Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Proiect S.E.L.A.
` Master Ingineria Fabricaţiei inovative 1
2010- 2011
UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV Pag.
Proiect S.E.L.A.
` Master Ingineria Fabricaţiei inovative 2
Proiect S.E.L.A.........................................................................................................................................................................1
..................................................................................................................................................1
.....................................................................................................................................................3
1. Tema proiectului.....................................................................................................................................3
2.1 Studiul proceselor tehnologice care se desfasoara in atelierul proiectat...................................................................4
2.2 Stabilirea fluxului tehnologic in atelierul proiectat....................................................................................................5
3 Calculul necesarului de utilaje de baza si auxiliare.......................................................................................................6
3.1 Secţia de elaborare aliaj lichid............................................................................................................6
Cantitatea de aliaj elaborat descărcat din agregatele de topire-elaborare.................................................................6
Cantitatea de aliaj lichid turnat pentru a realiza piese bune Gpb..............................................................................6
Determinarea agregatelor de topire-elaborare aliaj lichid........................................................................................6
Determinarea numărului agregatelor de topire.........................................................................................................7
Determinarea necesarului de oale de turnare............................................................................................................8
3.2 Secţia de formare – turnare.................................................................................................................9
Determinarea necesarului de rame de formare.........................................................................................................9
Deteminarea numărului de maşini de formare prin scuturare – presare.................................................................10
Calculul numărului de mijloace de ridicat şi transportat........................................................................................11
3.3 Secţia pentru executarea miezurilor..................................................................................................12
Calculul necesarului de miezuri .............................................................................................................................12
Calculul numărului de maşini de miezuit...............................................................................................................12
Calculul numărului de mijloace de ridicare şi transport din sectorul de miezuire.................................................12
3.4 Secţia pentru dezbaterea şi curăţirea pieselor turnate.......................................................................13
Calulul numărului de maşini de polizat..................................................................................................................13
Se determină numărul de piese necesar a fi obţinute într-un an.............................................................................13
Calculul numărului de utilaje de tăiere cu flacără oxiacetilenică a reţelelor şi a maselotelor ...............................13
Curăţarea prin sablare cu jet de alice în camere de curăţare...................................................................................14
Calculul mijloacelor de ridicare şi transport din secţia de curăţire.........................................................................14
3.5 Ateliere auxiliare turnătoriei.............................................................................................................15
Calculul numărului de aparate pentru tăiere cu flacără oxiacetilenică şi cu oxigaz...............................................15
Calcul cantitate amestec de formare.......................................................................................................................16
Determinarea cantităţii de amestec de formare şi de miez.....................................................................................16
4 . Concluzii..........................................................................................................................................18
5 . BIBLIOGRAFIE........................................................................................................................................................19
UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV Pag.
Proiect S.E.L.A.
` Master Ingineria Fabricaţiei inovative 3
1. Tema proiectului
Organizarea unei secţii de turnare pieselor (din oţel) pentru industria constructoare de masini.
Cantitatea de produse prelucrate anual este de 30000 buc, eşalonată după cum urmează:
În atelierul de topire materia primă necesară celor 32750 de produse va fi turnată cu ajutorul
agregatelor de turnare şi a ramelor de turnare.
S-a ales acest procedeu întrucât intervine cu ponderea cea mai mare în producţia de piese turnate,
oferă cele mai multe posibilităţi de aplicare şi nu ocupă timp îndelungat suprafaţa de producţie.
Astfel va fi ncesară proictarea unei turnătorii care va produce 14475 tone de piese bune / an.
Întrucât se cunoaşte volumul producţiei, piesele se pot grupa dupa greutate, numărul mediu de bucăţi
pe an; Această grupare esste redată în tabelul nr. 3.
Dimensiuni Numar de
Grupa Greutatea Numarul
Grupa de medii ale repere
de Productia medie mediu de
greutate ramelor de intr-o
piese a piesei piese pe an
formare grupa
Kg % t/an Kg buc mm buc
1250x1000x30
I 1500 54 7875 1500 5250 0 5250
II 100 - 500 46 6600 0,250 13750 850x600x150 27500
1447
Total 100 5
UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV Pag.
Proiect S.E.L.A.
` Master Ingineria Fabricaţiei inovative 5
Vezi Anexa 1
UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV Pag.
Proiect S.E.L.A.
` Master Ingineria Fabricaţiei inovative 6
Gd (t/...) – cantitatea de aliaj elaborat descărcat din agregatele de topire-elaborare, necesară pentru
acoperierea capacitaţii de realizare a pieselor turnate bune, conform programului;
Gpb (t/...) – greutatea pieselor turnate bune, impusă de programul de producţie;
Δp (t/...) – pierderi din aliajul descărcat prin stropi, scurgeri, şi rămâneri în timpul descărcării,
transportului şi manipulării agregatelor de turnare, de la jgheabul de descărcare până la pâlnia de
turnare
Δp = 1,5....2,5% Se adoptă 2 %
is – indicele de scoatere al turnătoriei pentru piese din oţel, un important indicator tehnic al
turnătoriei; reprezentând raportul dintre greutatea pieselor bune realizate şi greutatea metalului lichid
consumat pentru acestea.
Gt = Gpb / is
Gt = 14475 / 0,56 = 25848,21 t/an
Gt I = 7875 / 0,56 = 14062,5 t/an
Gt II = 6600 / 0,56 = 11785,7 t/an
Gt – greutatea aliajului lichid turnat pentru a realiza piese bune Gpb
Gd orar = Gd / Fd
Gd orar = 26366 / 8322 = 3,16 t/h
Gd orar I = 14344 / 8322 = 1,73 t/h
Gd orar II = 12022 / 8322 = 1,45 t/h
- Siemens-Martin
- electrice cu inducţie
- cuptoare electrice cu arc
- convertizoare.
UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV Pag.
Proiect S.E.L.A.
` Master Ingineria Fabricaţiei inovative 7
Tabel nr. 4 Tipuri de cuptoare electrice cu arc pentru producerea elaborarea oţelului
Se alege cuptorul DSP -12 cu o productivitate de 2,07 t/h, apropiata de necesarul de aliaj
eleborat pentru grupa de piese I respectiv II ( 1,73 t/h respectiv 1,45 t/h), şi cu o durată a ciclului de
topire de 4 h.
Motivul care a stat la baza alegerii unui cuptor electric cu arc se datorează faptului că în
turnatoriile de oţel, în ultimul timp, se extinde utilizarea acestor tipuri de agregate de eleborare
datorită avantajelor pe care le oferă în comparaţie cu alte cuptoare.
Nt = Gd * k / Fd * p
p – productivitatea inscrisă în cartea maşinii;
k – coeficient de iregularitate în funcţionarea utilajelor de turnătorie, conform tabelului 4.1;
Se consideră că alegerea agregatelor de topire este corectă atunci când indicele de utilizare are
valoarea iu >= 0,9.
Descarcarea cuptoarelor electrice cu arc se face la intervale de timp egale cu durata ciclului de topire.
UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV Pag.
Proiect S.E.L.A.
` Master Ingineria Fabricaţiei inovative 8
Pentru satisfacerea cerinţelor de ritmicitate din cadrul secţiei de trunare a pieselor din oţel este
necesar ca durata unui ciclu complet de turnare pentru o oală să fie egală cu durata de elaborare a unei
şarje în cuptorul electric cu arc. În cazul de faţă această durată este egală cu 4 h.
No = Gt * tci / Qoi * Fd * ci
Nr.-ul de cicluri se calculează pe baza duratei unui ciclu de formare, acesti timpi se preiau din tabelul
nr.5.
Tabel nr.5 Durata procesului tehnologic de obţienere a pieselor din oţel carbon
T ciclu complet pentru rame I = t formare-transport rame + t uscare forme + t montare- formare-
inclusiv miezuri + t turnare – racire + T dezbatere = 2 + 2 +1 + 18 + 10 = 33 h
T ciclu complet pentru rame II = t formare-transport rame + t uscare forme + t montare- formare-
inclusiv miezuri + t turnare – racire + T dezbatere = 1 + 1 + 0,5 + 10 + 4 = 17,5 h
Nf = N * k / (Td – t) * p
N – numărul de semiforme necesar anual;
t – timp necesar anual pentru schimbarea placii de model;
Nf I = 5250 * 2 * 1,1 / (8322 – 2000) * 20 = 0,09 => 2 masini de formare
Pentru grupa de piese I se adoptă 2 maşini de formare MF 22, câte una pentru semiforma
inferioară respectiv semiforma superioară;
Pentru grupa de piese II se adoptă 2 maşini de formare, câte una pentru semiforma inferioară
respectiv semiforma superioară;
Întrucât necesarul de rame de formare este de 1 buc/ h pentru grupa de piese I si 3 buc / h
pentru grupa de piese II, nu este rentabilă intorducerea uneil linii mecanizate de formare-turnare-
dezbatere.
UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV Pag.
Proiect S.E.L.A.
` Master Ingineria Fabricaţiei inovative 11
Sc = N * (a + a / 7) * (b + b / 6) = 4 / 3 * N * a * b
n = N * k / Fd
Nm = N * k / Fd * p
NMrt = Qpt * Nm / Fd =
Spre deosebire de forme care se dezbat în general în atelierul de formare, miezurile se dezbat separat,
în atelierul de curăţire.
Np = N / Fd *p
Qpt = Qpb / is
Qpt I = 7875 / 0,56 = 14062,5 tpb/an
Qpt II = 6600 / 0,56 = 11785,71 tpb/an
g = 1..1,5 % mp
UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV Pag.
Proiect S.E.L.A.
` Master Ingineria Fabricaţiei inovative 14
Nis = Gpt * k / Fd * p * R
R – randamentul 0,25...0,35
Se determină pe baza:
Nt = Qd / Fd * p * ku
Necesarul
Grupa de Dimensiunile interioare Volumul unei de Necesarul anual
Numarul formelor
piese ale ramelor de formare forme amestec de de amestec
model
mm buc/an cm3 m3 m3/an m3/an
I 1250x1000x300 5250 375000 1968,75 691 2659,75
II 850x600x150 27500 76500 2103,75 683,7 2787,45
UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV Pag.
Proiect S.E.L.A.
` Master Ingineria Fabricaţiei inovative 16
Gaf = r * k * V
r – coeficient care ţine seama de pierderi; Se adoptă 1,05 la formarea pe maşini prin scuturare-presare;
k – coeficient de consum neuniform;
V- volumul anual al ramelor de formare pe linia de formare
Q = Gaf / Fd * W
- amestec de formare:
- amestec de miez:
- amestecul de formare:
- amestecul de miez:
4 . Concluzii
Secţiile de turnătorie pot fi considerate ca fiind unul din principalii furnizori de piese brute
pentru atelierele de prelucrare mecanică din industria constructoare de masini. Sunt puţine utilajele şi
maşinile în a căror componenţă să nu intre şi piese turnate. Conform unor date din literatura de
specialitate se apreciază că în construcţia de maşini aproximativ 80% din greutatea acestora sunt piese
turnate.
Cresterea volumului de piese precum si cerinţele de calitate ale acestora, necesitatea ca acestea
sa fie ieftine şi din materii prime indigene, execuţia lor să necesite un consum de manoperă cât mai
redus, pun in faţa noastră încă de la proiectarea turnătoriilor sau modernizarea acestora, problema
utilizării tehnicii moderne, simplu de aplicat în practică şi sigură în funcţionare, atât în ceea ce
priveşte partea tehnologică cât şi partea de utilaj şi mecanizare.
5 . BIBLIOGRAFIE