, de la 1 Genar 1835, la neajungerea numaT a seminaristilor
dupa o neaparata trebuinta, se vor hirotonisi preotT sad diaconT din eel ce nu vor fi
ascultat cursurile seminarelor, iar In urma. de opt an! nimenI nu se va mal putea hiro-
tonisi de cat din ceI ce vor dovedi prin atestat invataturile acelor patru clasurl asegate
in setninare;
GeT ce se vor hirotonisi preotl dupi desavirsirea invataturflor statornicite in
seminare vor primi indoite cele ce legiuesce a li se da prin art. 7 al regulamentulul
pentru seminare, protopopl i preotI; iar satenil si se indatorésci a le lucra In totl anil
pogénele cu semanfiturI ;
Din preotil ilesT-caruia sat carI vor esi din seminare cel mal tAnar va fi dator
a linea in satul sad sc616 pentru citire, scriere i patru lucrarT ale aritmetica Inteacésta
sc61A toll locuitoril lT vor trimite pe copil, avénd a plati fiesI-care parinte de copil
cate lei 6 pe an.
Acest regulament pentru organisqia seminarelor preparande i intocmirea inva-
taturilor, desbatandu-se in seanta extraordinara a SfatuluT administrativ, s'ad primit
intru a sa coprindere. i D-luT Marele Logof6t a treburi/or bisericescI '1 va supine cu
raportul stql Mariel Sale luT Voda, ca gasindu-se cu cale sa se trimiti in cercetarea
ObicInuiteT ObstesceT AdunarT spre a se face legiuire pe vremea viitére.
Anul 1834, Noembre, BucurescI.
Semnati: George Bibescu, ?tirbeiti, Alexandru Filipescv, Gheorghe Ghica,
C. Ghica.
Tabla No. 2.

www.dacoromanica.ro
 378

Budget de cheltuelile unid seminar

Pe
l uP2en:10

Let t.et

2.400
Lefa profesorilor ce vor preda InvatA- I B. 400 4.800 a
turile insemnat cu literile . . . . CD: 330000 33.660000 i cc?,

t:
a) a) .:D
AdAugarea de léfi a celui ce va implini slujlm
de inspector, ca .e va avea si locuinta. . 200 2.400
Iconomul . . 200 2.400
1.600 19.200 19.200 19.200 22.500i)
Cheltuiala mancar ,T, socotindu- se cate 1 lea
de perséna si co Tinsléndu se inteacestia
si plata dmenil y de slujbA pe sli, face
pe an. . . . 7.300 10.950 14.600
ImbrAcAmintea, cA rtile §i alte trebuinciase,
cate 300 lei pe n de fiest care persani . 6.000 9.000 12.000
32.500 39.150 49.100

TOMUL I, PAGINA 263.

La ocasiunea examenelor de vara de la colegiul din Sf. Saya din Bucuresd, Efo-
ria scalelor, prin vocea eforului Itirbey, a adus o dare de sémA generala asupra scalelor
in genere si a colegiuluT In deosebi. La acest discurs a raspuns Domnitorul cu alt dis-
CUTS.
Buletinul No. 33 din 11 Octombre 1834 coprinde cuvéntul EforuluI tirbey la exa-
menul colegiuluI din SI. Saya.
Adunarea prin care se cinstesce astasn colegiul spre a se vedea resultatul inva-
taturilor de peste anul scolar ce acum se incheie, se insufletéza de o bucurie nouti, va-
slénd cu cata dorire P. I. nostru Domn, ca un adevarat parinte al obste, a bine-voit a
cerceta de aprape uemarea tinerimel la Invatatura.
La o epoca de renascere pentru neamul românesc, cand institutiile strAmosescI
ce din nenorocite Intémplarl ajunserA la o jalnicá darapAnare, aö luat iarasI infiintare.
Dumaezeiasca provedinta ne aratA mal cu prisos sprijinéla sa In viitorime prin alege-
rea Inanime! Sale Alexandru Dimitrie Ghica, care, patruns de Inalte sentimenturi
plin de dragoste pentru binele obstesc, este chemat la acésta epoca insemnAtare spre a
statornici drepturile acestei OH si a ridica din a sa amortire numele roman.
nIn Intemeierea InsA i Inflorirea institutiilor une`i societatI neputénd rezema nicl
odiniéri de cat pe fapte de bArbati vrednicl i vértosl, s'a cunoscut cA una din cele
d'intéiù trebuinte a unuI Stat este ingrijirea pentru educatia publica; de aceea, cAnd
tate cele-l-alte ramuri ale administratiel organisat, acésta nu se putea trece cu ve-
derea de catre puterea ocrotitare, sub a cAruia vremelnicA administratie sarta acestel
tarT, fiind incredintata In manile celul mal vrednic ocarmuitor si mal ferbintele voitor

1) Se adaug5 la Mitropolie leI 3.300 pe an, earI urinéza a iati inaT inult atzit la profesorul D.,
eAt i la altil.

www.dacoromanica.ro
 379

de bine obstesc, s'al pus temeiurI de o fericita tinerime a neamului romanesc, care
nu va uita cat va fi ca de la General Kiseleff implinitorul inaltelor vointe, prea puterni-
cuba s611 Monarh, a dobendit o noul suflare de viéta.
Cunoscuta este de obste starea scólelor pana la 1831, cand s'aii ase0at cea de
acum Eforie. Ingrijirea sa cea d'ant6ifi a fost a se pètrunde de intinderea acesteT tre-
buinte si a asesla terneiurl pentru a se urma inv64aturile dupa o sistema regulati
primitóre de o treptelnicesci desvoltare. Dula& acea indata dupa naspravnica bola a ho-
lerel s'aii descbis sc6lele in SI. Saya, in Craiova si in alte judete. Invèlaturile s'ad urmat
de atuncl neincetat, luand din i in çlt maT multa intindere i inlesnindu-se inaintarea
prin un metod regulat si a adus prin cercare din ce in ce mal mare deslvirsire.
n Mal la urma Eforia luminandu-se din experiente, a alcatuit regulamentul invèlà-

turilor publice, care in leat 1833 a luat putere de pravila, statornicindu-se aceita ramura
In réndul institutiilor celor mal de intemeiti al acesteI tèrT.
Dupa acésta legiuire incepéndu-se invètäturile In scóle publice, arltat la
examenul anului trecut cel mal d'antéiii resultat. De atuncT in curgerea acestuT an s'a4
dat invdtaturel publice fnlesnirl noue, cari era de o netagaduita trebuinta si de un sim-
titor folos.
nÂntêiù prin o clasificatie a cursurilor mal potrivita cu natura inv6taturilor cu
firésca gradatie a desvoltäreT cunoscintelor, s'ají luat inteacesta drept sférsit Yute-
meiarea i desvoltarca scolarilor, invètatura limbel romanescl si altor limbl clasice,
care maI inainte se urma inteo vreme fórte marginal i tot-o-data cu sciintele exacte,
in cat scolarului ce nu scia inca a serie timba sa, invèta algebra, geometria si altele mal
presus de a sa putere. M doilea s'ad inlesnit mijiócele invltaturel prin tiparire de cartI
de cart salele nóstre erati cu totul lipsite, in cat tate cursurile urmat pana astAIT
dupe manuscripte, si dinteacesta se pede judeca nemarginita impedicare ce se prici-
nuia tinerimei la invltatura.
n Acum din cartile cele mal de trebuinta, unele tiparit, altele se afta sub tipar,
cari i aceste ail a se s6virsi pana la viitórea deschidere a cursurilor. Cartile acestea
sunt : Catechisul, geografia, aritmetica, caligrafia si retorica. alcatuit tóte dintre
profesora colegiulul a carora osardie meriteza tóta lauda si dupa o scumpa cercetare
sail gasa vrednice de a se tipari prin ajutorul Eforiel si a se da in mana scolarflor. Pd
Janga acestea, luandu-se In bagare de séma ea de deprinderea din vérsta vrajeta cu
principurile religieT este temeiul cel mal neclintit a educatieT, s'a facut chibzuirT de a
se ase0a inv6taturile evanghelieI In scólele publice, ea una ce coprin le moralul cel mal
curat potoveduit de insus'i Mantuitorul nostru si al caruia stil tot intr'o vreme pite
sluji drept model la scrierea in limba românesca; de aceea Upara acesta carte cu
cheltuiala din Casa scólelor i astali se da ucenicilor ce s'ail deosebit printea lor silinta
ca cel mal scump encolpion.
Dupe clasificatia cea din ruma a cursuri/or, un scolar inceptnd abecedarul, urrnéza
In doI anT freí clasurT elementare, unde invata a ceti, a serie, declina, a conjuga, se
deprinde cu invètittura, in elementele catechismulul, in cele patru operatil ale aritme-
ticel i Ore-cari ideI ale geografiei. Dou6 dintre aceste clasurI se afla intocmite in tóte
orasele de capetenie ale judetelor.
',Mara din treI clasurT aselat si a patru-lea In Bucurescl i Craiova, spre
óre-care indeplinire a cunoscintelor acelor scolarI ale dror Inv6taturI se marginesc
aci, neputéndu'i ierta starea parintilor a urma in clasurT maT inaintate.

www.dacoromanica.ro
 380

«Din cele maI elementare scolarul trece in clasul de umani6re, cae sunt in nu-
m6r de Ose, fiesl-care de cate un an. In cele d'anteitl trel clasurY, scolarii se des6virsesc
in inv6tatura gramaticeT si se deprind in stilul scriereI prin felurite compunerI. Intr'a-
ceeasI vreme se desevirsesc inca la invetatura caligrafieI si trec cursurile geografieI si
al chronologieT. In cele 1-alte treI clasuri de umaniiire se deprind scolaril la compunerI
de un stil maI Inalt; trec cursul istoriel universale si, In sfersit, cursul retoricel. Limba
frantuzésca se incepe cu clasul l-fti si se urméza 6 anl de rend in tóte clasurile de
unnanióre; iar limba elinésca si cea latinésca incependu-se intr'al treilea clas de uma-
ni6re, se urrnéza pana la cel mal de pe urma al retoriceI in curgere de treI anT.
«Pe langa acesta se urrnéza inca in treI din aceste clasurI desenul si in douè deo-
sebite limba rusésca.
«Patru clasurl de umanielre se afla acum infiintate si in sceda din Craiova, cele-
1-alte done nefiind pana acum intocmite din pricina neajungereI profesorilor si a nepre-
gatireI scolarilor, si mal ales din pricina lipseI Incaperilor trebuinci6se pana a se gati
zidirea ce acum se cladesce din noil cu cheltuiala din Casa scedelor.
«Cu acest chip, un scolar incepend abecedarul la o versta de 7 anT si urmand re-
gulat clasurile de mal sus arkate, peste e§i in versta de 15 sati 16 anI deplin la litera-
tura limbelor clasice si acelea nationale, pregatit inca si cu tke cele-l-alte cunoscinte
filologice.
Dupä aceea incep cursurile complimentare si speciale, adicd filosofia, legile si
matematica. Pana acum se allá deschise in colegiul din Sf. Saya dintre aceste invA-
täturl numal cursul legilor, al algebreI, al geomelrief si al trigometriel rèmaind a se
deschide si cele-l-alte treptelnicesce, dupä trebuinta ce se va cere.
«Printeacésta intocmire ce s'a dat scedelor, instructia publica va dobendi Vota
intinderea trebuinciòsä. ParintiI nu vor mal fi silitI a'sl instraina copiiI inca intr'o versta
vrajeta, mai inainte de a se pregati printr'o educatie temeInica si a se face printeacésta
vrednicI de a dobendi dintr'a lor instreinare un folos potrivit cu ata-tea jertfe ale pä-
rintilor, nadajduindu-se ca, t'ara a se departa din casa parintésca, copiiI vor putea gäsi
in scedele nóstre tete invetaturile cate sunt trebuinciese a impodobi dubul si a insufla
bune sentimenturI. lar resultatul cel mal mare al organisatieI scàlelor de acum, este
ca tóte invetäturile se urméza in limba romanesca, resultat nepretuit, care singur
pede insufla un harafter national, si ténerul instrainat pentru indeplinirea inv6taturel
sale va Ostra in sine in tot locul nesters aceste sentiment de nationalitateu.
§tirbey aduce apol informatiunI despre numérul scolarilor In scellele publice.
Acesta e de 2.900, din carI 1.600 in scedele incepk6re de prin judete, 560 la Craiova
si 890 la Bucurescl.
Numerul sco/arilor a trebuit sä se märginésca din causa localulul, dar acum ad
inceput a se zidi anume locale, asa buna-eira la Giurgiu, care va servi de pildá altor
judete.

Domnilor Efori §i, profesori!

«Eii simt o adevérata bucurie de a putea arka D-v6stre in vilag, a mea mul-
tämire.
«Prin osirdnicile D-v6stra ostenelI intru desvoltarea obstestilor invetaturT, all
dobendit netagaduite drepturI la recunoscinta patrieT.
«Inaintarea care aii fäcut sala nationala in cursul de acestl trel anI, de cand s'el

www.dacoromanica.ro
 381

aseVat pe nouile temeiurT, lull sunt de o bung Ilk:W(1e pe viitorime, si nu sunt la In-
doialä cA vor fi pricinuitóre de noue progresurT si ea rivna D-véstrA, In loe de a se mic-
sora, va spori Cu prisos.
Precum Insä la orT-ce lucru este o dréptä mesurA, peste care nu pite päsi
cinevasl fail vätèmare, asa si la obstésca Inv6tAturA acest adevdr este, precum si Insi-vä
cundscetl, mal cu osebire simtitor.
nS'ad v6Vut 6menT cu duhurl si eu !mite sciinte, care nu ad putut sc6te de cat
ucenicT förte slab!, fiind-cl nu ail sciut sä se asemene cu a acestora neputinte ; si ia-
rAsT profesorl cu cunoscinte mal märginite ail fácut ucenicI deosebitT, del ad cunoscut
mijlocul de a fi tot-d'a-una IntelesT de dénsil, si n'ad Intrebuintat de cat InvdtäturT
potrivite cu a lor slabA destoinicie.
Nu scid dar cum am putea mal Indestul a indemna pe D-lor profesorii a fi a pu-
rurea cu Ingrijire de a nu se läsa trage prin prisos de riling, gall din hotarul Insem-
nat de vArsta si priceperea scolarilor lor.
Omul, dupä ce Invatä si dobéndesce eunoscinta until lucru, mal tot-d'a-una uitä
ostenelile ce 'f-ad pricinuit acea InvAtätura, si socotesce cA firesce urnnézi a fi itnteles de
cätre eel ce'l aseultä cu aceeasT inlesnire cu care insusT se intelege pe sinesT.
Aceste, Domnilor, le puid in a D-véstra vedere, Indemnat fiind de bAgArile de
sémA ce am avut prilej a face mal 'nainte si acum pe la unele scòle primare de ale
principatuluT, unde InaintArile Ma Indoialä ar fi fost mult me InsemnAtóre deacä aceste
temeiurl s'ar fi päzit ma! de aprepe.
n Acea lnsi asupra eäreia maI cu deosebire chem luarea aminte, atita dumnealor

Eforilor cat si a domnilor profesor!, este statornieul sférsit al Inv64iturei.

73Un mare om a Vis: a legile crescereT fiind acelea carT ne pregAtesc a fi cetätenl,
urinézä. sä fie tot-d'a-una potrivite cu printipurile noroduluT si ale obladuirel. Asa dar,
sférsitul crescerel nu este asta de a dolAndi cinevasl eunoscinte, ci de a dobéndi acelea
earl sunt mal de trebuintä In téra unde s'ail näscut si unde este a vietui. Rominul
intru a sa crescere, pe Tanga frica luT Dumneded si respectul eAtre pravilI, neat:drat
trebuinci6se la tot locul, se cuvine a dobadi din vreme cunoscinta celor strèine, a cA-
rora invAtAturA urmézi a fi numaI ca o desévIrsire si o pod6b6 a acesteI crescerl,
Acestea sunt, domnilor, bigärile de send cu cart am socotit de cuviintä a vé
Impärtasi, pornit numal de dorinta a vedea lAudatele D-véstre ostenell Incoronate cu o
desévIrsitA ispravä, si scéla nationalä adusä curénd lute° stare de a putea fi asem6-
natä cu secilele natiilor celor mal civilisate §i vrednic monument a jertfelor ce ad fAcut
strämosiT nostri, carI Intemeia scèle bine Inzestrate pe vremI and casele lor le nä-
pustea pentru nAvAlirT vrajmäsescI si alte nenorocirl obstescT, precum si acele din urmi
acum ostenelT ale aceluT mare What, carele nu de mult s'a despartit de obläduirea
acestul principat, si pe care, dupä teltA dreptatea, RomaniT se cuvine a'l socoti cu vecI-
nica recunoscintä reintocmitor al tutulor bunelor aseVdménturl.
,I i vo6 tinerilor scolar!, vi se multAmesce pentru a v6strä silintä. Urinal! cu

bärbAtie carierea care asa de bine atT Inceput. Ardtati-ve prin a vista ostrdie vrednicT
de Ingrijirea si ostenelile ce jertfim pentru vol. Nu perdell nicl odini6rA din vedere eä
vol suntetl nadejdea patriel pe viitorime, si el fericirea eI nu p6te isvort de at din
printinurile unuT bun moral, care este temeiul fericire! tutulor naliilor. AvetT a pururea
In inimile v6stre frica Tul DumneVed, räsplatitorul a tot binele si r6u1, fiLl supu§1 pi-
rintilor vostri, ascultatI povAtuirile Invèlätorilor vostri si putetI fi incredintatT cfi ava

www.dacoromanica.ro
 - 3Aq

veil dob6ndi sfdritul pentru care ve adunati aicea si vetI ar6ta adevèrate nadejdiile ce
astidI punem in vol".
La 5 Decembrie 1834 gimnasiul Sf. Saya a serbat aniversarea sa prin Te deum
si banchet. S'aii purtat multe toaste pentru Efori, pentru tinerime, pentru intemeierea
militiel romanesci, pentru memoria rèposatului intru fericire George Lazar »Cc/ d'cin-
Mitt profesor din Sf. Saya, carele a aruncat cele d'el 'Witt seminfe de nalionalit ate,
prin urrnare 0 de viitcirea fericire a patriei. S'a mai ridicat un toast pentru memoria
luI C. Bilicianu, sprijinitorul si ocrotitorul nemuritarelor ostenal ale r6posatului La-
zir. In urmi un scolar a rostit un cuvént de multamire din partea tinerimel. i Veçli.
Buletinul oficial No. 42 din 1834).
TOMUL I, PAG. 275.

Credem util si dim aci, in t6ti intregimea lor, statutelor societiteI medico-na-
turale infiintatà la 1834
§1
Prin mijlocirea lucrare a doftorilor de Zota si de Cihao, doftoril din Iasi s'all In-
trunit spre a formarisi o societate, a careia scopos si nu fie numai sciinta vindecirei,
ci si imbrAtoseze Ind si tete sciintele naturale.

§2
Drept aceea, spre a me spori sfera lucrdrilor societfita, a se numi societatea me-
dico-istorieT-naturale in principatul Moldovei.

§3
Inchegarea acestor societiti s'ati legiuit de guvern prin prescriptul adresuit cfitre
doftori, in 12 Martie 1833, sub No. 279.

§5
Scoposul de dpetenie al societAtei este :
AI A pasi, pre cat va fi cu puling, de o potrivA cu literatura.
Prin aducerea deosebitelor jurnale si a cArtilor medico-istoriel-naturale ;
A folosi sciinta prin reciproca impartisire a invètäménturilor insemnatére de
Me si a curiositalelor vrednice de luare aminte;
Prin publicata Deregulate a face Europel cunoscute lucrurile Moldova, vred-
nice de sciint6 In ale medico-istoriel-naturale
Pe cat se va putea, a Inchega legaturl cu societatile invèlate de prin Wile
strèine si cu printoriii unei asemenea chemari.
B1 Sporirea ramului medicinal in Moldova.
Prin mirginirea, In cat va fi cu putintä, al abusurilor de ce ori in astli téri
urmate, atat in medicini cat si in spiterie
A spori Vote invnAmdnturile medico-istoriel-naturale §i. colectieI in Moldova.

§6
MOdulara societAta se impart :
1. In acel ordinari adev6rati

www.dacoromanica.ro
 383

In extraordinarl impreuna lucratorI;

In madularI onorariT sad cinstitoriT
In corespondenti.

§7
TotT doftoril practicantf, naturali§t! i spitera, locuitorT in Ia0, pot fi madularT
ordinarT.
S
6
8
Toll doftoril locuind In cele-l-alte partT a Moldovel, asemenea chirurgil-istorio
naturalktil i spiteriT pot fi madularT lucratorT extraordinarT.

§9
Madularil onorarI sad cinstitori pot fi barbatl din principat sad §i din Pe streine,
carl sail se lndeletnicesc cu sciinte naturaliste, sati vor da doveça a lucrare! lor potri-
vite cu scoposul societateT.

§ 10
De madular! corespondentI pot fi primit! totT doftora i naturali§ta din ter!
streine.
j 11
Totl madularif ce ad a se primi trebue se se propue de un medular ordinar
extraordinar In adunerile cele de pe t6te luna, iar a lor propunere se va hotart prin
balotagie.
§ 12
Primirea unuT 'adular ordinar se va botari de done treiml a voturilor In fa-
vorul sed.
§ 13
Primirea celor-l-altY [adular! se va hotari prin cover§irea voturilor.

j 14
Madularil cel ordinarT aleg din Maui lor prin cover§irea glasurilor
af Un prezes ;
Un vice-prezes ;
Pe inteiul secretar
Pe al doilea secretar.
j 17
Prezesul presidue§ce tete Intrunirile. Téte hârtiile atingetére de societate ce se
vor supune mal inainte. La intemplare de Injumetatirea voturilor, glasul sed este co-
ver§itor.
j 18
Vice-prezesul are priveghere asupra colectieT societitteT. La Intemplare de Impiedi-
care a prezesuluT, vice-prezesul va coprinde locul acestuia.

www.dacoromanica.ro
 384

§ 19
T6te hartiile atingatáre de societate se vor trimite sub adresä vice-prezesuluT,
care va avea directia téteI corespondentei.

§ 20
Secretarul cel antaiii povatuesce corespondenta, exp.duesce diplomele, le pri-
mesce madularilor celor alese, si impreuna cu vice-prezesul are Inadinsa priveghere
asupra colectiilor adunirel.
§ 21
Secretarul cel antéid este tot o-datä si casier, si pe tot anul este dator a da so-
cotéla despre datoriile si luasturile, carT ad a fi iscalite de prezesul si de vice-prezesul.

§ 22
Al doilea secretar este ajutator aceluI antaid in tóte lucrurile; el este purtator
protocolulul In cursul Intrunirilor ; este archivar si bibliotecar al societatel si Intam-
plandu-se impiedicare, el coprinde locul aceluI antéiti secretar.

§ 23
Acesti patru dreg6torl a societatel sunt insfircinatI In numele s6d cu privegherea
directieT, Implinirea hotarlrilor si administratia avutuluI obstesc, cu Inscrierea si expe-
ditia diplomurilor, a documenturilor, protocálelor si Invértirea lor.

§ 24
Intrunirile cele ordinare se vor face Sambita antéid a fiesce-careia lunT, calad tete
mOdularele cele ordinare sunt datáre a se afla fata; acela ce nu va veni va fi supus a
plati la casa cate o rubia argint, si numaI adevèrata bála sad nefiinta In IasT 11 pote scuti
de asemenea plata. Onoraril madularT pot intra la fiesce-care ordinara Intrunire.

§ 25
In acest fel de intrunire madularil si ordinaril si Impreung lucratora ad vo tul
hotaritor, iar aceI onorarI vot sfatuitor. Madulara corespondentl ce s'ar afla In IasI sunt
poftitT a fi fati la aceste intrunirl.

§ 26
La intrunirile cele ordinare se vor tractarisi prin covérsirea glasurilor t6te bota-
'grite ating6táre de acésta societate.

§ 27
In o;liva aniversata a intemeieril societateT, adicä la 29 Iunie, se va face o gene-
rata Intrunire, In care In public se vor una táte lucrarile si tractarisirile urmate In
cursul anuluT, precum si totT de noii primill madulari. La acésta Intrunire sunt poftitI
totl madularil ceT de aicI si din departare.

www.dacoromanica.ro
 385

§ 28
FiesT-care madular ordinar este dator, dupa § 5, a infatosa pe t6ta salasluirea
vre-o tractatie vrednica de a fi cunoscuta in Moldova sad in tèrile str6ine.
MAdularele lucratóre pe tot anul vor da societateT asemenea lucrAri.
Ori-ce impArtasire sciintifica sail danuire pentru folosuI societatel se primesce
cu multamire de la mAdulara onorarI se' i corespondentl.

§ 29
TOte in scris primite impartasid, compositieI i tractatiel, se vor citi la intrunirite
cele ordinare.
Aceste lucrari literare se vor da la tipar :
Cand unul din madularI va cere tiparirea ;
Cand aceste lucrarI de catre prezesul se vor supune votarisireI;
Calad 3 din 4 partI al adunarei vor votarisi pentru tiparire ;
In cuprinderea statutelor nu pote un madular a tipari in deosebl a sale trae-
tarisirI.
§ 31
Madularil cel ordinarI i cei impreuna lucrätorI, carl nu vor infatosa lucrarile lor
cerute de statute, vor plati la casa societätel cate un galben.

§ 32
Spre int6mpinarea cheltuelilor societateT pe tot anul vor ajutora :
Madulara ordinarl, cate 4 galbenI;
Impreuna lucratora, cate 3 galbenI ;
Madulara onorarY din Moldova si Téra Romanésca, cu 4 galbenT.

§ 33
Aceste sume adunate se vor intrebuin/a :
Spre cumpérarea cartilor i jurnalurilor rnedicinale i istorio-naturale;
Spre cumpèrare a raritatilor istorio-naturale pentru cabinet ;
Spre gatirea apartamenturilor acestuI cabinet ;
Spre intémpinarea cheltuelilor de corespondenta in téra si M'ara din téra
altor cheltuelI a societateI.
§ 34
Societatea primesce cu multimire orI-ce danuire, atat in bata cum si in raritatI
naturo-istorice pentru cabinet si valace publica multamita a sciintelor.

§ 35
TotI m'Adulara lucratori in Moldova ad drit asupra danuirilor ce ad t'acta si se
vor putea folosi de biblioteca, de cabinetul si de cele-l-alte. Mfidularilor impreuni lu-
crat6re, ce locuesc arara din Iast, se vor impartiísi jurnalurile i cartile circulare sad
acele ce se vor cere; fusa acestea dupa recenise in fie-care luna treeerea a Ose Opt6-
mata; ad a se limpia fAra vre-o plata a portulul.
25

www.dacoromanica.ro
 386

§ 36
Fiind-ca colectia societateI este menita atat pentru invdtatura tinerimeI moldo-
vene, cat pentru folosul obstesc, apol de sine se intelege ca clironoma unuI madular
rOposat asupra und part! de avut ale acesteI societatl.

§ 37
Tóte dänuirile fäcute din partea madularilor saù i a stranilor trebue a se trece
in protocol.
§ 38
Atat madularil cum si strèinii sunt sloboya de a Infatosa spre arètarea in Muzeum
6re-care obiecturl naturo-istorice earl Inca nu s'ad danuit acesteI societitI, si pani
and proprietarul nu va adresui catre societate actul de danuire, apoI acele obiecte
asecilate in Muzeum se vor socoti Inca ca nisce acuturl private.

§ 39
Spre a se putea cerceta acest Muzeum de publicul doritor de sciinta, apoI in 4fie
hotarite el va fi deschis de douè ori pe sèpt6mani.

§ 40
In urmarea hotaririlor acestor statute, toll madulara se vor sargui ca prin unire
si impreuila lucrare sa se póta spori scoposul i intirea de inv6tatura a societateI spre
inaintirea luminflor in téra.

ADDENDA LA PÁG. 278,

Cu referinta la scóla publica din CernetI, publicam aci maI multe documenteine-
dite, cari amintesc de o frumósa donatiune facuta sae! la 1834. Originalele acestor
documente se conserva la Biblioteca Urechia din GalatI.
Documentele ce se ating de dania ce a läsat la scóla de la Cernetl Hagi Iordan
Severineanu Medelniceru, i earl documente s'ad dat de mine ComisuluI C. Glogoveanu
la cantelaria cinstitei Eforii a sailelor
Hrisovul M. S. repausatulul Constantin Ipsilant, cu leat 1804, Iulie 22, prin
care se intaresce daruirea ce a facut Medelnicerul Hagi Iordan de cate-va acareturI In
folosul scólelor ce a lasat D-luir a se intocmi in orasul Cerneti.
Dela pricineI de judecata ce s'ad urmat in urma danieI intre orasena din Cer-
netl cu rudele danuitorulul Hagi Jordan. Acdsta delä, compusi de 24 foI, se afla snu-
ruita cu iscalitura i pecetea mea.
Inscrisul orasenilor din Cernetl, cu 25 iscaliturI, prin care inscris arata D-lor
ca ar fi luat socotéla pentru capitalul i dobdnda banilor ce sunt dal' de repausatul
Clucerul Glogoveanu la patru deosebite obraze. Dupa acest inscris s'a si dat copie in-
tocmaI in primirea mea Comisul C. Glogoveanu.
InscrisuI prin care arata ca ail primit le! 2.956 de la D-luI Co-
misul C. Glogoveanu pentru clAdirea c61e1 din nod din banii ce a luat D-10 de la
Serdarul I. Gärdareanu, cu lét 1834, August 30.

www.dacoromanica.ro
 387

5. Zapisul luT Tena Coserin de Tel 1.533, ce i &al dat cu dobéncla pravilnicA de
mine Comisul C. Glogoveanu din bang ce am luat de la Serdarul GArdAreanu, cu lét
1834, August 22.
C. Glogoveanu. BucurescT, 1838, Septembre 7.
TalerT 12.956 ce ad prins lucrurile repausatuluT Medelnicer Hagi Iordache ce
sunt ddruite scélelor acestuT oras Cernetul, asupra cArora lucrurT fiind epitrop repau-
satul Clucer Nicolae Glogoveanu, si lucrurile acelea fiind supuse stricAciuneT, prin scirea
stApAnireT, cu vointa orAsenilor, s'ad vIndut de repausatul Clucer Glogoveanu, si prin-
Ond argatil banT, s'ad dat de numitul repausat epitrop la patru fete de boerl orAsen!
de aicT, Insi caseT repausatuluT Serdar tefan Miculescu, i II Vistier Dimitrache Plini-
ceanu, i HI Logofét Lin Girddreanu si case! ArmasuluT Stanciu Fratotisteanu, si dupd
Intrebuintarea orasulul de folosul acestor banT dupä cum sunt orénduitT. D-luT Comisul
Costache Glogoveanu, fiul repausatuluT Clucer, dupd a néstrd a orAsenilor cerere ur-
mAnd socotéld cu numitil creditorT, s'ail adunat asuprd-le leT 17.956, insit 12.956 ca-
pete si leT 5.000 dobéndA, bez altT talerT 5.000 ce s'ail dat simbrie prin arétatele patru
fete la dascAll, pia când s'at orénduit dascAl de la stdpânire, din earl acestY halal asi-
gurand Diui epitropul si cu noT Impreund mime talerl 4.489 de la D-luT Logofétul
Lin GArdAreanu, iar ceI-1-alti haul de la arétatele trei fete rémAn Ind neimplinitT, ad
orénduit pe doT dintre nol orAseniT vechilI din partea D-luT, pe D-luT II Logofétul Bu-
rileanu si pe D-luT II Vistierul Stanciu Boboiceanu a primi si acel halal si din suma de
talen l 4.489 ce ad primit D-luT de la III Logofét bin GArddreanu, dupl a mistri cerere
ati dat D-lul talerl 2.956 in trebuinta facereT Casel scelleT din oras, rèmânénd banT
scéleT numal lel 15.000, earl implinindu-se toll, se vor asigura de D-luT epitropul si
cu scirea wistrd, spre a lor crescere si spre incredintarea D-luT ComisuluT de buna pur-
tare si clt suntem totl orAsenii multhmitl pe socotéla si chivernisirea acestuT dar al
nostru, asupra cdruia este D-lul ingrijitor, dAm acest inscris sub ale mistre iscAlituri.
1834, August 20.

Le!
2.956 AdicA douè miT, noug sute cincT-OecT si sése am primit de la D-lul Coconu Cos-
tache Glogoveanu, Biv ve! Comis, din banil scoileT al orasuluT Cernetu, ce sunt
sub epitropia D-luT, pentru clAdirea scellei de acum, cu care m'am insdrcinat a
o sévirsi, si isprdvindu-se cu tétd gAtirea eT, sA dad curatA socotéld si stt 'ml
primesc acest rAvas sA mi 'I sparg.
C. Hrist. 1834, August 20.

Cu a neistrA vointi si cerere s'ad dat acestI haul a se 001'0 scella orasuluI.
Stanciu Burileanu, Gheorghe Me, Tena Co§erin §i alte doug nedescifrabile.
Le!
1.530 AdicA una mie, cincT-sute treT-lecT lei am primit de la D-lul Cuconu Costache
Glogoveanu in banT treatorT, pe carT, dupA cloud lunT, sfi am a'l rdspunde, p1A-
find si pravilnici dobéndA la dénsiT, si spre Incredintare iscdlesc.
Tena Coprin. 1834, August 22.
Ipac am maT primit talen l treT, peste suma de sus.

www.dacoromanica.ro
 388

ADDENDA.

In August 1834 s'a anuntat la Ia§I deschiderea, cu incepere de la 1 Septembrie,

a unta pensionat de bAeti de cifre francezul Tissot, prin urmätorul prospect :

Prospectus du pensionnat de Mr. Tissot, à Iassy

Dans le but de concourir it la propagation de l'instruciion en Moldavie et de pro-
curer aux parens les moyens de soigner l'éducation de leurs enfans, Mr. Tissot, à la
demande d'un grand nombre de personnes de qualité, et sous les auspices de la Cura-
telle de l'instruction publique, ouvrira dès le 1" Septembre 1834 un pensionnat de
garcons de l'Ale de 8 à 14 ans inclusivement.
Dans cet établissement seront enseignées les langues moldave, française et alle-
mande, par des maitres dont les moeurs et les capacités sont reconnues. Lorsque les
éléves seront assez avancés pour comprendre sans difficulté la langue française,on leur
enseignera la géographie, l'histoire et les mathématiques.
Les pensionnaires recevront un logement commode, la nourriture, le blanchissage,
le chauffage et l'éclairage.
Pendant les récréations ou les Mes, et pour tout ce qui concerne l'intérieur de
la maison, les pensionnaires seront sous la surveillance de Mr. Breguet, que Mr. Tissot
vient d'appeler de la Suisse franclise pour lui confier une partie des travaux.
Dans ce pensionnat seront également admis des externes.
Iassy, le 20 Aoùt 1834.

La 27 Iulie 1834 ParcAlabul de GalatI, Postelnicul lén Cuza, ati asistat la exa-
menele publice §i raportég Epitropiei invèlAturilor publice cä tétA lumea a r6mas ferte
multAmitA de progresele realisate de profesorul Toma Giu§cA. (Ved,i dosarul No. 54
de la Archiva Statulul).
Examenele de iarnA (Martie) la §c6le1e primare din tinuturI se fac cu aceea0 so-
lemnitate ca cele de !M'A. La 4 Martie 1833 se tinurA, de exemplu, examenele la §cdla
publid din Hu§T, In presenta ispravniculuI Paharnicul Mih. Kinezu, in lipsa EpiscopuluI,
«a unuT insemnAtor numèr de boerT, de negutAtorI si alte perselne", serie nBuletinul .

Oficial" al Moldove din 8 Martie 1834. InvèlätoruluI A/exandru Corlataru i se aduce

de orti§eni multAmiri in scris.

O importantA faptA se petrece in Téra ronaänéscA in 1834: Tarda a dat Firmanul

relativ la vama tèrel §i la vasele romänescI carI vor pluti In apele turcesci. nBuletinul
Oficial" al preI (suplimentul No. 33) coprinde §i Firmanul recuascereI drapeluluI Ro-
miniei la vasele de comercia, cum §i al drapeluluI Mire.
Acéstä recundscere era indispensabili, cäcl Hatmanul Alexandru Vilara, sub
domnia lul Alexandru Dumitru Ghica-Vod5, infiintase primul vas romänesc i avea
nevoiA de a'l Impodobi cu pavilionul t6reT, recunoscut de nimia. and gicem ca acesta
era primul vas romänesc, nu uit5m de primele Galiclne inflintate pe Dungre incA din
secolul al XVIII-lea, dar carI de sigur dispäruserA in urma atätor grele Impregiurrul
prin carI trecuse Téra.

www.dacoromanica.ro
 389

TOMUL 1, l'AG. 281, ANUL 4835.

Regularnentul intocmit de Obstésca Adunare a Moldovel avu titlul acesta :
«Reglement al sc6lelor publice din Principatul Moldovei, sub auspiciile
Prea Inaltatului Domn Michail Grigoriti Sturdza Voevod, hito cmit de Epitropia
invétaturilor publice». Iasi, 1835
Epitropia invéldturilor publice in Principatul Moldovei
In urmarea dispositiilor Organicescului Reglement, cap. IX, sectia Ill, § , pu-
nAndu-se asupra Epitropiei indatorire a inchipui un reglement special pentru organi-
satia ramului de invètaturile publice in Principat, Epitropia al; adus intru implinire
acesta indatorire, alcgtuind urmAtorul reglement, coprinetor de douè sute treI-4eci
patru articole, in cinci capete impgrtit, care reglement urnvitor este intArit de is. 6-
liturile rnadularilor Epitropiet. Ia§I, 1 Iunie 1835.

SCARA MATERIILOR
INTRODUCERE
Cap. I Seclia II
Sectia I Dispositii generale atingetóre de felu-
Despre scedele publice in Principat, a rile scede/or si de a lar organisatie.
lar impgrtire.
Cap. II
Cursurti ordinare
I. §c61a elementari lancastrica. Pentru administratia sceSlelor publice.
Norma16.
Gimnasiala clasul I.
Sectia I
n II. Pentru Epitropie i comiteturile in-
Umanióre n III. spectorale.
» IV.
Secfia
cólcle academice
Facultatea filosoRcd clasul I. Pentru Referendarul sati Directorul.
n II. Datoriile sale in deobste in privirea
juridid n I. scedelor tinutale.
n

n III.
Seclia ¡II
Cursuri extraordinare Pentru cantilena scedelor.
Cursul geometro-practic clasul I. Indatoririle secretarului in deobste.
» II. Indatoririle lui in privirea cfitre in-
economic clasul I. stitut.
n II. Casierul.
Pentru inspectorul scedelor incep6tóre
/NSTITUTUL TECHNIC
din Iasi.
Clasul pedagogic Pentru bibliotecar i custodul.
pentru fete
Clasul I.
Cap III
n Pentru profesorT iscolari.

www.dacoromanica.ro
 390

Secfia I Seclia II
Pentru nurnirea profesorilor. De personalul dregatorilor institutuldf.
Provisorul.
Secfia II Pedagogil repetitorI.
Despre iconomI.
Pentru indatorirea profesorilor.
censor'.
Secfia III n pedel.

Pentru institutorI si profesorl privatI. Seclia III

Pentru rénduiala si disciplina institu-
Seclia 1V tuluI.
Driturile si rèsplatirea profesorilor. Seclia IV
Secfia V Pentru pedepse.

Pentru primirea scolarilor in clasurl Secfia V

publice. Infirmeria sad ~ara bolnavilor.
Seclia VI Cap. V
Pentru disciplina. Intocmirt deosebite.

Seclia VII Seclia I

Pentru examene. Comitetul academic.

Seclia V111 Seclia II

Pentru diplome. Redactia si cercetarea cartilor.

Secfia III
Seclia IX
Pentru informarea biblioteceI.
Pentru vacante.
Secfia IV
Cap. IV
Pentru tiparitul cartilor.
Pentru institutul de educatie.
Secfia V
Secfia 1
Pentru tramiterea scolarilor pe la Uni-
Pentru elevI si stipendistI. versitatI strdine.

INTRODUCERE
Educatia Ball buna crescere este trebuinta cea mal de frunte a unut neam ; ea
este temeiul si inchiezlasuirea traInicieI tuturor asepmintelor obstesd ; Inriurirea eI
asupra fericirel persénelor in parte si a natiiIor in deobste este atat de mare, cat si ne-
tagaduita, In at rnestesugul de a cresce si a formarisi pe dmenl, de a-pururea a fost
Ingrijirea legiuitorilor celor mal luminatI, precum de asemenea ad fost si obiectul cu-
getareI acelor mal marI filosoll.
Drept de datorie este a fiesce-careia ocarmuirt de a inlesni tinerimeI mijlécele de

www.dacoromanica.ro
 391

a desveli intelegetórele si moralicele sale insusimY, si de a't da o povatuire mantuitóre

si cuviinciási pe catea vietuird; del deace nu se pérte de grije despre educatie In versta
fragete, cand 6menit se deprind cu cele inteie obiceiurt, earl vor inriura asupra tot
cursul vietel lor, atuncl cele mal bune plecart reman amortite sed abatute spre red;
atunct nenemerindu-se educatia, binele ce avea sa resara din aceste bune plecerI re-
malle perdut atat pentru persona, cat si pentru societate. Rele deprinderl nu intaro;lie,
atuncI Me societatea ce se vede lipsita de bunele principit menite de a se impotrivi
aceltil ree, si acesta este pricina pentru care natiile se cufunda In reutell.
De aceea, o educatie cuviincióse sí impotrivita tinerimel tutulor clasurilor este
lucrul cel mal folositor si cel mal insemnator pentru patria nóstri ; fie lucrator set"'
meter, plugar sal dregetor, bisericesc sati al patriel aparator, omul pururea va avea o
inriurire asupra societatet, acata inriurire va fi vatematóre daca priceperea si moralul
persOnelor ce o alcatuesc nu s'ae cultivat potrivit cu trebuintele petreceret lor in societate.
Dintru inceput Dumne4ell a aselat datoria educatid tinerimet in inima parintilor.
inteade ver, se pare ce drept multemite a ingrijirel parintelut si a matee!, insust
natura le-ail barazit folGsurile ce urmeza din a fiilor huna educatie. Asa dar, parintit
sunt cel inteil invetatort a copiilor, fusa putinI dintre parinti prin a lor sciinta sati a lor
imprejureri sud in stare de a implini acésta insemnatóre datorie. UniI nu sunt indestul
de luminatl; alta s'ait indatorat prin o necurmate ostenela a intempina nevoile fami-
liilor sale, sal insercinatt cu posturI publice se atta IndatoratI a intrebuinta intru
acésta tóta a lor vreme ; altil, In sfersit, sunt asa de ticalosI in cat nu scie a pretui fo-
losurile cele marI ce se nasc din implinirea acestet sfintite datoril. Pe tanga acestea,
educatia este un mestesug si inca un mestesug mere; el are a sa teorie si a sale regule
ca si bite cele-l-alte mestesugurt ; el a avut periódele sale de pruncie si de sporire, se
inavutesce pe tóta 4iva de observatit si de noul experiente. Cu neputinte este ca un
parinte de familie si póta cunesce tete partile acestul mestesug sal de a le indeplini
prin a sa rivne. Educatia publica, ded, infatisand clec! mal marI folosurl de cat ort-care
alta, de neaperate trebuinte este de a organisa scolt publice si de a incredinta educatia
tinerimei la barbatt a cfirora vrednicie si talenturI sunt cercate ; si ca asqementurile
acestea se fie sub privigherea si directia ocarmuird de a inavuti mintea cu folositóre
sciinte, de a desvolta si a desveli insusirile cugeta tóre si moralice, si prin o ganditóre
indeletnicire a le indrepta si a le intemeee. A l'inri trupul, a deschide mintea, acesta
este scoposul und bune educatil.

CAP. I
sEcTIA I
Imfártirea §c6lelor
§c6lele In acest Principat se vor imparti In doue, adice In sede ordinare si
extraordinare.
Cele ordinare sunt neaperat a se petrece de catre fiest-cine carde ar don i se
urmeze cursul invetattuilor celor mal inane sciintifice.
Pentru urmarea celor extraordinare, neaperat este a fi petrecut cel putin
acele patru clasurl incepetóre ordinare.
*cólele cele ordinare se vor imparti in : A. Incepatóre ; B. Gimnasiale ;
C. Academice.

www.dacoromanica.ro
 392

§c6le1e incep6t6re, carele sunt intéiul fundament acelor urmitére, se vor coprinde
In doué, lidia din §c6la lancastrici i din cea normal ; cóla lancastrici va fi de un an)
iar cea normal/ de doT anT.
§ 5. *c61ele gimnasiale unele vor fi pregititére, iar altele umani6re ; cele pregi-
tit6re se vor coprinde din douè clasurl ; a§i§derea qi cele umaniewe iar din dou6, fie§i-
care clas de un an ; cursul gimnasia] vor fi ladatoritI a'l sévîr.i totI acel ce vor don i a
intra in cursul filosoficesc.
§ 6. ctilele academice vor coprinde trel facultatI, adici : facultatea filosofici, ju-
ridica i teologica, i dou6 cursurl speciale extraordinare, precum : cursul geometrico-
practic §i cursul economic.
§ 7. Fiel-care dintr'aceste cursurI va coprinde mal multe clasurl cite de un an ;
cursul filosofic va fi neapArat pentru acel ce doresc a face cursurI de legI sail de teo-
logie, care se va paradosi In seminar, iar apoI ceI ce ati sèvir§it cursul filosofic va putea,
dupi plicere, a urma acel curs academic, care i se va vedea mal potrivit cu scoposul
§ 8. Intre §cellele cele extraordinare se vor num6ra
I. §c6la reala
H. Institutul technic
III. Cursurile filologice ale limbilor str6,ine, precum
Elinesce ;
Francesa ;
Germana ;
Rosiana ;
Italiana.
IV. Cursul fruméselor me§te§ugurI, precum
DesemnurI de arcbitecturi §i geometrie ;
Desemnul de figurI istorice.

SECTIAII
Cursuri ordinar e
&cite incepétóre
A. CI:5LA LANCASTRICA.
Clasul I
§ 9. In clasul I dupA metodul lancastric se va invéta : citirea i scrierea, nula-
rarea, aditia i sustractia practica ; dupa aceea se vor Inv6ta semnele numerelor arabice,
precum i scrierea §i rèspunderea numerelor complexe ; din invèlitura religiel slintele
rugiciunI.

B. COLA NORMALÀ.
§ 10. In acésta §c616, alcituiti de dol anl, se va Invèla in anul d'intAill a serie
din auz (dictandA) §i a citi slobod dupi orénduitele cartI ; caligrafia ; din gramatica ro-
minésci etimologia ; se va invèta a citi latinesce, cele patru specil din aritmetica ; lar
din invètitura cre§tinésca catehisul, partea I.
§ 11. In anul al II-lea al norme! se va Inv6ta : elementele geografid pe scurt ;
din aritmeticti cele patru specil, pini la fractil inclusive ; scrierea i declinatia latina
din catihis partea II-a; din istoria naturaI5, regatul animalelor.

www.dacoromanica.ro
 393

§ 12. Dupä acestea va urma, ca o cima extraordinara, sceda reala ; in acésta se

inv4a : sintaxul limbeI romanesd, geograila MoldoveT si a TéreI romanesci, si se vor
deprinde scolariI intru alcatuirile cele trebuincióse pentru viéta de obste ; se va paradosi
urma istoriei naturale ; din aritmetica regula de trel ; purtarea registrurilor ; geometria
mecanica populara ì desemnul.
§ 13. In acest das vor intra : al Acei din scolariI carI, neputénd a urma cursul
gimnasiel, vor don a se deprinde la verl-un mestesog sati meserie ; (if Acel scolari carl,
pana a nu intra in gimnasia, vor avea trebuinta a se mal intari In inviWiturile ordnduite
la clasele normale.

C. SCGLELE GIMNASIALE

I. MATERIILE §C6LELOR GIMNASIALE AcELOR PRECATIT6RE

§ 14. In clasul Mg de gimnasiii se va invaa : 1) din gramatica ronnanésca sin-

taxa ; 2) gramatica latina, partea etimologick ; 3) geogralia universala, introduce-
rea in special din staturile Evropief-Moldova, Téra-Romanésca i Turcia EuropeI, Ru-
sia si Prusia; 4) istoria naturala, regatul plantelor ; 5) din aritmetica de la inceput
pana la regula de trel cea simpla inclusiva; 6) din inv4itura religiel istoria
§ 15. In clasul II de gimnasil se vor paradosi urmatórele materil : 1) din fi-
lologhia romanésca compositil de peri6de i naratil ; 2) din gramatica latina sintaxul
vulgar; 3) din geografie, Statul Austriel, Staturile Germaniel si a ItalieI; 4) din
istorie, chronologia istorica de la urzirea lumel pana la Domnul Isus Hristos ; 5)
istoria naturala, regatul mineralelor ; 6) din aritmetica regula de Ud cu tele spe-
ciile el, apol invaatura despre mèsuri ; 7) din religie urmarea istorid sfinte.

II.MATERIILE §C6LELOR IIMANIORE

§ 16. In clasul Mil de umani6re (a treia gimnasiala) se va inv6ta : 1) retorica ;

2) sintaxul ornat al limbeI latine i analisul autorilor viitorI ; 3 archeologia
Egiptenilor, Grecilor si a Romanilor ; 4) principiile algebrei practice ; 5) geografia
Frantd, Olandd, SpanieT, Portugaliel si a Anglid, dupi aceea Annerica
Australia ; 6) din istorie urma chronologiei de Ia Domnul Isus Hristos pana la Marele
Carol ; 7) din religie inv4atura moralului crestinesc ; 8) limba elindsca, incepu-
turile i partea etimologica.
§ 17. lar In al II-lea clas de umanidre se va urma : 1) poesia ; 2) mito/ogia ;
3) citirea i analisirea autorilor celor poeticl a Romanilor ; 4) geografia Asid, Africel,
dupa aceea geografla matematica i geografia cea veche ; 5) geometria ; 6) din
istoria, urma chronologid de la Carol pana in Vele de acurn ; 7) din religie urma
moraluluI crestinesc ; 8) urmarea limbel elinesd, sintaxul Nulgar si analisul din
autoril Grecia.

D. CGLELE ACADEMICE
MATERIILE §C6LELOR ACADEMICE
Clasul 146
I. In facultatea filosoftcesca
§ 18. Acésta facultate se va coprinde din dala clasurl
In clasa cea d'antéiii a filosoiel se va frivata : 1) Introducerea in filosofie,

www.dacoromanica.ro
 394

istoria filosofiel, logica, metafisica cea curati ; 2) algebra si geometria ; 3) prag-

matica universala.

Clasul al dollea
§ 19. In clasa a II-a se va l'avala urmAtérele sciinte : 1) fisica cu téte ramu-
rile el ; 2) metafisica cea aplicati si filologia momia ; 3) Incheierea istorie uni-
versale.

Il. Facultatea juridicci

§ 20. Acésti facultate va coprinde trel clasurl:
§ 21. In clasul Lid se va invata ant6h1 dreptul naturel, dreptul public univer-
sal si cel particularnic al tare!, statistica Staturilor, precum celor din Europa asa si
celor din arara de Europa ; 3) dreptul metalic.
§ 22. In clasa II-a se va l'avala : 1) dreptul civil al Romanilor si al 2) sciin-
tele politice.
§ 23. In clasa 3-a va urma dreptul civil privat al Moldovel, dreptul criminal ;
3-lea procedura precum cea civill si cea criminala ; 4) dreptul comercial si dreptul
cambial ; 5) stilul politico-judecatoresc.

Cursurl extraordinare
Cursui geometro-practic
§ 24. Acest curs va fi de trel clase, cate un an fiel-care.
§ 25. In clasul Lid se va Invata:

Anul I-ii fi
Matematica elementara;
Architectura;
Desemnul topografic;
Geodesia.

Anul al II-lea
Aplicatia algebreI la geometrie;
Calculul diferential si integral;
Cursul de geometrie descriptiva cu aplicatiile el;
Desemnul topografic si de architectura.

Clasa a 3-a
Fisica mecanicii ;
Chimia ;
Astronomia;
Cursul zidirilor si a drumurilor de comunicatie;
Compositil de planurI si de devise (tahminurI).
§ 26. Cursul economic.
§ 27. Acest cure va coprinde douè clase:
§ 28. In clasa I-a se va invata istoria naturalii si economia cimpuluI In deobste.

www.dacoromanica.ro
 395

In clasa a II-a se va pisi me departe cu economia si cu a el aplicatie prac-

tia ; apol se va invita sciinta forestieri si veterinfiria.

Institutul technic
Mecanica practici fiind neapirati pentru economia rurali si pentru alte
indeletnicirI de industriT, si in privire ci acest ram se afli in Moldova inapoiat, apol,
spre a 'I aduce La indeplinire, s'ag honra ca aliturea cu scéla incepiteore din Iasl si
se asesle o qc61á de technici.
Drept aceea, se vor alcitui de o-dati meter!, din carI unul va invita in
practici facerea feluritelor instrumenturl s'i unelte de mecanici si hidraulici, precum
a morilor de api, de vént, de dobit6ce, pompe de foc si alte masine folositdre agricul-
turel si industrie!, iar altul de osebite manufipturl de comodisate in lemn si metal
Dupi ce seo/aril se vor deprinde intru vuele, apol invititoril de technici se
vor numi pe rind altiT pentru alte mestesugurI ce se vor socoti mal de trebuinti in
urma celor invitate.
Un numir de tinerl carI vor fi petrecut clasul al patrulea se vor primi de
scolarl si se vor tine cu cheltuiala scael papi la deplinirea invititurel lor.
Mesteril vor avea o léfg hotiriti si locuinti de la Casa scedelor, tot lucrul
ce '1 vor face eI cu scolaril lor vor fi slobor,11 a '1 vinde, depunind insi de t6te felurile
cite un exemplar la musiul technic.
*colaril dupi ce vor fi sivirsit a lor invitituri, vor primi atestat de ma-
estru si vor fi datorl in curs de trel anl a fi in slujba StatuluI cu lifi sail invitiftorl
de technici pe la tinuturI.

Cursul pedagogic
Ca materie extraordinari se va invita si pedagogica la aceI scolarl cari,
dupi virsti si sciintä, ar don i si imbritiseze epanghelma profesoriel ; acest clas va fi de
un an, in care se va invita metodul pentru crescerea si luminarea tinerimer.
Unul din profesoriI ordinari se va insircina cu acisti materie.

ce)la publid elementarä pentru fete

I. Materiile inveldturei
Cursul acesteI scble se alcituesce de tre! anI.
In anul intiiii vor invita elevele citirea, scrierea, aritmetica de rost si
sfintee rugiciunl. ImpletiturI de colturI si cusutul.
In anul al doilea, partea intiiil a grannaticei rominescI prescurtati ; patru
spetil a aritmeticel ; partea intiiii de catehisis ; intiile cunoscinte si lucrul de mini
femeesc, precum : cusutul de cimisT, de strae, de gherghef, spilatul si cilcatul pin-
ziriilor fine.
In anul al treilea, partea a doua a gramaticel rominescI, sintaxul vulgar
si cunoscinta citirei cu litere latine din aritmetici, numerile complexe, fractil, tinerea
catastihurilor de cheltuiali casnici, catehisis, deosebite invititurl a economiel si a in-
dustriel casnice si facerea tapisirieI (covèrelor), a horbotelor si a altor minufipturT
desemnul florilor si de peisagiurI.

www.dacoromanica.ro
 396

Chipul primirel i urntarei la invèlalurci

Tate fiicele de religie crestinésce, incepénd de la s ersta de 8-15 an!, se
vor primi ca se vie la acéste invetfiture, recomenduite fiind de al lor parintt, sad a lor
patron!, inscriindu-li-se numele in catalogul scolastic, ce va sta la mana privighitare
ace,tei scede; numerul lor se va potrivi de o-date dupe inca perea paradosuluI.
Primirea se va face numaY la inceputul cursulul de lama, iar M'are de
acésIA epoce, numaI acelea se vor primi carele vor avea cunoscinta acelor ce se vor
paradosi pene in liva intrerel lor in scald, pentru care se vor supune maT inainte
une! cerceterI.
Invetetura va urma in tate Oele, M'ara de serbatorT, de la 8-11 si de la
1 dupe pranz pene la 4, iar vera pana la 6 ceasurl.
Etevele vor face de doue ori pe an examen public, inaintea Epitropiel scó-
lelor ; la acele sirguitare se vor da premiT.
La incheierea invetaturilor cu spor i bune purterI, se vor da elevelor mär-
turie scolastice.
Elevele de la slece ani mal inainte vor fi datare, in tate Duminica, a veni
spre ascultarea sfinteT liturghil la biserica scaleT; acele depertate cu locuinta vor aduce
dupa fiesl-care serbetare tidule de la biserica poporulul lor, curo ce aù ascultat sienta
liturghie, sad de la perintI insemnare de pricina neimpliniret acesteT indatorirl ; ase-
menea elevele se vor merturisi cel putin de done orI pe an.
Pentru disciplina scolastice se vor intrebuinta chipurl de emulatie, de in-
demnare si de infrénare prin mustrArT ; iar fetele ce nu se vor indrepta prin asemenea
mijklce se vor departa de la scale spre a nu fi altora de rea pilduire.
Pentru acestä sc616 se va orendui o maja celugärita cu insusiml cerute, ce
se va povetui prin inadinse instructie, avénd pe Unga sine o alta maice ascultatare, care
sit se deprinde alfil la inveptura elementare, cum si la lucrerl de mane, cari Insi vor
locui in o amare a scalei; pe lange acésta vor fi duo! profesor! pentru invelarea sciin-
telor elementare ; un katihet pentru invetatura religiel i doue cusetorite.

SECTIA A II-a
Dispositii generale atingetilre de felurimea scblelor si de a lor organisatie
Scoposul Inveteturilor publice fiind a reversa o drépte si vieteI folositare
luminare intre tinerimea patrief, apoT bite sciintele de la clasurile incepetare pene la
incheierea inaltelor invetAturI se vor paradosi in bimba romanésce, cu ajutorul acei la-
tine i elenice, car! acestea sunt nedespertite de curs ordinar al studiilor.
Invetaturile Incepetare tiind temeid luminärel publice, apoi sable tinutale
statornicite in urmarea organicescului regulament, la IasT, Roman, Botosan!, Berlad,
Hin!, FocsanI i GalatT, se vor organisa dupe §§ 9, 10 si 11; iar la Tas! se va
aseda de o-date al 4-lea clas sad scalä realä, i indate ce din numerul scolarilor
se vor putea alege vrednic! profesorI pentru acea clase, eT se vor rendui a fi profesor!
de ac' ea clase care se va adeogi la calele incepetare de la Botosanl, Roman, Bérlad
Galati.
Gimnasia va fi numaT in das!, unde vor putea intra seolaril din orI-carl sed!
incepetare, carl vor fi fecut public examen si vor fi castigat atestaturl despre sèvirsirea
cursuhd orenduit, cu sirguinte i cu bune purterl.

www.dacoromanica.ro
 397

Faculatile fihisofiei, teologie si a legilor, precum i cursurile extraordinare

ca unele ce alcAtuesc sistema Academid, se vor as* in Iast
Dula sAvirsirea clasurilor filosofice, scolarul p6te alege teologia, sail*
cursul de inginerie; iar la cursul de agronomie se vor primi i tineriT carI vor esi din a
patra clasi reala.
Limba elinésoA fiind clasicfi i neaperata pentru acei earl s'ar harAzi unel
Intemeiate literaturl, archeologiI i teologii, ape, afara de invetarea el In clasele ordi-
nare a umanifire, el se va para dosi In tee yiilele ca un obiect extraordinar.
Limba frances5, rosianA, germanA i itahanA, fijad folosit6re pentru obstésca
lor intrebuintare, asemenea se vor paradosi In bite
Invèlarea cursurilor extraordinare, precum si a limbilor moderne si a fru-
rni53e1or mestesuguri, va fi InvoitA numai la ace din scolarI cari vor fi petrecut cel putin
a patra clasA reall a InvAtAturilor incepèteire, i vor implini cu amAruntul a lor datorie
la trivétarea materiilor ordinare, In cat urmarea cursurilor extraordinare sA nu Be vatis,-
mAtiire sporire in acele ordinare, nicI sAnAtatel scolarule.
AfarA de scolarii inmatriculati saù trecull In caialogul scélelor, ori-care
doritor de InvAtAturA pote, sub nume de ascultätor, a fi fatA la paradosire, fall a fi in-
datorit a face public examen, supuindu-se InsA la regulele scolastice siatornicite pentru
tinerea bune orAnduell.
In Iasi sc6la incepètdre cu a patra clasA va rémanea aseylatA In coprinsul
mOnästireI a sfintilor Trel-Ierarcbi; iar Academia si institutul de educatie se vor sta-
tornici in casete pentru acest scopos cumOrate.
Casele trebuit6re pentru paradosire i locuinta profesorilor pe la tinuturi,
asemenea a lar mobilisire, incAlzAminte i luminarea, va fi in sarcina Eforiilor orAse-
nesci; far acolo unde acestea vor lipsi, cheltuiala cuvenitA se va Intémpina din Casa
sc6lelor.
Cursurile agronomie se vor una inteun institut aseçlat in apropierea Ia-
stile, la vre-o mosie ce va sluji drept model de economie ruralA.
AcéstA mosie model va trebui sa aibA o Intindere de vre-o dou6 miI feel,
in care sA se p6tA cuprinde táte felurile iconomie, precum: camp de arat, fdnete, rnOrA,
pAdure, sat si iaz, pentru ca sA se pc5tA face aplicatia teoriel si practice asupra tutulor
acestor ; pe acésta se vor face téte zidirile trebuinci6se pentru lucrarea i pentru
cursul de inv6tAtura.
Un profesor inzestrat cu tee pärtile acestei sciinte teoretice i pract:ce se
va intrebuinta la acéstA sc61A, avénd spre a sa inlesnire i dota ajutatorI, cari, dupA a sa
povatuire, vor paradoA una din pArtile agriculture; acel profesor va fi insircinat cu
tifith Ingrijirea aceste aseemént ; va carmui lucrarea mosiel; va priveghia a se päzi
buna orènduialA In sc6I5, si va povatui pe scolarI la a lar Inv6tAturä, ducAndu-1 adesea
pe mosie ca sA le arate in fapt6 i cu deamenuntul chipul lucrAie pimhituld.
Inteaceeasi vreme se va face pe tot anul un concurs la mosia model, pentru
ca sA se dea premiI locuitorilor de pe la sate, earl' se vor areta ma! cu deosebire silitorI
Ja lucrarea päinéntuluI sail la crescerea vitelor si la imbunAtAtirea soiurilor.
Este de neaperata trebuinta ca mosia model& O. se afle cu apropiere de
pentru cA in multimea lucratorilor ce alérgA la acéstA capitalä se vor putea
lesne gäsi bratele trebuinciése la lucrarea mosie; 2) pentru ca productele acestei mosiI
se vor putea trece cu inlesnire in Iasi; in sférsit, pentru ca cei me multi proprietarI,

www.dacoromanica.ro
 398

posesorI qi altI speculanti de moOT, afiandu-se in acésta capitalli e(;)6tor1 sati traitorl,
vor putea avea prilejul sa val& 9i el insu§T de apr6pe lucrarea acesteT moOT §i sa la
dinteacéstit pilda de o lucrare a paméntulul bine chibzuita.
Pentru bite obiectele ce all a se paradosi in t6te qe61ele §i clasele, ata or-
dinare cal vi extraordinare, in privirea semestrulul, a ijilelor, a ceasurilor cat §i a meto-
durilor ce ad a se urma in special pentru fie§l-care materie, Epitropia va hotari, dupa im-
pregiurarl, prin deosebite speciale programe §i instructiT date catre profesoriT respectivT.

CAP. II
PENTRU ADMINISTRATIA S,C6I,ELO11 PUBLICE

sEcTIA I

Pentru Epitropie
Administratia c45lelor se va incredinta unuT Sfat de invèlaturT, alcatuit de
Prea-osfintitul Mitropolit Veniamin, de trei boerI directorT §i de un referendar sail
director.
Acel treT mfidularI al EpitropieT se vor alege din boerT pgméntenI ce se vor
arka maI vrednicl prin a lor sciinta §i a lor l'Una pentru binele §i luminarea tinerimel
patriel.
Acésta Epitropie va ocarmui avuturile miFatóre O nemiqcabire ale CaseT
§c6lelor, va priveghia pentru orl-ce va putea fi de fotos spre inaintarea invètaturei in-
teacest pamént, va purta de grijä a se pazi in céle huna orAnduiala, va ordndui pro-
fesor' §i invétatorT dupa ce mal antèia se va incredinta de vrednicia fieg-caruia §i va
priveghia purtarile lor.
lar la alegerea §i orénduirea profesorilor, Epitropia va phi cea maT mare
nepartinire, va purta grija in ile§I-care , c451a sil se pule in lucrare cele intocmite, la care
Epitropia nu va putea face de sine insu§T niel o schimbare. Iar când sporirea invnaturi-
lor inmultind trebuintele se va cere a se lua alte mèsurT, atuncl Epitropia va face raport
catre Domn, prin care 41 va da parerea de ceea ce va socoti de trebuinta i va Wepta
a i se da poruncile euviinci6se.
Madularele EpitropieI se vor aduna o-data pe sèptèmana la un loc hotarit ;
acolo se vor sfatui impreuna pentru tlite interesurile administratiei ce li s'aii incredintat,
dar indatoririle nu vor fi impartite pe midularl, ci totl se vor indeletnici colectiv despre
cele ating6tóre de §c6le, pentru ea la orT-ce intémplare de lipsire a vre-unuI madular
sa nu se pricinuiasca vre-o smintéla la vre-un obiect.
EpitropiT se vor ingriji ea invaaturile sa se urmeze dupa or6nduiala ce s'e"'
ap4at, i ca fie0-eare profesor sa '§I implinésca datoriile sale.
La tractarisirile ordinare atinetóre de trebile c51elor, Vote madularile vor
fi impreuna lucrateire, avénd de o potriva vot §i responsabilitate ; iar referendarul are vot
consultativ. La trebile extraordinare i neprevNute, precum : rénduirea la post de
profesorat, scéterea din post, Epitropia va da hotarirea en covér*ea glasurilor.
Epitropia va da inca. D-luT, la sfér§itul fie0-caruia an scolastic, un raport
prin care va da socotéla cu deam6nuntul de starea qcélelor, de sporirea O de trebuintele
invdtatureT, precum O din imbunètatirile ce s'ar putea face.
Fiind-ca Epitropia se ata a§ecllata in Ia§1 O nu pite avea trebuinci6sa pei-

www.dacoromanica.ro
 399

veghere si pe la scálele tinutale, pentru aceea se vor ase4a comiteturl de inspectie

pentru flesi-care sc616 tinutala.
Aceste comiteturI se vor alclitui de trel boerI sala madularl a Eforiel orase-
nescl sat alta perstina In care va avea Epitropia incredere, fijad ceI maI cunoscull pen-
tru a lor rivni si sciintti Intru InvèlaturI si ce l mal cu stare.
Indatoririle acestor comiteturI se vor margini numaI Inteo singura inspectie.
Acestea vor priveghia pentru a se pazi buna °Ondulan In sc614 0 sporirea 100-
taturel, cercetand si aflandu-se fata la examenele publice ; vor tine corespondenta cu
Epitropia si vor insciinta regulat, cel putin o-data pe luna, despre starea si trebuintele
invitaturilor in tinuturile respective ; vor insemna pe profesoril ce nu 'sl vor implini
datoriiie, si vor recomandui pe aceI ce 'sI vor implini slujba cu cinste ; asemenea si pe
scolaril ce se vor deosebi prin a lor silinta si sporire la inv6taturi.

SECTJA II
Pentru referendarul saii directorul
Datoriile sale in deobste
Referendarul ce va implini slujba de director sc6lelor trebue si se deosi-
Use& mal cu séma prin ale sale sciinte si rivna pentru insufletirea lnvitaturilor.
Referendarul va ajuta Epitropiel la punerea in lucrare a Intocmirilor speciale
administratid sc6lelor si va carmui cancelarla EpitropieI.
El va fi dator sa alba scire de orl-ce urméza In scálele PrincipatuluT. Pen-
tru acésta, se va insciinta adesea prin corespondentI sati prin visitata In persOna de
starea fiesI-careia sc61e si de se pazesc IntecmaI legiuirile si asedaménturile ; si prin
raporturI va aduce la cunoscinta EpitropieI, adesea si cu de-aminuntul, tóte luarile
aminte ce va face asupra cursuluI invitaturilor ; va cauta si va supune in chibzuirea
Epitropie Irnbun6tAtirile ce s'ar putea face in scélele nationale; va da profesorilor in-
structille ce va socoti cuviinciòse a se lnlesni punerea in lucrare a asqaménturilor si
legiuirilor hotarite de Epitropie spre Thaintirea Invitaturilor.
Tinerea bunel oréndueli este pusa asupra referendarulul; el va priveghia
despre huna purtare a dregitorilor scàlelor, bunele obiceiurI intre scolari si pentru buna
°Ondulan 'filtre totI acel ce locuesc In sedla, /uand In sciinta purtarea fiesI-caruia scolar,
si despre Vote acestea raportuiud In scris EpitropieT, va pune in lucrare a eI hotarire,
tintit6re a departa pe aceI a carora rele urmarl ar fi primejduit6re altora.
El va priveghia téte ase4dménturile de invitaturit in IasT, asemenea Insti-
tutul academic.
Ca seful cancelarieI scólelor, referendarul va regularisi lucrarile el; se va
ingriji pentru redactia acturilor EpitropieT si va priveghia a se pazi buna orénduiali In
deosebitele condicl ale scélelor.

Datorii speciale ale directorului in privirea scaelor linutale

Datoriile directorului In acésta privinta sunt: a priveghia spre a se phi
buna °Ondulan. la InvitäturI in sc61ele tinutale; se va sirgui, prin ajutorul Comitetului
de inspectie, a Indeplini starea moran si materialfi a fiel-careia scide ; va cauta mijló-
cele pentru a int@mpina neinlesnirile si Impotrivirile ce se pot ivi la inaintirea Inv614-

www.dacoromanica.ro
 400

tureI publice; pentru acesta el va visita fiesI-care din salde tinutale cel putin o-data
pe an, indatorit fijad a fi la examenul sc6lelor tinutale, pentru care epoca acestor exa-
mene asa se va oréndui de Epitropie, ca sa 'I inlesnéscl a fi fa tA o-datA pe an la unul
din examenele semestriale.
DregtoriT loculuT vor intovArAsi pe directorul la cercetarea scóleT, ea sA dea
prin acésta curagiii inv6tAtoruluT isco/arilor sA pdtA vedea i dregtoril insusT starea
sc6le1, i si se sfAtuiascA cu directorul asupra in6surilor ce vor trebui a se lua ca 86 se
implinéscA lipsele ce se vor gAsi in sable.
Directorul va face un jurnal de urmarea cercetfireT luT in scéole, va insemna
in acel jurnal numele dreptoruluT i acelor ce se vor afla de fatA, va arèta starea mo-
mia si materialA a scedel acesteia. Jurnalul se va iscAli de el si de mAdulArile comi-
tetuluT.
Itivèlätoril trebue si fie in tot-d'a-una gata a'l da tot felul de relatie atin-
gèttire de rólele lor. Drept acésta, 1) Invkatorii trebue sA aibk o listä de totl
copiil loculuI cal! sunt in vérstä a urma in salfi ; 2) Un catalog de copiif ce se va afia
In scellA ; 3) 0 listA de copia Orad ; 4) 0 tablA de invèlAturile ce se urmézA fiesI-care
inainte i dupA amia4A41; 5) 0 Insemnare de urmarea examenuluT dupA urmg. Intea-
céstA insemnare se va aräta : purtarea i silinta fiesT-cAruia .colar; se va alätura la
acésta i lucrArile in scris ce vor fi fAcut scolaril spre cercare la examen; 6) Un registru
de téte acturile ce vor fi primit invétAtoril de la Epitropie; 7) In sférsit, o insemnare
de täte raporturile, cererile, sad plängerile ce li se vor fi fAcut de pe afarA pentru pri-
cinl carI se ating de scede, sail ce vor avea el insusI a face catre Epitropie.
Pentru ca sA se cunoiscA maT bine starea scéleT, Directorul va avea luarea
aminte :
10 Asupra invätAtorilor ;
20 n scolarilor ;
30 n pArintilor ;
40 n zidirel In care se aflA c61a;
50 n dregätorilor ce se afiA insArcinatI cu privegherea scepleT.
Asupra Invätätorilor pentru aceea ce privesce la a lor purtare in scedA In
societate, a lor vrednicie, a lor silintd, a se alla in scellä la ceasurile hotArite pentru lec-
tul si a le implini dupà cuviintä, a lor ingrijire a insemna In täte çiilele curgerea inv6.-
tdturilor In clasul lor, si a trece in registru táte hArtiile cAte li se trAmit formal, a lor
plecare i, In sférsit, a lor rivnA a'sI spori sciinta prin citire, traducere i compunere.
Asupra scolarilor, pentru ceea ce privesce la a lor maT multA sal:1 mal putinA
sirg,uintA a urma in ; a lor sporire la invätAturA ; a lor purtare; a lor sAnètate;
a lor curätenie si ale lor mijlóce fisice i intelectuale.
Asupra pgrintilor, pentru a cun6sce, pre cAt se pc5te, pretuirea ce el dad in-
v6tAtureI ; Ingrijirea ce ad a da bunA crescere copiilor; neinlesnirile opresc a implini
acéstd santa datorie; mijI6cele a depArta, sad a intérnpina aceste neinlesnirT; in sférsit,
directorul se va insciinta de chipul cu care se pórtA pärintil cAtre invätätorT.
Asupra zidirel in care se allá cóla, pentru ca sA vadA dacA acéstA zidire se aflA
la un loe sAnètos si de este indestulA a Implini trebuintele sc6leI; in sférsit, daca 4I are
t(íte materialurile trebuincióse, precum: lemne, apA cele-l-alte.
Asupra dregétorilor ce se allá insArcinatI cu priveg,hiarea scedeT, ca sá se In-
sciinteze dacti acestia se ingrijesc din bitA inima de interesurile sc6leI; dactl implinesc

www.dacoromanica.ro
 401

cu rivnd priveghiarea ce le este incredintatA ; daca merg adesea spre visitarisirea

pentru ca sA se dea indemnare inv6tätorulul iscolarilor ; dacä se p6rta bine cu invg-
tätoriI; daca se silesce sä fie cinstitd, In ochiI tutulor, trépta invèlätorilor dupd a lor
vrednicie; dacA indémnd pe pärinti sd dea copiilor bund crescere; in sférsit, dacd fac
tot mijlocul cuviincios a inlesni inaintarea salel pe calea des6virsireI.

SECT1A 1H

Pentru cantelaria
Indatorirde secretarului n de-obste
Cantelaria va fi alcAtuitd: de un secretar, de un casier si de un scriitor,
care va fi si archivar.
T6te hArtiile ce intrA i ies din cantelarie se vor supune de cAtre referendar Epi-
tropieI, care va iscdli acele de ea orénduite si va pune resolutie asupra celor intrate.
Härtiile iscälite se vor protocoli de reFerendar si, trecéndu-se la condicA de se-
cretar, se vor expedui; iar härtiile asupra cdrora se vor pune resolutie, se vor lucra de
secretar si de cä'tre el se vor expedui cu cea maI mare grijd si grdbire, priveghiänd a se
urma regulat slujba cantelarieI i ca tóte acturile hârtiilor intrale i esite sd se tie in
cea maI bund orénduiald. Secretarul Inca va fi dator a protocoli härtiile cate ies de la
Epitropie, ca unul ce prin a sa lucrare se vor i expedui.
Secretarul se va ingriji a trece la registru tóte härtiile ce intrA i ies din
cantelarie, va tine un catalog matricul pentru totY scolaril ce se vor pritni a tirma deo-
sebite inv6tAturI in Academia din IasI; va trece inteun registra notele ce vor da profe-
soriI asupra purtdrel, silinteI i sporul invètätureI fle0-cdruia scolar, si va face un
perilipsis din examenele generale, si va trace in condica generald numele tutulor seo-
larilor carI vor urma inv6taturile publice In Moldova.

Pentru indatoririf e secretarului in privirea trebilor institutului

Secretarul va tine registrul matricular, in care, la intrarea scolaruluI in
institut, se va inscrie numele i pronumele sèfi, vérsta, locul nascerei, locuinta si religia
sa ; se va insemna atestatul ce va avea de altoire; se va inscrie incA numele i proim-
mele pdrintilor luI sall al patronuluI lui, profesia i locuinta lor ; se va insemna
intrAreI scolarultif in institut ca elev sal:1 stipendist.
Tóte registrurile i alte härtiI cAte vor privi la flnantele institutuluI se vor tine
de secretar.
La dénsul se vor adresui pdrintil elevilor, ca sd li se dea socotéla
Secretarul nu va putea sA plAtéseä In socotéla elevilor vre-o sumd, fArd de a avea
maI inairtte in scris voia provisoruluI, care trebue sA cerceteze tette acele socotelI.
EleviI cari vor fi primitI pe a lor cheltuiall, trebue sd plAtéscA pe fiesT-care
sése lunI banil inainte.
0 sése-lunie inceputä se socotesce pentru platA ca i isprAvitä; pentru aceea
nu se va face niel o intórcere de banI citad va esi sail va lipsi vre-un elev din institut,
sub orl-care pricind.
Intru implinirea slujbeI cantelarieI se va ajutora secretarul si de cdtre un
scriitor ce se va oréndui, carele va fi si archivar.

www.dacoromanica.ro
 402

Pentru indatoririle casierului

Casierul va fi insarcinat cu tate cate privesc la veniturile si cheltuelile sea-
lelor ; va tine condicele ce se ating de socotell.
El va rèspunde sumele ce se vor botad prin budgetul cheltuelilor, ce i se
va da iscalit de Epitropie, despre care va da la fiesl-care treI lunT raport.
Casierul nu va putea sa r6spundä, sad sa imprumute niel o suma rara a fi
mal inainte Intru acésta de Epitropie imputernicit.
Casierul va fi dator a rèspunde de orI-ce abus se va pricinui din a sa nein-
grijire la intrebuintarea sumelor ce '1 sunt incredintate.
Casierul se va alege de Epitropie cu Insusirile cerute pentru asemenea in-
datorirI si el va urma dupa regulele de contabilitate ce s'aft aseslat pentru tate casele
Statulul.
Socotelile pentru fiesI-care an trecut, cu tate doveqile si cu budgetul pe
anul viitor, se vor Infatisa Domnulul In toll anil prin un raport, ca sa se hotarasci
budgiaoa anuluI viitor.

Pentru inspectorul Faelor incepètdre din Iag

Unul din ceI mal vechl si mal vrednieI din profesorl va implini slujba de
inspector acestor scále ; sub acésta indatorire va priveghea a se phi nesmintit regulele
Intocmite pentru rénduiala invèlaturilor, va pazi buna orènduiala Intre scolarI §i intre
totT acel mil locuesc In sc616.

Pentru bibliotecar §i custodul cabinetului de Pie(' O mecania a

sdlelor din lag
Pentru tinerea buneI orénduelI la biblioteca scalelor se va Intrebuinta o
persona cu Insusirile cerute, care va fi si Ingrijitor de cartile, manuscriptele qi instru-
mentele AcademieI. Despre carI lucruri va tine osebit catalog si inventariil iscalit de
Epitropie si pentru a earora huna pastrare bibliotecarul va fi rOspunOètor.

CAP. III
PENTRU PROFESOR! §I §COLARI

sECTIA I
Pentru numirea profesorilor
Cand un loe de profesor la vre-o sala va fi vacant, Epitropia va alege o
persona vrednica pentru ale sale cunoseinte si calitatI pentru ca sa Implinésca acel post.
FiesI-care candidat de profesorie, pentru de a castiga vre-o catedra la orI-
care din clasurf, va Infatisa Epitropiel atestaturl marturisitare de sèvIrsirea cursuluI
obiectelor ce are a paradosi, potrivit cu reglementul scolastic ; si dupa ce aceste ates-
taturI se vor cerceta, apoi candidatul va fi dator in vreme hotartta spre cercare a pune
In lucrare si metodul paradosirel, dupa care incuviintandu-se, va fi rénduit de profesorI
dupa paragraful urmator.
Numirea profesorulul se face de Epitropie si se va supune IntarireI Dom-
nuluT, atara de aI norme!, care se vor Intari numaI de Epitropie. Profesorul va fi ne-

www.dacoromanica.ro
 403

stramutat in post, de ckt numal daca nu 's1 va Implini datoriile, sad nu va avea bunk
purtare.
Se va phi insi drept regula generala a se Implini vremelnicesce locul vacant
prin un supleant, i daca acesta In vreme de un an va da dovedl netägiduite de a sa
vrednicie si de a sa hunä purtare se va numi profesor.
Candidatil de inv6tatorI pentru scólele de prin tinuturl vor fi datorl,
acum de o-data, a cun6sce cel putin inv6taturile ce se Invata In clasurile incep6tóre;
acestia vor fi inca datorI a m'Asee metodul inv6taturel lancastrice.
Un profesor va putea avea dou6 catedre de o-data si sk prina6sca 16fa
Intrégii pentru fiesI-care in parte ; de va mal lua lusa a treia catedra, va fi la aceea
numaI ca un supleant i cu acest titlu va avea numaI jum6tate 16fa hotariti pentru
acésta catedra.
Mara de scdlele Incepitóre, in tóte cele-l-alte se va aseda cite un repe-
titor pentru fiesI-care clas, ce se va alege dintre scolariI ceI maI inaintatT din clasurile
de mal sus; acestI repetitorI vor face in scóla repetitia cu óre-care mullamita din par-
tea scolarilor, carl vor avea s'A urmeze aceste repetitii. RepetitoriI acestia vor putea
paradosésca in lipsa profesorilor si atuncea vor avea de la casa scedelor o gratificatiune.

SECTIA

Pentru indatoririle profesorilor

El sunt datorl a se afla regulat la ceasurile hotarite pentru a lor cursurI
respective. Numal la intémplare de bóla neputénd, profesorul va insciinta directia spre
a se oréndui in locul s6ii un suplinitor ca sa nu rèmke prelectia hotirita.
ProfesoriI vor priveghia a se urma huna orAnduiala i linistea in cursul parado-
sirel lor. El vor departa pe scolaril ce ar cuteza a '1 turbura ; vor citi catalogul nominal
si vor Insemna pe ceI ce nu vor fi de fata.
Pina a nu incepe lectia 51110, profesorul va face prescurtatóre repetitie a
lectieI trecute, sail va face acésta prin scolar!, intrebindu-I despre acele obiecturI. El
adesea-orl va practisi a lor judecata si a lor pricepere, dindu-le &e-cal-1 materiI atin-
g6tóre de obiectul ce s'a paradosit. El va indatori pe scolarl a serie prescurtarea lec-
tiilor si de a trece alaturea insemnirile ce se vor face In cursul lamurireI ceI din vid
graid a profesorula Va cere de la soplar' a i se Infitisa acele scrisorI la vreme cu-
viinciósa.
In cursul paradosireT, profesorul va face scolarilor dese intrebarl spre a
se Incredinta de ad inteles bine talcuirile ce le-ad rostit; el va cere ca scolaril sa aduca
analisuri de lectiile trecute, va intocmi acele analisurI, va insemna la sférsit a sa soco-
tinta si le va tutuma scolarilor.
In acele âiitêi dile a fiel-careia luni se vor cerceta scolaril asupra ma-
teriilor de carI s'ad Indeletnicit In curgerea lunel trecute ; acest examen se va face
puténdu-se i in finta directoruhil. Dupa acest fel de examen, profesoril respectivI
vor tramite la cantilena scólelor foile de al lor scolari Insotite de luarile aminte, ce vor
fi ficut in curgerea luneI asupra Inaintarilor, saC nesirguintel a fiesI-caruia scolar, atit
ale inv6tatureI cit si ale purtarei.
Spre a eruta scolarilor ostenéla de a notarisi scriptele lectiilor ce afi si
urmeze i Insemnatóre perderI de vreme, profesoril trebue si gatéscil ale lor cursurT,

www.dacoromanica.ro
 404

In limba romanas* dupa autorii ce se vor insemna de la Epitropie. Aceste cursurT,

cercetandu-se mal inainte de Comitetul profesori/or, potrivit cu paragraful 221, dupa ce
se vor autoriza de Epitropie, se vor da cal mal in graba in tipar.
Epitropia va indemana acest fel de lucrar! prin multamite ce va haräzi la acei
cari vor fi alcatuit cele mal bune c'ärtI in acele maten!.
§ 113. Telta invetatura trebue sa fie intemeiata pe religie si pe moral, tot o-data
cänd se prelucréza mintea tinerilor, cand se inavutesce de felurite cunoscinte ; mal
ales se envine a formarisi a lor naravuri si a ton haractire prin pilde i prin invätaturi,
sirguindu-se mai Ortos a le areta princilisat fapta cea huna.
Invätatura cea mai mare nu numaI ca le-ar fi desartä, ci inca si vatämatelre cand
nu ar 11Insotita de bunele insusiri ale mime!.
Acest adevär niel odini6r4 nu se envine a fi perdut din vederea acelora carT sunt
insarcinati cu paradosirea publica, a carora de capelenie sirguinta trebue sa fie de a
insufleti scolarilor : simtire de cinstire pentru lucrurile sfinte ; supunerea i respectul
pentru legi, dregkoriile statornicite ; dragostea bunel orénduell si a Patriei ; sir-
guindu-se de a face dintr'énsii ¿pineal cinstiti mal inainte decat Atuncea el
vor implini scoposul cel adevärat al invätatureT, si se vor putea maguli cum ca ade-
vérat aU agonisit multamita PatrieT.
§ 11.4. Profesoril, institutorii sai1 pedagogii, carT, nepretuind asemenea indatoriri
a insarcinarei lor ce! nobile, s'ar departa de la aceste principii i ar cuvénta alte tinti-
Ore de a zminti mintea scolarilor si de a strica inimile lor ; unil ca aceia dovedindu-se,
dupa cercetare indata se vor departa din ale lor posturi si se vor declara nevrednicl
de a Indeplini sarcina de profesor la vre-o sc616 publica.

sECTIA

Pentru institutor! si profesor' privati

§ 115. Privatil inv6tAtorI nu vor avea voie a infiinta particularnice iustituturi
farg autorisatia EpitropieI invälaturilor ; care, mal antéi5 cercetându-I si aflandu-I vred-
niel*, le va sloboqi voie, insemnandu-le metodul dupa carele vor avea a urma, datorI
fijad a face examenele lor scolastice in fiinta unui insarcinat din partea Epitropiei.

sECTIA

Driturile i re'splatirea profesorilor

§ 110. Spre a insufleti sareina profesoriei publicel in tétiturT, care este una din
cele mal grele si din cele mal insemnatäre, este de neapèrata trebuinta de a Danta in
fata publicului vrednicia pers6nelor, care se jertfesc la acésta profesie, de a le insemna
gradul ce allí sa coptin0 in societate, a le harazi titluri i multamite, daca prin a lor
slujbe ar fi agonisit, si in urma a le siguripsi o stare, cand vorajunge la incheierea
une! sarcinl atat de insemnatére, cat i cinstitóre.
§ 117. Spre a ajutora bätranetele saU neputintele acelora, vor fi jertfit
a lor viéta pentru invätarea tinerimeT, i spre a siguripsi ssärta de a lor vècluve
si fli saraimanT, este hotarit, ca profesorul, saii alt povatuitor invätaturilor, carele
10 anT de rénd va fi implinit cu cinste a sa indatorire, la intamplare de tragere
din slujba va primi pe t6tit viétl pensie o a treia parte din lga ce va avea In

www.dacoromanica.ro
 405

cea de pe urmä a sa slujba ; douè treimi din a sa MI de va sluji ,iése-spre-4ece ani,

in urrna va primi tata a sa 161 de va sluji dou6-slecI i patru de anI.
AniI slujbei se vor incepe a se numara dupä publicarisirea acestuI regu-
lament, luandu-se insa aminte de va cere trebuintl la slujbele perstinelor §i a drega-
torilor ce aU slujit pana acum.
Mädulärile corposuluI de invatatura carI In cinste vor implini a lor sar-
cilla in curgerea uneI hotarite vremI, vor avea asemenea§I drit de nobleta personal& saii
mostenitare, dupa m'alinea slujbelor facute, precum i asupra inaintarilor In ierarchia
rangurilor dupa principiile carT inteacésta s'ad statornicit de Organicescul regula ment.

DISPOSITIÌ ATINGETORE DE $COL.À.

SECTIA V
Pentru primirea scolarilor
§colaril, pentru a se primi in ;;c6lä, trebue si se adresarisésca, pentru
cólele incepatare tinutale, la Comitetul de inspectie, iar pentru §cedele din Ia0 la Di-
rectia §cedelor.
§ 121.. §colara trebue sa se infati§eze la cala de aI lor parintT, sall de al lor pa-
tronI, i sä aduca marturiI despre a lor familie i religie, iar aceI carI vor fi fost
tatI pe la alie §c6le, vor infätia atestaturile doveditóre de a lor vrednicie pentru clasul
in care vor voi sd intre; acest atestat trebue si arete daca §colarul a fost silitor, daca
a sporit la Invatatura §i daca a sa purtare a fost neprihanita ; iard tinerd ce nu vor
avea atestaturi, mal antaiil se vor cereeta de insärcinatul cu inspectia clasurilor
patáre, asupra invataturilor ce vor fi urmat, i apol se vor a§esla in clasurile ce li se cu-
vine. Dupa aceea va da §colaruluI adeverinta de clasul In care are a intra, cu care se vor
infäti§a la cantilarie spre a fi Inmatriculati I cu bilet vor merge la profesoriI respectivI.
La inmatriculare se va cere §colaruluI adeverinta ce'l va fi dat examina-
torul, adeverintele de botez §i de altoire; aceste dou6 dupa urmd se vor cere acum de
o-data numal de la §colariT a carora vérsta nu va trece peste §épte anI; dupa aceea se
va inscrie In registrul §cedeI numele §i p3recla vérsta, locul nascereI §i al
locuinteI, religia, numele pdrintilor, sat a patronuluT, profesia i locuinta lor.
§colarii lipsitl de stare, daca la savir§irea cóleIor incepèt6re nu vor ago-
nisi in examen public, din inv6tätura i purtare, eminentie, uniI ca acetia nu se vor
primi sa intre in gimnasiI,' ci se vor indrepta la unul din cursurile extraordinare, aii
la frumoise me;tepgurI, sag la acele technice.
§colarii ce vor fi sä urmeze regulat cursul invqaturilor, se vor primi a se
serie In registru numaI himna pana la 8 slile inaintea deschiderel cursurilor.
Dinteacésta regula se deosibesc cóIele incep6hire lancasterice, In cari se vor
primi colar1 nouI in tata vremea de peste an, ori de cate orf vor fi in scaune locurI slo-
bode, asemenea si la cursul frum6selor mqte§ugurT si la technica.
SECTIA VI
Pentru disciplina
§colariI carT nu vor r6spunde chiamareI lor cu invetarea lectiilor, din lene-
vire, pe una' ca aceOia din clasurite incepètóre, profesorul, pentru de a'l imboldi spre
sirguinta, va intrebuinta mijleice de emulatie, i neajutând acestea lo cea de pe urma,
va i certa.

www.dacoromanica.ro
 406

*colaril carI nu vor corespunde chiamarel lor cu invätarea lectiilor din

lipsa talentului si din nesirguinta, dupa sfätuirea i mustrarea in clase din partea pro-
fesorilor, urmand asemenea nesirguinta, profesorul respectiv prin raport Incunoscan-
du'l DirectieT, a césta va Impartasi i Comitetului scolastic notele ating6tare de scolarul ;
Comitetul luand in bagare de sémi lipsa talentului si a sirguinteI, ca pe unil de la care
nu se pote astepta vre-un rod bun, Il va departa din clasa publica, raportand prin
directie Epitropiel.
colaril carl avand talent la invètfitura se vor arèta nesupusi i dasträ-
map, calcand datornica cuviinta catre maT maril lor i conscolarl, i urmand impotriva
regulelor i discipline!, ar6tandu-se neastamparati, pricinuitorl de turburari liniteT, atat
In parados, cat i In afara ; pe uniI ca acestia, antaiii li va sfatui, dupa acésta II va
mustra inaintea conscolarilor lor, In urmä, pentru clasele incep6tare pana la cele urna-
fiare, va pa0 cu certare, dupe care neindreptandu-se va raportui Directiei, care va urma
dupi paragraful de mai sus; iar pentru clasele umaniére si academice, dui:4 sfatuire
mustrArI, profesoriI vor raportui Directiel care, cu sfätuirea CornitetuluT, va hotari : pen-
tru acei din umaniare vre-o certare potrivitä ; iar pentru eel din academie, neputand
prin sfaturi a'i lndrepta, va raportui Epitropiel de a fi departati.

SECTIAVII

Pentru examene
§colarii vor trece de la un clas la altul numal dupä ce vor dovedi a lor
vrednicie la examenul de véra, ce li se va face pentru bite invètaturile ce vor fi urmat
pana atund.
Acela care va voi sa fie primit la examenul public, va fi dator sä se In-
scrie la Inceputul anuluI scolastic In registrul scale, ca un scolar al clase!, pentru care
se va fi judecat vrednic i sa urmeze regulat tate lectiile acestui clas.
Douè examene se vor face pe an, cel antaill se va face pentru téte sea-
lele in cea antaitä jumètate a luneI Februarie ; al doilea se va face in cele d'antéig 15
lile ale lui Iulie ; numaY pentru scedele tinutale in cele dupa. urmä 4ile ale aceste! luni.
Examenele vor fi publice ; fiesT-care profesor va face examen scolarilor
AI in sala unde îT face cursul, in fiinta directorului.
Profesorul va face fiesI-caruia scolar trei Intrebari si va insemna meritul fie0-
caruia din el; insemnarea insä cea desävirsita nu se va face numai dupa acest examen,
ci se vor lua in bägare de sérna tate insemnarile ce se vor fi trecut In tot semestrnl,
si se va aldtura resultatul cercetarilor ce se vor fi fault In parte in curgerea semestru-
lui cu resultatul examenului general. Gradurile meritului se vor Insemna prin
No. 1, 2, 3 si 4.
*colarii ce vor avea numèrul 4, vor fi datorI a rèmanea Inca un an in-
treg in acel clas maI inainte de a trece la altul. Çu tate acestea, directorul va putea da
vote scolarilor a da examen a doua si a treia 6rA in vreme hotärita, dad va vedea ca
este pricina bine-cuvéntata.
§colarul ce se va lepida de trel orI de la examen, nu va putea trece la
alt clas sub nicI un pretext.
Dupa examenul special ce se va face la sférOtul semestrulul al doilea,
va urma indatA examenul public cu solemnitate, in care se va citi clasificatia §colarilor

www.dacoromanica.ro
 407

si se va face concursul acelora ce trebue sa se tie cu cheltuila din Casa sc6lelor, facén-
du-se si impartirea premiilor.
La masa cercentorilor pentru acest concurs vor prezidui Eforil sail Comite-
tul de inspectie, iar in IasI Epitropia invaaturilor. MaI inainte de a se Incepe examenul
se va rosti un cuvént in sc6lele tinutale de catre unul din profesorii acestor scede, iar
in sc6la din IasT de Directorul salelor. Prin acest cuvéat se va incunosciinta publiculul
starea materiala si moran a sc6leI, se va arèta numèrul scolarilor ce vor fi urmat la
Mi/altura in curgerea anuluT, se vor recomandui scolaril ce se vor fi aris..tat vrednici
de premil, In sférsit se va ar6ta folosul ce curge din buna crescere si se va face sco-
larilor indemnare a fi silitorI la invaatura si a pazi nesmintit regulele de huna. purtare.
Dupa ce va rosti cuvéntul, se va urma cercetare incepéndu-se de la clasu-
rile cele maT de jos, si se vor lua dupi fiesi-care clas cite doT scolarT, carora li se vor
face intrebarI la invaaturile ce vor fi urmat.
Dupa ce se vor cerceta inteacest chip bite clasurile, prezidentia, pe te-
meiul clasificatiilor § 131, va impärti cu mina sa scolarilor premiile ce li se vor fi ho-
tärit ; cercentoriI, dupa aceea, se vor retrage intr'o parte ca sa se sfatuiasca pentru ale-
gerea scolarilor stipendistI din candidatiI ce se vor fi infatisat si se vor fi supus cerce-
tare ; In sf6rsit, cercetatoriT vor intra iaräsi In sala, ca sh dea In cunoscinta publiculuT
numele acelora ce vor fi ales1 de stipendistI.
Dupe examenul din urma, la sférsitul anuluT scolastic, fiesl-care profesor
va da scolarilor s6I atestaturI araind purtarea lor, invalturile ce vor fi urmat si gra-
dul sciintelor.
La sférsitul cursuluT intreg de umanii5re si la sférsitul Invaäturilor aca-
demice a unora din cursurile extraordinare, se vor supune unui examen general scolarit
ce vor don i a primi diplome.
Examenul pentru diplome se va face de profesoriT cursurilor respective
sub presedentia EpitropieT, carele se va iscali de Epitropie, directorul, sineorul si de
unul din profesoril facultateT respective.

sECTIA VIII
Pentru diplome
Diploma va da scolaruluI pentru umanière titlul de Laureat In litera-
tura». Pentru invaaturile academice din facultatea filosofica, titlul de Laureat In
sciinte si arte». Din facultatea juridica titlul de advocat si, In sférsit, de inginer civil
pentru cursul de matematica aplican.
Taxa diplomel de laureat in invaaturile umanióre se va plati dol galbenT,
a filosofiel pentru sciin'ie si arte, cinc! galbeni; iar taxa diplome! de legl si de inginerie
se va plati opt gaIbenT, carT hani vor intra in Casa sc6lelor pentru intémpinarea chel-
tuelilor extraordinare.
Asemenea diplome vor fi neap6rate pentru aceT carl vor avea scopos a
intra in slujba Statulul ; drept aceea, douT-spre-Oece anT In urma publicatiel aeestul ase-
lanAnt, totl tineriI ajungénd la Orsta si dorind a intra In slujba publica, vor fi datorT
a castiga mal Inainte asemenea documenturT.
§colaril carT inzestratT fiind cu bune purtarY, cu téta cuviinta si lauda, vor
s6Vir0 cursurile umaniórelor si invaaturilor academice, se vor folosi de drit de a avea
protimisis la posturile vacante ale StatuluT in deosebitele slujbe administrative, sad jude-

www.dacoromanica.ro
 408

eh torescI. Pentru acee3, Epitropia se va ingriji de a supuse Domnulul numele unor ase-
n'enea tineri, spre a fi recomänduitI la sal' deosebitelor Departamenturl.

SEGTIA Ix.

Pentru vacant.e
Vacantiile se vor face dupa fiesI-care examen ; vacantia semestruluT I va
li numai de opt dile pentru t6te scólele; cea de al doilea va sine pentru sc6lele incepè-
Ore de la 15 Iulie pana la 15 August, pentru Oto cele-alte scóle de la 15 babe pana la
1 Septembre.
La sfér§itul vacantiilor tate cursurile se vor deschide.
Diva deschiderei clasurilor se va serba mal antéifi in biserica pentru chiamarea
Duhului Sfant, unde trebue sa se afte totT profesoriT cu scolaril lor i totl dregkoriT in-
trebuintatI in instructia publica. Dupa esirea din biserica, vor merge tolf in sala, nade
din partea DirectieT se va rosti un cuvént in care va una sirul invètaturilor ce ail a se
urma in anul scolastic ce se incepe, si rénduiala ce trebue sa pazésca. scolariT la a lor
invèlatura si purtare.
A doua-di fiel-care profesor in parte 41 va incepe cursul prin o introdu-
cere si o desvalire pe scurt a iavitaturel ce are a paradosi.

CAP. 1V
INST1TUTUL DE EDUCATIE

Despre organisajia din Ittuntru a instilutultif

sEcTIA I
Pentru elevi
Acest institut s'a statornicit pentru de a indemana educatia tinerilor fiT
ai dreetorilor Statului si acelor carT, inzestrati de talent si sirguintä, ar fi lipsitT de
mijlócele cuviincióse de a putea urma invèlatura.
Acel antéhl se vor numi elevi in numèr de cincl-decT, iar ceI al douilea, stipen-
d4ti, carT se vor alege in numër de dou6-decT si patru.
Intdmplandu-se sa fie mal' mult1 concurentI, apoT din numèrul total se vor
trage prin sorti pana la numèrul hotarit.
Unil si alta vor avea la institut a lor locuinta, hrana si incaldamént, iar
imbracamintea va fi cu cheltuiala parintilor, urmand invèlatura in clasurile publice.
Esind dregkorul din slujba Statulul si dorind ca fiul ski si urmeze a sedea
in institut spre invnatura, apoT va plati pe an suma de 1.200 lef.
Mara de elevil carI, dupi trel anT de petrecere la institut, s'ar ar6ta la in-
Otaturli si la purtarT cu eminenfie §i la esirea parinteluT sail a patronulul ski din slujba,
n'ar avea chipurl de a implini iadatorirea de maT sus, pe uniT ca aceia Epitropia il va
primi in numir de elevl supranumérali, pana la incheierea cursuluT invèlfiturel, daca vor
urma cu acele alese insusirT.
Spre a inlesni crescerea flilor acelor parintl, carT nu s'ar gasi in slujba
StatuluI, uniT ca acestia se vor primi la institut cu plata de 1.400 leT pe an; lima

www.dacoromanica.ro
 409

numirul unor asemenea tinerT va fi potrivit cu inctiperea localuluI, ca si nu se strim-

toreze fiii dregtorilor StatuluT.
§ '154. EleviT carl vor fi primitT pe a lor cheltuiali trebue sa platésca pe fiesT care
Ose lunI baniT inainte.
0 Osa-/unie inceputa se socotesce pentru plata ca i ispravita ; pentru
aceea nu se va face niel o int6rcere de banT, cad va esi, sad va lipsi verl-un elev din
institut, sub orT-care pricina.
Tineril institutului sunt pusT sub nemijlocita privighere a provizorului
se impart in doui sectil, din care una este alcatuita din fiil dreetorilor StatuluT, iar
alta din stipendisti.
Spre a fi primit la acest institut, tinirul trebue sa fie siin6tos i cu bune
purtarI; Reel eu metehni trupescT a organelor nu se vor primi. Stipendistil se vor alego
dintre ce! Arad si cu talent insemnat.
Vérsta primireT este de la 8 Oita la 13 alai, sad in vérsta mal inaintatä,
daca tinèrul ar fi petrecut cursul invètaturilor, potrivit cu anil sil.
Spre a fi primit la institut ea elev, tin6rul trebue sa fi petrecut scellele in-
cepèt6re in public sad in privat, tag dupi ce s'ad supus la un examen si aü castigat
cuvenitul atestat aicl in Iasi, de la scéla Incepébire din SIIntii TreT-Ierarchl, iar la tinu-
turT de la aceleasT incepèt6re.
1116sura de mai sus se va incepe a se pune in lucrare de la anul 1837,
1 Septembre, iar acum spre indemnarea tinerilor ce se vor primi la institut, i call nu
vor fi petrecut clasurile incepit6re ; repetitoriT le vor paradosi aceste obiecturT.
Tot la acel institut si de o potriva cu elevil se vor tine cu cheltuiala scedelor
stipendistil.
Spre a putea fi primitl in numirul de stipendistT, se cuvine a face concurs,
numal aceT copiI sarmanT si al parintilor scapatati cu talant deosebit, i earl vor da
cele mai bune nadejdI pentru a lor sporire, se vor primi de stipendistï. A.cestI stipeodistl,
dupa ce vor trece cursul invdtaturilor, vor fi datorl a paradosi in set:Stele nationale in-
vitaturile la earl' se vor gasi mal vrednicI, cu jumètate de léfá in curs de treI anT. Daca
verT-unul dinteacestI stipendistI nu va rispunde scoposuluT, apoT se va departa din in-
stitut, primindu-se altul In locul s66 prin concurs.
Devil i stipendistil vor fi datorT si urmeze a lor invòtatura dupi orin-
duiala ce li se va arèta, si nu vor putea sit schimbe acésti ordnduiala, saCt WIT curme
invetatura sub niel un pretext.
Imbracamintea elevilor StatuluT precum si a acelora cu platfi si a stipen-
distilor va fi ca a lor cheltuiali : uniforma pentru e§ire, §i, dupi vointa, in casa ; Insi
tot-d'a-una se va pazi la imbricaminte cea maT mare curatenie.

SECTIA

De personalul dregétorilor institutului

Persona lul dreetorilor institutulul se alcatuesee : de provizorul, de peda-
gogI-repetitorI, de econom, de censor-pedel i slujitoriT trebuitorI.

Pro vizorul
Povatuitorul institutuluT este provizor, carele va avea sub a sa ascultare
un censor, dol pedagogT-repetitorT, earl cu totil vor implini datoriile oraduite.

www.dacoromanica.ro
 410

Provizorul este ca un parinte elevilor cu asemenea Indatorire. El va po-

vAtui crescerea fisici §i morali a tinerilor, va priveghia a lor purtérI §i paza bunelor
orendueli In cursul deosebitelor indeletnicirl ; sliva §i aptea va fi fati la a lor sculare,
la mancare §i la smlare ; visitänd repetitoriile §i dormiten-ele elevilor, ca pedagogiI sé
fie pururea nedespArlitl de al' lor elevT, §i va primi in teité séra raportul acestora ; po-
vétuind §i priveghiänd ca aceOia sé pregétéscA pe elevI la invètarea lectiilor ce li se vor
da de cétre respectiviT profesorT. Ingrijirea sa va fi ca, potrivit cu institutiile scolastice,
sé inféti§eze pe elevI de a fi vrednicT chigmAreI lor de fati §i dreptul ce at sé coprind'ä
In societate, urmänd cu rivng §i curAtenia cugetuluI intru implinirea sarcinel ce i s'a
incredintat.
Provizorul va face aplicatie de bite mtsurile ordinare legiuite pentru tinerea
institutuluT, iar la intemplArT extraordinare va cere nouè instructii de la ocir-
muirea §cólelor.
Provizorul va fi indatorit a se supune inspectieT directoralesi
, a urma
instructiilor date de atre Epitropie.
Provizorul va avea asupra sa priveghierea invAtérei §i purtireI elevilor, i
va face in tótA luna raport intemeiat pe noatele profesorilor i ale sale, despre sporul
tinerimel. Acest raport al provizorulul, Directorul, adéogénd lacé qi obset vatiile sale cele
trase din inspectie, ti va supune EpitropieI in parte.

Pedagogii repetitori

Pedagogii sunt in special implinitoril indatoririlor provizoruluI ; el sunt

nedespértitT de elevi, cänd ace§tia petrec : in sala dormit6re, in aceea a studiilor, la
masé qi la recreatie. El vor duce pe elevi la clasurile respective §i 'I vor incredinta
profesorilor, de nade iar la incheerea lectiilor il vor insoti la locul hotérit, primind de
la respectivul profesor insemnare de lectia daté O de purtarea lor, O vor tine jurnal de
purtérile elevilor, pe care in fie0-care sérl 11 vor impArté§i provizorulul.
PedagogiT repetitorl vor stArui cu amènuntul la tälcuirea i invAtarea lec-
tiilor elevilor in sala studiilor.
Pedagogil repetitorT trebue sé fie de un haractir péciuitor, drept §i nepAr-
tinitor ; el nu vor favorisi pe unil mal mult decit pe altiT ; se vor sirgui de a cä§tiga
dragostea elevilor, pentru ca mijl6cele blände sé fie mal puternice de cá.'t asprimea ; care
qi acésta se va intrebuinta cu cumpAnire, avénd cea mal mare trezvie intru Ole, §i
netreand cu vederea cea mal micé gre§615, cerénd Intru tóte povAtuirT de la provizorul
Drept aceea, pedagoga repetitorl vor face cunoscut elevilor datoriile ce at
sé urmeze, pentru ca sé nu aibé cuvént de a lor nesciinté, O téte nouele dispositil atin-
gAttre de acestea, se va citi de provizorul in auzul tutulor.
Se va lua mare luare aminte ca evlavia §i dragostea adevtrulul §i supu-
nerea aire legt, Domnul Ocärmuitor, adanc sé se inrédécineze in inimele tinerimeT;
acea antéid se va ca§tiga prin plinirea datoriilor creOinescY, iar al doilea prin defama-
rea §i pedépsa fiel-cAruia neadevér, precum prin lauda §i rtsplAtirea acele care n'ar
face asemenea gre§éll ; pedépsa va fi mg simtitóre clac& eleviT ar cerca sé in§ele §i sé
viclenéscA, cAcY cea mal micé ingAduire de asemenea va fi vAtèmét6re tinerel discipline!
institutuluI.

www.dacoromanica.ro
 411

Des pre economul

Economul va avea sub a sa ingrijire materialul, provisiemele, 6menii de
slujba si lucratorii, ce se vor intrebuinta la institut, va tine registru de bite cheltuelile
cu bucataria si cu alte trebuinte ale institutulul.
Va tine inca un inventaria in care va trece bite mobilele si alte lucrurT
ce aduc scolaril cu sine cand infra antéiasT data in institut, si cal:1 se vor Incredinta
pedeluluT spre intrebuintarea elevilor.
Economul va fi rèspunptor de tot materialul institutului; de aceea, Matà
ce se va perde, sail se va strica ceva dintr'acest material, va avea grija a se pune la
loe de orl-cine se va cuveni ; va vizita adesea téte efecturile institutului Academiel, ca sa
va la." de se pazesce in bunfi stare si va insciinta pe Directie despre a lor stare, cerénd
cuvincilisa punere la cale.
Indati ce are a se face vre-o schimbare in personalul 6menilor de slujba, eco-
nomul va face acésta prin scirea Directiei, va lua socotéla in Vote serile de cheltuelile
cu carT vre-unul din &m'O din slujba va fi fost insarcinat ; va face cercetare cu dea-
m6nuntul de s'ad urmat drépti tocinéla la ori-ce cumpèräturä.
Economul primesce de la Casa scaelor suma orénduita :de Epitropie prin
budget, pentru cheltuelile ordinare si extraordinare ale institutuluT, pentru care va tine
condici snuruitii, unde vor iscali toti primitorii banilor, si despre carl pe fiesi-care luna
va incheia socotelile, controlate mal antditi de provizorul, prin sama curata cu casierul
scdlelor.
Pentru inlesnirea cumpèrarei celor trebuinciése, va primi banil inainte pe fiesT-
care luna de la casier, iar la facerea din noti a vre-unuT lucru mal insemnat, saii repa-
ratie, economul va insciinta pe Directie, care, dupa hotarirea Epitropiel, urmand forma-
litatile intru acésta pazite, va pune in lucrare facerea lor.
Acest econom se va ingriji, in sférsit, pentru tete cele ating6t6re de eco-
nomia institutuhd, curatenie si altele.

Pentru censor
Privegherea lid L.e va intinde peste totT &nena in slujba institutuluT, va
tine buna orénduiald futre elevii intern1 si scolariT externi, va primi comisiónele si pa-
cheturile, ce se vor adresui catre elevi, pe carT le va 1mpart4i provizorultd. Pentru
acésta, va tine condica de mirare si qire; in aceeasT condica va inscrie ceasul esireT si
inturnarei elevilor la institut, carT vor primi intru acésta bilet de la provizorul.
La intémplare cand pentru pricini neprevOute ar rèmânea vre-un profe-
sor de la ceasul paradosului 566, censorul se va insciinta despre acésta pricina, o va ra-
portui Directiel, care va pune la cale a se urma paradosirea prin supleant.
183. Asemenea el va priveghia asupra curateniel apartamenturilor, tntelegéndu-se
intru acésta cu economul, si se va ingriji a se da semi la timpll hotarit prin t6te
ceasurile scolastice.

Pentru pedel
§ 184. Pedelul, care va fi sub ascultarea censoruluT, se va ajutora de patru slugT;
el este insarcinat cu tinerea garderobei elevilor, cu curatitul straelor si a lor tinere in
huna stare si orénduiala, bite dupa felie, precum i se vor incredinta, tiind si o condicii

www.dacoromanica.ro
 41.2

snuruita intru acésta, unde sä se tréca tate lucrurile ce vor fi ailus eleva cu sine ; el
va avea grija si despre curatarea tutulor salilor, odailor si a paradosurilor, despre a
lor incältaminte si aerisire; el va fi purtätor comisiónelor din polea administratieT in-
stitutulul catre parintiT elevilor, pentru care va tine condica.

SECTTA III

Pentru rénduiala si disciplina institutului

Vremea sculäreT elevilor, véra si iarna, este la cinc! ceasurI diminéta; ceasul
culcä'reI este la 10 ceasurT séra, pentru care se va da semn cu clopotelul institutuluI ;
iar pentru intrarea si esirea din clasurT va fi un clopot mal mare.
Dupa ce eleviI se vor scula, se vor s'Ala, imbraca, care acésta se vor im-
plini in 30 de minute, el cu huna rénduiala vor trece in sala studiilor, unde se vor in-
spectui de provizorul, si, impreuna sub povatuirea pedagogilor, vor trece in sala man-
carel', aicea Efimeriul va face rugaciunile de dimin616, dupa care va urma gustarea
tóte acestea ati a se iacheia pana la 6 ceasurl.
La 6 ceasurI pedagoga repetitorl duc pe elevT in sälile studiilor, unde le
talmacesc lectiile date si priveghiaza a le inv6/a, urmand acésta pana la 8 ceasurl.
La 8 ceasurT pedagogiT repelitorT dun pe elevl in a lor clasurT respective,
de aicT la 11 ceasurI esind din clas iT vor primi iar pedagoga, si duandu-I In sala stu-
diilor, acolo depune fiesT-care a sale cartI, se o iihnesc pana la 12 ceasurT,iar acel carl
ad a urma si alte clasurT, vor trece in clasurile cuvenite.
Chiar la amia41-qi clopotelul chiamli pe elevY la pranz, pedagogiT repeti-
torI duc la trepezarifl, unde, dupa meritul purtareT in cursul s6ptèmaneT, provizorul va
insemna locul flesT-caruia ; pranzul, care va tine pana la treT sferturT, va fi propa0t si
urmat de cuviinciósele rugaciunT.
Sculandu-se de la pranz, eleviT vor avea treT sferturT de ceas recreatie in
sala, sati in grading; dupa acésta, la semu de clopotel,Incepe pregatirea lectiilor pana la
2 ceasurI iarna, iar vera clasul va incepe dupa pranz la treT ceasurT.
La semnul mareluT clopotel, pedagogil repetitorI duc pe elevI in clasurl,
carele vor tine dou6 ceasurl, dupg carl aceT ce ar urma altor cursurT trec in clasul
respectiv.
Dupa incheierea clasurilor ordinare si extraordinare, pedagoga repetitorT
duc pe elevi in sala studiilor unde 10 depun cartile, de aicea trec la trepezar unde fac
gustare, apoI iarna trec In sala cea mare spre petrecere, iar véra la aer curat sati in
gradina pana la 7 1/2 ceasurl.
La 7 1/2 ceasurT eleviT trec In sala studiilor unde, sub povätuirea pedago-
gilor repetitorT, invata lectiile pana la 9 ceasuri.
La 9 ceasurT clopotelul pensionatuluT da semn de cina, care se va urma cu
rénduiala insemnata la prinz.
Dupa cilla petrec elevil In sala studiilor si la 92/4 merg la inchinaciune,
dupa care se culca.
Pedagogil repetitori vor dormi in sala sectieT elevilor, iar cabinetul lor,
despalit fiind de dormit6rea elevilor prin un parete de sticla, vor putea priveghia
de a se pazi cea mal huna rénduiala si huiste intre elevY ; la intémplare de bolnavire,
va face Indata sciut provizorulul.

www.dacoromanica.ro
 413

La tòte aceste IndeletnicirI si stramutarI a elevilor, provizorul va fi t'ata

asernenea la culcat si la sculat.
FiesT-care elev venind la institut trebue s alba deplina imbracaminte, care
va fi : uniforma si schimburT, i anume dou6 uniforme de terte Illele, una pentru s6rba-
torT, o manta, cusma, 2 perechl ciobote, 12 camasT, 43 prostirT, 12 perechl ismene, 12
perechi caltunI, 6 peptare usóre, 12 basmale de nas, 6 prosepe, o pereche manusl, 1
halat, 1 mindir de lana, 2 perinT, 1 oghial si un macat de merinos verde inchis pentru
acoperirea crevatulul, o toaletä cu acele trebuit6re pentru tinerea curatenieT trupuluI
si a straielor; carT aceste, vor trebui a se inoui de catre pärintT, spre a fi in stare huna,
telte se vor incredinta provizorulul, care, dupa ce le va insemna, va incredinta pede-
luluT prin scirea si a economulul, dupa paragraful 177, spre a se aseqa la garderoba sub
numèrul elevuld. Necuratenia i neorénduiala elevilor in a lor imbracaminte si in tinerea
lucrurilor, nu se va ingadui si la Ini6mplare se va certa.
Pentru curatenie va fi la institut un feredeil, unde eleviT pe rend se
vor spala.
Nu este ertat elevilor a avea vre un amestec cu slugile i calcatorul se
va supune mustrarei.
Nu este volnic elevul a esi din coprinsul institutuluT fara voia provizo-
ruluI si färd a fi insotit de un om inadins ; niel pite el in qi de s6rbAtóre sea Dumi-
pica, sa rtérga la parintit saù prieteniI sél la pranz, sati sa petréca o parte a qilei ; pro-
vizorul va putea da acésta voiä la aceia cari se vor deosebi prin a lor 'mina purtare
sirguinta; in Oiva esireT elevul va ti dator a iscäli in condica censoruluI, si la inturnare
a insemna ceasul in care va intra la institut.
A.cele ce s'a ;lis la paragraful de mal sus se vor aplica : la balurl, adunan
sail teatru.
Sloboçll sunt parintiT sail patroniT si din ai familieI a vizita pe elevi
Dumineca i in lb de silrbäteire, irisa oprit este a le aduce lucrurT de mancare i alte
lucrurT t'ara scirea provizoruluT.
Joile dupa pranl i4ilele de Dumineca si de s6rbaterre sunt hotärite parte
pentru recreatie, care se va intrebuinta pentru intemeierea sanètitteI si a virtutei elevitor,
si parte pentru gatirea la lectiile ; asemenea se va urma si in cursul vacantirlor cu
eleviI ce vor amanea la institut ; iar la aceia carT vor merge la (era cu parint,i lor,
se vor da instructiI pentru implinirea acestor orénduite m6surr.
j 205. Dumineca in i de sèrbatere, elevil cu provizorul si peda,gogiI repetitorI
vor merge la biserica AcademieI, spre a asculta santa liturgie.
In postul cel mare si al NascereT, eleviI se vor marturisi !.,;i se vor comunica,
(liad intru acésta povatuip de Efimeriul institutulul; orl-care elev nu va implini acesta
sfantä indatorire, se va supune pedepsel.

sEcTiA IV

Pentru pedepse
Pedep.sele se vor face pe gradurY si vor fi mal ântêiù mustrarl in deosebl,
mal' in una, in fiinta clasului, sail a institutulul.
Daca mustrarile i sfatuirile nu vor ajuta, atund fära preget se va pasi la
perlepse mal simtilAire, IncA acestea vor fi potrivite cu vérsta, haractirul si tempera-

www.dacoromanica.ro
 41.4

mentul vinovatuluT; pentru ca in deosebite haractiruri tot acele pedepse pot nasce deose-
bite lucrar!. Pedepsele sunt :
Mustrarile ;
Ameninpri
Pranz In deosebl ;
Pranz dupa ce se vor scula altii de la masa;
Neimpartasirea de recreatii In çlilele s6ptamaneI
Neimpartasirea de recreatil in 4ilele de sèrbatori ;
Inmultirea lectiilor peste cele hotarite ;
Arest in cámara
Arest la carcera (inchisére) institutuluI de la 12 ceasurl pana la 3 4ile ;
Se6terea din institut.
Drept aceea, Intemeiat pe lista de conduita se va tine o condica, unde se
va inscrie numele celor vinovati si a lor pedepse.
AceI cae', dupa tate mij16cele intrebuintate pentru a Ior Indreptare, n'ar
da niel o huna nadejde, apoi, spre ferirea unel rele pilduirY, se vor departa de la institut,
in urmarea raportului facut de provizorul, prin Comitet, catre ocarmuirea scolastica,
pentru a se face cuviinciósa punere la cale.
Eleva vor primi la fiesi-care luna marturiT despre a lor purtare si invèta-
turfi, despre care facéndu-se un tabla' general se va raportui Epitropiel, ca O. cunsasca
starea morala a institutuluI.
§ 21.2. Drept aceea, pedagogil repetitorI se vor aduna Dumineca d'ir:4 biserica la
provizor, unde va face fiesI-care raportul sèil pentru elevil supusi privegherei sale, si
aceste impartasiri vor sluji de temeifi la marturiile sus insemnate.

SECTIA V

Infirmeria sail cámara bolnavilor

Spre cautarea b6lelor ce s'ar putea inlémpla filtre elevI, va fi la institut o

infirinerie in apropierea locuintei provizorului, unde vor petrece elevil nesan6tos1, carl
nu se vor putea inscrie de censor in felia bolnavilor fara autorisatia doctoruhd.
Drept aceea, un doctor se va oréndui ca sa vie in tóte pele si cerceteze
la provizorul despre starea san6tatei elevilor si acelor aflAtorI In coprinsul institutuluI,
ea sa rénduiaseä la ce! boinas?i cuvenite dobtoril. La bida grea, provizorul va insciinia
indata pe parinti, cae vor hotari de are elevul a rèmanea la institut, sail a se doftori la
casa sa.
Retetele se vor controla de provizorul si se vor pla ti de Casa scàlelor.
§ 21.6. La acésta infirmerie va fi o femee In vérsta, spre purtare de grija a bol-
navilor ; ea va implini to:Ste cele orénduite de doctor, pentru paza si luarea dohtoriilor,
facènd raport la a sa venire ; ea va fi insarcinata cu spalatul celor miel' den
§ 217. Doctorul Academiei va fi dator a cauta si pe personalul profesorilor si a
celor aflatorl in slujba gcélelor.

www.dacoromanica.ro
 415

CAP. V
INTOCNIIIII DEOSEBITE
SECTIA I

Comitetul academic
Pentru de a representa pe corposul profesorilor, apoi profesoril ordinarI
ai facultätilor, din ce! de umaniòre §i din a gimnasiei, precum §i din acei ordinari aT
cursului de inginerie, vor alcátui un corpos numit : .Comitetul academicu.
In tot anul, la qiva aniversari a urzirei AcademieT, in solemnitatea ce intru
acésta va urma, Comitetul va alege pe rénd din sinul sáil un senior, carele la solemni-
tätile scolastice va representa pe Comitet. Si când loc-tiitorul Epitropiei va declara ca
din impregiurArI nu pote fi fatd la adunarea Comitetului, atuncea seniorul va apuca locul
pre§edentie §i la tractatia obiectului hotärit va avea vot de asemenea cu cele-l-alte
mAdulArT.
La incheierea fie§i-dreia luni, acest Comitet se va aduna in sala seantei
sub pre§edentia a unui mAdular al Epitropiei, iar in nefiintä, sub pre§edentia Direc-
torului.
Pe temeiul raporturilor profesorilor, acest Comitet va tractarisi despre
ramul de invètäturà urmat in luna trecutä, de materia sciintific6 §i filologhicA a manu-
scriptelor, ce ail sh se tipärésca spre publica paradosire, §i va judeca despre acele ce
atärnA de disciplina §i rénduiala statornicitä intre profesor! §i futre colarT ; in adunare
va propune chibzuirile sale, potrivit cu statutele coprinse in regulamentele scolastice,
atingètóre de disciplina §i sporul invnAturilor, §i incheand jurnal de a sa socotintä dupä
multimea voturilor, 11 va supune Epitropiei.
Cu sporul facultätilor §i a clasurilor, Epitropia va hotäri numèrul mädularelor
acestui Comitet.
La chiämarea EpitropieT, acest Comitet se va aduna extraordinar, §i se va sfätui
asupra materiilor propuse de Epitropie.

SECTIA II

Redactia §i cercetarea cártilor

Invètäturile in limba patriei fiind nouè §i cer6ndu-se mare cumpänire §i
chibzuire intru alcätuirea sail tälmäcirea cärtilor sciintifice §i inavutirea limbei ronvá-
nesci, pentru mai exactä rostire a gicerilor abstracte §i technice, Comitetul academic, la
care va fi de fatä §i auctorul, va corecta manuscriptul ce i se va trámite de Epitropie
§i dacä cu a sa observatie se va uni auctorul, apoT prescriindu-se, se va supune EpitropieT
spre intArire.
Nemultämindu-se auctorul, manuscriptul cu observatifie Comitetului se va supune
EpitropieT, cu cuvintele auctorului, spre deslegarea ponturilor impricinuite, §i numai dupA
intäritura ce va da Epitropia se va putea tipAri asemenea alcAtuire §i a se paradosi
In public.
Auctorii cártilor de paradosire a inv6tAturilor, in orl-ce ram, se vor insemna
de Epitropie, spre a fi aceste dril : afi aduse pe románie, sail numai in extracturi
tälmAcite.

www.dacoromanica.ro
 446

SEcTIA tu
Pentru informarea bibliotecei
Intru a se Intocmi pe incet o biblioteca in Academia Iasului, se va futre-
Imanta pe fiesT-care an o suma de banI din casa scedelor hotärita prin budget pentru
campèrarea carlilor.
Se va face inca orgnduiala ca auctorul saii editorul ce va publica vre-o carte
In printipat, s.i. fie dator a da cincI exemplare pentru biblioteca publica.
§226. RedactoriT gazetelor si altor lucrarl periodice vor da numal cate un exemplar.
Sporindu se num6rul cartilor, Epitropia va or6ndui un bibtiotecar cu co-
recte insuimi.
Se va intrebuinta o suma pe tot anul pentru a se cumpara instrumenturI
de (isla si de chimie, de geometría si de mecanica, moJelurl pentru architectura si
agricultura, colecta pentru istoria naturalä, stampe si altele.

sECTIÀ IV
Pentru tipdritul cärtilor
Pe tot anul se va intrebuinta o suma pentru tiparitul cartilor trebuinci6se
la deosebitele invataturI ce se urméza in sc6lele nationale.
Jumetate din exemplarele ce se vor tipari cu cheltuiala sc6le1or se lor da
a uctorulul, ca sa le intrebuinteze spre al skl folos, iar cea-l-alta jumatate va amanea pe
séma EpitropieT, ca sa se impartései in dar scolarilor saracI si celor ce se vor arata la
examen cu eminentie.
Dinteacesta suma Epitropia va hotari preturi pentru tálmacirea si alte
lucrad trebuinci6se la invétatura publica.
Se vor tipari cu cheltuiala scellelor liumaI cartile ce se vor cumisce de ne-
aperatä trebuinta la deosebitele intrètaturI, ce se afiä aseqate in scedele nationale.

sECTIA y
Pentru trämiterea §colarilor pe la universitali sträine
Pentru a se informa profesorI vrednicI a paradosi inv6täturI inalte in
scidele nationale, se vor tramite din vreme in vreme tineri paméntenl la universitatile
cele mal luminate ale Europel, pentru ca sa se desèvIrsésca la a lor invatiltura.
Acestia se vor alege dio stipendistil ce se vor arka mal cu talent, cu eminentie,
in cursul invètriturilor si cu haracter moral.
Acésta preferentie se va castiga prin concursurI ce se vor face la examenurl ge-
nerale, dalia cum s'ad arkat la § 139.
j 234. Stema si sigiliul AcademieI va fi : in cerc albastru, un luckär de argint,
avAnd in mijloc pe sfantul Duh in forma porumbulul, iar la margine prin prejur inscriiiil
Academia Michaileana, anul 1834".

Personalul
Profesori de filosofie
D. Doctor E. Murga, profesor de filosofie.
D. Paharnicul G. Seulescul, profesor de istoria pragma Goa.

www.dacoromanica.ro
 - 417 -
D. Paharnicul V. Fabian, profesor de matematick
1. D. Cämin. Flehtenmaher, profesor de legT.

Extraordinare
D. Maiorul Singurov, profesor de matematia aplicatA.
D. A.. Fraivald, profesor de architecturfi qi desemn.
D. I. Miler, profesor de zugrävia figurilor.
D. Paulo Cervati, profesor clasului filarmonic.

Clasurä filologice
D. Cuculi, profesor de literatura elinésa.
D. Tiso, profesor de gramatica francesa.
D. Repe, profesor de literatura francesa.
D. Malguverne, profesorul clasuluT. I-iii.
D. Medeln. G. Botezatu, profesor de gramatica germanA.
D. Cäminarul Flehtenmaher, profesor de literatura latinA qi germanä.
D. Medelnicerul V. Peltechi, profesor de limba rosianA.
D. G. Crasa, profesor de limba italianä.

Profesorii celelor incepétdre

I. D. Nicolal Simionescu, ad. de Lancastru.
2. D. Medelnicerul Peltechi, profesor in normä pentru aritmeticA qi geografie.
3. D. Medelnicerul T. Verescul, profesor de gramatica românä qi citirea latinä.
4. D. I. Adler, profesor de caligrafie.
5. D. A. Fraivald, profesor de aritmetici qi geometrie.
6. Sfintia Sa Pärintele Iconomu Ioan, catiheta.
7. D. Dr. Cihacu, profesor de istorie naturalä.

I. D. Medelnicerul C. Botezatu, Anthiul profesor la qcála fetelor.

Sfintia Sa Pärintele Iconomu loan, catiheta O profesor al 2-lea.
Sfintia Sa Maica Susana, privigheteure la acéstä §c6IA.
D-na Elisaveta Alexandreasca, inv6t6t6re a lucruluT de mäng.
Madame Iosepha Hofmann, invèlät6re lucruluT de mänä.
D. Hofmann, politechnic.

Profesoriti finutuluti
D. Pitarul I. Nanul, profesor la Roman.
D. A. Corletan, profesor la Botopnl.
D. Pitarul Zähärescu, profesor la Bérlad.
Sfintia Sa pärintele Iconomu loan, profesor la Hui.
D. Const. Paulini, adjunct la Focpnl.
D. Pitarul T. Giurä, profesor la GalatT.

Profesoriti de gimnasie
D. I. Stavrat, adjunct de filologie O cronologie.
D. H. Dräghinicf, adjunctul limbel latine.
27

www.dacoromanica.ro
 418

D. Slugerul V. Paulini, adjunct de aritmetici si geogralle.

D. N. Porphirogenit, adjunct de limba elinésch.
D. Medelnicerul T. Verescu, catiheta.
D. Paharnicul T. Seulescul, profesor de retoricA si arheologie.
D. Paharnicul V. Fabian, profesor pentru literatura latini, matematice si poesie.
D. D. Cihacu, profesor de istoriA naturalä.

D) EXTRAORDINARE

Programe
Cursul geometrico-practic
Anul Clasul 1-ia, CursurT filologice

Geometrie practid. Limba elinéscä.

Matematica cea mal InaItA.
1 i el Architectura civilA.
I (I) Desemnul proiectariii si facerea de planurI atAt geome- 1. Clasa elementarA.
trice cAt si architectonice. 2. Clasa literaturel.

Clasul al II-lea
ral Idrotechnica.
1 b) Mecanica cea mai Inalt5.
II ) c) Architectura cea mal inalt5.
1 dl Astronomia. ILimba
Clasafrances6.
elementar.
el Urma de planurI atät geometrice cAt si architectonice. Clasa literatureI.

Cursul economic
Clasul 1-itit
germanA.
I
Istoria natural. t Clasa elementar.
Economia cAmpulni in deobste. 2. Clasa literatura.
ILimba
Clasul al 11-lea
1. Urmarea maI departe cu economia.
Il i 2. Sciinta forestralA. Limba rosiani.
VeterinAria. I
cella de zugrAviturA.

Institutul technic. Limba italian1.

Clasul pedagogic de un an. I

Incepdnd de la al 4-lea clas elementar pentru Me clasele.

www.dacoromanica.ro
 419
' C) ACADEMIE

Facultatea filosoficä
actsui I-iu
Anul

Introducerea in filosofie, istoria filosofieT, logica 0 metafisica cea curatA.

I {1.
2. Algebra 0 geometria.
3. Istoria pragmaticA universalA.

C/asu/ al II-lea
Fisica cu -bite ramurile el.
J1.Metafica cea aplicatA qi filosofia moralA.
Ili2.
t 3. Incheierea istoriel universale.

Facultatea juridicä
Clasul I-iti
Dreptul natureT, dreptul public universal 0 cel particularnic al tdreT.
I 11.
2. Statistica Staturilor, precum celor din Evropa ap 0 celor din afarA de Evropa.
3. Dreptul metalic.

C/asu/ al II-lea
1. Dreptul civil al Romanilor.
II
2. Sciintele politice.

Clasul al III-lea
Dreptul civil privat al Moldova.
2. Dreptul criminalicesc.
III 11.
3. Procedura, precum cea civilA aqa 0 cea criminall.
4. Dreptul comercial 0 dreptul cambial.
5. Stilul politico-judecAtoresc.

B) GIMNASIALE

Pregdtitére
Clasul I-iti
Anul

I. Sintaxul romAn.
Gramatica latinA, etimologia.
Geografia universalA 0 in special a Moldova 0 'pre RomAnescl, TurcieT, Evro-
I peI, RusieT 0 Prusiel.
Istoria naturalA, rigatul plantelor.
5. Aritmetica pinA la regula de trel.
6. Istoria biblicA.
14.

www.dacoromanica.ro
 - 420 -
Clasul al ll-lea
Din filologia romAnA compositiI de pericide si oratiI.
Din gramatica latinA sintaxul vulgar.
Din geografie : Statele AustrieT, GermanieT si Italia
II 11.
4. Istoria natura15, rigatul mineralelor.
Din aritmeticA regula de tre cu tete speciile; InvèlAt6re despre m6surl.
Din istoria cronologici: istoria de la urzirea lumeT pAnA la Hristos.
Din religie istoria sfAntA.

Umanière
Clasul I-itc
Ritorica.
Sintaxul ornat al limbeT !atine i analisa autorilor ritorT.
Archeologia Egiptenilor, Grecilor si a Romanilor.
Principiile algebreT practice.
III 5. Geografia FranteT, BelgieT, OlandeT, IspanieT, PortugalieT, Angliel; dupA aceea a
Americel i Australiel.
Din istoria cronologicA de la Hristos pina la Carlos.
Din religie, inv6tAtura moralulul crestinesc.
Limba elenA, InceputurT i partea etimologicA.

Clasul al II-lea
Poesia.
Mito/ogia.
Citirea i analisa autorilor celor poeticI aT Romanilor.
Geografia AsieI , Africei, dupA aceea geografia matematicA si geografia
IV cea veche.
Geometria.
Din istorie urmarea chronologicA de la Karlu pAnA in pele de acum.
Religia, urmarea moraluluI crestinesc.
Urmarea limbeT elinescI, sintaxul vulgar si analisurT.

Sala elementarä pentru fete

Clasul 144
Citirea si scrierea romAnéscA.
I 11.
2. Cumiscerea numerilor, r6spunderea cu cele patru lucrArI ale aritmeticeT.
3. Catihisie.
Ciasul al II-lea
Citirea dupd ton din cArtile orénduite.
Scrierea dupA dictando.
Caligrafia.
It
Il 4. Partea etimologicA din grarnatica ronainéscA, - vor indeletnici cu ortografia.
Aritmetica cu numere complexe.
Din istoria naturalA clasa animalelor.
Lectil morale si simbolul credinteT.

www.dacoromanica.ro
 421.

Clasul al 111-lea
1.. Sintaxul limbeI romanescl.
2. Alcatuirile de trebuing pentru viéta de obge.
3. Aritmetica, fractiile pana la regula de treI inclusive, impreuni cu tinerea
III registrelor.
4. Istoria naturala pana la sférsit
5. Moralul dupa or6nduita carte. Pe langa aceste trer clasurI, se vor Invèta Mema
de mina trebuinci6se pentru partea femeiasca.

A. INVÉTÄTURILE iNCEPÈTÒRE
cc5Ia lancastrica"
Citirea.
1 11.
2. Scrierea.
3. Num6rarea, aditia §i substractia practica.
4. Sfintele rugaciunT.

ci51a normará
Clasul I-iu
Scrierea din dictando.
Lectura dupa or6nduite cid!.
Caligrafia.
U 11.
4. Din gramatica romana, etimologia.
5. Citirea latinésca.
6. Patru spetil din aritmetica.
7. Catihisie, partea I-a.

Clasul al II-lea
Gramatica romana, sintaxul vulgar.
Elementele geogratieI pe scurt.
Din aritmetica pana la fruta inclusive.
III 11.
4. Scrierea §ii declamatia latina.
5. Din catihisie, partea a II-a.
6. Din istoria naturala rigatul animalelor.

realä
Glasu/ al 111-lea
Sintaxul limbeI romane.
Geografia MoldoveI §i prel RomanescI.
Exercitie In alcatuire.
IV11.
4. Din istoria naturala urmare.
Din aritmetica regula de treI, purtarea registrelor.
Geometrie §i mecanica populara.
Desemnul.

www.dacoromanica.ro
ANEXELE LA TOMUL I, CAP. VII
1.835

www.dacoromanica.ro
 TOMUL I, CAP. VII
TOMUL I, PAG. 286.
Inainte de ce Epitropia In OtAturilor publice sA intre la Domnitorul M. Sturdza
Cu anaforaoa ce am reprodus la acest loe, era nevoie de a se gAsi case in care si se
aeçle Academiau. Cu acest scop, Asaki pune pe Epitropie si adreseze lul Vodi ur-
mät6rea anafora :
Prea Inaltate Démne,
UrmAnd sistemd i menirilor Incepute qi povätuite cu adAnci intelepciune de
InAltimea VelstrA pentru organisatia Acaderniel sciintelor in IaY, Epitropia aü ajuns la
pontul de a avea trebuintA de o IncApèt6re zidire, in care nu numaI sä se a§e0e institu-
tul pentru locuinta i tinerea de o sutA de tinee, ci IncA WO i paradoséscA clasurile
gimnasiale, a filosofiel 0 a legilor, i a cursurilor slobode, dupä coprinderea reglemen-
tulul scolastic, clutAnd o asemenea zidire, care pe !Ana acésta BA fie 0 in mijlocul
Epitropia n'ad gAsit niel una gata pentru téte aceste, insA ad aflat casele
posatuluI SpAtar Petrache Cazimir, care de clironomI &ad scos la mezat 0 care din
osebite imprejurärl Wad arètat a putea fi potrivite scoposulta, i maI ales de sub cu-
vintele urn-M(5re :
Casele sunt In mijlocul politid, bine zidite, acoperite cu fer, fill a cere mare
reparatie, fiind pe lAngA Biserica Talpalarilor, care se pote otAri a fi biserica Academid.
De 0 aceste case sunt neincAp6t6re la sus pomenita trebuintA, totu§T, spre a
scäpa de grele cheltuelf 0 de intArlierea care ar pricinui zidirea din nod a binalelor ce
ar trebui a se adAogi, infAto§at inlesnire de a se alAtura cAtre aceste casele rè-
posatulul Voinescu, aflát6re peste ulitA, 0 care se pot lega cu acele ale r'éposatului
Cazimir prin galerie ziditä, care sa fie de indeminare 0 de pod6ba ulitel,infAto9änd
Incà i alt folos, cA fiind in acéstä de pe urmA casA institutul locuintel elevilor, sa fie
tot o-datA paza disÇiplinei i despärtitA de Academie, unde ati sA urmeze §i 9colaril
externl. Asemenea cuvinte intrunite In favorul a§e0mAntuld de invèläturA, ad In-
demnat pe Epitropie a tinti a el alegere pe aceste dou6 case, §i a stArui Intru a lor cum-
pgrare, IneredintatA fiind, cä orl-ce jertfl intru acésta fAcutä, va fi pururea mat de pro-
timisire decit cheltuiala neprevOutA, care ar intémpina intru zidirea uneI Academil
cu institut, aft mAcar a una din aceste doud. Drept aceea, de vreme ce termenul yin-
Ord caselor se apropie, 0 nu me putin de cuviintA fiind a se indestula Academia cu
institutul, Epitropia, cu adincA supunere, aduce aceste imprejudrI la cunoscinta
Vástre, rugAndu-v6 sA bine-voitI a da Intru acésta aice mal de pe urmi hotArlre.
Al InAltimeI V6stre, cAtre Dumne4ed smerit rugAtor,
Veniamin, Mitropolitul MoldoveI §i Sucevd.
plecate slugt
C. Mavrocordat Vornic ; Canta Vistier ; G. Asaki, referendar.
No. 53. Secretar, Mavrodin.
Ia§T, 1835, Maid 6.

www.dacoromanica.ro
 426

Domnitorul incuviintéza asemenea cumperare de case, cu atit maT mult ca era la

rnijloc si un interes material al sell.
Regulamentul Organic dispunea a se zidi local pentru Academie in curtea ranas-
tire! Golia. Epitropia nu. area maï sus alte motive pentru Inlaturarea dispositiuneT
RegulamentuluT Organic de cat ngrelele cheltuelT 4.
Dup5. ce se regula afacerea localuluT, Epitropia intra cu o noua anafora la Dom-
nitor, aci adusa la Tomul I, pag. 286.
In anafora este originea arculuT, care pana in mail trecutT exista intre ambele
aripl ale liceuluT din IasT. Acest arc a legat casa luT Cazimir cu cea cumparata de la
Voinescu, din care Epitropia a scos Petersburghi Hotel, un han si birt tinut de un
strain Regensburger 4).
Ceca-ce Inca e datoria istoriculuT sa spunk este, ca casele cumperate de la fami-
lia rep3satulul Cazimir, erail amanetate la bast's! Domnitorul pe 6.530 4t, carT han!,
in Maiii 15, 1835 (iute-iute s'ati i platit omuluT luT Vocla, Gregorie Plithos, Serdar.
Utile cum dulci I
Vom alipi la acest volum icóna arculul, care acum este desfiintat. Cite amintirl
din copilaria mea sunt legate cu arcul acesta, prin care treceam de la internat la cla-
sele liceuluT I

TOMUL I, PAG. 290.

Actul de fundatiune al Academiel Mihailene, fiind reprodus i maT de curénd In
Serbarea §colarei a D-lor Xenopol i Erbiceanu, nu mal póte gasi loc in acest volum.

TOMUL I, PAG. 296.

laca petitiunea aci promisä, a luT G. Stihi, ascultator filosofieT :
nPrea milostivulul meil protector D-lul VoriaiculuT Costache Mavrocordat, Curator
al scólelor nationale, de la Gheorghe Stihi, audiator filosofieT.

Jalobei,
Ase0at fiind prin a 'evghenieT vóstre Lonna indurare In institutul national din
TreT lerarhi, unde am si urmat cursul invetaturilor sistematic, Oa. ce am trecut
antéiul clas al filosofieT, voind a ajunge la scopul cinstiteT EpitropiT si al dorinteT mele,
insa din nenorocire me ved acum, de o-data, lipsit de mijlócele ce tintesce catre ajun-
gerea ataruia scop.
Obiectul caruia este atat implinirea datoriilor catre evghenia vóstra, ca catre un
prea milostiv protector al cultureT nationale, cat i catre prosforarea ostenelilor mele
inaintea altaruluT fericirel prea iubiteï nóstre patriT. Fiind-ca lipsa mijlócelor me silesce
a pune stavila ajungereT numituluT scop universal, pentru care de atata vreme me stra-
duesc, si a me apuca de altu/ particu/arnic; Drept acésta, pentru ca invelatura ce am
castigat'o prin atatea ostenell sa nu se faca jertfa uneT nenorocite lipsirT de mij16cele
trebuinciOse cilre ajungerea unuT asa prea nobil scop, remaind ef nemangaiat, oste-
neli/e evgheniel vóstre zadarnice i scopul cinstiteT EpitropiT nirnicit, pentru aceea,
plecat rog parintésca vóstrá ingrijire, ce avetT citre binele patrieT, ca maT antéiÙ pri-

Acest otel exista la 1848 Ifingi Curtea domnésc5. Acolo elan' Molt adunarlle boierimeT, earl ad
ficut miscarea revolutionarà pe care M. Sturdza o nilbusi Inert inainte de a isbueni.

www.dacoromanica.ro
 427

vind la folosul ce ar putea pricinui patriel n6stre luminarea fiilor seY, sciind ce niel o
patrie nu pede fi fericite dace a el fiI zae in noianul nesciinteI, jara mal apol la scopul
evgheniel véstre, ce atI avut, repindu-me din intunericul nesciintei in care zeceam, m'atI
adus in luminosul orizont al cultureI. Deer, cu umilinti ve rog ca, dupe a evghenieI
véstre fegeduinte, se me InlesnitI atit cu mutarea mea la Academie, unde se ì urmez
elasul filosoflel, cet i cu miNcele trebuinciese i potrivite cu scopul metí, ca In unirle,
unind ostenelile mete cu ale altora, sä pot respunde atet dorinteI evghenieI véstre, cet
scopuluY cinstiteI EpitropiI.
Al evgheniel v6stre, prea urnilit i supus serv,
1835, Octombre 20. Gheorghe Stihi, ascultetor filosofie.

TOMUL I, PAG. 298, NOTA ***).

Tv TiAevipav 'ExIap.rcperirra xal TtkXerlyra MaivTa xai elifel.tedv MasiSa-
ax; lOpte Kíyte MtXcer,X fslopicu Zroupa 6oe66a2, rreptrcean.re &BEXpi rporrayopiuop.ev.
YEXovTa; Seo errevou; avop.aop.ivou; Tev p.v Kwcrraxe Tvf.xa, stSv è recaí:m:0u E.rotípa
xat 6X6rcovTa; airrob; bpyerrra; irpb; xataeíav xa/ .ra; intarquovtx&; vaafeset;, xal 7Co8ihisa;
vi eiaaX0iketv eí; .r4v Abaevrtx'riv Axaarw.Cav Bteuauvdp.eaa npbç rv úg.eripav i8eXtputrIv
airgInvot 87Lt0; axttparritcrel; ÌÇ hç aur6v eia6Bou ru trX&bo v eb3atp.ovt Xopii) TeaV exel
Tpoce.p.cov.
E6aptatill (?) EXto; Sk ap.ptyvoilvse; enrcanOvrat xapi Ttlq Tppa; ExXaparpermo;
'ro% gvotiar ateuauvtat; xac ataaaxiXot; Yva Itapatoot etUTOK 'COK nata .rilv Irptrol)xouvav xyPI.Levíav
xaí irrtp.iXetav el; liga x20optUrs 1-4v bríBoacv, tv Xprgoaltav xaf .r4v eiXXnv dyaa4v atayorplv
Stantaseuep.e.aa r4v vrap'vlp.iSv irrt Tatry eGyvo.y.oaConlv.
'O ris Tv.e.apa; ExXapirpámo;
iyarrer6; aSeXcpb;
ci Neepee.
1835.
(Semnat cu cirilice), lwau GmSpaa ttomoA.

Traducere
Salutám pe luminarea i Ineltimea vestre Domnitorule si Egemene a tete Moldova,
Domnule Domn Mihail Grigorie Sturdza Voevod, prea dorite frate al nostru.
Avénd dol nepoll, carI se numesc: unul Costache Ghica, lar altul Gheorghe
Sturdza, si vecilendu-I doritorT de invetäture si de cunoscintele universitare, i dorind
se intre In Academia Domnésce, ne adresem aire fretésca vóstre iubire, ceréndu-ve, ca,
permitendu-le se intre In ea, se se asele In corul (numerul) celor fericitt a stipendisti-
lor (internilor) de acolo.
'Mi place sä cred, neindoindu-me de loe, ce se va ordona de egtre Strelucirea
Vestre directorilor de acolo si profesorilor, ca se se dea acestor copii Ingrijirea si
osirdia trebuincidse, in cele ce privesc aplicatiunea, Invetetura necesare i ort-ce ala
educalie burle, lncredintendu-ve de recunoseinte pentru acésta din partea n6stre.
Al strAlucireI véstre iubit frate.
Iasl, 1 Noembre 1835. kan Sturdza Voevod 2).

1) Scumpul med coleg, D. C. Erbiceanu, a bine-voit a completa cate-va !acune din textul grec,
pe unde era rupt, si a dat traducerea acésta. Originalul este la Biblioteca Urechia.
5) Semnlitura in slove cirilice. Va A 4icA textul /Ill e seria de Ionita Sturda direct.

www.dacoromanica.ro
 428

TOMUL I, PAG. 302.

Ca sa se vada cat de multa lentare se puse la organisarea seminaruluI central,
In Bucuresd, mal aducem aci o adresa din 31 Decembre 1835 a logofetiel trebilor bise-
ricesd, prin care serie Mitropolid, O. activeze culegerea de fondurI din darea preoti-
lor si sa se verse cat mal curénd in casa economiel Mitropoliel, ca sa se pata subveni la
cheltuelile infiintanduluI seminar :

MAREA LOGOFETIE
a
TREBILOR MSERICEFI

Anul 1835, Decembre 31

No. 2.883
Masa al 2-lea
Sfintei Mitropolif,
Find-ca pana A vie cucernicil protopopl cu istovul banilor po-
clonuluI de la preotY si diaconf din eparhia sfintd Mitropolil pe
létul 1835, ce s'ají sférsit, pate sa mijlocésca zabasi de cate-va ile,
si neapèratele cheltuell ale seminarulaf neputénd suferi cat de patina
impedicare, mal Ortos acum la incepere, calad tate trebuinciasele
se alcatuesc din na, Logofetia raga plecat pe sfanta Mitropolie sit in-
datoreze pe cinovnicul ce '1-aii avut insarcinat cu primirea acestor
banY, ca MI va fi strins pana acum de la protopopl, sa 'I verse in
casa iconomiel sfinteI MitropoliI, dand si faie sub a sa iscalituri pa-
rintelul iconomul de sumele ce va fi primit de la fiesI-care protopop,
ca cuviosia sa sa le caute socotéla pe viitorime, ca un pastrator al tu-
turor veniturilor sfinteI Mitropolil de olnte, fara sa se mal amestece
cu asemenea primirI de banl altl particularl.

TOMUL I, PAG 302.

Alexandru D. Ghica Voevod, prin decretal ce am adus la acest loe, dispunénd ea
pe viitor functionarri publid sa nu fie luati de cat dintre absolventil cu atestate in re-
gula al scalelor nationale, s'ar parea ca a facut din scale originea functionarismuluT.
Istoricul insa consciincios nu pate desaproba pe Domnitor, care prin mèsura acésta a
impus scala la parintiI ignoranti, a asigurat el propasirea si an dat acea lovitura puter-
Mea oligarchieI vechI, la care se substituira treptat clasele mal de jos, mai bine pre-
gatite prin §c6Ie. Ceea ce se pato astagl considera ca o plaga sociala, §cdln pepinierd
de funclionari, pe la inceputul secoluluI al 19-lea era un factor puternic cultural si de
renascere nationali.
*
TOMUL I, PÁG. 304, NOTA ***).
Conventiunea comerciala, incheiata filtre Moldova §i Téra Muntenésca, s'a ratificat
la 1a.,1 la 20 lulie 1835. Acésta conventiune memorabila, care reapropia cele dou6 Prin-
cipate, coprinde 26 de articole. Ea a fost negociata de principele Nicolae Sutzu, secretar
de Stat al MoldoveT, si de pre§edintele DivanuluI de comert muntenesc, fost mare pos-
telnic Constantin Sutzu.
Conventiunea nu era numal relativa la comer, dar §i la extradarea fäcètorilor de
rele, a desertorilor O a datornicilor.

www.dacoromanica.ro
 429

Acéstä conventiune, care de altmintrelea nu afla loe in lucrarea nósträ, se 'Ate

citi In Buletinul, Mia oficial a Moldovei, cu numerile 99, 100, 101 0 anexa din
Decembre 1835.

TOMUL I, PÁG. 305.

AO' devenit greti de aflat publicatiunile in cari s'ail produs lucrarile SocietateT
fdarmonice din Téra Romanésca, §i de aceea credem util, sa concenträm aci o parte im-
portanta din publicatiuoile acelei SocietatI dintre aniI 1833-1835.
lata-le:

Lucrärile SocietäteI filarmonice de la 1833-1835

Cuvênt opus la examenul ;cóleti Societcitei filarmonice

Domnii me!,
Daca iitoria, pentru intémplarile cele trecute, este o povestire numaT, teatrul ni
le infatiOza insql ; i daca ea ne descrie patimile, greplele 0 virtutile címenilor celor
insemnatT, teatrul ni le arata insufletite : Achili, Oresti, Egisti, Alexandri, Bruti, Sili,
Cesan, Neroni, pe seen4 nu sunt ma! mult nisce nume numal de care ne aducem aminte
cu cinstire sag cu grelza ; scena ne stramutä peste veacurI 0 ne infatiOza pe insu0
OmeniI ace0a, ca nisce modele insufletite de virtute 0 de vitifi. IstoriciI ail vrut sa arate
printilor 0 nor6delor eroismul §i moliciunea natiilor ce ail statut asupra paméntuluT,
§i printr'énsele sa povatuiasca pe cele de acum ; ins& poetiT dramaticI all facut ispravile
cele maI minunate ; 0 dad moralitil, prin invätaturile lor, ail vrut sa derapene obiceiu-
rile cele ruginite qi uricicíse, comedia, prin batjocura sa, luand in ris prejuditiile 0 un--
tele naravurI, a fost biciul cel maT grozav al vitiulul celuT ingamfat. Adevärul acesta,
cunoscut din vremile cele maI vechI, ail strabatut veacurile 0 a ajuns pana la no!. Grecil,
Romanii, natiile cele mai luminate din (;liva de asta41, Tag cercetat de aprópe 0 s'ail
folosit dintr'énsul; §i acolo teatrul '0-a facut ispravile sale cele maI adevärate, unde s'a
0 intrebuintat dupa cugetul WI cel mai adevärat.
Sctila recomandéza 0 ins uflä binele, teatrul batjocoresce §i derapana 1.6111, 0 le-
gile insotite cu religia vednicesc patimile cele prefacute in virtutI, nelasand a se a propia
vitiul de dénsele, ca otravindu-le sa le rascelle impotriva fericireI nástre. Dupa inte-
meerea qc6lelor in limba nationalä, dupa intocmirile cele mantuit6re ale Regulamen-
tuluI organic, ideea teatrulul national abia s'a ivit, §i tot inteaceea§1 vreme s'a si siintit
Imemnat6rea luI trebuinta §i tot intr'aceea§i vreme mil de inimI ad fost Me°
glasuire : multime de barbatI ati fost gata a se intrece cu a Ior insä§T cheltuiala
sä !napa 0 si tie acéstä intocmire folositeire. Rivna lor, D-ni! me!, 'I-a gent
sa créçla téte putinci6se 0 le-a insuflat tot creeméntul asupra acelora ce 1-all insar-
cinat cu formarea teatrulul national ; §i adevärat cu acésta inflacarata dorinta a fost
facèt6re de minuni, ca §i profesoriI qi §colaril s'aii socotit §i s'ad facut madularT a-
acestel societatl, all luat lucrul acesta ca insu§1 al lor, 0 cu cele mal obosit6re silinte
s'ail grabit a se face §i a se aräta vrednici de rivna, incredintarea 0 generositatea ma-
dularelor SocietateI filarmonice.
.Cu suma ce pe toita luna se aduna in casa SocietäteI, pana la 70 imparatesd, s'a
inchiriat o zidire §i s'a mobilat cu cele trebuinci6se, s'ail pus in pension cincI fete, cu hrana,
imbracamintea 0 invätatura SocietateI ; s'a orénduit profesor de declannatie D. Aristia;

www.dacoromanica.ro
 430

de musica vocala pana la o vreme Bonjanini si astrtql in lucrare D. Conti ; de dans

D. Diupor, carele este insarcinat si cu pensionul fetelor; s'ati tinut alte cheltueli neaperate
si intemplätere ale sale ; s'ail facut hainele celor mal de capetenie personaje ale tra-
gediel de asta sea, si avem o economie ca de 160 galbenI pe la multI din sotT, call se
allá afare din capitala, si nu a putut pana acum casa a'l stringe.
nIn vreme de sépte lunT s'a Omit un mic curs de literatura spre a pregfiti pe
scolarI a simti frumusetile poetilor dramatici ; s'ati exersat scolarii la declamatie, clan-
du-li-se Mainte mal multe serierI In prosa si in versuri ; s'ad deprins pe cat a ertat
vremea si intémplarile fide° musia vocalä, si ail inceput spre formarea unuT balet si
gratilisa mladiere a trupuluT, exereitiile dansuluI. D. Aristia, in vremea acésta, a neso-
cotit tot felul de ostenéla si cu avna celuT maT infocat patriot, facendu-se si mädular
al Societatel, a jertfit si vreme si odihna, si a adus lucru ca ast4I a indasnései a sui
pe scena inaintea D-vestre tragedia intitulatä Fanatismul.
Prin inceputurile D-luI Bonjanini, Madame Caliope, una din scolarele saleI
D-véstre, cutéze, acompaniata de D. §laf, sa cante Cavatina din opera le Belini, Piratul.
nD. Diupor, in téta vremea ce scolarele ad fost incredintate sub ingrijirea D-luI si
a D-neI MadameI sotie D-sale, s'a aretat catre dénsele IntoemaI ea un tata de familie,
silindu-se a le insufla moralul si buna euviinta, si a le deprinde pe eat s'a putut bite°
buna si placuta purtare a trupulul si a misarilor.
D. Mihalache Costache, care astall debuta in rola lul Omer, invetä'tortil fetelor la
romanesce, in vreme de sépte lunI, incepend de la slovire, le-a adus in stare a citi, a
scri si a socoti, si pe semestrul viitor socotindu-se de catre directie de cuviinta ca tog
eel ce vor intra In eariera aasta a teatruluT se seie, atet pentru decoratie cat si pentru
deosebitele costume si teomogia cel or vechT, se va face si un curs de mitologie.
»§co/aril, cad sunt ea la treHecl la numer, ca sä respunga la ravna si generosi-
tatea D-vestre si la silintele profesorilor lor, ad calcat in piciére pe Vote prejudetele, si
ea sa fie aseultatorI la glasul patriel, care 11 chiama a contribui si din parte-le spre a el
cinste intru formarea teatrului national, multI s'ati aretat sur{ la glasul nature, pa-
rasind si chiar pe aI lor paring si preferind strirotorarea si neaverea, ca sa OVA o data,
infatisand pe scena romanésca pe bärbatiI ceI marl aT veacurilor trecute, a resplati in-
temeietorilor teatruluI romanesc, pomenind si recomandend numele lor pana in cele me
dupa urma veacurI.
',In vremea acésta de sépte lunI ca prin minune s'ail sevirsit atatea luerurl ce nu
ar fi indasnit cine-va a astepte, si acésta isprave a sevirsit'o singua a D-vestre
ravna, care nu a fost alta de cat focul acela nemuritor ce fa'ra sférsit viazä in cerurI, si
care spre fericirea 6menilor se cobóra ca sa inanesca inimile lor.
Rivna D-vestre a faeut o mare isprave, D-nil me!, nu numal in sufletele Omen-
tendon Atatia din stain! ad cinstit acéstä intrecere si nu ail putut a se uita cu un
°chid rece la acest iaceput cu adeverat national. Cu prilejul acesta, me socotesc dator
a nu trece cu vederea pe toti acestia din stainI carT s'ad si veilut prin foile publice, si
mal vértos pe D. Dimitrie Vilie, carele cel d'anteiti a introdus in Téra Romenésca metodul
lul Lancaster, prin care se sinvata tinerimea in tete scelele Principatultd. Acest bun cos-
mopolit, care este una din caracteristicile adeveratule cetaten, veçIend punerea in
lucrare si acestei folositóre intoemirT, nu a putut sa privésa la densa ca un om ce nu
a contribuit verT-odala spre binele acestul pament, si s'a grad si aci a lua parte si a
se inscri madular ajutator.

www.dacoromanica.ro
 431

nErtatT, D-nii mei, acéste mice abatere a mea, care nu este alta de cat o ispravil
a caracteruluI Romanilor, ce niel °date nu ad fost streini cetre recunosciinte.
nAm 4is ca in vreme de eépte lunl, ca prin minune, s'ad sevireit atetea lucruri ;
Vote a a mea rivne, D-nil mei, me face sa maresc lucrurile la carl in tete 4ilele cu a
mea multemire am fust martor i fericit ingrijitor ; prite a In ochil mel cei intunecati
cu multernire mi se par rninunl cele ce s'ail urmat in vreme de septe lunT, incepend
mal vértos ecolarele de la slovnire: profesorI tose, maI smeriti de cat mine, in-
dresnesc a infätisa pe ecolariI lor nu cu truGa de formatori al unul teatru, ci flume ca
se arete D-veotre rodul ce ad putut aduce si dea socotéla de vremea ce ad intre-
buintat'o dupe Insarcinarea i incredintarea ce ad avut de la D véstre, si dace din scur-
larea vremeI, sad sGala er:olarilor neobicinuill a se infetisa in public, nu vor putea cu
scumpetate a respunde nedejdiilor D-vestre, sunt incredintat, ce generositatea D-vestre,
de care all dat simtitere dover,11, nu va goni gat de departe ertarea ce este cea
adeverate i iubite a el (lice. Cercetarea de astäql va da doyen i despre vren- ea viitere ;
ispravile de aste sera irni vor da indresnéla a pune inainte ei a ve recomanda silintele
rodul acestor tineri ecolarI hoteriti a intra la gurile cele veniuése ale prejudeceteI,
fare a se sGi de densele ei a se lasa intru protectia D-vestre. Sunt incredintat, D-nii mei,
ce, precum a'tI cunoscut cat este de trebuinte un teatru national, asemenea cunescell
cate trebuesc until tînèr, ca sO OVA indresni a se numi pe sine un bun artist sad
actor : un chip interesant, un trup bine crescut i mledios, un glas sonor si plecut, un
suflet trufa .i indresnet, o mima de flaceri, o crescere ingrijite, intr'un cuvént o cu-
noscinte forte cu scumpatate a artelor celor frumese, i acest fel de emeni, D-nil me!,
sunt ferte rari in societate, earl sä unésce intru sine darurile firesci cu mijlecele inve-
teturei, i nici °data nici Doi, niel Evropa intrége nu se va putea feli adesea-orY cu
artietI bunl, i mult va mal trece pane se dobendésce lumea un al doilea Talma, dace
teatru nu se va face o cariere pentru tinerime, i dace acela ce se hoterasce a infrunta
orl-ce fel de prejudecata va fi socotit in societate ca un Paria politic, ca un comediant
Wet in voia intemplarei, i nedäjduind scete a sa !wank asteptand de la brine
vointa a privitorilor. Dace inse se va face o Directie sub ingrijirea guvernului, ei o Case
unde se intre veniturile teatrulul si de unde actoril se se pletésce ca nisce slujbasi al
Statulul, intru formarea limbeI nationale si a näravurilor, cu tete drepturile ce ad ei
cei-l-alti slujbasi, atunci tinerT cu talenturi i inveleture', il vom vedea fare s5 se témi
de veninesa limbä a òrbei prejudecetl, a se sui pe scene si a incheia teatrul national
cum se fie de pilde si la alte norecle.
nCu acéste ec616, D nil meT, ce D vestre ati intemeiat, nu sunteti puma') fundatori
al teatrului national, ci ei literatura romanésce ve va fi in cea mai mare parte datere.
Ceti vreme este de cand s'a Inceput, si o multime de tineri se intrec a traduce buceti
dramatice. Marino Faliero, Aménduoi FoscariT, Mahomet, Atzira, Regulu, Ermiona, cate-
va vodevile ei comedil, dad sunt astell in limba romanésce, ace stui Inceput sunt datere.
Pentru rodul ce s'ail fecut in vremea acesta de eépte lunI aste sere se va inatiea
inaintea D-vestre: iar pentru intrebuintarea sumelor ce all bine-voit a mi le incredinta,
numindu-me Director si easier al sceleI Societetel filarmonice, sunt gata, D-nil me!, a
Infetiea socotelile inaintea D-vestre, i, de veti gAsi cu cale, indresnesc a ve propune ca
sad Ineive totl sa bine-voitI a ve aduna la un loe, sad sa numill din sinul SocieteteI o
comisie de cati-va berbati, care va Ingriji a primi acéste socotéle, a o cerceta ei a o face
cunoscut D-vestre.

www.dacoromanica.ro
 432

nIn cat pentru tragedia ce asta séra se infatisézi, fiind-ca pana acum nu am avut
In limba astil traduse i tiparite alte bucatI dramatice, si fiind-ca aü trebuit si se
dea in mande scolarilor o bucata clasica, ata pentru tesatura ei cat i pentru täte ame-
runturile, ca si p6ta servi, de model spre invatatura ; de aceea, asta sé/1 nefiind o re-
presentatie publica, ci numai un exalen, firesce a trebuit ca scolarii sa se cerceteze la
aceea ce ail invatat.
17Acestea sunt, D-nif meT, lucrarile D-lor profesorilor iscolarilor scedeI D-v6stre,
ne place si credem, ca silintele D-lor vor fi asemenea ca i pani acum sprijinite
incaldite de inflicararea D-v6stre, si mal varios de a bunultil i inravnatuldi nostru Print,
de la care Vota téra astépta cu nerabdare punerea in lucrare a inaltelor, bunelor si pa-
trioticelor sale cugetarl, intre carI negresit se coprinde i acésta intocmire. Printii
capeteniile nor6delor pot sa astepte cu adevarat felurimI de laude si de cununI, dar
numaI acelea ce le impletesc i le recomandéza poetil sunt vecTnice i nevestejite, si pe
textul acesta se va impleti cununa tutulor acelora ce ad ajutat spre intemeierea luIa.
Dupa examenul sc6161 acesteI societatI ce s'a facut la 29 August, la 7 Septembre,
In obstésca adunare, sola aù numit o Comisie, ca sA cerceteze socotelile cheltuelilor, etc.,
in care comisie s'ad ales Polcov. Nojin, I. Manu si directorul Poenaru.
Dupa acésta adunandu-se in maI multe seante, comisia numita a ficut urmatorul
raport catre obstésca adunare a sotilor, carI s'ail adunat la 27 Octombre.

Domnilor !
MidulArile ComisieI ce D-s6stre numit pentru cercetarea socoteldor, i pentru
a se chibzui despre lucrärile ce aii a se urma In vremea viitäre, adunandu-se In cate-va
seante, aU Nadut cu deamanuntul mal ântéia tóte socotelile de venitul i cheltuelile
acesteI societAtI, de la 1 Decembre 1833 pana la sférsitul luI August al anuluI curgator,
dupa aceea aù cercetat lucririle ce s'ail urmat pana acum in scopul ce societatea 'vi-a
propus.
Dinteacésta cercetare Comisia are multimirea a pune astädI inaintea cinstiteI
adunar cele mal favorabile resultaturI. Atat cheltuelile cat i lucririle s'al) urmat cu
cea mal huna mesura, potrivit intru 1.6te cu circumstantele.
D-nil Aristia, Eliad i Campineanu, fondatoriI acesteI societatT, aU imbritisat ale
el interesurI cu cea mal ferbinte rivna i cu multa jertfá de odihna si de interes par-
ticular aU asedat'o pe temeiurI cari asigurézi a el inaintare.
D-nul Eliad, pe Janga directia cu care a bine-voit a se insircina de la antéia for-
mare a acesteI societatT, s'a straduit i prin darea de lectiI de literatura In scala filar-
monica a desvolta intelegerea scolarilor actor!.
D-nul Aristia, printr'o nepregetata sirguinta in lectiile de declamatie, a deprins pe
scolarI in putina vreme a se identifica cu a lor rola asa de bine, In e« la cea d'ant6iil a
lor suire pe sceni tot publicul da multamire.
D-nul Campineanu, straduindu-se intriacésta intreprindere cu cea mal caldur6sA
tivna, a sprijinit societatea nu numal cu un ajutor simtitor, ce D-luI da regulat pe fiesce-
care luna, ci i cu alte deosebite jertfe de banI in trebuintele scblel filarmonice, cu
Indemnare induplecateire pentru intinderea societiteI prin adaugarea sotilor ajutatorI.
In sférsit, rivna i strädania D-lor Aristia, Eliad i Campineanu pentru intinderea
acesteI societatl meritéza OO. lauda.

www.dacoromanica.ro
 433

De aceea, Comitetul D-viistre socotesce de a sa datorie, a propune si voteze LA&

adunarea multamire acestor cinstite persone, i sa dea voie a se face acésta cunoscuta
prin foile publice, ca sa se incredinteze obstea ca societatea sporesce neincetat in do-
bAndirea scopuluI ce 's1-a propus, i ca ea va fi tot-d'a-una recunosat6re catre acele
pers6ne carl cu deosebita jertfa inlesnesc acesta inaintare. Cu acésta ocasie, se va publica
lista de toll sotii ajutätorl, insemnAndu-se suma ce a fägaduit a da fiesce-care, dupa
alaturata socotéla ce s'a dat de D. Eliad, directorul cóleÏ. Dintr'acésta socotéla s'a vèqut
ca venitul societtitei liana la sférsitul lul August al anului curetor a fost de lei 16.518,
din care s'ati cheltuit lei 15.771, par. 31, si ail mal r6mas in cad. lel 546, par. 7.
Pe numèrul sotilor de acum venitul se sue la 25.600 lei pe an, si se nadajduesce
ca acésta suma va cresce acum rapede, pentru ca prin rodul lucrärilor ce pina acum
s'afi urmat, s'a dovedit folosul ce aduce obstel acest ajutor.
Comisia chibzuind si de lucrarile ce aii a se urma de acum inainte unuI comitet
a carul madularT se vor alege astaylI de obstea acestei societatI, afara de madularul Di-
rector, pentru care comisia D-v6stre socotesce ca este de neaparata trebuinta a fi poftit
de acésta societate, D. Eliad, sa bine-voiasca a lua tot asupra dumnéldi tot directia sc6leI
filarmonice, pentru ca dumnealuT cunesce sirul lucrarilor de mal inainte, de la inceputul
acestei Societa/T, si a dat dovada de cea mai bung ingrijire pentru inaintirea acestuT
ase4amént.
In sférsit, Comisia D-v6stre luAnd in bagare de sémfi rivna i intelegerea cu care
scolariT actori inaintéza la inOtatura dramatica, i avénd dinteacésta buna cadejde,
ca o trupa bine deprinsa se va gati in putina vreme, a socotit de neap6rata trebuinta
a se chibzui despre zidirea unul teatru national. Pentru mijkocele cele mal inlesnitére
ce s'aii gasit, Comisia este datére buneI cugetärT ce D. Colonelul Nojin a arétat pentru
prosperitatea acesteI intreprinderT. Din proiectul ce a dat D. Colonelul se va vedea, ch cu
mijleicele ce se propun se p6te curénd aduce in desévirsire acésta dorila cladire.
Cinstita Adunare gasind cuviincios acest proiect, 11 va supune Maria Sale Inalta-
tulul nostru Domn, facéndu-se rugaciune prin jaiba, ca sa fie si acésta institutie prima&
sub a Märiel Sale malta protectie.
IscalitI: Polcov. Nojin, I. Manul, P. Poenarul.

Jurnal
La 27 Octombre adunAndu-se madularile SocietateI, s'a citit raportul ComisieI
insarcinata cu lucrarile trecute. Societatea se cundsce datike a multämi D-lor director
Eliad, Aristia i CAmpineanu ;
S'a cercetat regulamentul ce s'a alcatuit pentru lucrarile viit6re ale SocietaleT;
S'a cercetat un proiect ar6tator de privilegiurile ce este de trebuinta a se cere
de la stapAnire pentru a se inlesni tinerea unul teatru national.
Dupa acésta s'a procedat la alegerea comitetuluI ce se insarcinéza cu lucrarile
societätei pe un an de acum inainte.
S'a ales presedinte : D. Mamie Vornic G. Filipescu.
Vice-presedinte: D. Colonel Cämpineanu.
Director: I. Eliad.
Secretar : P. Poenaru.
MadularT : Colonel Nojin, Capitanul Voinescu, I. Manu, I. Reset.
28

www.dacoromanica.ro
 434

Regulament al Societätei filarmonice

Seo pul Societellei

Art. 1. Societatea filarmonica se alcatuesce de a tatia sotI catl de bunä-voia se

vor inscrie ajutatorl spre tinerea scéle aceste SocietatI.
Art. 2. Sot ajutator se pote numi orT-cine, care va ajutora qc6la cel putin pana la
6 galbeni pe an, fie de orI-ce natie si de améndou6 sexurile ; va fi irisa dator a face
arnare catre Comitet printeun inscris arkator, pe cata vreme voesce a rèspunde suma
fagaduita.
Art. 3. La ce cari vor ajutora cu mal putin de 6 galbenT, Sra a '1 numi sol!,
Societatea le va face o carte de multamire pentru darul ce ati facut.
Art. 4. Mari de solil ajutatorI, Societatea va putea numi si soti corespondentl
safi onorarT, carI prin ale lor cunoscinte vor putea folosi lucrarile Societate.
Art. 5. Scopul Societatel filarmonice este cultura limbeI romanescl si inaintirea
literature, intinderea musiceI vocale si instrumentale In principat, si spre acésta for-
marea unul teatru national.
Art. 6. Spre acest sférsit, Societatea cu banil ce se string In casa de la sor" si
din alte mèsuri, va tine o salta de bAefi si de fete dupa chipul urmator :
Se va ordndui un profesor de declamatie, unul de musica vocala, altul de cea
instrumentala, unul de dans si de deprinderea armelor si unul pentru limba romanésca,
pentru fete saft si bOetT, carele va fi dator a invèla cele ce se coprind in cele d'antéiti
trei clase de incepètorl, potrivit dupa cum se invata in sceilele nationale, si pre ranga
acestea va da fetelor si baetilor o mica idee despre mitologie, ca una ce este trebuin-
ci6s6 pentru multe cuvinte in partea dramatica.
Se vor tine atatea fete in pension cate va cere trebuinta si vor erta mijleocele,
cu hrana, Imbracamintea si invètiitura din casa Societatei ;
Se vor da scolarilor spre ajutor, cat vor fi la inv6tatura, o mica ajutorinta in
banI pe fiece-care luna, si pentru acésta atat e cat si fetele se vor indatora prin in-
scris, ca sèvirsindu-s1 invètäturile se vor hotari de actor! in téra romanésca, dura re-
gulamentul ce se va alcatui despre datoriile si drepturile actorilor si despre léfa lor.

Cornitctul Societeilei
Art. 7. Obstea sotilor, neputOnd tot-d'a-una a se aduna ca s'A se chibzuiasca asupra
trebuintelor si asupra ocarmuire sc610, adunându-se odata pe fiesI-care an, va alege
din s'in!' sal un Comitet de opt madulare, pe care il va numi Societatea filarmonica in
lucrare, si care va lucra In numele a Une obstel Societate.
Art. 8. Acest Comitet se va alcatui de un president, un vice-president, un director,
un secretar si patru madulare, din carI unul va fi casier, dupa Increderea Comitetulul.
Art. 9. Pe Muga acest Comitet se va adaoga cu léfa din casa de scriitori, din
col unul va fi ajutorul directorului si archivist, iar cel-l-alt va fi ajutorul secretarului
si stringtor de han!.
Art. 10. Acestia opt madularT se vor aduna regulat ()data pe sèptèmana, in qiva
ce se va gasi cu cale de ce mal multI, si in adunarile sale va presida presidentul, In
lipsa luI vice-presidentul ; iar In lipsa vice-presidentului va presida madularul ce va
avea Intaiere de numele familie sale in rindul alfabetic latinesc.

www.dacoromanica.ro
 435

Art. 11. LucrArile acestul Comitet vor fi:

A intocmi §c61a dramaticA §i statul pe fiell-care lunA pentru t6te cheltuelile ;
A primi raporturile de la director despre phirea c(!llel ce va fi sub °cit.-
muirea luT, a cerceta socotelile ce el va da ; prin fuite publice a le impirtg§i sotilor aju-
tatorl O a se chibzui pentru neimpedicarea §c6leT §i Inaintarea invèlaturilor ;
A se chibzui despre bucatile dramatice ce se vor da In mânile §colarilor in-
teaceea ce se atinge de meritul bucAleT §i de corectia limbel ;
A ingriji pentru veniturT §i cheltuelT, cheltuind cu mèsurA §i potrivit cu mij-
hicele caseT, economisind tot-d'a-una cum sa se formeze §i o casa de reservA ;
A putea din astO casa de reservA a intrebuinta sumI potrivite pentru gratifi-
catit la profesorl §i §colarT, pentru tiparirT de bucAtT dramatice (carT, vinOndu-se, va
logriji a intra banT cu folosul lor in casà) §i pentru rèsplAtirT la traduatorl §i. autorT
de bucOtT dramatice.
Deliberatiile In seantele Comitetulul se vor face precum §i in adunarea ob§téscA
a SocietOteT dupe majoritatea glasurilor : orl cfind voturile se vor ImpOrti in duoè part1
de o potrivA, atuncI votul presidentuluT va hotOri deliberatia.
Comitetul va putea intra In lucrare §i chiar când la vreo seantO se vor afta fatO
numal treT mOdulare d'impreunA §i cu directorul.
Art. 12. LucrArile acestea tot-d'a-una se vor impärta§i sotilor ajutatorT prin
foile publice.

Ob§tea Società Id filarmonice

Art. 13. Adunarea ob§tésca de toti mädularif SocietiteT se va face odatA pe an
In Bucuresci In luna luT Martie, O in qiva ce se va hotAri de cAtre Comitet prin foile
publice cu opt slile lnainte.
La acéstA adunare se va da socotélà de tOte lucrarile ce va fi facut peste an Co-
mitetul ; se vor alege alte madulArT ale Cornitetulul saill se vor intari tot cele d'inainte
se vor bond lucrArile principale cu carT va avea a se ocupa Comitetul pe anul ur-
mAtor ; se vor face in sfér§it desbaterT §i hotArire asupra proiectelor ce fie§ce-care ma-
dular pote sA dea In chibzuirea ob§te§teI adunOrT a SocietäleT.
Art. 14. VotArile pentru alegerea ComitetuluT vor fi dupä chipul urrator: 1) Se va
vota pentru president II; pentru vice-president III ; pentru director IV ; pentru se-
cretar V; pentru cele patru mAdularT de odatà pe o hartie.
Art. 15. Niel un sot in adunarile ob§tetl nu va putea trAmite vechilt in local lor,
ci va fi dator singar a fi de fata.
Art. 16. Fie§ce-care madular sot ajutätor saa corespondent va avea o diploma cu
pecetia SocietOteT, cu iscOliturile mOdularilor ComitetuluT dupa réndul alfabetic, prece-
date de a presidentuluT sail de a vice-presidentuluT, In lipsa celuT d'Antditi.
Art. 17. Fie§ce-care sol ajutAtor se socotesce firesce lepOdat din Societate cand
In vreme de un an nu va plAti a sa fOgOduintl de ajutor la §c61A.
Art. 18. Fie§ce-care sot ajutAtor va avea vot numaT in adungrile ob§te§tY, nu irisa
qi la lucrOrile ComitetuluT,unde va putea orT-când sA vie ca un privitor O a'§1 da pOrerea
Mil a avea glas deliberativ.
Art. 19. AcéstA Societate va fi in fiintA pâni când vor fi O solif carT o alatuesc ;
§i fie§ce-care mOdular va fi socotit de sot panA atuncea pâni cand printr'o hArtie for-
malA va arOta singar cA se lépAdä.

www.dacoromanica.ro
 436

Directorul ;c6lei
Art. 20. El va ocarmui scdla dupa programa inv6taturilor hotarite de Comitet, va
priveghia la implinirea datoriilor profesorilor si scolarilor ; ca unul ce este de apr6pe
privitor al pasireT lucrarilor, va departa pe scolarii cel nesilitori, sad le va taia ajutorul,
ca sa nu se faca cheltueli zadarnice, si va certa pe eel rasvratitorl; prin aprobatia Co-
mitetuluI va schimba profesora ; inteun cuvént, va ocarmui intru bite atat scella, cat
si serile de representatie prin scolari ; va arOta Comitetului cheltuelile ce trebuesc, ca
si poruncésca a se trece in budgetul ce Comitetul va intocmi pe fier,d-care luni inainte ;
iar pentru cheltuelile marunte si neprevOute se va alcatui un jurnal de Comitet, prin
care se va hoax' pank la ce suma se va putea intinde directorul peste budget, ca sa nu
se faca pedid, adunandu-se madularele Comitetuluf numaT °data pe aptèmani ; va
ingriji ca hainele sati garderoba ce se face cu cheltuelile societatei, cartile ce se tiparesc
si se cumpérä, notele ce se aduc si se scrid, sa nu se instraineze si si alcatuiasca un
repertorid pe séma viitorulul teatruluT national.
Art. 21. Directorul va convoca Comitetul in seante extraordinare ori cand va so-
coti ca trebue a se face veri-o puoere la cale fail zabava. Téte hartiile alcatuite de in-
sus! sail intrate in mana sa din partea madularelor Societatel, a profesorilor, a scolarilor
sail a particularilor, el le va ingtisa ComitetuluT, si dupa a Jul hotarire el va face pu-
nere la cale si le va da intru pastrarea secretarului.

Secret arul
Art. 22. Searetarul va fi din numOrul celor opt madularT.
Art. 23. El va alcatui Vote hartiile cate se vor gisi cu cale de catre Societate, va
primi hartiile cele sOvirsite, le va face dele si le va tine in pastrare panä la sf6rsitul
anului, and le va depune pe urmi in archiva dupa Bum& si dupa lista pe care o va
iscali insusT si archivistul.

Lista
De cât! bani all intrat in casa Societatei filarmonice de la 1 Decembrie 1833 pia
la 1 Septembrie 1834, dupa réndul alfabetic :
Lei
1') D. Aristia, 'Ana la 1 Septembrie 288
1 » Banul Bileanul, pe un an 768
1 » A. Belul, pana la 1 Septembrie 288
1 » C. Brailoiul, pana la 1 Octombrie 320
1 » S. Barcanescu, pana la 1 Iunie 192
2 » Marele Postelnic G. Bibescu, pia la 1 August 512
1 » Stolnicul Bratianu, Oa la 1 August 256
1 » Medelnicer Budisteanu, pana la 1 August 256
1 n Hatmanul A. Vilara, pana la 1 August 256
1 » I. Vladoianul, pana la 1 Iunie 192
1 » Vilie, 10 galben1 pe an, pe 6 lunI 160
1 » Capitanul Voinescu II, pana la 1 Maiii 160

1) Call galbenI pe lunA.

www.dacoromanica.ro
 437

Lo!
1 D. Crist. Vrana, pana la 1 Maid 160
2 n Spatarul C. Ghica, pana la 1 Februarie 128
1 n Vornicul Dimitrie Ghica, pia la 1 Iulie 224
1 n Maiorul N. Golescu, panii la 1 Februarie 64
1 n Caminarul Dadulescu, pana la 1 Septembrie 288
4/2 n N. Daniilopolu, pana la 1 Iunie 96
3 n I. Elian, pana la 1 Septembrie 894
Vistierul N. Ionescu, 10 galbenI pe an, 1ncepénd de la 1 Iulie, pe
61unl 160
1/2 n Logofétul C. Cantacuzino, pani la 1 Oetombrie 160
1 n Aga M. Cantacuzino, pana la 1 Iulie 224
1 n Clucerul Gr. Cantacuzino, pana la 1 Iunie 384
4 n Colonelul Campineanu, pe un an 4) 1.536
1 n Capitanul Cornescu, pina la 1 Aprilie 128
1/2 " n Costescu, pank la 1 Aprilie 64
1 n Maiorul Cretulescul, pe un an 384
1 n M. Lahovary, pe un an 384
1 n Cam. C Manul, pana la 1 Iunie 192
1 n COMiS. I. Many, pana la 1 August 256
2 n I. Michalescu, panfi la 1 August 512
Vornicul A. Nenciulescu, 25 galbeal pe un an platitt 800
1 n Colonel Nojin, pana la 1 Noembrie 352
1 n I. Otetelepnul, pana la 1 Iunie 384
2 n G. Opranul, pe un an 768
1/2 t, Maiorul Popescu, Ohl la 1 Iunie 96
1 n Poenarul, directorul ctilelor, pana la 1 Septembrie 288
2 n T. Paladi, 10 galbenl pe an, pe 6 lunI 160
1 n I. Roset, pana la 1 Oetombrie 320
1 n Serdarul Roset, pe un an 384
1/2 n Parcalabul A. Roset, pana la 1 Iunie 96
4/2 n Gr. Racovita, pana la 1 August 256
1/2 n Slugerul Riiostenul, pe un an 192
2 n I. Slatìneanul, pana la 1 Iunie 384
1 n Capitanul Soculescu, pani la 1. Octombre 320
1/2 n Paruc. Stoica, pana la 1 Iunie 96
2 n I. Trasnea, pana la 1 Iulie 448
1 n a Faca, pani la 1 Iunie 192
3 n Vornicul A. Filipescu, pang. la 1 Iunie 576
3 Colonelul C. Filipescu, pana la 1 Februarie 192
1 n Paruc. M. Filipescu, pana la 1 Februarie 64
1 n M. Florescu 64
1 n Capitan Ciocardia 192
16.510

I) Ara de ace§tia D-luT a daruit §colarilor §i §eolarelor la examenl 60 galbenT.

www.dacoromanica.ro
 438

Li sti
De cheltuelile dupe cum mal pe larg se ved In castastif, cu iscAlitura fieste-ce-
ruia, ce aft primit banT, de la 1 Decembrie 1833 pane la 1 Septembrie 1834:
La!
Lefile profesorilor D. D. Aristia, Bongianini, Madam Valian si M. Costache 6.595
Cheltuelile easel, chirie, lemne, etc 1 206
Imbrecemintea la patru fete 2 068
China clavirelor i dregerea lor 700
Ajatére la scolarT i colare la trebuinte si la bdle 471
Garderoba la tragedia Fanatismul i alte cheltuell la examen . . 1.739
Cheltuell extraordinare ... 726
Certl i tiperirl de afise, bileturI, etc 1 222
La un adunetor de banl cate 50 lel 450
Cheltuell prin directorul . . 350
Alte cheltuelI prin directorul 129
Lipse la galbenI In maT multe rendurl 315
15.967
Jurnal No. 2
colaril cer comitetulul a li se face o WA. Comitetul hoterasce: 1) Ca se se cére
de la fieste-care scolar cate un contract In scris, adeverit de perintil si i Interit de
tribunalul de comercie, ca sfersindu'sT cursul Inveteturilor, se nu fie volnicl a merge
In alte Pre, niel a Intreprinde alte meserie cleat a sluji In teatrul national fiesT-care
cu o left dupe talentul i destoinicia sa, dupe cum se platesc artistil i In alte teatre,
acéste slujbe se se hoterasce In aniI indoitl de cat aceia In care se vor afta scolarT.
2) Primindu-se de la fiesce-care un asemenea contract, atund, dupe recomandatia pro-
fesorilor ca de la 1 Decembrie viitor sä li se pletésce o léfa lunare dupe cum urméza
D. Andronescu, 80 Id pe Luna. S. Petrescul, 60 Iel pe lane.
Olenescu, 80 lel pe lane. Coculescul, 60 leT pe lung.
Kurie, 80 leI pe lane. Buroleanul, 60 Id pe luna.
Diamandi, 80 leI pe lung. Tantoveanul, 60 lei pe luna.
C. Mihalache, 80 pe lane. A. Simionescu, 60 leT pe luna.
C. Damara, 80 leT pe lane. Valter, 60 lel pe luna.
I. Ramniceanu, 80 lel pe lane. Petre, 40 leI pe lung.
Lascarescu, 70 lel pe lane. Total 1.100 Id.
Mincul, 70 lel pe lane.

Jurnal No. 3
La 25 Martie 1835, Intrunindu-se Comitetul, aù hoterit ca scolarilor se li se
ase4e si o lectie de limba francese, pentru care se numesce D. Aristia profesorul de
declamatie;
Se se ase4 o sc6le publica de musice vocal& si instrumentale, la care tine-
rimea se fie primite fare plate, pentru care se numesce D. Wachman ; In bite 4ilele
cate 4 ore pe 4i ;
Se primesce In slujba teatruluI D. Ramft actor ;
Se cumpere de la D. Miller, directoral teatruluT nemtesc, t6te decoratiile
loja cea mare.

www.dacoromanica.ro
 439

Domnule Director,
Un tin6r pe care datoriile slujbeI aù departat de adunarea nóstra dupa multele
hadernnarI ce 'I-am facut pentru a lucra si el ceva pentru teatrul românesc, a hotdrit
a urma povetei mele, traducènd o comedie a luI Molière intitulata : le Bourgeois gen-
tilhomme.
Prietesugul se increde lesne; el 'mi-a citit talmacirea,'ml-a pläcut pentru intéia
incercare si '1-am indemnat sa o dea la scala filarmonicd, dar asta-data nu am fost
ascultat. 'Ml-a raspuns ca fuge de orI-care celebritate, gall de ceea-ce se dThéndesce
In cariera armelor, iar pentru reputatia de iubitor al literilor, are si 6re-care temere.
Cu tot prietesugul care ne unesce, prietesug pus la maI mult de o incercare (épreuve),
nu a voit s'enni destainuiasca asta data i pricina pentru care se teme a dobindi acésta
reputatie. Am vorbit mult asupra teatruluI i pina a nu va spune in ce chip si sub
cad conditil am putut dobéndi abia voia sd o dati sa se Rice pe scena sub alt nume,
iar nu al luI, ma cunosc In consciinta dator a va arata ce fel gindesce acest tin& asu-
pra teatruluI de obste, si mal cu séma asupra teatruluI nostru din c,lifia de astaql
cum ar fi dorit sä'l vadä o-datä. 'L-am vddut de multe ori esind nemultamit de la
teatru. Am socotit ca aducerea aminte a teatrelor ce a valut la Viena si alte partT ale
EuropeI II pricinuesc acésta nemultamire, dir am fost amagit i iatd pricina nemulta-
mirei lul.
pomenesc, dice el, de ce am vNut si in alte partI, care nu are niel compa-
ratie cu ceca ce numim la noI tealru. Un salon de doI cop fára echo, fard ilusione, o
lume inghesuita unii peste altil, o s,...ena care n'ar fi niel chiar de representatie d'om-
bres chinoises, decoratil, orchestra, ce este de pläcut? Ceea ce ma revolta in teatrul
nostru din iliva de astds1.1, este ca el s'a degradat atita de nu este mai mult o Fella de
moralä si de naravurI. Cu ce invataturI, cu ce folase esim de la teatru ? Comediile
nu sunt suferite, tragediile sunt isgonite dupä scena n63trä si nu de tot fara cuvènt :
parteru nu intelege limba nemtésca i frumusetile nemuritare ale tilharilor Don Car-
los, Maria Stuart si altii, a nemuritoruluI Schiller, nu pot pricinui niel un interes, caci
nu sunt intelese. Pentru petrecere a trebuit sä ne supunem la trista nevoie a alerga la
iasma frum6sa (au joli monstre), ce se numesce opera : daca o iasma pote fi frumósa
vre-o data. Esim asurOitI de musicd si de cintece, dar fail niel o dobénda, fail o in-
vdtatura folositóre, cad' care este sférsitul, moralul bucatilor ce vedem pe scena nóstra?
Un barbier indeminatic a purta kaduceu, pentru vre-o citI-va galbenT, isbu-
tesce a strica insuratdrea une tined cu uriciosul ei unchitl si tutor si a'l da pe amo-
rez... ce leche mintuitóre I O damd alba &And cu mina plinfi aur la un ofiter anume
George, ca sa rescumpere nisce zidurI pe care supestitia stafiilor lasá sä se pustieze.
colofanä 1160, o italiand veneticd in Algir, ce de frumusetI I Ce de InvdtaturT pentru
tinerime I Tancred singur si un Mazanielo vrednice de teatru.
Dar poli intelege ceva de cit musica? §i ce musica! Ajutata de o orchestra de 10
6menI. Nol nu avem astall o Katalani, nu avem o Sontag, sd esim intéiil incintatI de
musica ingerésca a Muti. In sférsit, scumpe prietene, sa nu mdresc lucrurile, am esit
ea cite odatd multamit de la teatru pentru musica luI Zampa, Fra-Diavolo, Romeo
altele; dar niel odatä n'am cercat ceca ce am simtit in inima mea dupa represen-
tatia Fanatismuldf. Am esit incintat de o poesie cerésca. Am esit cu inima sdrobita pen-
tru nenorocirea PalmireT, plin de ura asupra tiranuluI arnagitor orbitulul de fanatism
Zeid, ce se face ucigas al tata-sda ea sa placa luI Dumn4eil ; dar ce sä'tI mai spill, soco-

www.dacoromanica.ro
 440

tesc ca si tu ai esit nu cu mal putin folos de cat mine. Ast-fel asl voi sa ies tot-d'a-una
de la teatru, nu incantat, afemeiat de musica, ci plin de umilintä, plin de entusiasm
pentru o virtute, o fapta frumi5sa, o fapta eroica. nAst-fel gandesce, scumpul med Domn,
tin6rul acesta asupra teatruluI. 'L-am intrebat de ce nu a ales pentru traducere o
MeropA, o Semiramilá, un Orest? nu sunt poet, 'mi-a rèspuns, si tragediile in prosa nu
sunt suferite, si in adevär niel ail tot acea frumusete ce rima si cadenta le da. Dar
pentru comedia D-tale? Pentru ea 'IT r6spund cd este o petrecere ca spectatorul sa
riqa un ceas dou6 ; cat pentru sférsitul eI moral este mies me nimic, dar orI cand tot
pote o-data tarnadui cate-ca mahalagiòice de nebunia de a's1 vinde casa si via ca &d'O
cumpere o caleasca de Viena cu armasarl.
Asï vrea, in singuratatea unde m'a aruncat seirta, ca sa muncesc la ceva, dar
inca nu pricep bine gustul publicului nostru, carl sunt buca lile ce ar placea publiculuT
mai mult? serie-mi, trimete-mi originalurile si pote iar te void impartäsi cu vre-o tra-
ductie nouä. O mal poftoresc de al da de gand sa dai Vranul mea, da-I sub numele tèii.
Domnule, iail indrasnéla a viS intreba de avell trebuinta de acésta mica bucata
si, de o primiti, si se dea cate un act sad cate douä, si sa nu faceti cunoscut de tradu-
Mor al el de cal pe mine. M'am indreptat mal mult la D-v6strà de cit la orI-care alt
madular al ComitetuIul filarmonic, si pentru prietesugul ce at bine-voit a'ml argta si
pentru mijI6eele ce aI spre a se publica aCésta brosura.

Jurnal No. 6
AstAIT, la 15 Aprilie 1835, adunAndu-se mAdulárile ComitetuluT, ad gäsit cele cu
cale urmat6re :
SA se faca de catre Director programa de studii ;
Fiind-ca scolarii cel regulatI s'ati hotarit cu léfl, profesoril sunt datorI a striga
catalogul in báte 4ilele, si cel ce absentéza sa fie arètati Directiel spre a li se opri din
lefa pe ceasurile cari ad lipsit, adica a treI4ecea parte din léfa ce primesce fiesI-care
scolar pentru fiesi-care i;li, afara de casuri de bola. Banii ce vor prisosi din asemenea
pedepse se vor pune la casa de economie.

Insciintare
Arata ca societatea filarmonica a intoctnit o §c616 publica pentru musica, atat
cea vocala, cat si cea instrumental, si a or@nduit profesor pe D. Wacbman, fost capel-
maister al teatruluI nemtesc. Invètätura va fi in sala teatrului, in casele D-luI SlAti-
neanu, In t6te 'l'ele de la 10-12 musica vocalg, iar de la 5-7 p. m. musica instru-
mentará ; se vor inváta tot felul de instrumente, afarA de clavir si de citará.
(Urmég iscAliturile).

Proiect
De sprijineala ce Societatea filarmonicA, intocmitá pentru desvoltarea gustuluI
de arinonie si cultura limbeI romanescI, doresce a dobéndi de la M. S. InAltatul Domn
al PrincipatuluI Térel romAnescI :
Societatea supune regulamentul la M. S. VodA, ca sA dobéndésa a ei formare
intAritA prin carte domnéscA.
Fiind-cA sumele jertfite de mAdularl ajutátorI nu sunt indestule pentru in-
tèmpinarea cheltuelilor trebuinci6se, se cere sA se dAruiascA SocietAteI privilegiurile maI

www.dacoromanica.ro
 441

jos insemnate, earl nu sup6ri nicI intinderea negotuiuT, nici folosul natiel rominescT,
cum niel in parte a vre-unul român.
SA aibi societatea dreptul exclusiv de a tinea in curgere de 16 anl in Bucu-
rescI teatru, balurT mascate i deschise i alte veselif publice cu plati;
Societatea singuri sá Audi cirtI de joc in téti. Ora in curgere de 16 anT ;
Societatea sá aibi inci dreptul exclusiv a vinde praful i plumbul de pusci
in curgere iaräsi de 16 anT; contrabande pe sétna Societitel.
3) Dobéndind aceste privileghiurT, Societatea sá aibi voie a se imprumuta prin
Cmitetul eT, de la fete particulare, 14.000 galbenT cu dobAndi la suti 10 pe an.
Cu acesti 14.000 galbeni Societatea si cumpere pimént in orasul Bucurescf, la
loc cuviincios, si sA zidésci palat filarmonic pAni la lungime de 24 stAnjenT, larg17 stAn-
jeni i inalt 6-7 stAnjent In acest palat si fie la mijloc sala tealrali cu 56 lojf, impiir-
tite in 3 rAndurT, osebit galerie sus si parterul jos.
Aliturea cu sala leatruluT si fe ficuti osebiti sali pentru cazino i baluel; tot
In etajul acesta si fie bufet si cAte- va prAvAlil pentru a da un venit. Dar fiind-ci nu-
mal sala teatruluT o si fie de jos pini sus zidirie, asupra celor-l-alte °dal si fie zidit
alt etaj cu odAT, care va fi pentru inciperea actorilor, tot pentru a da un alt venit.
Acest palat si se incépi in curgerea anulul 1835 si si se sférsésci in vara anula! 1836.
Acésti zidire si fie vecInici a scélel filarmonice, iar nu a cuiva din obraze
par ticulare.
Palatul acesta, cu privilegiul me sus arètat, va aduce cel pulin pe an 2.400
galbenY, cum se arati in aliturata tabli A, afar& din representatiile romAnesd. Acest
venit in curgere de 16 ani sä se intrebuinteze pentru plata capetelor si a dobdndilor
imprumutatilor 14.000 galbenT, cum se arati in tabla litera B.
7. Stringerea veniturilor de la representatiile romanesci se vor cheltui pentru
tinerea sc6lei filarmonice i pentru alte cheltuell ale representatiunilor.

Legiuire
Pentru imprumutarea §i, plata a 14.000 galbeni
1) Primindu-se de la M. S. Vodi slobodenie de imprumutarea acestor 14.000 galbenT,
Comitetul filarmonic si tipirésci, dupi aliturata formi sub litera B, 210 bileturT de
imprumutare, adici: 70 de la No. 1 pAni la 70 inclusiv de cite 100 galbeni si 140 bi-
leturI, de la No. 71 pAni la 210 inclusiv, de cite 50 galbenT, carT Ole impreuni
tuesc 14.000 galbenl.

TABLA LIT. A
Arétare Cu aproximatie de venitul ce pede aduce Palatul filarmonic
§i privilegiurile date
Galbenf
Pentru ce se va da uneI trupe striine a representa inteacest teatru,
pe an 200
Vindarea cu arendi a bufetului ce se va tine intr'aest teatru, represen-
tatiT, balurT si casino, pe an 300
Venitul care se va stringe de la baluri masche, luAnd de nitrare numai
3 sfanti de perséni si socotind 12 baluri pe an, 500 pers6ne de fieg-care, afari
de cheltuiala musiceT 1 400

www.dacoromanica.ro
 442

GralbenT

Venitul de la vin1area cartilor de joc, a prafuluI i a plumbuluI de pu§cA

In WU /Ara 600
Inchirierea a patru prAvAliI arètate In planul zidireT, ciite 25 galbenT pe
an fie§I-care 100
Venitul inchiriereI a 12 apartamenturl din etajul de sus, socotindu-se
ate 10 galhenI pe an 120
Total . . . 2.420

TABLA LIT. B
IN CARE SE ARATI PE FIEST-CARE AN VENITUL PALATULUT FILARMONIC l CHELTUELILE TREBUINCIóSE PENTRU

TINEREA ZIDIREI, PLATA DOBENDILOR g A CAPETELOR, ASEMENEA I NUMgRUL

BILETURILOR DE IffPRIMUTARE $l AL ANILOR PE CART TREBUE SX SE SOCOTÉSCK FIE$T-CARE BILET

Imprumutare a 14.000 galbeni

SUMA BILETUREOR DE imesulumn
VEN1TUL INTREBUINTAREA VENITULUI Cu vremea st catatImea banIlor
A N II binatet oi Privi-
legluluI, cum
se arata In tabla Pentru Pentru Pentru Cate blleturl
rpe- pe anati
platzlitrben plata cape.
cu lit. A t lig riiele a Met de
1 Bilet de
No. Numirea 100 galbeni 50 galbenl
In galbenl In galbenI In galbenl In galbenI

1 1835 6004) Pentru plata dobénlet p5n5 la

De la 1 Iunie Martie leat 1837.
2 1836 19002)
3 1837 2400
4 1838 2400 4003) 1400 600 2 3 6
5 1839 2400 410 1340 650 3 3 7
6 1840 2400 425 1275 700 4 3 8
7 1841 2400 495 1205 800 5 4 8
8 1842 2400 425 1125 850 6 4 9
9 1843 2400 410 1040 945 7 5 9
10 1844 2400 405 945 1050 8 5 11
11 1845 2400 410 840 1150 9 6 11
12 1846 2400 425 725 1250 10 6 13
13 1847 2400 400 600 1400 11 7 14
14 1848 2400 440 460 1500 12 8 14
15 1849 2400 440 310 1650 13 8 17
16 1850 2400 805 145 1450 14 8 13
1400 70 140

M. Nojin, P. Poenara, loan Eliad.

BAGARI DE SEAMA :
') Nurna1 de la c5rtile de joc i alte privilegiurT.
2) Fiind teatru pentru lennna acégta.
De la leat 1837, flind-c5 veniturile pclte s5 fie me naarT, atuncl din an in an se va p5stra la o cas5
deosebitA pentru intempl5tóre dregerT temeInice.
a) At5t pentru /inerea binalel, cat si penti u istovirea plir/ilor de sus arAtatelor condeie, cart ar
putea sA lipsésci din neprevèlute pricini.

www.dacoromanica.ro
 443

Representatiile
Ce s'ail dat de la 1 Septernbre pand la 1 Aprilie.
Fanatismul, antéia data pentru beneaciul scolarilor si a doua ora in folosul easel.
Amorul doctor, de doud orI.
Silita casatorie, de cloud orI.

Representaliile ce s'aft dat in folosul casei de la 1 Aprilie pcind la 20 Main 1835

Amfitrion, de treI orl.
Fanatismul, o-data.
Silita casatorie.
Un potpuri.

Care cinstitul comitet al societettei Filarmonice

nDupa dispositiile regulamentare, hotArandu-se, ca orI-ce mezat si sechestru se
va sevérsi, sa se faca cunoscut prin foï publice cu cheltuiala celar ce vid, sat seches-
trantilor; mal jos insemnatul, ca sa nu aibA cu Cinstita Logofetie a Dreptatel tot-d'a-una
socotell si neinlesnirI, sosind fiesI-care publicare cu rénduelI, s'a invoit ca pentru fiesI-
care publicatie de asemenea materie sa i se platésca cate lei 20 pentru cheltuiala Ilk.-
fief si a tiparuluI.
Acurn dupd contractele ce s'all incheiat intre cinstitul Comitet si intre scolara
societateI filarmonice, fiind-ca s'a adaugat cheltuelile CaseI cu leflle acestor scolarI, mal
jos insemnatul, ca modular al acesteI societal!, plecat rega pe cinstitul Comitet ca sa
bine-voiasca a primi de la Cinstita Marea Logofetie a DreptateI din fiesT-care publicare
cate lei treT-spre-Oece din acei Id 20, o suma care prin aproximatie O. páte urca la leI
800 pe fiesl-care an. Mal jos insemnatul, de la inceputul viitoruluI Aprilie, cam' 'si-va
desface socotelile sale cu cinstita Logofetie, va incepe a trimite si la cinstitul Comitet
cate o foie din fiesI-care asemenea publicatie de mezaturI si sechestre, ea dupa dénsa
si cinstitul Comitet sa scie a se regula cu Cinstita Marea Logofetie pentru primirea ace-
lor 13 lel mal sus pomenitl.
Mai jos insemnatul mg fagaduesce acésta suma in MU vremea pana cand va
tinea o tipograae sub a sa stäpanire, ca sa 1)6tá publica asemenea insciintarI.
I. Eliad.
TOMUL I, PAG. 309. ADDENDA.
Am vdçlut actele de organisare in Téra Romanésca Inca din anii 1834. In 1835
ins& sd. organiség asemenea scele cu mai multa staruintd. In Martie 29, anul 1835,
Domnitorul Ghyca emite urmAtorul pitac:

NOI, ALEXANDRU DIMITRIE GRICA V.V.

GU MU LTA DDMNEDEO, DOMN A VW. TklIA ROMANÉSCX

Macar ca prin cele de la 18 August, sub No. 1.260, rdspunsul Santa Mitropolil
si al iubitorilor de Dumneipti parintilor episcopT, ni s'a dat incredintarea cd fie-care in
parte a facut rostirea de pregatirea trebuinciéselor materialurl pentru zidirea semina-
riilor, dar, fiind-cii timpul primAvereI a sosit, and neapdrat urméza a se face incepere
la lucru, si Domnia-Mea dorind mal inainte de t6te a cun6sce positia locurilor ce se

www.dacoromanica.ro
 444

vor fi insemnat pentru acéstd trebuintd, cum i formele dupd care are a se face zidirea,
este poftitd Santa M tropolie i pdrinti1 episcopf, sd ne trdmitd in cel maI scurt soroc
prin D. Logof6t al trebilor bisericesef, planurI regulate de clddirea fie- cdruT seminariti
In parte, ca gdsindu-se cuviinciiise i incdperile potrivite cu trebuinta pentru care se
clAdesc, sd dea Domnia Mea deslegare a se pune indatA in lucrare, fAcéniu-se stdruire de
a se aduce la desdversire [And la finele luI Septembre viitor.
(Semnat), Alex. Ghica V.V.
Secretarul Stat, Gh. Bibescu.
No. 169. Anul 1835, Martie 29.

In 27 Maifi 1835, cu No. 282, Alexandru D. Ghica VodA adreség oficiul urmAtor
cdtre departamentul (sic) al trebilor bisericescI.
Proiectul pentru intocmirea until' seminar central de invetAturT indeplinitére
primindu se de cdtre Obsteasca Adunare, acel Departament v'a aduce la cunoscinta el
intdrirea clatd de atre Domnia Mea, prin aldturatul adres de la 27 Maid. No. 281. lar
dupd acésta va ingriji ca sa se faca urmare intocmaI.
Alexandru Ghica.

TOMUL I. ADDENDA LA CAPITOL 7.

O brosurd publicatd la Paris in 1856, cu titlu n Quinze années d'administration
en Moldavieu, de sigur sub inspiratiunea fostuluI Domn Mihail Sturdza, consacrd isto-
ricului instructiunel publice, sub domnia luT, patru pagine de la fine.
Reproducem aci cele ce spune MihaT Sturdza despre aniT 1834 si 1835, cu obser-
varea, cd fostul Domn sA lauda cu lucrarea luT G. Asaki, fArà ca railcar o data sä. 'T
citeze numele
nDes 1834, les fonds en reserve dans la caisse des écoles avaient permis de faire
l'acquisition d'un edifice pour la fondation d'une Académie nationale, qui devait étre
entourée de bAtiments convenables pour sa destination. Une école de jeunes filles était
instituées, oil elles pouvaient puiser les premieres connaissances utiles à leur sexe)
apprendre divers ouvrages de main, et acquérir certaines notions d'éconornie domestique.
Elles devaient en sortir capables de s'assurer une existence honnéte et d'apprter dans
le seia de leurs families les véritables elements d'un bien-étre ignore depuis trop
longtemps.
En 1835, l'état prospere de ce nouvel établissement avait nécessité l'acquisition
d'une maison pour l'y iransférer.
Une maison propre A servir d'école primaire était également achetée A Romano.
On s'occupait à Berlad et A Fokchany de la construction de deux bAtiments pour la
meme destination. La caisse des écoles, qui possedait dejà un fond de 200.000 piastres,
entretenait à ses frais sept jeunes éleves qui suivaient des cours d'études spéciales
l'Université de Vienne. Trois d'entre eux revenaient dans leur patrie deux ans plus
tard pour y porter les connaissances qu'ils avaient acquises, et occupaient dans le
college des chairs spéciales avec une distinction hors ligne. Les sciences utiles qui ser-
vent A. former l'homme, à lui faire connaitre ses devoirs et à améliorer son sort; les
arts qui assurent les progres de l'industrie et augmentent la richesse publique, allaient
commencer it étre enseignés par des professeurs indigenes, maltres de la langue dans
laquelle il leur fallait s'exprimer et familiarises avec le caractere et les aptitudes de

www.dacoromanica.ro
 445

leurs élèves. L'instruction supérieure pouvait enfila compter sur des étudiants capables
d'en suivre les cours u.

ADDENDA LA ANUL 1835.

Amintesc un act de natura a proba o-data mal mult ca bisericele eterodoxe se
gasear], bine tolerate In principate. Un pastor protestant din BucureseT, Emeri uchin,
prin o petitiune adresata Domnitorulul, constata acésta si dupe ce spune, ea 21 de ani
a trait in téra casatorit cu sotie, aci nitscuta, acum, nfiind mulgimit cu caracterul
neamului rometnesc u, cere sé i se dea imparnéntenirea la 25 Octombre 1835f).

TOMUL 1, PAG. 311, 1836 (ANEXA * i **).

Aci dam loe OfisuluT domnesc din 8 Aprilie 1836a luI Alexandru D. Ghica §i ea
secunda anexa, budgetul c61elor pe 1836.

NOI, ALEXANDRU DI1/1TRIE GIILCA VOEVOD

cu DILA LUY DUMNEDEil DOMN A T6TX TEnA ROMINgSCi

Ccitre Departamentut trebilor bisericesci

Vèçlénd raportul acestui Departament de la 14 Februar trecut, cu No. 423;
Wçlénd budgetul scélelor publice din tot printipatul pe anul curptor, ce este
alaturat pe lingii mal sus pomenitul raport ;
V4éndarticolele 120 si 127 ale RegulameatuluT se6lelor, poruncim cele urmatdre:
Budgetul sc6lelor pe anul 1836, ce ni s'ail infatisat pe tanga raportul aceluT De-
partament, de la 14 ale trecutulul Februarie, este primit si se va pune in lucrare
intocmaI.
Pentru adéogirde ce fácut si pentru deosebitele m5surl ce a5 luat Eforia
i se va face cunoseut ea si de primim acum cuviatele ce da pentru acésta catre
acel Departament, prin otnosenia sa de la 29 ale luI Ianuarie trecut, dar pe viitorime
trebue sà se tina neclintit de orénduelile prescrise prin art. 120 a mal* sus pcmenituluI
Regulament, ca pentru acest fel de ImpregiurarT sa se faca raport catre stapanire i sa
astepte a i se da poruncile cuviinciése.
D. §eful Departamentului trebilor bisericescI va aduce acésta ponina intru
indeplinire.
illexandru Ghica.
No. 251.
Anul 1836, Aprilie 8.
BucureseI
Pentru secretarul Statulul, Arsache.

Budgetul de veniturile gi cheltuelile §Olelor pe anul 1836

par
Dobénda la le! 7.500 lasati de repausatul Episcopul ArgesuluT paria-
tele Iosif. 600
Din venitul arendareI mosiilor manástirel Glavaciocul 91.350
Din Casa centrala a Sfintei Mitropolil 191.983 13
Din venitul Case! SfinteT Mitropolii 66.666 27
350.600
Vesll "Buletinul Oficial" din 1837.

www.dacoromanica.ro
 - 446 -
Cheltuelile galelor pe 1836
Teta
Numele Pe Pe
lun5 Pe an suma cUel-
lunA tuelllor
profesorilor
Lei Le! Let Lel

Scedele incepAt6re de prin judete . . . . . 66.600

Profesorui pentru elasa 1 si a 2-a. . . . . 250
Omul de slujbä si lemne de foc . . . . . 120 370 4.440
La Cernetl, lefa profesorulul si cheltuiala
scólef Grigorie Plesoiana 370 4.440
Térgu-Jiuluf, idem, idem . Costache Stancovicf 370 4.440
Caracal, idem, idem Ion Truteseu. 370 4.440
Rd.mnicul-Válcef, idein, idem. Toma Sergiad. . 370 4.440
Pitescf, idem, idem. N Simonid . 370 4.440
Cdmpu-Lung, idem, idem Dimitrie Jianul. 370 4.440
Giurgiu, idein, idem Dimitrie Serghiad 370 4.440
Rosif-de-Vede, idem, idem. Alexa Popovic1.. . . 370 4.440
CAl5ra2i, idem, idem 370 4.440
A céstA sc6I5 este vacant5 pAttrt la prim5véra
viitóre, cánd, dupe sAvirsirea mobilelor,
este sA se orenduiascA sí profesor.
Br5ila, lefa profesorulul i cheltuiala sc6lel. loan Penescul. . 370 4.440
FocsanT, idem, idem Alexe Fortunet 370 4.410
Buzeu, idem, idem . Dionisie Ierodiacon 370 4.440
Térgoviste, idem, idem M Driighiceanu . . 370 4.440
Villenif-de-Munte, idem, idem Gherasim Gorjanu 370 4.440
Ploescl, idem, idem Costache Malureanu 370 4.440
5.550 66.600 66.600
§

Sc6la din Craiova

06/ele incepAtóre
-- 6.600
38.400
Profesorul clase! 1 si al 2-lea Grig. Mihiescu 250 3.000
Profesorul clasef a) 3-lea Gh orghe CMinescu. . 300 3.600
-550 6.600
§cdiele umanhíre 24.600
ProTesorul de gramatica románése5 in clase 1
si aplicatia regulelor la cumpinire, spre
deprindere la sttlul scrieref in clasul al
2-lea si al 3-lea Stanciu C5pAtinescu.. 450 5.400
Profesorul de limba frantuzésc5 in clasul
al 2-lea si al 3-lea . A Vizomont . . 500 6.000
Profesorul de caligrafie clasa 1 si desemnul
in clasul al 2-lea si al 3-lea Costaehe Leca . 400 4.800
Profesorul de geo,grafie in clasul al 2-lea si
de hronologhie in clasul al 3-lea . . . . Chirip Barbovicl.. . 350 4200.
Profesorul de limba greedsc5 in clasul al
2-lea si al 3-lea C Murdaniopol. . . 350 4.200
2.050 24.600
Alte cheltuell pentru sci5la din Craiova . . _ 7.200
Léfa inspectorulul acestel rol! Stanciu C5p5Iinescu.. 250 3.000
Pentru lemne de foc i alte rrarunte chel-
tuell in primirea inspectoruluf 350 4.200
600 7.200
§ III 38.400 105.000
Colegial Sf. Saya din Bucurescf 415.800
Sc6lele incep6t6re 24.000
Profesor pentru clasul 4 si al 2-lea . . Vasilache Jorj . . 300 3.600
Profesor pentru clasul al 3-lea lonit5 Poenaru . . . 350 4.200
Profesor pentru clasul al 4-lea Mateiu Sinaf . . . 350 4.200
Un supleant pentru aceste scúle incepa6re. Alexa Marino vicf . . 100 1.900
1.100 43.200
24.000 220.800

www.dacoromanica.ro
 - 447 -

Numele Pe suma
lunI Pe an Pe an
tuelilor
pro fesorilor
Lei Lel Len Lel

Alte duo'd feble incepèldre, :

Proftsorul clasulul 1 si al 2-lea, in sceda de
la Sf. Gheorghe-Vechiù Costache Petrovicl. . 300 3.600
Pentru cheltuiala acestel sc6le, adica omul
de slujbil i lemne de foc 450 1.800
Profesorul de clasul 1 si al 2-lea in salta
de la biserica Amzel A Creta . 300 3.600
Pentru cheltuiala acestel scede, adid, lemne
de foc i om de slujb4 150 1.800
2.000 24.000
célele umanielre 60.600
Profesorul de gramatica rorailnésc4 In cla-
sul 1 si deprinderT asupra stilulul rorml-
nesc mal inalt in clasul al 2-lea si al 3-lea. loan Pop. 600 7.200
Profesorul de finaba frantuzésd in clasul 1
si al 2-lea . . . ........ C. Aristid. 400 4.800
Profesorul de caligrafie in clasul 1 . . . . Alecu Pop 250 3.000
Profesorul de geografie in clasul al 2-lea si
de hronologie la clasul al 3-lea . . . . I. Genilie. 400 4.800
1.650 19.800 84.600
Profesorul de desemn in clasul al 2-lea,
al 3-lea, al 4-lea si al 5-lea Scarlat Valanstein. 500 6.000
Prefesorul de limba frantuzésca din clasul
al 3-lea Langhein 400 4.800
Profesorul de limba grecésdi veche in cla-
sul al 4-lea, al 5-lea si al 6-lea. . . . Gheorglie Ioanid 500 6.000
Profesorul de limba franjuzése5 in clasul
al 4-lea si al 5-lea Gros 600 7.200
Profesorul de istorie in clasul al 4-lea si al
5-lea Florian Aaron . 500 6.000
Profesorul de timba latinesdi in clasul al
5-lea si al 6-lea Gheorghe Hill . . 400 4.800
Profesorul de ritoric5 in clasul al 6-lea . . Simion Marcovici . . 500 6.000
5,050 60.600
Inv6Viturli complimentare 31.200
Profesorul de aritmetidi in clasul al 6-lea,
de umani6re si de geometrie in clasul 1
de complimentare Gheorglie Pop . . . 500 6.000
Profesorul de algebrà in clasul 1 de com-
plimentare si de trigonometrie in clasul
al 2-lea Dim. Pavlicl . . . 300 9.600
Profesora' de logia in clasul al 2-lea. . . (Vacant) 500 6.000
Profesorul de legr, idem Cost. Moroiu . . . 500 6.000
Profesorul de timba ruséscil A Cesciot 300 3.600
2.600 31.200
115 800 220.800
§ IV
Pe lunii Pe an
Cantelaria EforieT
Colaboratorul Eforiel
-
D N. Picolo ..... . 500 6.000
54.960

Directoral scedelor @ Poenaru . 1.250 15.000

Sub-directorul colegiala"
Un prefect al muzeulul si al bibliotecel .
Un conservator, ajutor acestuia
--
Florian Aaron 400
400
100
4.800
4.800
1.200
Casierul Stolnieu Dumitrache. . . 300 3.600
Secretarul N Iliescu 300 3.600
Registratorul ....... G. Dimitrescu 150 1.800
G. Monsiadis 150 1.800
Dol scriitorl Scarlat Vasilescu . 400 1.200

www.dacoromanica.ro
 448

Tala
Pe
Pe an suma del-
Numele i pronumele lunl tuelilor
Let Lel Lei

Un custode al biblioteceT, colectiunel s't un

autor al séti 200 2.400
Un portar al colegiuluf Costache Teodor 120 1.440
Cheltuiala cantelariel 250 3.000
ti ennen1 de s'UPA in trebuinta colegniluT, de
om cate lel 60 pe lun5 360 4.320
4.580 54.960
275.760

Cheltuell regulaie 47.505

Tinerea a 12 copil in pensionatul colegiuluT, cate le1100 pe lun5 pentru BO-
care 1 200 14.400
Pentru lemne de foc in trebuinta colegiuluT 13.500
Pentru cheltuiala Directiel arhitectonce 200 2.400
Pentru curia od5ilor in carl se afta* sala de la biserica Amzel 1.000
Pentru meremeturT i alle chelLuell in trebuinta colegiuluT Sf. Saya . 500 6.000
Cheituiala ekamenelor pentru sccilele din Bucurescl si din Craiova . 5.000
Ajutor la redactia jurrialulul literar intitulat 4luzétil Nationalu 2.205
Cheltuiala postei pentru deosebite trebuinte ale scilleT . 3.000
47.505
323.265
§ VI

CheltuelT extraordinare 27.335

Pentru candidatil de profesorT 1.800
Pentru cump5r5tórea de cArlI pentru bibi iotecüsi tiparirea cebe ce se vor socoti de
trt buintI 6.000
Autor studentilor ce urmézil acurn invélaturile la Universitl str5ine, Nicolae Glxi-
nescu i liristea Capitanovicl 6.500
Suma ce trebue s5 se adaoge la rémilsita de lel 12.200 din veniturile ObedeanuluT,
§ VII, papa la implinirea sumel de leT 25.000, ce urméza a se da pe acest an, pen-
tru zidirea sccilel din Craiova 13.035
27.335
Adie5 trel sute cincI-4ecI mil, Ose sute leT 350.600

Marele Logofét al bisericestilor, Scarlat Milalescu.

§eful mesel, G. Penescu.

Venituri

Suma d'inapol a venituluT leT 350.600

AdicA trel sute cincl-lecI mil', Ose sute lel 350.600
Acestia ce se cl5 venit se insemnéz5 precum se arat5, ins5 leT 600 din dobénda unor banT, i lel noué--lecl
si una mil, treI sute cincl-lecT, din arenda de 'el 137.025 a mön5stirel Glavaciocul, i Id 191.983,
parale 13, din casa centralà a SfinteI Mitropolil si lel 66.666, parale 27, din venitul cosel Sfintei
Mitropobl.

Marele Logofet al bisericestilor, Scarlat Mihalescn.

www.dacoromanica.ro
 449

Scála Obedeanului din Craiova

Venituri Cheltueli
Lel LeT Lei
Venitul mosiilor m5nstirei Obedeanu- Pentru cheltuiala regulatA pe an a bise-
dupd cum ad fost pAnA acum . . 15.500 rice! Obedeanulul din Craiova . . . 4.000
lar pe anul acesta aú sA se strige la Ceea ce rdindne pAn5 la implinirea veni-
mezat i pite sa se sue arenda mal tulul ardtat a se da in anul 1830 pen-
mutt. tru clAdirea sc6lei din Craiova . . . 12.200
Embatichiul ce are sL dea pe acest an
Maior Elagoe din Craiova, pentru
dreptul ce i s'a dat a lega podul de pe
apa Jiulul pe pdméntul al
700
AdicA leI sése-spre-Oece mil, doud sute. 16.200 AdicA leT 03e-spre-dece miI, doud sute . 16.200

Sc61a Ionalcului din Slatina

Venituri
Venitul mosiilor Salda si BAcescil, dupl
cum ad fost pAnA acum
lar pe anul acesta ad sA se saitd la me-
zat si pite sA se sue arenda mal mult.
AdicA lel sése-spre-4ece mil, trei sute
Cheltueli
Len Let Le!
Léfa unuI profesor de cl. 1 si al 2-lea,
16 300 de InvétAturile Incepdt6re 250 3.000
Cheltuiala pentru un om de slujbl, pen-
tru lemnele de foc si alte mdrunte
cheltuell 120 1.440
Pentru plata doftorulul orasulul Slatina
pe duod semestrurI, adicd de la 23 A-
prilie 1836, pinA la 23 Aprilie 1837. 4 000
Pentru cheltuiala bisericel lonasculul. . 100 1.200
Pentru léfa Constantinel, sopa rdposa-
tulul Gheorghe Ardeleanu, fostul pro-
fesor al su:del din Slatina, potrivit cu
malta poruncA a MärielSale No.1.877. 80 960
10.600
Ceea ce rdmane pAnA la lmplinirea ve-
nitulul ardtat a se da in anul 1836
pentru clAdirea sc6lel din noil . . . 5.700
. 16.300 AdicA lel sése-spre-Oece mil, trel sute . 16.300

Bagare de sémd

Fiind-cA venitul mosiilor sc6le1 ObedeanuluI din Craiova, carI pina acum aü fost arendate drept
le' 15.500, si mosiile scellet Ionasculul din Slatina 16116.300, dupd otnosenia cinstitel Eforil a salelor
de la 10 ale trecutulul Martie, Cu No. 107, strigindu-se la mezat, s'ad arendat de la SfAntul Gheorghe
al urmAtoruld an, Ing mosiile sc6lel Obedeanulul cu lel 29.750 si mosiile pc6te1 lonasculul cu
lel 31.300 pe an ; asa dar, rémAne, peste cheltuelile ce se aratA intr'acest budget, pe séma acestor doud
sc6le, capital la set% Obedeanulul lel 14.250 si la sc6la Ionasculul lel 15.000, care peste tot acest prisos
se adunA leI 25.230 pe anul 1836.

Marele Logofdt .al bisericestilor, Scarlat Mihdlescu.

§eful n3eseI, I. Penescu.

29

www.dacoromanica.ro
 02t
IflIVOI 'fiVd `tIE VXHNIV .(****

sltuoJd u ep euido.id Joiauauma ad gcmy aJoeive op ap amialutu

Uarepaid 1n!Oap30 unes 1I ;sa3 :

IL11/13d.I0d1I
1,S3dp dOVORIStIMNinit ih fir,a 111fr vsifnvoN vuro4 IV ov owst : cs81 strwu 'wpm
Im IV vvJltl IsuRV 1dv31 $1, V 13 owds 1V1111WVE111 31,1VHSI1 .1.31h0,11.J.H4, 111.11VON

IV YHRII V,3 .mod dovovroNni V)SOH `5!'nvspn,Jdo ISLISY JdrN WSNV 13 Yul.wds -H÷
IVR1SX%111C11 11/10111910 V,3 V.11 VSFIV VSX1ITRIX'SP3 (10VIC/S3CISII X3 13 %NV*
AWX11J VS1111,VV£90 .91V9S11 dOOSALSX YOVII/VVONFT1 ISIISY 1,01M, 0,ELLH4' -W1VO3

'WM 938%11W:04 3491109 iliXH4' AntrvoNin X3 03 q.Y AdsdpY Vd0VghP AltiVN 03 doll -03V
ma AVIV XVSW VV .mds.nsinlonpl
V.1.34.hij Off0.1M+ 17,3 JAVWOR IV IhIlRiV n4. A1L 'Awn !rn `v!do*o Yn!dot" V
1hV* LWN AVW IV 011190 XpIZOH$N VSXVJAVSEld (10VHOSXXIIX31114' Ih 03 ISSIAVIIS H4' -VONM
`irtudiso r J,S)14140 VHSVYALOX 111117111V9S11 iiidii VS3VV1 YOVIXIEVa YN01.1.5R1I7

H4' 01IVN *NV V 33 nanig 11,01101VVENO 1111V9S11 se,Lnin Abox `ndrvown pm X3 118 lenn!dxu
`dovilnoN !rn ido Idyll vio.vr V9 `1,14011 'Z3 XEV2 vsYndJ mdR,Ly'1xIni4. risdloinn!*

drvoltin
1.113W03Lf 13 'AY 1111 WSIIV 11,1' '%h11.1h90 11,01101VVUNI taws1!.1.01.1
ovnisALlernsInyl Ih 43 $17 ALIIVOS YU VS111, V.1.3011V tP1' VSOVON 4P3 MD 13 002 11111tH4'
IHRV gy 'WV AffhiliV 111SV Iffl 13 dot vwds H4' 9XV0.1. VOVIE XRWII VV VS141116%43
',UHSV IVIhVdLHP IVIE 010.1. ,IICIVVONM ASVS1f10VON 03 dom VX011410h ID VHWIJ VV IJLVOX
Ih st, `,Lvwds !in ia.!mid.Lou ovnisansultd `do, mtiolosPodll dos v'd ng
vitivvoluivm p!tio$9 odynwmpl IV vsYndi vischm!4? `dvvoNin VN lcuRY
,013114V131P1' 5I3 03 t/OVRIVVORM ovOs.LP.1.31.1.V Ih 13 do "Holism

,Onldwil cdnY !In ido 1dvm 01-1V0300111.1.VV don Not' v Veen S9 VSXFISOXIVIM

VSV ,IRISXUbX11114* VIS8881811SP YVVONR1 H AL fn!ALton X3 0111 VV VS1(1011011 'SPO VINO

0.1.30hr gt IVIVIU AVW 33
YURV VWVJJOJII 1h 13 XI1SXXVV 1111V 13 vm *Vom vsaisN Yov!ds.Lylhond 03 I'd
LVVILIII H4' SI(10V01 114' VS111, !V.1.30hV 03 4.Y011 VOIE VS34,h .LWJXXOX SliX/101J -0011
VitIVX0h v!sd5olm0 `c1VVONIR XIISY VSYFIllf gN1.1.09V*VV VII V 116101I1114 JAXX11101H4'
XIIRY VSYHX.'d dOVRIS3VVN im! VR1V 100 1111h VII *EV ti!doV V 'throng)] vstlim -Vnlond
`dov!ds.16 404YinJAng YOV 1111
q.11rnya,d1n1W4' dov!dvvomn IV VI1..L3iliV 1..LS11

VSV ISVS.1.10YH4- lef11111111 H4* 3i,fldI dOVJHAVVENJ '31iVVSNIX0111

EIVI scid.Hin vRtinvvEm do* VV11 Oh 03 V8 OhVS VV VS.141110143 dOVJHAVVE110

`011VISNIXIIVU X91111WSV H4' sg 1VV `11SV 03 1SY 114. ISIINIFt1OHRN X1131.11190 101 VV
X311117
`110WV£91 AWN 111 IS1101.1AL Y3 03 SH3VIIII0W31X3 ti4 IS0t4 $V3 LIVSW All1X `,1,11S34.11 13

11011 v.untioh ,IVWS11 MRS HO' 1iOVV051111 11h IVW VV 00r9F1104 `110SX1StlX11114
03SVHWJX&L OVRIX910.1.114- HIOU ,1,111103

,Llihjj HOWVEN1 dPV ;SHIc1.1. V 13 Is!du krwsn VI O XVIJWIJ od.v.mvvwdo* -ylpnlIV

*Omen ISVSLLIdi1V lIOVRIVVONM `IXIOVII1V AWN 13 .10VV VR01.11011 vsv idstivY InsuRN -tpl
1.114d.i. Is ev' .m'endru
1.X30111,,C1XHIV 13 vved VS1111VVM11 VVW(10* SH 03 IXV011 VXIIIItIV V 13
VSV o ulnindi V014',1.3IYx&ItIgwmv dOVIOR,18.111311114 Oh 03 muq.lvds `SIRIVON fh ,1,030

011111 VII NOV 10 P1 L.IiV 41011-MI11 V1 VALIU111 0V0111WVUNI `11.1vviold.dvu IYIIS 13 doll -II+

www.dacoromanica.ro
 451.

4S7U,IWA TOLI,Y WKOAApiT Ai 06414,1111 ¿ti CI 11011 4SALII .tdrrosxpY no Aapr a TOATO
C'Ag SpMAT 411 KSpCS.A ANSASY.

I4AuTSpIdimInsToapt KAACSA I II
Ilpo*. A. E. 1Kopm.
KA. I.Tip nx Td&AFAI AdllgtICTpi4f, Wi CKpÌ SEIX moALISpY. KA. JI. %Tips
CAOCCAR n Cog q KApTI, CROWE AiSTAFIAO, pftliTApl M .141KIFIXtliSHT, IWO flaT0S AS-
icps9T ,A,IH ApiTMITIKR KS HSA1fpf cI4tElM, I4iu8p1 IISAMICNO, Wi KOHMSrAp* IMICSOI-
A011 pIrSAATI.
KAAC AA-III-Ala Al 4114111XTOpi.
Iliwds. A. I. Honwp$

1°. ,,iti rI A MA T i KR. fi KSII044111151011AIKSRAWIT8ASY, el AO MOCffil 4I1 CKpiC, A

AfKAMA Wi A KCIIINCSVA. Alti IlSnowingx fil CKSOT M TOATI nxmine r40-
6SASY MIISpr Wi CTO,RMTCipY; KOH-
AIROIM, WI (1141 MAY stFICFMNATI
WO. GTATSpiAI KS KANITAAIAI
U,INSTIAI, Wi 41411 MAY 491CIA1H4TI INCSAI; MS11111,1 Wi
Wi OpAWEAI WM MAY 411COMH4TI; Aill flpiTMITIKX:116m 4 altimpY cimnivo Wi KOM-
HAfTiTI, *NM PfrSAA AI 3, pw. M ,Nos;fitiaT wi M TOKRORWIO KS KAIliTAA$
1111 Rpf.0 MOCE61Te.K4TIXICA1SA 0A1SAST KIWiH, A1004A mi COLHAA. PTO-
OHM OMSASY ICXTI AS4t111,34, KRTpE Cill6 ..tAICSW lili KRTOI tlfi AAAU,T

Knac IV. ti +tiLiensTopi

A. Ali. Glum

I° 4ntunSTSp1 M II LttiTIi flpaKTiKX KS 04(16-Kapf IMAIKROT M AIRCSORT04pI4

CSO$I11,64011 HAANI. II. okiii 1.1For4ic. KSnow.rintka nxtin,Llop nxmaulTSASY, ii maT
c-kmx mcitoiFpfis eSoon'ff wi P$AmniT. Ill. IlSnowiniko 535M l: AiN 4.i3iK4 nonSMA
AiN AllTp0110,101.111 AiN icTOpia IIATSHAR lili Ail] APpiKSATSOY, 1V. flpiTMITIKA
HOAKTiliK, KS NSMIllf .tAITORIT LIII4S4.111.14104CI. V. C-KCIfICilkiYITAMATI,11 npin AEcASwip
giTipi 1111 M CK0141* AiKTANACI. VI. AKIN'S.% AilliAA: I1IHTpS 401KillSip* A 41FAS0T
Af SHEATE iiji AATE OGIIKTE 535441.

PUMHSCKII HEI KONIIIX116P1 .111TP'ilL1110'1"11 AMU%

KA. I, II wi III. At X1%1411100

Ilp4. A. I. Hon.

KAdC. I. Fp4MTIKX pSuxukcKx. TAAAIRiliirk HX011,i/100 KSII:RHTSASY WI

AfElpillAfpl 4H ASKpApIA A00. KSuowutIrX Eli CKSOT Af noonosigif, mi AFc4aqvirk KS-
nx.HTSAIST 4H 11001103iU,iT. AfIlpiNAIIII AA 011TOrp4i6 tuitliTipf. X AA C II. ilumlicSA no-
KONCTOSKII,IfA KSK76NT54ST CLIg Auquw8rSA Ao a CKpif n5uTStuIiia. 1liTipl Af
CTSOT AWE KS .10-116AKSA A011, MI Ainin,iY Al Kit. III. Imo ni
CTi %SA fIliCTOAfp. liomnSnos M cKliicopY 415piTI.

fpOrP414146iI JJUI IGIIPi1A. 1111 KP01101101)14

KA. IL Wi III Ai gAtalii0p1
Iipods. A. I. geHirtie
Kit. II. ViOrpa*if.
I. 11 oo r pa 4s i a ACTO0 H OM! KR. AICKpiill,A, LIX wo1rt34, KXTt 4S1pM4MIHT,
AVILA, IIAAHERiT lid KOMilkiT KRTpf ASUX, *irtipa wi MISCSOA CA ; nxmxn-
Tthi 4H MilliKapi: pOTAII,i/A Mi pioitSiJ,iisu ctu, TimnSping, 30111411, KAMM, II0311.1,iArno-

www.dacoromanica.ro
 452

n8A8T, opiaon841, .111TOFKM111,416,1 PAORSAST : A8HU1Ark, AKH,LWk. II. Iporpat, i f a cl 1-

PFACKK 41 AocKpio: fITANOC*41,17 KX.HTSIIii1f, KA1Ma, dIFTFOOFAI AS41110LICI, *OKOACF,

M'OACI; Allfilf 11KALKIITSASY: HSMFM, MKILIM* 4100, AAKSILY, 11.KSIL1 ; SCKATSA LIKAIMHTS-
AST, mtlion,iT 11103411M 110,1,81TfIf MilIFILdilf, KfUFTAI1F, dlliMAdf, 1111 OMSA *buco: KS KA-
PAKTFPSpiglf Cailf. III. thorpa *1 F ti 4 ilL 1 A R. 46 K0111,1111AF : OMSA cottiaA: CORifTaTf4,
411111113111,1141 CA, CT/IT, AlUf3KAlillTf, 11011SAL111,1FA. 11106011SA : *01)Mfilf CTKUMnillIFT, AMO-
HiCTIL111FA ; PC111,1ifd : Ai*FP1TFAF FI' pamSpY, Ahnnim 411T.Y.I no 11XAMHT, KSATS11/1 8111T
Hd11,11; MMCT(11Y, 1111111n,f.

K. II. 1113011040014
L. IllitIMM Ud ca S ,A,FCKPinifil lifilOP AuT nue 4,11c.xmnimpY ./01 naTSpot U11 0A1f-
1110F, Ao ita 11am FINAR Ad fISrScrr local), KonilinaxnA 4 nopioam: .porriounimpi,to AF
Ad flAdM nmank AA II01, 1111 11/1.01Ci ;,Arf AA 111.01C1 [MUR AA eomsA Cali 31A1Pfd POM1T ;
Al 4d PomSA nxdoz, AA 11i11 Illi ITAEKCAHAOS ; -- AF AA flAfKCAHAILS 11MHR AA il8rScT mi
Ict3c. II. fInano.lo ,,ko MbltdOK Cd' AFAd fiSrScT FIXIIIK Ad KOASAL6 : .111TXxig A6 AA 118r8cT
[MUR Ad THIMI 1111 KOHCTAHAM 4FA Aldill ;,I,F AA ROHCTAHA111 [LUIR AA lit:10MT mi
mitpoilo Kapo.%; lo AA Kapon toct Maill LIAIIR AA HorpS liaczopag; Al AA ijintliCKAH
ILKIIK AA KOASMS. III. fInd/11Al 110K, Cd.S. .tnTAinwmpi 1f 46116 Me 441COMHATO Afild KO-
ntSms nmsnIc at:Sm : 411T.Y.1S.. M AA KOdSd16 IldRIIK Ad AsrEp ; Af AA iiSTfil 11.1115k AA
ilfTPS 4IA MALLO ; AMI IlfTPS 46A Matlf 112101K AA Ilaroomon liOHMINITf. AF AA HA-
1-10M011 nzoox aoz8m.

IliA164 Opanu,ontcnx.
Kit. I ini II npods. A. K. ilpicria
Kit. I. LliTio 1111 TMAMK411If 4.11 psamuFwg AA Kdry* .111T.RY 1111 A AOKA A TOM-
MAKSAST . IIPKMATiKA gIST ll'XOMOIIA AMA +114MST 11X11K AA KFP6S111AF HFPHISAATO. Kit.
II. Thrtinsttoip-k TonommaAST Ao AA .1114FUST 11."611K AA KaIrrk A 13-d. GKO1F1,1* AiKTAHAO
KS opTorp.4is Arkm KAILT* .iHTIFLY A TmomaKSAST. rpowaTliza AST ii'XOMOHA 411-
Tp-kr5t, KS Ao1111111AFP ri,o CKPiffrk FK3FAMACIOp 116 TARAR.

A1M64 41)pdH303-kCICA
K. III. tipo*. A. 6. Adivino!
GiFITAKCSA A8not rpxmaTiita AST Hm FT IIIancall. AMA Kan. I 11;fiFIK AA Kan VI.
Tiaa,k8Lnin Alti 4pauioanpt 411 pSamnowo ASnx n8KKR1 AMC6 Al AA6 ASr (1)FHFA011. TILA-.
AS4filf A111 IISAMIlfglf 4H *041111,036416 ASI1K nonn,iAo Mg ISnr.

AIMEd Op4Ro3iciss
K. IV, V Mi VI. npods. A. Irpoc
Kit. IV. GiNTAKSA AMI pft'S441 CSRCTMITiKSAST 11KIIR AA dicop,i,sA KFofisAsr AS11K
rilKALATIKA HOFA FT IIIancaA. THAStoope Ah] 0SALysolotirro .tao 4spantkoaowo ASnok KdOT*
acSnlia Kx,a,FpiT pomaniAop. hiliTaltif Al Af0Cf61T6 ESKKRY Af noonio. Kit. V
mi VI Ilo HT.HSALkif
i A6 CiNTAKC KS AFIlpiliMIT ACSIIiict exopASAST napTitoinii,top. Tpar\S-
goliT Ano p8Ausnows 411 *1141111,0antlf AS11X iCTOPitl 1.N1iT.KO1%IISHFILY ASIIK M0C661TO TIMF.

I1iA16A fAititC1CM.
KA. IV Illi V M gM4HiO1e. Hoodsicop. A. P. IomiiA.
Kit. IV. 6 T1M O A O 1,11 d, dAiKK *00/11414iA 11KPU,1110f1 KSK.T.HTSAST, 1111 opTorp4ia
ATAT nilin orSaim ITKAIdT1L1F., KMT mi 11011 4414fTalif M AFP1K4I1,10 1111 KOAMS11101, mi

www.dacoromanica.ro
 453

IIiiU6K3tpcilki1 A6 CKPif116 AiKTAHAO. TOAAS441T AiII (1),16$416/16 tS GC011, MI Ai11711'0

KpiCTOMATil 46 KOHOHAI KSAI1,196 Ai 4616 MAY amcf sthotti,T AiN CKiiTiTmita. 11A. V.
GiliTAKCSA HON 11,Erviumis ,A,o T6.116 Alti OSALISHMITf. TO/1,04601 Alu VitlHfljJT +H p5-
AMM11111, 110110*OH, KipS-HEAiA, KAOT* 1. KSVaiTSA G*: Nhonsy EACi ¡if KXTOE Ti-
tiff1iT KpftliiHi, iiu CKpilTOpiT 6AiHT, Wi AOX KSKiHTE I. tui AA II. 0AiMIliALIE AiHTII'All AST
AfMOCTEH.

AiM64 A4TiHtCKS
Kn. V. mi VI. lipcis. A. Xin.
Kit. V. eTiAWAOklict A LusiT KS mripitiANT ACSflfla 1f0CfRITIA011 11X014T AAE KSKAH-
TSAST. TOAAS4416 AiH +H 08m,youtpt A8itx 0696 KAP6 XSKSGH,Y KSAKE1,I1l iCTO-
111A 4* ME, AiH iCTOPIA HATSOAAX, Aiti MiT0101,14, 111i Alit RiorpatAT. Kit. VI. GiliTAK-
CSA AWED', KS AffiplHAffIT 411 AtIFCTOP prSAY. TOAAS,1606 Aiti MTIIIEIJJE 4H
otimAimpo A,Snx O KpiCTOMATiE. 4H KAN C6 Koopiti,I, Kigu, AiN 110011E1'6 116110C, till AATI
XSKX4Y 4A6CE Alu 'SAO 1163110, AiH RAAfpil IClli1, iH tIlLlE1O. TOAAS460T Aiti OSA111-
H6416 +11 A4TilifM6 ASIA iCTOplA C4HTX.

AtRA pSciens
Ilpodsicop A. A. 'INOT.

KA. I.Tio wi cKpiFtlg +H AlMEA OSC*Ci:X. IIAOT* I. A rpxmaritta, K011p1H3X-

TOApf M AFCASWirk 46A0(1 8 nxitti,Y AA6 KSKX1ITSAST. KA. Il. Pfti6TittiA 11XpitlY +HT,XY
rostmaTigiY. OpTorim$ia Aimsa 0$cflia. eiliTAKCSA 46A00 8 11X011,T AM KSKAUITS-
AST TrRAA1114416,iii AiA16A OSC*K11 +11 AlMXA (ISA1X,H*CKS1 Aili iCTOpiA oScia Al KA-
14H3ill TOM. I. TXAMiStlipf Aill OSAAN.116111T6 441 liScup ASHR iCTOPlA 1114111-0SMXlifillY.

KA4C IV, mi an V. At gmallioll(

lipo4ctcop A. 4). fIpon.
Kn. IV.
I. rsuplan moliapx-iK AA Poma CE 1114146 +H rStiou oFFISSAIKAHO-AlliCTOIVATiK,
KAP6 C6 4AttuSTop11itif1jie npiii MCKOATArk Kif111 110AiTitifAlu AXSUITOS fill A1A*AOR A
CT AT8ASY.
flmKcAHApS 4611 aap IlE pSitIEA6 moualixia mocato +HTL1161A3X aAMA MON41-
X16 map .tat nSmo, KAM AfC*ii11IJAHASC6 El1I1l +111f1Xim,i0F, 6111411 AATE CTATSOT HSOX.
E..kicsil AST gm:cm1,1,0S A *OCT MAT KS C*A1X K*KSA (141000*IFY rpfkiftliT, KS
TOAT6 ALIKTi c'at3 *XliST +FlAiHTNIT MT +HTO'AATI 0111180 AA6 KSATSper AiTfpAp6.
PMSKAiKA p0A1MIX ASHR KOFillinAfp* a TOATX IT4A14, SpA1ASHA AA4KCiA1EA011
noiliTittiY CAM, CE nofrwrFtpo cup A K0[1011(1,6 TOATX ASA1* 4iKiAi3ATX.
II03iu,Li ASAAFT 4111ECWWE HE POMA Al A +HTOMPillAE (1XCE046 AO KOFipiHAfflT
CTATSOY, 11E K4p6 SIISA ASIDS AATSA A6 ilpf*Atil 4H opoglitikit
118 +FiTity,Fp* 4* klirAliTiKX A onSE,Iiiii Poma 411 Gt3pona, fiat tul 114s1ilia
CE HSGOAKSpiA6 pomtlitg, uil KOHCTiTSU,iel +1141111,i111/137 A1SATlypfM6AT.
PXCKOiSA +HT06 111,1046 Mi aSAA pf11pf3MT4HH,11 H4OTIAEA011 1141046CK
POMA, HE Kalil AiKTATSPA ASY GSAel O CKAAAX 411 CAtitlf.
IX. TtliSMKiPATSA 4HTYJ +HTPE Hommig, lIpacS 111i IIECAP HS 0A1K1161116 HiMiK
HE POMA; ASHIS MOAPT* AST KOACS, p5GCROUSA qigiA AA A0iirk +HTPE 110Mlifig Mi
TOst$ost TOT rraTSA Ponta.

www.dacoromanica.ro
 454

X. thcap ASIIK TaAENTME CAAE tlEAE MAP AP *i *OCT 4H CTaPE AE a 4MESII7TRH,1

CTatTh PomeT, Aap Aopipt CA tit ALVE ASiix ALIAEMX APLUIEHTIG ASKSA Ka(lE
OANOM% npinTp'o KOHNCSPalkif.
llIoapTt AST Ilecap HS MAANTSi PEHSKAigii ; *OpmaulASce TpiSAmipaTSA
A0iArk 4HTOE .011T0HiE, Wi OKTa!ALM, CE HiMikli PEHSLIAiKa M MATIAME M
wi AEnmafrk AST ulEIIiS, EXTAilia AMA t1ILi wi crap* PomeT*xxS ne O1
Taiau 11.0114(1X.
rsitoilsA Asr OKTakiall, KAN C'd aiC Wi IISPSCT, a *OCT ASmiE, tap an sii-
nixTopinop AIN 4samiaia Ca A *OCT CURE OtiaPa POMEY ;TiTS, fINTOHNiii Wi aNkiY Oapf
IGY.1Y-KA *xxSpx HE POW cx'wY STTE KR A ['WASP pinSaila,Aap tie( maY
*OCT HilNE iNONCTOY AY ONIEHiPEY, A KR4WN1 HEIAPEAHiNiE A KONTPiRSiT 4S0apTE MSAT CHOE
KRAErk 4A1ENSPAH,ifT pomane.
POAAA Ka CTAT MittiTali aqtA1spukiluaT T.N33i8 KSATS(Itt AiTENIPS ; Al OUP,
KSATSPa Aop ECTE GPXC*IlaANVEPE A KSATSpeT rpetiewY, Wi 4N 11$1.1,iNTEAE pxmSoT a AE El
*SOX HEATXPHAU,Y.
IIE KNOIA AMOPAA13,111,ia KART' AATa()EAE iA0A0AaTPiET, Wi
IIMHA TOATR ASAWk atilEHTa CE KOsopx AiN (NOS cum *Elliqi
Irk omenipeT; airkcTx PfAiklif CE 4HTiNCE 4H CliSPTR RpEAiE AMA Mark fITAatiTiKSG IMAMS
MaASPLIE ratirSASY, mi Ain nScTiine EMMA 4H GiciTia.

KAtle V.

I. ,A,SINA KRAEA 4NiUipliET POLIAMIE AMA afISC 11E IuiHME ET CE aWa3IS AEOCEEITE
HMO' 1,1E11ALiNiNE, KaPE 401TPO,S,SK *E0AAMCAISA ; M pxcxpiTSA 6SponiT CE AWANK HaUg
CvagiqE Wi Ae 4ATE AiNTPE ual4iiai 1,41MatlitlE AMA MISC, 4HTEME133%
AiFIT.YdS CTAT.
1TaAid CE *VIE npai,ï OCTPOPOTiA0P ; *XIMIIASCE ASHR 44E* EKCAPKAT AA
I1011CT4TiNOHOASAST, KaAE 411 CTRMHilrk A0iiros4psiAop; POMA niepaxmA ApEHTSA Ae
A *i KalliTaffit A ASAIir CE cimwe npin hl*ASEHH,a xpewinicmSAST A ,k0EAUIAI AVIA TiTAS.
III. GARRNIA .tomixpxttia KoncTawrinonoAiTanx, Ain fIpaniea ICE ITISraMEA, [cape
HE iMEA thief peAiniT ntiox wain G .+AIHROSH,if HSTEpHiKR, HE KAPE KaAi*IT G 41IT1HA
fIcia, f4pixa wi eSpona.
KS inTpark BaliCapiA0j1 4N GSOOEM CE 4F1Tp0ASCE o6apcapie rpoacx, Kalif HS
CE IISTS +1AllfHAlpia Al IGRT KSATpE 11-kl:SII XV.
Ilapoit NEA WOE KS 4HTEMEEP* MOHAPKIEY CAAE Lima mapT .raicS$Aeu,i miScSA
MO TOT KiNEAE NE CE A WEEITA CE HiEPAS npin 4mrixpu,ipt atieniT monapx1Y, wi HON AC-
ROAGIE VE .fintunSpx 11/411Tpf CTATSPiAE ViAE NSOX.
411 ktpEAVk AVE* AE 4illiKAAARWAAR Wi M CSHEPCTiRiE, iEPAOXia 6iCEPACKR
a CA .111TEMEiE3E SH FSBE(111 PfAilji0C HECTE TOATR ASArk.
6KCHEAill,HAE KOSNLATE Al Wi AECHOHSAallA 6Spona, Ae mi HS 4w1 Aoimn-
Aipx citonocSA, Aap axSpx SpmxpT *0,10CiT0a01 HUITOS 04%1Ellipf.
,A,EOCERiTE IlpiViul 4HAECNECK AECKOHEPirk ilMfilikliT, Katie ifsxx$ mapT CKi4V1-
MAO acSnpa 6SponeT.
iX.4.1111159KU,IA Irk 4HTNICX a Ilani$iAop ce AE HOTOIISA ilIonroAinop ; HE
PSIHEA1 SnoT nxpu,T AiH CTSAMKNip* ANECTOPA Ci 411TEMEMP7 TS11114 OCMAHY, Ka(31 MC-
OATAIIIR o 4AU1GIIRRIE MAO 4H eSpona, fIcia mi fI*pixa.

www.dacoromanica.ro
 455

fEKS3SiliAE AETEMS flpigiHR Ae A CE pe$opma RiCE11111A AATiHlk CKiCA1A AASCE MSC-

60iSA M 30 AHI, KAIIE IISCTii Jlipauia, uil KAN CE- iC1111KKi KS Hawk KECT*AMKX.
4 uTpe CTATStliAE AfISCSASI CE AECKOAT*3X eurAiTepa mi CIV41114A; 411T(If
HopASASY P8cia [Hi HpScia ; 4H flAtEili KA 6TATSIliAf-Sl1iTE.
PEKOASLOA 411111111,03*CKIS 4114EHE 1liH111/ISCIME 11,111itlE 411 Ktiem-k
141011CTiTSAHTE Aap 4H g0E.11* AfkliCAATiKE Mi a KOHKE1111,4/ 114100/1A1E Su ASK
CKAKATili HAIN AI Af IIEH0110,143I; AipewropiSA 111i rSKEIHISA KOIICSAAjl GHpipx
pine peKOASKIHT, uil dASCEOR ia A1011411Ki4 411 (NAHA.
At1(14-0.1M11*CKSS KA HAIIITE aAdtlia CS*EilE AISAT Af AA AEOCESiTf 11411,ir
6AjIKAIIE, 11.KHR KXHA pitScSn 4HTAaumpiAopC H0110,1i KA CrIt 4HTEAlfiE3E CTAT.
OTATSA ...ixpiT-pSata:HewT aKS coapTx AEOCESiTX ,1,,E0CEItiTE .t.A
Af a *AIN 4HAillTR4I 4H AeCROATiirk A100AASS.

P K. VI. Al gAtAHi0p1
1404.. A. CiA11011

1. AEOlill,itt ETOi9iT, iCK0Aip* fi ; EAOKSEHU,iT ; 4SEAS1LIE

CA.S. TpesSiHU,EAE AEa KSKXHTA, Wi KSAAiTRU:Af ilf CE qv IIEHT(IS 4iEW KAN AiH TIV6H-
CfAE. 2. IceloAip-k eT, wi K01111illAfrk4iEuI KR(IiA 115911,T. 3. fluiskHap-k, 113911,iAE eY, Hli 'If
Ilf 4HSALI,IS 40E111 KAIIE HAI1TE. 4. enoxSu,ia c.a.; ESF1A AAKXTSiilf ICSAMTXU,ilf SHIST CTiA
ESu. 5. Grint3n *irSpar, i3K0(18A AST, 4HTIIERSiH1Ark ASI7 4irSpia LIME maT Ae 41pSwre
Wi AAEC 4HT(IE6SIFILITATE. 6. flitch% ca g ASKpaIrk; 1:01111111,1,611* el% 7. XIliAVk 4H IIETOOKX,
uil 4senSpiAe

MATIMATIKE tAlAtitiTap%
Ilpot. A. r. Hon.
t1pirAtrTlla ASi Op4
KA. VI. Al KMAIrlillpf.

Kali 411111EVI. H. crop,EHHepoace.111. IISTI wi otAxHinY. 117. PA-

nopTSpY.

gionitTpla ASi 111}KgHAPS

KA. I. KonumemiliTap.

Karr* I. wi SuriSpim. H. ileptcSgt mi Amapa SurSpi,top. Hi. 1111011011100-

HAAiTAT'k 4sirSpinop. IV. 110Ail'OAHEAE pfl'SAATE fili AMCSilA 1114111SASI. V. IlAallSoim
SteriSpine coAiAe. VI. 110AifM1EAE. VII G*611,1. VIII. IlEAE TI1SIISOY

f1AgeliP41 1111 TPIP01101INGTPlil

K A. I ml II. KONTI4IMIHT4 p
Elpoilsecop A. A. 114641A.

KatKS LI AftlispitucKg. iTASHAA, CKRAEA, pEAStlfpfa, 4ALIASAIAIrk,

4Aumpitirk.
eicSaikiT Ae rpaAt3a 4Hrza. 1111ESTRII,IAE CO El,iiaOi, sxrape Ae rkAM Ad
COASU,iiAl 111106,1fA1fA011, t.LIiitIilittEI,iI, 11(10EAME HEKOTXpATE, pfl'SAA AE AAIECTEKilpf.
HSTepT wi PxAxHiHY. 6-K010[10111,T HEI'ATiKT liii 4111AU11,100111I,
OKSA1iI Af rpaASA M Aoiwk.
Pa n o p T Spi, 1IpouopuiI, liporpegiY, lIorapinHY. PerSna Ae AoExierv KomHScx,
AHSiTSSU,41E, perSmt Al noaiu,iT

www.dacoromanica.ro
 9QF

AdifIHWC/4) `OAL9H111HO9 ter!!!II*OV *AT Idmsinyom `domsYgd vimidlsk!Y P

uot' `sYld vsdr,Lol edoywymodi on Vsnmenxspw+ ViciJAHSVd't `991Y00111 VrIlVMVIIV
11.1tlfhV modou vv 4.dvalv3oY VHS JIIIV38311 oti vsYvda 14VALH+ 99 ISSOY 1.140130HSNOH
A!fi!slo !m WON Hp V It] 'A VH[H!SPOY VWOOSI? tiOVH(HUp IM H `110VRYWHISWON
/WW901111

vid.uwoll0.01 at' sdViouciv

'I VILLOWOHOJO,I, `XJAV!HIVALHOdY en1111.1.1t1 A OVPdOHO PdUSJP doylluIV -IdAL
`orqd.uworlod Aw,doij, im do* WO VI1HS3V CIOVIIHIV `MpiALOWOHOJIO.L VONSdAL3H09 -VAL
601,31,9 IY gma it1SUri1tiltil1 171111S4' It1XJ0V3IY dOVIliSpHSICLL ALBIN 0.1.11HIV IFTI ALMA'
OJHR !Hi 1.CIVJOV10Y tiOVWSWISOAL
114 `1411011111 'IWOV901111
'II VICLOWOHOJOI IsP3 !if N 'IS SLUM) VIVJOVJOY doy!ds!Lms!d.i.
1150111HOH
`i,LtudY vivAiv3§Y doylcislausida. inido*3 `Lalgd.mtre Adsmtmidu 8dA1A11111 IAIVA0V3I'd -ItIAL
00VOSIJIIS H4' `VV6H;(1 1WdO4Z ed OH11131199 glIALHM 4.dvJoy3ev. V Ado mho' $!Jus!da.
`mt.143 1.dvm3oNt Ado vlschni g!iusld.i. `N!d3*3 Iwovsodu

vstadsm it' ifitv

ticasPodu V B lodo
H-t VOh OY PH YAWS Stii.331V13 MLL3VTON3 vv Agvtviv '88J' Im 11+ Vih MY $1,1'.1. VP
ItISVSHPdo,ocitism gcsi, c3 8P LLPIVOS PV VSJPVN i'd 1111V I PO.I.dVU e 'V !FT1 V 'V-17 Hey' -f/S)I
VS3Asywild'va yvulw!dm 'MA131100.1. .LPNOVUP PV VISOW SCHVW0t1 911SY VSAL390.1. -SHWOV
NV Isvs(10340d11 HVIHMIJVII II VS3c1S3I IV ALDAN VVNIONON IV OU ALVN3S 1CHSY -NU
VSAL3 ASVSALVS3HOMOS}K HIAL30JU 'OVVid
Ht %%LOU V n311.1. P Asvg.Limise vvrilw!d31 -HIALV
OVOALYJ I'd 1111920Np 1111 O3Her'011 0.1.111011 H+ C/VVSMAAC/VU '3 J.!sdom 'I SILLH011 -980Hp
WO OM y
v ALHOdY '014AMV011 'II y
IALrEASHW+ II+ 1qt/3%W?! cotivo.nstvds lo!Yr
SCILLH011 OVIOYMOHIN AVM

Altnsmotoill , v ALIIIIW 'IMALIVOLI -AL9S3

VMALOOHWt MVO -90

Artiorh v `svg.i.v.i.a *g VNIALOI/HWt svg.1.1110V `doyldswviii *g mi.odowt Aidirh!my -so
'Arimh T VHILLOtillWil J10111190 '1119ALHOY 'III SdAl.Hql OVOISHOHIN OM `OVI11h-0:11.L4V011
!Ill VW to Istyvia gd.Lum OVRIIICNOHIH OhJALYJMALP 1, IV VONVCISJI3 dOVOVVSMALtIVH ALWN
OdUJIY glefiVIII RP3 SiLLHOU Vt410WO RVUWI3 !rn .Lv511*!yv)! z
;iv 1.ty!f0d.up4 -IdlcvsYmty
`doy $P3 SCJJ.Hill VSAIVITHALI/S* 'phial' pH 4.drodlcuwg 181/
H* RUN' 1;1,3 ALI90011 S&LHOH WitiV0V9CDV 0.1.Nikit OY V VHIHWALH+ -I2
PIALtiPU P
OvIrnmsou V51
Adsmsw A' Hp! `Hdoms.! $173 gd.mim venivou y `xl!!.Lvdd.almwYm g -1.uqj
`Ydr!'neePIC .8 'Xdv!'1!Vg3g 17 `INALIHS1.1 WI 'Q SdALHOH VItiOALIC.HdY 110VrI1VJAL3pVW I'd
11.141,011

Hik pdi
Agys.uptiY yv!hdowom IY 31.1 .1.P3IJS ALIWN0ALH+ IIHSY 4.01/111V -vid.usv
`9313p Ifil )013*HilVVALVOEIIIIIVI1* MY VS.I.Pild "!!'unn-ot'dyswoy 43 P :1196311 1 lull
Oa. vrnvavvm `dovItio.nerisJou mtis.undY im OViltio.LnY VISINSHIMS1? `3VV51 UHSY 4.0013V
IS931.11V0.1.31W 'II SCJALHiff IVIIIIIAL3VALVM `dOVIdO.LISIISJill !al VI1HIYHOH3009 -0ALISIIRJOH
10134.d III gliALHJII OVUMIHSIS901. `ifilitiOAL%1Jill .A1 SLUM' '1.111VOU !RI 3VKISALOVI9 IY
'9VIISYHWd0 'A V3i9H+ 'yodro.msdx!!wsN !rn vldymym doyidsyl*
SC/ALH011 OVH1SHpl i'Vj V

clyv!hdowom Im gd.mou v!'neelunts dov 'in. RILLH01.1 OV031189 OY 11011H Vil AVVJNO3

vilpvdmvvm spodu *V '1,; .uou

idildNo mugY IlISVOYOW IM OYHIUNIY SN Otio.i.lv 01101V1h IM 'OHIALVV

JOSHINSV RN VHWW 9Y090V3 PV 0811171 IdOVSP !1T1 'OALHOWVHd0 SIHO3IV SH VIHIV IU1
VS3PUWOM VV 0.1.9q90 `OVVIti.1.3VH! PV lidS.1.91.1.1X6V !RI PV 012VdJOH0AL

www.dacoromanica.ro
 - 457 -
Ilpvrapi MAIM 40 Ka(II a§ 4 CI 4014(111 (K34/11IHIAI napTilaavpi ruirrpS

.tHaxorSpi dmiginsToapt.
Knee. I, II, III ffil 1V. IISHi ISHII 15. gataiiipf.
K. 1. diMgd *pdHU,SACKR ASHY iSiliE 15. roxMATilít1 (1SAMH*CIOS ASili it+HiE 22.
KA. U. MIA tiCSA AOHLIECK iSuh 15. 15Ieorp4itt ZoT iSuit 18. i1iA16A *NSHII,OACKR
ASO With 22.
Kn. III. Kil0H0A01.114 ASHY WOE 22. 111AICA *p4H11,03.kCIM MiElIKSOY i$1411 24. Kom-
nStigirk 411 Al AM1 ptIMAH*CKR ?Ka iSHiE 25.
KA. IV. /11M6A *4F1103*CKR ASHY iSlliE 22. ICTOOL1 SllittfilCAAR Harr* 411T,Ta
A14111,1 iSHiE 23. ilimsa MilACKIS Milf1KSO iSHiE 24.
KA. V. lIiA16A EAill*CKR ASHY iSuiE 22. 11ims4 dsomitkoxkotx matut,Y iSnig 23.
ligua AATilACKX AtiE(11iSpY iStlie 24. ICTOpigi SHiESEIKAAX nalrrk A Ana 7fie Willi 25.
KA. VI. diAMA enitykocx ASHY Wulf 22. diA16A AATiH*CLIR iSnit 23. fIlliT-
MITiKA pisOHATSS MiElIKSpY Waif 24. PiTOpiKA IiiHEf1Y iSHiE 26.

dikHRZU,STSPI

K. I. ibljE6pti AL4114Y iSHiE 23. IIIEGA1fTpitt MOT ISHil 25.

KA. II. Tpir0140AAETtlia miooKt;pY Wulf 24. lifuini )ttoT ittnif 25.
dimsa pSC*CKR, 1111141Y iSHif 26. CfthiSfl Wi kiHOT 18114 26.
ThcSpini A. EK3AMEH 110j1 *1 Ag AA 9 [imam ita 11. .1.11eliHTE. M dA1irWi FlENTOS
TOATE .t.HEM11,RT8111AE, 4A1115M Mcnui mi KAAirpa*ii, AA KAM CE KA *4,11 K3A-
MN Ai rut 3 El.RHR Ad 5 Must dMit13.

TOMUL 1, PÁG. 318.

Serbarea impertireI premiilor la pensionul de fete Vaillant, intemplate la 28 Sep-
tembre 1836, a dat ocasiune Curierului Romän se publice unele articole.

CURIERUL, ROMÁN
No. 59. - 11 Septe novrie 1836.

.Numal buna crescere a demoaselelor p6te aduce unirea familiilor, fericirea

domesnice, buna orenduiale i economia in case. Asa dar, perintit nu trebue se-sT propuie
atet multimea cunoscintelor, cal darurile, cad pot da Societetei sotil bune, mume dre-
gest6se, steptine de case, intelegere.
Nu este indoiale ce, cend invetetura i mestesugurile de petrecere se pot uni cu
mal sus lisele calitAtT, in loo de a aduce superare, din potrive, contribuesc a inmulti
plecerile vietei, dar nu trebue se punem tótä silinta a da fetelor mime inveteture
alte lucruri de petrecere, fire a le tnzestra mal enteiti cu darurile cesniciet. tootle pen-
sionaturi pentru fete sunt de verl-o ani intocmite In BucurescI, inse unul sub
directia damelor de Comble si de Bonnet, si altul sub directia D-neT Vaillant. Aceste doue
pensionaturI, a cerora trebuinte se simte ferte mult, trebue se se incurajeze. Asa dar,
socotim de folosul °Wei indemnind perintil se se folosésce de bunetetile ce Infeti-
sea aceste aseleminturT.
/7Damele de Comble si de Bonnet ne-atl trimis insciintarea dumnealor, pecare tie gri-
bim a o publica in prescurtare.
11Principil de moral, pe care se silesc a insufla ucenicelor o priveghere si o dra-

www.dacoromanica.ro
 458

goste cu totul parintésca, sunt chezasuirile ce infatiOza aceste dame, ca sa se faca vred-
nice a increderel parintilor.
»Pretul pensionatuluT este de 60 galbenT imperatesci pe an ; banil se platesc pe
fiesl-care trimestru inainte; trimestrul ce se Incepe se socotesce ispravit ; parintii carT
vor 'Asa sa tréca opt ;tile frá sa platésca trimestral inceput, vor fi rugati ai lua
inapoi fetele, carT, neluandu-se, se vor tramite a casa.
»Pe acest pret fetele primesc 1nv6Viturl de citire, de caligrafie, de aritmetica, de
gramatica, de istorie, de mitotogie, de geografie, de desen, limba romanésca, de cusa-
turT si de tot felul de lucru cu acul. Limba nemtésca, grecésca, musica i jocul se pia.-
tesc deosebit cu preturl cump6tate. Aceste dame ab' ales pe cei mal bunT invètatorT.
»Parintil car! vor voi sa se multamésca pe doctorul pensionatuluT, platesc Inca un
galben pe trimestru, i doctoriile se platesc deosebit dupa retete. Parintif cad vor voi
a sib& doctor inadins, se ver inte/ege ca damn], si atund pensionul rémâne cu totul
ap6rat de orT ce cheltuiala.
»Mitre acésta, fiesT-care scolara trebue sa platésca un galben pe tot trimestrul
pentru hartie, cernéla si allele.
»Pentru tinerea i acordul clavirului se platesce un galben pean de fiesT-care sco-
ter& care invata musica.
§colara ce va intra in pension va plati lei 20 pentru facerea unuT pat nob pe MA
vremea cata va rèminea In pension.
»Fiesi-care demoasela intrand In pension trebue sa aduca un Warn de masa, o
cupi si o lingurita de argint, patru cérsafurY, patru fete de perina, 8 camasi din earl
douè de apte, sése capoturi asemenea, Ose batiste, Ose perechl ciorapT, sése panta-
Ion!, patru peschire, Ose servete, patru boneturl de apte, sése rochiT din carl cloud
albe, patru camiske saü pelerine, doua sorturT negre cu maned i corsagiti, un mindir,
dou6 perine, dou6 plapomi din carT una de vara, dou6 inveliturT de pat de percal cu
mangeturi, tete acestea in Mina stare. Aceste dame dall adeverinte pentru telte ; nimic
nu iese din pension Tara de a se pune mal Antéiù in loc.
»Pensionul este in o positie Ode buna, hrana este sanèt6si, inteun cuvant se in-
trebuintéza orT-ce mijloc ca sa se dea scolarelor o huna san6tate. Pe tot trimestrul se
face o compositie de desen si un concurs de musica fag cu artistii i ca parintil. La
sfdrsitul multil scolar se face un examen public pentru fiesi-care scolara In parte.
»Examenul cel din urma a dat resultaturl fbrte bune. Intre scolarele earl deo-
sebit mal mult, vom insemna pe demoaselele Elena Mavrocordat, Caramanly, Gornianu,
Lapati, Costescu, Ogrezeanu, Burchi si Hasan.
»Nu putem indemna Indestul pe parinti a se folosi de tóte bun6tatile ce infittiséza
acest pension sub directia de dame atat de respectabile.

CURIERUL ROMA.N
No. 68.Octorovrie 16.-1836

Pensionatul Vaillant
»Duminica, la 28 Septembre, impartirea premiilor in pensionatul de demoasele sub
cirmuirea D-nel Vaillant, s'a ficut fag cu parintii, cu Eforia instructieT publice i cu
multe persbne ce se dusesera sa privésca acésta solemnitate.

www.dacoromanica.ro
 459

TotT ail remas Ride multimitT de bunele respunsurT ce ail dat scolarele cu mare
inlesnire, intelegere la osebitele intrebirl, ce li s'ati ticut asupra gramaticel francese si
romAnescT, asupra geografeT, aritmeticel.
*
Cu deosebiti multimire s'a privit comparatiile ce s'ae ficut futre gramati-
cele frantuzesci si románesci ; acésti deprindere di scolarelor mijlóce inlesnitóre de
a cunósce deosebirea ce se afli intre constructiile gramatice ale acestor limb! si a in-
telege idiotismurile fiesT-cireia. §colare/e ail fácut asemenea marT inaintiri la desen
si la lucrurT de mini. Intr'acest aselemént istoria sfánti se invati in limba rominésci
cu care acésta se deprind fórte mult scolarele in limba lor. Intr'un cuvent, nu se pile
liuda indestul D. si D-na Vaillant pentru bunul metod ce inirebuintézi la inveliturT si
pentru buna orenduiali cu care se tine acest asepment.
Dintre gcolarele ce ati dobendit premiT, s'ae insemnat cu deosebire demoaselele
Aglae Paapa, Pulcheria si Sofia Prisbeanu si allele. Cu mAhnire am vòq ut ci D. Vaillant,
in elocuenta precuvéntare ce a ficut cu acest prilegiii, a prevestit óre-cum incetarea
acesteT aseOrl.
De dorire ar fi, ca pArintii sA pretuiasci mai bine folosul acestor aseOrT si si
gribesci a'0 trámite ficele D-lor. Pensionul M-meT Vaillant are numai doue-Oeci de-
moazele, si cu acest numer de scolare este cu neputinti ca acésti darni si pat aco-
peri cheltuelile aseOgreT sale.
Nu putem areta indestul folosul unor asemenea intreprinderi, si, prin urmare, tre-
buinta de a sprijini si de a le incuraja.
*
TOMUL I, PÁG. 318.
Relativ la deschiderea seminariulul din Bucurescl, aducem acest act.
Anul 483G. Ianuarie 3
......._
No. 15.Masa II
Sfintei Mitropolii
Fiind-ci deschiderea seminaruluT, dupi silinta ce face acésti Logofetie intru pre-
gitirea celor trebuincióse, urmAnd a'si avea /ocul el negresit dupi BobotézA, cu ciaste
aduce la onoscinti Sfintel Milropolif, sä bine-voiasci a chibzui si a hotiri profesoriT
trebuinciosi pentru predarea invetiturilor in seminar, dupe renduiala prescrisi in re-
gulament, dintre carl unul va avea deosebit si insircinare de inspector si tot de odati
si cumpere si cArtile de invetituri cite vor trebui, iar pe Logofetie o va cinsti cu res-
puns de punere la cale.

TOMUL I, PÁG. 319-320.

Cuvéntul carele 1-aii 4is D. Nicolae Bilisescul, profesorul Sf. teologiT, la deschi-
derea seminaruluT central din BucurescT, in 2 Fevruarie 1836, in finta de fati a prea
iniltatuluT Domn si stipinitor acestuT Principat, Alexandra Dimitrie Ghica, a prea Sf.
P. P. EpiscopT si a teti boerimea Orel.
Prea ineillate Démne,
n Ast5OT ne intempini pre noT un lucru cu totul neobicTnuit, dar insi de mull dorit.
Acésti 4i de astill ne silesce ca, dupi putinti, si ne aretim nemArginita mingiiere,

www.dacoromanica.ro
 460

cAd ne este noug, nu numal sfintitultif cler bisericesc, ci intregulul nearn rominesc, de
mare bucurie i fericire, pe care stramosiT nostri cu suspinurl o ag dorit, dar urmatoril
tot-d'a-una cu multamire o vor cinsti.
Astaql ne Intémpina pe nol norocirea aceea de a putea vedea fag in mijlocul
nostru pe Maria T.x, ca pe un restaurator al fericirel neamuluT romAnesc si al cinsteT
make bisericl a lui Christos.
Ast4l, din dart)! lul Damneijefi, prin sirguinta Marie Tale, se pune in lucrare
ase4Améntul acel sfAnt i dumnegeesc, se organiséza seminarul teologhicesc, sc61ä
pentru crescerea i deplina cultura a clerulul bisericesc ; se incepe binele acela carele
singar lipsea la mijtoc, din care/e are de a urma fericirea acestuI neam.
CAM dreptate dar are, si tot-d'a-una va avea clerul din acésta arhidietesa, ca pre
acésta insemnata qi de asta4T, ca pre o deosebitii sOrbatiire a reinouireI sale, Cu 1.6ti
cuviinta sa o praznuiasca.
CAtii cuviinta este ca i noi Mane Tale, cu inima saltAnd, esim inainte spre
intèmpinare ? Nu cu pompa mare si falnica, ci cu fiasca umilinta, ca nisce fii adevèratT,
cu adAncit plecaciune si multamire, ca nisce supusl cucernicY, i sa arglam mal Antéig
lipsa i neaparata trebuinta ce este in patria nristra ca si se intemeeze ast-fel de sc6la
pentru cres-erea cleruluI bisericesc.
SA numèram sciintele carI prin Maria Ta astalp se statornicesc in acest se-
minar central, din al carora rod ail de a se hrani mintile cele agere ale credinciosilor
supusI al MarieT Tale.
Daca este adearat ca parintiI mal mare visterie si mai multa bogatie nu pot Wit
fiilor sèl de cat dindu-le o crescere !mina i acésta este adevgrat, cA acestora mal
mare paguba nu li se 'Ate pricinui de cAt lasAndu-se parasitY i necrescutT.
De ar 'Asa un parinte fiuluT s6d bogatiile lumel, iar acestuia II va lipsi crescerea
cea buna i morala, pe acesta cu mult maI ticalos si nefericit facut decAt lasAn-
du'l o educatie buna i nirnic alta.
Dar cine pote numgra pagubele i r6utatile carI dio crescerea cea rea se nasc
in sotietate ? Fiind sotietatea asernenea unuI trup, ale caruia madularl daca sunt bol-
nave si ritnite, trupul intreg pdtimesce neplacere, stricaciune, ha adese si márte.
Asa dar, crescerea cea rea este pricina nenumgratelor ticalosiY, durerI si nenoro-
cirI, cari din Ii in 1i creso, se maresc i necajesc sotietatea omenésca.
Acum cine va (Pee ca preotul nu este un fié adevérat al patrieT si al make! bi-
sericI ? Cine va tagadui ca el nu tot-d'a-una a fost si este un madular din cele maI
de frunte ale sotietatel ? Decï, iata paguba i nedreptatea ce se pricinuesce preotulul de
catre patrie, de catre biserica si de catre sotietate, de cum-va acesta rèmAne necrescut
neprocopsit ; din a caruia crescere sag necrescere cuviinci6sa statulu sAO, f6rte mult
atArna fericirea saù nefericirea unuI neam ; iata dar si lipsa cAt este de invederata, ca sa
se statornicésca in patrie-ne scoll clericale pentru buna crescere i procopsirea acelora
earl doresc sa se invrednicésca de acéstä Santa taina.
Drept aceea, de ail arètat cine-va vre-o facere de bine dire patrie, catre biserici
catre neamul sèii? Maria Ta, prin aFgarea acesteI co1l, cu adevèrat al argtat. De ati
fost cine-va vestit pentru vre-o bungtate ? Maria Ta, prin acésta, cu adev6rat in WA
lumea veI fi. Dar de sunt Patria, Biserica si tot neamul romAnesc cui va dat6re cu vre-o
multamire, MarieI Tale ail tota indoiala sunt ; pentru ea sub multI dintre Principil
DomnitorI al acesteI tèrT, multe, marl i vestite lucrurI s'ag acut, a carora pomenire

www.dacoromanica.ro
 461

in yea va träi, si pe care noI, dad nu le vom vesti, petrele vor striga ; totusi, läsind
noi pre alta nu putem sa trecern cu tacerea pre prea inaltatul Domn nu de mult ripo-
satul fostul Principe al acestel ten l Grigorie Ghica, fratele Marie Tale ; sub a caruia
intelépth obliduire aù Inceput a se revirsa razele sciintelor in limba patrieT, i alte
lucrurI folosit6re aii rdmas dupa dénsul publiculuT, pentru care bunatitI numaI MarleI
Sale avem de a multami. Maria Sa ad restatornicit prea bine organizata có1á natio-
nala de la Sf. Sava, inzestrandu-o cu barbatl vrednicI, al carora spor i inaintare se
pote vedea in tinerimea roman4sca care acolo tova ä.
Dar insa parintesca purtare de grija a MarieI Tale ce aI catre acest norod tie
incredintat, fiesce-cine deosebit 'Ate vedea, cad nu al 4is : ncA le este destul acéstfi
sc616., ci bine sciind, ca pana acum nicI intr'un neam nu s'ad Oat mal bun si mal
activ mijloc de a goni nesciinta si a dobéndi adevirata cultura i spor in moralitate,
cleat dand mal antéid destula Invitatura i cuviinci6s6 crescere cleruluI bisericesc, ca
cel ce este In popor cel mal intdid povätuitor intru t6te, in societate cel mal de frunte
madular, i dupa cuventul Apostoluldf : nmijlocitor intre Dumnoiled i 6men1, 4ic :
Maria Ta nu ne aI lisat, ca sa ne fie destul maI sus laudatul colegid, ci at adaos In tot
chipul a sili, ca cat maI In graba si se pue in lucrare si Invdtaturile din acest seminar.
Drept aceea.
Intr'acest seminar central al SfinteI Mitropolil all de a se primi acum mal
d'4ntéid 40 de tinerI, carI, pânä vor sèvìr.i prescrisele sciinte teologhicescI, vor avea
locas odihnit, cuviinci6sA mancare, imbricaminte curata, agile cerute i t6te alte
trebuinte, care numèr se va sui In urmatoriI anI pan& la 60.
Inteacest seminar, gilá de invetaturile pregatiteire, precum sunt : scris6rea
buna, gramatica romanésca si latinésca, Gheografia politica i biblica, istoria dint& si
generala, catechismul i aritmetica, afara de acestea, qic, se vor Inv*:
Teologhia dogmaticei, adici : sciinia de a putea cun6sce pre ziditorul nostru
DumneçIed intru atita, In cat mintea omenésca pote ajunge, si In cat descoperirea
ne arata.
Teologhia moralei, adica arètarea datoriilor ce avem catre Dumnesleil, ca catre
cel d'Antéiti pricinuitor al nostru ; a datoriilor catre apr6pele si a celor catre noi in-
sine ; a datoriilor catre Stapinitor, cItre Patrie, catre stapinirea bisericésca i politi-
césca i catre tepta societalea omenésca.
Teologhia peistoralei, adica deosebitele datoril ce are fieste-care preot de a im-
plini in trépta preotésca.
lstoria bisericéscei, adica intdmplarile bisericeY eel inainte de Hristos i acel
crestinescl pana la vremile nóstre.
Ritorica bisericéscei, adica maestria cuvéntarilor bisericescI la orT-ce intèmplare,
care e una din cele mal de frunte datorinte ale preotuluT.
0, veac aurit ! in carele noT ne-am Invrednicit a trai 1 0, sóre luminos al sciin-
telor, carele iIi ascunsesesI razele d'asupra Rominilor, iar acuma al inceput a straluci
si peste dén0I, ca peste alte neamurl !
0, prea fericite al nostru Principe ! pre carele stramosil Patriei te-ail dorit, dar
nu s'ad Invrednicit a te vedea ! carele aprimp luminóse Bch! In mijlocul nostru, Impo-
dobind biserica lui Hristos i neamul rominese cu barball vrednicI i luminatl I carele
scril cu litere de aur maririle ziditorulul In cartea minteT omenescI I 11 Serie dar si tu,
o cerule, dumnezeeasca plata, scriel scrie si tu cu auritele tale stele In cartea vieteI

www.dacoromanica.ro
 462

de ved numele acestuT adeverat parinte, carele se sirguesce a implea prea Sfanta Ta
cetate cu cetatenI alesl I I

Iar tu, piméntule, Ificasul neamulul rominesc, aduna si tu florile tale cele mal
frum6se, si impletesce cununi nevestejitare acestui barbat mare, carele pre locuitoril
Tel Il incununéza cu flor! ce In veac nu se vor usca
Vino si tu, o fericitule cler bisericesci i aria lauda impreuna cu multamire acestul
pastor adeverat, carele pre tine, ca si pre saia cea ratacita, pre umerele sale te ia, si te
scate dintre muntil ceT raposT, la pasunea cea adeverata 1
Nu putem tacea laudele si multamirile ce In tata vremea suntem datori a aduce
si preasfintiilor vaitre parintilor EpiscopI 4), carl ca nisce pastori buril e turma cel
cuvéntatare a lui Hristos, tate mijlacele Inlesniti pentru fericirea fiilor celor duhovni-
cese! ! carT tata grija purtatT pentru huna intocmire a acestor scóle sfinte ; carI alegeti
barbatil ceT mal vrednicl pentru invetarea Durnnezeescilor sciinte, cari pretuitl inveta-
turile ce tinerii inteaceste seminarii cu ciaste si lauda le vor sevirsi, si pre aceia cu
trépta Sf. preolii daruindu-I In locurile cele mal bune pentru traiul vieteI Il yeti ordndui.
Deosebit multamim preasfintiel tale, parinte Episcope al Argesulul, carele Sfantul
aseqamint al prea fericituluT i prea stintituluT Mitropolit, parintelui Antim, spre o
intrebuintare mal folosibire neamului a 'I indrepta bine ai voit, primind cu bucurie a se
ase4 in sfânt acest loca cala, din care 'si va lua tot clerul bisericesc imbunetalirea sa
Cine va putea destul lauda rivna cea sfanta si ostenelile cele necrutate, ce D-ta,
cinstite boerule, ca Logofet mare al pricinilor bisericesci 2) in tate ramurile ce privesc
pre obstescul folos, dar mal' Ortos intru Intemeierea acestor scolI duhovnicescI fara.
preget intrebuintezI ? cat cu adeverat putem Ojee ca domnia ta de cand al prima acéste
santa dregatorie asupralT, numai acele lucrurI bune le-aI Wat nefacute carT nu le-al
putut face. Pentru tate acestea primesci i tot-d'a-una vei primi de la nol nespuse
multamirl ; dar domnia-ta sa te bucurl si tare sa te veselesel ca plata multa te astepta
in cer
Prea stralucitilor ministril si nobililor bosrI, cinstea i podaba neamuluT i nadej-
dea 'lastra cea tare! carl impreuna cu nol serbatl acéste Insemnata i, o ve aretatI
adeverate semne de bucurie, din norocirea care azi pe noT ne intémpina, pentru acésta
nol din adancul inimeT ve multamim si ve rugam ca tot-d'a-una sa ne patroniti I
lar vol iubitilor tineri I cari, din deosebite partI ale acesteT terI, v'atI aduna aicl
spre invetarea dumnezeescilor sciinte ! bine simtitI voi acum parintésca mima i infla
ce are prea inältatul nostru Domn (precum catre totY supusii sel ce! credinciosI 3), asa
i) Top treT prea sfintill périnfi, Dietezant episcopi al prel románescl, carT sunt : prea Sf.
rinte Neofit, Episcopul prezidentul ObstesteT Adunirl C water al Ordinulul Sf. AneT 1-a clasi.
Prea Sr. pilrinte Bar on al Argesulul i Cavaler al Ordinultit Sf. Anel cu corónä. Proa Sr. pArinte Che
sane al Buzétilul si Cavaler al Ordinulul Sr. Anel cu corónä, sunt tot de o-datA i administratort al va-
cantuluT scaun Mitropolicesc din Bucurescl.
3) Murete Logofet i ministru pricinilor bisericescl este acum prea cinstitul si de nobil neam
niiscutul boer Scarlat Mihäleseu, in vérstä de 75 de anT, carele, precum se vede a ail grijit pentru in-
delunga sa viatä, in asemenea chip grijesce i de cinstea i folosul MaiceT Bisericl, a diruia pomenire
nume va rAmAnea in vecl neuitat.
3) Cu rnare mingAere trebue tot omul siintitor de bine sl privéscA la tinerimea din institutul cel
nou, abia de douè lunl de Maria Sa proa inAltatul nostru Principe cu tenä cheltuiala de la sine ase4at ;
carele coprinde 40 copiT de vèduve sèrace, avendu-si acestea mAncare cuviinciósä, imbrAciiminte Intru
tríte uniformä, lAcuintA potrivitä, inv64ätur5 bunä, i tóte alto trebuinte. Fapte de stiipAnitor, de ade-
v6rat pärinte al patrieT 11

www.dacoromanica.ro
 463

cAtre vol; scrieri dar Cu litere nesterse nemuritórea laudA i multAmire a Miriel
Sale, si a tutulor acelor bArbatl, carI s'ail sArguit spre hitemeierea acestor scóle ; res-
pualett vestea bunetAtilor lor in tóte pArtile, ca i prunciI i ceI sug4torI aqind fap-
tele acestor patron' aI neamuluI nostru, sA laude pre Dumnel;lefi, bucurAndu-se. DarA
vol rugati-ve lui Dumnelea ve sArguitI indoin lu-ve silinta, i impodobindu-ve sufletul
Cu virtutea, iar mintea Cu inv6tAturA ; cA lath' mijlócele nu ve bpsesc i numal acestea
vor aduce voile tot binele cel trupesc i sufletesc, i numal asa vom putea ajunge
cu toll' imbunetAtirile sortil nóstre ce! dorite!
Prea inAltate D6mne I Tinerimea acestel scoli resplates:e eu fiascA multAmire
nepretuita ostenelA a Maria Tale, care astAll a'i jertfit pentru densa, nAdAjduesce,
rugandu-se, ca tot-d'a-una sA fie sub cea mal aprópe pArintéscA purtare de grijA a MA-
rid Tale.
A tot puternicul Dumnedea sa '11 dAruiascd din mila sa cea dumnezeeasci putere
indestulatA, viatA intrégA, pacinia i indelungatA, Mgriel Tale si la tótA prea luminata
sa familie, ca pAnA la adAncI betrAnete deplin sA te bueurI cA estI Domnul TereI romA-
nescI, iar nol sA ne bucurAm cA suntem supusiI Marie' Tale.

TOMUL I, ADDENDA LA PSG. 320, NOTA *).

Cu referintA la seminariul din BucurescI, maI anexAm aci actele urrnAtóre, adu-
cead lumina asupra istorieI organisnel luI

Ccitre cinstita Hare Logofelie a treburilor bisericesci I

Cu adAnc6 plecAciune me ved silit a areta einstitei Logofetit bisericescI, cl incA la

1 Ianuarie trecut, cAnd adunat tineril scolarI la seminarul Sf. Mitropolil, Cu scirea
pgrintelui Episcop Ilarion al ArgesuluI, am cumperat tete cArtile i alte lucrurY tre-
buincióse pentru acéstA sc614 si in urmA f4cend aretare de tine aceste cAtre SI.
Prea sfli4ia lor pArintiI Episcopl ail fAcut aici alAturata poruncA cAtre pnintele
Iconomul Sf. MitropoliI, inci din 4 lulie, ca sA plAtescA baniI aretatI In hArtie. InsA pA-
rintele Ie,onomul nicl pAnA ast541 n'aa implinit acea poruncA, iar negutAtoril ve4end
GA se implinesce anul de cAnd le sed banii inchisI in dill fárA nicI o folosint5, ha unit
socoteafi a ea baniI 'I-am primit de la Sf. Mitropolie si nu yoia sA le plAtesc, me su-
pérà
Pentru aceea, rog plecat pre cinstita Mare Logofetie, ca pe cel mal aprópe Efor al
nóstre, ca sA bine-voiascA a mijluci cum va sci mai bine, ca sA se plAtéscA acestI
han! i sA se facA ingrijire i pentru alte dill, ce mal avem trehuing ; cAcI fiirA cArtl
nu vom putea aduce rodul ce 'I asteptA de la noi, i sfersitul adunfireI nóstre in seminar
este invetAtura.
Cu acestea sunt
Al cinstiteI Mari Logofetif bisericescI,
Prea plecatA slugA,
Nicolae B615pescu,
profesorul seminaruluT.
Bucureict, 43 Octombrie 1836.

www.dacoromanica.ro
 464

Insemnarea cdrtilor §i altor lucruri cumpèrate la seminarul St. Mitropolii,

lanuarie 1836
La Par.
29 Ciaslave, arara de cele 11 primite de la Sf. Mitropolie, cate 6 leI . . 174
29 PsaltirT, afara de cele 11 de la Sf. Mitropolie, cate 6 leI . . 174
1 Psaltire de Buz65 de la parintele Jeroteiù 17 20
40 Gramatict romanescI, cite 2 let, 10 parale 90
40 AritmeticI, cate 2 leI, 10 parale 90
40 GeografiI, cate 2 lei, 10 parale 90
40 IstoriI sfinte, cate 3 lel 120
40 Filadre la pogribania Domnulut, cate 2 leI, 10 parale 90
40 Abesedare latinesd, cate 2 leI, 10 parale 90
1 Chiriacodromon 120
1 Teofilact 150
1 Tipicon mare 126
2 Biblif de Rosia, cate patru galbenl 256
1 Cazanie nouà de Buzn 60
20 Tomul al 2-lea de psaltichie, cate 16 lel ....... . . . 320
2 TopurI de hartie huna de scris, cite 30 leI 60
1/2 Top hartie »Leon si de posta 44
44/2 Duzine condeie de plumb, cate leI 4 18
1 Gramatica latinésca in 2 tomurl 20
3 PortreturI a MarieI Sale, cate 1 galben 96
1 Masa si 1 scaun in parados pentru profesor 40
1 Tetra-evanghelion de la pgrintele Ieroteiii 15
5 Stihare pentru anagnostt, impreuna cu dou6 sfesnice, doI heruvimI si
o cruce, tate frumos poleite si zugrävite 330
Suma. . . 2.590 20
Nicolae Beild§escu,
Profesorul seminarului
TOMUL I, PAG. 321.
Despre »Seminarul Veniamin de la Socola nu am adus informatiunT deosebite pe
anul 1836. Socotim lusa util sa dam loe la acest capitol al scalelor secundare din Mol-
dova biografiel putin cunoscutuluï, dar mult merituosului profesor al seminaruluI
acesta, Vasile Fabian saii Bob.

Viéta D-lui Paharnicului Vasile Fabian saii Bob in timpul petrecerei sale In Moldova
de Pitarul V. Popescu-Scriban
D. V. Fabian, roman de legea rèsarituluI greco-catolica (unita), s'a ngscut in
Kluj (Clausenbourg) la aoul 1789, unde a O urmat cursul invètaturilor sale si a re-
pausat in Iast la anul 1836, Aprilie 7, In vArsta de 47 anT.
Pre cand uitase Moldovenii cum ca sunt RomânT si pre cind socotea cum ca este
cu neputintá ca sa, se lumineze cine-va dintre dénsit in limba romanésca, ca cum nu ar
fi si ea o limba ce se vorbesce de catre un fel de Mote cuvéntatórel), pre atuncI D. Aga

t) AcéstA ideie era prin Moldova mal inainte de anul 1820.

www.dacoromanica.ro
 - 466 -
G. Asaky hotirindu-se cu bArbifie statornici de a imprästia intunericul si a aduce
mini preste tinerimea moldovani, ail pus inaintea I. P. S. S. Mitropolitulul Moldaviel,
Veniamin Costache, de a se infiinta scoll in limba patrid, singurul adevirat mijloc prin
care se luminézi mal usor tinerimea, care cu o pirintésci buni-vointi Incuviintindu-se,
hotirit de a se inflinta mai Antéhl Iasi se6li pentru invititud bisericesd, de
la care atArni fericirea atAt pimintésci, cAt J cerésci, a unul popor. Drept acesta, in-
sireinat D-111Y de InaIt Prea Sfintia Sa pentru a aduce intru indeplinire acest mAntuitor
plan, fu trimis in Transilvania si Ungaria spre a aduce de acolo birbatl inzestrall cu
sciinte temelnice i folositOre omenirei ; fiind-ci numai in aceste doui tirl mai pistrase
serta ceva bun pentru RomAnl si sub pArintescul sceptru al AustrieI se impirtisi i ei
din mursa sciintelor. Intre acel birbatl cad, dupi o intelépti i nemeriti alegere, s'aii
hotirit de a fi adusT in Moldova, ail fost si D. V. Fabian, unde ajungind, indati aitsi
fost numit profesor la seminaria Socold. Preste un an, la 1821, focul revolutid gre-
cescl a pus stavili acestui mAntuitor inceput t6ti lira isI ciuta sciparea sa, de ase-
menea i adusil profesori. D-luI Aga G. Asaky vélu mAntuitorul sill plan impedicat,
vuetul -armelor ficu sA taci muzele ; in zadar intrebuinti el citre D-lor profesoriT cele
mai umilite poftid de a sta pre loc, imbirbitAndul cu nidejdea cA pote acisti urgie
cerisci va trece In curind ; iubirea ins& de o viéti mal In pace fu mal pretuiti de dinsil,
toll' se int6rseri carI de unde veniri, afari de D. V. Fabian ; el numaI sciu din totI
de mare nevoii avea Moldova de Invititod i cAt de cinstit lucru este de a se jertfi
cine-va pentru binele omenirel i asa rimase in last In curind se vislu de totl
politia desirtati mg de toti locuitora ; volintiriI fAceati fiesI-care ce vrea ; viéta, cinstea
averea fiesce-cAruia era in primejdie. Esii nu se mai vedea a fi o capitalie, totI ciutail
adipostul lor prin ten striine, i insusl scutitorul set, D. Aga G. Asaky spre si-
guripsi viéta, trecu peste Prut in Basarabia. D. Fabian rimase singur, fArà cunoscutT,
firi avere i fir& vre-o diregitorie ; ca si se ajute prin invititurI in zadar, cA nimenI
In asemenea ImprejurirI mai gAndea la ele.
Fugirea nobleseY, turburarea politiei, sgomotul poporuluI, neorinduiala volinti-
rilor, sosirea armieI otomane spre a'l pedepsi, i crunta lupti urmati la SculenT, lAngi
Prut, intre volintirl i armia otomani, didu materie muzel sale de a alcituinisce
poetice, pline de geniI, de sublimitate i delicateti. Puternica semi-1mA, cruzimile orne-
nireI i incruntatele unde ale aspumatului Prut, ait aflat in dinsul pre a lor cAntitor.
Dupi trecere de cAte-va lunI de vile, lipsit de tot ajutorul si de MA siguranta
personali, nizui citre numitul siti scutitor in Basarabia, adresAnd o scris6re, care
din rispunsul pre care pistrat fiind pAni la meirtea sa, din intimplare si insusI eù 'I-am
citit, se vede a fi fost coprinsi in urmit6rea noimi ',DI nu pot maI mult a fi in Est',
del starea mea si a politiel mi silesce a alerga la ajutor stain. Ribdarea am sfir-
sit-o; satuirile cad 'mi- atI dat ca si nu mi intorc in Transilvania Inca tot mi legA cu
Ore care iubire citre Moldova. PovAtuiti-mi ce ar fi mal bine sA urmez ; eù insi indris-
nesc, silit de imprejurArY, a vi ruga de a'mI inlesni mijiócele trecerel in Basarabia la
D-v6striC4. rispunsul :
nAm primit scris6rea D-tale si am inteles cad sunt imprejuririle ce te silesc ca
sA pärisesd Moldova. DI insi, ca unul ce m'am hotirit ca tótá viéta si o fierosisc
pentru luminarea i binele compatriotilor me!, am si mi intorc odati dupi alinarea
acesteI furtunl ce bintuesce Moldova, si socot cA voiù avea mane trebuinti de unul ca
D-ta, ba hid i mai multi, pentru ca si pot mijloei de a se intemeia in patria mea
30

www.dacoromanica.ro
 466

nisce sea publice, de earl natia n6strA are atitea nevol, cit nu'I cu putinta de a'tl-o
apune acum. Drept acésta, te poftesc sa maT rabdT. D-ta scii ce va sa qicA a rabda, si
ca Mintuitorul numal prin rabdare a luminat lumea I Moldova are trebuinta de multi
earl sa rabde, cad la un milion de prune! trebuesc multl parinti I *i jailsl scil ce va
sa dici a iubi omenirea, si ca nime o iubesce maI mult de cit acela ce '0 afierosesce
viéta sa pentru binele el I Remiiii decl, remiiil D-le Fabian, si daca Imprejurarile IT
vor coversi de tot rabdarea, atuncl scriem, ca setI Inlesnesc mijI6cele de a veni la mine
ca, dupi domolirea furtuneT, si ne Int6rcem amendouT. Adio, nu uita ca avem o patrie
si o natie lu.
Robit de aceste Intelepte si parintescI sfatuirT,iul mai sedut In politie cit-va timp,
dupre care &ail si lnlesnit de a trece In Basarabia. Aicl all petrecut pine' la Infrenarea
volintirilor, Inbírcerea armiilor otomane si intronarea inteiului Domn patriot Ion Sturza
la anul 1822. Dupre care, Intorcendu-se cu proteguitoriul sefi iar In IasT, ail petrecut
In Insusime de profesor pre cit pe la deosebite case boerescI pina la anul 1828, and,
prin organul D-sale, Aga G. Asaky, cinstita Epitropie a Invetaturilor publice aa reinoit
in Menastirea Sf. Trierarchilor gimnasia vasiliana, asedind de a se paradosi sciintele In
limba nationala ; aice D. Fabian aii fost numit profesor de matematica, geografie si
limba latina, unde cu deosebit zilos si aplicatie, impreuna cu altI aT sel de o potriva
rIvnitorT colegt, all urmat a implini o insemnata datorie catre natia sa; si pre cind la
resaritul Moldova cruntul Mart, imbatat de singe, facea sfi resune bronzul fatal, pre
atunct In Iasi Apolon Isl Incorda lira, reminend jos vechea proverbie, ca unde scrisnesc
armele tac muzele.
In acésta diregatorie, care Indrasnesc a lice ca este cea mal folositlire intr'un
Stat, all urmat pina la Intronarea InAltimel Sale Printului Domnitor Mihail Sturza, la
1834, and, luindu-se in bägare de séma ale sale merite si sIrguinta, s'ail cinstit cu
rang de Paharnic. Acest titlu, dat de catre un Domnitor proteguitor sciintelor, reinoi
zilosul in acest bfirbat si urma In postul WI* pina la anul 1836, dud o dureresa si In-
delungati MI6, fiorosul vestitor al mortel if curma viéta in al 47-lea an al versteT sale.
In timpul profesorieI sale, all prelucrat In limba rominesci si cite-va dill sco-
lastice, precum: de aritmetica, de limba latina si de geografie, din carI o parte s'afi si
tiparit.
In caracterul WI se insemna trei virtutI de capetenie: 1) Era neinteresat ; 2) Avea
un cuget curat; 3) Avea iubire catre natie si omenire; trel virtutl carI singure numaT
pot trage adeverata stima si admirare a viitorimeT; timpul fuge, el lasa rostesce tare al
sell nume: natia asculta, omenirea e dat6re, si prin analele sale transporta faptele NI
la portile vecInicieT, unde se cintAresc faptele tuturor muritorilor de la Monarh pia
la rob.
In cursul b6leT sale adesea 11 visitam; cea maT mare Insärcinare ce 'mi fácea mal
tot-d'a-una era ca sn gisesc o carte /June' de citit, nemulremindu-se cu ale sale; in mai
multe renduri 'I-am adus tot cite mai multe, si, dupa ce le cauta putin, mi le Intorcea
lar, pina dud o-data imi dise: nu al D-ta Evanghelia? 0 am, domnul mea, IT respun-
seitI. FA bine dar de 'ml-o da pe vre-o di, doue. Acésta fu trite° Vineri, /nainte de masa;
dupi amiadI, pre la treI ore, m'am dus iar la D-lul cu cartea ceruta, dar insa, vaT, ca
11 gasil ca ne alta datA, cu totul slab; abia numaT isl Inteorse capul de me privi cu o
cautattul de duiosie si jale; II IntinseT cartea si o lug cu o mina tremuratóre; o des-
chise si, cautind putin printeensa, vise, sarutind'o : tu al mintuit lumea, mintuesce-me

www.dacoromanica.ro
 461

§i pre mine I Dupe care, slabind din mane, o scepe pre pat §i o lese : »S'aù trecut bite,
iubite scoleriule, ¡mi dise cu un ton plin de duio§ie §i jale; timpul incéte de acum pen-
tru mine; orele nu mal bat §i minutele remase se Incaica; trecutul este pentru mine o
neluce, iar viitorul un anger! Ed nu am fil, fiti-ml vol §colaril meI §i fil §i urmetorT in-
veteturilor ce v'am dat. Lacrimile ce ail nebu§it din ochiT me! 'T-ail respuns la acéstagg.
»BerbAtie tinere, imI vise". »Nimine nu scie ce este viéta §i mertea, de cat numaT acela
ce le-ad gustat pre amendoue I Ferice de acela ce, treind, se !wag a muri l ... ii. Dupe
aceste cuvinte, ad incetat de a mal lice ceva, cu totul ad slebit, trupul ad inceput a se
red, capul a nu se mal putea mica, ochiT a se impeinjini, limba voind se mal rostésce
ceva mal tare se lega; din Vote intreruptele sale vorbe abia am deosebit aceste treT cu-
vinte: Dumnegeule!.... Lume 1 .... Omenire...., dupe care in curend q'ati §i dat
sufletul la 7 Aprilie 1836. Trupul sed s'ad inmormentat la biserica Sf. Nicolae, numite
a Academiei, din Ia§T.
Epitaful scris pe peatra morméntului acestuI literat berbat :
Subt acéste peatre zace Paharnicul Fabian
Ce ail velut lumina vietel in Cotunul transilvan,
Academie! Ia§ene 'I-ad statut invetetor
Cu talentul sea §i revna 'f-ati fost el de ajutor.
Dupe patru-Oecl anI §épte inchiet'ad A sa cale,
Si din cerurl multamite a§tépt' osteneleT sale!

TOMUL I, PAG. 342.

Cu referinte la teatru §i in genere la cultura in 1836, »Curierul Romanescii a
publicat urmetdrea, adresate lul Eliad de profesorul Repey :

CURIERUL ROMA.N
No. 60.-14 Septetnbre 1836

Scrigrea D-lui L. Repey, profesor de literatura francesa Iasi, cit.° D. Eliad

Domnule,
Acela care cel d'anteid lucreze pentru regeneratia morale a unei natil, el a pri-
mit solia sa din cerurT, §i este maT presus de orT-ce judecate omenesce. Resplata lui
este in recunoscinta ce 'l este datóre o viitorime intrégA, care va gill inteo moue viéte.
Ferésce Dumneiled, D-le, se ve fac laude intr'o vreme cand, in republica literilor, laudele
stint o moneda impartite Cu data imbel§ugare in cat '§T-a perdut tot pretul.
Eii, intrebuintand scrisòrea mea spre un maT bun folos, void vorbi cea maT mare parte
de fapta D-v6stre, de teatral national §i de acest sbor al duhurilor catre un viitor literal.
S'a intémplat se fid de fate la representatia uneT bucell jucate de trapa §colarilor ro-
maul §i am remas in mirare, nu pentru ce representatia a fost desevir§ite §i nu a lesat
nimic se mai dorésca cine-va, ci pentru ce cu atatea putine mijl6ce se improvizeze cine-
va, lute° limbe abia e§itA din fa§ele sale, un teatru ast-fel alcAtuit, este o minune ce
numai singur patriotismul p6te se nasce. Fie chiste SocietateT filarmonice care nu s'a
sfiit de niel un fel de stavila §i prin a sa generosa statornicie §i starnire a dovedit ce
simte cat este de insemnAt6re insercinarea cu care s'a incArcat I
Madama Caliope are un glas just, intins, §i intonatiile luI ad cite o-data un far-

www.dacoromanica.ro
 468

mec deosebit. O zebovire de 6 luni in Italia ar face dinteensa o centeréte deosebite.

D-séra Vlasto are gratil si natural in joeul sea si va putea se se face o plecute subretä.
ActoriI mal aü fuck se pune cate-va silinte ca se pótä fi de o potrive cu actritele
don i se ved ce simt si sunt incredintatI de acest adever, adice ce mal mult prin jocul
fisionomiel cleat cu gesturile pot se pricinuiasee isprave in ochil privitorilor.
Actoril eel marI nu sunt nicl o-dati marl gesticulator!, ci desevirsitt, silesc pe
privitorI a simpatisa cu simtimintele ce el exprime prin elocuentul joc al fisionomiel lor.
Grotescul i burlescul sunt depertate de la adeveratul comic, precum este si emfasul
de la tragic. Aceste observatiT, ce 'ml sunt insuflate de un viü simtiment de interes,
trebue se se la drept critice ; cficI critica nu 's1 are niel de cum locul aid,si dupe Me-
va lunl de inveleture nu se face cine-va actor destoinic i desevirsit. Este trebuinte de
vreme i mat vértos de bune modele, iar fiind-ce modele lipsesc, scolariI trebue a se grebi
se ia semi la observatiile privitorilor celor luminatI si se nu fie multemiP de sine de
eat and privitorit vor fi multemill de de*.
Nu trebue se ja asupre-le and ved cA publicul le bate in palme, ci se simte
aceea ce sunt datori la buna-vointe a unei iubirI de sine nationale i ce acesta nu vine
decit dintr'o nedejde, ce ei vor fi vrednicI o-date fere indouiale de aceste laude si ce
se vor sili mal vértos a dobendi cu adeverat multemirea acestei minoritetT cugetit6re,
care pretutindenea este stepene a gustuluT i representante a pererei obstesel.
Cenci ved la representatiile romenescl parterul implindu-se de acel clas al no-
roduluI, care 6re-cand since era pote eu totul strein la farmecul arteT dramatice, cand
me socotesc cA cete idel gener6se pot se se framente in aceste sutlete de ateta vreme
cufundate intr'o obosire apesät6re, atuncl simt tot folosul faptei, ce Societatea filar-
monice a Intreprins i nimenT simpatiséze cu maI mare vioiciune decal mine la sim-
timintele ce o insufli pe densa.
Pete ce este o isprave neamlite In existenta natiilor contimporane ; acéste vie
simpatie pentru o inovatie care la cea vedere se arate ce nu 'l-a venit vremea
ince.
Abia s'a deschis teatrul i repertoriul romenesc are acum la 50 de buchtI
traduse din frantuzes2e i nemtesce. Perséne din clasele cele d'enteiti ale ierarchieT
D-vestre sociale grebesc a inchina ceasurile lor de odihne in ostenell literare. Fiind lipsil
de o clase de berbatI literati, care nu p6te fi In fiinta acolo uncle lucren de felul acesta
nu se afle, D vestre avetT o multime de persene insemnate earl afi fala de a se face
uneltitoril regeneratiei sociale a natieï. O insercinare asa de 'Matte II maI presus
de tete laudele.
Nu ve vorbesc, D-le, de poesiile D-tale, a ceror citire pricinuit o multämire
fésrte vie, nicT de influenta ce vor avea asupra literatureT nationale, pentru ce numai un
instinct de frumusetile ce coprindem, i f6rte putin am invetat limba rominésce ea se
pot a me face judeefitor destolnic; meritul care pot se 'I pretuesc este, a al sciut se in -
vine cu atata norocire t6te greutetile unel limbT ce se forma subt pana D-tale. Fru-
mesa e slava, Domnule, slava pestrate pentru acela care a pus cea d'enteiù peatre a zi-
dire ce inteo i trebue se lie slava natieT D-v6stre.
Din t6te mima doresc, D-le, ea aceste frumese inceputurT sh '§I dea rodurile ce
Wept& telte sufletele patriotice i gener6se, si mal cu deosebire doresc ca Moldova,
acéste sore a Wet rominesct, ce are atetca drepturT, In interesul eT, se urmeze un ase-
menea frumos exemplu. Sòrtele literare a acestor doue perti ale unuia si tot aceleiasi

www.dacoromanica.ro
 469

natil sunt nedespartite si moldoveniI vor vedea, fail indouiala, cu recunoscinti teite cate
fratiI lor ad facut ca sa puna temelia uneI literaturI nationale.
Primesce, D-le, expresia mirarei mele pentru frumosul D-tale talent, precum si
incredintarea simtimintelor fratescI cu cari sunt.
A. Repey.
Profesor de literatura francesa in Academia din IasT.

Acelasl barbat RPpey mai scrisese in Curieru/ Romein No. 48 din Iulie 1836,
urmatelrele :
»Dupa teote minunile niscute de poesie in tete veacurile si mal la t6te natiile, pote
cine-va si fie la indoiala de facerile de bine ale civilisatieT careia ea a pus cele d'an-
téiii temeiurI7 A prinend in om cea d'antéid scanteie de dragoste a slaveY, '1-a pregatit a
primi inaltele instructil ale istorieI acestel d'intéid invititdre a ennenilor si a norede-
lor. CarI sunt Comenil ce aplauzira cu entusiasm operilor luI Erodot, si 'I detera o co-
róna ? GreciI, negresit, pe earl poesia 'I fa'cuse atat de simtitorl la tot ce este mare si
frumos. Cat de sus trebue sa socotim pe un norod, care amesteca in jocurile sale pu-
buce; nisce ocupatiI atat de nobile si intr'aceea0 vreme atilt de barbatescI ; un norod
care se facea judecator delicat si ertator al nascerilor geniuluI in Vote felurile ; pe urmi
tot impotriva acestuI norod se sfärama si puterea Persilor, pentru ea slava literilor si
slava armelor sunt surorI.
Istoria este muma dramei si nu ind void intinde, D-lor, asupra influenteI ce
drama a avut asupra civilisatieI si moralel 6menilor. Teatrul tot-d'a-una a fost si va fi
§c6la obiceiurilor, cand va opri cine-va licentel t6ta covérsirea. Drama la cel vechT,
simpla cu totul, era numaI morall. Facénd fara-legea grozavi si uriciési émenilor, II fa-
cea a se departa si a se ingrozi de dénsa. Cel nouI mult ail intrebuintat rid teatrul, pentru
ca autoriI maT mult avea inainte de a placea publiculul cleat a '1 invita sad de a '1
face mal bun, cu bite acestea, cine este la indouiali de slujbele ce ad ar6tat omenire
nisce barbatI ca Molier, Sakespear, Corneil, Schiller, etc.?
Cu nedreptate cati-va marI scriitori, in capul carom figuréza Ruso, s'ad sculat
asupra teatrulul, ar6tand primejdi6sa influenta ce el pote avea asupra civilisatiel si obi-
ceiurilor nor6delor. Asa este ursit omul, ca In téte faptele sale sa 'sl yacht un caracter
de imperfectie, asa dar a fost prea firesce a vedea cine-va a se strecura abusurI si asu-
pra scenef, dar urcandu-se cine-va pana la inceputul arteI dramatice, pana la intocmi-
rea jocurilor scenice, nu pote a se opri de a nu vedea un scop moral in generalitatea
dramelor. Cele d'ant6ill tragedil ail adus la GrecI crimele Atridilor inteo ura si scarbi
populara.
Poesia inobiland fiinta Grecilor, istoria fäcéndu-I bägatorl de séma la descoperi-
rile trecutulul 'I-a pregatit a primi inaltele instructil ale filosofiel acestia, coréna civilisa-
tiel. Ba trebue sa. aducem aminte aicI influenta ce a avut asupra ursitel omulul dumne-
zeeasca doctrina a luI Socral ? Ce era omul inaintea lul ? 0 fiinta materiala, care 's1
socotea cea mal inalta fericire in multamirea simtirilor, care 's1 plasmuia o Dumnec;leire
grésa dupa chipul siiä, si care nimic alt nu maI vedea dincolo de acésta viéta de ispite.
Ce putere nu a putut sa aibi asupra cuvéntuluI si obiceiurilor omuluI acela care 'I-a
spus, ci fericirea este un lucru mal Malt, mal nobil, mal vrednic de dorintele WI §i tot-
d'a-una nedeslipita de virtute, acela ce '1-a facut si vada in Dumnezeire finta cea me
desivirsita, vrednica de t6lA mirarea mastra, pentru ca nu are nicl una din nedesivir-

www.dacoromanica.ro
 470

sirilen6stre pimentescT, acela, in sfersit, care '1-a desvelit dogma atit de sublimä, atit
de mingietere a nemurirei sufletuluT.
Filosofil ce ad urmat dupi Socrat ad ficut si se abati filosofia din drumul cel
plin de lumini si ficetor de bine ce 'sI deschisese ea.
Cu tete acestea, la invetiturile lid Epicur si Zenon, Roma este datere eel me mad
ennenI al se!, si ca si faci cine-va apologia a unel doctrine, este destul a aduce inainte
nisce nume ca ale luI Caton, Traian, Marcu-A.urelie.
In vremile cele mal apropiate de ale nestre, filosofia perduse din influenta sa pentru
ci se degenerase in scolaticism si bite() copilirésci jucirie si cérti de vorbe. Abia in
cel din urmi acest1 treY-ded de anY invetiturile filosofice, aduse iar pe drumul cel
luminos din care n'ar fi trebuit nicT o-dati si se abati, s'ati ficut complinirea a uneT
bune educatiT.
Subjetul ce tratez ed cere mai intinse desvoltirl si deslusirT, In cat nu Vote si
le coprindi sfera cea mirginiti si strinsi a acesteI descrierI si, prin urmare, nu m'a
iertat de cat si insemnez nume hotarele acestuT nemirginit cadru.
Mal inainte de a isprivi, nu pot a me opri de a tigidui pärerea unor scriitori carT
ad voit si vadi In slava literari a noredelor o are-tare sad un inainte-mergetor al de-
cadente! lor.
Cu adeverat, veacurile cele strilucitere ale lul Pericles si August nu sémini de
cit ci ar fi pregitit inrobirea frumeselor locurT asupra cirora aruncaserä Oita strilu-
cire, insi acésti pirere at de pretiesi séminä a fi la cel d'intéiti intempin, coprinde
insi In sine o mare riticire. ómeniT nu sunt de at aceia ce 'I fac institutiile politice.
Sciintele si mestesugurile ad contribuit la slava Rome si a AteneT, dar nu si la inrobi-
rea lor.
Pricinile decadente! trebue si le caute cine-va In vitiul institutiilor politice si in
coruptia care se Incinsese In tete clasele societAtel. Intr'o republici, virtutile cetiteni-
lor fac puterea guvernulu!, iar in dilele nestre luminile sunt ceI d'Anteid chezasI a! fe-
ricirel noredelor. Insi adeverata sciinti este aceea care 's1 imprumuti strilucirea lu-
minilor sale de la credinti. De cAnd mima s'a deschis cAtre adeverurile cele inalte ale
evangelie, de atuncI duhul omulul s'a suit la iniltimea nobile solii de a lumina pe
emenT. In sciinta crestinulul nu este deserticiune.
Voesce el si caute In sciinti mijlece de a domina? Evangelia 'Y dice : totI dmenii
sunt fratil MT si tot1 ad de o potrivi drepturl la luminele tale. Se face sciinta o hrani
pentru trufia lul? Evangelia '1 rostesce cuvinte de umilinti, si ficénd'o si vadi ursita
omuluT aci jos, il face si simti nimicul !lintel sale.
Acésti sciinti de viéti si de adever, ve indemn cu dinadinsul, tineril me!, ca sä
punetT tete silintele a o dobéndi. Faci ea, inteo di, ca si ajungell bite° stare a res-
punde cu intregime la niidejdile patrie vestre, care de la vol Wept& viitorul Witt.

TOMUL I, PM;. 338.

Despre bofiintarea fiSocietiteT Literareu, de care am fa'cut vorbi la acésti pagini

a lucrire nestre, face mentiune si Fifiia Literaliu din Brasov, dupit informatiunea
dati de Museul National din acelasi an 1836. Dupi reproducerea din Museul
National u, jurnalul luT Gheorghe Baritid, adaogi :
',Pete ar don i multT din cititoriT nostri ardelenI si ungurenT a se face cunoscutY
maI de aprepe si cu pasil carl 1-aii ficut literatii din Bucuresd, pia la vremea lute-

www.dacoromanica.ro
 471

meierei Societeitel ¿iterare. Acestui dar socotesc ce se va face destul, dace vom da la
lumine tot prin féia acésta corespondentele Intre D-niT Eliad si Negruzzi avute, dupe
cum aii esit acelea in Muzeul National No. 36 §i 37, anul 1836..
Credem interesant pentru nouile generatiunl se le indemnem a citi acéste cores-
pondenta dintre Eliad si Costache Negruzzi, relative la limba romanésce ; de aceea o si
reproducem aci, nefiind posibile ca inlesnire citirea acestora in jurnalele timpului.

Corespondenta Wire doi roman', unul din Ora rominéseä §i altul din Moldova
Domnul mezi,
«Literatura românesce, atatea veacurl inghetate de gerul barbarismului si a cireia
abia o umbra mal remäsese desfiguratä i aceea ciontite, aù inceput abia a 'sllua finta
sa. Domnia-ta aT deschis drumul regeneratieT sale prin gramatica D-le. Acum multe
frumóse alatuirl s'atl tiperit in Bucuresci. Un teatru national s'a urzit, si multe alte
imbunetetiri fäcut, car! 11 fac multe. cinste, Domnule I
Nol ar trebui se fire ge10:0 de D-vòstre i sä ne aretem gelozia scriind, traducénd
fecénd i noi ce va. Din nenorocire nu este asa, si din vreme ce D-véstre &and o forme
regulate limbeT, putell scrie orl-ce voitY i socotitY de folos, nor inteacésta zacem ince
in intunerecul barbarismuluI. Noi nu scrim, cecT nu scim cum vom scri; de vom dice
barbar 0 nu varvar , dice ce stricem limba. D'om intrebuinta verl-o dicere strain&
pe care n'o avem, ne-am prepedit. De vom scri simtimdnt (care fiind-ce deradi de la
sim(e, simtire ast-fel trebue se se dice) nu'l intelege. El s'a deprins a (lice santimant,
fare rime i rezon. Asemenea i corréspundere, vél, prevedere, reçlicere i altele (earl
romanindu-se a trebuit se ja si forma rominésce) el s'a invetat a le cuvènta
rinspondentie (ital.), voal (frant.), pronie (gr.) poftorire (slav.).. El dice res puns,
résturnat, résuflare, desfticut, descreçlut, desrobit, dar nu sufere : nrevedere, reluat,
recunoscintii, despretuit, etc...
nu me indoesc ce i D-ta al avut a te lupta nu cu mal putine prejudete, del
nateral unde nu sunt ?
Acesta e un soill care rodesce pe orT-ce timp, pe secete si pe plóie, si care nu
sea lesne. Se vede inse ce acolo sunt maT putinI de cat la Doi% AT invins ; ai desbinat
biata limbe de ImpestriturT, al spälat'o de mine, '1-al dat o being potrivite cu a mumel
si a surorilor el i al fecut'o vrednicA a figure si ea printre cele-alte, hoterind a isgoni
o date din sinul ei ocsiile si pre w, 11, A, 1Ir, 6,1e-ai alungat In cat nu se vor mal inturna.
Noi suntem putinl call te urmem pre D-ta 1 cu cate nevoie abia am Interit pe w,
lar i n ne-am desnidejduit ce 'I vom putea suite.
Surda strigem i chiuim, surda le dem mil de rezdne pipeitére, surda IT lovim
cu prefata gramaticel D-tale si cu didertatia ce facetT asupra literatureT rominescI; cernim
Ont. Pentrui5 ne dice ce Woe frumos la vorbe. Pentru H ne apune cii cum se scrim
fili si dace ved cal scriem cu trei i, strigii asupra astre, fed. se judece ce acéste
4icere av6nd obarsia sa din latine satl din italiana, unde se dice figlio i In numerul
plural figlii, dace dicerea ar fi fost filo §i nu figlio, nu trebuia se se dice la inmultit
La acésta 'ml-e de mirare pentru ce D. V. separatT articolul acolo la numerul plural
§i facetI o gre§éla gramaticeasce, aù cbire ve sfiiti de neterei?
lnsii in ceasul de pe urine dati-mi vol pe fili mei
',SA mor inteale lor brate se-ml inchida ochii el
(Fanatismul).

www.dacoromanica.ro
 472

De ce si nu fie fiii i ochii? Versifiearea nu patimesce.

Acestea sunt pereginitele lor rezóne. Get pentru D-ta care al despoiat i al schi-
monosit limba, itT menesc felurT de chinurl. Ocsiile, variile si perispomenil aI se le vedi
ea nisce sburAtorT plutind in lighióne pe d'asupra D-tale i turburindu-IT odihna, pe
cind 0, t,A, w, te vor urma pretutindenT ca nisce stahil grozave Cutremure-te
dar, D-le Eliad.
NoT eel putinT inse fare a ne bate capul se inalbim pe arap, avem i no! a 'IT benui
D-le, pentru ce, dupe ce ne-al scipat de age bastarde litere burduh6se, grebenóse,
ovale, rotunde, sucite i cirligate, apt)! ne-al lesat cu aces-a litere amfibie care in
alfabetul vechid era neglasnice, iar la scris i eitit glasnice? Ce este acest monstru Cu
trei picióre? Este el glasnic ori neglasnic ? Aleetuit e dintr'o vocale i consune, precum
o5 cel grecesc, sad este tot litera Hc? De este el tot :K, xt are el done fete ca Dum-
nedeul Ian? Ed din partea mea, D-le, 1-am urgisit si nu'l void mal intrebuinta; bine
ar fi ca i D-vóstri scoténiu-1 din literile tiparuluT, sal tremitet1 pe urma lui p. i to.
Crede, D-nul meì, ce nol eel putini pretuind ostenelile, ne place a te avea model
in scrierile i traducerile n&tre, si a ve aduce laude ce se cuvine until literat refor-
mator i legiuitor al limbel. Dar ve! intreba 'Ate ce scriem si ce traducem? Aveti
dreptate, ced nimic de la noi nu s'a vedut, pentru. . . . o sute de pricini. Cea intéid
este pentru ce
Acum de veT da voie a deschide ea D. o mica filologhicésee dispute, sad
mal Demerit a dice a ve eere óre earl sfituirT i luminerT la indoielele mele, ai remine
fórte indatorat filo-rominid D-tale, i maT âutêiù aret, D le, ea me unese la acestea
a dice:
Orti in loc de
Regulamentele de cet regulamenturilc.
Recomandez In loe de recomandiriscsc.
Murindul de eel muritorul.
Sbor, isvor, in loc de zbor, izvor §i fiind-ce s la no! nu se glesuesce ca z intre
vocale, atuncea se va pune z, o. pentru zi, astitzT, si a.
Cunóseem greOla nóstre la 4icerile neutre, pe cari noi le lutrebuiniam in neam
femeesc, privileghia, coleghia, i fegeduim ce ne vom indrepta, de si D-vóstre, c,are
sfintitl neamul neutru, (pull* ce ar trebui se qicem i in loc de : substantive, verburi ;
substantivi, verbi, apoi atuncea ar trebui se 4icem si in loe de scaune, scauni, in loc.:
de drumuri, drumi, prin urmare, do!. scauni, trei drumi, §. a. D-ta !nee did la
unele numaT, dar earl sunt acele unile ? Se pot ele sci fere un dicsioner ? i Ore dace
s'ar da acéste voie de a preface din neamul neutru in berbetese, fie0-care noitor, ca
face si el ceva, vrend se neutreze i se prescurteze, nu s'ar face acésta, nu o regule,
ci o zehitire gramaticésce ?
D-vóstre senil!: joc, jos, judeceitor, ajutor i altele cu j, i gingie, lege, gelozie,
gemere eu g. No! 'Asia(' a dice ce g stale maI bine de cit j, le scriem tóte cu g, pilin-
du-le de la italienesce de unde deraze dicerile acestea : giù, gioco, giudice, ingturio,
etc., iar pe j, '1 intrebuintem numal la acele ee se trag din slavone, o. p. jale, jtiratic,
cojoc, pojar i allele cfirora nu le putem dice, gale, cogoc, §. a.
D-vóstre sliceP cetine, pcline, Wane noi dicem cline pane, mane, del lat. sad
ital. nu ()ice: painis, cainis, dimaini, ci pane, cane, dimani i apoi iar D v6stre
qiceti ea singurit mind (mano) 0 la inmultit mäinele (mani).

www.dacoromanica.ro
 473

Tesetura limbeI nestre, pare-mi-se 0 dreptul cuvdnt cere, ca si imitern enPie pe

latina 0 al 2-lea pe italiana; pe acest temeiti noI licern : proles, tivilizat, pronuntie,
cantelerie, partitip, printip, ghiatd, Tezar, Tuero i alte. D-vdstre proces, civilisat,
pronuncie (pronunzia). Cesar, Cicero, dar canteleru g. c. ca la nol. Tot dupe acest
cuvént noI scriem Sena, Stipion g. a. D-vestre : §ene, §ipion. Pentru ce \Tell se italie-
nitI pe Roman? Care e Romanul acela care sciind orI ce alte limbe darä de italiane, pote
Intelege ce fend este stend i Sipion Slipion?
Picerile : conoscenza, scienza, schedula, scinteluzza, scettro, etc., romanindu -se,
s'ati fecut : cunostinte, stiinta, idulá, sceinteiute, skiptru precum s'ae fecut §i
corrispondenza, coresponderd, g. a. Romanul nu qice sien, stiduld, stinteluta, step-
tru, ghiacci, dar ca se nu se urmeze barbarism qi cacofonie nu fie steptru, siena, Ski-
pion g. a., nu fie dace vretI niel cum ricem noI, imitiind pe latina, dar fie: scend,
Scipion, iar nu *net. D vestre 4iceg §i datI bune revine, ce trebue a se slice general,
geografie, g. a., romanul care Ind nu cun6sce de cat Iimba MI, nu va intelege nicI o-
date a generalul este gheneral, i apoI iar D-véstre : nreghistru, loghicá, ghiaur
altele, iar nu logicd, giaur, registru. Asemenea i pentru object, project, cerora
nol le oicem : object (obietto), proiect (progetto).
Pentru ce se le lesem intregI frantuzescI §i dace nu e bine, péte, cum le 4icem
no!, de ce se nu le qicem dupe romenism obget, proget? Romanul iare§I intelege
rea §i pe ntinereti, tendresse ; dupe italiana el scie pe giunie, tinerete, de 0 péte and
strebuniI no§tri aú luat 4icerea acésta, ail inteles'o ca §i italieniT, §i el gree s'ar de-
prinde a intelege ca : a iubi cu tinerete» va se slice a iubi cu duio§ie. De ce si 4icem :
delicios, ruinà, torent, sacru, g. a., In vreme ce avem chiar oicerile n6stre : destald -
tor, neiruire, ioiu /Ovoid), sfintit?
Dar, in sfdr§it, numai un dicsioner, pe care sunt hicredintat ci D-vòstre nu l'atI
lesat in uitare, p6te sluji de pravile nu numaI RomenuluT din Moldova 0 téra rome-
nésce, ci i celuI din Basarabia, Bucovina 0 Transilvania, i reguland limb3, p6te Invoi
duhurile. In el n'ar trebui se se uite icerile cad la noI se numesc intr'un fel, d. p.,
coviug (secriti), gdde (calda,!, cioc (plise,!, g. a.
Cat pentru mine, credetT, D-le Eliad, cA citind intr'o bro§ure a D-tale cuvéntul
ce atI fácut la deschiderea §c6lel filarmonice, m'am simtit atata petruns de bucurie, In
cat laerimI all curs din ochii me!.
Literatura ce pe§esce cu pa§I de uria§ dire desevir§ire, bunele a§eleminte, pa-
triotica rivne a tineritriei, m'atl incentat, 0 In bucuria mea am oftat ee maiceI natureI
'I-a pläcut mal bine, nescèndu-me Roman, se me a§e4e de asta parte de Milcov.
Ve rog, dar, dace propunerea mea va fi primite, se me scritI In numerul prenu-
merantilor Societeld fllarmonice, ca medular ajutetor conlucretor, cu ineredintare ci
me voie sili a contribui spre folosul literatureI qi a teatruluT, pentru orI-ce societatea
va avea trebuinte aicea, scriindu'ml, me voifi sirgui a implini poruncile sale.
lar acum, indate ce voiil primi inteacesta respunsul D-tale, voitl tramite la case
prin pote suma banilor ce mi s'o cuveni.
Sfér§esc, ceréndu'ti ertare de Indresnéla ce am luat a 'if seri §i a face acest crim
de les-littérature.
Cäminarul C. Negruti.
(Dar. din Fiiia literarli No. 9 din 26 Fevr. 1838).

www.dacoromanica.ro
 474

(Respuns la scris6rea precedenti).

Domnul moil !
Am primit scrisórea D. T. din 1 Iunie, cu care aI bine-voit a me cinsti, si sunt
fórte recunoscetor de tóte sentimentele ce arell pentru mine. Mare multamire 'ml-a
pricinuit cugetul si propositia D. T., de a deschide intre noT o corespondenta literara si de
mare pret; am veslut tóte tntrebarile D. T. carY dovedesc un barbat versat in literatura,
ce mult s'a ostenit si cugetat Intru lucrarea limbeI nationale, atat In general, cat si in
cele me mid amenunte. Am veslut in D. T. si pe bärbatul de geniti si pe barbatul de
gust; acY, croirea in general a until plan, a und sisteme, aflarea a uneI arte si meste-
sug, dovedesc geniul aflatorulta, iar cercetarea nuanselor, desevirsirea amaruntelor, do-
vedesc gustul si forméza frumosul.
Pan& a nu intra a 'mi da si ed parerea la cate cu dreptate me IntrebI, void si ve
aret ca o limbi cu cat se lucréza, cu atat se cultiva, se reguléza si se desevirsesce, le-
giuindu-se fie-care termen si fie-care trash' cum sa se 4ica si cum sa se scrie. Prin ur-
mare, cand am inceput ed si said limba nóstra, mal antdid 'ml-am croit o sistema
potrivita dupi a mea parere pe natura si cusururile eI. Mal antéid am scris'o fórte urit,
ca fie-care incepetor, fail model, fari ajutor, fail tovaras care si 'mi sprijine parerea;
in parerea lumel singur a trebuit sa me lupt cu prejudetele si obiceiurile car! de multe
ori trebue sa si le respecteze cine-va, cacl si de sunt maI tot-d'a-una nedrepte, dar sunt
Milne, sunt inridacinate si sunt puternice I Pretutindinea la inceput póte si me vada
cine-va un scriitor care se Incérci, care Inca nu are experienta si prin a caruI pani abia
trecuseri cate-va vorbe si frase ale limbeI intregI; tot-d'a-una insi m'am silit si nu ies
din sistema mea. De multe orI iar un scriitor incercat póte sa me vadi ca scriind am
vrut si fill inteles, si, prin urmare, am respectat vorbele si frasele cele obiclnuite sub
forma in care se afla, care de si viciása, insa da si intelégi cititorulul aceea ce gandea
scriitorul.
Sistema mea a fost ca si póta cine-va aduce limba In stare pe cat se póte a ex-
prima tot ce se gandesce, fie in materie fisici, fie morala, politica sail religiósa. Pe dru-
mul acesta am vrut si am de povata, de se va putea, dreptul cuvént, armonia si energia,
si sad pe a ate trele, sa intrebuintez de °data, sad dupi imprejurarl sa aleg pe acea
me preferabila si potrivita cu imprejurarea. Dreptul cuvént me povfituia ca tóte sliarele
cele nouT sa me silesc a le rumani, dupe cum le-a grecit, latinit, frantozit, italienit,
Grecil, Romanii, FranteziI, ItalieniI. Armonia (pe cat a putut fi- de primitóre urechea
mea de armonie, sad dupa cat a mea creseere m'ad facut sa me deprind maI mult orI
mal putin cu sonurl mal blan4I sail maI aspre), armosia, she, cerea ca in acésti pra-
vila de a rumani vorbele sa nu uit si drepturile eI, ce in tóte veacurile si in tóte locurile
le-a avut, de a i se face, adica tot-d'a-una scutire din pravila, and a el ureche delicata
este rinita de asprimea intémpinuluI celul urit. Energia iar avénd de cea d'antéid im-
puternicire dreptul cuv6nt 41 perde tóta puterea and e sail a se tiri, zabovindu-se
de lungimea slicerilor ca sa ajunga la a sa tinti. Atuncl e maréta, atund e sublima,
and purtând adeverul pe bratele sale cele nervOse, se ripede ca fulgerul din gura ora-
torului si merge de tuna pe urma in cugetele si inimile ascultatorilor. 0 limb& polisi-
lab& socotesc el nu pote si aiba acea destoinicie si putere ca una ale careT Oka.' sunt
fórte scurte, lesne de pronuntat si cu imbelsugare in fie-care r6nd. Limba nóstri, dupe
cea greasca, este cea maI polisilabil din cate cunosc si tot-d'a-una m'am silit in aceea

www.dacoromanica.ro
 475

ce s'a putut a o maI scipa de acésti intindere lene§i, Inca! in slicerile cele nouT ce le-
am intrebuintat i unde am fost stipAn a le da orl-ce forma void voi (stipAn, slic, pe mine,
lar nu pe opinia !time). Cu acésti sistemi, domnul meù, croiti dupi a mea pirere firi
si am dreptul a sili pe nimenT si o primésci, am urmat drumul med.
Mal Weill am vrut ca sá 'ml fac termenil cari 'ml trebuia 0 nu am intreprins
un dicsioner, did nu sciam ce si pun inteensul, i scopul med nu era ca sä vin neche-
mat de nimenT i si me fac legiuitor dupi al med capricid al unel limbI care nu o cu-
nosceam de cAt in general de la pirintil me!, ce o invetaseri i m'ad invetat 0 pe mine
mecanicesce.
A§a am vrut mal Anteid si 'ml hotirisc mie o limbi prin care FA me exprim §i
si inteleg aceea ce gAndesc; am vrut si 'InT fac vocabularul termenilor technicT i m'am
apucat de traductil, am inceput mai Anteid gramatica §i nu ca si pun la locul lor dice-
rile une! limbl ce nu o cunosceam, ci ea si tree prin tipil limbeI 0 ea si pot pune pe
vocabularul med termeniT ceT noui gramaticall i si formez limba grimaticei. Pe urmi
am ficut, sad am cules o geografie, am tradus cursul de matematici al luT Francoeur,
logica lul Condilac, c. 1., cAte-va lectil de literaturi sad de poetici 0 de retorici. Prin
urmare, eti a trebuit, vrénd nevrend, a trece prin totl termenil trebuincioqi in aceste
sciinte, a'T boteza bine sad red 0 a'rni imbogifi vocabularul med. Ca si nu 'ml remAe
lucrarea neroditóre, ca si me pocid folosi dinteensa, cugetAnd de mal multe orT asupra
unui obiect ce am cugetat o-dati, m'am fieut apostat din casa pirintésci, care 'ml
propunea inaiote protectii, slujbe, chiverniselT, i m'am pus in mijlocul zidurilor celor
derimate ale S-tuluI Saya, un biet dascil en cAtI-va leu§orI pe luni, inconjurat de
cAti-va §colar! siracT, hotiritl i fanatici in priete§ugul metí §i in cugetul i alegerea
lor ; am inceput lectiile mele de la gramatici pin& am sfenit cu den0I un ink curs de
matematici cu geografia impreuni i limba nationali, in vreme de §ése anT, fàra si me
intrebe nimenT ce fac, firi si vini cine-va si incurajeze pe MOT §colarI. Venea iarna,
lemne de nicieri, fie-care polar aducea cite un lemn de pe unde gisea, care abia era
in stare si încáléscit preajma une! sobe sparte ce implea casa de fum i si topésci
fulgil de zipadi. ce vijelia 'I ripeslea pe ferestrele cele sparte. TremurAnd, cu mina in-
ghetati pe compas 0 pe creti, ne ficeam lectia i Dumnesled a bine-cuventat ostenelile
mistre, carT erad nisce minuni ale dragostei §it hoteírirei. colaril aceia s'aii impri§tiat
profesorf prin judete, in locul acelor derimituri s'ad intemeiat muzeul national 0 ali-
turl sad infiltat colegiul S-tu Saya ; limba ce s'a legiuit in acele derimiturT s'a im-
briti§at de t6tA tinerimea §i felul scrierei ij ortografieT s'ad introdus in Vote cancela-
riile. Rod al aceleia§T stradiniT este 0 teatrul national. Dupe ce dar 'mi-am format
limba sciintelor sat a duhuluT, am vrut pe urmi sá pi§esc 0 la limba inimiT, a senti-
mentului. Fara sit ies din sistema ce 'ml orenduisem in gramatici, firi si me abat din
drumul literatureT eel sfinte sad bisericescl, in care se exprimi ap de frumos i ap de
inteles prin cele mai multe locur! simtimintele cele mal inalte i maT tinere, entusias-
mul cel mal viù, patimile cele mai durerése ale cAntirel luT Moise, ale psalmilor, ale
elegiilor luT Ieremia 0 ale proorocilor in care 'Ate afla cine-va limbs epopeeT, a odeT §i
a elegieT, firi si me abat, 4ic, din t6te acestea, fárä sit stric limba cea legiuiti o-datti de
mo0I no$ri, ci numal dupi drumul i metodul lor se indeplinese lipsele ce el n'ad
avut vreme a le indeplini, adici in aceea ce se atinge de limba sciintelor, a literatureT
eel noui 0 a ideilor ce lumea a dobendit de atund inace, 'ml-am pus inainte a tra-
duce ceva din autoril cel mal vestitI non!, 0 am ales dupi a mea aplicare pe

www.dacoromanica.ro
 476

§i am vrut sa yid pe cat si mlidie limba 0 pe cat este destoinici si

exprime acele ideI atat de frumese, pline de patimI inalte qi posomorite. Limba am a fiat'o
destoinica, cad ea 'mi-a fost dascalul §i ea singurä m'a povätuit cum trebue si o maid
0 cine o va asculta, cine nu va e0 din regulele prescrise ale natureI el', va ajunge in
scurta vreme departe, nera ticind nicI °data, merge d'adreptul rara a se abate. Des-
toinicia el am vislut'o, am vislut'o mal destoinica de cat pe cea frantuzeasca, ci este
=Ai de la inceputul sèù sa fie limba, daca nu a cugetareI 0 a sentimentuluT, Inca! a
euvéntuluI i intelegereI. VorbeIe i frasele lipsesc ; urzirea sad scutul el e mare, e
elegant, e nobil. Energia nu 'I lipsesce, armonia se vede pretutindenI i cand va sa fie
zugrav, yell natura.
Velí urmit6rele versurI compara-le cu cele originale.
Si viatul ce tare geme §i trestia ce suspina
D'o pulbere umedoasa aerul amestecat
De vijiosul lor trasnet pustiul e tremurat.
Tradu in alte limbI fulgerul, tuna, trasnesee, plonk pica, geme, mugesce,
suspinä, oftéza, stranuta, plesnesce, bubue, rèsbubue, rèsung, risgomot, rostogola,
dirima, pu§ca, tun, §. c. 1. Sa cerceteze cine-va inteo fata sad fila catI R i câi L se
gasesc, sa vasla proportia de armonie ce se afli hare ea 0 intre cele- alte limbi.
Traduci cine-va versul acesta de 15 siiabe in limba grecisci :
ni parintI, fil, fratT, rude, numirT drage aU lipsitu, ca sa vada de cite silabe iese I
Cerceteze prosodia el intr'aceeace se atinge de silabele lungl i scurte cum : 4) a
canta, cantat ; 2) cantare; 3) trecere ; 4) nmenilor, i vad'o cat este me cantitativi
mal inlesnit6re la poesie de cat cea frantuzésca.
Vasli slicerile terminate in i i ú scurtI, carI atat inlesnesc versificatia i induleesc
vorbirea.
Cerceteze terminatiile sad tipiI substantivilor abs-tractl in ü, ie, are vie, ere,
ime, iune, efe, ate, urei, ent, c. L, din care fie-care '0 are a sa insugire schim-
bare a simtuluT. Cum: .simtire, simtitate, simticiune, simtul, simtimintu, cad pana acum
se exprima Vote prin oicerea simfire, efect al neinvitatureI ce in 'Lae limbile are ne-
ghiobia sad obrasnicia sa intrebuinteze termenI neapropo, sad ma! romanesce a da
vorba tronc.
Pe temeiul acesta, vaqa 1iceriIe nobilime §i nobilitate, recunoscinfii i recunóscere,
care francesul le exprima numal prin qicerile: noblesse 0 reconnaissance i se eufunda.
amindoui : La noblesse d'un pays, nobilitatea une! ten. La noblesse de l'âme, nobilitatea
sufletuluI. La reconnaissance d'une loi, recunóscerea une! legi. La reconnaissance que
je dois, recunoscinta ce sunt dator.
Cereeteze tipil §i modurile vorbelor i pueI in simetrie cu ale lincibeI grecescl non!.
Scriseid, lypcxpa.
Am scris, gypcup.
scri, vicypáro, và vá ypetql.
SA said vá, Tpásow §. c. I.
Cerceteze locurile i intrebuintarea pronumelor: nal seu §i al ha', al pe carl
francezul le arata cu son, cum §i pe U, le cu les.
Privisca bite aceste i altele mal multe 0 spune-mi daca acisti limba nu e o
limb& a intelegerei; spune-ml dad in cate a fost ea intrebuintate n'a lost destoinica la

www.dacoromanica.ro
 477

acea pentru care sunt preursite limbile, adice a se intelege 6meniT si de fate i lipsind,
si ea e destoinice a 'I face a se intelege bine.
Ea pene acum a fost intrebuintate numaT a exprima ideile cele de totT cunoscute
si de antéia trebuinte. Vie filosofiT, vie maternaticil, vie naturalistii, vie tot felul de in-
vetatI, intrebuintezeo i vade daca nu e in stare a '1 face intelesT.
Acestea sunt ere-cari din observatiile mele ce am avut prilej a face asupra limbeT,
cum si cele ce se ved in prefata gramatice1 si In partea a 2-a a disertatieT mele asupra
inceputuluT i limbeY Romanilor ; dar in vreme ce me ocupam dupe a mea destoinicie
de limba duhuluT si a inimeT, n'am uitat si o mica palle din Timba politicel cu care s'a
unit si alte maI multe cugete ale mele, incepénd Curierul Romanesc si din carT sunt
cele urmetere.
Am begat de sera, domnul meti, ce niel o natie nu este maT ticelese de cat
acelea in carT clasele cetetenilor sunt asa de departe unul de altul, nu atet cu dreptu-
rile i bogatia, cat prin treptarea duhuluT. Unde Tuteo casa de nobil sad bogat vedl
emen1 din veacul nostru qi aleturea cu densa intealte case vecine a unul serac emenT
cu doue mii de ani inderat la inaintarea duhuluT 1 cu tete vitiurile i uritele obiceiurT
ce coruptia civilisatieT a putut se nascocesce de la inceputul lumeT, si pe urme iaresT
in aceeasI case de bogat vede cine-va pe tatel cu totul inderet la cunoscinfe, la duh si la
inimi, si pe fiul creseut in Franta, sati in alte part! ale Europel, cu ideile veazului
nostru. Iutr'o ast-fel de natie cum se pot apropia si a se intelege emeniV Prin ce relatil
de duh sad de simtiment se pot a se aduna, a se insoti si a se imprieteni ceteteniT,
cend religia ce le poruncesce acésta e necunoscute i neIngrijite?

TOMUL I, PAG. 334.

La bibliografia anului 1836 este a se adeogi cartea urmat6re :

Jucäria norocului saft istorisirea pentru principatul care pe vremea

fui Petru-cel-Mare aü fost slävit in Europa
Acum s'ad telmecit pe limba romanésee Cu ere-carT adaugite cuvinte, spre po-
deba limbeT si a buneT intelegerT prin Prea Cucernicul Protos a tete Moldova, Lazer
Asaki, in orasul IasuluT, 1816, in 80, tare nume de tipogralle, dedicate lul Veniamin
Mitropolitul.
Ve rog sa bine-voitT a ne da cutezare catre maT multe ostenele a telmficireT
cartT, cu care indeletnicindu-se iubitoriI de citire, patriotiT limbel romanesd,
se se indemne a fi urmetorl stremosilor se1 romanT, a c'erora maritele fapte pfine asad!'
de ttite lumea eu dreptate sunt Iroidateu.

TomuL 1, PAG. 3I7.

EFORIA }01.111,01t NATIONALF,

No. ifirh

45:17, Martio 27.

Cinstitei Marel Logofeta a bisericipelor

Starea de acum a pensionatulul ce se afle asedat in colegiul Sfantul Saya cerend
a se lua in deosebite chibzuire, Eforia de in cunoseinta cinstitei Logofetil cele urmehire
Acest pensionat a fost intoemit ea, pe de o parte, se se dea inlesnire perintilor ;e-

www.dacoromanica.ro
 478

46tor1 pe la judete, earl vor don i se 'si tie copiil la inveteture in colegiul de aid, si
nu vor avea alte mijlike de a 's'i da copiii sub o priveghere de aprdpe; pe de alta se
se tine la inveteture, cu cheltuiala din casa scedelor, cati-va scolarl, earl se fie datori maT
la urine a sluji In calitate de invetetorI In scedele publice ; numerul acestor scolarT
stipendisti fijad hotiírlt a se sui pane la 12, s'a si implinit Ind din anul 1833.
Pe Lange acesti scolarl, ail intrat in pension si altii cu plate, pane la un numer
de 40. Pentru scolariT stipendistI se respunde din casa salelor cate una sute lei pe
lune de ilesi-care scolar, dar acéste sum& nefiind de ajuns spre a se intempina talt
cheltuiala lor pentru mancare, imbraceminte, arti s'l alte trebuinci6se, lipsa ce a fost
s'a intempinat din prisosul ce remânea de la scolarii call pleteall ciite 160 lei pe lune
fiesi-care. Dintr'acest prisos se intempina si leGle tutulor amploiatilor pensionatuluT,
si fuel in vremea and numerul scolarilor celor cu plata era de 40, remesese peste
acésta in casa pensionatului si o reserve de 15.000 leT, care sume s'a intrebuintat in fo-
losul colegiuluT, cumparandu-se ceasornicul ce s'a aseylat in turnul bisericel.
Atunci dar, pe laugh scolaril eel cu plata de la pfirintil lor, se ajuta la cheltuell si
scolaril cirora li se de ajutor de 100 lel pe luna din casa scedelor. Iar de la o vreme
perintil (land ascultare la felurI de clevetirl zadarnice cari s'ail fecut asupra pensiona-
tuluT 'si-ad tras copiiI si ail remas acum numal patru scolari cu plata, din a cgrora venit
nu se pote intempina lipsa la cheltuelile celor 12 scolarl stipendisti.
Acésta este de 95 lei pe luni (adice lipsa) pentru fiesi-care scolar, care va se
4icfi dace vor remanea In pension numaT ceI 12 stipendisti, va trebui se se:pletesci din
casa scblelor pentru fiecare cate 195 pe luna, ca si se perte Intempina bite cheltuelile
trebuinci6se, aretate in alaturata f6ie, del este cunoscut, ce cu cat mal mic este flume-
rul pers6nelor, cu atit mai mare va fi suma, care ca trebui se se analoghisésce pe fiesi-
care persona pentru cheltuiala mandrel si pentru plata la 6menii de slujba.
Eforia &Ind in cunoscinla cinstiteI Logofetil starea acésta a pensionatuluI, soco-
tesce de neaperate trebuinte a propune : ca ori se se slob6ze. din casa scélelor, pentru
fiesi-care stipendist 195 leT pe Lune, adice cu adaos de 95 lel peste ceea ce se da pane
acum, socotindu-se acest adaos pentru plata leillor ennenilor amploiatl In slujba pen-
sionatului, dupe cuno se arati in alaturata ibie; sail se se desfiinteze pensionatul,cacT cu
12 §colarT, cate 100 leï pe lung, nu se vor me putea Intempina cheltuelile trebuinci6se;
si atunci suma de lel 14.400, ce se di acum pe tot anul pentru acesti stipendisti, s'ar
putea intrebuinta mal cu folos, trAmitendu-se doi scolarI si invete la universitAti
streine, ca si se aseze mai la urine profesori in sc6lele nationale.
Dace s'ar putea adeuga salelor mijleoce de a se tinea In pension macar numaT
jumetate numerul de stipendisti din 100 ce se 4ice In Regulamentul Organic ce trebue
se se tine cu cheltuiala din casa StatuluT, atund ar putea se se intempine teíte cheltue-
hie pensionatului numai cu 100 lei pe lune pentru fiesl-care scolar; atunci guvernul
ar avea mijléce a respläti slujbele a mai multor amploiatl ai StatuluI, primindu-li-se
copiil in pension si acesti copii, aflandu-se sub o priveghere de apr6pe, ar dobendi prin
acest mijloc un sir regulat de Inveteturi si de bune obiceiurT, folositóre In viéta socialii.
Acestea supuindu-se in chibzuirea Prea Inaltatulul Domn, cinstita Logofetie este
plecat rugate se bine-voiasch a lnsciinta pe Eforie de malta hotifrire, ce va da la acéstä
plecate propu nere.

Alexandru Filipeseu, St. Bäkiceanu, Barbu , tirbeia, P. Poenaru.

www.dacoromanica.ro
 479

Lista" de cheltuell anexatä la adresa Eforiei

Cheltuiala ce dupci cerca rea ce s'aa facut pima acum s'a veçlut ca trebuesce
pentru un §colar aqeglat in pension pe vremea de un an.
Le r Par. LeT Par. LeT Par.
321 10 Pentru asternutul scolarului. Adica :
126 Saltea de cit, o perina mare, o periniti mica si o plapotna, 1110:
50 Pentru 20 coil cit, cotul pe leI 2, par. 20, la saltea
pering si plapoma.
24 Chembrici peatru dosul salteleI si al plapoma
16 PanzA gr6s1 la saltea si perina mare.
26 Lucrul saltelel si a plapomil.
10 Idem pentru doué perne.
126
78 Pentru 42 cop panzit cate 1 leg 1/2 cotul la 6 cércéfuil, insa :
3 pentru saltea si 3 pentru plapoma, de eéreér cate 7 cotT, adica:
63 Pretul Ouzel.
15 Lucrul la aceste cércéfuri, de cércéf Po lei 2 par. 20.
78
24 Pentru batista la 4 fete perne si lucrul lor, Insil
18 12 cot! batista pe lel 1 1/2 cotul.
6 Cusutul acestor fete.
24
66 Pentru un anterifi de neopte, insa :
33 12 cotI stamba, cotul Po leI 2, par. 30.
16 10,10 cog pafta Po parale 65 cotul.
5 Vatà.
12 Lucrul.
66 10
18 Pentru un !nubs peste pat de cit de 9 cotY, cotul Po leI 2.
9 Trel scufe de bumbac Po lel 3.
321 10
321 10 Acésta cheltuiala facuti pentru lucrurI ce pot tine trei anI, vine pe un an
eke lel 107, par. 3.
35 30 Cheltuiala pentru imbracaminte.
147 30 Pentru 57 cop panza america la 6 camasT, de camasa 5 1/2 coil
si la 6 perechl ismene, de pereche 4 col, Insa :
99 30 Panza Po par. 70 cotul.
48 Cusutul lor, &did ctimasa po !el 4, par. 20 si ismenele
Po 161 3, par. 20.
147 30
217 Pentru un frac de uniforma, o pereche pantalony, o vesta si o
sapca, insa
40 2 cotT postav civit pe lel 20 cotul.
10 1/2 cot ,, ,, pentru jiletca.
40 2 cop II 11 n pantalonT.

www.dacoromanica.ro
 - 480 -
LeT Par. LeT Par. LeT Par.
12 Peotru postav galben la frac, panialont §i vestA.
24 CAptu01ä la vesti §i la frac.
14 Pentru nasturT i vatg.
55 Lucrul fraculuT §i al pantalonilor.
22 O apcA de postav.
217
191 Pentru o manteli, 1nsA :
99 5 1/2 colt postav sero, cotul Po let 18.
40 10 flanelA cAptu§altt po lei 4, par 10.
12 VatA i plisi négri.
40 Lucrul.
191
120 Pentru un rénd de haine de purtare, Iasi :
36 Un spenler pentru doI coti postav sero, po let 18.
36 O pereche pantalont, idem.
24 Lucrul spenterulut.
12 Lucrul pantalonilor.
8 CAptu§a1A qi vatA.
4 NasturI.
120
85 Pentru un rénd de haIne de purtare, de vérà, Iasi
9 6 colt anghinA Po parale 60 cotul, la spenter.
12 8 n idem pentru pantalont.
24 Lucrul spenterulut §i al pantalonilor.
20 8 cotI demicoton, cotul Po let 2, par. 20, la dou6 pe-
recht pantalonT albt.
20 Lucrul acestor pantalont.
85
211 Pentru alte trebuincióse ImbrAcimintet, adicA
15 6 perechl ciorapI, Po let 2, par. 20.
15 6 basmale Po let 2, par. 20.
33 3 cravate de pele.
108 3 perechT cisme de vacs, cate let 36 perechea.
40 5 perecht pantotT, Po let 8.
211
64 Cele trebuincicise pentru tacamul meseT §i toaleta,1nsa
20 4 prosépe, Po let 5 prosopul.
12 4 §ervete, Po let 3.
15 Pentru farfurit i douè pereehi cutite §i furculite..
12 2 peptent de fildeq.
5 2 peril de cap.
64
1.035 30 Acéstil cheltuialA film] pe dot ant, vine pe un an lei. . . . . 517

www.dacoromanica.ro
 481

Pentru consumarea :
14 0 pAine de 4 orI pe
18 8/4 oca carne.
8 legume.
1 AcéstA cheltuialA vine pe an leT 365
Pentru alte cheltuelt ale institutuluT :
32 Alte cheltuell, precum : luminArT, sApun i altele.
35 Pentru dohtorif.
67 AcéstA cheltuiall analoghisindu-se pe un polar vine
pe luni cAte leT 5, parale 23 67
1.056 38
86 Pentru materialul scrisuluT pe o lung, adicA
39 1/2 top "'Artie vinAtA.
16 Patru testele plumburT.
12 Opt testele pene.
10 IlArtie olandA.
6 0 oca cernélA.
3 TibiOr i gumelastic.
86 Acésti cheltuialA analoghisindu-se pe un polar, vine.
pe lunA le! 7, parale 7, 0 pe an lei . 86
1.140 Lefile amploiatilor 0 ale 6menilor de slujbA, insA :
880 ale amploiatilor.
260 ale 6menilor de slujbA, adicA :
300 censoreluT.
200 doctoruluI.
200 easieruluT, care tine §i registrele pensionatuluT.
100 sub-InvAtAtorulul.
80 economulul.
60 bucAtaruluT.
50 sufragiuluT.
50 femeeT Ingrijit6re la spital.
50 spAlätorésa.
50 réndapiluT care taie lemne la bucAtArie, spAlAtorie
la sobele pensionatuluT.
1.140 AcéstA cheltuiall analoghisAndu-se pe un colar vine
pe lung lel 95, iar pe an leT 1 140
In plus 1 056 38
Gel de mal Inainte 86
2.282 38
AdicA leI douè mil douè sute optilecT i doT, parale treT-lect 0 opt, trebuesce la
un colar stipendist cheltuiali pe vreme de un an.
TOMUL I, PAG. 356.
Primit 2 Iulie 1837. No. 1.985.
Ccitre cinstita Logofefie a pricinilor bisericesci
Cu mare durere a inimel sunt silit a arAta cinstiteI Logofetil bisericesd ci in semi-
narul acesta al SfinteT MitropoliT, prin proiectul cel pentru seminariT, fAcut i IntArit de
31

www.dacoromanica.ro
 482

Obsteasca Adunare s'a hotarit suma de 52.400 le!, pentru Puma de 40 scolarT internl
In cea maT fauna orénduiala, dandu-li-se mancare huna si de ajuns, haine curate, can&
si hartie destula si téte alte trebuinciése; l'Aria tot aci si lefile de 4 profesor!. Ed
supus ardt, ca noT nu suntem 4 profesor!, ci numaT 2; hainele copiilor sunt tot rupte, ha
inca niel nu se scie cine ce are, multe lipsind dintr'énsele; mâncarea li se da nu orne-
asea, ci numaT niste spilaciturT si mal tot nefiarta, din care pricina adesea-ori se bolnA-
vesc scolariI; cartl si hartie nol nicT o-data nu avem dupa cuviinta; cu un cuvént, se
tine cea maT urna rénduiala, si totusT pomenita suma de leT 52.400 pe an hita se
cheltuesce, ha inca mi se pare cA trece si de 60.000. De aceea, v6end eil acésta necu-
viinta, privind jafurile si furtisagurile cele invederate ce se fac din partea economieT,
unit fiind si ieromonahul Ieroteid la acest fel de chiverniséll economicésca, nu lipsesc
a incunosciinta pe cinstita Mare Logofetie, ca cat maT curand sa grlibéscA a pune lucru-
rile aceste obstescI la o maT huna orénduiall, cAcl prin acésta si moraba tinerilor se
strica si Statulul se pricinuesce mare pagubi.
Cu Lita supunerea al cinstitel Mar! Logofetil,
Prea plecat singa,
Nicolae Witl'Apescu
Profesor al seminarulul
1837, Iunie 30,
Sei se pue la delei.
4837, Octonivr:e.
DBPARTABIENTTA TRBBILOR BISERICESCI
....__
Anul 1837, fulja 3
No. 1.815, Masa 2
Cinstitei Mitropolii
Cinstitul secretariat a/ Statulu!, supundnd la cunoscinta MarierSale lid Voda ra-
portul acestel LogofetiT cu No. 1.191, atingtor de banil poclonuluT ce se string de la
preotiT si diaconiT din eparchia Santel MitropoliT, si carT sunt hotaritT de regulament a se
intrebuinta la cheltuelile seminaruluT, ad trimis DepartamentuluT rèspuns cu No. 1.191,
coprinptor, ca prin rezolutia ce a bine-voit Maria Sa a pune asupra acestuI raport,
primesce de huna chibzuirea acestuT Departament si poruncesce cele urmatére : A se
«da adicA acésta l'amura de venit in primirea iconomuluT case! Santa MitropoliT, care
«va infatisa Logofetie! catastisele protopopilor de numele preotilor si a diaconilor ce
plAtesc acest poclon, ca gasindu-le soglasuite cu suma ludelor din condica ce o are al-
n catuitä dupa cele din urma catagrafiT, sa dea tidula iconomuluT, a incheia socotéla pro-
topopuluT. Drept aceea, cu ciaste Departamentul da In cunoscinta Sfintel Mitropolil, sa
bine-voiascA a face punere la cale, spre a se aduce intru sèvirsire acésta malta porunch,
dupi coprinderea de maI sus, cinstind si pe Logofetie cu rèspuns de punerea in lucrare.
M. Cornea.
Raport
Banil poclonului ce se string de la preotiT din eparchia Sfintel Mitropolil cate leI
10 pe an, fiel-care, sunt hotarill de regulament a se intrebuinta la cheltuelile semina-
ruluT.
Primirea acestor han! este incredintata unuia din amploiatil SfinteT MitropoliT, si
dupa sciinta ce a luat Logofetia se urca acest venit in leat 1835 pana la talerl 21.981,
iar dupa suma preotilor si a diaconilor ce se gasesce in condica acestuI Departament al-
catuita dupe cele din urma catagrafiT, trebuia sa primésca le! 26.000. Pentru acata

www.dacoromanica.ro
 483

scadere ca de leT 4.000, Logofetia in leat 1836, a fost facut bagare de sérna SfinteT Mi-
tropoliT, ca i baniT poclonultd sunt o ramura de venit si se cuvine sa se dea in primirea
iconomuluT easel, carele va infatisa LogofetieI catastisele cucernicilor protopopT de nu-
mele preotilor i a diaconilor ce plgtesc acest pocion, ca gasindu-le cu suma ludelor
din mal sus Visa condica, sa 'T dea tidula a incheia socotéla protopopuluT. Dar, Ilind-ca
Sfanta Mitropolie niel un r6spuns n'a dat LogofetieI asupra acesteT propunerl i primi-
rea se face tot de catre acel amploiat, cu paguba seminaruluT, din pricing ca nu cu-
nósce adevgratul numèr de preotl din plasa desI-caruia protopop, sub-iscglitul supune
plecat acésta pgrere a sa la cunoscinta InaltimeT Velstre, ca, de o vetT gasi cuviinciegsa,
si bine-voitT a da luminata poruncl de a se pune in lucrare.
No. 1.729.
Anul 1837, Main' 25.
Masa a 2-a.

sEcuETARTATuL STATuLui Primii la 1 Tulle 1837. No. '1.663.

--
A n ul 1837, Mai It 31

No. 1.491. Bucurescl

Cinstitei, Mari, Logofetii a trebilor bisericegi,

Supuindu-se la cunoscinta Märiei Sale luT Voda raportul CinstiteT LogofetiI cu
No. 1.729, atingtor de baniT poclonulul ce se string de la preotl din eparchia SfinteT
Mitropolil, in suing de leI 10 pean pentru fiesT-care, i earl stint hotaritl de regulament
a se intrebuinta la cheltuelile seminaruluT, i luand Maria Sa in bagare de séma, ca
primirea acestor banl este incredintata unuia din amploiantil SfinteT Mitropolil i, dupe
sciinta ce a luat Logofetia, se urca acest venit in leat 1835 pang la talen l 21.984, iar
dupa suma preotilor si a diaconilor ce se gasesc in condica aeelul departament, alca-
tuita dupa cele din urma catagrafiI, trebuia sa priméscg leT 26.000; Prin resollia ce a
bine-voit a pune Inaltimea Sa, primesce de buna chibzuirea acelui Departament, cu a
se da adica i acésta ramura de venit in primirea iconornuluT easel Sfintel Mitropolii,
care le va infatisa LogofetieT catastisele protopopilor de numele preotilor i a diaconi-
lor, ce plgtesc acest poclon, ca gasindu-le soglasuite suma din mal sus Visa condica
sä 'I dea tidula a incheia socotéla protopopuluï.
Pentru care Secretariatul Statulul nu lipsesce cu ciaste a da in cunoscmta aceT
cinstite LogofetiI spre intormal urmare.
Mihalache Ghica. §eful secsiel, C. Petreseu.

Inältimel Sale Domnului Stdpanitor a t6te Térei Romanescl,

Alexandru Dimitrie Ghica Voevod
DEPARTANIENTUL LOGOFETIEY TGEBILOR BISERICESCY

RAPORT
Ocarmuirea Sdntel MitropoliT, cu adresul el sub No. 521, indreptand catre acest
Department raport clitre Inaltimea V6stra No. 520, spre rèspuns la Malinl ofit cu
No. 119, poruncitor de complectuirea numaruluT profesorilor in seminarul SfinteT Mi-
tropoliT, sub iscalitul plecat supune la cunoscinta Inaltimel Vastre, adfiogand, ca de si
Vice Sfanta Mitropolie ca nu se pot gasi inteacéstil téra asemenea profesorT de teolo-
gbie, dar Logofetia '1-a fost indreptat pe un Neagoe, roman din Transilvania, carele este
si caligraf des6virsit si n'a voit sa 'I cerceteze diplomele ce le are de a Jul inv6tAturg,

www.dacoromanica.ro
 484

pe acel temeiii numaT, dupà cum se vede, cA la anul d'Antéid nu era trebuing sA se
inainteze de odati totl profesorii, nefiind copil imputerniciti de t6te clasurile. i n'ail
prevNut cä limba romAnésci are lipsi de multe caro teologhicesel care unnézi a se
introduce din limbi strAine de bArbatl vrednid, carT vor fi des5virsiti inteacésti invèti-
turi. Niel a judecat, ci profesorul Bilipscul nu pite numal singur si se indeletnicéseA
inteo asemenea ostenitóre lucrare, firA si aib5 ajutor, cu intrégi sciinti ca sá tilml-
cései din latinésci sad din nemtései cArtT teologhicescl. A§a dar, fijad-ci la viitorul
Septemvrie, dupA inaintarea ce ail luat copiif in seminar, ati, si tréci la alte clasurT mai
inalte i pentru pregAtirea din vreme a cirtilor trebuinciése necunoscénd sub-iscilitul
alt mijloc mal inlesnitor, despre acésta, chibzue§te, de va gAsi cu cale InAltimea Véstri, si
chiAme iarA§1 din Transilvania un romAn de legea pravoslavnici, cu doveji destoinice de
a sa invnAturb, spre a se ne4a profesor la seminar, ca impreuni cu BAliqeseul si se sir-
guiasei a aduce in limba patrieT 'bite cArtile cerute a se preda in seminarele pregAtitsfore
§i in seminarul central al SfinteI MitropoliT, tipArindu-se acele cirti cu a ei cheltuiall.
M. Cornescu.
No. 1.168.
Anul 1837, Aprilie 9.
Masa a 2-a.

TOMUL I, N.G. 366.

Des frontières de Moldavie, le 1-er Am-a 1837
M. Anatole Démidoff, connu par ses richesses et ses occupations géologiques,
venait de passer par lassy. 11 était accompagné de plusieurs savants frangais qu'il a
engagés pour faire des recherches scientifiques dans la Crimée. Les membres de cette
commission sont M.M. Herot le vicomte de Ponceau, le docteur Léveillé, Rousseau, Raf-
fet et de Sainton, qui avait fait le voyage autour du monde avec le capitaine Dumont
d'Ur ville. Pendant le court séjour qu'ils out fait i Iassy, ces savants ont visité l'Aca-
démie de Moldavie, dont les élèves avaient subi l'examen avec un succès très satisfai-
sant. Le cabinet d'histoire naturelle, institué pendant l'administration du Général
Kisseleff, depuis cinq années seulement, contient déjà une quantité considérable d'objets
intéréssants, qui fixérent l'attention de ces messieurs; et la branche d'histoire natu-
relle commence à étre cultivée dans ce pays, encore inconnu sous ce rapport à l'étranger.
Plusieurs de ces savants ont été regus comme membres correspondants de la
société qui compte les noms les plus distingués de l'Europe.
TOMUL I, PÁG. 381.
DEPARTAMENTUL
LOGOFETIEI TREBILOR BISERICESCI

INSTRUCTIEI PUBLICE
din
PAINTIPATUL T1I1EE 110MINIISCI

Anul 1837, luna luf August 27

No. 2.671, masa 2-a

BucurescI
Cinstitei Eforii a ;c61elor,
Fiind-ci Luni, la 30 ale urmitórel, qiva prAsnuirei prea iniltatului nostru Domnf
la 9 ceasurI evropienesci, de diminéti, merge MAria Sa sá asculte SfAnta liturghie la bi-

www.dacoromanica.ro
 485

serica mOnAstireT SArindarul, i dupA sèvirsirea SfinteT slujbe este a se face ceremouie
in finta a tóteT boerind la palatul domnesc;
Logofetia, intru implinirea datoriilor el, are cinste a vesti de acésta si pe acéstA
cinstitA Eforie, ca la ar6tata 4i i ceas sa poftéscA impreunA cu tott amploiatiT s6I spre
cuvenita ceremonie, in uniforme.
eful departamentului, Scarlat Mihälescu.

TOMUL I, ['AG. 381.

DEPARTAMENTUL Primit, 5 Decernbre 1837.
LOGOFETIEI TREBILOR BISERICESCI
§i
INSTRUCTIEI PUBLICE
din
PRINTIPATLIL TgREI 110MANESCI

Anul 1837, luna Decembre 4

No. 3.515, masa 2-a

Cinstitei Eforii a §c6lelor,

Fiind-cA ast01 SAmbAtà, la 6 ceasurT evropienesel dupA amiazT, 'aria Sa pr( a
inAltatul nostru Domn merge la m6nAstirea Sf. Saya sl asculte SfAnta slujbA a denieb
pentru care Logofetia ca bite cA a dat i in cunosciinta Epitropiel sa ingrijesci pentru
impodobirea bisericei i incAllitul soba din lAuntru, dar spre indeplinirea de datorie,
are cinste a incunosciinta i acel cinstite EfuriT, sA facA si din parte-T cuviinci6sa punere
la cale, precum adicA se va fi urmat cu venirea MirieT Sale la pomenita biserirA si in
anul trecut.
*eful DepartamentuluT, Scarlat Mihälescu.
eful meseT, Iancu Costacopol.

TOMUL I, PAG. 388.

Facsimile dupA medalia SocietAteT de naturalistI din lasi, 1837, se pote vedea in
publicatiunea de medalil a D lui Crupenski.

1837, Iunie 24, supliment la Albina roma' neasca No. 49.

Alduta romaneasci
(Imitatie din Schiller)
Alciuta roma' neascei, credinci6si solieT ce 'sl-a propus de a publica din vreme in
vreme fragmente poetice si in prosa de ale acelor ce hArAsesc ceasurile slobode spre
cultura literatureT romAnescT, crede cA va face plAcere cititorilor impArtAsindu-le ur-
mAtórele versurT a r6posatuluT A. Hrisoverghi, fin& poet, pe care m6rtea 'l-a sacrificat
inainte de vreme.
Tinérul la
La isvor sedea bgatul culegAndu-sl floricele,
felurita cununä, el IT impletea din ele ;
Apol le privea cum rupte tutea valurilor joc,
LegiinAnd le ducea apa, netiindu-le in loc.
Ast-fel sbor a mele tlilesi se trec fArA de urmA ;

www.dacoromanica.ro
 486

Ca acest piriá ce curge neostenit, plin de spum5,

«Si tineretele mele in flere se vestejesc
Ca florile din cununit ce-a lor fatä 'sI prApAdesc.
nNu 'ntrebatl pricina care s'a plang cu amar me face.
Chiar in versta inflorird uneI vietI ce n'are pace l
Tot se bucurA in lume la a primAverel sbor,
nNAdAjduesce cu vreme astept'un noil viitor,
Dar acestea mil de glasurl naturiI in desvAlire,
"Ce din somnu'l se trezesce si spre viétA ja pornire
nDestéptA adánc in mine si in stnu-mi l'unciese
7, Durerea, ce cu cumplire de care o sA me sfersesc.
i ce folos a'rni aduce de acum bucuria pote?
Acea ce Maiil iml vestesce si In sférsit a lumil tete,
CAnd mána nenorocireI peste mine s'a Wat,
y;CAnd in lumea amAgird am remas singur, uitat?
nSufletul mea, ah, doresce, si cu ne 'ncetare catä
nUna numaI ce 'I aprepe si pentru'n ved depärtati;
Cu grabA invärliatA bratele mele intind
nUmbrel scump inchipuite ce In ved o am In gänd,
Dar zadarnicA dorintA; nu 'l pot da imbrAtosare
i mima mea remäne iarAsl In neastempArare ;
ydgumaI mertea linistire sufletuluI metí va da
nA mele dured amare ea numaI va alinal
Vin cc/Al-te la mine, zinA mándrA si frum6sAl
,Vin coberA-te la mine, ingámfatu-tI palat lag.
nFlorI pe care Maiil le nasce pe cale-t1 voiil presura
i in brate-tl si pe sInu-ti cu prisos voill reversa.
nAscultAlrAdiul resunA de cántArI veselitere,
Piriutul lin 'sl poirtA valurile 'ncAntAtere;
ln cea maI micá colibA este loe incApetor
nPente o pereche iubitA, fericitA in amor".

IaA 4 Martie 1837. Supliment la No. 18, Albina ronicineasca" .

Elevir ConservatoruluI filarmonic tia dat MartT, in 23 Fevruarie, a lor Anteiti

cercare teatralA in limba nationalA. Laperuz, dramA de pe a luI Kotebue, O Vécluva
vieleanä tot de acel autor, s'atl prelucrat pentru acésta de D. Aga Asaki. Dorinta de
a fi fatA la acea finteiii representatie dramatici in idioma patrieI a fost asa de mare,
in cat cu patru 4.i1e mai inainte nu se mal afla niel un bilet de intrare, si in sera aceea
teatrul se pArea prea mic spre a coprinde pe totl doritoril. Orchestra, diriguitA de
D. P. Cervati, profesoru/ conservatorulul, si alcAtuit din aceI Ante).* artistl al CapitaleI,
ail fost deplin, asemenea si decoratiile, zugrAvite de D. Valen, el vedit talentul acestuI
artist favorit.
Representatia a inceput cu un prolog, a cAruia text aicea se alAturézä.
La vederea Parnasulul pe carele se afld aseclate in tabloil Apolo cu Muzele, si cAtre
carele zina Moldovei, insufletitd de evgenisa dorintA, cu t6tA greutatea carierel, se

www.dacoromanica.ro
 487

Inainta, totT privitorii ail marturisit a lor urare prin aplausurI sunatère, in a carora
mijloc se coborl o pléie de acele prologuri tiparite pe hArtie cu vapsele nationale.
Piesa Laperuz, intrunita cu cele mal alese etiontece de a lui Rosini, Belini, etc.,
s'a jucat cu nemerire. Cuprinderea ei cea intristAtóre, infátosatä cu sentiment si
adevér, versurile cele armonióse a diletantilor, mal ales a damelor, ad induiosit adese-
ori pe privitod pana la lacrimI, si '1-ad indemnat de a marlurisi a lor multamire prin
innoite aplausud. Asemenea i Veduva s'a jucat cu multamire.
Din acést4 cercare, cunoscdtoril nepar tinitori minesc un fericit resultat pentru
informarea unul teatru national, strainil aü avut prilej a judeca despre energia
limbe néstre la dec/amatie si despre a el armonie In antece, ce se apropie mult de
acea italiana.
Infatosata cu asemenea bun augur, acésta representatie s'a poftorit in 26 Fe-
vruarie dupa obstésca cerere. Imbulzirea a fost inci mal mare, si muiticarI n'ad putut
intra s'ad inscris pe viitérea representatie.
Nol nadajduim ca directia ConseriatoruluI, indemnata de ingiiduinta si interesul
public ce 1-ail marturisit in un chip atat de mare, va indoui a e sirguinta pentru de a
aduce la indeplinire un aseqamént menit a desveli deosebite talenturI si potrivit a in-
riuri asupra literature, civilisatiel i petrecerei publice.

PROLOG
COPOS DE A. G. ASAKI 1 ROSTIT PE TEATRUL VARIETATILOR DIN fiko IN 23 PEONARE 1837 LA ACEA AUNO
DRAMÁTICA REPRESENTATIE MOLDOVENEASCX A CONSERVATORULDT FILARMONIC

PERSOANELE

Genius. Zina Moldover. Apolo cu

(Teatrul infatoOdi forte cu depArtare fulgere, Genius cu o minii duce pe zina, iar ca alta tine o fklie)

Genius
Vino, urméza dupa mine, al MI pas d'el cumpeni,
Mult mal sigur, o Moldovo I catre scopos veni.

Zina
Eù deprinsa la repaos, traind pe 'nflorita vale,
Nu pot rapede a merge pe asemenea grea cale.
La un loe pe care nu '1 scid, ce '1 numeaI loe fericit,
De-a fi pasuluT med reazem, zine tu al juruit,
Dar mé tem ca pedid nou6 s'ostenelile trecute,
Chiar in miezul carierel vor curma a mea virtute

Genius
Dorul ladde, fericire sa indemne al MI pas ;
Aspra'l calea care duce catre muntele Parnas;
Fulged, tunete i monstrud latesc spaima, cruda mdrie,
La aceia cad nu pot a ion sarcina sA pide.

www.dacoromanica.ro
 488

Zina.
Intre rApile Manase, printre carT am cAlcat,
Jertfe-ale filotimiAT vAquI mil s'ad cufundat!

Genius
Nu I Acel ce 'n sin pAstrézA de virtute o scAnteie,
Pentru a patrieI folosuri nu se témA c'o sA peie !
Pe a Parnasuiul verip malurT timpul este mal senin,
SunA dulce armonie, suflA zegrul mal lin,
Acolo a ostenelel trainic rod tu ve! culege,
Intre 'Opte si lumia, o Moldavio, alege.
SurorI gemine-ale tale pretios timp n'ad perdut,
De saca foc InvApAiete de mult pe-aici ad trecut,
i din templul tul Apolon, prin a versulul putere
Pe a lor patrie revarsA a vietel mAngAiere I
VeOT respintene aicea, lat drum iatA mal usor,
Pe el florl tu aduna-veT ce 'ntr'o Oi se nasc si mor,
Pe el fArti ostenélii tu de mAgulirI purtatA,
AI petrece a tale slile in mil visurl ingAnatA.
Dar plAcerI nelAudate s'a lor fermecat nectar,
TArilid cAnd t'O distepta-te s'ar preface In amar!
Dec!, Moldavio alege I nu prin sfat, cá prin simtire,
La nepotI si fil gAndesce, §li inchel o botArire I

Zina
Rostul tAti mie 'ml rèsuna intelept, inalt cuvént,
'amortita mea virtute se rAnesce din mormént !
(De odatS se descopere in depArtare Parnasui cu Muzele; la acéstO vedere ()ice cu entusiasm):
Ce icinA minunatA ! mi s'aratA d'inainte,
Am ales, puternic zlne I pas.... sA mergem inainte,
EA aleg petr6sa cale, care va cA s'ail descbis,
De-oid peri, frum6sA'l mórtea pentru un lucru evgenis I 1)

Insemnare. Pe muntele Parnas se vedea pe teatru, din vil pers6ne tinere, al-
cAtuit tabloil a luT Apolo si Muzele cu ale lor atributurl, dupl slAvita ic6nA a luT Rafael,
de unde rèsunA o hui musicA armonielsA.

TOMUL I, PÁG. 404.

Nu putem abandona anul 1837 fArA de a aduce omagiile nóstre nemuritoruluT
Alexandru Hasdeii, Eforul sc6leT de la Hotin din Basarabia, pentru patrioticul discurs
rostit de el la examenul public din 25 Iulie acel an. Negresit, bètrAnul Efor curtenesce
pe Rusia in discursul sn, dar altmintrelea putea el spune cele ce a amintit in favArea
natiunel romAne ?

i) E reprodus in Fòia literarci No. 20 din 14 Maiu 1838.

www.dacoromanica.ro
 489

Iati acel discurs :

Cuvént,
CAtre eleviI sale HotinuluI, rusl i moldavl, carY aU sfersit cursul InvetAturilor
rénduite la acésti sal§ tinutall i ail a trece la gimnasiul din Kisined, compus in limba
rusésci i rostit la examenul public din 25 Iulie 1837 de D. Alexandru Hasdei, nobil
roman basarabean, Efor acesteY scoll i mAdular a maT multor invetate societtitT din
Rusia.
Nobill copill
piva de astAll trebue si remaie pentru tot-d'a-una In a vestra pomenire. Vol pAsitY
astd4t impreuni cu copildria wistri pe.cea ântêiü tréptA a inveliture potriviti cu vérsta
in care ve aflatT, i d'inaintea vestrA se deschide calea une cu totul noue indeletnicirI
cuvenite versteI tinerilor. Calea pe care a'tY trecut pand acum a fost presdratA numaI
de florT, i vol lesne ciletorit'o zAbovindu-ve, harjoninclu-ve, iar acum pornitl pe o
cale spinósi, i, fad deosebite ostenelT, firi marl silintI, nu o vetI putea petrece, pand
acum i InvetAtorilor nu le-ad fost greil a urmdri si a indrepta fiesl-care pas al vostru.
Esind din casa pArintésci, ati intrat sub adipostul acesteT scoll IntocmaT ca nisce in-
gen l cu pruncestA curitenie a minteT, cu pruncésci neprihinire a inimeI, i havelito-
rilor vostri fost indemand a merge numaI de la o laltd cu vol, ca i cand s'ar fi
tinut cu vol de mani, pe acea cale, pe care ve povituia InsusI firea nevinovatel vestre
verste, a acel singurT verste cireia numal Ii este deschis cerul. Cu intrarea vastri In
versta copilandrici, crescerea vi se face mal nevolòsl i mai]trudnicd. De acum povitui-
toril vostriT vor fi indatoratT a vi se Impotrivi mal mult mal cu dinadinsul ; a se
lupta cu vol neincetat spre a starpi iutile sburdAciunT ale inimeT, spre aslempArarea
nedeprind agerime a minteT, cu acest chip, a ve feri de Intiurirea IntAritatelor ideI
a veaculuT nostru si a furtunatecelor patiml ale vieteT.
PAM acum educapa vóstri s'a desvelit In voii sub singirra puterea fire, iar de
acum firea se va supune mesurel judecite, a simtirel si a experientei véstre, i fiesI-
care din vollsT va Inchipui pentru sine osebite plecarl i nAravurI. Acesta este un prea
de critici zistimp, cand volnica lucrare a fire se supune vointei n6stre ; acest zAstimp
prea respicat osebesce vérsta copildrescA de vérsta barbitéscA, i educatia cea mal de
jos de cea mal de sus.
Iati In care vreme lisatI acésti cólä, i pentru aceea qiva de astalt trebue si ve
fie pururea In pomenire ca cea de pe urmä qi mal frumési, mal norocita a traiuluT orne-
nesc. Perderea acesteI vile vol nu o simtitT, dar nol copiil de multe orT am petrecut'o,
tot- d'a-una o jalim i oftim gandind la acel veac de aur al nostru, la acea unicA ce-
résci pirticici a piménteste nóstre viet1 ; decl, cu jale mare ne despArtim de voT, del vol
fost obiectul dragosteT si a indeletnicireT nestre, si cu statornicie a'IT bine intre-
buintat privegherea stiruinta ce am avut pentru vol. Cu mal mare jale Ina ne
despirtim de vol, pentru cA ne despirtim In o asa vreme de critici pentru vol; iar
cinstea aceste soon i sporul nAdejdelor nastre unite cu dorintele a WU obstea spre
un viitor mal bun, gang astirlf de la cea mal inainte a vóstrA harnicie. NoT avem
dreptate a ne i ingriji pentru vol, ca In repedea Inviluire a tineretel pe calea cea vén-
turisi a patimelor, si nu privilit1 In noianul Insusit copildresculul vostru suflet,
intunecarea sèreluI la amia4T a volute! v6stre si nu Ineguréscd frum6sele zorT ale di-

www.dacoromanica.ro
 490

miuetei, a cirora resirire noI le-am velut in copiliria v6stri. Acest fel bunul grädinar
cu dragoste si nidejde residind mlidita, o privesce aposi ea de frumos se desvoltä pri-
mitvara, si se teme ca arsita vereI sad recéla iernel si nu s'atingi cu a sa ucigasi in-
riurire de acel pravit al ostenelilor si al privegherilor la. Incredintându-ve deci Pro-
vedinteI Dumnezeesci, ce este tainica crescetére a obstesta sérte a norodului, si in
deosebire a segtel fiesi-eiruia om, ferbinte o rugim si ve däruiasei duhul intelepciuna
si a intelegera, spre a cumisce si a deosebi folosul adeverat din cel parelnic ; duhul
putereI si a virtutei spre a ve feri de amigitárele migulirl a lama si a veacula de
acum, intovirisindu-ve cu Sfatul Sf. ScripturI din cartea I-a a Macaveilor : Aduceti-ve
aminte de faptele strimosilor vostri; pomenindu-I pre densil 11101.4i-0 cu Domnul, si
vol instill ve yeti face sliviti intru pomenirea urmasilor vostriu.
Ed me intore mai ales care vol, nobill fii a Moldova 1 Vol ma apr6pe mal de
rudi sunteti inima astre dead ca-l-alti, pen tru ei din t6te legiturile politicesel,
cea de mal apr6pe legituri a obstestel n6stre patrie ad imbinat si a mistri stare de
astäglt cu al vostru viitor intr'o nedespirtiti si nepreficuti intregime, prin mijlocirea
inflintirel n6stre intru aceeasi tea. lar simtiméntul politicesc, precum '1-a deslusit un
adanc cugetätor, cel ma puternic este acel ce se chiarni patrioticese, din care urmézi
ci dragostea care patrie pote fi numal chezisia dragostel care locul unde ne-am LIM-
cut ; si pentru acea, asti sc6li e insemnati mal ales pentru eel de loe piméntea, si
ale el marl scopurY sunt inteorse spre litirea puternicei educatil patrioticesa, acolo
tocmaI unde ea a primit a sa fiinti si lucrare. Pimentenii altor ten l se aret aicea pe o
vreme, adua fiind in aceste locurl din intémplare, iar nu din datorie ; si intocma ca
piserile viratice el se intorc iarisI in téra lor, polite niel cinstind micar cu vre-o multi-
mitére pomenire téra néstri. Pentru vol, piméntenT copii, ed ve aret faptele sta..
moOlor nostri, 6menil mar' al Moldavia, ea nisce pilde vrednice de a le urma si
vol, ca cu aduc,erea aminte de slava norodulul nostru si ve putetl intiri cu duhul, si
revnind ei, sä ve putetI face slivitl in pomenirea viitórelor astre semintiY. Adueeti-ve
dar aminte, ci fill de istorie nu este patrie, si fill de dragoste care istorie nu pote
fi dragoste care patrie.
Numerand vechile ylile a norodului nostru, nepirtinitorul cercetitor va limuri,
din sirul Intémplirilor ce ati inchipuit sérta Moldavia, numai o istoricésci descoperire,
adici, ci norodul nostru tot-d'a-una a fost nenorocit, dar niel o-dati n'a contenit a
fi virtuos. Pravoslavia, Monarhia si patriotismul ad fost tra temeiuri ale obstestei
mistre vieti, cirora fapte noi niel o-dati n'am viclenit. Dupi imprejuririle de dad,
iar nu pentru a nu ar fi fost de ajuns puterea din liuntru, noi n'am apucat si ajun-
gem la acea trépti de civilisare pe care sti astä ()I cea-l-alti Europa, dar istoria astri
dovedesce ci in rivna de a ne lumina, nu neam Mat mal jos de cat altit päni si in
vremile cele ma turburate a Ora astre.
Printul Alexandru-cel-Bun primind imp'äritésca diadem& de la impiratul gre-
cese Andronic Paleologul, a intemeiat in Suceava sc6li juridicésci dupi modelul acela
din Tarigrad, intru care invetatil adusi din Vizantia talcuiri pravilele numite Vasili-
cale, precum si sceda greco-latino-slavoni pentru clerul bisericesc intru care Mitropo
litul Teoctist singur ttticuia invetitura biserica pravoslavnice.
Printul Iacob Despot, a intemeiat in Gotnari o Universitate cu biblioteci pu-
blici, sub directia panigeristulul sea, scriitorul Sommer, si a dol birbatl invetati

www.dacoromanica.ro
 49 l

cunoscuti pe vremea aceea Kaspar Peuter, ginerele vestituluT Melanliton din Wartetn-
berg, si Ioachim Retica, profesor de matematica din Cracovia.
Printul Vasile Lupu dupi marturisirea P. S. Macarie, patriarhul AntiochieT, a
fost cel mal invètat dintre toll Printil si imp6rAtescI barbatI din catT numitul patriarh
s'a intémplat A. cunósca in indelungata vreme ce a cal6torit prin provoslavnica Eu-
ropa. Acest Print a latit soila juridici a luI Alexandru-cel-Bun, mutandu-o din Suceava
in Iasi, sub numele de Vasiliana. A intemeiat patru scóle de teologie langli catedrele
arhierescI si douè scoll gramaticesel langa Mitropolia din IasT. Printul Constantin Duca,
in vremea sa, se proslavesce in lumea invèlata de cel a.ntéid Elinist si cel maï adanc
sciutor a filosoilei lul Aristotel; a asegat cele mal intéiii scolT pentru norod pe langa
bisericile de sobor in Vote orasele tinuturilor, dintre carl scóla HotinuluI a inflorit
mal mult deceit cele-l-alte pana si sub stapanirea carmuirel turcesa Cel de pe urma
al el Efor a fost Episcopul Anillohie, ce a dat la lumina in limba românésca Univer-
sala geografie si Prescrierea chronologica a annnilor moldovenT.
La noI ail ajuns in copie cate-va povatuirT dupa care se invèta in sc6lele Molda-
vieT in veacurile XV si XVI, si ele slujesc de laudatóre pomenire a procopsirel profe-
sorilor MoldoveI de atuncl ; acestea sunt : Zaconicul sati prescrierea pravileT bisericescI
scris slavonesce de gramaticul Damian, si nSinopsul de istoril, Incepute de la zidirea
lumeI, aflat in scrierile ieromonahulul Ieremia.
Eti las vremile aceste vechT, si aceste putine pilde din vecheia nóstra istorie, si
se pare a fi destule spre a se incredinta orI-cine ca stramosil nostri nu ail fost neba-
gatorI in séma pentru luminarea lor ; dar póte clice cine-va ci aceste pilde sunt prea
de rénd, ca si pe aiurea.
Un Domn stapânitor cu sufletul puternic, avOnd mintea de convecuitoril s6T, nu-
mèrand ce póte a de neap6rata trebuinta norodulul s6d pe vremea viitóre si prev6end
cu cugetul sórta la care are sa ajunga, se silesce mal de cu vreme sa pregatésca tarOia
epoca a politicirel noroduluT si prin felurT de intelepte orénduell si asepmanturl do-
resce mal cu sirg sa asimulueze norodul s611 cu sistema reguleI vietuireI politicescl
a celor-l-alte stlipanirl, dar, murind el, pere cu dénsul si folosul dorintelor sale, pre-
cum un meteor ce scanteiazi pe cer, sail ca un comet ce se zaresce, Wand apoI dupa
sine flume o urma in pomenirea nóstra ; iar numele luI rèmane in mórta litera a vre-
until chronic, sail in naruitura unel invechite zidiel in care cugetul OA se odihnesce in
vea, intocmaI ca o mumuie incuiata in balsamicescul el chimir, intréga, neputrezita,
dar fail viéta si fara nadejde de a maT invia. In istoria nóstra gasim pilde si de alt
soiii, pilde cu totul private, precum ca stramosil nostri, in calea paliticirel noroduluT, ail
deslegat óre-carT gaciturI a mintei si a sciintel numal dupa a lor intelegere, cu a lor
numaT indeletnicire, iar in Ore-carT principil a politicireI ail intrecut pe cea-l-altli Eu-
ropa, mal ales pe cea megiesita.
Acésta nu a fost fapta vre-unuI mare carmuitor, nu.
Acésta a fost o vedenie ce de la sine a lurninat mintea noroduluT ; a fost lu-
crarea uneI adand obstestI simtirI, drépti a luI, firésca, si nu imprumutata de la strainT ;
adica
I. In Rusia tiparirea cartilor se socotea inca lucru necurat, mestesug diavolescu,
dupi spusa marturiilor contimporane, iar in Moldavia se tiparea Sfanta Scriptura si
carti de rugaciune in limba slavon6sca spre inlesnirea obsteI noroduluT. Cel mal rar

www.dacoromanica.ro
 492

monument a acela mal vechI slavonescY tipariri in Moldavia, a ramas Evanghelia

slavoni tipariti la 1512 de ieromonachul Macarie cu 22 anI In urma intemeiereT cele!
ântêiù slavonescI tipografil in Cracovia, ch.nd din potrivi cea ântêiú proba a carturarieT
In Rusia se socotesce a fi abia pe la anul 1564 I).
II. Inca In t6ta Europa ardea cumplita lupta pentru inaltul adevär, ce abia rostise
Marele Luther, ca limba bisericesca trebue si fie licaha cea infiintata a noroluluT, a careia
sunet II intelege mintea i mima Inchinktorilor, precum intelege copilul glasul maiceI sale
muma gingaitul prunculul sil, pe când in Moldavia euvintul luI Dumne4eil se propo-
veduia in pace in limba tara. Pina la noi aú ajuns propovaduirT tiparite In limba mol-
dovenései la 1580 si 1641: degea noua la 1684. Molitveaia la 1649. Pravila Sf. Sob6re
la 1652 si alte vechT tiparite memuarurT. Pe nedrept socotesc unil ca Domnul Transil-
vania, George Racotzi 1, la 1.643, a hotirit, pentru cea intèia data in a sa obladuire, sä
se slujesca liturghia i Vote cele-ralle bisericesti trebI in limba rominésca, cara in
Moldavia, pina la dérisul, in (Pele DomnuluI Vasile:Lupu, de la 1636, numaT in Mitro-
palie se maT auylea limba slavonesci In biserica ; iar norodul pretutindenT, In tóta Ora,
asculta rugaciunile i singur se Inchina In limba luT.
111 In Europa inca se socotea neiertat p6cat a cugeta macar la indreptarea tra-
ducerilor Vulgatelor, sati acelor 70 tileuitorI, ciad in Moldavia s'ail apucat de tradu-
cerea biblieT, din orig,inalul evreesc, gasindu-se multe nepricepute, intunecate cu
douè simturl, intelegerT in traducerile Sf. cartY în limba grecéseä i latinésca. Cea mai
veche marturie a acestor marl trude este: Psaltirea Rominéscag, tipäritä in Belgrad
la 1651; dar in Rusia, precum este sciut, aü inceput cu dinadinsul a baga séma deose-
birea traducereI grecescI de originalul evreesc, mal intéiii in tilcuirea asupra PsaltireI.
scósa la lamina cu voia P. S. Sinod la 1814, si in Psaltirea rusésca, tiparitä de ru-
sésea biblicésca obstie.
1V. Ciad In Europa abia unde i unde, i fie cum s'A intetit ideia de folosul
neaparata trebuinta a invitatureI limbilor rasaritene, ciad orientalistul invatat se so-
cotea de raritate si de om mare, ca un genid, in Moldavia, in orasul HotinuluT, era
fórte huna seóli de limbile aräpései i turcésca, In care mi invatat . Sobietsky,
fratele slabituluI loan Ill, Craiul PolonieT. NoY gäsim marturil diplomaticescl, ca Rusia
nu o-datä a5 chiamat din Moldavia In .slujba sa diecT luminatT iscusitT, sad scriitorT de
hrisóve domnescT, doctor! si preotT, ha gasim inca doveyll ea Tarul rusesc Alexie Mi-
hailovicT, puind in gind sa organisésca pravilele tara sale, ati cerut de la Moldavia copie
de pe ale nóstre pravile i obiceiurT ale poporuluT, spre a se inchipui cu dénsele la seo-
pul sea, carY pravile ale nóstre el le-a numit nintelepte i crestinesau.
Asa, Moldavia odinióra a avut si ea slava sa si a fost respectata de puternice sträine
stapinirT ; dar ea nu a apucat, nu a putut si desvelésea deplin niel Domnésca sa des-
toinicie, niel cetatenésea sa politicire, pentru ca ea niel o-data n'a trait in desävirsita
sa Infiinta. Istoricésca viata a noroduluT nostru, tot-d'a-una e amestecatä cu jalnice
scene.
In adevir, Intorednd cine-va luare aminte spre geografica positie a MoldavieT, de
o-data pede vedea ea acésta Ora, dupa irisas! ninlocuirea el", nu pote nicl o-data. sa se
faca, desivirsit de sine stapinitóre Domnie, i tocmaT pentru acésti istoria el e pi-

I) Pentru tete exemplele ce aduce si ciírlile salí scrierile de carT pomenesce autorul, se gbesc
dovedi in biblioteca luT, una din cele mal rarT i maT frum6se ce sunt in Basarabia. (H. T.).

www.dacoromanica.ro
 493

trunsa de adana tanguire, cl nu avea pe nimenT protector si aparator ceatenestei sale

Mull. In zadar Ungaria, Polonia si Turcia, and cu intrigile, cand cu puterea sa, silea
si supue pe Moldavia deplineI lor stäpanirT, sad cel putin politicestei lor sistemi. Mol-
davia nu ofta dupa patronT ca acestia ; ea cauta un inger päzitor pravoslavieT, monar-
ehieT, popularitatei sale, preeurn putea fi pentru dénsa numaT Rusia. Istoria nóstra do-
vedesce ca, din vremea Printului ',Stefan Marele, a card( fiica, frumósa Elena, ad fost
sotie moseanuluI TaruluI Ivan Vasilievici, tot-d'a-una cu statornicie pin& in epoca nóstra,
a cautat siesT protectorI in domnitoril RusieT. Minunate sunt sórtele Provedin!eT, ce ad
crescut marirea RusieT, atat de departata din vechid de Moldavia si acum lipindu-sI de
clasa Impèrätésca sa margine! Provedinta, lie, care a preficut doliul norodulul nostru In
istoricésea existenta ! Moldavia astasli se fericesce sub ocrotirea RusieT, iar Basarabia.
acésta e catedra si centru de mude civilisatia se revarsa asupra Românilor peste Prut,
'Ana la tarmurile Dunarei, prin olaturile Daciel vechi. Moldavia e si vrednica a avea un
asa mare, slavit i puternic protector. Rusia, cu luminarea sa, e datóre cat-va neamulul
nostru; i lumina politicirel care ea astasll revarsi peste (Musa, nu este jertia, ci
numai o plata cu recunoscinta a datorieI vechl. Eí vd ark, de pilda, pe cati-va din compa-
triotiT nostri insemnatT, in cariera luminareT RusieT. Petra Movilii, fiul Printulta Si-
meon Movila, e,are fu maï antéid ostas vestit In vitejia sa sub Hotin, i dupi vreme Mi-
tropolit Kievulul, neuitat In istoria ierarchiel ruseseT, iubitor i ostean adev6ratel pra-
voslaviT, el cel antéiii ad Intemeiat in Rusia Academia, lumina celor mal inalte sciinti, ca
Colegium unicum pignus Suum. Acest ase(,iamént infloresce i In vremile nóstre, sub
numire de Duhosinicésel Academie a KievuluT, care cu studiósa i crestinésca a sa in-
deletnicire recomanda bine pravatul intemeietorulul el.
Monachul Paleva Berindau, nepotul unuT preteadent al tronulul IVIoldavieT, al-
catuitorul Slavono rusescultd lecticon, cunoscut sub numele lui IlKutinskiu, ad pus cea
ântêiú temelie slavonescei Lexicografif, care chiar niel cu o Oi mal Inaintea Jul n'ad
fost infiintati.
Moldavul Spatar nNicolae Milescul Carnul, rar in vremea sa polihistor i poliglot,
care a fost sol din partea Tarulul Alexe Mihaelovici la Kina, aù dasealit copilaria fiului
Marelul Petru, i daca acest inv6tator, pe care Petra atata iubit i negresit, nu
fárd cuvént, aù isprOvit a tipari In inima Sciptro-tiitoruluI sad ucenic o adanci simtire,
daca aU semOnat in mintea lui numaT o malta idee, apol nol putem cu indrasnéla, fah-
du-ne, pomenim ca pe unul ce a fost inv6tator i luminator nemuritorulul invdta-
tor al Rusia
Printul nDimitrie Cantemir, favoritul i prietenul MareluT Petru, a fost i o-
sirdnic i folositor sfetnic al luT in trebile politicirel RusieT ; pentru acésta fu numit de
Petru I ',President Academiel inv6taturilor, a cfireia Intemeiere a fost pregatita de
el, dupa planul mareld Leibnitz. Dimitrie Cantemir s'ad slavit prin ale sale multe in-
v6tate aleatuirl, ale carora launtralnicii destoinicie s'ad roarturisit de WA luminata Eu-
ropa. Fiul s6d, Printul ',Antioch Cantemir, Antéiul poet aI vremeT sale, slice *afarie,
cel ma! adânc sciutor al carturarieI slavonesei. Originalnie i generalnic, a fost ea eel
mal antéid i mal adevarat intemeiator al versurilor noroduluT rusese (profane).
Fara de A. Cantemir, cu indrasnéla putem slice ei nu ar fi niel Lomonosov I). El de o
potriva ad fost marT, dupit inriuririle lor asupra literatureT rusesci ; dar cine Ore e mal

I) Vestit poet satiric rus. (N. T.).

www.dacoromanica.ro
 494

de insemnat i mal vreinic de cinste pentru urmasl, acel ce a pus temelia hramuluI,
saú acel ce a sevirsit bolta, orI a impadobit cu zugravéle peretil ? Pene i Herescov
(Herescu), berbat neuitat in istoria lurninereI RmieT, i ca autor i ca inteiul curator
al UniversitAtei MoskveI, cea inteid resedinte ale inaltelor inveteturI in Rusia ; vita
acestuI neam a fost din natia no54re Cu intristat simtiment istoricul MoldavieI lase
chronicele vremilor vechl ca ce se inhirce cetre veacurile mal ter4ii. Pe el 1I sfesie
mahniciunea, pomenind slava trecutä a patriel nóstre. In istoria ncístra, florile de pe
mormintele strimosilor sunt mal recor6se i mal frumos se desvelesc decit florile in
locasul celor vil I. lime pe cerul patriei ntístre mal luminéze o stea, inteadever sin-
guratice, fire de sateliti, dar strelucitére ca steua nedejdel n6stre.
Eé vorbesc de A. Sturdza 1) berbat slevit, berbat imperatesc i nepregetat in
inveteturi, al cerul nunne se cuvine a fi cu deosebire scump pentru noT pementenii ho-
tinianT, cu un nume al unul compatriot al nostru.
Me voiil socoti, ded, prea norocit, nobilI copil aIMoldavid I dace cuventul metí va
putea 'esa in mintea inima vcIstre o intipärire adeverate i statornice ; daci va des-
tepta in vol invipeiata rivne catre slava neamulul nostru, i dace pomenirea faptelor
stremosescI va interi duhul vostru. 0, cand s'ar ivi din mijlocul vostru, pentru noI,
verl-un noti Movilri, Cantemir sail Sturdza.... I
DecI, spre incheierea cuventulul metí, ve lndemn si ineltati ferbintI rughciunI
cetre lmperatul ceresc, pentru seuetatea i fericirea marelui bine-fecetor al norodulul
nostru, Domn lmperat Nicolae I, ce ne-a däruit noua fiinte, nuoè viéte, cu acestea
putem nedej lui i noui slave.
Tradus de D. K. S.
ADDENDA LA ANUL 1837.

Ca un document propriii a areta situaliunea politice a terilor romene la 1837,

sub a tot puternicia musceléscil, aduc aci n Ofisul Mdriei Sale Alex. D. Ghica., adresat
ObstesteI Aduneri a terei. Cu acest ofis se paraliséze orI ce actiune a Adunerel, la po-
runca consululuI rusesc. ceea ce se facea in politice avea inriurirI i asupra mersuluT
scòlelor, asupra evolutiunel cultorale.
Tara ce 4icea ofisul in cestiune :
Intruparea in Regulamentul Organic a desvolterilor intocmite in curgerea oble-
duireI vremelnice si a indreptärilor urmate, care, incunosciintendu-se cinstiteIObstestei
AduniirT prin ofisul Nostru de la 27 Iulie 1836, No. 443, i s'a tremis spre adeverire cu
cele originale, de vreme ce a dat pricine de desbaterT, cu totul depártate de acest scop,
In cat cinstitul Gheneral, Consulat al ImperatesteI Curti a RusieT, prin nota sa de la
17 Iulie 1837 (fere numer), protestéze impotriva acestora, ca unele ce se ating de
drepturile Inaltelor CurtI, suzerana i protectrite, poruncim Domnia Mea, ca sei se
traga inapoi i orl-ce lucrare intru acésta desfiintendu-se, se inceteze indate. D-lui se-
cretarul Statului este insercinat se dea acésta in cunoscinta cinstiteI ObstesteI Aduned
si a o aduce la indeplinireu.
Va si Ojee, niel a desbate nu era permis Representante! nationale, dace desbate-
rile nu sunail bine la auçlul Consulului rusesc

I) Alexandru Sturdza, M'ulule de taini §iCtvaler al inaT multor Ordine.

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERIILE COPRINSE IN TOIIIUL IV

Pagina

Prefat6 3
Anexele 0 Addenda la introductiunea din Tomul I. 5
Anexele la Tomul I, pagina 1. 5
Anexele la Tomul I, pagina 4 5
Documentul §cóleI Rtidd§enI 5
Anexele la Tomul I, pag. 5 6
Anexele la Tomul I, pag. 6 6
Anexele la Tomul I, pag. 8 6
Documentul de la 7.135 relativ la mtinAstirI, cu facsimile 6-13
Anexele la Tomul I, pag. 8-9 14
Bandinus despre Curtea lul Vasile Lupu '14
Anexele la Tomul I, pag. 9 14
Delmna Safta se trggea din Alexandru-cel-Bun 14
Anexele la Tomul I, pag. 10, Anexa A** '14
Documentul §c6leI de la Menedic (Buz6ù') 15
Anexele la Tomul I, pag. 10, Anexa B 15
Saisérea lui Petru §chiopul, facsimile . 16
Szristirea lul Oreste N6sturel cAtre MateI-Basarab . . . . 17 21
Anexele la Tomul I, pag. 10, Anexa * 21
Cea mal veche carte de la Coresi 22
Anexele la Tomul I, pag. 12, Anexa E ** 23
Hrisovul lul Constantin Brincoveanul pentru §c6Ia Sf. Gheorghe . 23 25
Anexele la Tomul 1, pag. 12, Anexa * 25
CAluggrul MateI din Pogonania despre Téra rumAnésed 25
Anexele la Tomul I, pag. 12 ** 0 *** 25
*cella mare din Constantinopole 26
Anexele la Tomul I, pag. 12 26
Anexele la Tomul I, pag. 13 26
Uricul luT Constantin Nicolae Voevod, 1742 . 27
Anexele la Tomul I, pag. 15 §i 19 27
Uric de la Grigore Ghica, 1736 27
Anexele la Tomul I, pag. 19 28
Despre §coll sub Grigore Alexandru Ghica 28
Hrisovul acestuia relativ la §colI 28-30
Gramatica pgrinteluY Macarie 30
Rumiantov 0 ccilele 31

www.dacoromanica.ro
 496

Pagina
Scedele din Moldova sub Grigore Ghica, 1774 31
Archimandritul Mäzireanu 31.
GazeturI de la Brapv 32

Diploma §colará
Amfilochie Hotiniu
....
Scòla din mtinAstirea Putna 32
32
32
CArtI §colare dupà 1755 32
elmenT Inv6tatI de la 1776 33
Grigore Ghica §i biserica, 1764 33-34
Anexele la Tomul I, pag. 19 §i 23 34
Hrisovul luI Grigore Ghica, relativ la §cdle, 1749. 34-36
Facsimile dupa sematura MitropolituluT Nichifor 36
Anexele la Tomul 1, pag. 21 36
Zapisul luT Cantacuzino cu Duca SotiriovicI 36
Hrisovul luT Constantin Mihal RacovitA pentru Duca SotiriovicT . . 37
Anexele la Tomul 1, pag. 21, tipografia VAcArescilor 38
Prohibirea cartilor bisericescT tiparite fir' de autorisarea prelatilor Orel . 38
Anexele la Tomul 1, pag. 22 ** 38
BlAstAmul lui Iacob Mitropolitul, 1698 . 39
Facsimile de scris6rea Mitropolitulul Iacob 39
Anexele la Tomul I, pag. 23 39
Anexele la Tomul I, pag. 23 39
Hrisovul lui MateI Ghica Voevod, 1753 39
Anexele la Tomul I, pag. 23, Anexa ** 40
Hrisovul din 18 Octomvrie 1753 de la Constantin Cehan MihaT Racoviti 40
Anexele la Tomul I, pag. 25 41.
Hrisovul luI Teodor Calimah din 7267 . 41-44
Anexele la Tomul I, pag. 25 44
Anexele la Tomul I, pag. 26 44
Anexele la Tomul 1, pag. 27 44
Anexele la Tomul I, pag. 27, Anexa 5-a §i a 6-a 44
Hrisovul lul Constantin Neculai Voevod, 1761 45
Anexele la Tomul I, pag. 29, Anexa ** 45
Hrisovul lui Constantin NeculaI Voevod, 1762, pentru mortil !Ira clironoml 43
Anexa la Tomul I, pag. 29, Anexa *** 45
Anexele la Tomul 1, pag. 29, Anexa 4-a . 46
Ilrisovu 1 lul Constantin MihaI Gehan Voevod, din 1763 46-47
Anexele la Tomul I, pag. 30, Anexa ** . 47
Hrisovul lul Stefan MihaI RacovitA Voevod din 1764 47-48
Anexele la Tomul 1, pag. 32, Anexa * 49
Hrisovul lui Stefan Mihal Racovità din 1.765 49-50
Tomul I, pag. 32, Anexa **** 51
Hrisovul lul Grigore Ghica, 1766 51-53
Anexele la Tomul I, pag. 34, Anexa * 53
Cartea WI Alexandru Ghica din 1767 53

www.dacoromanica.ro
 497

Pagina
Tomul I, pag. 35, Anexele 1 i** 53
Anexele la Tomul I, pag. 36, Anexa * 53
Tomul I, pag. 36, Anexa ** 54
Cartea lust Alexandru Ipsilant, 1775 . 54
Tomul I, pag. 36, Nota *** **** 54
Hrisovul lui Alexandru Ipsilant, Aprilie 26, '1775 54
Tomul I, pag. 37 54
Hrisovul lul Alexandru Ipsilant pentru qcéla de la Sf. Gheorghe, 1775,
August 1.3 55
Tomul I, pag. 38, Anexa ** 55
Hrisovul lui Alexandru Ipsilant pentru organisarea scedelor 55-60
*c6la din mi5nastirea Coltea 61
Statul lefilor dascalilor la 1780 60-61
§ceola Obedeanu sub Alexandru Ipsilant 61-62
*cella de la Sf. Gheorghe sub Ipsilant, 1775 . 62
Artele sub Ipsilant 62
LautariT 63
Fabrica de 'Artie, 1.776 63
Limba francesa la 1791 63
Scriitoril clasici 63
Dascall greci insemnati i influenta lor 63
Constantin Zugravul revendica o calla 62-63
Curentele culturale. Bibliografia fine secolului al 18-lea 64-65
Local special pentru c61 la SI. Saya 66
Alexandru Comnen Ipsilante despre Alexandru Ipsilant 66
Cartea patriarchala i sinodala pentru paza hrisovului §c61e1or luT Ipsilante 66
Hrisovul lui Ipsilante despre colI in traducere dupa grecesce 66-71
Intarirea hrisovului de catre patriarhie . 71.-72
Enache Vacarescu la Curtea lui Alexandru Ipsilant . 72
Hrisovul lui Alexandru Ipsilante pentru Casandra Lambrini, 1775 . 72-73
§c6lele ardelene. Influenta lor in Principate 73
Fabrica de hartie in Moldova la 1583 74
Scrisdrea romana in secolul al XVIII-lea 74
Editiune din Tacit la Ia0 74
Potenchin 0 Tacit . 74
M6rtea lui Potenchin 74 75
Hrisovul dascalilor slovinesci din Bucuresci 75
Hrisovul mònastirei Coltea din 1775 76-78
Hrisovul de mila a duo6 coli din Alexandria 78-79
Hrisovul qcélei de la Arvanit ohorie 79-81
Anexele la Tomul I, pag. 41 . 81
Hrisovul lui Alexandru Alexandru din 1776, despre fabrica de bailie 81 82
Anexele la Tomul I, pag. 42. 83
Facsimile dupa diploma §colara din 1778 83
Anexele la Tomul I, pag. 43, Nota * 0*** 83
32

www.dacoromanica.ro
 498

Pagina
Anexele la Tomul I, pag. 44, Nota * 83
Hrisovul luT Constantin D. Moruz, 1780 83-84
Anexele la Tomul I, pag. 45 * . 84
Anexele la Tomul I, pag. 45-46 85
Biserica i cóla sub Caragea, 1782 85
CAW deschise de la Caragea dire térA in favórea religiuneI 85-86
Jugul ca pedépsA de nevenire la bisericA 86
Observarea ylilelor de sArbAtorI 86
Pitac cAtre boeril epitropl la 1782 86
OtrAvirea cu oricióicA §i mAsurl relative la vinderea el §i a ierbeT de pu§cA 86-87
Nicoli LazAr, fabricantul de hArtie dobéndesce monopolul tipArirel cArtilor
cu proibitiunea celor din Ardeal 87
Anexele Tom. I, pag. 47 0 48 83
*Melt sub M. utu, 1783. 88
AnchetA la orfanotrofie 88
Anexele la Tomul I, pag. 53 88
§c61a sAtéscA pe mo0a luT Jianu 88
Anexele la Tomul I, pag. 54, Nota **** 89
Hrisovul §c6leI de la Cornescl, 1785 89
Anexele la Tomul I, pag. 56. 89
Oprirea hirotonirei de preotT peste hotare 89
§ince 89
Pitac din 1784 relativ la tipografie 90
Pitac la episcopul RAmniculuI, Filaret, relativ la tipografie, 1774 90
Gramatica WI Molnar 90-91
Gramatica luI Toader Scoleru, 1789 91-93
Anexele la Tomul I, pag. 66. Nota i%.* 93
AnexeIe la Tomul I, pag. 67. Nota * 93
Addenda la pag. 67, Tomul I 93
Socotela orfanotrofieT pe anil 1787-1792 93-95
Anexele la Tomul I, pag. 73 §i 74. Notele *, ** *** 95
Sigilografia cu facsimile de sigiliI 95-402
Anexele la Tomul I, pag. 78, Nota **** 102
Addenda la introducerea de la Tomul I, pag. 78. 102
c61á sAtéscA la Poiana (Ialomita) 102
Supplex libellus Valachorum 102-103
Monopol de bragagiI . 103
Pitacul din 1787 oprind constructiunT la Bucurescl fAr'de prealabilA invoke 103
Hotarul Bucurescilor. . 103
EpitropT la biserici, 1797 103
Grigore Alexandru Ghica rénduesce epitropT la biserid 104
Drept acordat EpiscopieT de Roman la 1775 104
FemeT des frénate 104
B6la ciumeT 105
Biblioteca de la Sf. Saya 105

www.dacoromanica.ro
 499

Pagina
c(51a de zugravie, 1793 105
§c61a din CernetI 105
Gartea bisericeI §i §cedel din CernetI, 1793 105
Ma dascaluluI elinesc de la Ramnic 105
Pitacul din 1794 pentru gratuitatea inv6taméntuluI 106
Hrisov pentru Infiintarea examenelor publice de iarna, 1795 106
Stefan Irodiacon Invètator la monastirea Obedeanu 107
Personalul §cóleI domnescI pe langa Lambru 107
Dascal rominesc la Foc§anl 107
Anaforaoa epitropiei din 1794 relativa la lefile dascalilor 107
Pitac catre ispravnicil de Slam-Rd.mnic, 1796 107-108
Alexandru Moruzi numesce pe Isaia dascal la SI. Gheorghe. 1796 . . 108
Ambrosie Ierochirica predicator,1796 108
Tipografia, factor cultural 108
Mitropolitul Iacob §i limba francesä. 109
PoesiI de Alecu Vacareseu 1C9
Alexandru Moruzi recomanda la 1795 publicatiunI din Ardeal. 1795. 109
GazeturI proibite 109
Doctoril agentl culturall 109
DoctorI §arlatanI. Libera practica de doctorI dupa prealabile examene 110
Actele relative din 1795 110
Medicul Pala § din Craiova isgonit 111.
MediciI Pavlu §i Spiru doctorI cre§tinI 111
Primul oculist Radu, 1794 111
Act relativ la acest oculist 111
Alexandru Moruzi. Instructium relative la farmaci§tI, 1794 111
Doctorul Caraca§ inspectézi farmaciile 112
Acte relative din 1794. 112
Anexele §i adaosele la istoria §cedelor, Tomul I, Capitolul I 113
Anexele la Tomul I, pag. 83 115
CartI tiparite de la 1793 la 1810 115 116
Anexele la Tomul I, Cap. I, pag. 83. Nota ** 116
Atlasul luI Raducan Golescu de la 1800 1.16
Inscriptiunea §c6leI de la Sf Gheorghe 116
Anexele la Tomul I, pag. 83 116
Pitacul CaimacamieI pre rumânescT pentru biserica §i §c(51a de la Agiesci 116
Introducen I de vorbe nouI dupa limba francesi 117
Alexandru Moruzi iubesce §c61a 117
§c6la Iona§cu din Slatina 117
Orfanotrofie la biserica Manea-Brutaru 117
Bibliografia sub Alexandru Moruzi 118
coll de cântare. Din cea protopsaltul 418-419
§c6la de zugravie 120
ScutirI acordate la 1800 NI Mincu Zugravu 121
Hrisovul §c6leI din satul AgiescI de la 1804. 121

www.dacoromanica.ro
 500

Pagfna

Addenda sub domnia luI Mihal Sutu 122

Anaforaoa din 1802 In favórea uceniculuI Raducanu 1.2
Dascalul Chirita de la satul MicescI, 1802 122
Anexele Tom. I, pag. 84-92 123
Constantin Ipsilante si sceda 123
Anaforaoa din 4 Decemhre 1802 relativa la fondurile scolare si resolu-
tiunea lul Voda pe anafora 123-124
Anaforaoa logofatulul NeculaI Brancoveanu din 10 Martie 1800 pentru
scaele din Craiova 124
Budgetul salelor din Craiova, 1776 124
InginerI hotarnicI 124
Ionita Inginerul la 1803 125
Hrisovul luI Constantin Alexandru Ipsilante din 1803 pentru doctor si
gerah la Craiova 125
Hrisovul luT Ionita. Inginerul din 1803 125
Localul sale de la Dòmna Balasa dèrimat de cutremurul de la 1803 126
Anaforaoa Mitropolitulul Dositeid din localul din schitul Magureanu pen-
tru sc6la 126
Restaurarea acestul local 126
Pitac din 1803 de a se plati léfa dascalilor scedelor domnescl . 127
Lambru si succesorul sn Constantin Vardalah 127
Obiectele predate in sc6la 127
Decretul de numire a dasciluluI Vardalah, 1805 127
EleviI luT Lambru 127
Porund pentru copia carl se rénduesc la scéle, 1804 127
Bursa uceniculul Preda 127
Sporirea darel clericilor pentru scai 128
Resolutiunea luI Constantin Alexandru Ipsilante de la 1804, Tulle 10, pen-
tru adaogirea aceste darI 128
Hrisovul saei slovenescI de la Sf. Gheorghe, din 1804 428-129
Nedreptatea facuti dascaluluT Chiritä la 1803 129
Concurs intre dascalul Chirita si dascalul Ionita 129
§colile din Craiova la 1803 130
Lambru alege profesor pentru Craiova, 1803 130
Decretul luI Constantin Alexandru Ipsilant 'de la 1804 de reintegrarea
dascalulul Chirita. 130
Refusul lul Voda de a face seal elinescl prin ate judetele 130
Raportul satrarulul Constantin Filipescu despre sala Ionascu, 1803 . 131
Hrisovul sale! de la CernetI, 1804 132-133
coll pe la sate si mònastirl 133
Hrisovul sad din TartasescI, 1803 133-134
§céla de la §unta, 1803 134
Hrisovul luT Matel Locusteanu pentru sc6la de la §unta 134
Nemesis dascal de clavir, 1804 134
Hrisovul cluceruluT Stanciu dupa 30 anT de serviciii, 4797 135

www.dacoromanica.ro
 501.

Pagina

Reinouirea lui 1803 135

Procesul francesuluI Bonnet Pavillon 136
Anexele la Tomul I, pag. 92 136
Anexele la Tomul I, pag. 93. Nota *, *** **** 136
Alexandru Constantin Voevod. Hrisovul de la 1803 pentru scóla de la Ga-
lati (Mavromol) 136-138
Anexele la Tomul I, pag. 94 ** 138
Hrisovul lifi Alexandru Moruz pentru tipografia Mitropolie din Iasl, 1804 138-139
Anexele la Tomul I pag. 97. Nota ** 139
Hrisovul lul Alexandru Constantin Moruz pentru sala de la Socola . . 139
Anexele Tomul 1, pag. 97. Nota ** 140
Hrisovul lul Alexandru C. Moruz din 1805 pentru protopsaltul Petru, in-
sgrcinAndu-1 s6 predea psaltichia 140
Anaforaoa Mitropolitulul Veniamin re1ativ6. 140-141
Reinhart Marchisul, resident francez la Iasi 141
Anexele la Tomul I, pag. 98 141
Anexele la Tomul 1, pag. 99 141
Anexele la Tomul I, pag. 100 141
Marele Vornic Grigore BrAncoveanu i CAminarul Nestor, insgrcinatl de
loan G. Caragea la 1812 O. cerceteze socotelile salelor. . . 142
loan Caragea, la 13 Decembrie 181.2, aprob6 iratul saleI domnescI 142
Epitropie noul a salelor la Craiova, 1812 143
Actele relative, 1.813 143
Pitacul lul L G. Caragea din 1813 In fav6rea CutieI salelor . . 143
Noua cisli de baniI salelor de la m6nastirl 144
Decrete relative 144
Hrisov din 1813 pentru salele din Craiova 145
Greutatea incasireI dgrel scolastice de la mònistirI i actele relative 145
Hrisovul lul loan G. Caragea din 6 Martie 1813 pentru scéla de la Sf
Gheorghe 147-148
Hrisovul orfanotrofid de la 1813 148-149
Raportul si resolutiunea luI I. G. Caragea, sporind lefile dascAlilor romanI
de la Sf. Gheorghe 149
Numirea lul Lorenson pentru limba francezfi la BucurescI 149
Se caut6 un profesor de limba latink 1814 149
Bursa unuI scolar din strada MAgureanu, 1814 150
Hrisovul din Septembrie 1814 pentru reorganisarea salelor (traducere
din grecesce) 151-152
Rèsplätiri pestru familia luI Lambru 152_153
Restaurarea localuluI din Schitul-Mfigureanu, 1814 153
Actele relative 153
AdAugirea are! preotilor In favbrea salelor, 1814, si actele relative . . 154-156
Grigorie BrAncoveanu InsArcinat la Ianuarie 1815 cu administrarea case!
salelor 157
Acte de la Brincoveanu cu referint6 la veniturile scélelor 157-158

www.dacoromanica.ro
 502

Pagina
Pitac domnesc pentru indepArtarea din localul de la Sf. Saya a celor ce
locuesc acolo 458-159
Activarea restaurAreT localulul de la Sf. Saya, 1815 160
Eforil qcélelor supun la 10 Septembrie 1815 domnitoruluI Caragea ana-
fora pentru intocmirea dascAlilor §cellel de la MAgureanu, presen-
tAnd pe Neofit Duca i pe §tefan Comito 160 161
Nouà aqeslare de dare in faveirea pellelor la 1815 161-162
Hrisovul pentru acésta . 162
Nota EforI numitl la qcolI 162
Budgetul qc6lelor la 1815, Noembrie 163
Anaforaua de la 1815, Noembrie 20, cu cercetarea semil §c6lelor si pro-
punerea, ca mo5nAstirea Glavacioc cu veniturile eI s'A dea pentru
scolT 163-165
Internaren de scolarT pe la mtinAstirile marl din Bucurescl 165
Hrisovul reorganisAreT §c6lelor de la Ioan Caragea, 1816 166-168
Budgetul general al qc6lelor de peste Olt de la 1816 468-170
Numirea tul Munier pentru limba francezA §i latink 1816 168
CislA nou6 a d'Are! mònAstirilor pentru c51e 170
LArgirea sAlilor de clasA ca sA incapA uceniciT 170
Cisla millnAstirilor in 1817, Maiii 19 171
Ladislas Erdelion, dascAl de limba latinéscA, 1817 171
Numirea dascAlulul Veniamin in 1817 172
Anaforaua qi numirea luI Ladislas Erdelion 172
EforI noul 172
Anaforaua pentru dascAlul Veniamin 1.73
Reorganisarea §c6leT eline 173
Nizamul intocmit pentru quile la 1817 474-176
Sporire de léfd la dascAlul elin din Buzèti 176
Anaforaua relativA la sc6la elinA din Buz6il, 1817 177
Curent national in §cóle '177
c6la de la Térgov4te 178
Anaforaua §i resolutiunea domnéscA din 1815 pentru acéstA qoilA . 178
ctila la RAmnicul-VAlcel 179
Clucerul Constantin Socoteanu, Ingrijitorul §cellel' de la RAmnicu-VAlcel.
Decretul lul loan Gheorghe Caragea din 1815 si anaforaua relativA. 179-180
Cartea luI Caragea cAtre episcopul Galaction, din 1815 180
§céla la Térgu-Jiul 181
Pitac domnesc relativ la sc61A, 1813 181
Hrisovul bisericeI §i al qc6lel din Térgu-JiuluT 181-182
§c61a la Cernetl, 1814 183
Anafora pentru Ilinca Hagiica, protopopita de la CernetI, '1814 . 183
§c61a Iona§cu din Slatina 183
Restaurarea localulul qc61el acestuia 183-184
EpitropI peste §c61a Iona§cu 184
IraturT §i scutirT pentru intretinerea de §coll sAtescI 484

www.dacoromanica.ro
 503

Paoina
Anaforaua i hotArirea luI Caragea acordAnd 101 sc6lel Ionascu 184
céla la biserica BAlinescl i decretul relativ 184-185
Cartea bisericel si a said din §unta, 1813 185
Hrisovul bisericei luI Ghinea Speteanul din 1813 185
Cartea slugerulul Dimitrache LAcusteanu, 1813, pentru sala la mosia
Grecil 187
Cartea bisericeI si a sale de la Florescï, 1813 187
Cartea bisericeI si a scifilei din Furduescl, 1813 187-188
Chrtile bisericeI si a saleI din TArtAsescl 188
Cartea bisericeI si a said din Dolete 188-189
Hrisovul CaseI Agestilor, a lul Beizadea Grigore Sutu 189-190
Cartea bisericel si a scó/el din OdorescI, 1817 190 191
Gheorghe LazAr 185 200
Complectarea personaluluI Eforiel salelor, 1818 '191'192
DascAlil grecI: Lambru Comito Vardalah, Neofit Duca 192
Lagr urmAresce aceeasI cale ca Gheorghe Asachi 192
Pitacul luI Caragea pentru desertarea de particularI a localuldi de la Sf.
Saya, 1848 193
Indreptarea date de deschidere a said WI Lazar 194
Anaforaua Eforilor pentru deschiderea scóleI de LazAr, 10 Decembrie 1817. 194-195
Decretul domnesc re/ativ 195 196
Circulara lul Caragea la ispravnicI vestind despre sala lui Lazir idespre
organisarea Inva5rantulul bisericesc, 1817 196-198
Actele oficiale pentru inaintarea sale luI Lagr la Sf. Saya, Martie 1818. 198
Homines novi '199
'Wilkinson despre educatiunea boerésc'A. Asemenea Dufot 199
c61ele din Orient ajutate 200
Nicolal Castrianul, chimist i alchimist 200
Actele oficiale relative 201
Masine pneumatici si electricA donate sale eline, 1818 200
Pictura, sculptura, architectura 201
Hartler, Giulini 201
Curtea domnéscA din dealul SpireI incendiatA la 1812 201
*c6la de music& 201
Petre Efesiul 201
Gherasie Ieromonachul 201
Anaforaua i pitacul luI Caragea pentru Gherasie 201
Vornicul Grigore BAleanu, Eforul saki de musici 202
Acte oficiale relative la acéstA scólA 202
PArintele Macarie i Dionisie Fotino si Anton Pann 202
$ala de musicA din Constantinopole, fundatiune romAnéscA 202 203
LAutaril i vAtafil lor 203
Anafora i resolutiunea lui Caragea relativi 203 204
Musica nemtéscA 204
Tipografia de la Cismeaua Mavrogheni . 204

www.dacoromanica.ro
 504

Pagina
Asociatiunea Dr. Constantin Caracas, Stolnicul Riducan Clincean si Slu-
geru Dumitrachi Topliceanu 204-205
Pitac pentru tipografia lor 205
Tipografia de la Ramnicul-Valcel 206-208
Actele si hrisovul tipografiel de la Cismeaua Mavrogheni 206-208
Cartea tipografiel de la Ramnicul-Valcei 208 209
Privid asupra miscArei literare, sciintifice si artistice dintre 1813-1821. 209-211
célele pedagogice din Banat 209
Nestorvici Uro Stefan 210
Programul scedelor preparandale din Banat 210
Personalul profesoral al acestor scéle 210
Loga si Tichindeal 211
Blajul in fruntea miscarei 211
incai 211
Iosif, episcopul de Arges 21.1
Mitropolitul Dionisie Filoti 211
Nicodirn Greceanu 211
Efrosin Poteca 211
VicAresci 211
Dionise Eclesiarchul. 211.
Naum istoric si poet 212
Iordachi SlAtineanu si teatru 212
Achileus in Schiros 212
Paris Momuleanu 212-21.4
Bibliografia adaosa peste a luT Dauster pentru anii 1812-1821. . . 214 224
Sigiliul Ore! muntenesci la 1812, facsimile 222
Sonetul luT Asachi la deschiderea teatrului din Iasi 224
Cart! tiparite de Greci si de Romani dupA catalogul Academiei intre 1813
si 1821 223 224
Fratil Tunusli 225
ceIele din Muntenia intre 1806-1812 225
Influenta sc6lelor din Ardeal asupra celor din Principate 225
Doctorii din Bucuresci in fruntea miscarei : Silvestru, Filitis, Darvari,
Schina, Caracas, Piscupescul 225
Nestor, Bellu, Donici, Flechtenmacher 225
Trel sorginti ale culturei romanesci 225 226
Folclor roman 226
Anexele la Tomul I, Cap. II 227
Gheorghe Asachi si A. Beldiman 227
SArdarul Chiriac 228
Temelii Tadela 228
Iconomul Silvestru, profesor la Husi 228
Anaforaua Epitropiei sc6lelor din 1828, Ianuarie 1 228-230
HrisovuI lui I6n Sturdza din Martie 1828 230-231
Samuel Clain, Petru Maior, Cichindial, Aron, §incal 231

www.dacoromanica.ro
 505

Pagina
Lambru mort 231
Popp 0 metrica sa 231
Vornicul Grigore BrAncoveanu, traducAtor 231
DiscipoliT Id Fotiade Lambru
Ecaterina Sutu 0 Efrosina Calimah Sulu
DiscipoliT luT Vardalah
....... .
232
232
232
Graft rominescl alteratA de cea ruséscA 232
FrantusimI In limba românfi 232
§cóla latinisantA 0 cea bisericéscA In Ardeal 232
Consciinta daco-romAnismuluT 233
Albina despre Vasile Lupu 233
Alexe I. Popovicl, invAiAtor la Focquit 234-235
Epistola lul PopovicT 235
Budgetul qc6lelor pe 1830-1831 235-241
Socotelile de veniturile 0 cheltuelile pe 1831 241-215
Adeverirea socotelilor de obOescul Comitet 245
Addenda la actele qcedeT din CernetI 246
Albina luT Asachi din 1830 despre literatura rominéscA . 216-247
Sutu, fost Domn al MoldoveT, guvernor la Curtea FranteT 2 117
Anexele la Tomul I, cap. IV 248
Raportul In limba francezA al EforieT qc6lelor citre Kiseleff, 3 Maiii 1832 248
Adresa VornicieT MarT cAtre Eforia c6lelor cerAnd socotelile pe 1831 249
Veniturile qcólelor pe 1832 250 251
Cheltuelile pe 10 lunl din 1832 254 259
Opiniunea lul C. Sutu despre organisarea qcdlelor 260-262
Aqeçlarea de cheltuelile de cc5le publice ale TAreT RomAnescT, cu notele
luT Kiseleff 264-273
Regulamentul qc6le1or din 1832 273-310
Stat de t6te cheltuelile qcélelor publice din Principatul pre! RomAneseT 311-315
Programe la qcélele muntenescI 316-317
Discursul in ()area luT Kiseleff la impArtirea premiilor din 1832 . . . 318-320
Adresele luT Kiseleff pentru crearea de eforil speciale 320-321
Raportul sfatuluT administrativ extraordinar propunénd candidatI pentru
diversele eforiT 321-322
Petitiunea dascAlulul slovenesc din Urzicenl 322
c(51a din RAmnicul-VAlceT 322
Publicatia EpitropieT invAtAreT publice din Moldova, 1832 323 324
Instructil pentru ceolele tinutale, 1832 324 332
Publicatia EpitropieT invAtAtureT publice, din 11 August 1832 . 332 333
Publicatia Epitropiel invAtAtureT publice din Moldova, despre qc6lele des-
chise in tinuturT 333-334
Lista pers6nelor carl se invitail la 1832 la serbArT scolastice 334
Examenele publice din Moldova la Tulle 1832 335 336
Scrisoirea luY MihaT Sturdza cAtre Gheorghe Asachi multitmindu'l de pro-
gresul §cedelor 336

www.dacoromanica.ro
 506

Pagina
Reglement de l'instruetion publique en Moldavie 337-342
Publieatia EpitropieT invatäturilor din Moldova relativä la stipendistd
din institut 342
Lista elevilor primitT la institutul public din IW 343
Stipendiltit primitt 343-344
Vornicul Iordache Golescu i gramatica luI 344-346
Petitiunea tut Golescu catre Eforie pentru gramatica 344
Raspunsul negativ al Eforiel 345
Petitiunea tut Golescu citre Kiseleff ....... . . 346
Anexele la Tomul I, cap. V 347
Budgetul sailelor muntenesd pe 1833 349-355
Extract din regulamentul salelor pentru colegiul Sf. Saya 355-360
Insemnare de numèrul scedelordin Principate i vremea in care sunt cladite 361-363
Teodor Mare-muntean din Bucovina, pedagog 363
Persónele carora se tramitea Gazeta de Moldova In 1833 963-365
Addenda la pagina 361 la allele muntene 365
Modificarile ce s'ail facut in administratia scòlelor dupa intarirea regula-
mentuluI la 1833 365-369
Autograful luI G. Mglureanu din PloescI 369
Addenda la anul 1833 370
Dómna Giesler, profes6ra de music& 370
Herfner, sef de orchestra 370
Opera Dame blanche la last 370
Anexele la Tomul I, cap. VI 371
Legea din 1834 pentru seminaril In Tara Rominésca 373-375
Regulamentul pentru invataturl in seminard i tinerea lor in buni orén-
duialá 375-378
Cuvéntul EforuluI §tirbel la examenul colegiuluI din Sf. Saya, 1834 . . 378-382
Statutele Societatet medico-naturale, 1834 382-386
Documentele donatiuneI Malta scellel din Cernett la 1834 386-388
Prospectus du pensionnat de Monsieur Tissot, lassy, 1834 388
Parcalabul de Galatl, Postelnicul Inn Cuza, a,istä la examenele de scella 388
Profesorul Toma Giusca 388
Ispravnicul Paharnia Mihal Chinezu asistä la examenele scélel din Husl a
invatatorulut A/exandru Corlatanu 388
Firman relativ la vama t6rel si la vasele rominescI 388
Hatmanul Alexandru Vilara i primul vas românesc 388
Regulamentul scólelor intocmit de Obstésca Adunare a Moldova . . 389 421
Anexe la Tomul 1, cap. VII 423
Alegerea de local pentru Academia Mihaileana 425
Jaloba lui Gh. Stihi, ascultator filosofiel 426-427
Epistola luI Ionita. Sturdza, fostul Domo, catre Mihal Sturdza i tradu-
cerea eI, relativa la primirea a dot bursierI : Costache Ghica
Gheorghe Sturdza in institutul Academie 427
Lent6rea pus& la organisarea seminariulut din BucurescI . 428

www.dacoromanica.ro
 507

Pagina
Adresa Marei Logofeta a trebilor bisericesci cAtre Mitropolie in acésta
privinta 423
Recrutarea functionarilor din absolventil ;;'òlelor 428
Conventiunea comercialA intre Moldova 0 Téra RomänéscA 428
Lucrärile SocietäteI filarmonice, 1833-1835 429 443
Pitacul luT Alexandru D. Ghica din 1835 relativ la seminar 443-444
Bro§ura Quinze années d'administration en Moldavie 444
Pastorul protestant Emeri Suchin . . . . 445
Budgetul ctilelor pe 1836, aprobat de Alexandru Ghica 445-449
Examenele re 1835-1836, programa 450-457
Serbarea impartirel premiilor la pensionatul Vailrant 457-459
Adresa Logofetiei bisericescI cAtre Mitropolie in cestiunea seminarului din
Bucuresci 459
Cuvéntul rostit de Neculal BAIA§escu la 2 Februarie 1836 459-463
Raportul cAtre Marea Logofetie al luI NeculaI BA1A§escu, profesorul semi-
naruluI, pentru cheltuelile fäcnte cu cumpèrArl de cArti, etc. . . 463-464
Anexa la Tomul I, rag. 321 464
Viata Paharniculut Vasile Fabian sail Bob 464-467
Scrisórea luI L. Repey cAtre Eliad 467 469
AltA scris6re de la acela§I cätre Eliad 469 471
Corespondenta intre doi romant (Costache Negruzzi §i I. Eliad) despre
limba romAndscA 471-477
LazAr, Asachi i opera sa 477
Eforia cAtre Marea Logofetie bisericéscA, raport despre colegiul Si'. Saya 477-478
ListA de cheltuell anexatA la acéstä adresa a Eforiel 479-481
DenuntArile luï Neculal Bälä§escu despre administratiunea rea a semi-
naruluT 481-482
Regularea banilor poclonulul 482 483
Neagoe, roman din Transilvania, recomandat ca profesor la seminarul din
BucurescI, dar neprimit de Mitropolie 483-484
Despre Anatol Demidoff i cAlkoria sa 484
Domnitorul muntean merge la biserica 484-485
AlAuta romAnésca despre poetul Hrisoverghi 485
Elevil conservatorulul filarmonic represintA drama «La Perus §i
duva viclénä 486
Prologul luI Gheorghe Asachi la deschiderea Teatrului national . . 487 488
Alexandru Ha01611, Eforul ,c6lei de la Hotin, i cuvéntarea lui . . 488-494
Desbaterile nelibere in 01.)tésca Adunare 494

"1.1

www.dacoromanica.ro
 ERB ATA

La Tomul I, pag. 14, citesce 7254, in loc de 7524.

n IV, n 62, rendul 25, citesce bani, in loc de hani.
I, n 41, citesce 1776, in loe de 1876
n 64, alin. al 3-lea, citesce 1787, in loc de 1687.
IV, n 172, citesce Ladislas Erdelion, in loe de Erelion.
IV, n 209, réndul 19, citesce Codex Miscelaneù, in loe de mis cel.
1V, n 209, réndul 30, suprimä vorbele de done ori repetite : este
destul de activ sub Caragea.
La Tomul IV, pag. 212, rendul 8, citesce jucaii, in loe de punead.
n IV, n 225, rendul 26, citesce Istoria Romanilor, in loe de Istoria
§c6lelor.
La Tomul IV, pag. 226, din er6re de manuscris a remas pe din afarä aci Istoricul
;c6lelor muntene sub Gr. D. Ghica. Se va pune la Addenda in Tomul V.
La Tomul 1V, pag. 234 §i 235, citesce Petrovitz, in loe de Popovici.
n IV, n 347, citesce 1833, in loc de 1832.
1V, n 450, citesce 1835, in loe de 1853.

www.dacoromanica.ro