Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Ingrijirea Pacientului Cu Anemie Feriprivă
Ingrijirea Pacientului Cu Anemie Feriprivă
”EDUCATION”-FILIALA DOROHOI
ŞCOALĂ POSTLICEALĂ
SPECIALIZAREA –“ASISTENT MEDICAL GENERALIST”
PROIECT DE ABSOLVIRE
ÎNDRUMĂTOR,
COJOCARU CRISTINA
CANDIDAT,
RĂILEANU ANCUȚA-CRISTINA
2016
F.E.G.”EDUCATION”-FILIALA DOROHOI
ŞCOALĂ POSTLICEALĂ
TITLUL PROIECTULUI
2016
CUPRINS
Argument
Capitolul I:Anatomia și fiziologia
sângelui ...................................................
Capitolul II:Prezentarea
bolii.......................................................................
II.1.Definiție..................................................................................
..............
II.2.Descriere.................................................................................
.............
II.3.Etiologie..................................................................................
.............
II.4.Etiopatogenie..........................................................................
.............
II.5.Fiziopatogenie.........................................................................
.............
II.6.Clasificarea
anemiilor...........................................................................
II.7.Echilibrul fierului
alimentar..................................................................
II.8.Simptomatologie.....................................................................
.............
II.9.Manifestări
clinice................................................................................
II.10.Investigații
paraclinice......................................................................
II.11.Anemia feriprivă la
copii...................................................................
II.12.Diagnosticul anemiei
feriprive..........................................................
II.13.Tratament..............................................................................
..........
II.14.Profilaxie...............................................................................
...............
III.1.Examenul clinic al
bolnavului..............................................................
III.2.Investigații
clinice...............................................................................
III.3.Investigații
biologice...........................................................................
III.4.Puncția
osoasă....................................................................................
III.5.Transfuzia de sânge
IV.1.Rolurile asistentei
medicale.................................................................
IV.2.Administrarea
medicamentelor...........................................................
IV.3.Intervinții
autonome..........................................................................
IV.4.Îngrijiri de confort
psihic.......................................................................
IV.7.Externarea
pacientului.........................................................................
Capitolul V:Prezentarea
cazurilor............................................................
Concluzii........................................................................
........................
Listă de
abrevieri.......................................................................
............
Bibliografie....................................................................
.............................
MOTTO:
“Sănătatea e comoara cea mai
E.Augier
Argument
Sănătatea este bunul cel mai de preț al omului.Boala ca
inamic al vieții,trebuie combătută cu toate mijlocele profilactice
și curative.
Deși este cea mai comună formă de anemie din lume,cei mai mulți dintre
pacienți o descoperă întâmplător .Boala afectează frecvent copiii mai mari și
adulții peste 50 de ani și rar adolescenții și tinerii.
CAPITOLUL I
ANATOMIA ȘI FIZIOLOGIA SÂNGELUI
Compoziția sângelui:
-globule albe(leucocite)
-trombocite(plachete sangvine).
1.Globulele roșii (eritrocite 4,5-5 mil./mm sânge:
-sunt anucleate
a)polinucleate:-neutrofile
-occidofile
-bazofile
Grupele
sangvine:
Reprezintă
consecința
prezenței pe
suprafața
hematiilor a unor
O -I
A-II
B-III
AB-IV
II.1.Definiție
II.2.Descriere
Problema de diagnostic cea mai frecventă este confuzia posibilă între deficitul
de fier şi o blocare a eliberării fierului din sistemul reticuloendotelian către
celulele precursoare eritroide,în cazul unei inflamaţii ( anemia din bolile
cronice).La bolnavii cu anemii inflamatorii scad atât fierul seric ,cât şi nivelul
transferinei serice.Saturaţia procentuală a transferinei scade ,în general,la un
nivel cuprins între 10 şi 20 de procente .
2.Aport deficitar:
-diversificare tardivă;
-alimentație artificială;
-exces de făinoase;
-dificultăți de alimentație.
3.Deficit de absorbție:
4.Tulburări de transport:
-disproteinemii.
-hernia diafragmatică;
-parazitoze intestinale;
-epistaxis recidivant;
-hematurie recidivantă;
-menstre abundente;
-medicamente:AINS,Prednison,Chelatori de Fe ,Pansamente
gastrice,KCI,antimitotice.
- prematuri,dismaturi;
- gemeni;
- creştere accelerată;
- pubertate;
- sarcină;
- lactaţie.
7.Deturnarea Fe:
-infecţii;
-hemosideroză;
-colagenoze;
-neoplazii.
8.Pseudocareţe:
II.4.Etiopatogenie
-prematuri,dismaturi;
-gemeni;
Grupe de risc:
-sugari :prematuri,dismaturi,gemeni,malnutriţi,infectaţi.
II.5.Fiziopatogenie
Cea mai mare parte a fierului necesar eritropoiezei de bază este reciclat de
sistemul reticulo-endotelian din globulele roşii îmbatrânite.Aceste cantităţii de
fier sunt transportate în plasmă de transferină.Majoritatea moleculelor de
transferină încărcate cu fier se fixează pe receptori specifici de la suprafaţa
celulelor eritroide precursoare,fiind apoi internalizate.Fierul este eliberat şi
complexul de transferină-receptorse întoarce pe suprafaţa celulară,de unde
moleculele de transferină sunt eliberate în circulaţie pentru a încheia ciclul de
transport.
Celulele eritroide precursoare folosesc fierul eliberat de transferină pentru a
sintetiza hemoglobină,cantităţile excedentare de fier fiin stocate sub formă de
feritină.O cantitate mai mică de fier este încorporată în alte celule din
organism ,în special de celulele hepatice parenchimatoase,în vederea
încorporării în enzimele cu hem şi pentru stocare sub forma feritinei.Cantitatea
de fier livrată şi acceptată de măduva osoasă este determinată de câţiva
factori,ce includ nivelul depozitelor de fier ,cantitatea de fier legată de
transferină ,fluxul sangvin către măduva osoasă ,numărul de celule eritroide
precursoare din măduvă şi exprimarea receptorilor pentru transferinăliberi de la
suprafaţa celulară sunt direct influenţate de nivelul stimulării de către
eritropoietină.
Fierul recuperat din globulele roşii îmbătrânite şi cel absorbit din alimente este
legat de transferină şi transportat la măduva eritroidă şi la alte
ţesuturi.Transferina încărcată cu fier se leagă de receptorii pentru transferină de
la suprafaţa celulelor eritroide precursoare şi este internalizat.Odată ce fierul
este recuperat în vederea producerii de hemoglobină ,complexul transferină-
receptor pentru transferină se reîntoarce pe suprafaţa celulei şi transferina este
eliberată pentru a completa ciclul.Bărbaţii pierd până la 1mg de fier pe zi şi au
depozite de fier sub formă de feritină de circa 1000mg\zi.Femeile pot să piardă
până la 2mg\zi de fier(mai ales prin mentruaţie)şi au depozite de fier de 100-
400mg.
II.6.Clasificarea anemiilor
-Anemii macrocitare:
-nemegaloblastice(afectiuni hepatice,hipotiroidie).
-Anemii normocitare:
-hemolitice;
-posthemoragice acute;
-aplastice.
-Anemii microcitare:
-feriprivă;
-talasemie;
-piridoxin-responsivă.
4.Clasificarea patogenică:
2.anemii posthemoragice.
Cantitatea de fier care este extrasă din alimente depinde de tipul de alimente
consumate,de aportul caloric cotidian şi de capacitatea de absorbţiea a
intestinului subţire.Un element cheie este conţinutul de fier heminic al
alimentelor.Fierul anorganic este toxic şi nu se absoarbe uşor.Fierul heminic este
mult mai uşor de absorbit decât formele anorganice ale fierului.Persoanele care
consumpă carne ingeră o cantitate mai mare de mioglobină care conţine fier
heminic decât vegetarienii.Populaţiile care subzistă mai ales prin diete bazate pe
vegetale si cereale au un handicap suplimentar din punct de vedere al menţinerii
hemostazei fierului ,deoarece aceste alimente conţin compuşi ,cum sunt fosfaţii
şi fitaţii,care inhibă absorbţia fierului.Dimpotrivă,acidul ascorbic prezent în
citrice poate să faciliteze absorbţia fierului.
Femeia adultă,în perioada premenopauză ,are nevoie să absoarbă mai mult fier
pentru a compensa pierderile de sânge prin menstruație.Același lucru este
valabil și pentru persoanele care donează frecvent sânge.Sugarii,copiii și
adolescenții pot avea dificultați în menținerea unui echilibru normal al
fierului,din cauza nevoilor mai mari determinate de creștere și a unui aport mult
mai mic de fier alimentar.Același lucru este valabil și pentru femeile
însărcinate.În cursul ultimelor două trimestre de sarcină,nevoile cotidiene de fier
cresc la 5-6 mg pe zi,un nivel care nu se poate realiza decât dacă dieta este
bogată in fier heminic sau dacă femeia primește un supliment de fier.În unele
tări se suplimentează cu fier alimente cum sunt pâinea ,produsele de panificație
si cerealele,pentru a preveni instalarea unei balanțe negative a fierului a
populației țintă.Pentru pacienții cu risc crescut(inclusive adolescenții,femeile
însărcinate și donatorii de sânge)sunt recomandate polivitamine care conțin
fier.Absorția fierului în intestinul subțire proximal este un proces bine
reglat,potrivit nivelului rezervelor de fier ale organismului se epuizează,procesul
de absorție devine mai eficient.Pacienții care suferă de un anumit tip de
anemie ,în special anemiile caracterizate de o eritropoieză foarte ineficientă,au
tendința să absoarbă cantitate crescute de fier.În unele cazuri,acestea pot duce la
o supraîncărcare cu fier și la leziuni tisulare.Totuși,individul normal poate să
reducă mult absorția de fier în cazul unui aport excesiv de mare de fier alimentar
sau din medicamente.Aceasta asigură o marjă de siguranță considerabilă în cazul
în care se administrează suplimente de fier pe perioade îndelungate de timp.
Persoanele care sunt expuse la un risc crescut de a absorbi prea mult fier sunt
cele care suferă de hemocromatoză idiopatică,o boală ereditară caracterizată de
deficient mecanismului de reglare normală a absorției de fier.
Cele câteva stadii ale deficitului de fier ,care includ epuizarea rezervelor de
fier,eritropoieză deficitară și anemie feriprivă,pot fi diferențiate cu ajutorul
metodelor de măsurare a fierului (vezi imaginea).
II.8.Simptomatologie
Glosită atrofică
Stomatită angulară
Koilonichie
-anomalii musculare:scăderea performanțelor fizice,datorită anemiei și
deficitului de conținut în Fe.
gastrointestinală
intravasculară
Hemodializă severă
intestinale
II.11.Anemia feriprivă la copii:
După cum arată P.L.Martin și H.A.Perason ,aproximativ 20% din copii din
țările dezvoltate și 50% din țările subdezvoltate ,sunt anemici.Cea mai comună
formă de anemie este animia feriprivă datorată carenței de fier a alimentației.
-glosită
-astenie,cefalee,vertij
-tahicardie
-polipnee.
Diagnostic pozitiv:
*caracterizarea morfologică:hipocromă,microcitară.
Diagnostic diferențial:
*hemoglobinopatii(sdr.talasemice,hemoglobinopatiile E,C,hemoglobinuria
paroxistică nocturnă).
II.13.Tratament:
Tratamentul profilactic :
Tratamentul curativ :
Obiective:
*corecția anemiei;
Principii:
Tratamentul dietetic :
*alimentație naturală (deși cu conținut scăzut de fier ,rata de absorbție a Fe din
laptele uman este 50% ,față de 12% din laptele de vacă).
Tratament medicamentos :
Toate aceste preparate sunt mai scumpe ,iar,pe de altă parte , încercările de
a stimula absorbția pot crește efectele secundare gastrointestinale.Pentru a
maximiza răspunsul la administrarea de fier la un pacient adult cu o anemie
feriprivă moderată sau severă trebuie să se administreze pe cale orală un
preparat standard de fier ,cum este sulfatul feros ,dub formă de tablete sau
sirop.Preparatul,sub formă de tablete care conține 325 mg,sau de sirop care
conține 300mg de fier în 5 ml ,se va administra de 3-4 ori pe zi,între mese.
II.14.Profilaxie
-Educație nutrițională
Capitolul III.
Participarea asistentei medicale la investigații
“Fiecare om este
autorul propriei
Buddha
-purpura în hemopatii;
*pe tegumente:
*fanerele:
*organele hematopoietice:
*aparatul digestiv :
*aparatul genital:
III.2.Investigații clinice:
*acut:
*cronic:
III.3.Investigații biologice:
Hemoleucograma
-femei:4,2-5,5milioane/mmc
Hemoglobina(Hb)-valori normale:
-bărbați:13,5-18g%
-femei:12-16g%
Hematocrit(Ht)-valori normale:
-bărbați:50-52%
-femei:37-47%
Indici eritrocitari:
Analiza datelor de mai sus permite să afirmăm existenţa unui sindrom anemic în
funcţie de hemoglobină şi să clasificăm anemia în:
-anemia macrocitară;
Scop:
Indicații:
-boli hematologice.
-seringi d 10-20ml;
-seringi pentru anestezie locală;
-pense;
-tampoane;
-comprese;
-câmp chirurgical;
-mănuși;
-mediu de cultură;
-lame de sticlă;
-sticlă de ceasornic;
Pregătirea pacientului:
Execuția puncției:
Medicul:
-execută puncția;
Asistentă 1:
Asistenta 2:
Reorganizare:
Accidentele puncției:
Atenție !
Scop:
-stimularea hemato-poezei;
-sângele de perfuzat;
-garou;
-ser;
-truse de perfuzie;
-sursă de oxigen.
Pregătirea pacientului:
Execuția tehnicii:
-se evacuează aerul din tubul aparatului și se fixează flaconul sau punga;
Încheierea transfuziei:
-se rețin în fiecare flacon 5-6 ml de sânge pentru verificarea ulterioară(în caz de
accidente postransfuzionale tardive);
-se închide pretubul și se retrage acul ,se comprimă vena cu un tampon steril;
Semne:
-frisoane;
-senzație de frig;
-dacă sângele este infectat cu virusul hepatic ,semnele apar după trecerea
perioadei de incubație;
-dureri toracice;
-tuse;
-hemoptizie,febră.
Derivatele sangvine:
-plasmă;
-concentrate eritrocitare;
-suspensie de leucocite,eritrocite;
-concentrate trombocitare;
-albunină.
CAPITOLUL IV.
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA
BOLNAVULUI CU ANEMIE FERIPRIVĂ
J.Charcot
-rol de îngrijire;
1.Rolul propriu
1.3.Supravegherea pacientului
2.Rolul delegat
2.1.Examinările paraclinice
IV.2.Administrarea medicamentelor
-injecții;
IV.3.Intervenții autonome:
“Trebuie să ne îngrijim
corpul,
acolo.”
SF.de Sales
-comunic cu bolnavul;
-respect bolnavul;
-câștig încrederea bolnavului;
-aerisesc salonul;
-ajut bolnavul,în funcție de starea generală,să își facă baie sau duș,sau îi efectuez
toaleta pe regiuni;
-ficat,rinichi,peste,ouă,brânză;
-stridiile;
-avocado;
-ridichiile;
-dovleacul;
-piersicile,prunele,prunele uscate,stafidele;
-soia.
I.V.7.Externarea pacientului:
Anamneza pacientului
Surse de informare:
-Pacient.
-F.O.
Culegere de date:
Date fixe:
-Nume și prenume:M.D.
-Data nașterii:12.06.1986
-Sex:feminin
-Domiciliu: Galaţi,Strada Gh.Doja ,Bl.1A ,Ap.56
-Religia:ortodoxă
-Naționalitate:romana
-Stare civilă:căsătorită
-Nr.copii:3
-Ocupație:contabilă
-Alergii:nu prezintă
Date variabile:
-Condiții de viață:corespunzătoare
-Condiții de muncă:corespunzătoare
Date antopometrice:
-Greutate:75kg
-Înălțime:1,60 cm
-T.A.=90/80 bătăi/minut
-Puls=82bătăi/minut
-Temperatură=36,5°C
-Respirație=19r/minut
-Somn=insuficient,6-7 h/24 h
-Alimentație=inadecvată prin deficit de fier.
Datele spitalizării:
Motivele internării:
-ameţeli;
-tahicardie;
-transpiraţii reci;
-dureri epigastrice;
-hematemeza;
-constipație.
Antecedente :
-mama-HTA
Diagnostic clinic:
-Anemie feriprivă.
-Ulcer gastric sângerând.
Istoricul bolii:
Pacienta în vârstă de 30 de ani ,cunoscută cu probleme digestive (ulcer
gastric sub tratament intermitent ),se internează pentru stare generală
alterată,ameţeli,dureri epigastrice însoţite de hematemeză şi melenă.
Problemele pacientului:
-transpiraţii abundente;
-anxietate;
-disconfort –durere;
-hematemeză;
-constipație.
Examene de laborator:
Regim alimentar:
Alimente permise:
-ficat,rinichi,peste,ouă,brânză;
-stridiile;
-avocado;
-ridichiile;
-dovleacul;
-piersicile,prunele,prunele uscate,stafidele;
-soia.
*pentru ulcerul gastric:
Epicriză:
Verific dacă pacienta a înțeles corect mesajul transmis și dacă și-a însușit
noile cunoștiințe.
Cazul numărul 2.
Anamneza
Surse de informare
-mamă.
-F.O.
Culegere de date
Date fixe
-Nume și prenume:G.L.
-Data nașterii:29.04.2014
-Sex:feminin
-Domiciliu:Dorohoi
-Religia:ortodoxă
-Naționalitate:română
-Limba:limba română
-Alergii:nu prezintă
Date antopometrice:
-Greutate:12 kg
-Înălțime:20 cm
-T.A.=120/80 bătăi/minut
-Puls=73 bătăi/minut
-Temperatură=37,5°C
-Respirație=18r/minut
-Somn=insuficient,6-7 h/24 h
Data spitalizării:
Antecedende :
-heredo-colaterale:
-tata-nesemnificative
-mama-anemie feripriva
-personale-fiziologice:
-adinamie;
-amețeli;
-transpirații abundente;
-tahicardie;
-tahipnee;
-glosită;
-stomatită angulară;
-față palidă.
Istoricul bolii:
Problemele pacientului:
-tahicardie;
-transpiratii abundende;
-tegumente palide;
-anxietate;
-stomatită angulară.
EXAMENE DE LABORATOR:
Epicriză:
Pacienta în vârstă de 1 an , se internează în data de 12.03.2015 la Spitalul
Munincipal –Dorohoi ,Secția Interne I pentru adinamiei manifestată de mai
multe zile,anorexiei,transpirațiilor abundente ,tegumentelor palide și tahicardiei.
Cazul numărul 3.
Anamneză
Surse de informare
-Pacient.
-F.O.
Culegere de date
Date fixe
-Nume și prenume:L.A.
-Data nașterii:12.06.1987
-Sex:masculin
-Domiciliu:Botosani
-Religia:ortodoxă
-Naționalitate:romana
-Alergii:Ampicilină
-Stare civilă:căsătorit
-Nr.copii:2
-Ocupație:inginer
Date variabile
-Condiții de viață:corespunzătoare
-Condiții de muncă:corespunzătoare
Date antopometrice
-Greutate:82 kg
-Înălțime:1,76 cm
-T.A.=120/80 bătăi/minut
-Puls=78 bătăi/minut
-Temperatură=37,5°C
-Respirație=18r/minut
-Somn=insuficient,7 h/24 h
Data spitalizării:
Motivele internării:
-adinamie;
-ameţeli;
-transpiraţii abundente;
-tahicardie;
-stomatita angulară;
-glosită.
Antecedente:
- heredo-colaterale:
-mama-nesemnificative.
-personale-patologice : nesemnificative
Diagnostic clinic
-Boala Crohn.
Istoricul bolii
Pacient in vârstă de 38 de ani ,se prezintă la spital manifestând stare
generală de rău cu adinamie,anorexie,transpiraţii abundente ,ameţeli şi
tahicardie ,glosită şi stomatită angulară.
Problemele pacientului
-transpiraţii abundente;
-anxietate;
-stomatită angulară.
Examene de laborator:
Endoscopie Nimic
digestiva patologic.Mucoasă
superioara normală.
Regim alimentar:
Tratament:
Tratament parenteral:
-transfuzie de sânge sau de masa eritrocitară –in cazul anemiilor foarte grave.
Epicriză:
Verific dacă pacientul a înțeles corect mesajul transmis și dacă și-a însușit
noile cunoștiințe.
VI.Educație pentru sănătate
feriprivă
4.Medota filmului,diafilmului,expoziției.
Educație pentru sănătate pentru pacienții cu anemie feriprivă:
ouă,lactate și fructe;
LISTĂ DE ABREVIERI:
*cca.=circa
*Hb=Hemoglobina
*Ht=Hematocrit
*l.u.=lapte uman
*l.v.=lapte de vacă
*T=temperatura
*T.A.=tensiunea asrterială
*TGO si TGP=transaminaze
*VEM=volumul eritrocitar mediu
r =
BIBLIOGRAFIE