Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară, București

Facultatea de Management Inginerie Economică în Agricultură și

Dezvoltare Rurală
CUPRINS:
Capitolul 1 1.Organizarea și funcționarea pieței. Privire de ansamblu

Capitolul 2 Legislatie in domeniu

Capitolul 3 Regimul intern

Capitolul 4 Regimul extern

Capitolul 5 Perspectivele pieței cărnii de ovine și caprine

Capitolul 6 Impactul aderarii României la UE pentru piața cărnii de

ovine și caprine

Capitolul 7 Studiu de caz

Bibliografie
 Capitolul I

ORGANIZAREA ȘI FUNCȚIONAREA PIEȚEI

Creşterea ovinelor și caprinelor este o activitate tradiţională a ţării, ceea ce permite ca

România în raport cu mărimea efectivelor şi nivelul producţiilor, să se situeze între primele
ţări europene, în ceea ce priveşte creşterea şi exploatarea acestei specii.

Integrarea României în structurile Uniunii Europene şi adaptarea activităţii de

creştere, exploatare şi respectiv ameliorare a ovinelor și caprinelor la cerinţele economice ale
Uniunii Europene, poate mării ponderea ţării noastre în structura efectivelor şi a producţiilor
în Europa.

Marea Britanie , Spania, Grecia și Franța sunt principalele state membre producătoare. Aceste
patru reprezintă împreună 68% din producția totală a UE. România, Irlanda, Germania și Italia
numără încă 22%, ceea ce lasă un procent mic de 10% pentru toate statele membre rămase.

Cu o autonomie de 88%, UE exportă aproximativ 8% din producția sa totală, în timp ce

importurile sunt în jur de 212 000 de tone, în principal din Noua Zeelandă și Australia (94%), ceea ce
reprezintă în jur de 23% consumul propriu al UE.

În ultimii ani, exporturile de animale vii și de carne au crescut. Animalele vii merg în principal
în Orientul Mijlociu și Africa de Nord. Exporturile de carne și produse din carne se îndreaptă spre
toate destinațiile și, în mare măsură, către Orientul Îndepărtat.

Efectivele de ovine și caprine din România la 30 iunie 2017 înregistrează peste 15

milioane de capete, dintre ovine peste 13 milioane de capete iar cele de caprine se ridică la 2
milioane de capete.
 EFECTIVUL TOTAL OVINE SI CAPRINE
la 30 iunie 2017

Nr. Crt
JUDETUL
TOTAL
STAT
PRIVAT
FERME F

TOTAL
15,828,166
21,780
15,806,386
15,209,517
1
ALBA
506,377
0
506,377
504,305
2
ARAD
682,694
0
682,694
645,436
3
ARGES
268,703
0
268,703
268,703
4
BACAU
485,595
 714
484,881
484,761
5
BIHOR
509,284
0
509,284
485,155
6
BISTRITA N.
401,003
0
401,003
401,003
7
BOTOSANI
342,063
42,136
340,177
319,931
8
BRASOV
597,075
0
597,075
540,600
9
BRAILA
502,732
0
502,732
502,732
10
BUZAU
310,345
0
310,345
310,345
11
CARAS S.
322,256
926
321,330
321,330
12
CALARASI
211,091
0
211,091
181,003
13
CLUJ
940,120
2,239
937,881
 926,601
14
CONSTANTA
489,236
3,229
486,007
437,418
15
COVASNA
229,069
0
229,069
229,069
16
DAMBOVITA
86,494
605
85,889
72,170
17
DOLJ
238,483
565
237,918
233,221
18
GALATI
393,007
0
393,007
393,007
19
GIURGIU
114,372
0
114,372
114,372
20
GORJ
185,925
0
185,925
185,925
21
HARGHITA
357,232
0
357,232
352,052
22
HUNEDOARA
230,543
110
230,433
229,433
23
IALOMITA
 196,282
0
196,282
188,538
24
IASI
398,893
0
398,893
391,849
25
ILFOV
74,966
4,265
70,701
53,074
26
MARAMURES
303,680
0
303,680
303,680
27
MEHEDINTI
278,270
0
278,270
278,270
28
MURES
677,225
1,608
675,617
672,878
29
NEAMT
308,418
0
308,418
301,820
30
OLT
391,716
0
391,716
388,520
31
PRAHOVA
319,616
0
319,616
295,957
32
SATU MARE
325,107
0
 325,107
325,107
33
SALAJ
313,433
0
313,433
281,525
34
SIBIU
661,243
275
660,968
645,382
35
SUCEAVA
271,341
0
271,341
260,080
36
TELEORMAN
219,435
0
219,435
219,435
37
TIMIS
1,063,361
437
1,062,924
1,042,899
38
TULCEA
808,498
3,902
804,596
613,377
39
VASLUI
355,300
940
354,360
352,320
40
VALCEA
148,584
0
148,584
147,214
41
VRANCEA
307,996
0
307,996
307,996
42
M.BUCURESTI
901
57
844
844

TOTAL
STAT
PRIVAT
FERME F

13,770,857
20,259
13,750,598
13,222,785

EFECTIVUL TOTAL DE OVINE

la 30 iunie 2017

TOTAL
STAT
PRIVAT
 FERME F

2,057,309
1,521
2,055,788
1,986,732

EFECTIVUL TOTAL DE CAPRINE

la 30 iunie 2017
sursa: www.madr.ro

OBȚINEREA ȘI VALORIFICAREA PRODUCȚIEI CARNE OVINE (t)

din care:
SECTOR DE STAT SECTOR PRIVAT
PROD.PE din care : din care :
GR. VALORIF.
TOTAL VALORIF.
MEDIE GR. UNIT.IND. GR. CONSUM PIATA UNIT.IND.
SECTOARE TOTAL PIATA TOTAL
MEDIE DIRECT STAT SAU MEDIE FAMILIAL LIBERA DIRECT STAT SA
TOTAL
PRIVATE TOTAL PRIVATE

93,830 22 47 21 47 47 0 93,783 22 30,640 63,144 51,660 11,484

 sursa: www.madr.ro

Producția de carne la ovine și caprine conform raportului tehnic operativ asupra

situației din zootehnie de la data de 30 iunie 2017, a fost de peste 93 830 tone.

Capitolul 2

LEGISLAȚIA

A.Legislația în România

 Decizia Consiliului din 14 octombrie 1980 privind încheierea acordurilor de limitare

voluntară cu Argentina, Australia, Noua Zeelandă şi Uruguay în sectorul cărnii de oaie
şi capră
 Decizia Comisiei din 15 februarie 1983 privind condiţiile de control sanitar-veterinar
şi avizul sanitar veterinar cerut la importul de carne proaspătă provenind din Islanda
 Regulamentul 1258/91 de modificare a Regulamentului 3446/90 de stabilire a
normelor de aplicare a acordării de ajutoare financiare pentru depozitarea privată în
sectorul cărnii de oaie şi capră şi a Regulamentului 344/90 privind condiţiile speciale
de acordare a ajutorului pentru depozitarea privată în sectorul cărnii de oaie şi capră
 Regulamentul 3125/92 privind regimul aplicabil importului în Comunitate de produse
din sectorul cărnii de oaie şi capră originare din Bosnia Herţegovina, Croaţia,
Slovacia, Muntenegru, Serbia şi Fosta Republică Iugoslavă Macedonia
 Directiva Consiliului 93/25/CEE privind anchetele statistice care trebuie efectuate în
domeniul producţiei de ovine şi caprine
 Regulamentul 461/93 de stabilire a normelor de aplicare a grilei de clasificare a
carcaselor de ovine

B.Legislatia in UE
 Directiva 89/361/CEE a Consiliului din 30 mai 1989 privind animalele din speciile
ovină și caprină reproducătoare de rasă pură
 02. Decizia 90/254/CEE a Comisiei din 10 mai 1990 de stabilire a criteriilor de
recunoaștere a organizațiilor și a asociațiilor de crescători care țin sau creează registre
genealogice pentru ovine și caprine reproducătoare de rasă pură
03. Decizia 90/255/CEE a Comisiei din 10 mai 1990 privind stabilirea criteriilor de
înscriere în registrele genealogice a animalelor din specia ovină și caprină,
reproducători de rasă pură
 04. Decizia 90/256/CEE a Comisiei din 10 mai 1990 privind stabilirea metodelor de
control al performanțelor și de apreciere a valorii genetice a ovinelor și caprinelor
reproducătoare de rasă pură
 05. Decizia 90/257/CEE a Comisiei din 10 mai 1990 de stabilire a criteriilor de
acceptare în scopul reproducției a ovinelor și caprinelor de reproducție de rasă pură și
de utilizare a spermei, ovulelor sau embrionilor acestora
 06. Decizia 90/258/CEE a Comisiei din 10 mai 1990 de stabilire a certificatelor
zootehnice pentru ovine și caprine de reproducție de rasă pură și pentru materialul
seminal, ovulele și embrionii acestora
 07. Regulamentul (CE) NR. 21/2004 al Consiliului din 17 decembrie 2003 de stabilire
a unui sistem de identificare și de înregistrare a animalelor din speciile ovină și
caprină și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1782/2003 și a Directivelor
92/102/CEE și 64/432/CEE
 08. Decizia 2006/968/CE a Comisiei din 15 decembrie 2006 de punere în aplicare a
Regulamentului (CE) nr. 21/2004 al Consiliului în ceea ce privește orientările și
procedurile referitoare la identificarea electronică a animalelor din speciile ovină și
caprină
 09. Decizia 2008/337/CE a Comisiei de modificare a Deciziei 2006/968/CE de punere
în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 21/2004 al Consiliului în ceea ce privește
orientările și procedurile referitoare la identificarea electronică a animalelor din
speciile ovină și caprină
 Capitolul 3

REGIMUL INTERN

Prime pentru sctoarele ovinelor și caprinelor

(Sheme pentru sprijin prezentate în anexa I la Regulamentul( CE)

nr.73/2009 al consiliului )

Prima pentru oi și prima pentru capre: plăți cuplate acordate fermierilor pentru
deținerea de oi și capre, în anumite condiții, timp de cep puțin 100 de zile începând cu ultima
zi a perioadei de depunere a cererilor de ajutor. Prima se ridica la 21 EUR per oaie/capra
crescută pentru producția de de carne.

Prima suplimentară: o plată cuplată acordata, în anumite condiții, fermierilor în care

producția de ovine și caprine constituie o activitate tradițională sau contribuie în mod
semnificativ la economia rurală sau fermierilor din zonele în care se practica transhumanța.
Prima se ridică la 7 EUR per oaie și per capră.

 Ajutorul naţional tranzitori(ANT)

Condiţiile de acordare:

Beneficiarii care solicită ajutoare naționale tranzitorii pentru femele din speciile
ovine/caprine trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții:

a) efectivul din exploataţie cu cod ANSVSA (Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi

pentru Siguranţa Alimentelor) să fie de minimum 50 de capete de femele ovine/25 de capete
de femele caprine, care au împlinit vârsta de min. un an la data de 31 martie a anului în care
se face solicitarea primei;
b) efectivul de femele ovine/femele caprine pentru care se solicită prima să fie înscris în
Registrul Național al Exploatațiilor – RNE la data solicitării primei;

c) efectivul de femele ovine/femele caprine pentru care se solicită prima să fie menţinut pe o
perioada de reţinere de 100 de zile de la data limită de depunere a cererii de plată. în
exploataţia pentru care s-a depus cererea unică de plată sau în exploataţiile asociaţiilor/
cooperativelor/grupurilor de producători în care a fost transferat temporar pentru păşunat.

d) să deţină registrul individual al exploataţiei în conformitate cu prevederile Reg.(CE) nr.

21/2004 al Consiliului din 17 decembrie 2003, de stabilire a unui sistem de identificare şi de
înregistrare a animalelor din speciile ovină şi caprină şi de modificare a Reg.(CE) nr. 1782 /
2003 şi a Directivelor 92/102/CEE şi 64/432/CEE.

Schema cuplată în sector zootehnic(SCZ)

Condiţiile de acordare :

Beneficiarii care sunt fermieri activi şi solicită sprijin cuplat pentru specia ovine
trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții:

a) să solicite SCZ pentru un efectiv de minimum 150 și maximum 500 de capete de femele
ovine şi/sau berbeci, inclusiv, pe beneficiar, cu excepţia celor din UAT-urile din zona
montană definită în anexa 8.2 Lista zonelor eligibile M10, M11, M13 a Programului Naţional
de Dezvoltare Rurală pentru perioada 2014-2020Ș
b) solicitanții cu un efectiv mai mare de 500 de capete de femele ovine și/sau berbeci
beneficiază de SCZ calculat la nivelul a maximum 500 de capete de femele ovine și/sau
berbeci;
c) femelele ovine și/sau berbecii din exploatație pentru care beneficiarul solicită SCZ, să aibă
vârsta de max. 8 ani pentru femele și, respectiv, 6 ani pentru berbeci la data limită de
depunere a cererii unice de plată;
d) efectivul de animale pentru care se solicită SCZ trebuie să fie identificat și înregistrat în
RNE la data depunerii cererii;
e) să dețină registrul individual al exploatației, completat și actualizat, în conformitate cu
prevederile Reg. (CE) nr. 21/2004;
 femelele ovine și/sau berbecii pentru care se solicită SCZ trebuie să fie menţinute/menținuți,
pe o perioada de reținere de 100 de zile de la data-limită de depunere a cererilor unice de
plată, efectivul de femele ovine înscrise registrul genealogic al rasei pentru care se acordă
SCZ respectă raportul de sexe de minimum un berbec înscris în registrul genealogic al
aceleiaşi rase la 35 de femele ovine;
Beneficiarii care sunt fermieri activi şi solicită sprijin cuplat pentru specia caprine
trebuie să îndepli-nească cumulativ următoarele condiţii:

a) Să solicite SCZ pentru un efectiv de minimum 50 și maximum 500 de capete de femele

caprine și/sau țapi, inclusiv, pe beneficiar, în exploatații cu cod ANSVSA, care au vârsta de
minimum un an la data de 31 martie a anului de solicitare;
b) solicitanții cu un efectiv mai mare de 500 de capete de femele caprine și/sau țapi de
reproducție beneficiază de SCZ calculat la nivelul a maximum 500 de capete de femele
caprine și/sau țapi;
c) femelele caprine și/sau țapii de reproducție din exploatație pentru care beneficiarul solicită
SCZ să aibă vârsta de maximum 8 ani femelele și, respectiv, 6 ani țapii de reproducție la data
limită de depunere a cererii de plată;
d) efectivul de animale pentru care se solicită SCZ trebuie să fie identificat și înregistrat în
RNE la data depunerii cererii unice de plată;
e) să dețină registrul individual al exploatației, completat și actualizat în conf. cu prevederile
Reg. (CE) nr. 21/2004;
f) femelele caprine și/sau țapii de reproducție pentru care se solicită SCZ trebuie să fie
menținuți, pe o perioadă de reținere de 100 de zile de la data-limită de depunere a cererilor;
g) ţapii pentru care se solicită SCZ trebuie să fie înscrişi în registrul genealogic al rasei ;
h) efectivul de femele caprine înscrise în registrul genealogic al rasei pentru care se acordă
SCZ respectă raportul de sexe de minimum un ţap înscris în registrul genealogic al aceleiaşi
rase la 35 de femele caprine ;
i) efectivul de femele caprine neînscrise într-un registru genealogic pentru care se acordă SCZ
respectă raportul de sexe de minimum un ţap cu certificat de origine la 35 de femele caprine ;
j)solicitanții respectă normele de ecocondiţionalitate prevăzute la Art. 93 şi Anexa II din Reg.
(UE) nr. 1306/2013, pe întreaga exploataţie;
k) animalele beneficiază de sprijinul cuplat în zootehnie astfel:
- anual pentru țapi până la împlinirea vârstei de 6 ani la data limită de depunere a cererii de
plată;
- anual pentru femelele caprine până la împlinirea vârstei de 8 ani la data limită de depunere a
cererii de plată.

Fermierii nu știu ce înseamnă sprijinul cuplat și în ce condiții se acordă. Prin

comparație cu ajutorul național tranzitoriu (ANT 9), care are un cuantum de 5,59 euro/cap de
oaie/an, sprijinul cuplat are o valoare mult mai mare, 27,06 euro/cap de oaie/an. Cuantumul
este stabilit pentru 2016. Diferența mare se simte în buzunarul crescătorului de ovine.

Pentru ANT ovine/caprine cuantumul stabilit este de 5,59 euro, plafonul existent
fiind de 54,6 milioane de euro.

La Sprijinul Cuplat Zootehnic (SCZ) La speciile ovine si caprine, plafonul SCZ

este de 28 milioane de euro, cuantumul stabilit fiind de 27,06 euro pe cap de animal.

Capitolul IV
REGIMUL EXTERN

Exporturile de carne de ovine și caprine se realizează mai bine decât se aștepta, deși
acestea rămân la un nivel relativ scăzut. După o scădere puternică în 2015 și 2016, exporturile
par să se apropie din nou de nivelurile pre-2015. O creștere de 120% a fost înregistrată în
primele patru luni ale anului 2017. Exporturile către Hong Kong se dovedesc a fi deosebit de
bune. Grație slabei lire sterline, Marea Britanie devine din ce în ce mai competitivă pe piața
internațională. O creștere de 60% este așteptată până la sfârșitul anului 2017

Exporturile lunare ale UE de carne de oaie și de capră (t)

Sursa: DG Agriculture and Rural Development

În primele patru luni ale anului 2017, importurile de carne de oaie au scăzut cu
aproape 19% față de anul precedent. Deși Noua Zeelandă și-a intensificat exporturile către
lume în primele luni ale anului, a favorizat în mod clar piețele asiatice, în special China și a
mutat o parte din exporturile sale din UE.

Vor continua să crească prețurile?

Prețul carcaselor de miel a început în 2017 la un nivel relativ scăzut, fluctuând la

aproximativ 455 EUR / 100 kg din ianuarie până în martie. Până la sfârșitul lunii martie și în
cursul lunii aprilie, prețul a crescut constant la aproape 490 EUR / 100 kg (la Paște), urmat de
o creștere mai accentuată în luna mai până la 540 EUR / 100 kg, peste prețul din 2016.

Prețurile de miel la nivel european (EUR / 100 kg carcase)

 Sursa: DG Agriculture and Rural Development

Odată cu creșterea exporturilor de carne și scăderea importurilor, este de așteptat ca

carnea de oaie să fie disponibilă pe piața UE. În consecință, consumul pe cap de locuitor în
UE ar putea scădea cu 1,5% în 2017, dar s-ar reechilibra din nou în 2018, datorită ajustărilor
producției și importurilor. Întrucât consumul în UE reprezintă numai 2,5% din consumul total
de carne sau 1,9 kg pe cap de locuitor, schimbările mici au un efect neglijabil asupra coșului
de consum de carne în ansamblul său.

Producția, importurile și exporturile din EU în perioada 2013-2017

EU-28 % variation

2013 2014 2015 2016e 2017f 2018f 14/13 15/14 16/15 17/16 18/17

Productia bruta 902 901 925 959 977 989 -0.1 2.7 3.6 1.9 1.2

Importuri vii 0 0 0 0 0 0

Exporturi vii 34 36 38 52 52 52 7.7 3.7 38.3 -1.0 0.0

Productia neta 868 864 888 907 926 937 -0.4 2.7 2.1 2.1 1.3

din care sunt sacrificate în

exploatații agricole
108 112 119 148 146 146 3.7 6.6 23.7 -1.0 0.0

EU-15 787 780 805 786 800 808 -0.9 3.2 -2.4 1.8 1.0
EU-N13 81 84 83 121 125 129 4.4 -2.1 46.1 4.0 3.0

Importuri de carne 200 189 202 203 179 197 -5.6 7.3 0.3 -12.0 10.0

Exporturi de carne 36 32 20 19 30 32 -11.8 -38.1 -5.3 60.0 5.0

EU-15: Austria, Belgium, Denmark, Finland, France, Germany, Greece, Ireland, Italy, Luxembourg, the
Netherlands, Portugal, Spain, Sweden and the United Kingdom

Producția de carne de oaie si capră în România din perioada 2000-2014:

Sursa: INSS

Consumul pe cap de locuitor de produse din carne de ovine și caprine în China în perioada
2011-2020 (în kilograme)
 Această statistică descrie consumul pe cap de locuitor de carne de miel, ovină și
caprină în China în perioada 2011-2020. În 2011, chinezii consumau în medie 2,4 kilograme
de carne de miel, carne de oaie și de capră per persoană.

Capitolul V
Perspectivele pieței cărnii de ovine și caprine
Potrivit studiului Perspective Agricole 2011-2020, realizat de OECD-FAO (Organisation for
Economic Cooperation and Development – Food and Agriculture Organization) exporturile de carne
ale UE se vor micşora până în anul 2020, pe fondul reducerii producţiei odată cu aplicarea noii PAC,
dar şi a creşterii consumului intern ca urmare a procesului de lărgire a Uniunii.

Preţurile se vor menţine în continuare ridicate, tendinţă susţinută în special de cererea din
partea ţărilor în curs de dezvoltare.

Este de aşteptat ca majorarea producţiei de carne la nivel mondial, temperată de costuri de

producţie tot mai mari în cursul perioadei analizate, să scadă până la 1,8% pe an, faţă de 2,1% în
ultimul deceniu.

Estimarea importurilor de carne de ovine și caprine până in anul 2025

 În ceea ce privește estimarea importurilor de carne de ovine și caprine până in anul
2025, acestea se presupune ca vor crește, ajungand la un tota de 221,41 de tone, mai mult cu
un procent de 16,61% comparativ cu anul 2015

Estimarea exporturilor de carne de ovine și caprine până in anul 2025

 În ceea ce privește estimarea exporturilor de carne de ovine și caprine până in anul
2025, acestea se presupune ca vor crește, ajungand la un tota de 89,14 tone, mai mult cu un
procent de 57,06% comparativ cu anul 2015

Capitolul VI

IMPACTUL ADERĂRII ROMÂNIEI LA UE ÎN CAZUL PIEȚEI

CĂRNII DE OVINE ȘI CAPRINE
Sectorul este dominat încă de micii (ori mai marii) producătorii tradiționali. Numărul
de ovine sacrificate a crescut în perioada 2007-2012 cu circa 28,4% de la 5.641 mii capete la
7.242 mii capete, în vreme ce greutatea în carcasă a ovinelor sacrificate a crescut cu 65% de la
45.246 mii tone la 74.543 mii tone în același interval de timp. În trecut, România a fost un
partener de prim rang pentru exportul de ovine vii pentru țările din Uniunea Europeană și
țările arabe. Berbecuții destinați exportului, în special pentru țările din Orientul Mijlociu, au
constituit o activitate foarte productivă în trecut, dar odată cu eliminarea fermelor de îngrășare
pentru miei, exporturile s-au prăbușit. Deși în România carnea de oaie și de miel se consumă
ocazional (mai ales de Paști ori toamna, sub formă de pastramă), oferta este slabă, din cauza
exporturilor de animale cu o greutate mai mare, în special și pentru că rasele nu sunt
specializate în producția de carne. În consecință, apreciază autorii studiului ”Impactul
Aderării la UE asupra Industriei Cărnii din România” carnea de oaie sau miel nu este de o
calitate foarte bună pentru consumatori. De asemenea, în lipsa specializării pentru producția
de carne, producătorii nu pot oferi acele părți din corpul animalelor solicitate la consum
(cotlet, picior), astfel încât procesatorii apelează pentru aceasta la marii producatori din
Australia și Noua Zeelandă.

Aderarea României la Uniunea Europeană este posibilă să determine pe termen scurt variaţii
ale preţurilor de consum induse de adoptarea unor mecanisme şi politici specifice Uniunii
Europene (Politica Agricolă Comună, Politica Vamală Comună), precum şi de influenţe
provenind din integrarea într-o piaţă comună.

Astfel, începând cu data aderării la Uniunea Europeană, România va aplica politica

comercială comună a U.E., respectiv:

 tariful vamal comun;

 schema de preferin ţe generalizate (SGP) a UE;
 măsurile de apărare comerciale- acordurile preferenţiale comerciale şi de cooperare
încheiate cu ţările terţe.

Capitolul 7

STUDIUL DE CAZ

România se situează pe locul 5 în Europa în ceea ce privește numărul de ovine

deținute, ceea ce ar trebui să fie o condiție prealabilă pentru a câștiga un loc pe piața mondială
pentru carne de oaie.

România înregistrează peste 15 milioane de capete in anul 2017, dintre ovine peste 13
milioane de capete iar cele de caprine se ridică la 2 milioane de capete cu o productie peste
4,9 milioane de capete.

Producția de carne la ovine și caprine conform raportului tehnic operativ asupra

situației din zootehnie de la data de 30 iunie 2017, a fost de peste 9 3830.4 tone.

În ceea ce privește regimul intern de sprijin România are urmatoarele regimuri în

cadrul pieței cărnii de ovine și caprine:

-Ajutor Național Traznitoriu (ANT)- ovine/caprine cuantumul stabilit este de 5,59

euro, plafonul existent fiind de 54,6 milioane de euro.

-Sprijinul Cuplat Zootehnic (SCZ) -ovine si caprine, plafonul SCZ este de 28 milioane
de euro, cuantumul stabilit fiind de 27,06 euro pe cap de animal

Importuri și Exporturi ale cărnii de ovine și caprine:

Odată cu creșterea exporturilor de carne și scăderea importurilor, este de așteptat ca

carnea de oaie să fie disponibilă pe piața UE. În consecință, consumul pe cap de locuitor în
UE ar putea scădea cu 1,5% în 2017, dar s-ar reechilibra din nou în 2018, datorită ajustărilor
producției și importurilor. Întrucât consumul în UE reprezintă numai 2,5% din consumul total
de carne sau 1,9 kg pe cap de locuitor, schimbările mici au un efect neglijabil asupra coșului
de consum de carne în ansamblul său.
 Exporturile de carne ale UE se vor micşora până în anul 2020, pe fondul reducerii
producţiei odată cu aplicarea noii PAC, dar şi a creşterii consumului intern ca urmare a
procesului de lărgire a Uniunii.

Preţurile se vor menţine în continuare ridicate, tendinţă susţinută în special de cererea

din partea ţărilor în curs de dezvoltare.
 BIBLIOGRAFIE:

o www.apia.org.ro

o www.afir.info

o www.madr.ro

o www.insse.ro

o www.oecd.org

o https://ec.europa.eu

o www.statistical.org

o www.stiriagricole.ro