TEST 62

1. Doua structuri care sunt mărci ale adresării directe sunt: „v-ați simțit vreodată in postura „Celuilalt”?”; „Am avut
multe șanse”.
Mărci ale adresării directe -> pronume si verbe la persoana întâi respectiv a doua , interogații,
interjecții;
2. Doua neologisme din text sunt: observator, actor.
3. Înainte de a părăsi tara, regizorul a activat in Teatrul Evreiesc.
4. Provocările emigrantului sunt lupta continua si analiza a ceea ce a făcut bine si ce nu, străduința de a obține bani
si problemele existențiale.
5. Enunțul citat semnifica faptul ca emigranții nu mai aparțin niciunei țări. In țara mama pe care au părăsit-o nu se
mai simt acasă, iar în țara de adopție, unde nu se integrează total, sunt priviți ca niște străini chiar si după zeci
de ani de la emigrare

TEST 63

1. MĂRCILE SUBIECTIVITĂȚII din textul dat sunt pronume personal persoana I „eu”, „mi-„, „noi”; verbe persoana I
„am strecurat”, „am emigrat”; adjectiv pronominal posesive persoana I „meu”.
2. Numele jurnalistei de origine română stabilită în America este Rukmini Callimachi și provine din familia
domnitorului Scarlat Callimachi.
3. Rukmini Callimachi a părăsit tara in anul 1979 la vârsta de 5 ani.
4. Rukmini Callimachi si-a trăit copilăria in România într-o familie iubitoare, se juca fotbal cu verișorii săi, mergea
cu tatăl sau la Sinaia, la schi, mergea la grădinița, învață limba germana, sărbătoreau Crăciunul împreuna.
5. In Elveția familia nu s-a putut integra deoarece se simțeau urmăriți permanent, fiind refugiați, mama muncea
foarte mult pentru a plăti studiile fiicei sale la școala privată si pentru a-i cumpăra haine frumoase.

TEST 64

1. Construcția „epoca de aur” interbelica se refera la faptul ca România, in aceasta perioada, se situa din punct de
vedere economic la un nivel maxim.
2. Profesorul Bogdan Murgescu este specialistul care a scris cartea „România și Europa. Acumularea decalajelor
economice (1500-12010)
3. Concluzia profesorului Murgescu a fost ca România a suferit un decalaj economic față de mai multe țări
europene si ca era unul din statele cel mai slab dezvoltat social si economic.
4. Din punct de vedere economic sunt comparate doua perioade: perioada interbelica (1920-1945) si
perioada dintre anii 1990-2015.
5. Afirmația citata semnifica faptul ca in perioada interbelica, România s-a distantat fața de celelalte tari
europene in ceea ce privește economia, consumul, nivelul de trai, speranța de viață, rata de
alfabetizare sau mortalitatea infantila.