CURSUL DE FORMARE

„PROFESOR REAL
ÎNTR-O ȘCOALĂ VIRTUALĂ”

Modul de funcționare a Internetului

Autor: Teodora Carmen Stoica
 Internetul este o rețea globală ce permite calculatoarelor și dispozitivelor administrate de
companii, guverne, universități și alte organizații din întreaga lume să comunice între ele.
Internetul este practic infrastructura ce se întinde între continente, care permite comunicarea și
transferul instant de informații.

Caracteristicile Internetului
Pentru a înțelege în profunzime Internetul este necesar să ne concentrăm asupra arhitecturii sale.
Atunci când a fost creat, el a avut la bază o serie de principii simple. În primul rând, creatorii
săi au gândit Internetul ca o rețea descentralizată, fără un proprietar universal sau un control
central – aceștia și-au dorit să nu existe nicio autoritate care să decidă cine se poate alătura
rețelei sau pentru ce scopuri să fie folosită aceasta. În al doilea rând, rețeaua nu trebuia să
fie optimizată pentru o anume aplicație sau tehnologie. Principiul era unul egalitarist, rețeaua
ducând pachete de informații din punctul A în punctul B, fiind în același timp neutră în ceea ce
privește conținutul acestora.

Cele două principii fac din Internet un mediu cu o evoluție extraordinar de rapidă, un mediu ce
crește și se schimbă constant. Deși Internetul a fost creat cu doar 50 de ani în urmă, în prezent el
este folosit de 3.58 miliarde de utilizatori – aproape 51% din întreaga populație a lumii.

Evoluția constantă a Internetului, numărul imens de utilizatori și densitatea interacțiunii dintre

aceștia face ca acest mediu să fie unul extrem de complex.

Prin urmare, Internetul este caracterizat de descentralizare, neutralitate, evoluție constantă și

complexitate.

Implicațiile acestor caracteristici fundamentale ale Internetului ne-au oferit numeroase beneficii –
de la accesul oricărei persoane la o vastă bibliotecă, la posibilitatea de a inova cu resurse minime,
până la o transparență și participare a cetățenilor fără precedent – care contestă autoritatea și
pune în dificultate sistemele autoritare.

Pe lângă toate aceste oportunități uimitoare, vă invit să ne îndreptăm atenția și asupra acelor
implicații mai puțin vizibile, care însă au un impact mare asupra felului în care lumea noastră și
cea a copiilor noștri este modelată în prezent.

Modelul de afaceri al
marilor companii IT
Atunci când un nou utilizator încearcă să își creeze un cont pe Facebook, acesta este întâmpinat de
promisiunea că rețeaua socială „este gratuită și va fi întotdeauna”. Dar dacă utilizatorii nu plătesc,
atunci cum generează Facebook profiturile sale masive? Răspunsul este: „prin publicitate țintită”.

Facebook colectează nu doar date personale ale utilizatorilor săi, precum vârsta, nivelul de
educație, tipul de relație pe care persoana îl are, locul său de muncă, orientarea sa politică sau
religioasă, ci și informații legate de interesele, preferințele și hobby-urile lor. Chiar dacă anumiți
utilizatori aleg să nu împărtășească aceste informații atunci când își creează un profil, activitatea
și interacțiunea pe care o au pe rețeaua socială permite algoritmilor de inteligență artificială ai
Facebook să intuiască aceste lucruri despre ei.
Facebook colectează astfel de informații de la cei 2,6 miliarde de utilizatori lunari și oferă
posibilitatea agențiilor de publicitate și companiilor să adreseze reclame exact grupului țintă pe
care îl vizează. Acest tip de informații și uneltele puse la dispoziție de Facebook sunt extrem de
prețioase pentru agențiile de publicitate deoarece pot crea mesaje care au o probabilitate mai
mare să își atingă scopul.

Modelul acesta de afaceri este folosit de toate marile firme de IT, cum sunt: Google, Microsoft,
Amazon.

Ce poate să spună un singur data point despre noi?

Termenul data point se referă la o informație singulară, unică, despre un utilizator.

Michal Kosinski, un cercetător al Stanford Graduate School of Business, a studiat împreună cu

colegii săi posibilitatea de a identifica trăsăturile psihologice ale unor persoane, folosindu-se de
data points, mai exact de aprecierile (like-urile) pe care aceștia le folosesc pe Facebook.

Într-un studiu [https://stanford.io/2Rasyr9] publicat în 2017, cercetătorii au arătat că pot corela

aprecierile (like-urile) cu trăsături de personalitate pentru a crea un profil al utilizatorilor.
Înarmați cu doar 10 aprecieri, ei puteau evalua trăsăturile unui persoane cu mai multă acuratețe
decât colegii săi de muncă. Cu 70 de aprecieri, puteau să evalueze persoana mai bine decât
prietenii săi apropiați, iar dacă aveau mai mult de 300 de aprecieri, puteau ști mai bine profilul
psihologic decât o putea face chiar partenerul de viață.

Cercetările lor au dovedit faptul că având destule data points și folosind acest tip de algoritm poți
crea un profil detaliat, compus din date socio-demografice, interese, preferințe și trăsături. Mai
mult decât atât, cercetările confirmă faptul că această țintire a mesajelor, pe baza caracteristicilor
psihologice, este nu numai posibilă, ci și eficientă ca instrument de persuasiune digitală în masă.

Studiu de caz - Scandalul Cambridge Analytica

În 2014, un cercetător numit Alexandr Kogan a dezvoltat o aplicație numită „thisismydigitallife”
care plătea utilizatorii cu sume între 1 $ și 2 $ pentru a face un test de personalitate. Pentru a o
accesa însă, utilizatorii își dădeau consimțământul ca aplicația să le acceseze profilul de Facebook
și pe cel al prietenilor lor. Peste 270 000 de utilizatori au completat chestionarul, dar aplicația a
putut accesa profilul a peste 50 de milioane de utilizatori, incluzând prietenii celor care completa-
seră testul. La momentul respectiv, interfața pentru aplicația Facebook permitea cercetătorilor
care plăteau o licență să culeagă astfel de date.

Kogan a ales însă să își încalce angajamentul către Facebook și nu a folosit datele pentru
cercetare, ci le-a vândut către o firmă de consultanță în domeniul politic, respectiv firma numită
Cambridge Analytica.

Cambridge Analytica a analizat datele, a creat profiluri de personalitate pentru milioane de

votanți americani și le-a folosit ulterior pentru a-i ținti pe utilizatori cu mesaje menite să le influ-
ențeze votul. Cambridge Analytica a lucrat, în 2016, pentru campania electorală a candidatului
Donald Trump și a fost implicată în campania Leave.EU, cea care a dus la decizia de părăsire a
Uniunii Europene de către Marea Britanie, în 2016.

În martie 2018, Christoper Wylie, fostul director de cercetare al Cambridge Analytica, a recu-
noscut faptul că acțiunile de manipulare în masă realizate de această firmă au influențat atât
alegerile prezidențiale din Statele Unite ale Americii, cât și referendumul pentru Brexit. Cât de
mult au contribuit aceste mesaje țintite la influențarea alegătorilor este încă în dezbatere.

Pentru a înțelege mai bine felul în care Cambridge Analytica operează, vă invităm să vizionați
următoarea prezentare: https://www.youtube.com/watch?v=n8Dd5aVXLCc.
 În lumina acestor dezvăluiri, apar două întrebări: 1. Sunt datele noastre personale în siguranță? și
2. Pot ele să fie folosite de indivizi, companii sau guverne pentru a influența procesul democratic?

Cetățenia digitală vine la pachet cu o serie de responsabilități și cu necesitatea de a dezvolta,

încă de la vârste fragede, competențe precum: gândirea critică, gestionarea confidențialității,
managementul amprentei digitale etc.

Măsurarea succesului
rețelelor sociale
Pe lângă amenințările ce țin de manipularea în masă, rețelele sociale mai prezintă un risc pentru
utilizatorii lor, în special pentru copii.

Succesul platformelor sociale este măsurat prin timpul pe care utilizatorii aleg să îl petreacă
acolo. Rețelele sociale și marile companii din domeniul IT își doresc să atragă și să mențină cât
mai mult atenția utilizatorilor lor, pentru a le putea servi publicitate țintită și pentru a se asigura
că ei continuă să interacționeze cu produsele oferite.

Fie că vorbim despre scrollul infinit al celor de la Facebook, culorile extrem de aprinse folosite în
jocuri sau redarea automată a următorului clip pe YouTube sau Netflix, toate sunt mecanisme
special create pentru a determina un comportament adictiv.

Deși se estimează că o treime dintre utilizatorii de Internet la nivel global au vârsta sub 18 ani,
Internetul nu a fost creat avându-i pe aceștia în minte. Aplicațiile și serviciile digitale tratează
utilizatorii ca fiind egali, fără a ține cont de vulnerabilitățile lor specifice. În calitate de adulți,
este extrem de important să conștientizăm că marile companii din industria tech nu sunt jucători
neutri în experiențele online ale copiilor.

„Bule” informaționale
Multe din experiențele pe care le trăim în social media sunt determinate de o serie de algoritmi
automați ce vor face fiecare experiență online profund personalizată și diferită în funcție de
utilizator. Mecanismele automate din spatele platformelor sociale sunt responsabile de felul în
care informația ne este livrată, însă puțini dintre noi suntem conștienți de ele.

Acești algoritmi învață să înțeleagă dorințele, preferințele și nevoile utilizatorilor și îi expun pe

aceștia tocmai la materiale și conținuturi ce corespund cu viziunea lor. Spre exemplu, dacă o
persoană este profund religioasă și expune acest lucru în mediul online, există mai puține șanse să
vadă pe Internet opinii ale unor persoane de altă religie sau chiar non-religioase. Practic, în jurul
unui utilizator se poate crea o „bulă informațională”, în care persoana vede doar păreri și viziuni
foarte asemănătoare cu ale sale, fără a fi expusă la opinii divergente sau la diversitate.

Un aspect ce îngreunează mai mult acest fenomen de izolare informațională este felul în care
Internetul a democratizat informația. Rețelele sociale și algoritmii acestora tratează la fel
conținutul, indiferent de natura sa, adică vor împinge înainte un conținut ce este apreciat de mulți,
indiferent de veridicitatea sau acuratețea sa. Însă nu tot conținutul este la fel. O informație medi-
cală are mult mai multă greutate atunci când vine din partea unui medic decât atunci când vine
de la o persoană fără niciun fel de pregătire în domeniu. Din păcate, Internetul ne face să cădem
adesea în capcana de a trata informația ca fiind egală, de a confunda opiniile cu faptele.
 Rețineți! Algoritmii rețelelor sociale vor prioritiza conținutul cu care utilizatorii interacționează
cel mai mult, fie că este vorba despre timp de vizionare, reacții sau comentarii. În termeni prac-
tici, fie că este clipul distractiv al unui vlogger, povestea emoționantă a unei persoane ce a depășit
un obstacol sau chiar opinia radicală și scandaloasă a unui politician, conținutul ce va miza cel
mai mult pe emoție va avea cele mai mari șanse de câștig.

Înțelegerea mecanismelor ce guvernează rețelele sociale ne va putea transforma în utilizatori

mult mai responsabili și în adulți pregătiți să ghideze copiii și să impună limite pentru a-i proteja
pe aceștia.

Privind către viitor...

Internetul este un mediu foarte complex aflat într-o evoluție constantă. Deși nu putem face
predicții cu privire la cum va evolua el în viitor, este cert că va continua să devină din ce în ce mai
prezent în viața noastră, aducând cu sine noi provocări. În ciuda tuturor răspunsurilor pe care ni
le-a oferit Internetul, potențialul său complet de a ne transforma viața rămâne o necunoscută.

Ce putem face însă în prezent, pentru un viitor mai bun, este să fim la curent cu evoluția acestui
mediu și să reflectăm constant la felul în care el modelează percepția și înțelegerea noastră
asupra lumii. Mai mult, ceea ce putem face pentru copiii noștri este să-i pregătim pentru un viitor
care, din câte se pare, va fi foarte diferit de al nostru.

Recomandări
Impuneți limite și protejați copiii pe Internet.
Înțelegerea faptului că marile companii din industria tech nu sunt jucători neutri în experiențele
online ale copiilor noștri ne va ajuta să menținem un echilibru bun între libertatea acordată
copiilor și mecanismele de protecție setate în jurul acestora.

Explicați-le copiilor modelul de afaceri al industriei IT.

Explicațiile îi vor ajuta să înțeleagă nu doar mecanismele și interesele financiare din spatele a ceea
ce este vizibil, ci și să decidă mai precaut ce informații personale împărtășesc și cum aleg să folo-
sească rețelele sociale.

Explicați-le copiilor despre algoritmii ce guvernează

rețelele sociale și ajutați-i să își gestioneze emoțiile.
Conștientizarea tacticilor psihologice folosite poate ajuta în diferențierea a ce anume este benefic
să obțină din aceste medii și ce nu.

Ajutați copiii să facă distincția între opinie și fapt.

Internetul a democratizat informația, însă nu toate conținuturile au aceeași greutate. Ajutați copiii
să privească critic ceea ce citesc sau văd online.
Puneți accent pe securitatea online.
Trăim într-o lume din ce în ce mai interconectată și, tocmai pentru că ne bazăm atât de mult pe
aceste dispozitive, este esențial să le protejăm de atacuri informatice.

Pregătiți copiii pentru viitor.

În mod tradițional, oamenii au încercat să facă față sistemelor prin reducerea complexității, însă
este foarte puțin probabil că aceste strategii vor funcționa în cazul mediului online. Flexibilitatea,
agilitatea, receptivitatea și disponibilitatea de a experimenta și de a eșua reprezintă strategii mult
mai bune pentru a face față Internetului.

În încheiere, pentru că în acest material am abordat fenomene pe care unii dintre noi le pot
considera îngrijorătoare sau poate chiar înfricoșătoare, o să vă reamintesc că nu suntem doar
actori pasivi modelați de lumea din jur, ci avem puterea, atât individuală, cât și colectivă, de a
transforma lumea într-un mediu ce corespunde principiilor și valorilor democrației, drepturilor
omului și protecției copiilor.
Salvați Copiii România este o organizație de utilitate publică, a cărei misiune este
aceea de a garanta egalitatea de șanse pentru toți copiii, indiferent de mediul din care
aceștia provin, prin utilizarea propriei expertize, precum și prin activități de lobby și
advocacy asupra factorilor de decizie și mobilizarea liderilor din societatea civilă.

Salvați Copiii promovează de 30 ani drepturile copilului, în acord cu prevederile

Convenției Națiunilor Unite cu privire la Drepturile Copilului. Peste 2.220.000 de copii
au fost incluși în programe educative, de protecție și asistență medico-socială, de
stimulare a participării lor în acțiuni de promovare și recunoaștere a drepturilor lor.

Salvați Copiii este membru al Save the Children International, cea mai mare
organizație independentă din lume de promovare a drepturilor copiilor, care
cuprinde 28 de membri și desfășoară programe în peste 120 de țări.

Secretariatul General

Intr. Ștefan Furtună nr. 3, sector 1,

010899, București, România Cofinanțat de Mecanismul pentru
Interconectarea Europei al Uniunii Europene

telefon: +40 21 316 61 76

Conținutul acestei publicații este responsabili-
e-mail: secretariat@salvaticopiii.ro tatea exclusivă a Organizației Salvați Copiii și
web: www.salvaticopiii.ro nu reflectă neapărat opinia Uniunii Europene.